Influenta religiei in domeniul social

Deasemenea influenta religiei s-a exercitat si asupra vietii sociale. Cele mai importante elemente componente ale domeniului social in raport cu religa sunt traditiile deoarece acestea sunt constituite pe acest fond. In trecut ,poporul roman era, foarte credincios, numeroase sarbatori traditionale, de multe ori pagane, isi aveau un corespondent in cele religioase. Sarbatorile religioase erau ,motive de a nu lucra, pentru a se capta astfel bunavointa unui sfant de a carui manie sau razbunare se temea persoana respectiva. Din viata sociala a fiecarui crestin fac parte si Sfintele Taine,prin intermediul carora se transmite sau se impartaseste harul Duhul Sfant.

Cultura scrisa. Literatura

nceputurile culturii scrise a romnilor sunt profund legate de viaa lor spiritual, de credina n Dumnezeu i de raportarea la sacru a fiecrui individ, fie om simplu, slujitor al bisericii sau voievod. Religia, alturi de istorie, este cel dinti fundal de manifestare a culturii scrise i a literaturii. Cartea religioas romneasc este mai nti o carte de cult n limba slavon, apoi o carte de cult n limba romn. Traducerea ei prilejuiete cea dinti exprimare a creativitii prin cuvnt n limba romana. In secolele XV-XVI au circulat in Tarile Romane carti cu subiect religios, scrise in slavona, limba de cult a Bisericii rasaritene. . . . Cei mai importanti reprezentanti ai literaturii religioae din secolul al XVII-lea sunt mitropolitii Varlaam, Dosoftei, Simeon Stefan si Antim Ivireanul, la care se adauga o serie de carturari umanisti precum Udriste Nasturel, Nicolae Milescu Spatarul, dar si marii cronicari Grigore Ureche Miron Costin, Ion Neculce in Moldova si Radu Greceanu, Radu Popescu, stolnicul Constantin Cantacuzino in Tara Romaneasca .

Biblia lui Serban Cantacuzino, cunoscuta sub numele Biblia de la Bucuresti (1688) reprezinta un document esential al istoriei nationale, limbii romne si Bisericii Ortodoxe. Prima traducere integrala a textului sacru a introdus limba nationala n cultul religios, a facilitat dezvoltarea limbii literaresi eliminarea exprimarilor dialectale. Antim Ivireanul Antim e un orator excelent si un stilist desavarsit, echilibrand exacta masinarie a cazaniei. Unul dintre cei mai straluciti ierarhi ai Bisericii romanesti, s-a remarcat prin personalitatea sa plurivalenta, prin lupta continua pentru promovarea culturii romanesti din secolul al XVIII-lea. Munca neobosita la care se adauga darurile native, priceperea de tiridice dpograf, caligraf, zugrav, sculptor, orator, carturar, pastor, gospodar, l-au facut sa se situeze deasupra multora care au fost inainte si dupa el in scaunul mitropolitan al Ungrovlahiei.

Omul medieval are alt mentalitate dect omul modern, trind n alt orizont cultural. El este, prin excelen, un homo religiosus, care comunic cu Dumnezeu i cu sfinii, crede n semne i minuni, are cultul moatelor, face pelerinaje la locurile sfinte. Omul medieval vede lumea ca pe o creaie divin, i se supune necondiionat lu i Dumnezeu, iar cataclismele i rzboaiele i apar ca moduri de avertizare sau pedeaps din partea lui Dumnezeu. Citat "A tia latura religioas din istoria literaturii romneti nseamn a renuna la cunoaterea trsturii celei mai caracteristice din cultura noastr veche i una din feele ei de glorie.

Nicolae Cartojan Concluzie(preluata)

Dimensiunea religioasa a calauzit nu numai existenta, da si conceptia celor care au scris in aceasta perioada. Ei cred ca tot ce se petrece pe pamant este hotarat de Dumnezeu, dupa cum marturiseste si Miron Costin: Orice nevointa pune omul, sorocul lui Dumnezeu, cum este oranduit, a-l clati nime nu poate. Dintotdeaua religia a fost piatra de temelie a umanitatii, fiind nu numai motivul evolutiei dar totodata si centrul acesteia. Lucrul acesta a fost posibil prin credinta si prin cultura diferitelor popoare in diferite momente ale istoriei.