Istoria profesiuni de

asistent medical, a
etapelor sale de
dezvoltare
Dezvoltarea spitalelor
 Primele spitale dateaza inca de pe vremea dacica,
diferite manuscrise aratand ca la Apulum (Alba Iulia)
si Sarmisegetusa, au existat temple – sanatorii in
care slujeau preoti, practicand magia dar si o
terapeutica realista.

 Datorita faptului ca bolnavii ramaneau un timp in

incinta templului unii istorici considera ca aceste
asclepioane pot fi considerate precursoarele
spitalelor de mai tarziu.
 Din secolul al XIV – apar „bolnitele” (lacasuri
tamaduitoare) la Bistrita, Tismana, Prislop, Neamt.

 In 1372 Radu Basarab infiinteaza ospicii pentru

infirmi, orbi, ologi.

 Primele spitale atestate documentar, cele din

Transilvania: Spitalul de la Sibiu – 1292, Spitalul Azil
din Bistrita, ca si mici spitale medievale la Feldioara,
Rasnov, Codlea (erau cunoscute ca si case de
ciumati si sifilitici, leprozerii sau pentru bolnavii
mintali).
 In sec. XV – XVI apar primele farmacii: Sibiu, Cluj,
Brasov.

 Marile epidemii care fac ravagii si probleme de

sanatate determina construirea de noi spitale (se.
XVII-XVIII).

 In 1704 se construieste langa Manastirea Coltea un

Spital cu 24 de paturi (Spitalul Coltea de azi). Al
doilea spital este Sfantul Pantelimon 20 de paturi. In
Moldova se construieste in 1757 Spitalul Sfantul
Spiridon.
 Ceea ce a revolutionat viata si activitatea
spitaliceasca este descoperirea asepsiei si
antisepsiei (Joseph Lister, 1827-1912) si
descoperirea microbilor (Louis Pasteur, 1822-1892).

 Pana la aceste descoperi activitatile din spitale se

desfasurau fara nici un fel dezinfectie, operatiile se
efectuau pe viu si de multe ori medici se spalau pe
maini abia dupa interventie.
 Primul regulament spitalicesc, legat de numele dr. C.Caracas,
apare in 1817 la Spitalul Filantropia, fiind considerat printre
primele din Europa, stabileste principiile de baza ale activitatii:
„munca in unire”, disciplina ierarhica intre salariati, omenire si
raspundere fata de bolnavi, sanctiuni pentru abateri etc.

 In 1832 apare intr-un raport al Spitalului Coltea catre Euforia

spitalelor precizarea „ca un spitalalgiu, adica un spalator de rane
si legator de rane, da toate doftoriile bolnavilor la ceasurile
orandui-te de d-l doftorul”.

 Primele esaloane de surori, ca personal calificat la patul

bolnavului vor conlucra un timp cu poslusitoarele (spitalalgii) dar
ele trebuiau sa se supuna ordinelor surorilor de caritate.
Personalitati medicale
 Istoria profesiuni de asistent medical, a etapelor sale de
dezvoltare, este legata pe deplin de personalitatile medicinii
romanesti.

 Intre acestea, Victor Babes (1854-1926) considerat corifeu al

microbiologiei si al morfopatologiei mondiale, a stabilit principiul
antirabic, al antibiozei si antibiogramei, seroterapiei, metoda
romaneasca de tratament antirabic (1889), prepararea serului
antidifteric in 1895, a facut numeroase descoperii in patologia
veterinara etc.

 A militat pentru formarea agentilor sanitari, categorie imperioasa

la inceputul acestui secol.
 Ioan Cantacuzino (1863-1934) pune bazele
scolii romanesti de microbiologie si medicina
experimentala.

 A fost apropiat de cadrele sanitare medii

carora le-a cunoscut problemele si le-a
sustinut interesele.
 Alte personalitati marcante ale lumii medicale care au pretuit personalul
medical mediu au fost:
 Gheorghe Marinescu (creatorul scolii romanesti de neurologie),
 C. Levaditti (bacteriolog),
 C.I.Parhon (creatorul endocrinologiei – 1934 infiinteaza prima catedra
de endocrinologie din lume la Bucuresti),
 N. Paulescu,
 N. Turnescu (infiinteaza clinica de chirurgie de la Spitalul Coltea),
 Gheorghe Assachy (introduce chirurgia experimentala),
 Toma Ionescu (practica prima rezectie a simpaticului cervical in gusa si
histerectomia totala),
 Carol Davila (deschide in 1861 Azilul de fete Elena Doamna si cel de
baieti din Str. Coltei din Iasi),
 Ioan Molnar Piuariu (primul medic roman cu diploma de magistru in
oculistica la Viena, publica teme de educatie sanitara).
Scoli medicale
 In 1842 Euforia Spitalelor Civile infiinteaza Scoala
de Chirurgie Mica din initiativa si sub conducerea
medicului Nicolae Kretzulescu, pe langa spitalul
Coltea cu durata de 2 ani, destinata pregatirii
personalului medical ajutator.

 Kretzulescu este cel care face prima traducere a

lucrarii medicului francez Fodore „Manual pentru
ingrijitorii si ingrijitoarele de bolnavi, pentru
ingrijitoarele de femei lahuze, pentru moase si
pentru mume de familie”, aparuta in 1842.
 La Iasi se infiinteaza in 1859 Scoala
Companiei Sanitarilor organizata si condusa
de medicul Iacob Czihak care a scris si
„Manualul pentru invatatura soldatilor din
compania sanitara a oastei”.

 Din initiativa doctorului C. Severeanu i-a fiinta

la Bucuresti in 1879 prima Scoala de surori
de caritate devenita apoi Institutul Surorilor
de Caritate Regina Elisabeta.
 In 1891 se infiinteaza la Spitalul Coltea o Scoala de Infirmiere iar
la Spitalul Pantelimon o Scoala de Sanitari Rurali.

 In 1839 ia fiinta la Bucuresti Scoala de mosit, o data cu

infiintarea Spitalului de nasteri, care reprezinta prima forma de
invatamant sanitar din Tarile Romane. Organizatorul acestei
scoli, medicul Iosif Sporer, intocmeste si manualul „Mestesugul
mosirii pentru invatarea moaselor in Institutul Maternitatii”.

 In 1907, cursurile se impart in doua sectii: una pentru pregatirea

moaselor de la orase, alta pentru cele de la sate.

 La Iasi, in 1852, ia fiinta scoala de moase „Institutul Gregorian”,

legata de numele medicului Nicoara Negura.
 O scoala de indelungate traditii este Scoala de moase din
Oradea, infiintata in 1873.

 Elevele erau recrutate de la sate si trimise in contul comunelor.

 Planurile de invatamant cuprindeau, pe langa obstetrica si

ginecologie si tehnica ingrijirii copilului sanatos si bolnav, primul
ajutor in caz de accidente si imbolnaviri, profilaxia bolilor
contagioase.

 Din 1894 se introduc pediatria si puericultura, iar din 1897

consultatiile prenatale.
 Dupa primul razboi mondial existau trei scoli de moase la
Bucuresti, cate una la Iasi si Cluj si sase in alte centre ale
Transilvaniei.

 O alta categorie de cadre sanitare necesare pentru combaterea

epidemiilor, indeosebi la sate, au fost agentii sanitari cunoscuti
sub numele de felceri, subchirurgi.

 Intre primele scoli: Scoala de sanitari rurali, infiintata in 1891 la

Bucuresti si Scoala companiei sanitarilor, infiintata la Iasi in 1859.
Victor Babes este directorul cursurilor pentru agenti sanitari.
 In 1918 s-a creat noul tip de lucrator sanitar, sora de
ocrotire, prima scoala pentru formarea surorilor de
ocrotire infiintandu-se la Cluj in 1919 din initiativa
prof. dr. Iuliu Moldovan.

 In 1929 ia fiinta la Iasi Institutul de surori de ocrotire

avand-o ca directoare pe medicul Eugenia Popa, iar
dupa 1934 Eugenia Costres.

 In tara in aceasta perioada gasim scoli pentru

formarea surorilor de ocrotire si la Bucuresti,
Timisoara, Arad.
 Activitatea surorilor de ocrotire a avut ca domeniu de baza familia si
colectivitatea afirmandu-se la casele de ocrotire din comune, municipii si
resedinte de judet.

 Dupa cel de-al doilea razboi mondial, surorile de ocrotire au facut parte din
organizatiile cu caracter medico social si in special in toate structurile
Comitetului national pentru ocrotirea copilului.

 In aceasta perioada existau urmatoarele categorii de personal sanitar: surori

infirmiere pregatite prin cursuri de doi ani pentru puericultura, medicina
generala; moase, agenti sanitari, surori de ocrotire, revizoare, inspectoare,
asistente sociale angajate in birourile de asistenta sociala, laboranti de diferite
specialitati (radiologie, electroterapie, in laboratoarele de analize biologice).

 In afara de aceste profiluri, in spitale se mai aflau surori pregatite de crucea

rosie sau prin scoli particulare ale diferitelor ordine religioase si de caritate.
 O alta forma de scolarizare a fost prin liceele de specialitate.

 In 1967 existau doua licee pentru tehnicieni dentari si cadre de

laborator, la care s-au adaugat inca 7 licee de biologie aplicata, avand
ulterior profil de laborator.

 Liceele sanitare se vor mentine pana in anul 1990, cand prin hotarare
guvernamentala se revine la pregatirea prin scoli sanitare postliceale.

 Din anul 1971 functioneaza Centrul de perfectionare si pregatire

superioara de specialitate.

 Serviciul de sora sau infirmiera este cunoscut la noi doar din a doua
jumatate a secolului trecut.
Asociatii profesionale:
 1901 Congresul de constituire a Societatii Corpului
Sanitar din Tara
 Societatea Moaselor din Romania Mare 1921
 Asociatia generala a personalului sanitar auxiliar
titrat din tara 1929
 Asosiatia surorilor de ocrotire
 Asociatia Personalului administrativ sanitar
 Asociatia surorilor de caritate, etc
 1962 Societatea de cadre medii
 1990 Asociatia Nationala a Asistentilor Medicali
Personalitati precursoare ale
organizarii nursingului in Romania

 Florence Nightingale (1820-1910) prin principiile

deontologice pe care le-a sustinut si transmis
asistentelor medicale a ramas pentru toate timpurile
„modelul” prin calitatile sale esentiale, prin trasaturile
de caracter care au definit-o.

 Maria Miclescu prima eleva a Institutului Femeilor de

Caritate din 1879
 Lucia Bologa Puscariu conduce serviciul de surori
de la spitalul de fortareata Trento timp de 4 ani,
ingrijind bolnavii si ranitii alaturi de fiul ei dr. Valeriu
Bologa, viitorul decan al istoriei medicinii romanesti.
De numele ei se leaga actul de nastere al sorei de
ocrotire din tara noastra, fiind prima directoare a
institutului conceput de prof. dr. Iuliu Moldovan.

 Eugenia Costres ramane intre pionierele profesiei

devenind ea insasi conducatoare a institutului
Asistentelor de Ocrotire din Iasi in 1939.
 Maria Ursache – lucreaza noua ani ca asistenta de ocrotire, apoi
ca psiholog, stabilind metodologia dezvoltarii psihomotorii a
copilului (0-3 ani) care-i poarta numele.

 Tereza Pop (1911-1994) absolventa a Institutului Asistentelor de

Ocrotire din Cluj in 1940, de numele sau se leaga inceputurile
organizarii unitatilor de neuropsihiatrie infantila, stabilirea
metodologiei de lucru in teren, asistenta copiilor in preventorii,
case de copii, tabere si colonii.

 Smaranda Schropp-Botez (1902-1994) a fost una din bursierele

Fundatiei Rockefeller pentru a studia pregatirea nurselor in SUA,
este autoarea volumului „ Indrumatorul tehnic al surorii de
ocrotire” 1947