Sunteți pe pagina 1din 99

BOLI INFECTIOASE CU

TRANSMITERE AEROGENA
• Bolile infecţioase cu transmitere aerogenă
au ca izvoare de infecţie mai ales omul
• Infecţiile acute cu transmitere aerogenă
reprezintă peste 25% din totalul patologiei
infecţioase umane, afectând cu o
incidenţă ridicată diverse colectivităţi.
• Mecanismul de transmitere este: prin picături,
nucleosoli, pulberi, ceea ce face ca această
grupă de îmbolnăviri să aibă o contagiozitate
foarte mare.
• Receptivitatea faţă de infecţiile respiratorii este
foarte mare, de la valori de 90-100% în rujeolă
sau gripă şi până la valori mici în meningita
meningococică.
• Influenţa factorilor naturali este resimţită de
influenţa variaţiilor unor factori meteo-climatici,
majoritatea bolilor au evoluţie sezonieră.
Airborne Transmission of
Respiratory Pathogens
• Deoarece infecţiile respiratorii nu
beneficiază de mijloace eficiente de
blocare a transmiterii, profilaxia are în
vedere în mod special, aplicarea imunizării
active, cu respectarea indicaţiilor de vârstă
Gripa
• Gripa este o viroză respiratorie acută,
determinată de virusurile influenzae tip
A, B, C
• transmisă prin picături
• incubaţie de 1-3 zile
• Clinic: febră de 39-40 C, cefalee,
curbatură, stare de prostraţie, coriză, tuse
chinuitoare persistentă
• Virusul gripal tipul A este generator de
pandemii sau mari epidemii
• tipul B de epidemii locale sau regionale
• tipul C de cazuri sporadice sau de mici
epidemii locale.
Influenza Virus
Electron Micrograph of Viral
Particle (Influenza)
• Virusurile gripale suferă variaţii antigenice
naturale, care se produc prin schimbări
survenite în cele două antigene de înveliş,
mai ales la nivelul hemaglutininei (H) şi
mai puţin la nivelul neuraminidazei (N).
• variaţii antigenice minore ("drift" antigenic)
• schimbarea secvenţei unor aminoacizi din
structura H sau N.
• Se produc la intervale de 1/mai mulţi ani, prin
mutaţie sub influenţa imunităţii populaţiei;
• in urma acestor mutaţii apar noi variante ale unui
subtip de virus gripal A.
• Ele declanşează epidemii de amploare
moderată.
• variaţii antigenice majore ("shift" antigenic)
• produse printr-un proces de rearanjare a genelor
virale.
• Sunt variaţii discontinue, bruşte, profunde care
generează noi subtipuri de virus A, cu schimbări
atât pentru H, cât şi pentru N.
• Aceste virusuri „noi" sunt capabile să producă o
mare epidemie sau chiar o pandemie de gripă,
deoarece populaţia va fi lipsită iniţial de anticorpi
faţă de ele.
• Deosebit de importanta este din punct de
vedere epidemiologic problema
rezervorului extrauman de virusuri gripale,
reprezentat de:
• porci
• cai
• păsări domestice/sălbatice.
• Virusurile gripale au rezistenţă redusă în mediul
extern, astfel decontaminarea se poate realiza
prin aerisire şi igienizare comună, fără utilizarea
decontaminanţilor chimici.
• Sursa de infecţie este constituită de omul
bolnav, cu forme clinice tipice şi atipice de boala,
contagios din perioada de incubaţie, în primele
3-5 zile de boală, prin norul lui Phlugge
• Ponderea majoră o reprezintă persoanele care
suportă infecţia inaparentă, cu rol epidemiologic
deosebit.
• Transmiterea în gripă este indirectă simplă,
aerogenă, prin norul Phlugge în spaţii închise.
• In măsură redusă este posibilă transmiterea prin
obiecte, mâini recent contaminate.
• Este certă posibilitatea transmiterii din rezervorul
animal la specia umană, şi apoi transmiterea
interumană a virusurilor animale.
• Receptivitatea este generală pentru persoanele
care nu posedă titruri protective de anticorpi
corespunzători cu structura antigenică a
subtipurilor circulante.
• Toate persoanele infectate sunt contagioase
• într-o situaţie particulară de risc se pot găsi
copiii, vârstnicii, gravidele, imunosupresaţii
Tablou clinic
• perioada de incubaţie scurtă, 1-4 zile
• perioada de invazie inexistentă
• perioada de stare 5-7 zile, cu:
• debut brusc, uneori sever, cu febră ridicată, în platou, deseori fără frisoane
• stare generală alterată, toxică, curbatură, cefalee, orbitalgii, anorexie,
vărsături, uneori diaree, fotofobie, astenie
• manifestări respiratorii (insuficienţă respiratorie, uneori coriză, tuse
uscată, dureri toracice)
• manifestări cardiovasculare (bradicardie, hipotensiune arterială)
• herpes nazo-labial, tegumente congestionate (tulburări vasomotorii)

• perioada de convalescenţă 7-10 zile, cu scăderea febrei în liză, astenie,


fatigabilitate, sudoraţii profuze, imunodepresie cu susceptibilitate la
suprainfecţii
Complicaţii
• - neurologice (nevrite, encefalite, mielite)
• - respiratorii (bronşiolite, pneumonii)
• - cardiace (miocardită, pericardită, infarct
miocardic)
• - suprainfecţii bacteriene
• - sindromul de astenie postvirală
prelungită
• Imunitatea antigripală postinfecţioasă
este strict specifică de tulpină şi are
caracter protector specific definitiv.
• Imunitatea postvaccinală este omologă
compoziţiei vaccinului şi este tranzitorie
(maximum 1 an).
Prevenirea gripei
• măsuri nespecifice de ordin educaţional
sanitar individual:
• protejarea mecanică a tusei şi strănutului,
mai ales în spaţii închise
• evitarea aglomeraţiilor în sezon epidemic.
• Masti de protectie
The N95 Respirator
• Imunoprofilaxia specifică nu poate preveni
o pandemie, dar poate controla circulaţia
tulpinilor cunoscute.
• Chimioprofilaxia este recomandată numai
în gripa A ,este indicată la persoanele
nevaccinate şi la care gripa constituie un
mare risc individual.
Terapia antigripala
• Inhibitori de hemaglutinaza(HA)
amantadine, rimantidine
Care nu mai sunt folositi din 2005 avand in vedere rezistenta dezvoltata de virus

Inhibitori de neuraminidaza(NA)
oseltamvir(Tamiflu), zanamvir,
activi pentru Virusul gripal A si B,
si in profilaxie
ca sa fie eficienti, trebuiesc administrati in mai putin de 40 de ore de la aparitia
simptomelor.
oseltamvir(Tamiflu), oral, 75 mg/zi 5 zile
zanamvir, intranazal, 5 zile
Terapia antigripala
• Avantajele prescrierii antiviralelor sunt reducerea
severitatii bolii, duratei ei si a complicatiilor
aferente(encefalite,mielite,bronşiolite,
pneumonii,miocardită, pericardită)
• Eficienţa variabilă, dificil de cuantificat, costurile
ridicate, prezenţa reacţiilor adverse şi inducerea
rezistenţei virusurilor gripei nu permit utilizarea
prevenţională, la nivel populaţional, a
antiviralelor.
• Prevenţia specifică se realizează prin
vaccinare care, deşi trebuie să învingă, an
de an, dificultăţile legate de variaţia
antigenică, în primul rând a virusului tip A,
şi să aibă în vedere durata relativ redusă
a protecţiei, aduce mari beneficii la nivel
populaţional, prioritar grupurilor cu risc
major
Protectia vaccinala apare dupa 10-14 zile de la
vaccinare, dureaza 1 an
Indicatiile vaccinarii antigripale
• vaccinarea antigripala este recomandata
in special persoanelor care:
• prezinta un risc crescut de a face
complicatiile infectiei gripale
• pot transmite gripa celor cu risc crescut la
complicatiile datorate gripei
Indicatiile vaccinarii antigripale
• varsta peste 50 de ani
• Diabeticii
• Afectiuni cronice ale plamanilor, inimii, rinichilor
• Afectiuni imunodeficitare
• Gravide cu sarcina peste 3 luni in sezon
daca gravida prezinta un risc crescut de a face
complicatii datorate gripei, vaccinarea poate fi
facuta si in primul trimestru de sarcina.
• Lucratori din sistemul sanitar/case de copii
• Vaccinurile în uz sunt fie corpusculare inactivate, fie
antigenice (hemaglutinina şi neuraminidaza).
• Vaccinarea constă în 2 inoculări la interval de 4
săptămâni copiilor sub 8 ani, sau o administrare
peste această vârstă.
• La copii este indicată folosirea numai a vaccinului
antigenic, cel corpuscular fiind reactogen la acest grup
de vârstă.
• Contraindicaţiile sunt cele generale, plus antecedentele
de reacţii anafilactice la ou. Reacţiile adverse
postvaccinale sunt în general uşoare (sindromul Guillam-
Barré apărut în 1976 postvaccinal nu a mai fost descris
decât excepţional).
• Vaccin gripal trivalent purificat inactivat, fiole
• Compozitie
In compozitia vaccinului intra, conform recomandarilor anuale facute
de O.M.S., tulpini de virus gripal apartinand tipului A (subtipurile H1N1 si
H3N2) si o tulpina tip B, cu o structura antigenica asemanatoare tulpinilor ce
se apreciaza ca vor circula in perioada pentru care urmeaza sa se faca
imunizarea.

• Actiune terapeutica
vaccinul gripal induce imunitate fata de infectia gripala produsa de
tulpinile de virus gripal inrudite antigenic cu tulpinile continute in vaccin

Mod de administrare

Vaccinul se administreaza intramuscular, locul de electie fiind muschiul
deltoid; la copiii mai mici de 3 ani se face pe fata antero-laterala a coapsei.
• Vaccinul antigripal nu are efect
antiepidemic şi nu împiedică
răspândirea virusurilor gripale decât
pentru tulpinile omologe, dar chiar la
eficacitatea protectoare modestă
descrisă anterior, asigură prevenţia
complicaţiilor
Influenza virus vaccine (Afluria,
Agriflu, FluLaval, Fluarix,
Fluvirin, Fluzone)
• Indicat in imunizarea activa pentru preventia infectiei cu
V.gripal A si B
• Produce anticorpi specifici tulpinilor virale incluse in vaccin.
vaccin
• Vaccin viu atenuat, care contine 3 tulpini ale virusului, cele
care din punct de vedere antigenic se considera ca vor circula
in sezonul urmator(imunitate globala)
• Se formuleaza in fiecare an
• Se poate efectua începând de la vârsta de 6 luni. Este
indicată o administrare anuală de vaccin, înaintea
sezonului gripal (pentru România, în perioada
octombrie-noiembrie, anual).
Influenza virus vaccine,
intranasal (FluMist)
• Indicat pentru imunizarea activa in
preventia infectiei cu V.gripal A si B;
produce anticorpi specifici de tulpina
• Indicat in administrare intranazala pentru
vaccinarea copiilor sanatosi, adolescenti si
adulti
• 0.2 mL intranasal (ie,1 mL in fiecare nara)
o data pe sezon
• Dezavantaje:costuri ridicate, posibile
reactii adverse
• reactii adverse:
-bronchospasm dupa adm. intranazala de
zanamivir
- greata, varsaturi, dureri de cap dupa
adm.de oseltamivir.
• Vaccinul gripal recombinant (RIV;
Flublok®) nu conține nici un fel de
proteine de ou și este o opțiune pentru
adulți de toate vârstele, cu alergie la ou de
orice severitate
Influenza Virus si graviditatea

• La gravide in sezonul gripal se


administreaza influenza vaccin inactivat
in semestrul II si III de sarcina
New Vaccination Paradigm

• Se preconizeaza fabricarea unui vaccin


antigripal cu administrare intranazala,
facila, pentru copii, acestia fiind principalii
transmitatori, cei care raspandesc boala
in randul populatiei.
Rujeola
• Rujeola este o boală infecţioasă acută, cu înaltă contagiozitate, specifică
omului,
omului determinată de virusul rujeolic
• Se caracterizează clinic prin febră, catar conjunctival, al căilor respiratorii -
triplu catar (ocular - conjunctivită seroasă, respirator - rinoree apoasă,
aspect de „facies plâns” şi digestiv - greaţă, vomă, diaree), semnul Koplik
(puncte albe sidefii pe mucoasa jugală, în dreptul molarilor superiori) şi
„piquété hemoragic” (prezenţa unor pete roşii la nivelul mucoasei
faringiene hiperemiate
• şi exantem macular caracteristic.
• perioada de incubaţie 10 zile (fixă)
• La gravide, poate avea evoluţie severă şi este asociată cu risc mare de
naştere prematură şi avort spontan.
• Nu s-a demonstrat implicarea în apariţia malformaţiilor congenitale.
• Fatalitatea din ultimii ani : 0,1-0,2%. Decesele se datorează în cea mai
mare parte complicaţiilor, la copilul mic cea mai frecventă este pneumonia
(60%).
Epidemiologie
• - sursa de infecţie omul bolnav
• - calea de transmitere aerogenă, prin contact
direct, rar indirect
• - perioada de contagiozitate 2 zile înainte de
debut, 6 zile din perioada eruptivă (indice de
contagiozitate 95%)
• - receptivitate generală, imunitate neonatală
transplacentară şi prin lapte (4-6 luni)
• - după boală, imunitate durabilă pe viaţă

• Maculopapular rash Face of boy with measles. Third day of rash. CDC
• Koplik's spots
• Sursa de infecţie este exclusiv umană reprezentată de omul bolnav cu forme
tipice de boală, cu exantem
• Contagiozitatea apare la sfârşitul perioadei incubaţie, este maximă în perioada
catarală şi se menţine încă 4-6 zile după apariţia erupţiei

• Transmiterea este indirectă simplă pe cale respiratorie, şi se realizează cel


mai frecvent când catarul este maxim, prin picături-nucleosoli proiectate în
anturajul apropiat al bolnavului în timpul tusei, strănutului sau al vorbirii.

• Este una din cele mai contagioase boli infecţioase, cu un indice de


contagiozitate de peste 95%.

• după boală, imunitate durabilă pe viaţă

• In condiţiile unei vaccinări corecte se obţine un răspuns de 95% din


vaccinaţi.
Diagnostic pozitiv
- epidemiologic (contact cunoscut sau
epidermie în curs, persoană neimunizată)
– clinic (tablou sugestiv cu enantem şi exantem)
– Paraclinic
Diagnostic diferenţial
- alte boli infecţioase eruptive
- erupţii alergice, postmedicamentoase
complicatii
• - miocardita acută (rar)
• - keratita morbilioasă (rar)
• - moartea fătului
• avort spontan
• malformaţii fetale (efect teratogen)
teratogen
• naşteri premature
complicatii
• nervoase:
• - encefalita acută cu incluzii (precoce)
• - encefalita acută alergică (posteruptiv)
• - panencefalita sclerozantă subacută Van
Bogaert (PESS), encefalita subacută cu
incluzii (tardiv după boală, la câţiva ani)
• - leuconevraxita (scleroza multiplă), infecţie
virală lentă
• - nevrite, mielite
Profilaxia
• Profilaxia generală se referă la supravegherea
epidemiologică activă a grupurilor cu risc reprezentate de
copiii din colectivităţi, familii aglomerate, unităţi pentru
asistenţă medico-socială şi de cei cu deficienţe
imunologice.
• Profilaxia specială, prin imunoprofilaxie pasivă se
realizează cu imunoglobuline standard în doză unică de
0,25 ml/kg, asigurând protecţie pentru 3-6 săptămâni.
• Se recomandă la cei care sunt la mare risc de a dezvolta
forme severe sau fatale de rujeolă, care sunt susceptibili
şi au fost expuşi la infecţie:
infecţie copii cu afecţiuni maligne,
infectaţii HIV simptomatici chiar dacă sunt vaccinaţi (după
expunere recunoscută), la gravide.
Vaccinul ROR (rujeola-oreion-rubeola)

• ROR este un vaccin combinat care protejeaza impotriva rujeolei,


oreionului si rubeolei. si rubeolei.
• Vaccinul ROR contine variante atenuante de virusi vii de rujeola,
oreion si rubeola.
• Prima doza de vaccin ROR se administreaza copiilor ca parte
din programul national obligatoriu de vaccinare in intervalul
de varsta 12-15 luni. Cea de-a doua doza se administreaza de
obicei la 5 ani, desi poate fi realizata chiar si la 3 luni de la
prima imunizare. In jur de 5-10% dintre copii nu sunt complet
imuni ROR dupa prima doza de vaccin, acesta fiind motivul
pentru care este necesara si ce-a de-a doua doza, in urma
careia raman aprox. 1% din copii partial imuni impotriva celor
3 boli ale copilariei.
• Vaccinul se injecteaza printr-o singura injectie,
subcutanat, la nivelul coapsei sau bratului

• Femeia va evita sa ramana insarcinata in prima luna


de la administrarea vaccinului.
• Cele care au ramas insarcinate si descopera in timpul
sarcinii ca au imunitate scazuta impotriva rubeolei,
pot fi vaccinate dupa nasterea copilului, de obicei la
controlul de 6 saptamani.
Rubeola
• Rubeola este o boală infecţioasă şi contagioasă determinată de
virusul rubeolic, caracterizată clinic prin febră moderată, exantem
maculopapulos şi poliadenopatie.
• A devenit o problema de mare importanţă pentru sănătatea publică
prin sindromul rubeolic congenital (SRC) care apare la copiii
născuţi din mame care au trecut prin infecţie în timpul gravidităţii.
• Rubeola apărută în timpul sarcinii poate duce la moarte fetală, avort
spontan, naştere prematură şi un număr impresionant de malformaţii
congenitale de exemplu:
• oculare (cataractă, glaucom retinopatie, microftalmie)
• cardiace (persistenţa canalului arterial, defect de sept
interventricular, stenoză pulmonară, coarctaţia aortei)
• surditate
• anomalii neurologice, alte anomalii.
• Manifestările SRC pot fi evidenţiate după naştere sau la un interval
de 2 până la 4 ani.
• congenital rubella and "blueberry muffin" skin lesions.
• Lesions are sites of extramedullary hematopoiesis and can be associated
with several different congenital viral infections and hematologic diseases.
• Congenital rubella with hemorrhagic lesions in
the skin
• Baby born with rubella: Thickening of the lens of
the eye that causes blindness (cataracts)
• Virusul este eliminat prin secreţii respiratorii din
perioada de incubaţie, cu 7 zile înainte de
apariţia erupţiei şi continuând încă 5-7 zile după
apariţia acesteia.
• Copii cu SRC elimină mari cantităţi de virus prin
secreţiile organismului timp îndelungat (mai
multe luni până la 1 an)
• Transmiterea transplacentară survine în cursul
viremiei materne, fiind posibilă şi în infecţiile
inaparente
• Imunitatea transplacentară durează 3-6 luni,
după care sugarul este receptiv
Epidemiologie
• - sursa de infecţie omul bolnav sau
nou-născuţii cu rubeolă congenitală
• - poarta de intrare mucoasa respiratorie şi
posibil conjunctivală
• - calea de transmitere aerogenă.
• - contagiozitatea 3-7 zile înaintea şi 5-7
zile după apariţia exantemului
• - receptivitate generală
• starea generală este puţin afectată
• exantem caracteristic (micromaculos, format din pete mărunte,
de dimensiunea unui bob de orez, de culoare roz, în număr
variabil, apare într-un singur val, cu evoluţie descendentă, de la
faţă spre trunchi şi membre, are o durată variabilă de la 1-4 zile,
„vine şi pleacă repede”, dispare fără pigmentaţie reziduală)
• adenopatii latero-cervicale, retroarticulare şi nucale
nedureroase sau slab dureroase, care dispar la mai multe
săptămâni după boală
• artralgii (la nivelul articulaţiilor mari şi al celor mici ale
mâinilor, cu impotenţă funcţională de durată, chiar şi în
convalescenţă)
• enantem, cu mucoasă faringiană hiperemică, desen vascular
marmorat
• Rash of rubella on skin of child's back. Distribution is similar to that
of measles but the lesions are less intensely red. CDC
Child with generalized eruption.
Complicaţii
• -artrită
• -purpură
• -encefalită sau encefalo-mielită
• -efect teratogen la gravide, cu moartea
produsului de concepţie, malformaţii
congenitale, tulburări enzimatice, afectare
neuropsihică sau naştere prematură
(teratogenitatea se manifestă atât embrionar, cât
şi fetal, generând rubeola congenitală)
Profilaxie şi combatere
• Măsurile de profilaxie au importanţă majoră pentru prevenirea
SRC, cea mai importantă măsură fiind vaccinarea antirubeolică
aplicată după 1969 în mai multe ţări cu vaccinuri vii atenuate
preparate ca monovaccin rubeolic, bivaccin rujeolă-rubeolă (RR-
Ruderovax), sau trivaccin rujeolă-oreion-rubeolă (ROK-
Trimovax).
• Se recomandă tuturor copiilor de la vârsta de 12 (optim 15) luni,
persoanelor susceptibile de sex feminin la vârsta adolescenţei,
în perioada de procreere.
• Conversia imună este de 98%, iar durata protecţiei induse este
îndelungată (10-18 ani).
• Prevenirea SRC în cazul contactului infectant realizat de o
gravidă la care examenele serologice precizează receptivitate
(lipsa anticorpilor) sau infecţie acută sau recentă (IgM specifice
prezente) se face întreruperea sarcinii. Decizia aparţine femeii.
Varicela şi herpes zoster
• Virusul varicelo-zosterian (VVZ) produce
varicela ca infecţie primară, iar reactivarea
infecţiei latente indusă de primoinfecţie se
manifestă clinic ca herpes zoster (HZ).
• Varicela este o boală infecţioasă specifică
omului, extrem de contagioasă, semnalată în
copilărie, manifestă printr-o erupţie eritemato-
veziculară pruriginoasă însoţită de manifestări
generale uşoare şi imunitate durabilă pe toată
viaţa.
infectia latenta
• infectia latenta, infectie asimptomatica, in care
agentii patogeni persista timp indelungat in stare
vie in tesuturile organismului gazda; prezenta lor
nu se poate detecta clinic.
• Este o infectie in care nu are loc multiplicarea
agentului pathogen, acidul nucleic viral este
incorporat in nucleul celulei ca un pro virus, in
organismul gazda este present numai mesajul
genetic.
• Infectia asimptomatica se poate activa,
devenind infectie clinic evidenta
• Infectaţi inaparent, - persoane care suportă
infecţia fără manifestări clinice decelabile;
• infectia evolueaza fara expresie clinica, dar
cu modificari serologice/histo chimice,
evidentiabile numai cu ajutorul
laboratorului.
• Asemenea infectii sunt urmate de o stare de
imunitate, agentul agresor lasindu-si numai
amprenta serologica/imunologica.
• Importanţa lor epidemiologică ca izvoare de
infecţie este asemănătoare cu cea a bolnavilor.
Epidemiologie

- sursa de infecţie bolnavi cu varicelă (formă


clinică) sau herpes zoster.
- receptivitate generală cu excepţia nou-
născuţilor în primele 4-6 luni.
• - calea de transmitere aerogenă.
• - poarta de intrare respiratorie
• - contagiozitatea: ultimele 3-5 zile ale incubaţiei
până la faza de crustă (14-21 zile).
Epidemiologie

• Varicela la copilul sănătos este o boală benigna,


care necesită doar un tratament simptomatic.
• Adulții și persoanele imunocompromise cu
varicela au un parcurs mai complicat al bolii
decât cel care apar la copii, evolutie prelungita
cu posibile complicatii, necesitand terapie
specific antivirala(acyclovir oral/iv functie de
starea clinica).
Varicella-zoster virus
- la persoanele imunocompromise,
- la gravide,
boala se poate complica cu pneumonie si
respectiv encefalita, hepatita, suprainfectii
bacteriene
- Reye syndrome, prin folosirea
concomitenta de Aspirina
Complicaţii
• - suprainfecţia veziculelor (cicatrici reziduale)
• - respiratorii
• - nervoase
• - efect teratogen - varicelă congenitală
(afectarea retinei, microoftalmie, a creierului,
cicatrici ale pielii si extremitatilor)
• - naştere prematură
• - avort
• Tratament - izolare, combaterea pruritului, antitermice
- la imunodeprimaţi si gravide in trimestrul III de sarcina: gamaglobuline specific imune
(VZIG), tratament antiviral (Acyclovir)
VZIG este indicat la femeile gravide pentru prevenirea sau reducerea severității infecției
materne în termen de 10 zile (în mod ideal, în termen de 96 de ore de expunere la VZV).
IGVZ trebuie administrat la un copil daca mama dezvolta varicela in timpul
graviditatii,la 5 zile înainte de până la 2 zile de la nastere
• Profilaxie: - vaccinare cu virus viu atenuat(VARIVAX)
• Nu se administrează gravidelor sau potenţial gravide în următoarea lună de la
vaccinare, persoanelor imuno compromise

• Vaccinul varicelos se poate administra începând de la vârsta de 1 an.


• Primovaccinarea se realizează cu o doză unică de vaccin, la cei între 1-12 ani, şi cu 2
doze la interval de cel puţin 6 săptămâni, la cei peste 12 ani , adulti
• - se găseşte atât în formă monovalentă, dar şi în combinaţie cu RRO pentru
administrarea la sugar (RROV)
• Herpesul zoster reprezintă reactivarea localizată
a infecţiei latente cantonată la nivelul
ganglionilor senzitivi spinali şi cranieni.
cranieni
• Erupţia este obişnuit localizată, deseori foarte
dureroasă şi are caracter repetitiv
• Leziunile de HZ pot fi contagioase pentru
persoane neimune.
• Un bolnav cu HZ poate duce la declanşarea
unei epidemii de varicela la receptivii pentru
infecţia cu VVZ.
Herpes zooster oftalmic
• Transmiterea VVZ se realizează direct, prin picături-nucleosoli sau
aerosoli contaminaţi cu conţinutul veziculelor gratate,
gratate dar şi indirect prin
obiecte recent contaminate cu secreţii din leziuni tegumentare sau de la
nivelul tractului respirator.
• Transmiterea VVZ la fat se poate produce transplacentar, după o viremie
maternă la gravida cu varicelă, şi boala poate apărea la fat în aproximativ
2 zile după debutul varicelei materne.
• Transmiterea VVZ în primul trimestru de sarcină determină riscul de
apariţie a malformaţiilor congenitale:
• Retardare în creştere
• Microcefalie
• Cataractă
• Corioretinită
• Surditate
• Atrofie cerebrală.
• în lunile mai mari de sarcină, infecţia fătului poate duce la forme grave de
boală sistemică;Ia nou-născut (varicelă congenitală).
• Imunitatea pasivă transplacentară protejează
aproximativ 6 luni.
• Cazurile de varicelă congenitală determină o
letalitate de 10-20%.
• Varicela se manifestă prin forme deosebit de
grave la copiii cu limfoproliferări maligne.
• Infecţiile bacteriene secundare sunt destul de
frecvente si necesita terapie cu antibiotice cu
spectru larg,
larg anti-stafilococice, anti-
streptococice.
HERPES SIMPLEX
• Sunt 2 tipuri de herpes simplex: virusuri ADN

• herpes simplex virus HSV - 1


herpes simplex virus HSV - 2.

• HSV-1 se manifesta clinic cu leziuni orale in aproximativ 80% din cazuri si leziuni
genitale in 20% din cazuri.
• HSV – 2 determina mai ales leziuni genitale (80%);

• Avand in vedere caracterul de latenta al infectiei,Terapia antivirala


specifica(Aciclovir, Valaciclivir, Zovirax) care inhiba sinteza AND si
replicarea virala poate fi eficace in tratamentul formelor acute clinice
de boala, dar Nu asigura preventia recidivelor.
• Pentru preventia recidivelor se fac cure succesive de terapie cu Aciclovir
2tb/zi 10 zile/luna, 6 luni consecutiv.
• Gravidele care prezinta Herpes geniatal la nastere necesita operatie
cezariana in vederea prevenirii infectiei fatului in timpul pasajului intrauterin;
keratita herpetica, meningoencefalita.
HERPES SIMPLEX
• Infectia cu virusul herpes simplex
determina formarea de anticorpi strict
specifici, respectiv anti-herpes simplex
virus HSV – 1 si herpes simplex virus HSV -
2.
• Determinarea lor este importanta pentru
diagnosticul pozitiv al infectiei primare; titrul lor
nu creste semnificativ in cursul recurentelor
• Herpes simplex 1: aspect histopatologic specific al infectiei herpetice: celule cu
multi nuclei, mari, policromatici
Gingivostomatita herpetica
Herpes simplex
Herpes simpex
Herpes simplex
Infecţia urliană
• Este o boală infecţioasă acută transmisibilă,
determinată de virusul urlian, având ca
manifestare caracteristică inflamaţia
nesupurativă, dureroasă a glandelor salivare.
• Infecţia este generalizată, interesând şi alte
glande (testicul, ovar, pancreas, glanda
lacrimală, tiroida), uneori SNC, articulaţii sau
pericard.
• Este autolimitată, benignă obişnuit.
• Complicaţii: meningita apare în 10-30% din
cazuri, mai frecvent la adulţi şi la băieţi (sex 3:1).
Tablou clinic
• afectarea inflamatorie pluriglandulară cuprinde:
• glandele submandibulare (20-40%)
• glandele sublinguale
• pancreasul (10-15%), pancreatita urliană cu
febră, dureri abdominale în bară în etajul
superior, vărsături repetate, intoleranţă digestivă,
cu remisie în 2-4 zile (poate fi cauza apariţiei
unui diabet zaharat juvenil)
alte localizări inflamatorii
• testiculele (25%), orhita urliană apare postpubertar, e rareori
primară, de obicei e secundară celorlalte manifestări, clinic cu
tumefacţia impresionantă, sensibilă, a hemiscrotului, cu semne
celsiene, cu durată de 10-14 zile, uneori cu febră ridicată
(anatomopatologic e interesat parenchimul testicular, cu ischemie
locală, ce poate duce la necroza epiteliului seminifer germinativ, cu
azoospermie sechelară şi sterilitate secundară)
• meningele (25-40%), meningita urliană se manifestă clinic mai
frecvent la copiii mari şi adolescenţi, evoluează ca o meningită
seroasă, cu remisiune clinică în 14-21 zile
• ovarele, ooforita (ovarita) tinerelor fete e rară şi benignă
• glanda tiroidă, tiroidita cu edem sensibil al lojei anterioare a gâtului
• miocardul, miocardita este infraclinică, evidenţiabilă pe EKG
• articulaţiile, artrita urliană este foarte rară, la adulţi
Epidemiologie
• - sursa de infecţie: bolnavul acut cu orice formă clinică
de boală (nu există portaj sănătos de virus şi nici
rezervor extrauman).
• poarta de intrare respiratorie
• calea de transmitere directă, prin picături de salivă sau
indirectă, prin obiecte recent contaminate
• contagiozitatea din ultimele 5 zile de incubaţie până la
10-14 zile în faza de stare
• receptivitatea generală (nou-născuţii din mame imune
sunt protejaţi în primele 4-6 luni de viaţă)
• imunitate durabilă pe viaţă
• Orhita apare în 20% din cazurile de
parotidită epidemică (PE) la băieţi după
pubertate, de obicei unilaterală
• poate duce la atrofie testiculară, sterilitate.
• La gravide, infecţia nu s-a demonstrat a fi
teratogenă, dar este corelată cu moarte
fetală, avort, greutate mică la naştere.
Profilaxie
• protecţia specială a femeilor aflate în perioada de graviditate şi
posibilitatea recomandării întreruperii terapeutice a sarcinii
• Profilaxia specifică se bazează pe utilizarea Ig specifice care dau
rezultate bune când sunt administrate cât mai precoce faţă de
momentul infectant. Se pot administra i.m. sau i.v., în doze variabile,
după categoria de vârstă, situaţia epidemiologică şi tipul de Ig
disponibile.
• Cea mai eficientă profilaxie, imunoprofilaxia activă, dispune de un
vaccin eficient. Este un vaccin viu atenuat preparat pe ouă
embrionate. în practică se utilizează trivaccinul (ROR rujeolă-
oreion-rubeolă). Se recomandă pentru copii la vârsta de 12-15 luni,
copiii mai mari neimunizaţi anterior, adolescenţi, adulţi consideraţi
susceptibili.
• Nu există dovezi că ar determina malformaţii, dar se recomandă ca
sarcina să fie evitată 3 luni postvaccinal.
• După vaccinare apar titruri protectoare de anticorpi neutralizanţi la
95% din cei vaccinaţi, cu o durată de peste 10 ani.
Profilaxia
• - nespecifică (izolarea bolnavilor,
supravegherea contacţilor pe durata
incubaţiei maxime, măsuri de igienă)
• - specifică cu vaccin antiurlian, asociat cu
vaccin antirujeolic şi antirubeolic (ROR,
administrat i.m. sau s.c.)
Reactii adverse ale vaccinului

• Febra, rash cutanat, dureri articulare,


trombocitopenie,parotidita,
encefalopatie,surzire.