PROFESORUL SI MENAJERA de Yoko Ogawa

Capitolul 1

Personaje: menajera (narator-personaj), profesorul, fiul menajerei - 10 ani - cu porecla

Radical, datorita formei plate ale capului (porecla data de profesor)

Prima data acasa la profesor: martie 1992, trimisa de agentia Akebono (dintr-un oras mic pe
malurile marii Seto)
Cea mai tanara angajata - peste 10 ani de experienta - profesionista in treburile casnice

Profesorul era un client dificil

"Când menajera era schimbată din cauza plângerii clientului, se aplica pespatele fişei o
ştampilă albastră în formă de steluţă, iar pe fişa Profesorului erau aplicate nu mai puţin de
nouă astfel de ştampile. La vremea respectivă deţinea recordul absolut."

Menajera a fost primita de o doamna in varsta, cumnata profesorului (sotia fratelui mai mare)
care era vaduva.
Cumnata - o femeie distinsa, baston in mana (se afla mai incolo ca e urmare a accidentului in
care a fost implicat si profesorul), cu atitudine politicoasa.
Programul menajerei: de luni pana vineri de la ora 11 la 19, in care ea trebuie sa ii pregateasca
pranzul, cina, sa faca curat si cumparaturi - sa ii asigure o viata normala.
Profesorul statea intr-o "clădire separată, ca un fel de dependinţă, aflată în capătul grădinii
din spatele casei în care ne aflam. Într-adevăr, dincolo de gardul viu de măceş, frumos tuns,
se zărea, printr-o crăpătură din frunzişul verde, un acoperiş de culoare roşie."
Menajera nu avea voie sa vina in casa cumnatei si intra catre casa profesorului prin alta
intrare, indiferent de probleme.

Profesorul avea o problemă de memorie. În general, creierul lui funcţionează normal, dar acum
17 ani şi-a pierdut într-un accident de masina (în care s-a lovit grav la cap) capacitatea de
memorare. Iar memoria lui s-a oprit în anul accidentului, 1975. Tot ce s-a întâmplat de atunci,
chiar dacă încearcă să reţină, se şterge din memoria lui. E în stare săşi amintească teoreme pe
care le-a descoperit acum 30 de ani, dar nu-şi poate aminti ce-a mâncat la cină, cu o zi în
urmă. Mai exact spus, este ca şi cum în capul său există o singură casetă video care durează
80 de minute. Când se înregistrează o informaţie nouă peste cele 80 de minute, cele vechi se
şterg, rând pe rând. Ţinerea lui de minte durează doar 80 de minute.

Casa profesorului era veche, in comparatie cu casa cumnatei.

Menajera a fost intampinata de o intrebare ciudata: "Ce numar porti la pantofi? 24", care
dupa spusele profesorului era factorialul numarului 4. Apoi a fost intrebata de numarul de
telefon, 5761455, care era numarul numerelor prime dintre 1 si 100 milioane.
"Nu mi s-a părut că face caz de cunoştinţele sale de matematică, ci, dimpotrivă, l-am simţit
grav şi sincer. Era o căldură care m-a făcut să simt că numărul meu de telefon ascundea un
destin special şi că poate şi destinul meu, ca posesoare a lui, era special."
De atunci, in fiecare dimineata era intrebata despre numarul la papuci si numarul de telefon,
codul poştal, numărul de înregistrare al bicicletei, numărul de linii din ideogramele numelui
(ultimele trei nu apar in carte, doar zice ca a intrebat de ele)

Profesorul avea 64 de ani, se specializase în teoria numerelor şi fusese profesor universitar.

Părea însă mai în vârstă. Pentru că era adus de spate,părea mai mic decât cei 1,60 m pe care-i
măsura, o înălţime ea însăşi destul de modestă. Între oasele ieşite în afară ale gâtului
apăruseră pete şi şuviţe cărunte se răspândeau rebele, acoperindu-i pe jumătate urechile mari
ca ale lui Buddha. Vocea îi era slabă, iar gesturile molcome, aşa încât, pentru orice acţiune,
avea nevoie de un timp dublu faţă de cel estimat de mine.

El avea trei costume pe care pe le purta in casa (cu cravata si camasa) si cand iesea din casa
(iesea rar din casa): unul de vara, unul de iarna si unul de primavara-toamna. Acestea erau
vechi, dar nu parea sa ii pese profesorului.

Pe costume erau prinse cu ace biletele. Erau peste tot ("pe guler, pe manşete, pe buzunare, pe
poalele pardesiului, pe cureaua de la pantaloni, pe găurile de la nasturi").
Pe ele isi nota ce nu trebuia sa nu uite (ca de ex un desen cu menajera sau "Memoria mea
dureaza doar 80 de minute").

Profesorul studiase la Cambridge (si avea doctorat), posibil datorita fratelui sau mai mare
(bani facuti la fabrica de textile lasata de parintii care murisera cand erau copiii mici).
Fratele mai mare a murit de hepatita si nu avea copii.
Vaduva (cumnata) a inchis fabrica, a construit un bloc pe terenul acela si traia de pe urma
chiriilor.

Accidentul de masina: "Un şofer de camion aţipise la volan şi izbise din plin maşina condusă de
Profesor. El suferise o leziune gravă la cap, care-i afectase memoria, şi îşi pierduse slujba de
la universitate. Avea 47 de ani şi, de atunci, singurul său venit provenea din premiile în bani pe
care le primea rezolvând problemele de matematică propuse de diferite gazete de
specialitate. Timp de 17 ani fusese cu totul dependent de bunăvoinţa văduvei fratelui său."

Casa era saracacioasa si inauntru, cu doua camere (o bucatarie si un birou/dormitor).

Toate lucrurile erau vechi si stricate. Camera profesorului era plina de carti (pe etajere si
restul in teancuri)

La inceput Profesorul o ignora pe menajera, nu ii cerea nimic si o evita.

Menajera a intrat in birou si l-a intrebat pe profesor daca are preferinte de mancare. Acesta
era nemiscat la birou si ii raspunse suparat ca nu vrea nimic si ca mediteaza ("Şi a da buzna
aşa peste mine când mă gândesc la numerele mele e mai nepoliticos decât a intra peste cineva
la baie!"). -- prima zi de lucru

Profesorul medita fara incetare - "Continua să mediteze şi atunci când apărea

din birou şi se aşeza la masă, şi atunci când făcea gargară în baie, şi chiar atunci când îşi
făcea gimnastica de dimineaţă. Mânca orice îi puneai în faţă, introducând mecanic mâncarea în
gură şi înghiţind-o aproape fără s-o mestece. Avea un mers nesigur, de om cu capul în nori.
Aproape că nu puteam găsi momente prielnice pentru a-l întreba despre lucrurile de care
aveam nevoie, ca de exemplu unde ţinea găleata sau cum se folosea boilerul. Şi întotdeauna
mergeam cu grijă prin casă, încercând să nu fac nici un zgomot, aproape ţinându-mi respiraţia,
în aşteptarea momentului când avea să se întrerupă din meditat. "

Profesorul nu avea maniere cand manca si ocolea bucatile de morcov pentru ca nu ii placeau.
La doua saptamani dupa ce incepuse - Un nou biletel: "Noua menajera." si desenat de el chipul
ei. De atunci, cand ajungea la el in fiecare zi ii amintea de biletelul cu chipul ei. (si urmau
intrebarile despre numere)

Intr-o zi ("se schimbase ceva la el fata de saptamana anterioara") a venit la ea si i-a cerut
intr-un mod politicos sa trimita un teanc de foi la Journal of Mathematics (nr 37).
Menajerei i se parea ca in birou era un aer de pace (in ciuda dezordiniii si a mizeriei).

Cartile din birou erau straine si majoritatea despre matematica.

Biroul era fara viata si singura dovada ca cineva lucra acolo erau resturile de creion ascutit.

Ziua ei era 20 februarie (intrebata de profesor). 20 februarie = 220 (luna/zi - in Japonia)

Profesorul ocoleste morcovii din mancare.
In ziua aceea profesorul parea dornic de vorba si nu s-a dus in birou dupa masa.
Profesorul trimitea probleme pt matematicieni amatori, cu premii in bani.
"N-am ştiut că o rezolvare poate fi frumoasă sau urâtă./Ba sigur că poate./De fapt, o
rezolvare cu adevărat corectă e cea care are o formă absolut perfectă, bazată pe un
echilibru armonios. Există o mulţime de rezolvări care, deşi nu sunt greşite, nu au nici eleganţă
sau sunt contraintuitive. Înţelegi? Nimeni nu poate exprima în cuvinte frumuseţea
matematicii, aşa cum nimeni nu poate explica de ce stelele sunt frumoase"

Ceasul Profesorului: ceas strain de firma, premiu cand era student pt o lucrare despre teoria
numerelor. - Premiul rectorului nr. 284

Cele doua numere 220 si 284 - numere prietene/perechi prietene - foarte rare
220 : 1 2 4 5 10 11 20 22 44 55 110 (divizori)
284: 1 2 4 71 142 (divizori)
1 + 2 + 4 + 5+ 10 + 11 + 20 + 22 + 44 + 55 + 110 = 284
1 + 2 + 4 + 71 + 142 = 220
"Există o relaţie divină între cele două numere, iar ziua ta de naştere şi numărul de pe ceasul
meu formează o astfel de pereche. Deci suntem legaţi de o relaţie extraordinară!"

Capitolul 2

Acasa ea cauta alta pereche de numere prietene.

Nu terminase liceul.
"Totuşi, am făcut o mică descoperire. Dacă aduni toţi divizorii lui 28 obţii 28.
28 : 1 + 2 + 4 + 7 + 14 = 28".
Nu a gasit nicio pereche.
"Când m-am urcat în pat şi m-am uitat la ceas, trecuseră peste 80 minute de când începusem
să vorbesc cu Profesorul despre numerele prietene. Deşi pentru profesor numerele prietene
constituiau probabil un adevăr evident chiar şi pentru un copil de grădiniţă, m-a străfulgerat
gândul că, poate azi, pentru prima dată, descoperise frumuseţea acestui adevăr în toată
splendoarea sa, pentru că se plecase în faţa lui ca un slujitor care îngenunchează în faţa unui
rege."
Dpdv al unei menajere, munca la profesor era usoara (putin spatiu, mancare pt o persoana,
destul timp). "Am învăţat chiar să ghicesc când Profesorul se apuca de o nouă problemă
propusă de concursurile din reviste şi să evit să-l deranjez. În timp ce frecam cu sârg măsuţa
şi legam salteaua patului, încercam să inventez trucuri prin care să ascund forma morcovilor şi
să-l fac să-i mănânce"

Cand mergea la cumparaturi incerca sa revina in 80 min: "Dacă mă vedea că plec şi reveneam în
78 de minute, mă întâmpina zicând: O, te-ai întors! Mulţumesc pentru cumpărături.
Dacă însă mă întorceam după 122 de minute, mă întâmpina cu întrebarea despre măsura de
lapantofi şi o luam de la început."

Deoarece memoria lui s-a oprit in anul 1975 prim ministrul tarii era altul decat stia el, jocurile
olimpice erau la Barcelona si nu la Munchen, iar menajera incerca sa nu aduca in vorba lucruri
dinacestea. (numite de ea gafe sau scapari)

"În aceste condiţii, singurul subiect despre care puteam discuta fără grijă era matematica."
Profesorul se pricepea de minune sa explice si menajera intelesese totul fara dificultate desi
nu ii placuse matematica niciodata.
Putea sa ii puna aceeasi intrebare de oricate ori voia pentru ca dansul uita ca a mai raspuns la
ea.

Urmatoarea pereche de numere prietene dupa 220 si 284 este 1184 si 1210.
Profesorul afla ca menajera are un fiu de 10 ani. "Nu părea să aibă nici cea mai mică intenţie
de a-mi vorbi despre misterele numărului 10. De data
aceasta, pentru Profesor, numărul zece nu avea alt sens decât vârsta încă fragedă a unui
copil".
Profesorul aude ca fiul menajerei sta acasa singur dupa scoala si o indeamna pe mama sa nu il
lase singur (fiind de neconceput) si o trimite acasa. Totodata o pune sa il aduca la el in loc sa
mearga singur acasa, lucru care era interzis de catre agentie.
"Profesorul a luat bileţelul de pe haină pe care scria „noua menajeră“ şi, cu creionul din
buzunarul interior, a adăugat lângă desenul cu chipul meu „şi fiul ei de 10 ani"".

"Orice reticenţă sau teamă pe care o simţisem faţă de Profesor a dispărut ca prin farmec din
primul moment în care l-am văzut cum se poartă cu fiul meu. De atunci am avut o încredere
totală în el.
Când fiul meu a apărut a doua zi la uşă cu ghiozdanul în spate, Profesorul, cu un zâmbet larg, a
deschis braţele să-l îmbrăţişeze. Acele braţe emanau o forţă atotcuprinzătoare, gata să
protejeze copilul firav din faţa lor. Chiar m-am gândit, puţin geloasă, că mi-aş fi dorit ca
Profesorul să mă întâmpine şi pe mine atât de călduros"
Profesorul iubea copiii si ii trata foarte frumos.
Profesorul i-a dat copilului numele Radical.

"Şi, la prima noastră cină în trei, Profesorul şi-a împreunat mâinile şi mi-a mulţumit întâia oară
pentru masă. În contractul meu era scris că la ora 18 trebuia să-i pregătesc cina şi la 19 să
plec, după ce strângeam masa, dar Profesorul a început să se opună acestui program de îndată
ce a apărut fiul meu în viaţa lui."

Profesorul ii punea multe intrebari lui Radical, il corecta cu blandete in legatura cu bunele
maniere la masa (pe care nici el nu le respectase inainte)
Prietenul profesorului din copilarie era Matematica.

Menajera nu a avut niciodata un tata, mama sa fiind abandonata cand era gravida. Mama ei
lucra la o firma care organiza mese festive, ajungand in final sa fie proprietara.
"Era o femeie foarte puternică. Cel mai mult pe lume îi displăcea ca oamenii să mă socotească
o fată săracă, fără tată. Făcea tot posibilul pentru a crea aparenţa că suntem bogate, deşi în
realitate eram sărace."
"Cred că am devenit menajeră tocmai pentru că, de foarte mică, am îndeplinit toate treburile
casnice cât mama lucra. Nu aveam nici doi ani şi încă mai purtam scutece, dar mă descurcam
singură cu spălatul când se întâmpla să fac pe mine. Şi îmi amintesc că, chiar înainte de a
începe şcoala primară, am început să gătesc singură orez prăjit. La vârsta lui Radical, nu numai
că aveam grijă de întreg apartamentul, dar plăteam şi factura la lumină şi participam la
şedinţele de cartier în locul mamei."
Tatal ei (din spusele mamei) era destept, frumos, inalt si se pricepea la muzica.

La nasterea lui Radical, menajera avea 18 ani, ramase gravida un ultimul an de liceu.
Tatal era student la electronica, un baiat edicat si linistit, dar nu si-a asumat
responsabilitatea unui copil. A plecat de acasa in a 22-a saptamana de sarcina si nu a mai
vorbit cu mama ei.
Dupa nastere au stat la blocul cu apartamente pt mame singure.
A primit o cutie cu ombilicul bebelusului si acolo a pus si singura poza cu tatal lui.
Dupa cativa ani s-a angajat ca menajera, iar inainte ca Radical sa inceapa scoala primara, s-a
impacat cu mama ei (care lucra in acelasi loc).
A primit un ghiozdan pentru copil de la mama ei si cei doi s-au mutat intr-o casa a lor.
La scurt timp, mama ei a facut o hemoragie cerebrala si a murit.
"Şi ăsta e un motiv pentru care cred că m-am bucurat mai mult decât Radical însuşi când
Profesorul l-a îmbrăţişat cu dragoste. "

"De la venirea lui Radical, în viaţa noastră s-a instalat o rutină plăcută. În afară de faptul că
trebuia să pregătesc cina pentru trei persoane, treburile mele rămăseseră aceleaşi."
Menajera presupunea ca in weekend cumnata il ajuta pe Profesor sa isi incalzeasca mancarea
lasata de menajera, desi cat timp era acolo nu o vazuse pe cumnata deloc.

Profesorul nu era entuziasmat de problemele din reviste pe care castiga premiul pentru ca
erau deja rezolvate si se stia raspunsul.
"Deşi în general ura să fie întrerupt din meditaţie, când era vorba de
Radical, părea dispus să renunţe la aceste tabieturi. De multe ori însă, Radical venea doar să-
şi lase ghiozdanul şi apoi pleca în parc să joace baseball cu prietenii lui. Atunci Profesorul se
întorcea dezamăgit în biroul lui. "
Profesorul il ajuta pe Radical cu temele la matematica.
"Orice problemă are un ritm propriu, ca şi o melodie. Dacă îi simţi ritmul, vezi problema în
ansamblul ei şi poţi să-ţi imaginezi unde poate fi găsită soluţia. "
Cat timp cei doi faceau matematica, menajera isi gasea treaba pe langa ei ca sa nu fie singura.

Profesorul ii da prima tema lui Radical: suma nr de la 1 la 10 si baiatul cere la schimb pentru
tema: sa fie dus la reparat aparatul de radio al profesorului (pentru a asculta meciurile de
baseball)
Si profesorul si Radical tineau cu echipa Hanshin Tigers.
Jucatorul preferat al Profesorului: Yutaka Enatsu (cel mai mare aruncator al echipei Tigers) -
care era retras de mult in prezent.

Capitolul 3

Menajera il scoate in sfarsit pe Profesor in oras: in parc si la frizerie.

"Vii cu mine, nu? mi-a zis de mai multe ori în timp ce-i lustruiam pantofii. Dacă vii e bine. Să nu
cumva să mă laşi la frizer şi să pleci. Mă supăr! "
Pe strada, profesorul era un om ciudat (datorita biletelelor de pa haine, mersului ciudat si
tensionat).
Frizerul s-a purtat ca si cum nimic nu era neobsinuit, insa profesorul era si mai tensionat.
"Aici, în mijlocul lumii, părea deodată îmbătrânit"
Profesorul il intreaba pe frizer marimea la pantofi si numarul de telefon.
Acesta se tot uita in oglinda sa vada ca menajera nu a plecat.

In parc, cei doi au baut cafea la cutie pe o banca.

Profesorul se specializase in legatura dintre numerele intregi.
"Exact ăsta e cuvântul – le descoperim. Nu le inventăm. Am dezgropat ecuaţii care existau cu
mult înainte de a ne naşte noi, dar nimeni nu le-a observat. E ca şi cum ai copia rând cu rând
Adevărurile care sunt notate doar în caietul lui Dumnezeu. Deşi nimeni nu ştie unde se află
acel registru şi când se deschide."
Profesorul lua o ramura si incepu sa scrie pe pamant in fata bancii "o dantelarie de ecuatii".
Menajera ii spuse Profesorului de descoperirea sa cu numarul 28.
28 este un numar perfect.
Cel mai mic nr perfect este 6: 6 = 1 + 2 + 3
Apoi urmeaza 496, 8128, 33 550 336, 8 589 869 056.
"M-am mirat cu câtă uşurinţă jongla cu numere care aveau zeci de cifre."
"De exemplu, în cazul lui 18 suma divizorilor este 21 = 1 + 2 + 3 + 6 + 9 şi de aceea este un
număr abundent. În schimb, suma divizorilor lui 14 este 10 = 1 + 2 + 7, şi se numeşte deficient"
Numerele perfecte pot fi si suma primelor nr naturale consecutive:
6=1+2+3
28 = 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 + 7
496 = 1+ 2 +3 + 4 + 5 + 6 +7+8+ 9 + 10 + 11+ 12 + 13 + 14 + 15 + 16 +17+ 18 + 19 + 20 + 21 + 22 +
23 + 24 + 25 + 26 + 27 + 28 + 29 + 30 + 31

S-au intors acasa, la timp ca sa il astepte si pe Radical.

Copilul a venit cu tema facuta, suma nr fiind 55, iar profesorul l-a pus pe Radical sa gaseasca
alta metoda mai simpla de a calcula suma. (si a amanat reparatia radioului)
Radical s-a suparat asa ca au dus radioul la reparat, ramanand ca el sa rezolve problema
Profesorului pana la intoarcerea radioului.
Profesorul face un biletel cu invoiala, pe care il prinde de haina.
"Hanshin a avut un an aşa de bun? Este vremea lui Enatsu! Profesorul se uita când la mine,
când la Radical. Câte lovituri bune a dat?
După o scurtă tăcere, Radical a răspuns:
— Enatsu s-a transferat. Asta s-a întâmplat înainte de a mă naşte eu. Acum s-a retras.
Profesorul a rămas nemişcat, de parcă fusese străbătut de un fulger"
De la intamplarea aceea Radical a fost foarte atent la intrebarile Profesorului despre Enatsu.
Acasa, Radical nu reusea sa rezove problema data de Profesor si ii cere ajutor mamei (mai
mult o lasa pe ea sa rezolve problema, ea fiind intrigata sa rezolve problema).
"Mami, eşti frumoasă. O să fie bine, zicea cu o voce convingătoare.
Asta spunea mereu ca să mă consoleze"
"Am încercat să-l las pe 10 la o parte şi să înşirui celelalte numere. L-am încercuit pe 5 în
centru şi am aşezat patru numere înainte şi patru după el. 5 stătea cu braţele întinse,
bucurându-se de atenţia tuturor. Şi în acea clipă am fost martoră, pentru prima dată în viaţă,
la un miracol. În mulţimea de numere s-a deschis parcă un drum drept, la capătul căruia mă
aştepta o lumină care m-a condus către Adevăr."

Vineri, 24 aprilie, se intoarse radioul reparat, in ziua meciului dintre Tigers si Dragons.
Radioul era cumparat de fratele Profesorului pentru posturile in engleza, iar Profesorul nu
avea nicio idee ca se pot asculta si meciuri de baseball.
De asemenea, el nu vazuse niciun meci de baseball, dar stia regulile si analiza datele
jucatorilor de mult.
Profesorul intreba daca Enatsu joaca si Radical ii spuse ca intra mai tarziu.
Radical se documentase despre Enatsu ca sa vorbeasca cat mai natural de el cu Profesorul.
Numarul lui Enatsu era nr perfect 28.
Tigers a pierdut cu 2 la 3.

Menajera si Radical ii prezentara rezolvarea lor la problema Profesorului: 5 × 9 + 10 = 55.

Rezolvarea era buna si forma abstracta era n(n-1)/2 + n.

Capitolul 4

Cap 4

Cel mai mult pe lumea aceasta Profesorul iubea numerele prime.

"Momentele cele mai preţioase pentru noi trei erau serile. Încordarea relativă pe care o
simţeam dimineaţa, care pentru Profesor însemna o veşnică primă întâlnire cu mine, dispărea,
iar apariţia lui Radical ne însenina ziua. Cred că din acest motiv, de câte ori mă gândesc la
Profesor, îmi apare în minte profilul său în lumina asfinţitului."

Profesorul repeta povestile despre numere prime, dar cei doi il ascultau cu interes de fiecare
data (aratandusi astfel recunostinta).

Profesorul scrise toate numerele prime pana la 100. (cu o viteza uimitoare pt menajera)
"În acelaşi timp, îmi plăcea modul lui de a scrie numerele cu creionul cu mină tare. 4 era mult
rotunjit şi părea un nod de fundă, iar 5 era aplecat mult, ca şi cum se împiedicase. "
Radical observa ca 2 e singurul numar par, avand o inclinatie sa vada daca un numar e diferit
(asa cum a fost si 10 in suma nr de la 1 la 10).
17 si 19/ 41 si 43: nr prime gemene (consecutive si prime).

Profesorul ura alomeratia si multimile de oameni. (gările, trenurile, magazinele,

cinematografele, marile magazine). "Avea nevoie de o linişte interioară pe care să n-o tulbure
lumea de afară."
Astfel, "linistitor" era complimentul absolut.

Dupa o mini vacanta de 4 zile, cand cei doi s-au intors la Profesor, Radical s-a taiat cu un cutit
cat timp mama era la cumparaturi si Profesorul s-a panicat si a insistat sa mearga la un
doctor, desi era o rana inofensiva.

In sala de asteptare, Profesorul vorbea despre Numere triunghiulare (1,3,6,10,25,21)

1
1+2=3
1+2+3=6
1 + 2 + 3 + 4= 10
1 + 2 + 3 + 4 + 5=15
1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6 = 21

Cu ajutorul lor se afla suma nr naturale.

Profesorul plangea in fata menajerei pentru prima data.
Ajunsi acasa, Radical era suparat pe mama.
Tigers si Giants erau la egalitate, 2 la 2.

"Sunt supărat pentru că n-ai avut încredere în el. Te-ai îndoit că ar putea avea grijă de mine şi
n-am să te iert niciodată pentru asta. "

A doua zi, profesorul intreba ce se intamplase, vazand sange pe biletele, dar menajera il linisti
si ii spuse ca avuse mare grija de Radical.

Capitolul 5

Profesorul avea si capacitatea de a spunele cuvintele pe dos foarte repede, lucru descoperit

cu ajutorul unei teme la japoneza a lui Radical: o poezie tanka kaibun. (suna la fel si de coada

si de la cap)

Profesorul nu parea incantat de abilitatea sa.

Alt talent deosebit al Profesorului era acela de a descoperi mai repede decât oricine apariţia

stelelor, în special a luceafărului pe cerul de noapte.

Rana lui Radical se vindeca, dar era inca rezervat fata de mama lui.

Menajera isi cere scuze de la Radical si acesta le accepta, dar "nu va uita niciodata ce s-a

intamplat".

"Nu fusese decât o mică zgârietură, dar, şi după ce s-a făcut mare, i-a rămas un mic semn

între degetul mare şi arătător, ca pentru a-i aduce aminte de dragostea pe care i-o purtase

Profesorul."

Menajera gasise sub un teanc de carti de pe raftul de jos o cutie de prajituri in care se

gaseau ilustrate cu jucatori de baseball. Erau peste o suta si erau puse in o ordine, fiecare

intr-o invelitoare de celofan si se vedea ca erau foarte importante pentru colectionar.

Enatsu era clasat separat si toate ilustratele cu el erau invelite cu alt fel de invelitori, de

plastic, straine. Pe spatele lor era imprimat profilul jucatorului.

In spatele cartilor menajera a gasit si un teanc de carnetele ale Profesorului din facultate,

pline cu formule de matematica.

Desi stia ca nu avea voie sa umble prin lucrurile unui client, era fascinata de ce vedea.

Pe o pagina gasi scris "La ora 14.00, în faţa bibliotecii, cu N.", iar menajera se intreba cine

este N.

Cu salariul primit in luna mai, menajera cumpara trei bilete pentru meciul Tigers-Hiroshima din

2 iunie, avand sa fie primul meci vazut live pentru cei trei.

Radical si mama sa se sfatuira cum sa faca sa ii ofere profesorului o experienta buna la meciul

de baseball. (in legatura cu Enatsu si ceilalti jucatori, cu locurile aglomerate etc.)

Cei trei au luat autobuzul pana la stadion (sau Diamant).

Radical imprumutase de la un coleg un megafon si isi purta sapca cu Tigers.

"Pentru el, baseballul nu exista decât în coloanele de sport ale ziarelor şi în ilustrate"

Anul prezent in carte este 1992.

"În autobuz a stat cu mâinile încleştate de scaun până am ajuns la stadion, exact cum făcuse

şi la frizer. Când a trebuit să coborâm, a dat drumul scaunului de care se ţinuse strâns şi s-a

apucat de braţul lui Radical."

In prezent, jucatorul cu numarul 28 nu era titular, asa ca nu era nici o problema.

Radical a cerut un suc, iar Profesorul a ales cea mai draguta si amabila vanzatoare.

Profesorul i-a cumparat inca un suc, floricele si inghetata lui Radical, de la aceeasi vanzatoare.

Profesorul vorbea despre matematica (laturile stadionului, numerele scaunelor lor: 714 si 715,

inaltimea terenului).

Suma factorilor primi ai lui 714 este egală cu suma factorilor primi ai lui 715 :

714 = 2 × 3 × 7 × 17; 715 = 5 × 11 × 13; 2 + 3 + 7+ 17 = 5 + 11 + 13 = 29.

Se numesc perechi Ruth-Aaron si sunt destul de rare, cea mai mica pereche: 5 si 6.

"Radical asculta atent vorbele Profesorului, deşi nu părea să-l intereseze ce însemna numărul

locului său."

Profesorul vorbea despre fostii jucatori ai Hiroshimei. (cu statistici matematice)

Vecinii il incurajau pe profesor si l-au pus sa se gandeasca cum ar putea Tigers sa castige

meciul.

Un fan al jucatorului Kameyama i-a atras atentia menajerei. (era un foarte mare sustinator)

Profesorul îl asalta pe Radical cu întrebări despre lucruri simple cum ar fi punga cu talc.

Tigers conduceau in a saptea repriza cu 6-0, iar Nakagomi a reusit o lovitura zero,

"Între Radical şi Profesor era acum o legătură divină (nr. 714 si 715) pe care nimeni nu o

putea desface, aşa cum şi eu eram legată de Profesor prin numerele 220 şi 284."

Capitolul 6
Cap 6

Au ajuns la Profesor la ora zece, obosititi.

Pentru ca a fost nelinistit tot drumul, Profesorul era cel mai obosit.
"Mai avem puţin, îi tot spuneam ca să-l liniştesc, dar nu părea să mă audă."
Profesorul s-a pus in pat foarte repede si le multumi celor doi pentru tot.

Enatsu a reusit o lovitura zero pe 30 august 1973, Tigers castigand cu 1-0.

Scorul meciului vizionat de ei a fost 6-1, facandu-i pe Tigers sa urce pe pozitia a doua.

Pentru ca nu arata prea bine, menajera ii puse mana pe frunte si observa ca are temperatura.
Astfel, cei doi au decis sa ramana peste noape la profesor pentru a-l ingriji. (interzis de
agentie)

Profesorul nu avea nimic de folos in caz de febra.

Uitandu-se catre casa cumnatei, lumina era aprinsa si i se paru ca vede o persoana langa
gardul dintre case.

Menajera pregati o compresa rece si un ceai pentru Profesor.

"Târziu în noapte l-am pipăit din nou şi mi-am dat seama că febra începuse iarăşi să-i crească.
Respiraţia îi era fierbinte, valuri de transpiraţie îi scăldau trupul, iar pungile de gheaţă se
topeau imediat. M-a cuprins îngrijorarea. Fără îndoială, totul fusese provocat de faptul că-l
dusesem pe stadion, în mijlocul unei mulţimi de oameni."
Pana la urma s-a culcat pe jos, langa Profesor, iar Radical dormea pe canapeaua din cealalta
parte a patului Profesorului.

In urmatoarea zi, Profesorul dormea foarte mult.

La un moment dat, acesta se trezise si statea pe marginea patului si plangea incet.
Profesorul facu febra inca trei zile. "Nu se plângea de durere, nu cerea nimic, doar zăcea."
Pana la urma se facu bine fara sa fie nevoie de o vizita la spital. Radical statea cu el in camera
si il privea cat se odihneste.
Odata ce temperatura scazuse, totul reveni la normal.

La putin timp dupa, menajera a fost chemata de directorul agentiei in biroul lui. (semn rau).
Era vorba de o plangere, ca a stat peste noapte la un client, lucru interzis. De asemena, se
pomeni si faptul ca a fost lasata sa vina cu copilul, lucru care le deranja pe celelalte menajere.
Menajera a fost concediata dupa dorintele cumnatei.

Noii angajatori, un cuplu care avea o firma de consultanta pentru impozite, erau complet
diferiti de Profesor. Femeia era tare rautacioasa.
La noua sjuba trebuia sa spele 5 masini, sa stearga scarile (4 etaje), sa gateasca pentru 10
persoane. Radical intreba de Profesor, iar mama lui ii spunea ca e complicat.

Tigers reusi o lovitura zero, castigand cu 6-0 cu Hiroshima Carp.

"„Este a 58-a lovitură zero din istoria Ligii“, se ambalase comentatorul. Şi prima pentru Tigers
în nouăsprezece ani, de la cea a lui Enatsu, din 1973."

In drum spre munca, menajera fu pacalita sa ii dea bani unei doamne.

La cimitir, cand duceau flori pentru mama ei, Radical gasi un pui de caprioara mort, pe care l-
au lasat acolo.

Tatal lui radical primise un premiu pentru cercetare despre care scria in ziar. A impaturit
articolul si l-a pus in cutia cu ombilicul.

Capitolul 7

Numerele prime ii aminteau de profesor si verifica daca numerele din casa erau prime.
2311 - prim - scris pe partea interioara a usii frigiderului
341 - nu e prim - cand stergea parchetul de la firma
"Singurul scop al matematicii este descoperirea Adevărului."

Cand era la Profesor, intotdeauna folosea pliantele cu reclame pentru exerciţiile matematice.

Dupa ce s-a intors de la cumparaturi, menajera a primit un telefon de la secretara agentiei

care o ruga sa se duca la casa Profesorului pentru ca fiul ei a cauzat neplaceri.
Ajunsa acolo, nimic nu era schimbat, dar locul se simtea diferit.
Radical, Profesorul, cumnata sa si inca o femeie necunnoscuta (noua menajera) stateau la masa
din bucatarie si o asteptau.
Vaduva o trimise pe noua menajera sa faca ceai.
"Voi… a izbucnit ea înfigându-şi unghiile în faţa de masă. Ce urmăriţi de fapt, tu şi fiul tău?""
Radical il vizitase pe Profesor nestiind de situatia mamei, insa vaduva credea ca ei isi doresc
bani. Defapt, Radical venise sa citeasca o carte impreuna cu prietenul lui.
Menajera cea noua pleca.
Menajera (mama lui Radical) sustinea ca ea, fiul ei si cu profesorul sunt prieteni si ca nu isi
doresc bani de la el.
Profesorul izbugni si o indemna pe cumnata sa sa lase copilul in pace, apoi lua o foaie de hartie
si scrise o formula, care o facu si pe vaduva sa termine discutia.
„e^πi + 1 = 0“
"Am ştiut atunci că şi ea era sensibilă la fumuseţea matematicii."
Menajera a primit inapoi slujba la Profesor, din motive necunoscute, pe data de 7 iulie, o
sarbatoare japoneza - tanabata - festivalul stelelor.
Profesorul avea acum 11 stele albastre pe fisa sa.
Profesorul a intampinat-o pe menajera cu o intrebare noua: greutatea la nastere (a raspuns cu
cea a lui Radical).

Tigers ajunsesera din nou in finala, dar de la sfarsitul lui iunie a inceput sa mearga prost,
ajungand pe pozitia a treia dupa 6 infrangeri consecutive, fiind intrecuti de Giants.

Menajera noua facuse ordine in cartile profesorului, iar menajera (mama lui Radical) cauta
cutia cu prajituri sa vada daca mai este acolo.

Profesorul era neschimbat, iar ordinea facuta se mentinuse doar cateva zile.
Menajera pastra biletul scris de profesor atunci la masa in portofel.
Aceasta se duse la biblioteca sa afle mai multe despre formula scrisa pe bilet.
Formula de chema "Formula lui Euler", unde e era o constanta foarte interesanta pentru
menajera.

A doua zi la biblioteca menajera gasi un articol despre accidentul profesorului. (23

septembrie 1975).

---Naratorul incepe sa vorbeasca din prezent (povestind intamplarile din trecut)---

"Încă am bileţelul Profesorului, deşi fotografia cu Radical s-a decolorat de mult. Formula lui
Euler mă relaxează, e ca o amintire încă foarte preţioasă."
Motivul pentru care profesorul a scris formula aceea ramane un mister atat pt cititor cat si
pentru menajera.
Un lucru sigur era dragostea Profesorului fata de Radical.
"Îl trata pe Radical cum trata numerele prime."

Capitolul 8

Tigers au pierdut cu 0 la 1, a saptea infrangere.

Profesorul era preocupat cu cea mai grea problema din Journal of Mathematics de pana acum.
Acesta veni in bucatarie sa o priveasca cum gateste, lucru care ii facea placere.
Profesorul punea intrebari legate de gatit.
"Profesorul m-a privit cu acea privire pe care o avea atunci când se gândea la matematică."
"Apoi, descrucişând braţele, a privit pe fereastră şi, după ce a verificat poziţia luceafărului,
s-a întors în biroul lui. A dispărut fără zgomot, aşa cum şi apăruse."
A venit anotimpul ploios si au inceput jocurile Olimpice de la Barcelona. Menajera astepta ca
profesorul sa ii ceara sa trimita un colet la Journal of Mathematics, dar nu parea sa se
intample.
Era cald in casa, dar nimeni nu se plangea.
Radical era in vacanta si venea in fiecare dimineata cu ea la Profesor.

Profesorul a terminat problema vineri, 31 iulie. Nu parea deloc entuziasmat.

In drumul de intoarcere s-a abatut si pana la cumparaturi (lenjerie de schimb, sapun, jeleu si
inghetata), drum care durase 70 de minute, insa cand a ajuns la casa Profesorului el nu mai
stia cine e si a intrebat din nou greutatea sa la nastere.
"Până acum nu se mai întâmplase niciodată ca mecanismul Profesorului să măsoare greşit.
Calculatorul din capul său măsura 80 de minute mai exact decât cel mai precis ceas."

In august Radical a plecat in tabara 5 zile, fiind prima lui tabara.

Ploua foarte tare iar menajera era preocupata de vremea la munte, unde era Radical in tabara.

"Fiul tău?
Da. Are 10 ani. E isteţ şi îi place baseballul. Dumneavoastră i-aţi dat porecla de Radical.
Pentru că are creştetul capului plat.
I-am dat explicaţiile pe care i le mai repetasem de atâtea ori. Făcusem cu Radical înţelegerea
să nu ne arătăm niciodată plictisiţi atunci când oboseam pentru că trebuia să repetăm aceleaşi
răspunsuri de câte ori Profesorul punea aceleaşi întrebări"

"De câte ori venea vorba de Radical, chipul Profesorului se înviora. Şi lucrul acesta se repeta
mereu."

Mama era ingrijorata de vreme, dar Profesorul o linistea.

Cei doi au o discutie despre aparitia numarului 0. (descoperit de un matematician indian)

"Nu te teme, mi-a zis prinzându-mi mâna. Semnul pentru radical e solid. Adăposteşte toate
numerele."

Tigers ajunsesera pe locul 4, dupa infrangerea cu Swallows.

Dupa intoarcerea lui Radical, obiceiul de a sta in bucatarie ascultand meciurile de baseball s-a
reluat.
Radical primise un caiet vechi de-al Profesorului pentru a-si nota informatii despre jucatorii
Tigers.
"Strigăte şi aplauze au acoperit glasul crainicului. Mirosul de pâine coaptă a umplut încăperea,
în timp ce tocmai ne imaginam urma lăsată de aruncător pe zgură."

Capitolul 9
Spre sfarsitul vacantei de vara, falca Profesorului se umflase din cauza unei masele.
In aceeasi zi, Tigers se intorceau din turneul de vara, casigat cu 10 la 6, ajungand pe locul al
doilea dupa Yakult.

Menajera il convinse foarte usor pe Profesor sa mearga la dentist.

Profesorul insista sa nu cumva sa plece fara el, iar menajera il linistea ca nu va merge nicaieri,
oricat ar dura.

Dupa o asteptare lunga, profesorul iesi din cabinet, intr-o dispozitie proasta.
Profesorul mergea pe strada fara sa zica nimic, neasteptand-o pe menajera, catre casa.

Menajera calculase timpul si nu statuse in cabinet mai mult de o ora.

Aceasta facea ordine in revistele profesorului. Odata iesit de la baie, acesta o ruga pe
menajera sa arunce revistele undeva, chiar daca purtau numele lui (de la castigurile cu
problemele trimise).

La putin timp dupa inceperea noului semestru, sosi o scrisoare de la Journal of Mathematics
(sau cum spunea ea - Janaruobu) care spunea ca rezolvarea care i-a luat toata vara
profesorului castigase premiul 1. Insa profesorul nu ii dadea importanta.

Menajera ii propuse Profesorului sa sarbatoreasca victoria impreuna cu ziua ne nastere a lui

Radical (implinea 11 ani) pe data de 11. Auzind de Radical, Profesorul accepta.

Menajera nota pe calendar ca vineri, 11 septembrie era o sarbatoare pentru cei trei.

Menajera ii arata fiului ei cutia cu ilustrate a profesorului, Radical scapa cutia si in incercarea
celor doi de a pune totul la loc, gasira la fundul ei o lucrare de matematoca scrisa in engleza
din 1957. Din teza cazu o fotografie alb negru cu Profesorul si o femeie. Pe prima pagina scria
si "Pentru N, cu eterna dragoste. Sa nu ma uiti niciodata."

Menajera si Radical se hotarasc sa ii cumpere Profesorului o ilustrata cu Enatsu, dar era

destul de greu sa gaseasca una in care el nu era transferat (pentru ca s-a transferat dupa
accident) si pe care profesorul sa nu o aiba.
La un moment dat cei doi afla de la un vanzator de ilustrate speciale folosite ca premii de o
firma de bomboane.

Ca o alternativa daca nu gaseau ilustrata, menajera i-a cumparat Profesorului o pereche de

pantofi, pe care a ascuns-o in fundul sifonierului.
Una dintre menajerele de la agentie i-a spus menajerei noastre ca mama ei avea un magazin
mic, inchis in anul fabricatiei bomboanelor (1985), unde au ramas niste astfel de ilustrate. Cei
doi trecura prin toate pungile si gasira ilustrata cautata. Aceasta continea o bucatica din
manusa lui Enatsu.

Capitolul 10

Petrecerea a fost una reusita si memorabila.

Fiecare dintre ei ajutase cu ceva (Profesorul calcase fata de masa, neasteptat de bine).

In acea zi Tigers jucau cu Yakult.

"E semn că azi vor câştiga! Priviţi acolo! În zilele când sub luceafăr nu se vede nimic, se
întâmplă un lucru bun. "

Cand sa se aseze la masa, au observat ca lumanarile lipseau, iar Radical s-a oferit sa se duca la
cofetarie sa aduca altele. Pentru ca a durat destul de mult, Menajera si Profesorul incepeau
sa isi faca griji, asa ca mama a pornit sa vada unde este Radical.

Cofetaria de la care au luat tortul era inchisa asa ca baiatul a mers la alta (aflata de cealalta
parte a garii). Cei doi s-au intalnit si s-au intors in fuga la Profesor, cu lumanarile.

La intoarcere, l-au gasit pe Profesor speriat si tortul distrus si fata de masa patata.
Menajera repara tortul si il linistea pe Profesor ca nu s-a intamplat nimic.
"Ceea ce era iremediabil distrus nu era tortul, ci faţa de masă"

Yakult preluase conducerea.

Cand se pregateau sa sufle in lumanari:

"Câţi ani ai? Şi a început să-l mângâie pe creştet. Cum te cheamă? O, în capul acesta se
ascunde cu siguranţă o minte isteaţă. E ca semnul radical care adăposteşte orice număr,
asigurându-i un statut clar."

Capitolul 11

Tigers nu au castigat sezonul din 1992, au pierdut cu Yakult in ultimele doua meciuri (cu 3 la 3
- meci de 6 ore si 26min - in septembrie si cu 2 la 5 in octombrie), fiind clasati pe locul doi.

"Mi se pare că momentul de cotitură pentru Tigers a fost acea finală din 11 septembrie 1992.
Dacă ar fi câştigat atunci, ar fi terminat sezonul pe primul loc şi nu ar fi intrat într-o atât de
lungă perioadă de declin."
Menajera privea hartia cu formula lui Euler.
Radical primise de la Profesor o manusa de baseball originala, din piele, certificata de liga
juniorilor, cadou cumparat de vaduva dupa instructiunile profesorului.

"Şi totuşi în acea seară simţeam că ceva se schimbase şi, parcă între noi, exact în locul de pe
masă destinat tortului, căzuse cu zgomot o nelinişte pe care nu o puteam ignora."

Radical ii dadu profesorului ilustrata.

"Expresia depe chipul său când Radical i-a dăruit ilustrata cu Enatsu nu o vom putea uita
niciodată, nici unul din noi. Felul în care ne-a mulţumit răsplătea înzecit efortul pe care
făcuserăm pentru a găsi ilustrata. Ne era recunoscător din toată inima, pentru că se considera
o persoană neimportantă pentru care noi făcuserăm un lucru deosebit… Aşa cum se pleca în
faţa matematicii, s-a plecat cu recunoştinţă în faţa noastră."

In duminica urmatoare (doua zile de la petrecere) vaduva le-a spus ca l-a internat pe profesor
intr-o clinica speciala.

"Nu vă pot reproşa nimic. Am înţeles că pentru cumnatul meu e important să petreacă o ultimă
seară cu singurii lui prieteni. Dar cred că v-aţi dat şi voi seama că starea lui s-a agravat.
Memoria lui de 80 minute, ca o casetă, s-a stricat de tot. Nu mai poate reţine nimic nou. Nici
măcar un minut. Tot ce s-a întâmplat după 1975 nu mai există. "

Radical si Menajera il vizitau odata pe luna si o gaseau deseori si pe vaduva acolo.

"Am continuat să-l vizităm pe Profesor ani de-a rândul, până la moartea sa. Radical a intrat la
gimnaziu şi la liceu şi tot timpul a jucat baseball, până când, în timpul facultăţii, s-a accidentat
la picior şi a trebuit să renunţe. Eu am lucrat în continuare ca menajeră pentru agenţia
Akebono. În toţi acei ani, chiar şi când Radical mă depăşise în înălţime şi începuse să-i crească
mustaţa, Profesorul îl considera tot un băieţel care avea nevoie de dragoste şi protecţie. Când
întindea mâna să-l mângâie pe creştet, Radical îşi scotea şapca şi se lăsa în genunchi, iar
Profesorul îl ciufulea ca pe vremuri."

Biletelele profesorului nu il mai ajutau si incepeau sa se desprinda, iar acum Profesorul purta
la gat, aproape de inima sa, ilustrata primita de la Radical.

De fiecare data, Radical isi aducea manusa, care acum ii era mica si se juca baseball cu
profesorul.
"Ultima vizită la Profesor a fost în vara în care Radical a împlinit 22 de ani."

Radical va deveni profesor de matematica la gimnaziu.

"Profesorul s-a ridicat să-l îmbrăţişeze pe Radical, dar braţele îi erau slabe şi tremurau.
Radical i-a luat mâinile şi l-a strâns pe după umeri. Între ei atârna ilustrata cu Enatsu.
Este întuneric, spectatorii şi panoul de afişaj sunt în umbră şi Enatsu stă singur pe teren, în
lumina reflectoarelor. Este momentul în care îşi ia avânt şi aruncă cu mâna stângă. Piciorul
drept se încordează, iar de sub cozorocul şepcii ochii lui urmăresc mingea în drumul ei către
mănuşa jucătorului care o prinde. Este cea mai rapidă minge din toată cariera sa. Şi pe spatele
uniformei cu dungi reuşesc să desluşesc numărul său. Numărul perfect 28."