Sunteți pe pagina 1din 4

PROGRESE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR SEC.

AL XIX-LEA PANA IN PREZENT

Secolul al XIX lea reprezinta o epoca importanta in ceea ce priveste organizarea, formarea cadrelor sanitare si popularizarea cunostintelor medicale. Totodata vocatia de asistenta se degajeaza treptat de specificul caritabil, exprimandu-se progresiv prin caracterul de veritabila profesiune,care ii confera numeroase drepturi laice,ramanand insa intotdeauna incarcata de indatoriri morale. In anul 1811 se infiinteaza la Bucuresti Spitalul Filantropia, primul spital romanesc modern, iar in anul 1838 este inaugurat Spitalul Brancovenesc. O scoala pentru moase se va infiinta la Bucuresti in anul 1839 sub conducerea magistrului in chirurgie IOSIF SPORER (1780-1850).El va redacta pentru elevele sale manualul Mestesugul mosirii pentru invatatura moaselor la Institutul maternitatii Bucuresti Dupa anul 1830, prin infiintarea Comitetului Carantinelor si apoi prin infaptuire Regulamentelor organice se va trece atat in Moldova , cat si in Muntenia la o noua epoca in domeniul organizarii medico-sanitare. Este perioada cand incepe formarea unor cadre sanitare proprii si popularizarea cunostintelor medicale.Tot mai multi tineri romani incep sa studieze medicina in marile centre ale Europei, dar numarul lor este inca insuficient, iar personalul de ajutor deficitar. Primii care vor dori formarea personalului sanitari vor fi medicii militari. La inceput aceasta pregatire nu reprezenta decat o modesta forma de ucenicie medicala, ulterior ea avea sa se desfasoare in forme de inavatamint bine organizate , dupa modelul scolilor europene. In principalele orase din Transilvania, Moldova si Muntenia se vor infiinta spitale si azile spital pentru batrani. In paralel cu formarea medicilor, chirurgilor si obstreticienilor, incep sa apara tot mai multe cadre medicosanitare bine instruite, capabile sa acorde ingrijiri de sanatate calificate. In Moldova si Muntenia, asistenta medico-sanitara era organizata dupa Legea Sanitara de la 1910 (Legea Sion_Cantacuzino) , care a dus la infiintarea Directiei Generale a Serviciilor Sanitare (DGSS), dependent de Ministerul de Interne.Principalele unitatii spitalicesti existau in Bucuresti, iasi si Craiova. Asistenta medicala a polulatiei nu se putea sigura in conditii bune, iar starea de igiena lasa de dorit. Mortalitatea materno-infantila se situa la cote ridicate, iar zonele rurale si urbane, insufficient organizate din punct de vedere sanitary , nu asigurau conditii favorabile pentru ingrijirile de sanatate comunitare. In primavara anului 1853 domnitorul Barbu Stirbei promulga legea referitoare la Imbunatatirea asezamintelor medicale. Pentru prima data se legifereaza formarea nucleului sanitar judetean, format din medicul sef al judetului (el indeplinea si functia de medic sef al spitalului), chirurgul judetului, chirurgul spitalului si moasele. Printre promotorii organizarii sanitare moderne din Muntenia ii amintim pe medicii Carol Davila (1828 1884) si Nicolae Kretzulescu (1812 1900). Ultimului ii datoram infiintarea in anul 1842 a Scolii de mica chirurgie de la Spitalul Coltea. Cu aceasta ocazie doctorul Nicolae Kretzulescu va traduce din limba

franceza Manualul pentru ingrijitori si ingrijitoarea de bolnavi. Concomitent, intalnim in Bucuresti doua scoli de felceri militari si de mica chirurgie, care se vor contopi in anul 1855 din initiativa doctorului Carol Davila in Scoala ostaseasca de mica chirurgie. Peste doi ani, scoala se va transforma in Scoala nationala de medicina, avand statut de institutie de invatamant superior. Alti medici romani ai secolului XIX lea care si-au castigat o faima peste hotare sunt Victor Babes (1854 1926) (a descoperit fenomenul imunitatii pasive,perfectionand tratamentul antirabic si a publicat prima carte de bacteriologie din lume, impreuna cu patologul francez Victor A.Cornil), George Assaky (18551899) chirurg si nepot al marelui carturar iesean , Nicolae Kalinderu (1835-1902) internist si dermatolor, Gheorghe Polizu (1819-1886). La Iasi, in anul 1852, in cadrul Institutului Gregorianse va deschide o scoala de moase. Pana in anul 1893 durata studiilor era diferita, dar dupa acest an, conform regulamentului, diploma de moasa urma sa se acorde numai dupa o scolarizare de doi ani. In anul 1859 Iacob Czihak (1800-1888) va organiza la Iasi o Scoala sanitara ostaseasca , editind cu acest prilej Manualul pentru invatatura soldatilor din compania sanitara a oastei In 1873 la Oradea se infiinteaza scoala de moase La 4 iulie 1876, la initiative printului Dimitrie Ghica si a doctorilor Carol Davila si Panait Iatropol va lua fiinta Societatea Nationala de Cruce Rosie a Romaniei. Primele cursuri pentru pregatirea Surorilor voluntare de Crucea Rosie au fost infiintate in anul 1877 la Spitalul Coltea din Bucuresti. In anul 1901, la Bucuresti are loc congresul de constituire al Societatii corpului sanitar din Romania, presedinte subghirurgul C.Panaitescu, presedintele publicatiei Monitorul sanitar. 1906, la Bucuresti Congresul Asociatiei Generale a Corpului Sanitar din Romania. 1919, la Cluj se deschide scoala de surori de ocrotire condusa de Lucia Bologa Puscariu, la initiativa prof.dr.Iuliu Hatieganu 1929, la Iasi se organizeaza Institutul de Surori de Ocrotire (cu durata de trei ani), condus de Eugenia Popa 1936, are loc, la Cluj, Congresul General al Surorilor de Ocrotire din Romania In timpul celui de al Doilea Razboi Mondial in Romania, Societatea de Cruce Rosie realizeaza: programe sociale in favoarea persoanelor defavorizate programe pentru pregatirea populatiei in vederea interventiilor in caz de dezastre si pentru acordarea primului ajutor Programul privind pregatirea surorilor voluntare de Cruce Rosie Programul privind promovarea donarii de sange, in mod benevol si neremunerat Programul pentru prevenirea infectarii cu HIV/SIDA Programul de informare di difuzare a Dreptului international Umanitar Programul de cooperare international

Spre sfarsitul secolului al XIX lea si inceputul secolului XX medicina va cunoaste progrese tot mai mari, iar ingrijirile bolnavilor vor deveni tot ai complexe. Activitatile caritabile pentru cei suferinzi nu mai erau suficiente, iar necesitatea existentei unui personal de ingrijire instruit se facea tot mai simtita. Arta ingrijirilor incepe sa fie prezenta ca o profesie esentiala, care cere Stiinta, Pricepere si Cunoastere, toate acestea bazandu-se pe talent si scolarizare. Dupa perioada 1947-1960 : Policlinicile, ca parte componenta a Spitalului Unificat, asigurau asistenta medicala curativa si profilactica de specialitate in ambulatoriu(boli interne, chirurgir, pediatrie, dermato venerice, ORL, stomatologie etc), in care isi desfasurau activitatea medici specialisti si surori medicale.Policlinicile asigurau servicii de diagnostic si tratament(radiologie, laborator,balneo-fizioterapie, transfuzii). S-a perfectionat personalul sanitar existent. 1949, la Bucuresti se organizeaza sindicatele sanitare in cadrul carora activeaza si societatile sanitare ale personalului medical-sanitar 1952-1974, Bucuresti apare revista Munca sanitara 1962, Bucuresti organizarea Uniunii societatilor de Stiinte Medicale (U.S.S.M.) cu o sectiune de cadre medii care urmareste cu precadere cunoasterea problemelor prioritare ale asistentei medicale si a metodologiei optime de prevenire, depistare,ingrijire si recuperare precoce si eficienta imbunatatirea comportamentului etic si profesional in scopul cresterii responsabilitatii si gradului de cunostiinta Pana in anii 80 : Ministerul Sanatatii si Ministerul Invatamantului vor sustine dezvoltrea retelelor de scoli tehnice sanitare si se pune accent pe organizarea activitatilor practice. 1988 Conferinta de la Viena, prima conferinta europeana dedicata ingrijirilor, la care a participat si o delegatie din tara noastra cu o lucrare pregatita de un colectiv de asistente din sibiu si sustinuta de Marliese Herbert, asistenta sefa a Spitalului Judetean Sibiu Dupa anul 1990 : Datorita multiplelor shimburi de experienta efectuate cu unitati similare din Europa si SUA, invatamantul sanitar din Romania a reusIt sa se modernizeze. Astfel, nursingul a devenit o profesie capabila sa acorde servicii calificate, de calitate, in scopul promovarii si mentinerii sanatatii, prevenirii imbolnavirilor si ingrijirea celor bolnavi sau muribunzi. Inceputa promitator, Reforma invatamantului medical poate fi compromisa datorita existentei celor doua forme de invatamant diferite : Colegii Universitare Medicale de scurta durata si Scoli postliceale sanitare, pe a caror diploma este inscrisa aceeasi specializare, situatie ce poate genera conflicte. 1990 , la Bucuresti reorganizarea U.S.S.M. sectiune cadre medii, subdenumirea de Asociatia Nationala a Asistentilor Medicali (presedinta Gabriela Bocec) si aderarea la I.C.N. 1990, are loc constituirea Sindicatului SANITAS 1992, la Bucuresti are loc prima Conferinta Nationala privind Educatia in Nursing, cu sprijinul OMS

1993, Bucuresti editarea publicatiei Jurnal de nursing si a volumului Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavului ale Virginiei Henderson 1997, Delphi are loc intalnirea anuala a Comitetului permanent al nurselor din Regiunea Europeana si a grupuurilor de interes profesional, la care a participat, din Romania, Gabriela Bocec si Geta Marza, presedinta Asociatiei Nationale a Asistentilor Medicali si, respectiv membra a comitetului director.