Scurt istoric al asistentei medicale n Romnia

Fr ndoial c de-a lungul evolutiei multimilenare a omului, practica medical,

n imensa majoritate a timpului, a mbrcat caracterul unei asistente de medicin
general.
De altfel, de la vraciul sau samanul triburilor arhaice pn la medicul secolelor
XV-XV, metodele si mijloacele medicinei au fost !"# cele ale medicinii general,
utili$nd tratamente privind medicina intern, interventii de mic chirurgie si de igien.
Diferentele subaspectul asistenteii medicale, ntre urban si rural au fost e%trem de
pregnante, ruralul beneficiind, aproape n toate trile pn n secolele XV-XX, de o
medicin popular, empiric, dominat n bun parte de misticism si magie. &a noi, n
cele dou principate, nceputuile creerii unor formatiuni medico-sanitare teritoriale se
leag !'# de epoca regulamentelor organice puse n aplicare n ()'( n *ara +omneasc
si n ()'" n ,oldova.
-ceste regulamente organice prevedeau nfiintarea unor organe sanitare superioare
.omitetului .arantinelor, care se transform n .omisii de sn/tate care functionau pe
lng 0,inisterul treburilor din luntru1 !,inisterul de interne#, avnd ca sacin
conducerea central, pe ntreg teritoriul fiecrui principat, a problemelor sanitare. .a
servicii sanitare e%terioare principatele sunt mprtite n regiuni sanitare numite
0ocroguri1, 2 pentru ,untenia si 3 pentru ,oldova, avnd fiecare un medic, un chirurg si
(4 moase, ncadrare cu totul insuficient spre a face fat asistenti medicale. -ceste
servicii se ocupau de prevenirea si combaterea epidemiilor si au initiat msuri de
combatere a bolilor venerice, a rabiei si a pelagrei.
5ste interesant de mentionat c aparitia organi$rii sanitare n rural trebuie strns corelat
cu epidemia de cium din ()")-()"6, epidemie nsotit de masiva epi$otie a bovinelor.
,surile luate au primit asemenea dimensiuni nct pot fi socotite ca fiind prima
campanie sanitar la noi. 7n acest sens s-a ntocmit 0un plan pentru revi$uire si curtenie
general care s-a pus n lucrare sub privigherea a treu generali, prin ofiteri, functionari de
carantin si medici, cu ajutorul boierilor si clerului1 !8#.
.hiar dac epidemia a fost stvilit o parte din personalul implicat n combatere a fost
mentinut avnd un dublu scop9 ocrotirea snttii oamenilor si a vitelor. :ee%istnd
personal suficient n ;pitalul strjii pmntesti din <ucuresti, mai multi ostasi au fost
instruiti n mestesugul felceriei= la .raiova au fost instruiti agenti veterinai, iar medicul
orasului a instruit ctiva tineri n tainele vaccinrii antivariolice la sate= la <ucuresti
mamosul osef ;porer preda cursuri pentru pregtirea moaselor.
7n ()'8 n -dunarea obsteasc se pre$int 0>roiectul de regulament pentru nvtturile n
seminare si tinerea lor n bun rnduial 0care prevedeau ca n anul V, elevilor din
seminarii s li se predea 0lectii de vaccinatie si de medicinveterinar1.
7n ()3' prin 0&egiuirea pentru ntinderea ase$mintelor sanitare si mbunttirea
serviciului sanitar se prevedea ncadrarea fiecrui judet !n total '' judet n cele "
>rincipate# cu un medic, un chirurg si un felcer. ?i n aceast situatie, ncadrarea rmnea
la fel de nesatisfctoare, neputndu-se reali$a nici mcar vaccinrile. -cest fapt l-a
obligat pe acob Feli%, n ()36 s scrie9 0asistenta medical prin comunele rurale e%ist
numai de nume1.
-celasi lucru l putem afirma si despre -rdeal si <anat. .ele dou acte legislative
promulgate pe timpul ,ariei *ere$a - 0>lanum regulationis in re sanitatis1 din @33 si
(
0Aeneralum normativum in re sanitatis1 din (@@4 prevd att reglementarea activittii
medicale, caBt si ncadrarea fiecrui judet cu un medic doctor n medicin si a fiecrei
coune fie cu medic, fie cu un chirurg. Din nefericire, n secolul al XV-lea acoperirea cu
medici a ruralului n -rdeal si <anat rmne e%trem de deficitar.
*oate aceste timide, dar ludabile ncercri de a asigura organi$area unei asistente
medicale n rural, trebuie socotit ca o etap initial sau etapa primelor norme ale
organi$rii asistentei medicale din mediul rural. -devratul nceput al asistentei medicale
n mediul rural are loc, ns, ntre anii ()33-())3, interval ce constituie etapa
organi$atoric a medicinii romnesti sau 0epoca lui .arol Davila1.
.arol Davila ajutat de :.Cret$ulescu si acob Feli% reusesc, dup Dnirea >rincipatelor
din ()36, s reorgani$e$e si sunifice serviciile sanitare civile si militare din >rincipate,
s ntemeie$e nvtmntul medical si farmaceutic superior romnesc, s fi%e$e cadrul
organi$atoric modern al medicinii romnesti, pregtind epoca de creatie stiintific
medical la noi.
Dna din cele mai importante reali$ri o constituie nfiintarea n ()2" a '' de posturi de
medici de arondisment, dintre care - dat absenta cadrelor, nnu au fost ocupate dect (@
!toate n Eara +omneasc#. Fbligatiile acestor medici erau9
0-s dea tuturor bolnavilor ajutor medical
-s dea locuitorilor srmani, dorobantilor si grnicerilor !si familiilor lor# medicamente
necesare din farmacia portativ, fr a avea dreptul s primeasc o plat de la acestia -s
efectue$e vaccinarea si revaccinarea antivariolic
-s ntocmeasc acte medico-legale, s fac revi$ia sanitar a scolilor, ca$rmilor,
hanurilor si crciumilor
-s previn epidemiile, s combat, s combat sarlatanismul medical, s alctuiasc
statisticile sanitare si s acorde chiar asistent veterinar
-s acorde o atentie deosebit misiei morale si civili$atoare1.
7n ()@8 apare prima lege sanitar romneasc, avnd ca raportori pe doctorii .Feli% si -
*atu, legea constituind un vdit progres fat de legislatiile anterioare, avnd o conceptie
modern n problemele de sntate public prin accentul deosebit acordat igienei si
profila%iei.
&egea din ()@8 este simtitor ameliorat prin modifirile ce i se aduc pe parcurs. -stfel n
())( se dispune nfiintarea spitalelor rurale, prin care se introduce n viata satelor o
asistent medical calificat si ntr-o oarecare msur chiar speciali$at. *ot n ())( legea
mai prevede folosirea periodic a ambulantelor militare ca ambulante rurale.
,odificarea din ()6" mai prevede nfiintarea unor servicii de control sanitar, declararea
obligatorie a bolilor infectioase si obligativitatea autoittilor administrative de deschide,
chiar si n rural, spitale n timpul epidemiilor. 7n ()68 apare regulamentul pentru serviciul
sanitar de judet, conform cruia fiecare plas si chiar fiecare comun trebuia s aib un
agent sanitar. -cest post urma s fie ocupat de subchirurgi, iar n lipsa lor de 0fosti
sanitari din armat si vechi infirmieri din spitale1.
7n (648 apare +egulamentul pentru serviciul sanitar rural, care reglementea$ atributiile
agentilor sanitari si a moaselor. 7n acelasi timp, n temeiul legii comunelor rurale se
nfiintea$ infirmeriile rurale, avnd ca obiective i$olarea bolnavilor contagiosi si
eventual acordarea asistentei la nastere. Dltima completare este adus n anul (64@, cnd
legea asistentei sanitare a stenilor prevede nfiintarea a '" spitale rurale si a unor a$ile
"
de pelagrosi si tuberculosi, ca si luarea unor msuri de combatere a pelagrei si
tuberculo$ei.
7n acelasi an - (64@ - on .antacu$ino preia conducerea Directiei generale a serviciului
sanitar, pentru ca dup trei ani, n (6(4, mpreun cu Vasile ;ion s elabore$e noua lege
sanitar care trebuie socotit o lege cu un caracter modern, tehnic si tinnd seama de
probleme majore ale snttii publice.
;ub aspectul asistentei medicale n rural, legea .antacu$ino din (6(4 prevedea9
-construirea 0.asei snttii publice rurale1, avnd ca scop reali$area unor lucrri
necesare salubrittii publice la sate=
-fi%area ra$ei unei circumscriptii sanitare rurale la (3.ooo de locuitori, cu dispensar, salon
de i$olare, locuint pentru medic si moas=
-nfiintarea de farmacii portabile=
-intens activitate de educatie sanitar.
&egea, ns, pe de o parte prea pretentioas pentru acele timpuri, iar pe de alt parte, n
mare msur, nenteleas si mai laes sabotat de autoritti si chiar de medici, a fost prea
putin aplicat n practic.
,ai trebuie mentionate eforturile profesorului :.,anolescu, care n perioada februarie
(64' - decembrie (648, ct timp a functionat ca Director general al serviciului sanitar a
obtinut fonduri pentru nfiintarea a apro%imativ ("44 infirmerii rurale cu 3@44 paturi !3#.
-dept inflcrat al infirmeriilor rurale si al bilor comunale, el porneste la actiunea
nfiintrii acestor infirmierii tinnd seama de situatia e%trem de precar a populatiei rurale
n ceea ce priveste starea sanitar a acesteia9 o mortalitate general de "2,'G si o durat
medie de viat n jur de '4 de ani. &a o populatie rural de 3.4(2.6(6 locuitori la
nceputul anului (64', e%istau ("6 medici de plas, revenind la ( medic ').)64 persoane,
iar n unele judete situatia se pre$enta si mai grav, e%istnd ( medic la 84.34.444 de
locuitori. De aceea, n (648 ca o solutie de re$olvare momentan a problemei,
:.,anolescu a promovat ideea nfiintrii infirmeriilor rurale, avnd ca scop i$olarea
bolnavilor contagiosi si asigurarea asistentei de urgent n ca$ de nasteri si accidente,
activitatea medicului urmnd a fi secundat de oficianti sanitari si moase de clasa a -a,
recrutate din rndul moaselor empirice si instruite ' luni.
deea infirmeriilor rurale a fost mult criticat, motiv pentru care dup (648, cnd
profesorul ,anolescu prseste ;erviciul sanitar, majoritatea acestor infirmerii au fost
desfiintate, desi obiectiv vorbind- cu toate deficientele acestora- ele au fost utile,
constituind premi$e reale pentru de$voltarea ulterioar a unor cabinete medicale n
mediul rural
'