Suport de

curs 3
Nursing 1
Anul I

BAZELE STIINTEI NURSINGULUI

DESPRE SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN TARA

NOASTRA

LA INCEPUT DE MILENIU UNU – COMATI

Dupa cercetari minutioase, istoricii nostri, interpretand si judecand

datele puse la indemana de arheologie, lingvistica, folclor, patrund
pana in negurile indepartate ale primului mileniu, pentru a descifra
atitudini si fapte referitoare la ingrijirea sanatatii in tara noastra.
Consemnarile lui Hipocrate, Dioscorides, Plinius cel Batrin, Teofrast
sunt comori de cunostiinte despre practicile cunoscute pentru
vindecarea bolilor de catre popoarele antice intre care si geto-daci.
Dupa numarul mare de denumiri dacice ale plantelor de leac – cu
efecte antispastice, sedative, purgative, diuretice, antihemoroidale,
vomitive, cicatrizante, revulsive – se apreciaza ca stramosii nostri se
bucurau in lumea greco-romana de un mare prestigiu.
Dr. N.Vatamanu apreciaza ca fara indoiala, numarul medicilor din
rindul marilor sacerdoti era redus. Daca ei instruiau poporul in
stiintele fizice, facindu-l sa traiasca potrivit cu legile naturii, nu o
puteau desigur face personal, ci prin interpusi, prin subordonati.
Asa cum studiile intreprinse in clinici si laboratoare sunt puse in
practica printr-un numeros aparat medico-sanitar, pastrand
proportiile, observatiile medicilor sacerdoti ajungeau la poporul de jos
printr-un corp de agenti subordonati, denumiti COMATI.
Indiferent de opinile istoricilor despre originea lor sociala, unii
socotindu-i proveniti din rindul nobilimii de rang mai mic, altii din
rindul taranilor saraci, muncitori ai cimpului, mineri, pastori,
mestesugari este evident ca acesti comati sau capilati , fiinca purtau
capul descoperit erau numerosi.
Aria lor de aributii si servicii era destul de larga. De pilda , in afara
unor referiri privind ingrijirile ranitilor conform legilor razboaielor de
atunci, dupa cum s-a putut interpreta din cartea cu imagini sapate in
piatra, dar lipsita de text , cum numesc istoricii Columna lui Traian
din Roma, acesti comati erau antrenati chiar si in unele activitati
diplomatice.Despre aceste servicii sta marturie si faptul ca o solie de
pace trimisa la Traian de catre Decebal era formata din 5 comati, care
s-au adresat cezarului in plenul senatului, in limba lui, in latina.
Legat de rolul si importanta activitatii comatilor, istoricii si geografii
citeaza episodul starpirii vitei de vie. Era un fel de educatie sanitara
sau morala, pe scara intinsa si cu rezultate pozitive. Acesti comati,
pentru a duce la indeplinire sarcinile ce le reveneau, trebuiau sa fie
temeinic instruiti de catre pileati, care erau capabili si de o asistenta
medicala efectiva.
Ucenici vrednici de intelepciunea pileatilor, capabili sa-si insuseasca si
sa le aplice invataturile, comati au constituit un organism activ si
polivalent, unii dintre ei detinind diferite functii, inclusiv unele legate
de ierarhia militara.
Istoricul N. Daicoviciu arata ca “ pileatul reprezinta pe ginditorul care
poarta povara deciziei, a hotaririi supreme, in timp ce comatul , este
omul de actiune, gata de a-si asuma orice sarcina si de a duce la bun
sfirsit cu ori ce pret”, N. Vatamanu apreciaza ca artistii vremii au redat
nobililor pileati gindirea interiorizata, simtul si greutatea raspunderii,
elevatia sufleteasca, iar aprigilor comati, le-au exprimat hotarirea,
dirzenia, forta.

BARBIERII SI VREMEA LOR

Dupa cum arata cercetarile mai noi in domeniul iatroistriografiei,

“barbierii” au reprezentat o indelungata perioada principala categorie
profesionala cu preocupari privind ingrijirea bolnavilor si executarea
unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii.
Originea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si
este legata de conceptia despre boala Crestinismului.
Daca fata de bolnav, de omul in suferinta, Crestinismul militeaza
pentru o atitudine de caldura si omenie, de intelegere si ocrotire,
inregistrand un pas inainte in organizarea unei largi asistente
medicale si sociale, fata de boala, dogmele crestine constituie o frana
in cercetarea stiintifica si experimentala.
Boala, infirmitatea, ca si moartea, fiind socotite ca o pedeapsa prin
care omul trebuie sa plateasca pentru pacatul originar, rascumpararea
si izbavirea trebuiau obtinute prin suferinta.
Daca boala este vointa divina, tratarea bolnavului este un semn al
razvratirii impotriva acestei vointe supreme.
Interventiile sangeroase incep sa fie practicate de unii meseriasi,
barbierii, sub supravegherea si la indicatia medicilor. Acest lucru
apare cu atat mai explicabil si mai necesar pentru vremea de atunci,
cu cat fetelor bisericesti care se ocupau de ingrijirea bolnavilor, le era
interzis sa aiba asemenea preocupari in afara manastirii, pentru a nu
se indeparta de preocuparile monahale.
Denumirea de barbieri vine de la indeletnicirea de a executa tunsura
rituala a capului celor ce imbratisau viata de calugari in manastirile
din Germania, extinsa apoi la luarea de sange, executarea unor
pansamente.
Sub aceasta denumire, sunt intalniti si in alte tari europene, cu o
activitate afirmata la marile curti si familii domnitoare, avand si
propria lor organizare
● la Paris in anul 1363 erau 40 de barbieri – chirurgi
● in tara noastra au aparut abia la mijlocul secolului al XVI – lea
● in toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra
cercetate pana in prezent de istoriografi, intre persoanele destinate
pentru ingrijirea bolnavilor, gasim si barbierul
● aceasta categorie de slujitori ai sanatatii era implicata direct, nu
numai in actul de ingrijire, dar si in raspunderea medicala
● cu timpul, activitatea barbierilor este reglementata de diferite
acte normative
● actul emis in 1760 intitulat “responsabilitatea medicala pentru
interventia gresita” cit si “Hrisovul ui Scarlat Calimachi” din 1813
cuprinde norme care se refera si la activitatea barbierilor
● barbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare, vor fi
intilniti tot mai mult in spitalele noastre de la inceputul secolului
XIX, sub denumirea de chirurg, alaturi de barbierul ramas la
pregatirea primita langa un mester.

SORA – ASISTENTA MEDICALA – NURSA

● titulatura de sora a reprezentat in tara noastra momentul

afirmarii profesiei si a progresului in asistenta medicala
● in 1839, din dispozitiile data de Banul Mihai Ghica, a luat fiinta
la noi prima scoala sanitara sub denumirea de “Scoala de invatatura
a mestesugului mosirii”
● apoi Eforia Spitalelor Civile a infiintat scoli de lunga sau scurta
durata de formare a felcerilor, subchirurgilor, moase
● in 1873 din initiativa prof dr Severineanu, Institutul surorilor de
caritate, a luat fiinta, care avea sa inscrie o indelungata si frumoasa
traditie in pregatirea cadrelor sanitare medii
● pe linga surori mai erau si poslusitoarele care erau in subordinea
surorilor si se ocupau de ingrijirea bolnavului dar si de curatenie
● in cei peste 100 de ani care au trecut de la infiintare primei scoli
de surori , indiferent de sistemul de pregatire, personalul sanitar de
la patul bolnavului in timp de pace sau razboi s-a numit SORA
● insasi denumirea generala a acestei categorii de personal apare
diferita prin unele legiuiri
● asfel, la sfirsitul secolului al XIX –lea si primele decenii ale
secolului nostru, apare denumirea de personal inferior sanitar
● apoi Legea sanitara din 1930 introduce denumirea de personal
auxiliar si de ocrotire
● in 1943 prin Legea de organizare sanitara a statului introduce
denumirea de personal mediu sanitar
● in 1948, in urma Reformei invatamintului, in cadrul categoriei de
cadre sanitare medii, fac parte felcerii, surorile , laborantii
● in 1955, prin trecerea la pregatire pe diferite profile in cadrul
scolilor tehnice sanitare de 2 – 3 ani, pregatirea de baza fiind liceul,
apare denumirea de asistenta concomitent cu pregatirea surorilor
● Legea nr 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, se
revine asupra vechii titulaturi, precizinduse la art 74 ca personalul
sanitar mediu este format din surori medicale, laboranti, tehnicieni
medicali si alte categorii cu pregatire medie de specialitate
● Denumirea de “sora” cu indelungi traditii si nobile semnificatii,
pentru o profesie rara prin marea ei frumusete, de prestigiu, prin
omenia si daruirea fata de care nu poate fi exercitata, trebuie si
poate fi socotita ca o distinctie cu totul particulara fata de alte
profesii
● Prestigiul sorei in cadrul colectivului de munca si in fata
bolnavului, tine inainte de toate de respectul si exigenta fata de ea
insasi, ca pregatire, comportament, disciplina, competenta, omenie
● Fiindca aceasta profesie are semnificatia si rolul de a intinde o
mana, pentru a alina suferinta oamenilor sau pentru a o preveni
● In ultimii ani se incearca si la noi inlocuirea denumirii de
asistenta medicala cu cea de nursa
● Domeniul sau de activitate detasindu-se si definindu-se prin
trasaturi specifice ale acestei profesii
● Cuvintul “nurce” provenit din limba latina (nutrimen =
hrana, nutri = a hrani) a cunoscut de-a lungul timpului numeroase
semnificatii
● Dupa definirea data de Asociatia asistentelor medicale di SUA
(American Nurse, s Association) nursa este o persoana educata si
licentiata in practica nursing-ului, adica a diagnosticului si
tratamentului raspunsurilor umane la problemele actuale si
potentiale
● Nursingul si nursa sunt termeni care par sa tina de orientari
legate de prefaceri si reforme pe toate planurilevietii noastre social-
economice si de mentalitate
 ● Prof Dr Valeriu Rusu sustine ca termenul de “nurse” nu este
sinonim cu “sora” aratand ca in Mosby Medical & Nursing Dictionary
sunt definiti nu mai putin de 41 de termeni care reprezinta o imagine
completa a profesiei de nursa
● OMS acorda o importanta de prim ordin dezvoltarii nursingului
prin programe adecvate si orientari recomnadate tarilor membre
● Ministerul Sanatatii din Romania printre alte obiective figureaza
si infiintarea Consiliului national si a Institutului de Nursing
● Asociatia nationala a asistentilor mesicali din Romania considera
necesara adoptarea termanului de nursa in locul celui de asistenta
medicala, in ideea alinierii la conceptele actuale ale nursingului si a
afilierii la Consiliul International al Nurselor

DE LA BOLNIȚA, LA SPITALUL MODERN

● Numeroase cercetari pun in evidenta preocupari legate de

sanatate inca din indepartatele timpuri ale Daciei
● Se cunosc 68 de inscriptii dacice
● Studiul acestor pietre a dus la numeroase ipoteze si anume ca la
Apullum (Alba Iuia) si Sarmisegetuza au existat temple pe linga care
in secolele II si III au functionat asclepeioane, un fel de temple
sanatorii deservite de preoti ce practicau magia, dar si o terapeutica
realista
● Aici bolnavii, oameni de diferite conditii sociale, liberi sau sclavi,
petreceau cel putin o noapte, treceau prin faza de incubatie, dupa
care erau supusi unor tratamente
● Pentru faptul ca bolnavii ramaneau un timp in incinta templului,
unii istorici apreciaza ca aclepeioanele pot fi considerate
precursoarele spitalelor de mai tarziu
● Incepand cu a doua jumatate a secolului al XIV- lea, sunt
cunoscute unele lacasuri tamaduitoare denumite BOLNITE, la
Bistrita si Tismana, in Tara Romaneasca, la Prislop, in Transilvania,
la Neamt, in Moldova
● Ospiciile infiintate de Radu Basarab in 1372 pe mosia lui,
Mataul, langa Cimpulung, erau pentru adapostirea unor infirmi,
orbi, ologi
● In 1542, bolnita de la Simidreni, cladita de Neagoe Basarab in
Arges, era destinata calugarilor batrini, bolnavi sau infirmi, neavand
functie de spital pentru laici
● Ingrijirile acordate in aceste bolnite – aceste lacasuri de
binefacere instituite si intretinute de biserici – nu pot fi asimilate cu
o asistenta medicala propiu-zisa, chiar in cazul cand se practicau
unele proceduri terapeutice si se administrau unele leacuri, acestea
erau pe plan secundar, indatorirea principala era sa adune bolnavii
fara nici un sprijin, izgoniti de familii, mai ales in timpul epidemiilor,
saracii, vaduvele si copii parasiti, pentru a le oferi un adapost
● Pentru asigurarea traiului acestor bolnavi cronici, batrani si
infirmi, era de ajuns acordarea unei asistente rudimentare de catre
un calugar mai priceput, bolnicerul, care dupa nevoie mai pregatea
si unele fierturi si alifii
● Nici in spitalele din marile centre orasenesti ale Apusului pâna in
epoca Renasterii nu se apela la medic sau chirurg decât in caz de
nevoie
● In tara noastra, intre primele injghebari spitalicesti atestate
documentar, se cunosc cele din Transilvania, fondate de diferite
ordine calugaresti, ca cel din Sibiu, intemeiat de cavalerii cruciferi in
1292, desi spitalul din Oradea fondat de Ioaniti era mai vechi

● Spitalul Sf Spiridon de la Iasi a luat nastere din bolnita de pe

ulita Hangioaiei, fondata in 1752
● Spitalul din Roman infiintat in 1798, in locul bolnitei de pe langa
mănastirea Precista
● Spitalele medievale sunt socotite, atit la noi, cât si in intreaga
Europa, lacasuri de adapost si ocrotire, aziluri pentru saraci si
batrâni lipsiti de mijloace, orfani, precum si ca institutii specializate
pentru izolarea bolnavilor contagiosi, case de ciumati, sifilitici,
leprozerii, sau pentru bolnavii mintali, aceasta din urma facând
trecerea spre ospicii mai târziu
● In secolul al XIV, feudalismul se afla in perioada de dezvoltare –
in asistenta medicala incep sa apara unele elemente laice
● Asezamintele medico-sociale, orasenesti, sub forma de aziluri-
spitale, incep sa fie conduse si administrate de consilii orasenesti, iar
ca personal sanitar intilnim barbierii-chirurgi
● In secolele XV-XVI se deschid primele farmacii la Brasov, Cluj,
Sibiu, precum si unele bai publice si particulare unde baiesii puteau
sa efectueze venesectii, masaje, sa puna ventuze sau chiar sa trateze
entorse si fracturi
● In acea perioada, primii medici sunt Valentin Krauss din Brasov,
care face prima relatare despre sifilis -1500, Paulus Kyr care, in
calitate de profesor la scoala Honterus din Brasov, publica prima
lucrare despre cunoasterea din timp a regulilor unei vieti sanatoase
si cum sa se fereasca de boli
● Unele lacasuri destinate ingrijirii bolnavilor apar si in Moldova si
in Tara Romaneasca
● Chiar unii domnitori aveau si pregatire medicala cum a fost
Dimitrie Cantemir 1674 -1723, in lucrarile caruia se pomeneste de
malarie, de oftica si de ciuma, pe care o numeste lipicioasa boala
● In secolele XVII si XVIII, marcate de afirmarea relatiilor
capitaliste in viata economica si sociala, care determina o sporire
alarmanta a mizeriei la orase si chiar la sat,e se impun noi atitudini
si masuri, intrucât ospicile erau asaltate de tot mai multi bolnavi si
infometati
● Foametea, bolile, vagabondajul, crima, constituiau amenintari
care impuneau luarea unor masuri de asistenta publica
● 1659 este anul cel mai reprezentativ – care marcheaza statornicia
capitalei la Bucuresti, oras socotit mare, bogat, frumos
● In acelasi timp, apar si mari epidemii care fac ravagii si impun
luarea unor masuri, intre acestea fiind si construirea de spitale
● Din initiativa spatarului Mihai Cantacuzino se construieste la
Bucuresti si se da in functiune in anul 1704, spitalul de pe lânga
Mânastirea Coltea cu 24 de paturi numai pentu cei cu rani si bubosi
● Cuprindea o spiterie, o societate “Fratietatea” si o scoala de
invatatura slavo-românesca, iar personalul era format dintr-un
medic, un chirurg, un barbier si ingrijitori
● Al doile spital este Sf Pantelimon zidit de domnitorul Grigore
Ghica al II-lea intre anii 1735- 1752, cu 12 paturi pentru cei ce ar
patimi de boli cronice
● A mai ridicat in jurul Minastirii Sf Spiridon căteva cladiri pentru
izolarea bolnavilor de ciuma si lingoare (febra tifoida) care au fost
insa desfiintate in 1793
● In 1796, Al Moruzzi zideste spitalul pentru ciumati de la Dudesti
care, desi fară medic, se apreciaza ca avea o buna functionalitate
● In Moldova, domnitorul Constatin Racovita mareste in 1757
vechea bolnita de la Minastirea Sf. Spiridon infiintând spitalul cu
acelasi nume
● In ultimul sfert al veacului desi se tinde la o onmultire a
paturilor spitalelor de boli neinfectioase , acestea nu ating cifra de
100, exceptandu-se paturile trecatoarelor spitale de campanie
austriaca din 1790
● Aceste spitale se intretineau din veniturile unor mosii si ale altor
propietati cu care au fost inzestrate, cât si din diferite impozite
platite de bresle catre mănastiri
● In acele vremuri, periodic, se abateau asupra populatiei valuri de
ciuma, scorbut, variola, paludism, pelagra si boli venerice care
faceau ravagii, impuneau preocupari si masuri legislative,
organizatorice, educative
● Concomitent cu infiintarea unor spitale, apar intiative si masuri
cu caracter preventiv
● Unele reforme sanitare sunt cunoscute si in Transilvania
● In aceasta perioada apare o literatura sanitara in limba romana,
cit si primul spital comunal, infiintat in 1757 la Timisoara de catre
administratia austriaca impus fiind de starea de sanatate precara a
populatiei
● Apar primele reglementari privind munca de noapte si
imbolnavirile ca cele din hrisovul de la Pociovaliste, se intocmesc
catheisme sanitare prin care se combat superstitiile si prejudecatile ,
formulindu-se indemnuri referitoare la protectia mamei si copilului,
prevenirea imbolnavirilor, educatia tineretului si o viata rationala
● Totusi timp indelungat spitalul a ramas un loc sinistru, spre care
se indreptau oameni in situatii disperate
● De aceea s-a cerut cu insistenta schimbari radicale in asistenta
spitaliceasca
● Savantul Leroy arata in 1777 - ar fi mult mai bine pentru bolnavi
sa-i asezam singuri in pat, chiar pe paie , sub corturi instalate intr-o
curte sai gradina, decit sa-i ingramadim in Sali si sa-i inghesuim in
paturi , dupa sistemul groaznic practicat la Hotel Dieu
● Ca urmare s-au luat masuri menite sa imbunatateasca conditiile
de spitalizare, atitudinea fata de bolnavi
● Momentul de rascruce in schimbarea conceptiei asupra
continutului activitatii spitalicesti – care prin separarea de asistenta
saracilor si batranilor devine in intregime medical- are loc in prima
jumatate a secolului XIX
● In prima jumatate a secolului XIX, spitalele din tara noastra
cunosc o evolutie asemanatoare celei inregistrate in diferite tari
europene dezvoltate
● Cresterea cerintelor de asistenta medicala, determinata de
dezvoltarea orasului Bucuresti, impune construirea spitalului
“Iubirea de oameni” cunoascut in zilele noastre sub denumirea de
“Spitalul Filantropia”din initiativa Dr C Caracas
● A functionat pe baza primului regulament spitalicesc intocmit in
1817, ale carui pevederi au fost preluate pâna in zilele noastre
● Complicatiile septice in serviciile de chirurgie, asa numita
putreziciune spitaliceasca, la care se adauga ineficienta izolarii in
serviciile de boli contagioase determinau o mortalitate de 20-60% si o
morbiditate crescuta, pâna la 60-80%
● Internarea unui caz de holera in spitalul Colentina in decembrie
1865 a fost urmata de imbolnavirea a 35 de persoane din interiorul
spitalului numai in decurs de 11 zile
● In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, marea majoritate a
oraselor din tara noastra au spitale care cunosc o evolutie rapida sub
aspectul organizarii si functionarii
● Incep sa se creeze secti pe specialitati, iar practica antisepsiei
este generata în toate spitalele
● Intre cele doua razboaie mondiale, spitalele se dezvolta progresiv
unele devin baze clinice de invatamânt
● Aglomeratia ospiciilor impune masuri privind si imbunatatirea
asistentei psihiatrice
● In 1905, se da in functiune Spitalul Socola de la Iasi, refacut
● In 1907, incep lucrarile unui modern asezamânt de boli mintale
si nervoase la Bucuresti cu 2000 de paturi, care este dat in
functiune in 1923
● Ceea ce a caracterizat spitalele din tara noastra a fost
promovarea unei largi gratuitati
● In ultimile decenii s-au inregistrat in tara noastra schimbari
privind structura si activitatea spitalelor
● In trecutul nu prea indepartat erau dominante cazurile de boli
infecto-contagioase , afectiunile chirurgicale externe si bolile acute
grave, acum ne confrutam cu numarul mare de boli cronice
● Evocarea citorva momente din evolutia spitalului de-a lungul
timpului ne permite sa intelegem ca drumul de la bolnita la spitalul
modern este istoriceste impresionant de scurt iar in cadrul acestei
evolutii , actul de ingrijire al omului suferind a capatat noi si
multiple dimensiuni, ca insasi notiunea de sanatate

PROFESIA DE ASISTENTA MEDICALA SI STATUTL SAU SOCIAL

Marile descoperiri stiintifice si influenta lor hotarâtoare asupra

modernizarii tehnicilor de ingrijire a bolnavilor
● de la primele observatii in legatura cu boala si bolnavul si
primele incercari de vindecare, istoria medicinei reprezinta o
continua cautare pe acest drum al cunoasterii umane
● anatomia corpului omenesc a fost cunoscuta din secolul III i. d.
Ch. de scoala din Alexandria
● primul tratat de anatomie este scris in 1316 de Mondino dei
Luzzi si tiparit in 1478, la Pavia
● cel care a revolutionat insa cunostintele anatomice a fost
Andreas Vesaluis 1514-1564 care a scris “De humani corporis
fabrica”, aparuta in 1543 la Basel
● studiul anatomiei a permis cunoasterea unor organe si au fost
infirmate unele conceptii anterioare
● exemple
o canonul medicinei din vremea dinastiei Han – 200 i. d. Ch se
considera ca inima este principiul care stapineste corpul, iar singele
este lichidul care circula in circuit inchis
o in medicina greaca Empedocle sustinea ca inima raspindeste
aerul
o cel care a descris circulatia sângelui a fost Wiliam Harvey 1578-
1657 in cartea sa “Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a
singelui la animale” publicata la Frankfurt in 1628
o Marcelo Malpighi 1628 -1694 a descris circulatia prin vasele
capilare
● dupa cunoasterea anatomiei corpului uman, fiziologia a descoprit
mecanismul sau de functionare
● pe aceasta baza se continua studierea bolilor
● Giovani Batista Morgagni 1682-1771 autor al lucrarii ” Despre
sediile si cauzele bolilor studiate cu ajutorul anatomiei”
● Jhon Hunter 1718-1783 descrie anevrismul arterio-venos si
introduce ligatura arterei deasupra anevrismului
● In secolul al XIX se cunoste deja destul de bine anatomia , dar
efectuarea unor practici chirurgicale erau greu de efectuat in lipsa
anesteziei
● Primul care foloseste aplicarea eterului pe tegumente pentru
extirparea fara dureri a unor mici tumorete este un medic din statul
Giorgia
● Charls Thomas Jakson 1805-1880 perfectioneaza tehnica
narcozei cu eter
● In 1846 dentistul american William Thomas Green Morton a
efectuat o extractie dentara fara dureri
● Anul 1846 este considerat un an de rascruce in chirurgia
moderna, James Young Simpson 1811-1870 introduce in chirurgie si
obtetrica cloroformul ca anestezic general
● Ia 1847 Ignac Fulop Semmelweis a introdus spalerea pe mâini a
moaselor si medicilor inainte de a intra in sala, reducând astfel mult
morbiditatea
● 1822-1895 Louis Pasteur a descoperit microbii
● 1827-1912 Lister a introdus metoda antisepsiei si asepsia
● Descoperirea microscopului a permis constatarea ca exista unele
vietuitoare care nu se vad cu ochiul liber, ducănd la legatura dintre
boala si agentul patogen care o provoaca
● In anul 1873 chirurgul Alphonse Guerin a introdus pansamentul
cu vata pentru a opri patrunderea microbilor veniti din afara plagii
● Ioseph Lister introduce metoda antiseptica cu acid fenic, care
este inlocuita de scoala germana cu asepsia, constând din
sterilizarea pielii bolnavului prin spalare si badijonare cu alcool sau
tinctura de iod si sterilizarea materialelor folosite in chirurgie
● Dupa 1880 asepsia e folosita in toate spitalele
● La sfirsitul secolului al XVIII-lea apare prima metoda stiintifica
de vaccinare impotriva variolei
● In tara noastra , vaccinarea antivariolica a fost aplicata in anul
1800 la Bucuresti de dr. C Caras
● In anul 1895 , ia fiinta un Institut de vaccin animal, in cadrul
Scolii de medicina veterinara din Bucuresti, iar in 1821 acesta
devine Institutul Pasteur
● In anul 1967 OMS lanseaza un program de eradicare a variolei
● Dezvoltarea fizicii de la sfirsitul secolului trecut duce la aparitia
radiologiei ca disciplina medicala
● In anul 1895 Wilhelm Konrad Roentgen descopera radiatiile cei
poarta numele
● In 1898 sotii Marie si Pierre Curie izoleaza radiumul si poloniul,
primii radioizotopi naturali
● Descoperirea lui Roentgen pune astfel bazele diagnosticului
radiologic, iar dupa citiva ani radioterapia si curiterapia devin
mijloace terapeutice medicale
● Din 1899 laboratorul de pe linga Clinica de chirurgie a spitalului
Coltea este condus de dr. Dimitrie Gerota , care preda si cursul de
radiografie si radioscopie punind bazele invatamintului radiologic la
Bucuresti
● Concomitent cu medicii se pregatesc si asistenti de radiologie ca
profil distinct
 SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA

● istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor

de dezvoltare spre sfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin
fara cunoasterea unor personalitati ale medicinei romanesti care au
pus bazele invatamintului medical
● de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea
invatamintului pentru personalul mediu sanitar, inii fiind direct
implicati in conceperea programelor si conducerea acestor scoli
● Victor Babes 1854-1926
o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale
o A publicat peste 1300 de lucrari
o A publicat primul tratat de bacteriologie din lume
o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in
1889 – metoda romaneasca de tratament antirabic
o A militat pentru formarea agentilor sanitari
o In 1895 – prepararea serului antidifteric
● Ion Cantacuzino 1863-1934
o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie
si medicina experimentala
o Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numara –
holera, scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si
nevertebrate
o In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul
antistreptococic
o In 1905 se prepara serul antidizenteric
o Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si
holerei asiatice
o In 1916 se prepara vaccinul antidifteric
o In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenos
o Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul
Cantacuzino, baza de invatamint, de specializari unde se prepara
sute de varietati de seruri si vaccinuri
o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea
tuberculozei, campanii antiholerice si antitifice
● Mihai Ciuca 1871-1956
o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul
holerei
o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi
unde prin masuri organizatorice, contrbuie la formarea de cadre
pentru nevoile clinice si de laborator
o Intemeiaza scoala de medicina preventiva
● Gheorghe Marinescu 1863 1938
o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei
nervoase
o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei
generale
o Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru
inregistarea unor experimente de specialitate
o A militat pentru imbunatatirea sanatatii publice
o A acordat pretuire personalului de ingrijire
o In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii
poarta numele, al doilea din lume dupa cel de la Moscova
● Endocrinologia
o Stiinta a secretiilor interne
o Abia in 1901 incepe sa se dezvolte
● C. I. Parhon
o Neuropsihiatru
o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare
marcheaza actul de nastere al endocrinologiei ca stiinta
o In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile
intre endocrinologie si psihiatrie
o In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume,
avindu-l ca profesor pe C.I.Parhon la Bucuresti
o In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta
numele devenind o puternica scoala
● Nicolae Paulescu
o In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu
teza despre structura functionala a splinei
o Peste 2 ani devine doctor in fiziologie
o In 1901 doctor in chimie
o Titular al catedrei de fiziologie normala si patologica
o Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia
romaneasca
o Este descoperitorul pancreatinei, al insulinei
o Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe
scoarta lobilor frontali ai creierului
● Scoala romaneasca de chirurgie
o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la
Spitalul Coltea
o Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea
metodelor noi de investigatie si laborator
o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIX –lea – hemostaza,
anestezia si asepsia – permit efectuarea unor operatii tot mai
complexe si eficiente
o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu
cite 2 sectii distincte una medicala si alta chirurgo-medicala
o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicina
o Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei
stiitifice din tara noastra prin adoptarea metodelot antiseptice ,
aplicarea narcozei, a noilor precedee de anestezie locala, la scurt
timp de la descoperirea lor
● Dr. Constatin Dumitrescu Severineanu 1840-1930
o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintifice
o A generalizat aplicarii antisepsiei
o A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor
laparatomii, ovarorectomii, splenectomii
o A condus catedra de clinica chirurgicala
o S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surori
o La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din
Bucuresti cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate
Regina Elizabeta
● Gheorghe Asachi 1855-1899
o Alt reprezentant al chirurgiei romanesti
o Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tara
o Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc si a mastii
o Imprima reguli severe de antisepsie
● Prof. Thoma Ionescu
o Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanesti
o Studiaza medicina si dreptul la Paris
o Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina
din Paris
o Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii
prin inovarea unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare
abdominala
o A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a
stomacului si duodenului
● Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai
o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au
fost infiintate in tara noastra sunt cunoscute azilul “Domnita Balasa”
pentru baieti si cel de la biserica Tuturor Sfintiilor pentru fete,   care
erau intretinute din cutia milei
o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se
organizeaza in 1852 si un azil pentru copii abandonati
o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete “Elena Doamna”
si pentru baieti pe strada Coltea
o In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din
tara noastrapune bazele “Societatii Materna” la Bucuresti, destinata
ocrotirii copiilor saraci
o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta
Ecaterina , in acelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de
puericultura din Bucuresti
o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au
existat numeroase preocupari avind drept scop protectia gravidelor si
a copiilor
o 1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulcea
o 1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraeline
o 1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea
o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu
asistenta de urgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind
instruiti si in legatura cu administrarea medicamentelor dupa
indicatia medicului
o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din
anul 1864
o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa
unire prof. Dr. Titu Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul
aceleiasi institutii
o Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica,
laborator biochimic si bacteriologic, un serviciu social si curs de
infirmiere precum si o sectie speciala pentru practica surorilor de
ocrotire
o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei
nou-nascutului
o In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si
al unor masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv
ocrotirea mamei si copilului
● Medicina interna
o Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca
neurologia, psihiatria, ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioase
o Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical
concepit de Carol Davila
o 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Coltea
o Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data
▪ Termometrizarea ca mijloc de investigare
▪ Metoda examinarii sistemice a bolnavului
▪ Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a
simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual
▪ Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de
laborator, insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om
de laborator
● Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari
o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea
imbolnavirilor si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de
descintece, sfaturi si indemnuri
o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim
plan cotributia multor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si
culturalizare a poporului roman
● Pavel Vasici
o Editeaza prima publicatie periodica ”Igiena si scala”
● Constantin Varnav
o Publica in 1844 – propovaduitorul sanatatii si al economiei
● Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporane
o Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei
sale sanatati cum defineste OMS acest domeniu de activitate,
educatia sanitara este u domeniu cu raspunderi tot mai largi
o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele
8 elemente esentiale
▪ O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire
▪ Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie
▪ Aprovizionarea cu apa potabila
▪ Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala
▪ Vaccinarea impotriva bolilor infecto – contagioase
▪ Prevenirea si controlul epidemiilor locale
▪ Tratamentul bolilor curente
▪ Asigurarea cu elementele esentiale
● Medicina sociala. Traditii si perspective
o Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de
munca si de viata, ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei,
microbiologiei si epidemiologiei
o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de
ideea bunastarii colective, a progresului social – economic al intregii
colectivitati
o In 1912 – prima catedra de igiena sociala la Berlin
● Medicina omului sanatos
o Ca disciplina medicala aparte
o P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu
medicina curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul
si insista pe necesitatea studierii omului in toata complexitatea sa
o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se
refera indeosebi la cresterea si formarea nolor generatii prin
insusirea deprinderilor alimentare, ale muncii, erosului, intemeierii
si   bunei functionari a familiei, ale pregatirii si vietuirii la virsta a
treia
o Herodot preciza ca “toate bolile care le vin oamenilor din hrana
cu care se nutresc
o OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale,
medici si medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii
● Medicina comunitara
o In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata,
statele membre ale OMS si-au propus ca obiectiv “Sanatate pentru
toti in anul 2000”, pentru ca toti locuitorii lumii sa ajunga la un nivel
de sanatate care sa le permita o viata productiva din punct de vedere
social si economic
o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de
vedere geografic, social si cultural, punind in prim plan nevoile
comunitatii
o Sanatatea publica in care rolul de actiune si decizie revine
exclusiv profesionistilor sistemului sanitar, este un termen general,
care cuprinde organismele oficiale abilitate in a organiza ,
supraveghea si controla starea de sanatate a populatiei si a mediului
inconjurator pe un anumit teritoriu
o Medicina comunitara reprezinta o reala participare la apararea si
ameliorarea sanatatii, pe baza cunoasterii nevoilor, prioritatiilor, a
aplicarii, gestionarii si evaluarii activitatiilor
o Conceptul legat de ideea “Sanatate pentru toti” asistentele
medicale (nursele) sunt in cautarea propiei lor identitati, a
modalitatilor de implicare in realizarea celor 38 de obiective ale
Biroului Regional al OMS, referitoare la cele 4 domenii
 ▪ Programarea unor moduri de viata sanatoasa
▪ Reducerea factorilor de risc pentru sanatate din mediul
inconjurator
▪ Reorientarea sistemelor de ingrijire practicate de asistentele
medicale
▪ Mobilizarea mijloacelor politice, tehnice, a insrtumentelor de
gestionare, a resurselor umane, a cercetarii.

PERSONALITATI IN DEZVOLTAREA NURSINGULUI

Florence Nightigale - 1820 -1910

● este cea care a fundamentat convingerea ca fara armata
personalului sanitar de ingrijire a bolnavului, bine formata si
organizata, lupta pentru sanatate, pe timp de pace sau de razboi, nu
poate fi câstigata
● judecarea problemelor de sanatate, a tacticii si strategiei care
trebuie adoptata in orice parte a lumii s-ar petrece include
obligatoriu formarea si folosirea cadrelor sanitare medii
● de la Florence Nightigale asistam:
o la tendinte si eforturi de profesionalizare, de gasire a unui loc
stabil in ierarhia slujitorilor sanatatii,
o de definirea rolului care sa fie acordat cu titlu si cadru juridic
● statutul socio-profesional al asistentei medicale se bazeaza tot
mai mult pe existenta unei structuri bine definite, cu un loc stabil in
statutele de functiuni
● exista o fundatie care-i poarta numele, o insigna pentru merite
deosebite pe plan international si o statuie in centrul Londrei
● s-a nascut la 12 mai 1829 la Florenta
● la 30 de ani, isi afirma convingerea ca sensul vietii ei era sa faca
ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de ajutor
● numai cu energia, perseverenta, priceperea si tactul care a
caracterizat-o a putut invinge o mentalitate greu de zdruncinat
● vizitarea unor spitale , pregatirea si stagiul de la scoala de surori
din Paris si a scolii din Kaisenwenth, dar mai ales conducerea si
organizarea activitatii de la Spitalul militar din Crimeea i-au
imprimat acele trasaturi despre rolul sorei in ingrijirea bolnavilor
● a scris enorm
● in 1859 a fost editat volumul “Notes of Nursing”
● a spus “a ingriji un bolnav inseamna sa faci totul ca bolnavul sa
sufere numai din cauza bolii sale, si nu de frig sau caldura, din
 cauza pozitiei incommde, pentru ca nu i s-a dat sa bea sau pentru ca
nu avut scaun”
● doamna cu lampa cum au denumit-o soldatii de la spitalul din
Scutari, in timpul controlului sau de noapte, confidenta acestora
când le citea scrisorile sau ii sfatuia sa trimita solda famililor lor, in
loc sa piarda la jocuri de carti sau pe bautura, ne-a dat o mare lectie
despre rolul si atitudinea sorei in creearea confortului fizic si psihic
al bolnavului
● ramine un model pentru sora de azi
● stia sa refuze compromisurile si sa nu abdice de la cerintele si
existentele profesiei
● pune bazele primei scoli laice din lume la Londra
● 12 mai ziua de nastere este sarbatorita in lume ca zi
internationala a asistentelor medicale
Edith Cawell 1866 – 1915
● puternica personalitate, ramasa model prin munca sa de ingrijire
a bolnavilor
● in 1907 este solicitata sa accepte conducerea Scolii belgiene de
infirmiere diplomate dupa modelul Nightingale
● in timpul primului razboi mondial este chemata in spatele
frontului
● dupa vindecarea ranitilor prizonieri de razboi, ea ajutata de
colaboratori apropiati, ii trece in Oanda sau in Anglia
● multi dintre cei salvati i-au trimis scrisori de recunostiinta, care
au fost folosite ca acte de acuzare in procesul de tradare
● a fost condamnata la moarte si executata la 12 octombrie 1915
pentru ...... crima de a fi comis cel mai inalt act de curaj si omenie –
ingrijirea ranitilor prizonieri si salvarea lor
Virginia Henderson
● s-a nascut la 30 noiembrie 1897 la Kansas Cyti, Statul Virginia
din SUA
● a studiat nursingul
● in 1948 a inceput sa scrie , dupa o vasta experienta in ingrijirea
bolnavului „Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavului”
● in 1899 a fost infiintat Consiliul International al Asistentilor
Medicali ea si-a propus sa ajute ca ingrijirile acordate bolnavilor sa
fie la cel mai inalt nivel posibil, prin formarea personalului, educatie
si o legislatie corespunzatoare
● asistenta medicala cu o bogata experienta practica.