CURS 2 AS. PRINC.

TAMAS SIMONA BOGDANA BAZELE STIINTEI NURSING - ULUI DESPRE SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN TARA NOASTRA LA INCEPUT DE MILENIU UNU COMATI Dupa cercetari minutioase istoricii nostri, interpretind si judecind datele puse la indemina de arheologie , lingvistica, folclor patrund pina in negurile indepartate ale primului mileniu, pentru a descifra atitudini si fapte referitoare la ingrijirea sanatatii in tara noastra. Consemnarile lui Hipocrate, Dioscorides, Plinius cel Batrin, Teofrast sunt comori de cunostiinte despre practicile cunoscute pentru vindecarea bolilor de catre popoarele antice intre care si geto-daci. Dupa numarul mare de denumiri dacice ale plantelor de leac cu efecte antispastice, sedative, purgative, diuretice, antihemoroidale, vomitive, cicatrizante, revulsive se apreciaza ca stramosii nostri se bucurau in lumea greco-romana de un mare prestigiu. Dr. N.Vatamanu apreciaza ca fara indoiala, numarul medicilor din rindul marilor sacerdoti era redus. Daca ei instruiau poporul in stiintele fizice, facindu-l sa traiasca potrivit cu legile naturii, nu o puteau desigur face personal, ci prin interpusi, prin subordonati. Asa cum studile intreprinse in clinici si laboratoare sunt puse in practica printr-un numeros aparat medico-sanitar, pastrind proportiile, observatiile medicilor sacerdoti ajungeau la poporul de jos printr-un corp de agenti subordonati, denumiti COMATI. Indiferent de opinile istoricilor despre originea lor sociala, unii socotindu-i proveniti din rindul nobilimii de rang mai mic, altii din rindul taranilor saraci, muncitori ai cimpului, mineri, pastori, mestesugari este evident ca acesti comati sau capilati , fiinca purtau capul descoperit erau numerosi. Aria lor de aributii si servicii era destul de larga. De pilda , in afara unor referiri privind ingrijirile ranitilor conform legilor razboaielor de atunci , dupa cum s-a putut interpreta din cartea cu imagini sapate in piatra , dar lipsita de text , cum numesc istoricii Columna lui Traian din Roma , acesti comati erau antrenati chiar si in unele activitati diplomatice.depre aceste servicii sta marturie si faptul ca o solie de pace trimisa la Traian de catre Decebal era formata din 5 comati, care s-au adresat cezarului in plenul senatului, in limba lui , in latina. Legat de rolul si importanta activitatii comatilor, istoricii si geografii citeaza episodul stirpirii vitei de vie. Era un fel de educatie sanitara sau morala, pe scara intinsa si cu rezultate pozitive. Acesti
1

comati , pentru a duce la indeplinire sarcinile ce le reveneau , trebuiau sa fie temeinic instruiti de catre pileati, care erau capabili si de o asistenta medicala efectiva. Ucenici vrednici de intelepciunea pileatilor, capabili sa-si insuseasca si sa le aplice invataturile, comati au constituit un organism activ si polivalent, unii dintre ei detinind diferite functii, inclusiv unele legate de ierarhia militara. Istoricul N. Daicoviciu arata ca pileatul reprezinta pe ginditorul care poarta povara deciziei, a hotaririi supreme, in timp ce comatul , este omul de actiune, gata de a-si asuma orice sarcina si de a duce la bun sfirsit cu ori ce pret, N. Vatamanu apreciaza ca artistii vremii au redat nobililor pileati gindirea interiorizata, simtul si greutatea raspunderii, elevatia sufleteasca, iar aprigilor comati, le-au exprimat hotarirea, dirzenia, forta. BARBIERII SI VREMEA LOR Dupa cum arata cercetarile mai noi in domeniul iatroistriografiei, barbierii au reprezentat o indelungata perioada principala categorie profesionala cu preocupari privind ingrijirea bolnavilor si executarea unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii. Originea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si este legata de conceptia despre boal a crestinismului. Daca fata de bolnav , de omul in suferinta , crestinismul militaeza pentru o atitudine de caldura si omenie, de intelegere si ocrotire, inregistrind un pas inainte in organizarea unei largi asistente medicale si sociale, fata de boala, dogmele crestine constituie o frina in cercetarea stiintifica si experimentala. Bolala , infirmitatea ca si moartea , fiind socotite ca o pedeapsa prin care omul trebuie sa plateasca pentru pacatul originar, rascumpararea si izbavirea trebuiau obtinute prin suferinta. Daca boala este vointa divina, tratarea bolnavului este un semn al razvratirii impotriva acestei vointe supreme. Interventiila singeroase incep sa fie practicate de unii meseriasi, barbierii, sub supravegherea si la indicatia medicilor. Acest lucru apare cu atit mai explicabil si mai necesar pentru vremea de atunci, cu cit fetele bisericesti care se ocupau de ingrijirea bolnavilor , le era interzis sa aibe asemenea preocupari in afara minastirii, pentru a nu se indeparta de preocuparile monahale. Denumirea de barbieri vine de la indeletnicirea de a executa tunsura rituala a capului celor ce imbratisau viata de calugari in minastirile din Germania, extinsa apoi la luarea de singe, executarea unor pansamente. Sub aceasta denumire sunt intilniti si in alte tari europene, cu o activitate afirmata la merile curti si familii domnitoare , avind si propia lor organizare
2

la Paris in anul 1363 erau 40 de barbieri chirurgi in tara noastra au aprut abia la mijlocul secolului al XVI lea in toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra cercetate pina in prezent de istoriografi, intre persoanele destinata pentru ingrijirea bolnavilor gasim si barbierul aceasta categorie de slujitori ai sanatatii era implicata direct nu numai in actul de ingrijire dar si in raspunderea medicala cu timpul activitatea barbierilor este reglementata de diferite acte normative actul emis in 1760 intitulat responsabilitatea medicala pentru interventia gresita cit si Hrisovul ui Scarlat Calimachi din 1813 cuprind norme care se refera si la activitatea barbierilor barbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare , vor fi intilniti tot mai mult in spitalele noastre de la inceputul secolului XIX, sub denumirea de chirurg, alaturi de barbierul ramas la pregatirea primita linga un mester

SORA ASISTENTA MEDICALA NURSA titulatura de sora a reprezentat in tara noastra, momentul afirmarii profesiei si a progresului in asistenta medicala in 1839 din dispozitiile data de Banul Mihai Ghica, a luat fiinta la noi prima scoala sanitara sub denumirea de Scoala de invatatura a mestesugului mosirii apoi Eforia Spitalelor Civile a infiintat scoli de lunga sau scurta durata de formare a felcerilor, subchirurgilor, moase in 1873 din initiativa prof dr Severineanu, Institutul surorilor de caritate, a luat fiinta, care avea sa inscrie o indelungata si frumoasa traditie in pregatirea cadrelor sanitare medii pe linga surori mai erau si poslusitoarele care erau in subordinea surorilor si se ocupau de ingrijirea bolnavului dar si de curatenie in cei peste 100 de ani care au trecut de la infiintare primei scoli de surori , indiferent de sistemul de pregatire , personalul sanitar de la patul bolnavului in timp de pace sau razboi s-a numit SORA insasi denumirea generala a acestei categorii de personal apare diferita prin unele legiuiri asfel la sfirsitul ecolului al XIX lea si primele decenii ale secolului nostru apare denumirea de personal inferior sanitar apoi Legea sanitara din 1930 introduce denumirea de personal auxiliar si de ocrotire in 1943 prin Legea de organizare sanitara a statului introduce denumirea de personal mediu sanitar in 1948 in urma Reformei invatamintului in cadrul categoriei de cafre sanitare medii fac parte felcerii, surorile , laborantii in 1955 prin trecerea la pregatire pe diferite profile in cadrul scolilor tehnice sanitare de 2 3 ani, pregatirea de baza fiind
3

liceul, apare denumirea de asistenta concomitent cu pregatirea surorilor Legea nr 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, se revine asupra vechii titulaturi, precizinduse la art 74 ca personalul sanitar mediu este format din surori medicale, laboranti, tehnicieni medicali si alte categorii cu pregatire medie de specialitate Denumirea de sora cu indelungi traditii si nobile semnificatii, pentru o profesie rara prin marea ei frumusete, de prestigiu, prin omenia si daruirea fata de care nu poate fi exercitata, trebuie si poate fi socotita ca o distinctie cu totul particulara fata de alte profesii Prestigiul sorei in cadrul colectivului de munca si in fata bolnavului, tine inainte de toate de respectul si exigenta fata de ea insasi, ca pregatire, comportament, disciplina, competenta, omenie Fiindca aceasta profesie are semnificatia si rolul de a intinde o mina, pentru a alina suferinta oamenilor sau pentru a o preveni In ultimii ani se incearca si la noi inlocuirea denumirii de asistenta medicala cu cea de nursa Domeniul sau de activitate detasindu-se si definindu-se prin trasaturi specifice ale acestei profesii Cuvintul nurce provenit din limba latina (nutrimen = hrana, nutri = a hrani) a cunoscut de-a lungul timpului numeroase semnificatii Dupa definirea data de Asociatia asistentelor medicale di SUA (American Nurse, s Association) nursa este o persoana educata si licentiata in practica nursing-ului, adica a diagnosticului si tratamentului raspunsurilor umane la problemele actuale si potentiale Nursingul si nursa sunt termeni care par sa tina de orientari legate de prefaceri si reforme pe toate planurilevietii noastre social- economice si de mentalitate Prof Dr Valeriu Rusu sustine ca termenul de nurse nu este sininim cu sora aratind ca in Mosby Medical & Nursing Dictionary sunt definiti nu mai putin de 41 de termeni care reprezinta o imagine completa a profesiei de nursa OMS acorda o importanta de prim ordin dezvoltarii nursingului prin programe adecvate si orientari recomnadate tarilor membre Ministerul Sanatatii din Romania printre alte obiective figureaza si infiintarea Consiliului national si a Institutului de Nursing Asociatia nationala a asistentilor mesicali din Romania considera necesara adoptarea termanului de nursa in locul celui de asistenta medicala, in ideea alinierii la conceptele actuale ale nursingului si a afilierii la Consiliul International al Nurselor

DE LA BOLNITA, LA SPITALUL MODERN Numeroase cercetari pun in evidenta preocupari legate de sanatate, inca din indepartatele timpuri ale Daciei Se cunosc 68 de inscriptii dacice Studiul acestor pietre a dus la numeroase ipoteze si anume ca la Apullum (Alba Iuia) si Sarmisegetuza au existat temple pe linga care in secolele II si III au functionat asclepeioane, un fel de temple sanatorii deservite de preoti ce practicau magia, dar si o terapeutica realista Aici bolnavi , oameni de diferite conditii sociale, liberi sau sclavi, petreceau cel putin o noapte, treceau prin faza de incubatie, dupa care erau supusi unor tratamente Pentru faptul ca bolnavii ramineau un timp in incinta templului, inii istorici apreciaza ca aclepeioanele pot fi considerate precursoarele spitalelor de mai tirziu Incepind cu a doua jumatate a secolului alXIV- lea , sunt cunoscute unele lacasuri tamaduitoare denumite BOLNITE , la Bistrita si Tismana in Tara Romaneasca , la Prislop in Transilvania, la Neamt in Moldova Ospiciile infiintate de Radu Basarab in 1372 pe mosia lui, Mataul, linga Cimpulung, erau pentru adapostirea unor infirmi, orbi, ologi 1542 bolnita de la Simidreni, cladita de Neagoe Basarab in Arges er destinat calugarilor batrini, bolnavi sau infifrmi, neavind functie de spital pentru laici Ingrijirile acordate in aceste bolnite aceste lacasuri de binefacere instituite si intretinute de biserici nu pot fi asimilate cu o asistentamedicala propiu-zisa, chiar in cazul cind se practicau unele proceduri terapeutice si se administrau unele leacuri, acestea erau pe plan secundar, indtorirea principala era sa adune bolnavii fara nici un sprijin, izgoniti de familii, mai ales in timpul epidemiilor, saracii, vaduvele si copii parasiti, pentru a le oferi un adapost Pentru asigurarea traiului acestor bolnavi cronici, batrini si infirmi era de ajuns acordarea unei asistente rudimentare deucatre un calugar mai priceput, bolnicerul care dupa nevoie mai pregatea si unele fierturi si alifii Nici in spitalele din marile centre orasenesti ale Apusului pina in epoca Renasterii nu se apela la medic sau chirurg decit in caz de nevoie In tara noastra intre primele injghebari spitalicasti atestate documentar se cunosc cele din Transilvania , fondate de diferite ordine calugaresti, ca cel din Sibiu, intemeiat de cavalerii

cruciferi in 1292, desi spitalul din Oradea fondat de Ioaniti era mai vechi Spitalul Sf Spiridon de la Iasi a luat nastere din bolnita de pe ulita Hangioaiei, fondata in 1752 Spitalul din Roman infiintat in 1798, in locul bolnitei de pe linga minastirea Precista Spitalele medievale sunt socotite atit la noi cit si in intreaga Europa lacasuri de adapost si ocrotire, aziluri pentru sarci si batrini lipsiti de mijloace, orfani, precum si ca institutii specializate pentru izolarea bolnavilor contagiosi, case de ciumati, sifilitici, leprozerii, sau pentru bolnavii mintali, aceasta din urma facind trecerea spre ospicii mai tirziu In secolul al XIV , feudalismul se afla in perioada de dezvoltare in asistenta medicala incep sa apara unele elemente laice Asezamintele medico-sociale , orasenesti, sub forma de azilurispitale, incep sa fie conduse si administrate de consilii orasenesti, iar ca personal sanitar intilnim barbierii-chirurgi In secolele XV-XVI se deschid primele farmacii la Brasov, Cluj, Sibiu, precum si unele bai publice si particulare unde baiesii puteau sa efectueze venesectii, masaje, sa puna ventuze sau chiar sa trateze entorse si fracturi In aceea perioada primii medici suntValentin Krauss din Brasov, care face prima reletare despre sifilis -1500, Paulus Kyr care in calitate de profesor la scoala Honterus din Brasov publica prima lucrare despre cunoasterea din timp a regululor unei vieti sanatoase si cum sa se fereasca de boli Unele lacasuri destinate ingrijirii bolnavilor apar si in Moldova si in Tara Romaneasca Chiar unii domnitori aveau si pregatire medicala cum a fost Dimitrie Cantemir 1674 -1723, in lucrarile caruia se pomeneste de malarie, de oftica si de ciuma, pe care o numeste lipicioasa boala In secolele XVII si XVIII marcate de afirmarea relatiilor capitaliste in viata economica si sociala, care determina o sporire alarmanta a mizeriei la orase si chiar la sate se impun noi atitudini si masuri, intrucit ospicile erau asaltate de tot mai multi bolnavi si infometati Foametea, bolile, vagabondajul, crima constiuiau amenintari care impuneau luarea unor masuri de asistenta publica 1659 este anul cel mai reprezentativ care marcheaza statornicia capitalei la Bucuresti, oras socotit mare, bogat, frumos In acelasi timp apar si mari epidemii care fac ravagii si impun luarea unor masuri, intre acestea fiind si construirea de spitale Din initiativa spatarului Mihai Cantacuzino se construieste la Bucuresti si se da in functiune in anul 1704, spitalul de pe linga
6

Minastirea Coltea cu 24 de paturi numai pentu cei cu rani si bubosi Cuprindea o spiterie, o societate Fratietatea si o scoala de invatatura slavo-romanesca, iar personalul era format dintr-un medic, un chirurg, un barbier si ingrijitori Al doile spital este Sf Pantelimon zidit de domnitorul Grigore ghica al II-lea inrte anii 1735 1752 cu 12 paturi pentru cei ce ar patimi de boli cronice A mai ridicat in jurul Minastirii Sf Spiridon citeva cladiri pentru izolarea bolnavilor de ciuma si lingoare (febra tifoida) care au fost insa desfintate in 1793 In 1796 Al Moruzzi zideste spitalul pentru ciumati de la Dudesti care desi far medic se apreciaza ca avea o buna functionalitate In Moldova domnitorul Constatin Racovita mareste in in 1757 vechea bolnita de la Minastirea Sf. Spiridon infiintind spitalul cu acelasi nume In ultimul sfert al veacului desi se tinde la o onmultire a paturilor spitalelor de boli neinfectioase , acestea nu ating cifra de 100, exceptindu-se paturile trecatoarelor spitale de campanie austriaca din 1790 Aceste spitale se intretineau din veniturile unor mosii si ale altor propietati cu care au fost inzestrate, cit si din diferite impozite platite de bresle catre minastiri In acele vremuri periodic se abateau asupra populatiei valuri de ciuma, scorbut, variola, paludism, pelagra si boli venerice care faceau ravagii, impuneau preocupari si masuri legislative, organizatorice , educative Concomitent cu infiintarea unor spitale, apar intiative si masuri cu caracter preventiv Unele reforme sanitare sunt cunoscute si in Transilvania In aceasta perioada apare o literatura sanitara in limba romana, cit si primul spital comunal, infiintat in 1757 la Timisoara de catre administratia austriaca impus fiind de starea de sanatate precara a populatiei Apar primele reglementari privind munca de noapte si imbolnavirile ca cele din hrisovul de la Pociovaliste, se intocmesc catheisme sanitare prin care se combat superstitiile si prejudecatile , formulindu-se indemnuri referitoare la protectia mamei si copilului, prevenirea imbolnavirilor, educatia tineretului si o viata rationala Totusi timp indelungat spitalul a ramas un loc sinistru, spre care se indreptau oameni in situatii disperate De aceea s-a cerut cu insistenta schimbari radicale in asistenta spitaliceasca Savantul Leroy arata in 1777 - ar fi mult mai bine pentru bolnavi sa-i asezam singuri in pat, chiar pe paie , sub corturi instalate
7

intr-o curte sai gradina, decit sa-i ingramadim in Sali si sa-i inghesuim in paturi , dupa sistemul groaznic practicat la Hotel Dieu Ca urmare s-au luat masuri menite sa imbunatateasca conditiile de spitalizare, atitudinea fata de bolnavi Momentul de rascruce in schimbarea conceptiei asupra continutului activitatii spitalicesti care prin separarea de asistenta saracilor si batrinilor devine in intregime medical- are loc in prima jumatate a secoluluiXIX In prima jumatate a secolului XIX spitalel din tara noastra cunosc o evolutie asemanatoare celei inregistrate in diferite tari europene dezvoltate Cresterea cerintelor de asistenta medicala, determinata de dezvoltarea orasului Bucuresti impune construirea spitalului Iubirea de oameni cunoascut in zilele noastre sub denumirea de Spitalul Filantropiadin initiativa Dr C Caracas A functionat pe baza primului regulament spitalicesc intocmit in 1817 , ale carui pevederii au fost preluat pina in zilele noastre Complicatiile septice in serviciile de chirurgie asa numita putreziciune spitaliceasca la care se adauga ineficienta izolarii in serviciile de boli contagioase determinau o mortaitate de 20-60% si o morbiditate crescuta pina la 60-80% Internarea unui caz de holera in spitalul Colentina in decembrie 1865 a fost urmata de imbolnavirea a 35 de persoane din interiorul spitalului numai in decurs de 11 zile In a doua jumatate a secolului al XIX-lea marea majoritate a oraselor din tara noastra au spitale care cunosc o evolutie rapida sub aspectul organizarii si functionarii Incep sa se creeze secti pe specialitati, iar practica antisepsiei este generata n toate spitalele Intre cele doua razboaie mondiale spitalele se dezvolta progresiv unele devin baze clinice de invatamint Aglomeratia ospiciilor impune masuri privind si imbunatatirea asistentei psihiatrice In 1905 se da in functiune Spitalul Socola de la Iasi, refacut In 1907 incep lucraile unui modern asezamint de boli mintale si nervoase la Bucuresti cu 2000 de paturi, care este dat in functiune in 1923 Ceea ce a caracterizat spitalele din tara noastra a fost promovarea unei largi gratuitati In ultimile decenii s-au inregistrat in tara noastra schimbari privind structura si activitatea spitalelor In trecutul nu prea indepartat erau dominante cazurile de boli infecto-contagioase , afectiunile chirurgicale externe si bolile acute grave, acum ne confrutam cu numarul mare de boli cronice
8

Evocarea citorva momente din evolutia spitalului de-a lungul timpului ne permite sa intelegem ca drumul de la bolnita la spitalul modern este istoriceste impresionant de scurt iar in cadrul acestei evolutii , actul de ingrijire al omului suferind a capatat noi si multiple dimensiuni, ca insasi notiunea de sanatate PROFESIA DE ASISTENTA MEDICALA SI STATUTL SAU SOCIAL Marile descoperiri stiintifice si influienta lor hotaritoare asupra modernizarii tehnicilor de ingrijire a bolnavilor

de la primele observatii in legatura cu boala si bolnavul si primele incercari de vindecare, istoria medicinei reprezinta o continua cautare pe acest drum al cunoasterii umane anatomia corpului omenesc a fost cunoscuta din secolul III i. d. Ch.de scoala din Alexandria primul tratat de anatomie este scris in 1316 de Mondino dei Luzzi si tiparit in 1478, ;a Pavia cel care a revolutionat insa cunostiintele anatomice a fost Andreas Vesaluis 1514-1564 care a scris De humani corporis fabrica, aparuta in 1543 la Basel studiul anatomiei a permis cunoasterea unor organe si au fost infirmate unele conceptii anterioare exemple o canonul medicinei din vremea dinastiei Han 200 i. d. Ch se considera ca inima este principiul care stapineste corpul, iar singele este lichidul care circula in circuit inchis o in medicina greaca Empedocle sustinea ca inima raspindeste aerul o cel care a descris cirsulatia singelui a fost Wiliam Harvey 1578-1657 in cartea sa Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a singelui la animale publicata la Frankfurt in 1628 o Marcelo Malpighi 1628 -1694 a descris circulatia prin vasele capilare dupa cunoasterea anatomiei corpului uman, fiziologia a descoprit mecanismul sau de functionare pe aceasta baza se continua studierea bolilor Giovani Batista Morgagni 1682-1771 autor al lucrarii Despre sediile si cauzele bolilor studiate cu ajutorul anatomiei Jhon Hunter 1718-1783 descrie anevrismul arterio-venos si introduce ligatura arterei deasupra anevrismului In secolul al XIX se cunoste deja destul de bine anatomia , dar efectuarea unor practici chirurgicale erau greu de efectuat in lipsa anesteziei

Primul care foloseste aplicarea eterului pe tegumente pentru extirparea fara dureri a unor mici tumorete este un medic din statul Giorgia Charls Thomas Jakson 1805-1880 perfectioneaza tehnica narcozei cu eter In 1846 dentistul american William Thomas Green Morton a efectuat o extractie dentara fara dureri Anul 1846 este considerat un an de rascruce in chirurgia modernaJames Young Simpson 1811-1870 introduce in chirurgie si obtetrica cloroformul ca anestezic general Ia 1847 Ignac Fulop Semmelweis a introdus spalerea pe miini a moaselor si medicilor inainte de a intra in sala, reducind astfel mult morbiditatea 1822-1895 Louis Pasteur a descoperit microbii 1827-1912 Lister a introdus metoda antisepsiei si asepsia Descoperirea microscopului a permis constatarea ca exista unele vietuitoare care nu se vad cu ochiul liber, ducind la legatura dintre boala si agentul patogen care o provoaca In anul 1873 chirurgul Alphonse Guerin a intridus pansamentul cu vata pentru a opri patrunderea microbilor veniti din afara plagii Ioseph Lister introduce metoda antiseptica cu acid fenic, care este inlocuita de scoala germana cu asepsia, constind din sterilizarea pielii bolnavului prin spalare si badijonare cu lcool sai tinctura de iod si sterilizarea materialelor folosite in chirurgie Dupa 1880 asepsia e folosita in toate spitalele La sfirsitul secolului al XVIII-lea apare prima metoda stiintifica de vaccinare impotriva variolei In tara noastra , vaccinarea antivariolica a fost aplicata in anul 1800 la Bucuresti de dr. C Caras In anul 1895 , ia fiinta un Institut de vaccin animal, in cadrul Scolii de medicina veterinara din Bucuresti, iar in 1821 acesta devine Institutul Pasteur In anul 1967 OMS lanseaza un program de eradicare a variolei Dezvoltarea fizicii de la sfirsitul secolului trecut duce la aparitia radiologiei ca disciplina medicala In anul 1895 Wilhelm Konrad Roentgen descopera radiatiile cei poarta numele In 1898 sotii Marie si Pierre Curie izoleaza radiumul si poloniul, primii radioizotopi naturali Descoperirea lui Roentgen pune astfel bazele diagnosticului radiologic, iar dupa citiva ani radioterapia si curiterapia devin mijloace terapeutice medicale Din 1899 laboratorul de pe linga Clinica de chirurgie a spitalului Coltea este condus de dr. Dimitrie Gerota , care preda si cursul

10

de radiografie si radioscopie punind bazele invatamintului radiologic la Bucuresti Concomitent cu medicii se pregatesc si asistenti de radiologie ca profil distinct

SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor de dezvoltare spre sfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin fara cunoasterea unor personalitati ale medicinei romanesti care au pus bazele invatamintului medical de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea invatamintului pentru personalul mediu sanitar, inii fiind direct implicati in conceperea programelor si conducerea acestor scoli Victor Babes 1854-1926 o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale o A publicat peste 1300 de lucrari o A publicat primul tratat de bacteriologie din lume o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in 1889 metoda romaneasca de tratament antirabic o A militat pentru formarea agentilor sanitari o In 1895 prepararea serului antidifteric Ion Cantacuzino 1863-1934 o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie si medicina experimentala o Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numara holera, scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si nevertebrate o In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul antistreptococic o In 1905 se prepara serul antidizinteric o Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si holerei asiatice o In 1916 se prepara vaccinul antidifteric o In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenos o Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul Cantacuzino, baza de invatamint, de specializari unde se prepara sute de varietati de seruri si vaccinuri

11

o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea tuberculozei, campanii antiholerice si antitifice Mihai Ciuca 1871-1956 o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul holerei o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi unde prin masuri organizatorice , contrbuie la formarea de cadre pentru nevoile clinice si de laborator o Intemeiaza scolala de medicina preventiva Gheorghe Marinescu 1863 1938 o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei nervoase o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei generale o Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru inregistarea unor experimente de specialitate o A militat pentru imbunatatirea sanatatii publice o A acordat pretuire personalului de ingrijire o In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii poarta numele, al doilea din lume dupa cel de la Moscova Endocrinologia o Stiinta a secretiilor interne o Abia in 1901 incepe sa se dezvolte C. I. Parhon o Neuropsihiatru o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare marcheaza actul de nastere al endocrinologiei ca stiinta o In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile intre endocrinologie si psihiatrie o In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume, avindu-l ca profesor pe C.I.Parhon la Bucuresti o In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta numele devenind o puternica scoala Nicolae Paulescu o In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu teza despre structura functionala a splinei o Peste 2 ani devine doctor in fiziologie o In 1901 doctor in chimie o Titular al catedrei de fiziologie normala si patologica o Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia romaneasca o Este descoperitorul pancreinei, al insulinei o Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe scoarta lobilor frontali ai creierului
12

Scoala romaneasca de chirurgie o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la Spitalul Coltea o Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea metodelor noi de investigatie si laborator o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIX lea hemostaza, anestezia si asepsia permit efectuarea unor operatii tot mai complexe si eficiente o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu cite 2 sectii distincte una medicala si alta chirurgo-medicala o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicina o Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei stiitifice din tara noastra prin adoptarea metodelot antiseptice , aplicarea narcozei, a noilor precedee de anestezie locala, la scurt timp de la descoperirea lor Dr. Constatin Dumitrescu Severineanu 1840-1930 o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintifice o A generalizat aplicarii antisepsiei o A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor laparatomii, ovarorectomii, splenectomii o A condus catedra de clinica chirurgicala o S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surori o La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din Bucuresti cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate Regina Elizabeta Gheorghe Asachi 1855-1899 o Alt reprezentant al chirurgiei romanesti o Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tara o Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc, si a mastii o Impima reguli severe de antisepsie Prof. Thoma Ionescu o Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanesti o Studiaza medicina si dreptul la Paris o Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina din Paris o Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii prin inovarea unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare abdominala o A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a stomacului si duodenului
13

Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au fost infiintate in tara noastra sunt cunoscute azilul Domnita Balasa pentru baieti si cel de la biserica Tuturor Sfintiilor pentru fete, care erau intretinute din cutia milei o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se organizeaza in 1852 si un azil pentru copii abandonati o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete Elena Doamna si pentru baieti pe strada Coltea o In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din tara noastrapune bazele Societatii Materna la Bucuresti, destinata ocrotirii copiilor saraci o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta Ecaterina , in acelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de puericultura din Bucuresti o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au existat numeroase preocupari avind drept scop protectia gravidelor si a copiilor o 1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulcea o 1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraeline o 1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu asistenta de urgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind instruiti si in legatura cu administrarea medicamentelor dupa indicatia medicului o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din anul 1864 o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa unire prof. Dr. Titu Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul aceleiasi institutii o Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica, laborator biochimic si bacteriologic, un serviciu social si curs de infirmiere precum si o sectie speciala pentru practica surorilor de ocrotire o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei nou-nascutului o In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si al unor masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv ocrotirea mamei si copilului Medicina interna o Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca neurologia, psihiatria, ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioase o Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical concepit de Carol Davila

14

o 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Coltea o Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data Termometrizarea ca mijloc de investigare Metoda examinarii sistemice a bolnavului Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de laborator, insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om de laborator Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de descintece, sfaturi si indemnuri o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim plan cotributia multor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si culturalizare a poporului roman Pavel Vasici o Editeaza prima publicatie periodica Igiena si scala Constantin Varnav o Publica in 1844 propovaduitorul sanatatii si al economiei Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporane o Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei sale sanatati cum defineste OMS acest domeniu de activitate, educatia sanitara este u domeniu cu raspunderi tot mai largi o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele 8 elemente esentiale O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie Aprovizionarea cu apa potabila Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala Vaccinarea impotriva bolilor infecto contagioase Prevenirea si controlul epidemiilor locale Tratamentul bolilor curente Asigurarea cu elementele esentiale Medicina sociala. Traditii si perspective o Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de munca si de viata, ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei, microbiologiei si epidemiologiei

15

o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de ideea bunastarii colective, a progresului social economic al intregii colectivitati o In 1912 prima catedra de igiena sociala la Berlin Medicina omului sanatos o Ca disciplina medicala aparte o P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu medicina curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul si insista pe necesitatea studierii omului in toata complexitatea sa o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se refera indeosebi la cresterea si formarea nolor generatii prin insusirea deprinderilor alimentare, ale muncii, erosului, intemeierii si bunei functionari a familiei, ale pregatirii si vietuirii la virsta a treia o Herodot preciza ca toate bolile care le vin oamenilor din hrana cu care se nutresc o OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale, medici si medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii Medicina comunitara o In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata, statele membre ale OMS si-au propus ca obiectiv Sanatate pentru toti in anul 2000, pentru ca toti locuitorii lumii sa ajunga la un nivel de sanatate care sa le permita o viata productiva din punct de vedere social si economic o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de vedere geografic, social si cultural, punind in prim plan nevoile comunitatii o Sanatatea publica in care rolul de actiune si decizie revine exclusiv profesionistilor sistemului sanitar, este un termen general, care cuprinde organismele oficiale abilitate in a organiza , supraveghea si controla starea de sanatate a populatiei si a mediului inconjurator pe un anumit teritoriu o Medicina comunitara reprezinta o reala participare la apararea si ameliorarea sanatatii, pe baza cunoasterii nevoilor, prioritatiilor, a aplicarii, gestionarii si evaluarii activitatiilor o Conceptul legat de ideea Sanatate pentru toti asistentele medicale (nursele) sunt in cautarea propiei lor identitati, a modalitatilor de implicare in realizarea celor 38 de obiective ale Biroului Regional al OMS, referitoare la cele 4 domenii Programarea unor moduri de viata sanatoasa

16

Reducerea factorilor de risc pentru sanatate din mediul inconjurator Reorientarea sistemelor de ingrijire practicate de asistentele medicale Mobilizarea mijloacelor politice, tehnice, a insrtumentelor de gestionare, a resurselor umane, a cercetarii

PERSONALITATI IN DEZVOLTAREA NURSINGULUI Florence Nightigale 1820 -1910 - este cea care a fundamentat convingerea ca fara armata personalului sanitar de ingrijire a bolnavului , bine formata si organizata, lupta pentru sanatate , pe timp de pace sau de razboi , nu poate fi cistigata - judecarea problemelor de sanatate , a tacticii si strategiei care trebuie adoptata in orice parte a lumii s-ar petrece include obligatoriu formarea si folosirea cadrelor sanitare medii - de la Florence Nightigale asistam o la tendinte si eforturi de profesionalizare, de gasire a unui loc stabil in ierarhia slujitorilor sanatatii, o de definirea rolului care sa fie acordat cu titlu si cadru juridic - statutul socio-profesional al asistentei medicale se bazeaza tot mai mult pe existenta uunei structuri bine definite, cu un loc stabilin statutele de functiuni - exista o fundatie care-i poarta numele, o insigna pentru merita deosebite pe plan international si o statuie in centrul Londrei - s-a nascut la 12 mai 1829 la Florenta - la 30 de ani isi afirma convingerea ca sensul vietii ei era sa faca ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de ajutor - numai cu energia, perseverenta, priceperea si tactul care a caracterizat-o a putut invinge o mentalitate greu de zdruncinat - vizitarea unor spitale , pregatirea si stagiul de la scoala de surori din Paris si a scolii din Kaisenwenth , dar mai ales conducerea si

17

organizarea activitatii de la Spitalul militar din Crimeea i-au imprimat acele trasaturi despre rolul sorei in ingrijirea bolnavilor - a scris enorm - in 1859 a fost editat volumul Notes of Nursing - a spus a ingriji un bolnav inseamna sa faci totul ca bolnavul sa sufere numai din cauza bolii sale, si nu de frif sau caldura, din cauza pozitiei incommode, pentru ca nu i sa dat sa bea sau pentru ca nu avut scaun - doamna cu lampa cum au denumit-o soldatii de la spitalul din Scutari, in timpul controlului sau de noapte , confidenta acestora cind le citea scrisorile sau ii sfatuia sa trimita solda famililor lor, in loc sa piarda la jocuri de carti sau pe bautura, ne-a dat o mare lectie despre rolul si atitudinea sorei in creearea confortului fizic si psihic al bolnavului - ramine un model pentru sora de azi - stia sa refuze compromisurile si sa nu abdice de la cerintele si existentele profesiei - pune bazele primei scoli laice din lume la Londra - 12 mai ziua de nastere este sarbatorita in lume ca zi internationala a asistentelor medicale Edith Cawell 1866 1915 - puternica personalitate, ramasa model prin munca sa de ingrijire a bolnavilor - in 1907 este solicitata sa accepte conducerea Scolii belgiene de infirmiere diplomate dupa modelul Nightingale - in timpul primului razboi mondial este chemata in spatele frontului - dupa vindecarea ranitilor prizonieri de razboi, ea ajutata de colaboratori apropiati, ii trece in Oanda sau in Anglia - multi dintre cei salvati i-au trimis scrisori de recunostiinta, care au fost folosite ca acte de acuzare in procesul de tradare - a fost condamnata la moarte si executata la 12 octombrie 1915 pentru ...... crima de a fi comis cel mai inalt act de curaj si omenie ingrijirea ranitilor prizonieri si salvarea lor Virginia Henderson - s-a nascut la 30 noiembrie 1897 la Kansas Citi, Statul Virginia din SUA - a studiat nursingul - in 1948 a inceput sa scrie , dupa o vsta experienta i ingrijirea bolnavului Principiile fundamentale ale ingrijirii bolnavului - in 1899 a fost infiintat Consiliul International al Asistentilor Medicali ea si-a propus sa ajute ca ingrijirile acordate bolnavilor sa fie la cel mai inalt nivel posibil, prin formarea personalului, educatie si o legislatie corespunzatoare - asistenta medicala cu o bogata experienta practica

18

19