LUCRARE DE DIPLOMA

MEDICAMENTE UTILIZATE IN O.R.L.

PROFESOR COORDONATOR ABSOLVENT

MOTTO:
Sunt bolnavi care mor nu din cauza bolii de care sufera, ci din cauza medicamentelor administrate impotriva acesteia
Moliere Bolnavul inchipuit

CAPITOLUL 1
1.1 FARMACIA IN SECOLUL AL XX-LEA
Tendintele inovatoare in farmacia din ultimele decenii ale secolului al X X!lea si din anii "remer#atori "rimului ra$%oi mondial au devenit "re#enante in farmacia contem"orana& n conditiile de$voltarii c'imiei si te'nolo#iei farmaceutice( a macani$arii "roceselor de "roductie( a avut loc continua crestere a industriei de medicamente& Datorita succeselor deose%ite ale c'imiei si c'imiei farmaceutice( invatamantul farmaceutic si!a lar#it continutul si ori$ontul stiintific& Pre#atirea farmacistului modern a necesitat introducerea in "ro#ramul de invatamant a unor disci"line noi( cerute de succesele medicinei si ale diferitelor stiinte ale naturii& n urma "erfectionarii mi)loacelor si a te'nicii de cercetare e*"erimentala( farmacia si!a asimilat( intr!un ritm accelerat( mi)loacele si metodele ada"tate finalitatii "ro"rii& n "erioada istorica des"re care vor%im( de$voltarea farmaciei in ansam%lul ei "re$inta o evolutie ascendenta& Atri%uita actiunii factorilor evolutiei ine#ali se constata si remisiuni si ramaneri in urma& Aceasta situatie era "ro"rie farmaciei multor tari din toate continentele si cu atat mai mult din tarile si teritoriile coloniale si de"endente& nmultirea farmaciilor a fost un fenomen #eneral( ca si intensificarea comertului international cu medicamente& n ceea ce "riveste numarul a%solut al farmaciilor si im%unatatirea or#ani$arii lor interioare in diferitele tari ine#al de$voltate( s!au inre#istrat "ro#rese care tre%uie a"reciate in conditiile concrete ale fiecaruia dintre ele& Su% acest as"ect evolutia farmaciei din Romania in "erioada inter%elica ne ofera un e*em"lu care ilustrea$a de$voltarea ei& Activitatea farmaceutica se desfasura in cadrul sistemului de ocrotire a sanatatii& Normele )uridice ale acesteia sunt inscrise in le#ile sanitare! farmaceutice( care re#lementea$a toate as"ectele activitatii farmaceutice& Persista formele traditionale si moderne ale asistentei farmaceutice "u%lice +"articulare, alaturi de cele institutionale +s"italicesti( ale asi#urarilor sociale etc&,( dro#'eriile medicale( farmaciile de stat( la care in mod firesc se

atasea$a reteaua de "uncte farmaceutice asi#urand o eficienta difu$are a medicamentelor& n toate tarile civili$ate e*ercitarea "rofesiunii de farmacist este conditionata de "re#atirea su"erioara universitara& S!a re#lementat durata invatamantului farmaceutic si a sta#iului in farmacie( "recum si normele )uridice ale infiintarii farmaciilor "u%lice( in re#ie "articulara( sta%ilindu!se un anumit ra"ort +varia%il de la tara la tara, dintre numarul oficinelor si "o"ulatia "e care o deservesc& Acest ra"ort era de o%icei -. /!0 mii de locuitori( tinand cont de mediul ur%an sau rural& n Romania inter%elica( "rin le#ea sanitara din anul -1/2 o farmacie deservea 0222 de locuitori din mediul ur%an si 3222 de locuitori din mediul rural& Desi "rin a"licarea unor masuri de limitare a inmultirii farmaciilor ur%ane si "romovarea infiintarii oficinelor rurale s!a incercat in toate tarile sa se asi#ure un ec'ili%ru )udicios al re"arti$arii teritoriale a farmaciilor( a"rovi$ionarea cu medicamente a "o"ulatiei rurale "re$enta deficiente& Aceasta situatie isi "re$inta consecintele ei nedorite cu cat o tara era mai nede$voltata din "unct de vedere economic si cultural& nvatamantul farmaceutic reflecta orientarea #enerala a stiintelor farmaceutice si urmarile "o$itive ale "ro#reselor si cresterii "onderii disci"linelor c'imice e*"erimentale( in conditiile "erfectionarii te'nicii farmaceutice& Peste tot s!a de"asit forma anterioara a invatamantului farmaceutic re"re$entata "rin scolile su"erioare de farmacie si s!a im"us infiintarea facultatilor inde"endente de farmacie sau functionarea unor facultati mi*te( cum a fost ca$ul nu numai in Frantam tara cu vec'i traditii in invatamantul farmaceutic& n Romania "rima facultate de farmacie inde"endenta a a"arut a%ia du"a "rimul ra$%oi mondial in cadrul 4niversitatii din Bucuresti +-15/,& Evolutia istorica a farmaciei din Romania a "reocu"at du"a cum am va$ut( "e multi farmacisti si medici& Cercetarea si studierea trecutului "rofesiunii a luat avant du"a -163( ceea ce s!a concreti$at inainte de toate in introducerea Cursurilor din storia farmaciei in "lanul de studiu al invatamantului farmaceutic universitar& Periodicele de s"ecialitate ca Farmacia si Practica farmaceutica +Bucuresti,( Clu)ul 7edical( Revista medicala +T#& 7ures,( Revista 7edico!C'irur#icala + asi,( Noesis +Bucuresti,( editata de Academia Romana( Comitetul Roman "entru storia si Filo$ofia Stiintei( Acta 7usei Na"oceusis +Clu),( "recum si alte "u%licatii( asi#ura un insemnat s"atiu studiilor si articolelor de istorie a farmaciei& Evolutia "reocu"arilor de istoria farmaciei demonstrea$a interesul crescand fata de as"ectele istorice ale culturii farmaceutice si inmultirea lucrarilor dedicate trecutului "rofesional& ntensificarea activitatii de

cercetare in acest domeniu a avut dre"t urmare modificarea structurii si denumirii Societatii de storia 7edicinii din Romania in aceea de storia 7edicinii si Farmaciei& A"recierea de care se %ucura traditiile via%ile si conservarea marturiilor materiale ale trecutului farmaciei in Romania s!a manifestat inca din "rimii ani ai Romaniei "rin atentia "e care forurile su"erioare au acordat!o valorificarii stiintifice a o%iectelor mu$eale farmaceutice& n asemenea im"re)urari favora%ile s!au or#ani$at noile colectii de istorie a farmaciei& Prima colectie de acest #en( or#ani$ata du"a -163( a fost aceea #a$duita in cladirea 7u$eului Bru8ent'al din Si%iu& Ase$ata mai tar$iu in localul unei vec'i farmacii si%iene( ea a fost or#ani$ata din nou si inau#urata in -195( a"artinand in continuare 7u$eului Bru8ent'al& n -106 s!a desc'is la Clu) Colectia 7u$eala de storia Farmaciei( care ocu"a frumoasele inca"eri ale celei mai vec'i farmacii din oras( datand de la sfarsitul secolului al XV !lea& La ince"ut colectia a functionat ca o de"endinta a Catedrei de storia 7edicinii de la nstitutul de medicina si farmacie din Clu)& n "re$ent Colectia de storia Farmaciei face "arte din sectiile 7u$eului de storie a Transilvaniei din Clu)!Na"oca& Pretioase colectii farmaco!istorice se mai #asesc la Bucuresti( Brasov( Craiova( asi( Timisoara si T#& 7ures& Reali$arile farmaciei romanesti si universale contem"orane se datorea$a neincetatului "ro#res al stiintelor farmaceutice de!a lun#ul secolelor& Ele s!au de$voltat si au inflorit s"re %inele tuturor natiunilor si "o"oarelor din lume in climatul straduintelor de totdeauna s"re statornicirea relatiilor de cola%orare si a"reciere in toate domeniile stiintifice si culturale& Pro#resul reali$at de farmacia din Romania si din alte tari oma#ia$a in acelasi tim" eforturile multor #eneratii de medici( farmacisti si c'imisti din trecut si ale celor care asta$i isi inc'ina cunostintele si eforturile lor alinarii suferintelor omului %olnav& De$voltandu!si activitatea ei "re$enta( farmacia : re$ultat al unei lun#i evolutii istorice : "riveste ina"oi s"re ori#inile sale %o#ate in invataminte( constienta de menirea ei stiintifica si sociala contem"orana( scrutea$a viitorul in de"lina incredere in noile i$%an$i ale stiintei farmaceutice&

1.2 ELEMENTE DE FARMACOLOGIE GENERALA

Farmacolo#ia este ramura %iolo#iei care se ocu"a cu studiul medicamentelor( inclu$and toate "reocu"arile care "rivesc medicamentul. ori#ine( com"o$itie( "ro"rietati fi$ico!c'imice( modalitati de actiune( "atruderea in or#anism( meta%oli$are( eliminare( intre%uintari in "ractica medicala si cai de administrare& Denumirea de ;farmacolo#ie< "rovine de la cuvintele #recesti farmacon +medicament, si lo#os +studiu( stiinta,& 7edicamentul este orice "rodus +su%stanta( dro# sau "rodus %iolo#ic, care influentea$a su%stanta vie& n sens medical( "rin medicament se intele#e "rodusul folosit in tera"ie in sco"ul de a "reveni( de a ameliora sau vindeca o %oala& n notiunea de medicament se includ si su%stantele folosite in sco" dia#nostic +de e*em"lu. su%stante radioo"ace intre%uintate "entru e*amenele "araclinice,& Activitatea de cercetare si de "roducere a unor noi clase de su%stante medicamentoase cunoaste asta$i un ritm deose%it de intens& Numarul imens de su%stante medicamentoase reali$ate de"aseste cu mult "osi%ilitatile de retinere si de cunoastere a tuturor "roduselor e*istente& Din aceste motive( "reocu"area de %a$a a "ersonalului sanitar tre%uie indre"tata( in mod "ermanent( s"re cunoasterea medicamentelor de valoare si#ura si lar# folosite in tratamentele moderne& Se intele#e ca "entru reali$area acestui de$iderat( o "ondere deose%ita o are farmacolo#ia c'imica( disci"lina care tre%uie sa "una la indemana cunostintele de s"ecialitate necesare oricarui cadru sanitar( antrenat in in#ri)irea %olnavului& 7edicamentele folosite in tera"ia moderna "rovin din surse variate. a, ve#etale= %, animale= c, minerale= d, cor"i sintetici& 7edicamentele "rovenite din re#nul ve#etal si animal se numesc dro#uri( din ele e*tra#andu!se "rinci"iile active "ure +de e*em"lu. alcaloi$i( #luco$i$i( anti%iotice etc&,& Re#nul ve#etal a furni$at la un moment dat intrea#a #ama de medicamente +de e*em"lu. di#itala folosita in tratamentul cardio"atiilor( ulterior( "rin mi)loace industriale( s!au e*tras din aceasta "rinci"iile active,&

Re#nul animal furni$ea$a su%stante : medicament de a"aritie mai recenta +de e*em"lu. seruri eterolo#e( e*tracte #landulare( san#e( veninuri etc&,& Re#nul mineral ofera un numar mare de medicamente( folosite fie ca atare( fie su% forma de com"usi c'imici ai acestora& Data fiind valoarea "ro%lemelor "e care le a%ordea$a( farmacolo#ia moderna "oseda numeroase domenii( care au devenit adevarate disci"line( fiecare cu im"ortanta sa "ractica si teoretica( fara a e*ista o delimitare "recisa a teritoriilor lor& Farmacodinamia studia$a actiunea medicamentului e*ercitata asu"ra or#anismului sanatos sau %olnav& Prin metodele farmacodinamice se determina e*"erimental. a%sor%tia medicamentului( meta%olismul si eliminarea lui( mecanismele de actiune si modificarile o%iective sau su%iective determinate de acesta asu"ra or#anismului sanatos sau %olnav& n cadrul farmacodinamiei este corect sa se diferentie$e doua feluri de calitati. a, Farmacodinamia e*"erimentala cercetea$a medicamentul "e diferite animale de la%orator +normale sau im%unatatite e*"erimental,( "entru a determina actiunea( to*icitatea( meta%oli$area si eliminarea medicamentului& Datele o%tinute "rin metodele e*"erimentale furni$ea$a unele indicii asu"ra valorii clinice si asu"ra do$a)ului medicamentului( "entru folosirea ulterioara in tera"ia umana& %, Farmacodinamia clinica se ocu"a cu efectele medicamentelor asu"ra omului( urmarind atat valoarea tera"eutica a acestora cat si eventualele reactii adverse +efecte to*ice sau aler#ice,& Este un domeniu de activitate al farmacolo#iei( de a"aritie recenta( insa de valoare cu totul deose%ita( intrucat folosirea clinica a medicamentului ridica "ro%leme deose%ite de constiinta si corectitudine "rofesionala&

CAPITOLUL 2
2.1 ANATOMIA APARATULUI ACUSTICOVESTIBULAR
Anali$atorul auditiv( in linii mari( se com"une din doua "arti. ! "eriferica( formata din urec'ea e*terna( urec'ea medie si urec'ea interna( ada"ostita in osul tem"oral= ! centrala( cu sediul intracranian& Portiunea centrala este formata din. ! nervul auditiv( cu cele doua ramuri ale lui : acustica si vesti%ulara= ! nucleii co'leari si vesti%ulari din %ul%= ! caile stetacustice& Cam"urile auditive din "rima si a doua circumvolutiune tem"orala( formea$a im"reuna anali$atorul stetacustic +simtul au$ului si al ec'ili%rului,&

2.1.1. URECHEA
4rec'ea nu asi#ura numai simtul nostru auditiv ci si "e cel al ec'ili%rului& Este un or#an com"le* im"artit in trei re#iuni. urec'ea e*terna care "reia sunetele "recum un radar( urec'ea medie al carei an#rena) osos seamana cu un a"arat ce am"lifica sunetele ce sunt transmise si urec'ea interna care converteste vi%ratiile sonore in im"ulsuri nervoase si determina "o$itia ca"ului& 7esa)ele care re$ulta sunt transmise la creier de!a lun#ul a doi nervi a"ro"iati( cu traiect comun. nervul vesti%ular "entru ec'ili%ru si nervul co'lear "entru sunete& 4rec'ea e*terna si cea medie sunt im"licate in s"ecial in au$( dar structurile urec'ii interne ce inter"elea$a "o$itia ca"ului si sunetul sunt se"arate desi( ele se #asesc im"reuna cu acelasi or#an& Auzul : Ceea ce au$im sunt unde sonore "roduse "rin vi%ratiile moleculelor de aer& Am"litudinea si ener#ia acestor unde determina intensitatea care este masurata in deci%eli +dB,& Cu cat numarul vi%ratiilor este mai mare cu atat tonalitatea este mai ascutita& Frecventa sunetului este e*"rimata in cili "e secunda sau in 'ert$i +>$,& La "ersoanele tinere( #ama de frecventa ce "oate fi au$ita este a"ro*imativ intre 52 "ana la 52&222 >$ "e secunda( desi sensi%ilitatea ma*ima este intre 022 si 6&222 >$& Pe masura ce im%atranim sau daca

suntem e*"usi la sunete cu intensitate e*cesiva "entru o "erioada de tim"( sensi%ilitatea "entru frecvente inalte scade& Nivelul normal al au$ului este definit "rintr!un standard international& Acuitatea re"re$inta diferenta dintre sunetul "erce"ut si sunetul standard #enerat de un a"arat s"ecial denumit audiometru& Ure !e" #u$ %&'$e"z". ca un ca"tator +urec'ea e*terna,( ca un am"lificator +urec'ea medie, si ca un transmitator +urec'ea interna,& P"(&l&'$ul re"re$inta "ortiunea elastica care ca"tea$a sunetele& n centrul acestuia e*ista un canal osos ce conduce la tim"an& Peretii canalului secreta o su%stanta ceroasa care "revine uscarea si descuamarea "ielii& Am"lificatorul este re"re$entat de un an#rena) format din trei oscioare& Acestea sunt ciocanelul( care vine in contact cu tim"anul= scarita care este atasata de urec'ea interna si nicovala care este un os mic ce face cone*iunea intre cele doua& Acest sistem am"lifica de 52 de ori miscarile tim"anului& De la urec'ea medie "leaca un canal in#ust denumit tu%a Eustac'io care se desc'ide in s"atele ami#dalelor( ceea ce contri%uie la e#ali$area "resiunii aerului "e am%ele fete ale tim"anului& 4rec'ea e*terna. "rimeste sunetele= 4rec'ea medie. am"lifica sunetele= 4rec'ea interna. transmite sunetele la creier& este formata din "avilion( cu rol de ca"tare a undelor sonore si conductul auditiv e*tern( care conduce sunetele in urec'ea mi)locie& Tu%ul auditiv e*tern este ca"tusit cu o "iele care contine #lande se%acee si #lande sudori"are modificate( numite ceruminoase( care "roduc cerumenul +ceara,& Orificiul "rofund al conductului auditiv este aco"erit cu o mem%rana su%tire( numita tim"an( care des"arte urec'ea e*terna de cea mi)locie& 4rec'ea e*terna se "oate vedea cu oc'iul li%er& +mi)locie, este alcatuita din cutia tim"anica( trom"a farin#ootica a lui Eustac'io si sistemul celular al a"ofi$ei mastoide +%locul mastoidian,& Cutia tim"anica( de forma unei lentile %iconcave( are sase "ereti. e*tern sau tim"anic( format din mem%rana tim"anica si o mica "ortiune osoasa din conductul auditiv e*tern( conductul auditiv intern sau la%irintic( su"erior +te#umen tim"ani,( inferior sau )u#ular( anterior sau tu%ocarotidian si cel "osterior sau mastoidian&

2.1.2. URECHEA EXTERNA

2.1.). URECHEA MEDIE

n "ortiunea mi)locie a "eretelui intern +la%irintic, se afla "romontoriul : o "roeminenta osoasa( care cores"unde "rimului tur al melcului +co'leea,& Deasu"ra( si ceva mai ina"oia "romontoriului( in fundul unei adancituri( se #aseste un alt orificiu numit fereastra rotunda sau fereastra tim"anica& Peretele su"erior : tavanul cutiei tim"anice : este constituit dintr!o lama osoasa su%tire& Peretele inferior : "odeaua cutiei tim"anice : cores"unde #olfului venei )u#ulare& Peretele anterior sau tu%ocarotidian este "reva$ut in "ortiunea sa su"erioara cu o desc'i$atura lar#a( numita orificiul tim"anic al trom"ei& Prin "artea situata dedesu%tul acestui orificiu( care( "rintr!un scurt canal : aditus ad autrum : comunica cu #ru"ul celular autromastoidian& Su% acest orificiu se afla o desc'i$atura "e unde intra nervul : coarda tim"anului& To"o#rafic( cutia tim"anica se im"arte in trei eta)e. ! su"erior( e"itim"anic sau atical= ! mi)lociu( cel mai cu"rin$ator( numit me$otim"anic : atrium= ! inferior : 'i"otim"anul& Aceasta divi$are serveste la clasificarea unor anumite forme de otite medii& Cutia tim"anica este "lina cu aer& Continutul ei il constituie cele trei oscioare. ciocanul( nicovala si scarita +lantul oscioarelor,& Ciocanul are un ca" care se articulea$a cu cor"ul nicovalei( un #at "e care se insera tendonul musc'iului ciocanului( un maner orientat o%lic in )os si ina"oi( inclavat in #rosimea tesutului tim"anic( si doua a"ofi$e. una lun#a( indre"tata inainte( si alta scurta( indre"tata in afara& De aici "ornesc li#amentele tim"anomaleari anterior si "osterior& Nicovala "re$inta un cor" si doua ramuri( una lun#a si alta scurta& Su"rafata articulara a cor"ului se articulea$a cu ca"ul ciocanului& A"ofi$a lun#a se articulea$a cu ca"ul scaritei( numita si a"ofi$a lenticulara& Scarita are un ca"( care se articulea$a cu nicovala( un #at( "e care se insera musc'iul scaritei +cu"rins in "roeminenta osoasa dintre cele doua ferestre,( "iramida +o ansa cu doua %rate : anterior si "osterior, si o tal"a( care constituie "latina scaritei= inclavata in fereastra ovala( este incon)urata de un li#ament inelar fi%ros care ii asi#ura miscarea& Articulatiile intre aceste oscioare sunt de ti" diatro$a +articulatia mo%ila dintre oase, cu ca"sula( li#amente si sinoviala& Pe lan#a articulatii( oscioarele sunt mentinute in "o$itia lor si de o serie de li#amente avand "uncte de insertie "e "eretii cutiei tim"anice& Aceste li#amente %area$a "ortiunea su"erioara a cutiei tim"anice +atica,( delimitand doua "un#i. una

mai mare( "osterioara( si alta mai mica( anterioara& Prin to"o#rafia lor( aceste "un#i im"iedica drena)ul ins"re me$otim"an( favori$and cronici$area "roceselor su"urative( locali$ate la nivelul lor& Cei doi musc'i ai cutiei tim"anice sunt. ! musc'iul ciocanului= ! musc'iul scaritei& 7usc'iul ciocanului este situat in conductul osos( deasu"ra "ortiunii osoase a trom"ei lui Eustac'io( cu ca"atul terminal "e "eretele intern al casei tim"anice& Deasu"ra "romontoriul "araseste canalul si se insera "e colul ciocanului si este inervat de nervul ma*ilar inferior "rin intermediul #an#lionului otic& 7usc'iul scaritei este ase$at intr!un conduct sa"at in "eretele "osterior al cutiei tim"anice( inaintea canalului Fallo"e( si este inervat de o ramura a nervului facial& 7usc'ii au rol si de re#ulator in functia a"aratului de transmisie a vi%ratiilor sonore= functia lor este anta#onista& Peretele anterior urec'ii mi)locii se "relun#este cu canalul numit trom"a lui Eustac'io( care se desc'ide cu celalalt ca"at( "e "eretele lateral al na$ofarin#elui& Trom"a are rolul de a face aerisirea urec'ii mi)locii si de a asi#ura un ec'ili%ru atmosferic e*tra : si endotim"anic( factor im"ortant in fi$iolo#ia au$ului si drenarea secretiilor endotim"anice& 4rec'ea medie comunica cu osul mastoidian : os ase$at in s"atele "avilionului urec'ii !( care se simte la "al"are& 7astoida( la randul ei( are ra"orturi imediate cu menin#ele cere%ral +creierul mare, si cere%elos +creierul mic,( cu nervul facial si sinusul lateral& Vecinatatea "eretilor urec'ii mi)locii cu or#anele im"ortante ne arata "ericolul eventualei "ro"a#ari a infectiilor din urec'ea mi)locie&

2.1.*. URECHEA INTERNA numita la%irintul co'leo!

vesti%ular sau la%irintul auricular( este ase$ata in interiorul stancii osului tem"oral( intre cutia tim"anica si conductul auditiv intern& Ea se com"une din la%irintul anterior numit co'leea si la%irintul "osterior( in interiorul careia sunt ase$ate vesti%ulul si camnalele semicirculare& Co'leea este or#anul "ro"riu!$is al au$ului( iar vesti%ului inde"lineste functia 8inetica se de ec'ili%ru in s"atiu al cor"ului& La%irintul vesti%ular constituie un com"le* fi$iolo#ic& Printr!un mecanism refle*( reali$at "rin iermediul scoartei cere%rale( asi#ura miscarile ca"ului +functia ?inetic, si a ec'ili%rului in s"atiu& Aceste functii se e*ercita "rin e*citatia crestelor din am"ulele canalelor semicirculare +or#ane

sen$oriale ?inetice, si a maculelor utriculosaculare +or#ane sen$oriale statice, de unde "leaca un refle* "e ramura vesti%ulara a nervului auditiv( calea centri"eda s"re centrii %ul%o"rotu%erantiali si corticali( la nucleii oculomotori( "e calea centrifu#a( iar "e drumul vesti%ulos"inal( la maduva& Datorita acestui refle* coordonator al tonusului diferitelor #ru"uri musculare( omul si animalele "ot efectua miscarile( mersul( aler#arile( sariturile etc&( mentinandu!si ec'ili%rul& Cand e*citatiile de"asesc anumite limite din cau$a unui "roces "atolo#ic sau a unei e*"erimentari( a"are o #ama intrea#a de reactii. ! su%iective. #reata( varsaturi( ameteli= ! o%iective. miscarile #lo%ului ocular& La coordonarea diferitelor #ru"uri musculare si a ec'ili%rului( "e lan#a a"aratul vesti%ular si cere%el( contri%uie in lar#a masura( scoarta cere%rala( vederea( simtul tactil& n interiorul co'leei( se afla or#anul lui Corti si terminatiile nervului auditiv& Nervul auditiv( constituit din nervul co'lesr si cel vesti%ular( isi continua drumul "ana la scoarta cere%rala in centrii auditivi( situati in lo%ii tem"orali dre"t si stan#& O "arte din caile auditive se incrucisea$a astfel incat fiecare din centrii su"eriori auditivi contine fi%re ce vin din am%ele urec'i&

2.1.+. SISTEMUL NERVOS

Stanga Mastoidele sunt "roeminente situate in s"atele urec'ii& Ele sunt conectate la urec'ea medie si se a"recia$a ca au rol in mentinerea "o$itiei verticale a ca"ului& Proeminentele din urec'i care a"ar atunci cand co%oram ra"id cu un lift sunt "roduse de miscarile reduse ale tim"anului ce a"ar ca urmare a modificarilor de "resiune din urec'ea medie& Portiunea urec'ii res"onsa%ila cu transmisia este com"le*a& Atat au$ul cat si mecanismul ec'ili%rului formea$a o camera comuna um"luta cu un lic'id numit endolimfa si undele de "resiune se transmit "rin acest fluid de la urec'ea medie "rin intermediul scaritei& Portiunea auditiva este situata la un ca"at al acestei camere si formea$a o ser"entina asemanatoare cu coc'ilia unui melc& Aceasta este numita co'leea( si "e toata lun#imea ei "re$inta o mem%rana su%tire( numita mem%rana %a$ilara& De la mem%rana %a$ilara "leaca mii de fi%re nervoase( formand nervul co'lear& 7odificarile de intensitate ale sunetelor sunt rece"tate de mici cili de "e mem%rana %a$ilara "rin undele transmise "rin endolimfa( iar acestea trec in sus "e toata intinderea co'leei&

Nervul co'lear a)un#e la o re#iune s"eciali$ata a creierului denumita aria auditiva& Sunetul care "atrunde in conductul auditiv e*tern( determina vi%ratia tim"anului& Vi%ratiile se transmit "rin oasele mici ale urec'ii medii( oase care intensifica "resiunea undelor sonore la fereastra ovala +o mem%rana ce aco"era intrarea in co'lee,& 7iscarile si "ulsatiile simultane ale ferestrei rotunde( sta%ili$ea$a "resiunea din urec'ea interna& Lic'idul endolimfal este cel care um"le co'leea si transmite undele in fundul sacului vesti%ular si a scalei tim"anice( determinand vi%ratia mem%ranei %a$ilare care le se"ara&

2.2. FIZIOLOGIA APARATULUI ACUSTICOVESTIBULAR

Cele doua "ortiuni ale a"aratului auditiv : una "eriferica si alta centrala !( formand im"reuna anali$atorul stetacustic( inde"linesc functiile de au$ si de ec'ili%ru& Simtul au$ului se reali$ea$a "rin "artici"area urec'ii e*terne( urec'ii medii( la%irintului co'lear si centrului cortical& Simtul ec'ili%rului si simtul miscarilor sunt reali$ate cu "artici"area a"aratului vesti%ular( cere%elului si centrilor corticali& 4rec'ea e*terna si cea medie alcatuiesc a"aratul de transmisie al e*citantului sonor( co'leea( "e cel de rece"tie( iar centrul cortical "e cel al "erce"tiei si inte#rarii sen$atiei auditive& Au$ul se reali$ea$a astfel. "avilionul auricular si conductul auditiv e*tern ca"tea$a( concentrea$a si conduc undele sonore s"re mem%rana tim"anica( im"rimandu!i o vi%rare a"eriodica& Tim"anul transmite vi%ratiile oscioarelor( iar acestea( la randul lor( le transmit mai de"arte urec'ii interne( adica in co'lee( "rin intermediul ferestrei ovale& 4ndele sonore din urec'ea medie( "rin fereastra ovala( se transmit su% forma de oscilatii in lic'idele la%irintului( "rin 'olicotrema la fereastra rotunda( "rovocand miscarea mem%ranei %a$ilare a or#anului lui Corti( im"resionand numeroasele celule auditive( insiruite in )urul acestei mem%rane& La acest nivel se "roduce transformarea vi%ratiilor sonore : a ener#iei mecanice : in e*citatii nervoase ce se transmit "e caile auditive in $onele de inte#rare centrala( situate in lo%ii tem"orali( unde are loc fenomenul de "erce"ere a sunetului& Scoarta cere%rala are rolul im"ortant de a face anali$a sunetelor( de a a"recia intensitatea( inaltimea si calitatea lor& Putem recunoaste vocea unui cunoscut( "utem deose%i sunetele intre ele( ce instrument le "roduce etc&( cu

a)utorul anali$atorului auditiv( fenomen care se "roduce la nivelul creierului& Du"a cum am aratat( $onele nervoase din creier "rimesc im"ulsuri nervoase auditive de la am%ele urec'i( direct si incrucisat& Daca o urec'e este %olnava( cea sanatoasa transmite sunete la toti centrii nervosi din creier& n afara de aceasta( "reci$am ca "roiectiile corticale ale au$ului din scoarta cere%rala nu sunt i$olate= ele au le#aturi cu $onele corticale ale celorlalte simturi cu centrul vor%irii& Prin aceste ra"orturi se asi#ura o "relucrare com"le*a a datelor furni$ate de realitatea incon)uratoare sau din interiorul or#anismului nostru& Activitatea com"le*a a creierului ofera omului "osi%ilitatea sa #andeasca( sa vor%easca( sa!si forme$e anumite conce"tii( sa ia atitudini( sa sc'im%e si sa "erfectione$e mediul( sa se auto"erfectione$e etc&

2.). PATOLOGIA URECHII

Afectiunile urec'ii e*terne isi au sediul in "avilionul si conductul auditiv e*tern& 4neori( "avilioanele urec'ilor "re$inta malformatii +vicii de confor! matie,& Ele sunt con#enitale sau do%andite& Cele con#enitale( de re#ula ereditare( sunt anomalii manifestate in de$voltarea em%rio#enetica a a"aratului auditiv& Sunt asociate uneori cu anomaliile altor or#ane +craniofaciale( %u$a de ie"ure( des"icatura de val,& Cele do%andite( de o%icei sunt consecinte ale traumatismelor "rovocate de caderi( lovituri( arsuri( de#eraturi( infectii& 4nele anomalii ale "avilioanelor auriculare "ot fi corectate "rin interventii c'irur#icale& Alteori( anomaliile a"ar "rin de$voltarea e*a#erata +macrotia, sau "rin de$voltarea insuficienta +microtia, a "avilioanelor& Sunt ca$uri cand in loc de "avivlioane a"ar niste mu#urasi& Din "unct de vedere fi$iolo#ic( micsorarea "avilioanelor diminuea$a "osi%ilitatea ca"tarii si concentrarii undelor sonore sau c'iar "une in im"osi%ilitate de a se materiali$a aceasta functie a urec'ii( cum este ca$ul "avilion!mu#ure& Estetic( atat macrotia cat si microtia "avilioanelor "re$inta nota discordanta in de$voltarea armonioasa a or#anismului& >i"ertrofia lo%ului urec'ii +atarna ca o lim%a de clo"ot,( des"icatura sau a%senta lui +anomalii con#enitale sau do%andite, se corectea$a "rin o"eratii c'irur#icale& Si conductul auditiv e*tern "oate fi su"us unor de#eraturi( datorita unor "rocese inflamatorii su"urative( unor traumatisme( arsuri( o%structii de natura fi%romem%ranoasa sau osoasa& Acestea "roduc o%structia sau

micsorarea orificiului conductului auditiv e*tern& E*crescentele osoase de$voltate "e am%ii "ereti ai conductului auditiv e*tern nu sunt "e de"lin clarificate din "unct de vedere etiolo#ic& Acestea "ot fi #enerate de un sifilis con#enital( de traumatisme re"etate etc& Daca im"iedica transmisia undelor sonore s"re urec'ea mi)locie( e*crescentele se e*tir"ea$a& 7alformatiile urec'ii medii "ot interesa cutia tim"anica( lantul oscioarelor( trom"a lui Eustac'io si mastoida& Ele se caracteri$ea$a "rin desc'ideri de la sine ale "eretilor( "rin li"sa unuia sau a tuturor oscioarelor( a%senta ferestrelor sau c'iar a intre#ii cutii tim"anice& Controlul radiolo#ic are un rol im"ortant in dia#nosticarea acestora& n $ilele noastre se "oate interveni c'irur#ical si cu succes in cadrul urec'ii medii= se "oate reface casa tim"anica( transmisia osiculara sau fenestratia canalului ori$ontal&

2.*. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI FONORESPIRATOR 2.*.1. ANATOMIA FARINGELUI

Tractusul aerodi#estiv este un conduct fi%romuscular care se aseamana cu tu%urile ventilatoare ce se "ot vedea "e "untile va"oarelor& Orificiul su"erior al acestui ventilator este orientat si "riveste "e la s"atele foselor na$ale( cavitatea #urii( %a$a lim%ii si larin#ele( la a carui limita inferioara se termina& La acest nivel( in "artea "osterioara( se #aseste orificiul inferior al farin#elui si ince"e tu%ul esofa#ian( iar anterior se continua in )os na$ofarin#ele "rin a"aratul farin#ian si tra'eea cervicala& Planul valului "alatin im"arte "ortiunea cefalica a fetei cavitare a farin#elui in doua eta)e. unul su"erior( constituit de rinofarin#e si unul constituit de %ucofarin#e& Acesta( dintr!o functie cu rol de des"artire virtuala in stare de re"aus se "oate transforma intr!una reala( in tim"ul de#lutitiei si al fonatiei& Su% actiunea constrictorului su"erior( "eretele "osterior al farin#elui inaintea$a ca sa se uneasca cu valul "alatului ridicat( care in acest tim" este intarit "rin contractia musc'ilor "eristafilini e*terni si interni( im"reuna cu ai a"onevro$ei "alatine( su% actiunea musc'ilor tensori si ridicatori ai valului "alatului& Aceste fenomene se "etrec in tim"ul de#lutitiei si al fonatiei& n mucoasa farin#iana se afla numeroase #lande cu o im"ortanta deose%ita "entru functia res"iratorie si fonatorie& n afara de acestea se mai #asesc si formatiunile limfoide. ami#dala farin#iana si na$ofarin#e( ami#dalele "alatine si ami#dala lin#uala& Cavitatea %ucofarin#iana constituie "avilionul farin#o%ucal( care se cu"lea$a cu a ti%rului vocal&

2.*.2. ANATOMIA LARINGELUI

Larin#ele uman este format din mai multe elemente anatomice. cartila)e( musc'i( li#amente( mem%rane( mucoasa( vase si nervi& Toate cartila)ele sunt unite intre ele "rin mem%rane( li#amente( musc'i si o mucoasa interioara( constituind or#anul diferential al fonatiei care( in sus este fi*at de osul 'ioid si %a$a lim%ii( iar in )os( de "rimul inel tra'eal si( ina"oi de farin#ele cervical&

n sus( limitele larin#elui sunt formate de mar#inea su"erioara a cartila)ului tiroid( iar in )os( de mar#inea inferioara a cartila)ului cricoid& Sc'eletul cartila#inos larin#ian se com"une din trei cartila)e mediene ne"erec'i +e"i#lota( cartila)ul tiroid( cartila)ul cricoid,( din alte doua cartila)e aritenoide constante si din cartila)ele corniculate ale lui Santorini si ale lui @ris%er#& 7usc'ii larin#elui sunt intrinseci ei contri%uind in res"iratie si fonatie +cricotiroidieni( cricoaritenoidieni( interaritenoidieni( tiroaritenoidieni,( si e*trinseci( care se fi*ea$a "e larin#e si un or#an vecin( asi#urand miscarile larin#elui& Sunt foarte numerosi si a"artin mai multor or#ane din vecinatate. farin#e( lim%a si #at& Prin insertia lor "e larin#e( in afara de miscarile im"rimate mai au rolul de a asi#ura si sus"ensia sa& Toti musc'ii intrinseci ai larin#elui( cu e*ce"tia cricoaritenoidianului "osterior +"orticus,( sunt constrictori ai #lotei& Porticusul +cricoaritenoidianul "osterior, este sin#urul dilatator al #lotei& Configuratia interna a laringelui Coardele su"erioare sau %en$ile ventriculare si coardele vocale inferioare sau cele adevarate im"art cavitatea larin#elui in trei eta)e. ! eta)ul su"erior +vesti%ulul,( care( la randul sau se divide in doua "arti. orificiul larin#ian su"erior( ovalar( lar#( diri)at in sus si ina"oi( si vesti%ulul "ro"riu!$is( de forma unei "alnii( cu coardele vocale su"erioare= ! eta)ul #lotic( format din s"atiul cu"rins intre coardele vocale inferioare si a"ofi$ele vocale ale aritenoi$ilor( numit #lota sau orificiu #lotic= ! eta)ul inferior +su%#lotic,( care se lar#este in )os si se continua cu tra'eea& Cavitatea larin#elui( cu e*ce"tia coardelor vocale( este ta"etata de o mucoasa ce "re$inta un e"iteliu cilindric ciliat&

CAPITOLUL )
).1.PROFILAXIA SI TRATAMENTUL O.R.L. ).1.1. AFECTIUNI
Pro%lema influentei ne#ative a afectiunilor oto!rino!larin#olo#ice asu"ra de$voltarii somatice si "si'ice a co"iilor si urmarile acestora la "o"ulatia adulta a interesat si continua sa interese$e atat "e oto!rino! larin#olo#i si "ediatrii cat si "e neurolo#i( stamatolo#i( internisti etc& Toti s"ecialistii enumerati au oca$ia sa constate la %olnavii "e care!i in#ri)esc( o serie de tul%urari functionale si or#anice de"endente de aceste afectiuni& Conform datelor statistice a"ro*imativ A2 B din co"iii intre / si 9 ani sunt "urtatori de afectiuni oto!rino!larin#olo#ice si 92 B dintre acestia "oarta semnele caracteristice ale ;ve#etatiilor adenoide<& Pro%lema ve#etatiilor adenoide( a sindromului de ve#etatie orala( continua insa sa e*iste& Res"iratia orala actionea$a in mod sustinut nefavora%il asu"ra or#anismului si in "rimul rand asu"ra or#anismului infantil( aflat intr!o "erioada de de$voltare( de crestere intensiva& 7alformatiile dontoma*iale( "alatul o#ival( deviatia se"tului na$al( 'i"o"neumati$area sinusurilor "arana$ale( toracele turtit( "ostura #ar%ovita( fosele na$ale stramte( tul%urarile de vor%ire( 'i"oacu$iile( astenia somatica si nervoasa etc&( au ramas in mod nesc'im%at "ro%leme #rave si centrale ale co"ilariei( iar urmarile si sec'elele acestora( a intre#ii "o"ulatii adulte& Procesele su"urative( otitele( adenoitele( sinu$itele etc&( c'iar daca au sca$ut in #ravitate +in "rimul rand su% actiunea anti%iotera"iei, nu au remediat decisiv #ravitatea sindromului de res"iratie orala( au adus doar ameliorari uneori a"arente( tocmai "rin fa"tul ca "aralel cu scaderea #ravitatii acestor "rocese +an#ine( sinu$ite( otite etc&,( ele au devenit mai frecvente( recidivand su% as"ecte noi( neo%isnuite ca otitele seroase( sinu$ita latenta cronica a co"ilului etc& Res"iratia "rin #ura a"are "rimar si determina 'i"ertrofia ami#dalei farin#iene( deci res"iratia orala sustinuta #enerea$a sindromul de res"iratie orala +de ve#etatii adenoide,& Res"iratia na$ala si res"iratia "rin #ura duce la micsorarea +res"ectiv cresterea, in volum a ami#dalei farin#iene& >i"ertrofia ami#dalei farin#iene nu constituie cau$a res"iratiei %ucale ci mai de#ra%a consecinta ei&

).1.2. AVANTA,ELE- BAZELE FIZIOLOGICE SI IMPORTANTA RESPIRATIEI PRIN NAS

Sin#urul fel de res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala( ea fiind "re$enta "ermanent la ma)oritatea covarsitoare a oamenilor sanatosi& Nou nascutul res"ira e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas& Res"iratia na$ala "re$inta la om +in tot cursul vietii, avanta)e incontesta%ile +fata de res"iratiile "rin alte cai( cum ar fi cea "e #ura sau "rin stoma tra'eala,& Oamenii sanatosi res"ira in #eneral "ermanent si in tot cursul vietii lor( cu "redominanta "rin nas( doar cu unele e*ce"tii tem"orare( de scurta durata +de e*em"lu( in tim"ul scaldatului( inotului si a eforturilor fi$ice deose%ite,& Fosele na$ale si sinusurile "arana$ale( im"reuna cu "ortiunea su"erioara +na$ala, a farin#elui( formea$a ince"utul cailor res"iratorii si inde"linesc din "unct de vedere fi$iolo#ic o serie de functii im"ortante( atat din "unct de vedere al %unei functionari a cailor res"iratorii( cat si a intre#ului or#anism& Nasul re"re$inta un or#an central care intervine intr!o serie de "rocese %iolo#ice im"ortante( ca res"iratia( olfactia( auditia( #ustatia etc&( )ucand un rol im"ortant +nu odata decisiv, si in etio"ato#ene$a ma)oritatii "roceselor inflamatorii de la nivelul urec'ii( ale sinusurilor "arana$ale( ale farin#elui si ale cailor res"iratorii inferioare( in etio"ato#enia ma)oritatii afectiunilor aler#ice si vasomotorii ale cailor res"iratorii ca si intr!o serie de %oli cu caracter #eneral( de natura infectioasa( cu "oarta de intrare "rin caile res"iratorii su"erioare& O%isnuinta de a res"ira "rin #ura duce frecvent le disfa#ii& Functia res"iratorie se reali$ea$a "rin trecerea aerului "rin fosele na$ale& Presiunea ne#ativa intratoracica( reali$ata "rin dilatarea toracelui( in urma contractiei musc'ilor intercostali( a diafra#mului etc&( im"une "atrunderea aerului atmosferic "rin orificiul care!i sta la dis"o$itie& Este interesant fa"tul ca felul res"iratiei +na$al sau %ucal, nu este decis in ultima instanta de inc'iderea sau desc'iderea #urii +"recum mai cred unii,( ci "o$itia valului "alatin& Valul "alatin( or#an im"ortant si foarte activ( "e lan#a numeroasele sale functii( mai decide in cursul res"iratiei si calea aerului "rin miscarile( res"ectiv "o$itia sa& Daca se verticali$ea$a( ocolindu!se %a$a lim%ii( inc'ide calea %ucala +istmul %ucofarin#ian,( desc'i$and calea transna$ala +"rin "ermea%ili$area trecerii dintre e"i : si

me$ofarin#e,& Daca se ori$ontali$ea$a( vine in contact cu "eretele "osterior farin#ian( inc'i$and trecerea dintre e"i! si me$ofarin#e( desc'i$and calea %ucala care mai este conditionata si de "o$itia lim%ii si a %u$elor care "ot inc'ide "ermea%ilitatea acestei cai& Cura inc'isa "oate inc'ide calea aerului s"re me$ofarin#e& Cura desc'isa nu "oate asi#ura sin#ura res"iratia "rin #ura +verticali$area valului "alatin "oate sa im"iedice "atrunderea aerului in me$ofarin#e,& n consecinta oricine este ca"a%il sa res"ire "rin nas( si cu #ura lar# desc'isa& Structura si forma anatomica a foselor na$ale +cavitati in#uste( com"artimentate "rin cornetele na$ale( cali%rate "ermanent conform necesitatilor momentane( "rin sc'im%arile de um"lere ale cor"ului cavernos erectil( inc'is in "ituitara,( mucoasa %o#at vasculari$ata( cu su"rafata "ermanent ume$ita( asi#ura incal$irea( ume$irea si curatirea aerului res"irat& Acestea se reali$ea$a. "rin transmiterea caldurii cor"orale( "rin eva"orarea unei cantitati insemnate de lic'ide si "rin retinerea de catre "ituitara umeda a im"uritatilor care adera "e su"rafata ei si sunt di$olvate( diluate( neutrali$ate si trans"ortate "rin activitatea ciliara s"re farin#e sau sunt eliminate s"re e*terior( "rin stranut sau suflatul nasului& 7ucoasa na$ala( "rin vasculari$atia sa %o#ata si cali%rarea( mereu cores"un$atoare a lumenului( "rin tesutul cavernos erectil "e care!l contine( mentine tem"eratura aerului ins"irat intre /5 2 si /6 2C& Aceasta tem"eratura standard se sc'im%a numai e*ce"tional( doar daca tem"eratura aerului ins"irat este mult "rea sca$uta sau neo%isnuit de ridicata& 7ucoasa na$ala secreta lic'ide( in cantitati mai mari decat are nevoie "entru a!si mentine umeda su"rafata sa si anume. cu atat mai mult cu cat aerul ins"irat este mai uscat& De e*em"lu( la o tem"eratura de 50 2C( umiditatea relativa a aerului creste in cursul trecerii "rin fosele na$ale de la 50 B la 91 B +iar "rin "asa)ul larin#elui si al tra'eei de la 10 : 13 B,& De o%icei "ituitara furni$ea$a )umatatea lic'idelor necesare ume$irii +"ana la saturare, a aerului ins"irat( cealalta )umatate fiind secretata de mucoasa cailor res"iratorii inferioare& n ca$ul res"iratiei "rin #ura nu este "osi%ila ume$irea cores"un$atoare a aerului& Pe de o "arte secretia nu este distri%uita uniform "e toata su"rafata mucoasei %ucale +calitatile aerului neconstituind un e*citant al secretiei salivare( care c'iar daca ar fi in acest ca$ secretata mai a%undent( nu se asterne uniform "e toata su"rafata mucoasei %ucale,& Acest lucru se reali$ea$a "rin miscarile lim%ii( cand #ura este inc'isa( de e*em"lu in tim"ul masticatiei& Astfel( du"a o "erioada scurta( aerul ins"irat "rin #ura nu se mai ume$este in masura suficienta si re#iunile mucoasei %ucale si farin#iene mai e*"use curentului de aer ins"irat devin uscate&

Pituitara "roduce mai sustinut secretii si "e toata su"rafata ei( %a c'iar mai a%undent acolo unde coloana de aer ins"irat se loveste mai intens de ea& Pituitara secreta $ilnic a"ro*imativ un litru de a"a( din care 922 ml sunt destinate ume$irii aerului& n ca$ul res"iratiei %ucale( aceasta cantitate de secretii nu se eva"ora in urma li"sei curentului de aer transna$al( se acumulea$a si sta#nea$a in nas( oferind mediu de cultura "rielnic micro%ilor& Secretia na$ala contine in conditii normale. ! 10 : 19 B a"a= ! -!5 B clorura de sodiu= ! a"ro*imativ 5 B #lico"roteine= ! A-A2 VL li$onine cu caracter %acteriostatic si %actericid= ! 2(2205 B rodanat de "otasiu= ! 2(220 : - m# D ml 'istamina& n mod fi$iolo#ic( secretiile aco"era "ituitara in doua straturi su"ra"use. un strat "rofund de consistenta mai fluida( in care cilii vi%ratili se misca usor( si un strat su"erficial de secretii mai vascoase( dis"use deasu"ra terminatiilor ciliare& Secretiile au reactie c'imica neutra( variind intre usor alcalina si usor acida& Secretiile na$ale contri%uie la curatirea cailor res"iratorii "rin urmatoarele mecanisme. ! retin "e su"rafata ume$ita a "ituitarei( marea ma)oritate a firicelelor de "raf si a micro%ilor sus"endati in aerul ins"irat= ! di$olva( diluea$a si neutrali$ea$a su%stantele solu%ile( "atrunse in nas= ! inlesnesc ve'icularea s"re farin#e +"rin activitatea ciliara, a su%stantelor ca"tate= ! inlesnesc fa#ocito$a micro%ilor si a im"uritatilor acumulate= ! "rin insusirea lor %acteriana si %acteriostatica distru# micro%ii( res"ectiv "arali$ea$a inmultirea lor= ! unele su%stante solu%ile( solutii sau #a$e +si cele to*ice, "ot fi resor%ite "rin "ituitara& Secretiile din sinusurile "arana$ale se elimina "rin orificiile lor naturale s"re fosele na$ale& Secretiile din fosele na$ale sunt ve'iculate "rin activitatea ciliara +5! -5 %atai "e secunda, "rin desc'i$aturile coanale( s"re farin#e( mai cu seama de!a lun#ul meaturilor inferioare si medii si mai "utin +secretiile "rovenite din celulele etmoidale "osterioare si sinusul sfenoidal, de!a lun#ul meatului na$al su"erior si su"rafetele se"tale vecine& Secretiile din vacum se scur# s"re 'i"ofarin#e( mai mult de!a lun#ul "eretilor laterali farin#elui& Semiolo#ia oto!rino!larin#olo#ica este %o#ata& Am o%servat fose na$ale in#uste( deviatie de se"t( rinite cronice( res"iratie na$ala in#reunata si

res"iratie orala( tul%urari auriculare +otite( 'i"oacu$ii,( tul%urari de olfactie si #ust( tim%ru vocal na$onat( sinusuri mici( uneori cu "eretii in#rosati( "unand "ro%leme in cursul "erioadei de investi#atie si tratament +o"eratii( "unctii si cateterisme,( soldate nu odata cu com"licatii( aerisirea si drena)ul redus care duc la sinu$ite re"etate( %oala "alatina o#ivala( somn nelinistit( sforait( farin#olarin#ite cronice( tra'eo%ronsite re"etate etc& Sunt "re$entate( de o%icei( si numeroase semne stomatodentare( in "rimul rand malformatii& Bolnavii( de o%icei femei( cu sinusurile a%sente sau 'i"o"neumati$ate sufera frecvent de cefalee( fara alte cau$e rino!neuro!oftalmolo#ice evidentia%ile& Sinusul frontal( ca structura noua din "unct de vedere filo#enetic( se le$ea$a relativ usor si deseori ireversi%il& n le#atura cu 'i"er"neumati$arile este de remarcat ca sinusurile fetei se "neumati$ea$a in "rimul rand su% influenta unor factori con#enitali fi$iolo#ici ;de %a$a< ca activitatea muco"eriostului( factori ereditari( 'ormonali si dentitia& n cursul vietii un alt sir de factori fi$iolo#ici am"lifica actiunea de "neumati$are a factorilor con#enitali( cum sunt. res"iratia "rin nas( masticatia( titrul 'ormonal o"tim +somatotro"( tiroidian si se*ual, si inaintarea in varsta& E*ista a"oi factori "atolo#ici( ca o%structia in forma de ventil a orificiului sinu$al( in unele ca$uri de "neumosinus dilatant( 'ormon somatotro" in sur"lus( care "ot duce la "neumati$ari e*cesive( "atolo#ice& n aceasta "rivinta un rol decisiv il au diferentele de "resiune intrasinu$ale le#ate de res"iratia "rin nas& Cu cat aceste diferente de "resiune aeriana intrasinu$ala alternea$a intre valori mai mari( cu atat "neumati$area atin#e dimensiuni mai remarca%ile& La unii( curentii aerieni i$olati( #enerati de confi#uratia individuala a foselor na$ale si a orificiului sinu$al( "ot actiona asu"ra unor re#iuni sinu$ale circumscrise( ducand la "neumati$ari e*cesive( locali$ate la recesuri sau "relun#iri sinu$ale& Cefaleea acom"ania$a intr!un "rocenta) ridicat si sinusurile 'i"er"neumati$ate& Sinusurile atin# dimensiunile ma*ime in ca$ul "neumosinusului dilatant( cunoscut mai mult in le#atura cu sinusurile frontale si mai "utin in le#atura cu cel sfenoidal& Primul ca$ de "neumosinus dilatant a fost descris de Bendescu si Var#a( in -1/5& ntre sinusurile normale si aceste sinusuri cu marime e*cesiva e*ista o #ama lar#a de stari 'i"er"neumatice care "ot #enera modificari si sim"tome clinice "atolo#ice& Cefaleea este un sim"tom de frunte al sindromului de 'i"er"neumati$are a carei #ravitate de"inde de #radul si locali$area 'i"er"neumati$arii&

n urma "o$itiei su"erficiale a sinusului frontal( semnele caracteristice ale "neumosinusului dilatant frontal sunt usor acesi%ile clinic= astfel( sunt cunoscute modificari de relief( %om%area re#iunii frontale sau a celei tem"orale( deformarea or%itei( dislocarea #lo%ului ocular( cefaleea( semne radiolo#ice etc& Cu toate ca duce similar muco!si "iocelului la o sim"tomatolo#ie clinica $#omotoasa( recunoasterea "neumosinusului dilatant sfenoidal este mai dificila( datorita "o$itiei "rofunde a sinusului& Dintre semnele caracteristice rinolo#ice( oftalmolo#ice( faciale( nervoase si radiolo#ice( amintim aici doar sindromul varfului or%itei( cu evolutie amanro$a( asimetrie faciala( dislocarea %ul%ului ocular si cefaleea& Cefaleea care acom"ania$a 'i"er"neumati$arile "oate fi cau$ata de "resiunea crescuta intrasinu$ala( de e*em"lu in ca$ul o%structiilor in sistem de ventil si de "resiunea e*ercitata de "eretii sinusali dislocati( asu"ra tesuturilor si or#anelor vecine& Pe lan#a diferentele de "resiune( muco"eriostul sinu$al reactionea$a "rin durere si fata de tem"eratura( la cele care difera de tem"eratura cor"orala&

).1.). CAUZELE RESPIRATIEI ORALE

Sin#ura res"iratie fi$iolo#ica este cea na$ala& Nou nascutul res"ira e*clusiv si in mod o%li#atoriu "rin nas& Daca unui nou nascut sau su#ar mai tanar i se infunda nasul( nu este ca"a%il dintr!o data si %rusc la o res"iratie orala& Du"a cateva incercari de res"iratie "rin nas( ince"e sa "lan#a( o%osindu!se insa( isi inc'ide #ura si se "oate asfi*ia& Luand in consideratie cele de mai sus( se "un in mod firesc intre%arile. cumE si "entru ceE renunta totusi la un moment dat su#arilorul sau co"ilul la res"iratie fi$iolo#ica na$ala si trece la res"iratia "rin #uraE Cautand un ras"uns la aceasta intre%are( tre%uie de fa"t sa formulam doua ras"unsuri si anume. a, care sunt cau$ele trecerii de la res"iratia na$ala la cea %ucala= %, care sunt cau$ele care sustin( res"ectiv "ermanenti$ea$a res"iratia orala& 4n lucru cert( si anume ca in "ofida o%li#ativitatii res"iratiei na$ale in "rima "erioada de du"a nastere( intalnim cateodata su#ari si co"ii mici care res"ira cu "redominanta "rin #ura& Este de asemenea cert si in acelasi tim" sur"rin$ator ca( sindromul de res"iratie orala este "re$ent intr!un "rocenta) remarca%il la co"ii( "rocenta) care in unele re#iuni sau colectivitati "oate atin#e cifra de 62 B sau c'iar "este&

).1.*. CAUZELE INSUFICIENTEI APARATULUI DE VENTILATIE A URECHII MEDII

Cau$ele insuficientei a"aratului de ventilatie a urec'ii medii sunt. -& Li"sa "resiunii ne#ative din cavitatile tim"anomastoidiene cau$ata de. ! "erforatia mem%ranei tim"anice= ! li"sa elasticitatii si re$istentei mem%ranei tim"anice= ! cavitatile tim"anomastoidiene "line cu. ! lic'ide +secretii( san#e sau c'ea#( lic'id cefalora'idian, ! tesuturi edematiate( infiltrate +inflamatii sau tumorale,( 'i"ertrofiate sau cu #ranulatii sau "oli"i= ! cor"i straini= ! colesteatom& 5& Desc'iderile tu%are insuficiente in urma unor. ! edeme inflamatorii sau aler#ice ale mucoasei= ! cicatrice "ostinflamatorii sau "osttraumatice= ! cor"i straini= ! o%structiile orificiului farin#ian "rin edeme( infiltratii( 'i"ertrofii( cor"i straini sau tumori= ! o%structiile orificiului tim"anic "rin edeme( infiltratii( #ranulatii( "oli"i( cor"i straini sau colesteatoni= ! insuficientele valului "alatin in urma unor "are$e( des"icaturi( edeme( infiltratii( cicatrice sau tumori& /& Trom"a "ermanent desc'isa( ceea ce im"iedica "roducerea de "resiune ne#ativa in casuta tim"anica& 6& Li"sa de aer in cavum( in urma. ! acumularii de secretii fi$iolo#ice na$ale sta#nate sau a secretiilor "atolo#ice a%undente +in rinite( sinu$ite etc&,= ! cor"i straini +tam"onamente etc&,= ! 'i"ertrofii ale cor$ilor cornetelor sau ale ami#dalei farin#iene= ! tumori %eni#ne si mali#ne&

).2 TRAUMATISMELE
Din #ru"a traumatismelor fac "arte contu$iile( taieturile( arsurile( de#eraturile( muscaturile "avilionului auricular( fracturile conductului auditiv e*tern( ru"turile tim"anului etc& Contu$iile "avilionului "roiduc uneori ot'ematom +colectie san#inolenta,& n urec'ea medie "ot "atrunde cor"i straini "rin fundul conductului auditiv e*tern( ca. %ucatele de "iatra( nisi"( asc'ii metalice etc& Acestea "rovoaca taieturi si fracturi ale cutiei tim"anice sau ale oscioarelor& E*"lo$iile "uternice( uneori loviturile de "alma( "ot avea ca efect traumatisme in urec'ea medie& n urec'ea interna traumatismele sunt "roduse de im"uscaturi in ra$%oi sau in ca$uri de omucidere sau sinucidere& De altfel( traumatismele urec'ii interne sunt asociate cu cele ale urec'ii medii& Scur#erea san#elui "rin conductul auditiv!e*tern este un semn al fracturilor intracraniene& Consecintele tardive ale fracturii de %a$a sunt. durerile de ca" "ersistente +cefalee,( diminuarea memoriei +tul%urari "si'ice, si surditatea cu sediul in la%irint& Surditatea "rovenita "e aceasta cale "oate inceta in mod lent( iar in unele ca$uri se definitivea$a& Trauma sonora este "ivotata de e*"unerea a"aratului auditiv unor $#omote violente sau unor sunete mai "utin intense( dar de durata continua sau intermitente& Tre"idatiile( daca insotesc $#omotul( e*acer%ea$a nocivitatea acestuia&

).2.1. AFECTIUNILE INFLAMATORII SI PARAZITARE ALE URECHII EXTERNE

Dintre afectiunile inflamatorii ale "avilionului fac "arte. a, a%cesul "avilionului #enerat de o infectie( furuncul( arsura infectata( traumatismele( si altele= %, eri$i"elul urec'ii +dermita stre"tococica a "avilionului,= c, infectia lo%ului "avilionului +im"eti#o!ul auricular : consecinta a infectiei "rovocata de cercei : si altele,& Conductul auditiv e*tern( la randul sau( este e*"us unor inflamatii cau$ate de diferite iritatii( infectii sau alte %oli "relun#ite& Cele intalnite mai des sunt. furunculul( otita e*terna difu$a +"ro"riu!$is dermita conductului auditiv e*tern,( osteita circumscrisa %eni#na fara #ravitate a conductului +se incriminea$a dre"t cau$a sifilisul con#enital,( otomico$ele +inflamatia

micotica a conductului auditiv e*tern si a tim"anului,( ec$ema "avilionului si a conductului&

).2.2. AFECTIUNILE INFLAMATORII ALE URECHII MEDII

Din #ru"a afectiunilor inflamatorii ale urec'ii medii fac "arte in "rimul rand otitele& Acestea( du"a clasificarea anatomo"atolo#ica( se #ru"ea$a in otite con#estive( otite e*sudative si otite su"urative& Celelalte forme de otite care deriva din acestea( au as"ectul modificat de #ermenul "ato#en si de reactiile or#anismului& Otita con#estiva este ince"utul otitei e*sudative sau su"urate si se datorea$a( de cele mai multe ori( infectiilor rinofarin#iene( iar la co"ii( adenoidismului& Otal#ia si surditatea "ura sunt sinteti$ate in triada lui Be$old& Otita acuta seroasa +confirmarea unei otite con#estive, "re$inta e*sudatie seroasa in casa tim"anului( le#ata de o%structia tu%ara& Otita acuta su"urata a"are uneori %rusc( urmare a rinofarin#itei acute& Durerea : sim"tomul cardinal : este foarte mare& Tem"eratura( care "oate a)un#e "ana la 62 2C( iradia$a uneori in re#iunea mastoidiana& Cateva forme clinice de otite medii supurate n clasificarea de otite medii acute necro$ante sunt cu"rinse o serie de inflamatii ale urec'ii medii ce a"ar in urma unor %oli infectoconta#ioase. ru)eola( scarlatina( difteria( #ri"a& Otita #ri"ala( de o%icei( im%raca trei forme. ! forma flictenulara +cu o evolutie %eni#na( dar foarte dureroasa,= ! forma 'emora#ica necro$anta +#rava= se intalneste rar,= ! forma neurola%irintica& Forma neurola%irintica "oate de%uta ca "rimele doua forme dar nu se e*clude a"aritia ei su% forma unei menin#ite %anale( cu fenomene #ri"ale "e "rimul "lan& La /!0 $ile de la a"aritie se instalea$a o 'i"oacu$ie de "erce"tie( care "oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala,& La co"ii( otitele a"ar in #eneral du"a %olile infectioase. otita ru)eolica( otita scarlatinoasa( otita ru%eolica( otita difterica&

).2.). ALTE BOLI ALE URECHII

Tu%erculo$a "oate cu"rinde uneori urec'ea e*terna( alteori "e cea medie& Sifilisul +do%andit sau cel con#enital, facea in trecut rava#ii asu"ra a"aratului auditiv& Candva( 52!/2 B din surditatile con#enitale erau dia#nosticate ca fiind de "rovenienta con#enitala&

).2.*. SURDITATEA
Scaderea ca"acitatii a"aratului auditiv de a "erce"e sunete si de a diferentia e*citantii sonori asemanatori intre ei constituie surditatea& Orice sla%ire a ca"acitatii de anali$a acustica a or#anului auditiv se incadrea$a in surditate& Procesul de anali$a a e*citatiei sonore determina acuitatea simtului au$ului& Cu cat este mai "rofund si mai minutios acest "roces cu atat au$ul se "re$inta intr!un #rad mai fin de acuitate& Din surditate fac "arte 'i"oacu$iile de toate #radele( "ierderile totale sau a"roa"e totale ale au$ului& Din cate#oria "ersoanelor cu "ierderi totale ale au$ului fac "arte( du"a cum am aratat( marii sur$i& Aceasta cate#orie are o intindere mai mica decat cea care cu"rinde surditatile moderate& Surditatile usoare sunt ne#li)ate& Bolnavii( atata vreme cat aud vocea si conversatia( nu se simt stan)eniti de deficienta lor usoara de au$& Du"a unele statistici( unul din -2 oameni sufera de o scadere a au$ului( intr!un #rad mai mic sau mai mare& Surditatea "oate afecta una sau am%ele urec'i( in acelasi #rad sau diferit +surditatea unilaterala sau %ilaterala,& Co"ilul care "ierde au$ul la am%ele urec'i inaintea varstei de 5 -D5!/ ani se incadrea$a in cate#oria surdo!mutilor& De la aceasta varsta "oate ince"e demeti$area in familie sau c'iar in clase de invatamant or#ani$at& O urec'e cu au$ normal "oate su"lini surditatea celeilalte& Surditatea este su"ortata de co"ii sau adulti in mod diferit& De"inde de eta"a cand s!a "ierdut au$ul( de "rofesia %olnavului etc& Co"iii care isi "ierd au$ul la cativa ani du"a ce au invatat vor%irea si au #ustat mu$icalitatea vocii( mu$ica "ro"riu!$isa : se im"aca #reu cu aceasta deficienta& La co"iii mari( la care inte#rarea functiei centrale a au$ului s!a "rodus( se o%serva un efort su"limentar de atentie( care ii a)uta sa com"ense$e li"sa de intensitate a sunetului "erce"ut& Efectele surditatii asupra limbajului

Surditatea afectea$a lim%a)ul ver%al( insusirea si utili$area lui in relatiile de comunicare& Co"iii cu surditate accentuata "re$inta tul%urari in vor%ire sau sunt "usi in im"osi%ilitatea de a o invata& Cradul surditatii varia$a du"a #ravitatea si sediul le$iunii or#anului auditiv& Clasificarea surditatilor Clinic si didactic surditatea se im"arte in. ! surditate de transmisie( cu sediul le$ional in urec'ea e*terna si urec'ea mi)locie= ! surditate de "erce"tie( datorita modificarilor "roduse in continutul urec'ii interne +la%irintul co'lear,= ! surditate mi*ta( re$ultata din com%inatia celor doua forme de surditate amintite& Surditatea de transmisie si surditatea de perceptie Surditatea mi*ta are sediul in urec'ea mi)locie si in cea interna si este cel mai frecvent intalnita& Surditatea centrala( clasificata tot ca surditate de "erce"tie( se datoreste le$iunilor nervoase centrale +inclusiv corticale,& Surditatea de transmisie este de fa"t consecutiva do"urilor de cerumen( cor"i straini introdusi in conductul auditiv e*tern( otitelor e*terne difu$e( otitelor medii nesu"urate si su"urate( "roceselor inflamatorii sau su"uratiilor urec'ii mi)locii& Acestea a"ar ca urmare a infectiilor si o%structiei na$ofarin#elui& nfectiile "ornesc din nas si trec in urec'ea mi)locie "rin trom"a lui Eustac'e& n acest ca$ aerisirea cutiei tim"anice nu se mai reali$ea$a( formand instalarea de tesut fi%ros care %loc'ea$a articulatia sta"edovesti%ulara si "roducerea de anc'ilo$e cu a"aratul osiculotim"anal& 7ai tre%uie su%liniata tendinta de formare a unor inflamatii cu as"ect %anal( "rocese de sclero$a( cicatricele multi"le care se intalnesc la #utosi( urenici( reumatici si altii& Acest ti" de surditate netratata se transforma in surditate mi*ta si "oate evolua "ana la cofo$a +surditate totala sau a"roa"e totala,& Surditate de perceptie Este "rovocata de le$iunile la%irintului co'lear din urec'ea interna( ale nervului auditiv si centrilor nervosi su"eriori +inclusiv $onele auditive din creier,& Cau$ele "ot avea diferite ori#ini. infectioasa( to*ica( vasculara( con#enitala( tumorala( "rofesionala +trauma sonora,& Scaderea au$ului "oate

evolua "ana la surditate totala& Surditatea de "erce"tie se "oate im"arti( in ra"ort cu mediul anatomic al le$iunii( astfel. ! surditate co'leara +cau$ata de infectii( into*icatii( tul%urari vasculare( traumatisme,= ! surditate retroco'leara +care se datoreste unor le$iuni ale nervului sau centrilor auditivi,& Le$iunea nervului co'lear "oate fi "rovocata de infectii( su%stante to*ice( tumori sau "rocese de#enerative& Surditatea de tip mixt si are "rototi"ul in otos"on#io$a cu evolutie "ro#resiva( %ilaterala la ince"ut de transmisie( iar "e "arcurs se de "erce"tie +mi*ta,& Surditatea co'leara "re$inta forma "ura de surditate de "erce"tie& Surditatea psihica +sau de ti" "si'iatric, A"are intr!un or#anism nevro"at( in conditii de emotivitate e*a#erata& $%ucnirea unui incendiu( un acident mortal neo%isnuit etc&( "ot "rovoca s"aima( socuri nervoase "uternice( care se soldea$a uneori cu surditate denumita "si'ica( intrucat a"aratul acustic nu a suferit alterari si functionea$a in conditii "erfecte& n surditatea "si'ica( re"re$entarea corticala a sunetului nu se mai "roduce defectuos& Aceasta surditate ince"e %rusc( este de o%icei unilaterala si insotita de alte manifestari isterice& Se tratea$a "rin "si'otera"ie& Etiolo#ic( %olile urec'ii care "roduc surditatea au ori#ini inflamatorii( to*ice( tumorale( traumatice& Cau$ele inflamatorii de natura micro%iana sau virotica se manifesta in cursul menin#itelor( "o)arului( "arotidei +oreionul,( sifilisului( si le$ea$a indeose%i a"aratul co'lear& O serie de su%stante dintre care unele medicamente +salicilatul de sodiu( c'inina( dar mai ales stre"tomicina( neomicina( ?anamicina,( "rin influenta lor to*ica( electiva asu"ra nervului acustic( induc formarea la%irintitei to*ice( cu intre#ul corte#iu de nea)unsuri functionale& Dintre su%stantele intre%uintate in industrie citam. "lum%ul( arsenicul( fosforul care "rovoaca surditatea "rofesionala& Tumorile( ca neurinomul acustic cu "unct de "lecare conductul auditiv intern sau un#'iul "ontocere%elos( afectand functia auditiva( determina surditatea de "erce"tie& Traumatismele craniene si o serie de afectiuni ale sistemului nervos( ca de e*em"lu sclero$a in "laci( "rovoaca surditatea asa $isa centrala( care "oate "ro#resa "ana la surditatea totala& Amintim si de senecenta auditiva +"re$%iacu$ia,( care "oate instala la varstele relativ tinere. /2!62 ani& Ca su%strat anatomo"atolo#ic se admit o

serie de factori. in#rosarea tim"anului( anc'ilo$e ale articulatiilor oriculare( sclero$a la%irintului( modificari in dinamica lic'idelor( atrofia de#enerativa a celulelor sen$oriale( a cailor de conducere si a centrilor corticali& Evolutia este lenta( dar "ro#resiva si duce la surditate totala& Tratamentul este #eneral. tonice( evitarea su"rasolicitarilor fi$ice si intelectuale&

).2.+. DOPUL DE CEARA .CERUMENUL/ SI CORPII STRAINI AURICULARI

Do"ul de ceara( format "rin secretia e*a#erata a #landelor ceruminoase din "ielea conductului auditiv e*tern( devine un o%stacol in calea undelor sonore s"re urec'ea medie& Se recomanda sa nu fie scos cu cor"uri tari( "entru a nu se "rovoca un accident de "erforare a tim"anului& Scoaterea cerumenului din urec'e constituie o "ro%lema careia tre%uie sa!i acordam atentie( a"eland la medic& Cor"ii straini inerti +%oa%e de fasole( "orum%( varfuri de creioane etc&, "ot fi introdusi in conductul auditiv e*tern( voit de catre co"ii( in )oaca sau accidental& Accidental mai "ot intra #raunte de nisi" etc& Cor"ii straini vii +musculite( fluturasi( "urici etc&, intra in conductul auditiv e*tern( accidental sau in tim"ul somnului& Atat unii cat si altii tre%uie scosi din urec'e de catre un s"ecialist&

CAPITOLUL *

*.1 STREPSILS 0 C'12r&1"%e

Pentru ce se administrea a S!"EPS#$S % Stre"sils in variantele sale. Clasic( 7entol( Eucali"t( 7iere si Lamaie si cu vitamina C -22 m#( Stre"sils >er%al si Lemon( a"artine unui #ru" de medicamente care sunt utile in tratamentul infectiilor oro!farin#iene usoare( favori$and ameliorarea sim"tomelor "rovocate de acestea& Stre"sils Calsic are efect imediat in ameliorarea sen$atiei de diconfort farin#ian& Stre"sils 7entol si Eucali"t descon#estionea$a ra"id caile res"iratorii& Stre"sils 7iere si Lamaie are efect calmant accentuat in durerile "roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui& Stre"sils Vitamina C -22 m# asi#ura cantitatea de Vitamina C necesara in cursul infectiilor orofarin#iene& Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar are efect calmant accentuat in durerile "roduse de infectiile cavitatii %ucale si ale farin#elui& Mod de pre entare& Cutii cu una sau doua %listere a cate -5 "astile& Stre"sils >er%al si Lemon cutie cu una sau doua %listere a cate 3 "astile& Ce contine acest medicament % Fiecare "astila contine. ! alcool 5(6 ! diclor!%en$ilic -(5 m# ! amilmetacre$ol 2(A m# ca su%stante active cu rol anti%acterian Stre"sils 7entol si Eucali"t mai contine ca su%stanta activa si levomentol 3(2 m#& Pe lan#a acestea ele mai contin. Stre"sils Clasic. ! acid tartric ! levomentol ! ulei anisi E ! ulei de menta ! "onceanu 6R +E-56, ! carmoisine +E-55, ! sucro$a

! #luco$a Stre"sils 7entol si Eucali"t. ! acid tartric ! ulei de eucali"t ! indi#o carmin +E-/5, ! sucro$a ! #luco$a Stre"sils 7iere si Lamaie. ! acid tartric ! ulei de lamaie fara ter"ene ! ulei de menta ! #al%en de c'inolina +E-26, ! miere ! sucro$a ! #luco$a Stre"sils Vitamina C -22 m#. ! acid ascor%ic ! $a'aro$a ! #luco$a siro" ! acid tartric ! ulei de anason ! mentol ! aroma de "ortocale ! "onceanu 6R ! FelloG Sunset Stre"sils >er%al fara $a'ar. ! acid tartric ! aroma de lamaie ! ulei de ro$marin ! aroma de flori de soc ! $a'arina sodica ! i$omaltitol ! maltitol siro" Cum il veti folosi % Produsul se administrea$a oral& Se utili$ea$a c'iar de la a"aritia "rimelor sen$atii de disconfort farin#ian& Se di$olva incet( in #ura( cate un com"rimat la 5!/ ore& Nu se administrea$a mai mult de 3 "astile in 56 de ore& Daca sim"tomele "ersista( %olnavul tre%uie sa se adrese$e medicului&

nainte de a folosi acest "rodus( %olnavul tre%uie sa verifice daca. ! este aler#ic la oricare dintre su%stantele com"onente= ! daca este aler#ic tre%uie sa tina cont de cantitatea de $a'ar din "astila +5(A # #lucide, cu e*ce"tia Stre"sils >er%al si Lemon fara $a'ar care nu contine $a'ar= ! daca %olnava este insarcinata sau ala"tea$a tre%uie sa ceara sfatul medicului inainte de a lua acest medicament& Cum se administrea a copiilor % Este indicat numai "entru co"iii care "ot di$olva "astila incet in #ura( fara a fi su"rave#'eati +"entru a evita "ericolul de inecare,& Care sunt reactiile adverse % Folosind Stre"sils in oricare dintre variantele sale( reactiile adverse sunt foarte rare& Totusi( daca intervine ceva neo%isnuit( %olnavul tre%uie sa anunte medicul& Nu tre%uie folosit medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e am%ala)& 7edicamentul nu tre%uie lasat la indemana co"iilor&

*.2 SOLUTIE AURICULARA 0 Cu l'r"1#e$& 'l 3& #lu' &$'l'$

Compo itie& ! -22 # solutie auriculara ! cloramfenicol 2(02 # ! fluocinolon acetonid 2(20 # ! e*ci"ienti. ! clorura de %en$alconiu ! "ro"ilen#licol ! a"a distilata 'rupa farmacoterapeutica& Pre"arate "entru urec'i( com%inatii& corticosteroi$i si antiinfectioase in

#ndicatii terapeutice& nfectii %acteriene ale urec'ii e*terne Contraindicatii& >i"ersensi%ilitate la oricare dintre com"onentii "rodusului& Precautii& Nu se recomanda administrarea "rodusului la "acienti cu "erforatii ale tim"anului& #nteractiuni& Nu se cunosc& Sarcina si alaptarea& n li"sa datelor com"lete "rivind a%sor%tia sistematica a su%stantelor active du"a administrare auriculara( "rodusul se va administra in "erioada de sarcina si ala"tare numai du"a evaluarea ra"ortului %eneficiu!risc& Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje& Produsul nu influentea$a ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a folosi utila)e& (o e si mod de administrare&

! Adulti. Do$a recomandata este de A!3 "icaturi& Solutie auriculara cu cloramfenicol si fluocinolon( instalate in conductul auditiv e*tern de 5!/ ori "e $i& ! Co"ii. Do$a recomandata este de 5!/ "icaturi "e $i instalate in conductul auditiv e*tern& "eactii adverse& Rareori( "oate a"area iritare locala& Suprado aj& Nu au fost ra"ortate ca$uri de su"rado$a)& Pastrare& Produsul nu se utili$ea$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala) si se "astrea$a la tem"eraturi intre 3!-0 2C( in am%ala) ori#inal& Produsul nu se lasa la indemana co"iilor& )mbalaj& Cutie cu un flacon a -2 ml solutie auriculara( "reva$ut cu "icurator&

*.) BORAMID .OTALGIN/

Compo itie& -2 # solutie contine. Amino"'ena$onum Dicainum Acidum %oricum ClHcerinum

2(0 # 2(5 # 2(5 # 1(- #

*orma terapeutica& Solutie "entru u$ e*tern& Pre entare& Flacoane de -2 ml& )ctiune farmacodinamica& Boramidul este antise"tic( anal#etic si decon#estiv al tim"anului& Acidul %oric +>/BO/, este un #ermicid sla% eficace in in'i%area cresterii %acteriene& Nefiind iritant( el este indicat "entru tesuturile sensi%ile( cum ar fi mucoase si cornee( ceea ce e*"lica mai ales utili$area sa& Amino"'ena$ona este un derivat de "ira$ol( cu actiune anti"iretica( anal#e$ica si antiinflamatorie& Ca antiinflamator( actionea$a "rin mecanism atat central( cat si "eriferic( micsorand "ermea%ilitatea ca"ilara a mem%ranei celulare& Ca anal#etic( scade sensi%ilitatea terminatiilor nervoase sen$itive atenuand inflamatiile& Dicaina +clor'idrat al esterului dimetilaminoetilic al acidului "ara%utilamino%en$en, este un aneste$ic local de su"rafata( foarte activ& Acest "re"arat are rolul de a aneste$ia intrea#a mucoasa si de a o"ri astfel refle*ele nocice"tive ce intretin "rocesul inflamator& Clicerina este un ve'icul si medicament a carei actiune se limitea$a la locul de a"licare& A"licata local "e tesuturi iritate sau le$ate( aco"era su"rafata res"ectiva( a"arand celulele su%adiacente de stimulii re$ultati din contactul cu aerul sau factorii iritanti din mediul incon)urator& n "rocesul de fata( "e lan#a fa"tul ca )oaca rolul unui ve'icul( formea$a im"reuna cu acidul %oric un com"us %oro#licerinat( care este lu%rifiant& Clicerina(

a%sor%ind a"a +in concentratie mare( este in oarecare masura des'idratanta si iritanta "entru tesuturile cu care vine in contact( creea$a un mediu ne"rielnic de$voltarii %acteriilor( datorita desicatiei "e care o "roduce "e "iele sau mucoase& *enomene secundare& La administrare indelun#ata( tre%uie avute in vedere manifestarile to*ice si iritante locale ale in#redientelor& #ndicatii& Otitele medii con#estive ne"urulente& Contraindicatii& Produsul nu se va folosi la otitele medii su"urate& Mod de administrare& Adulti. 3!-2 "icaturi( instalate in urec'e de 5!/ ori "e $i& Co"ii. /!6 "icaturi de /!6 ori "e $i in instilatii in conductul auditiv e*tern +se "icura /!6 "icaturi( se tine 0 minute ca"ul in "o$itia res"ectiva( se ster#e conductul cu vata si se a"lica vata uscata,& Conservare& Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit de lumina&

*.* RINOFUG
Compo itie& -22 ml contine. ! I : Na"'tHl : met'Hl : di'Hdroimida$ol : 'Hdroc'loricum ! Natrium c'loratum 2(1 # ! 7et'Hlium : " : 'Hdro*H%en$oicum 2(20 # ! Alco'olum 2(50 # ! E*ci"iens J&s& ad& -22 ml *orma terapeutica& Solutie "entru u$ e*tern Pre entare& Flacoane de -2 ml Sinonime. Na"'a$olin( +D&C& &,( Privin( midin( R'ino$im( 7Hrolon& )ctiune farmacodinamica& Produsul Rinofu#( datorita derivatului imida$olic "e care il contine( manifesta o "uternica actiune vasoconstrictiva locala( "roducand o descon#estionare ra"ida a mucoasei rinofarin#iene& nflamatia mucoasei rinofarin#iene se atenuea$a( iar res"iratia "rin fosele na$ale( im"iedicata din cau$a #uturaiului( devine "osi%ila& Actiunea Rinofu#ului este com"ara%ila cu aceea a adrenalinei( cu deose%irea ca nu se "roduce vasodilatatie secundara& *enomene secundare& Desi Rinofu# nu are actiune vasodilatatorie secundara ca adrenalina( totusi este ca"a%il sa "rovoace o con#estie ulterioara a mucoaselor& Acest ti" de reactie vasomotorie "oate fi mai "ronuntata du"a utili$area "relun#ita a "rodusului& ntreru"erea tratamentului ameliorea$a insa con#estia& Se recomanda sa nu se utili$e$e la %olnav intr!un tratament "relun#it +"este 0!9 $ile,& Cantitatile a%sor%ite du"a a"licarea locala "ot "roduce in unele ca$uri somnolenta( 'i"otermie( diminuarea frecventei res"iratorii( vomismente( 'i"ertensiune&

2(- #

#ndicatii& Rinite acute si cronice( rinite aler#ice( cri$a vasomotorie( e"ista*is( "entru decon#estionarea mucoasei na$ale in sco" dia#nostic( con#estia cailor res"iratorii su"erioare datorita infectiilor #enerale& Se "oate utili$a si in stomatolo#ie( local( "entru vasoconstrictia mucoaselor& Contraindicatii& >i"ertensiune arteriala( arterosclero$a& Mod de administrare& Adulti. /!6 "icaturi in fiecare nara( de 5!/ ori "e $i& Tratamentul se a"lica /!6 $ile( "utandu!se "relun#i eventual "ana la ma*imum 9!3 $ile& Pentru descon#estionarea mucoasei na$ale in sco" dia#nostic( se introduc in fiecare nara tam"oane de vata im%i%ate cu Rinofu#( care se mentin -!5 minute& Co"ii. se va dilua solutia -.- +adica la - ml Rinofu# se va adau#a - ml a"a distilata, "entru co"ii "este / ani( la co"ii intre -!/ ani se va "ractica a dilutie de -.5 +adica la - ml Rinofu# se va adau#a 5 ml a"a distilata,& Conservare& Produsul se va "astra in locuri uscate( la tem"eratura o%isnuita( ferit de lumina&

*.+ VOSEPTOL V 0 Su2l&1e$% $u%r&%&(

Compo itie& ! tinctura de "ro"olis ! mentol - ulei volatil de levantica ! ulei volatil de eucali"t ! ulei volatil de menta ! ulei volatil de )nea"an ! ulei volatil de cim%ru ! e*ci"ienti "entru o ta%leta.

! ciclamat de sodiu ! aerosil ! de*tro$a ! $a'ar ! #elatina ! acid ascor%ic ! stearat de ma#ne$iu ! talc Vose"tol V este un "rodus natural recomandat ca aneste$ic local( anti%acterian : antifun#ic( cicatri$ant( astrin#ent( corector de miros( indicat in afectiunile %ucofarin#iene si a cailor res"iratorii su"erioare& "ecomandari& Atat "rofilactic cat si curativ in. larin#ite( farin#ite( rinite( afte si le$iuni %ucale( stomatite( "aradonto"atii( 'alena( tra'eo%ronsite si ad)uvant in tratamentul astmului %ronsic si emfi$em "ulmonar& Mod de utili are& intern Adulti. se su# -!5 ta%lete de /!6 ori "e $i( minim 0 ta%lete& Co"ii. intre /!-2 ani : se su# cate K ta%leta de / ori "e $i( minim 0 $ile& Produsul este inter$is "ersoanelor %olnave de dia%et insuliunode"endent& Se recomanda "rudenta la administrare "entru "ersoanele cu aler#ie cunoscuta la "ro"olis si celor cu risc aler#ic crescut& Pre entare& Flacon cu 62 de ta%lete& !ermen de valabilitate& 5 ani

Pastrare& Sa va "astra flaconul %ine inc'is( in locuri uscate( la tem"eratura camerei( ferit de lumina& Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor& n ca$ul a"aritiei unor fenomene ne"lacute( se intreru"e utili$area "rodusului si se consulta medicul de familie sau farmacistul&

*.4 OTALGIN 0 S'lu%&e "ur& ul"r"

Compo itie& ! -22 # solutie contine. ! feno$ona 0 # ! clor'idrat de lidocaina - # ! e*ci"ienti. #licerina 'rupa farmaceutica& Pre"arate auriculare( com%inatii& #ndicatii terapeutice& Otal#in este utili$at "entru tratament sim"tomatic local al durerii de la nivelul urec'ii medii la "acienti cu tim"anul intact. ! otite acute medii con#estive= ! otite #ru"ale flictenulare ! otite %arotraumatice& Contraindicatii& ! >i"ersensi%ilitatea la lidocaina( feno$ona sau la oricare din e*ci"ientii "rodusului= ! Perforatie tim"anica de ori#ine infectioasa sau traumatica& Precautii& naintea administrarii "rodusului "acientul tre%uie sa se asi#ure ca tim"anul este intact& Administrarea auriculara la "acientii cu tim"anul "erforat "oate "rovoca reactii adverse la nivelul structurilor urec'ii medii& #nteractiuni& Nu au fost ra"ortate& )tentionari speciale& Durata tratamentului nu tre%uie sa de"aseasca -2 $ile& Daca sim"tomatolo#ia nu se ameliorea$a( se im"une reevaluarea conduitei tera"eutice& S"ortivii tre%uie atentionati ca "rodusul contine su%stante care "ot "roduce reactie "o$itiva la testele antido"in#& Sarcina si alaptarea&

Deoarece a%sor%tia sistematica la "acientii cu tim"anul intact este "utin "ro%a%ila( administrarea "rodusului este "ermisa in tim"ul sarcinii si ala"tarii( in conditiile utili$arii conform recomandarilor de mai sus& Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje& Nu e*ista date care sa demonstre$e ca Otal#in influentea$a ne#ativ ca"acitatea de a conduce ve'icule sau de a folosi alte utila)e& (o e si mod de administrare& Pentru a evita sen$atia ne"lacuta de introducere a solutiei reci in urec'e( se recomanda aducerea flaconului la tem"eratura cor"ului inaintea administrarii "icaturilor& Do$a recomandata este de 6 "icaturi Otal#in in urec'ea dureroasa( instalate de 5!/ ori "e $i in conductul auditiv& "eactii adverse& Au fost semnalate ca$uri de reactii locale de ti" aler#ic( iritatii sau 'i"eremie la nivelul conductului auditiv& Suprado aj& Nu au fost semnalate ca$uri de su"rado$a)& Pastrare& ! Produsul nu se va utili$a du"a data de e*"irare inscrisa "e am%ala)= ! Produsul se va "astra la tem"eraturi intre -0!52 2C( in am%ala)ul ori#inal= ! Produsul nu se va lasa la indemana co"iilor& )mbalaj& Cutie cu un flacon "reva$ut cu "icurator( continand 52 ml solutie auriculara&

*.5 HEXORALETTEN N 0 C'12r&1"%e 6e 3u2%

Ce contine +exoraletten , % Su%stantele active sunt diclor'idratul de clor'e*idina si %en$ocaina& 4n com"rimat de su"t contine. ! 0 m# diclor'idrat de clor'e*idina ! -(0 m# %en$ocaina ! e*ci"ienti. ! as"artam ! i$omalt ! a"a "urificata ! ulei de menta ! mentol ! timol Continutul in clor'idrati al unui com"rimat cores"unde cu 2(- unitati "aine& )mbalaj& >e*oraletten N este am%alat in cutii cu 5 %listere a cate -2 com"rimate de su"t& Ce este +exoraletten , si pentru ce este indicat % >e*oraletten N face "arte din #ru"ul medicamentelor folosite "entru reducerea tem"orara a numarului de %acterii din cavitatea %ucala si #at( in ca$ul durerilor de #at( inflamatiilor cavitatii %ucale si a #in#iilor& Ce trebuie sa se stie inainte de a incepe tratamentul cu +exoraletten ,% Bolnavul nu tre%uie sa foloseasca medicamentul daca este aler#ic la oricare dintre com"onentii "rodusului mentionati mai sus( daca "re$inta rani la nivelul cavitatii %ucale sau in #at( daca sufera de o afectiune in care colinestero$a din san#e este diminuata& >e*oraletten N nu se administrea$a la co"ii su% 6 ani& n ca$ul unor ero$iuni sau alte le$iuni in cavitatea %ucala sau #at( solicitati sfatul medicului inainte de a ince"e tratamentul cu >e*oraletten N& Daca se iau in acelasi tim" medicamente din #ru"a sulfamidelor sau aminosolicilatiilor( efectele acestora "ot fi in'i%ate de catre %en$ocaina din >e*oraletten N& Clor'e*idina din >e*oraletten N "oate fi inactiva de sucro$a( "olisor%at 32( ma#ne$iu insolu%il( saruri de $inc si de calciu&

Daca in acelasi tim" ce se face tratamentul cu >e*oraletten N se administrea$a si alte medicamente este de "referat sa se solicite sfatul medicului sau farmecistului& Cum se foloseste +exoraletten , % ! Adulti si adolescenti. se su#e cate un com"rimat de mai multe ori "e $i& La nevoie( se "oate su#e cate un com"rimat la -!5 ore( dar nu mai mult de 3 com"rimate "e $i& ! Co"ii cu varsta intre 6 si -5 ani. se su# 6 com"rimate "e $i& ! Varstnici( "ersoane cu %oli 'e"atice sau renale. ca si la adulti& Tratamentul tre%uie ince"ut cat mai re"ede "osi%il de la "rimele semne de %oala si tre%uie continuat cateva $ile de la dis"aritia acestora( ca masura "reventiva& (aca se administrea a mai mult +exoraletten , odata Daca "acientul ia "rea multe com"rimate de >e*oraletten N odata( este indicat sa se adrese$e medicului sau sa se "re$inte imediat la cea mai a"ro"iata unitate medicala& +exoraletten , poate produce efecte nedorite % Efectele nedorite sunt rare& Du"a administrarea indelun#ata( simtul #ustului "oate fi afectat sau "ot a"area amorteli la nivelul lim%ii& Du"a tratamentul indelun#at( "re"aratele care contin clor'e*idina "ot duce la colorarea danturii( care se "oate inlatura "rin tratamentul stomatolo#ic adecvat& De asemenea( se "oate "roduce colorarea tem"orara a lim%ii& Ca si alte "roduse medicamentoase( >e*oraletten N "oate "roduce fenomene aler#ice( rareori "ana la soc anafilactic& La co"ii mici( %en$ocaina din com"o$itia "rodusului "oate duce la afectarea #lo%ulelor rosii din san#e& Cum se pastrea a +exoraletten , % ! Produsul se "astrea$a la tem"eratura camerei +su% 50 2C, ! Nu se foloseste medicamentul du"a data e*"irarii inscrisa "e am%ala) ! 7edicamentul nu se lasa la indemana co"iilor

*.7 OROPIVALONE BACITRACINA T&8' 'r%'l 0 9" &%r" &$": '12r&1"%e 2e$%ru 3u2%
Compo itie& ! "ivalat de ti*ocortol -(0 m# ! %acitracina : $inc 522 4& & ! e*ci"ienti J&s&"& : - com"rimat #ndicatii terapeutice& Afectiuni inflamatorii si infectioase %uco!farin#o!larin#iene( larin#ite( farin#ite( tra'eite( ami#dalita( an#ine& Post : o"erator. ami#dalectomii( a%cese inci$ate& Contraindicatii& ! >i"ersensi%ili$area la unul din com"onenti ! Co"ii de mai "utin de /2 de luni +"re$enta mentei, Precautii& S"ortivii tre%uie sa fie atenti "entru ca acest medicament contine un "rinci"iu activ care "oate induce un re$ultat "o$itiv "entru testul antidro#& Efecte adverse& Reactii de intoleranta locala "ot surveni la de%utul tratamentului& Au fost semnalate rare reactii de ti" aler#ic +manifestari cutanate( edeme su"erficiale ale fetei siDsau ale mucoasei si in mod e*ce"tional larin#e,& Aceste reactii cedea$a la uncetarea tratamentului& n ca$ul a"aritiei acestor efecte adverse este indicat sa se consulte medicul& Mod de administrare si posologie& Se lasa medicamentul sa se to"easca( fara a se amesteca( 6!-2 com"rimate "e $i& n ca$ul indicatiilor vi$ate( durata administrarii acestui corticoid va fi cat mai scurta "osi%il( si nu va de"asi in mod normal 3!-0 $ile& Pre entare& Acest medicament nu se eli%erea$a decat "e %a$a "rescri"tiilor medicale&

*.; OPHTAMESONE P& "%ur& 3%er&le 2e$%ru ' !&- ure !& 3"u $"3
Compo itie& Contine fosfat de sodiu %etameta$ona +un corticosteroid cu efect antiinflamator "ronuntat,& Este solu%il in a"a si nu irita oc'ii& Contine in "lus si sulfat de neomicina +un anti%iotic cu s"ectru lar# %actericid,& #ndicatii& Este indicat in aler#iile si starile neinfectate ale oc'ilor( urec'ilor si nasului& Cand infectia este "re$enta sau sus"ecta se utili$ea$a o"'tamesone& (o a& Pentru oc'i. -!5 "icaturi la 5 ore Pentru urec'i. 5!/ "icaturi la / ore Pentru nas. 5!/ "icaturi de 6 ori "e $i Contraindicatii& n ca$urile de #laucom sau infectii virale sau fun#ice( nu tre%uie utili$ati corticosteroi$i to"ici& Pre"aratele continand neomicina sunt contraindicate la "acientii cu 'i"ersensi%ilitate la neomicina si la "acientii cu tim"anul "erforat& Precautii& Este necesar sa se consulte medicul stomatolo# inainte de utili$are& Efecte secundare& Tratamentul to"ic corticosteroi$i "oate creste tensiunea intraoculara in ca$ul unei folosiri "relun#ite& Pre entare& Flacon cu "icurator de -2 ml( continand %etameta$ona sodiu fosfat BP 2(- B @N si neomicina sulfat 2(0 B @N& (epo itare& ! Se "rote)ea$a de lumina ! Se de"o$itea$a su% 50 2C ! Nu se in#'eata

*.1< GARASONE 0 S'lu%&e '%& "

#ngrediente active& Solutia contine - m# de %etameta$ona( sodiu fosfat si #entamicina sulfat( ec'ivalentul a / m# de #entamicina %a$a& #ngrediente inactive& Solutie. ! %ifosfat de sodiu ! clorura de sodiu ! citrat de sodiu di'idrat ! %orat de sodiu ! fosfat de sodiu ! clorura de %en$al8oniu ! a"a "urificata Pre entare& Solutie "entru tratamentul urec'ii e*terne& 'rupa farmacoterapeutica& Betameta$ona sodiu fosfat este un medicament care a)uta la "revenirea si tratamentul infectiilor& #ndicatii& Carasone ameliorea$a infectiile %acteriene sus"ectate sau dovedite si cele consecutive traumatismelor sau interventiilor c'irur#icale& Carasone se utili$ea$a in tratamentul afectiunilor conductului auditiv e*tern cum ar fi cele "rovocate de aler#ii sau infectii& Contraindicatii& Carasone solutie otica nu se va administra "acientilor care "re$inta infectii cum ar fi. vaccinia +infectie care a"are du"a vaccinare,( varicela( infectie cu 'er"es sim"le* sau alte infectii oculare sau infectii fun#ice oculare sau auriculare& Precautii& ! Carasone nu se va administra "rin in)ectie sau "e cale orala= ! Nu se foloseste "entru alte afectiuni= ! Nu se utili$ea$a Carasone mai des sau "e o "erioada de tim" mai indelun#ata decat cea recomandata de medic=

! Nu se utili$ea$a Carasone in ca$ul co"iilor cu varsta su% A ani decat su% stricta su"rave#'ere medicala&

CUPRINS
CAPITOLUL 1
-&-& FAR7AC A N SECOL4L AL XX!LEA -&5& ELE7ENTE DE FAR7ACOLOC E CENERALA

CAPITOLUL 2
5&- ANATO7 A APARAT4L4 AC4ST COVEST B4LAR 5&-&- 4REC>EA 5&-&5 4REC>EA EXTERNA 5&-&/ 4REC>EA 7ED E 5&-&6 4REC>EA NTERNA 5&-&0 S STE74L NERVOS 5&5 F L OLOC A APARAT4L4 AC4ST CO!VEST B4LAR 5&/ PATOLOC A 4REC> 5&6 ANATO7 A S F L OLOC A APARAT4L4 FONORESP RATOR 5&6&- ANATO7 A FAR NCEL4 5&6&5 ANATO7 A LAR NCEL4

CAPITOLUL )
/&- PROF LAX A S TRATA7ENT4L O&R&L& /&-&- AFECT 4N /&-&5 AVANTAMELE( BALELE F L OLOC CE S 7PORTANTA RESP RAT E PR N NAS /&-&/ CA4LELE RESP RAT E ORALE /&-&6 CA4LELE NS4F C ENTE APARAT4L4 DE VENT LAT E A 4REC> 7ED /&5 TRA47AT S7ELE /&5&- AFECT 4N LE NFLA7ATOR S PARAL TARE ALE 4REC> EXTERNE /&5&5 AFECT 4N LE NFLA7ATOR ALE 4REC> 7ED /&5&/ ALTE BOL ALE 4REC> /&5&6 S4RD TATEA /&5&0 DOP4L DE CEARA +CER47EN4L, S CORP STRA N A4R C4LAR

CAPITOLUL *
6&- STREPS LS 6&5 SOL4T E A4R C4LARA 6&/ BORA7 D +OTALC N, 6&6 R NOF4C 6&0 VOSEPTOL V 6&A OTALC N 6&9 >EXORALETTEN N

6&3 OROP VALONE BAC TRAC NA 6&1 OP>TA7ESONE 6&-2 CARASONE

BIBLIOGRAFIE
-& PROF& DR& SA74EL LSA?. Farmacia de!a lun#ul secolelor( Ed& Stiintifica si enciclo"edica : Bucuresti -191 5& AL& D47 N CA 7O SESC4( E& TO7A. Farmacolo#ia clinica( Ed& 7edicala /& DR& AVAC47 TAT ANA( FAR7& DR& AVRA7 L V 4( DR& BALAN STEFAN( FAR7& DR& BOMOR OV D 4( DR& B4LANDRA RAD4( DR& CAR4NT4 VERON CA. Produse Farmaceutice Romanesti( Ed& 7edicala : Bucuresti -192 6& PROF& DR& D47 TR4 DOBRESC4( PROF& DR& E7ANO L 7ANOLESC4( FAR7& PR 7AR V CTOR A S4BT R CA. 7emomed 5222( Ed& 7inesan : Bucuresti 0& V& STANESC4( E& medicamentoase( Ed& 7edicala SAVAPOL. ncom"ati%ilitati

A& PROF& 4N V& DR& DAN CEORCESC4. Produse farmaceutice( Ed& Nationala : -111