CHESTIi]NEA

INVETAIIÊNTRUI FARECIEI
IN

EspHoorea Jr motim wmbn roorganisarea .8e(dei J: Rmlmwie'

REFERAT
/m^inm/ ist"rul m r eld i'
/v^x /+^v^rie, vx^/ m^g.

^xonw m`/m"/.,, ,nou,^` DE o'Nv ,xum^x'or

yrmwo vx :;* rmmxm SPRE vxuv^z^uunu ,l,Rx mm/v-

,nvI./x^no/xro'vx/ ,vm.mo vxuz v^M'nmmxmvm/u

nApnRTOR

BUCURESCI
-r/nO 1,xri^+:oL41,1_01/^ .1`01x' z~' ^.,^,'
xo/".wammisomu o»"mn,x,
1885.

www.digibuc.ro
 CHESTIUNEA

INYETAIÊNTUITI FARMACIEI
IN

(.) J1 ANIA
Espunerea de motive patio reorganisarea Scó lei de Fannade"

REFERAT
(In«intat Ministerular In,t,artianei publice in
luna (1 ned 1885).

ASUPRA STUDIULUI PUBLICAT DE D-NU PARMACIST

S. POPPINI
STUDIÙ CE S'A TRIMES SPRE CERCETARE DE CA.TRE MINIS-
TRUL INSTRUCTIUNEI PUI3LICE UNEI COMISIUNI SPECIALE

RAPORTOR
M. MINOVICI

BUCURESCI
rrIvo-rarrocr.rtA.TLA 1301R. 7P CTJCU
8, Bulevardul Elisabeta /Minna, 8.
1885.

www.digibuc.ro
 REFERAT
Asupra studiului d4ui farmacist S. Pop-
pini privitor la invqdmentul farmaciei 722
Romania, din punctul de vedere istoric
critico-analitic comparat. -
gomnule
Pentru a se putea recunósce câtd
importantä presintä farmacia Intr'un
Stat, este nevoe a se vedea tot ce se
petrece i ce se dice despre' farmacie
In State le bine organisate de unde am
primit i primim neincetat noi, eel din
România, lumina bine-fAc6tóre a civi-
lisatiunei de astddi.
Ast-fel find, .estragem urmatórele
rinduri dinteun referat, alcâtuit de -cei
mai savanti farmaci§ti, chimi§ti §i pro-
fesori ai tiatiunei francez-e. Ca rapor-
tor al acelur 'referat -care ministrul
de COmerciu i agricultUr A. eSte sub-
semnat însui celebrul F. Boudet.
Traduqiunea iatä ce spune :
Cc drepturi restrense pentru obligatiuni
atat de severe ? Iat coiidiiunile eriror
caiit s se supunil ori-ce formulist care

www.digibuc.ro
voesce s rii ii in termenii prescrisi de
legea din Germinal.
Laborios in oficina sa, sa cu total
absorbit .de lucrArile din laboratorial
ocupat ca studiele necesare pentru a urma
progresele artei -sale si a sciintelor, a
rór aplicapune este i arta farmaciei, con-
sultat adesea ori ea chimist, ca fisic,
ca naturalist mai ca sérn In localititile
made el, farmacistal, este unical repre-
sentant al sciintei, punènd canoscintele
sale la servicial magistratnrei, adminis-
tratiunei, industriei, agricultarei si al
partieularilor; consacrând tinip al liber des-
coperirilor sciintifice, -viata farmacistalai
este prea laboriósa" si cd töte acestea re-
dus a nu face. alt apel la coufienta
si a nu destinde cercul cunoscinte-
lor sale de at prin imorabilitatea carac-
teruluI sell de farmacist, in intinderea
sciintei sale. Lipsit de ori-ce garantie in
contra conearentei, el Ware a spera alta
recompensg pentru sacrificial libertiltei
sale, a precicupatiunilor sale necontenite
si a luergrilor sale, de cât u avere nesi-
garà i tot-d'a-nna modestà i urt: consi-
deratiune care mai adesea ori nu este la
inaltimea' meritului sai ea om de sciinpi
si a marelor servicii ce aduce farmacis-
tul Statalui i omenirei etc."
In Francia namrai farmacistilor in-
trece cifra de 5,000; acel al elevilor, fie in
,scoli, fie in farmacii perte fi evaluat cel
putin la 2,000. Personalul permanent al
farmaciei franceze este dar representat ea
7,000 de indivi4i, earl* cu toPI primese urt
edacatiune literarit i sciiiitificà mai mult
sail mai putin inaintatà.
In timp de 10 ani, bacalaureatul in li-
tere a fost cerut farmacistilor de clasa 1,

www.digibuc.ro
 5

astgdi diploma de bacalaareat in'selinte.

este prima conditinne ce fai a implini far-
Regretrim Inuit egderea Stadiilor
literare pentru elevil in farmacie, cgei
nam'gral tinerilor earl* reelam bine-face-
rile instructinnei in Francia cresce in fie
care ca uí progresiune rapidg. Mrtr-
ginindu-ne la starea actualg a luerarilor,
nu este óre evident at conditianile lite-.-
rare si sciintifiee reclamate aspirantilor la
diploma de farmacist §i ct exigenta aces-
tei diplome trebne se pupa profesiunea a-
césta de farmacist In rangal profesinni-
lor in adevè'r liberale ?
A§a dar, farmacia trebue de drept sg fie
consideratil ea ug profesiune liberalui, cAci
min anata desvoltare a sciintelor a egror
ana din aplicatiuni este in primal rang
farmacia i dacil numgrul creseend al pro-
ductelor natarale sari artificiale intreba-
intate in medicing, mai eu deosebir e e-
nergia spuiimintítóre a diferitilor agentY
toxici ce trebne 5.6 prepare farmacistul
peutra trebuintele medicale, dad, In 'fine
aplicatinnile progresive ale sciintei ce ser-
vg, la igiena publicg precmn si la ,indas-
trie, al egror consilieri populari sant nu-
mai farmaci§fi, cere ca ei sui ofere ga-
rantii de sciintg, de prudentg, de oriesti-
tate §i de desinteresare, nu trebae óre
tunci ea sfortgrile legislatoralui srt tindui
favorisa aspiratianile liberale ale far-
macistilor, inglta, in erarhia profesio-
n alg, a intilri eg,t de malt' studiile lor §i
le asigura ug, adevgratil, consideratiane ?
§i cam s'ar mentiue óre farmacia in a-
cea sferg, superiórg dacg nu s'ar eguta
miji6ce cari depgrteze de specalatinni
negatritoresei, spre a se indrepta care
sciintele ce trebuesc eultivate in menirea

www.digibuc.ro
 6

nobila a acesta profesiuni, care a imbo-

giltit adesea seiinta cu atatea descoperirI
acest progres st'a; in leganr ii. directri ea
ináltimea studiilor §i cu bundle Conditiuni
ale exercitiuluI farmacieI.
in adev6r, domuule ministru, afar
de sc6la normalii superiórA, de cóla po-
litechnicO, de §cóla centralrt §i de labo-
ratórele profesorilor, uncle un num6r fórte
miirginit de tineri se preparA pentru ca-
riera sóiintelOr,- uncle esté adevgrata pe-
pinierit de chirnitï, de fisici,, de natura-
li§ti, dug nu Irt laboratórele farmaciilor
scólele de farmacie, unde un num'6r
de 2000 de tineri stint neincetat initiati
la studiul sciintelor, in vederea Ling pro-
fesiuni care le 'mite oferi mijlóce onora-
bile de existentá-2
S6 ne intórcem la origina óruenilor
earl de mai multe secole afi concurat la
progresul sciintelor fisice i naturale §i
yeti vedea, doMnule ministre, cht de mare
este num'érul acelor car.% a fost crescuti
in farmaciI §i ale .cà'ror studiI farmaceutice
le a de§teptat i desvoltat vocatiunea.
Credeti dar, d-le ministru, e dacil yeti
ridica uivelul studiilor farmaceutice §i
yeti conserva farmacieI caracterul una
profesiuni liberale, yeti servi Statul in
marile sale interese, instructiunea public4"
precum i sciinta in sine.
Sperám, d-le ministru, a fi infAtiqat in
intregul s'ëA cestiunea de organisatiune
profesionaa a farmacief francese i a fi
semnalat principille fundamentale duprt
earl acéstA organisatiune can sä" fie con-
stituitg.
Aceste principiI sunt diametralmente
opuse celor ale partisanilor libertgtei ab-
5o1ute in exercitiul farmacia. Pentru ad-

www.digibuc.ro
 7

versariï nostri, larmaca este u industrie

si un comerciil si nimic alt, cgutánd
se bucure de tóte mijlócele zarT apartin
comerciului si industrid ; spiritul negu-
tgtoresc, spirital de speculatiune si ape-
ILA la public prin Vote vocile reeking se
impacg numai cu caracterul mercantil
dese ori ne onest.
Pentru noi, d-le ministre, farmaria
este ug profesiune 1iberal i savantg
importg a o intgri si a o mentine in
caracterul s6A malt precum i in tóte a-
tributiunile sale profesionale.
Nu vom discuta acum cestiunile de
detaliq ; dacg'. adoptati principiile,nóstre,
veti ggsi fárg indoialg condus a trage
din ele aceleasi consecinte ca si noï- si a
gándi la Vote aCele me's urI peutru a
face sg valoreze mai mult conditiunile
exercifiuluf farmacief ; ue vom mgrgini dar
a v6 pune in vedere, d-le ministru, dife-
ritele modificatiuni ce propunem a se in-
troduce in lege, etc.
In Austria i Germania cestiunea far-
maciei se agita fOrte mult, i este intere-
sant pentru nof sa cunóscem de aprópe
aceea ce se petrece in alte State culte mai
cu sema in imperiul german, care tota
stralucirea sa gloriosa a dobandit'o nu-
maf prin instructjune §i organisare bine
cumpanita, ce servesce astadi de mo-
del contirientului european, in ad mira-
rea tutulor Statelor din univers.
Paginile istoriei sunt pline de poveti
folositóre, r6mane numai la noi sa scim
a profita de aceea ce ne invata expe-
rien0 acelor State pe earl le dam.

www.digibuc.ro
 .;

de esemplu in tóte ocasiunile, precum

suntem nevoitf sd facém i acum.
scriere fórte importana a d-lui
farmacist Otto Ruetz din Berlin ne
spune in mod critic despre Tinta
profesionala si sciintifica a far-
maciei in Germania. " St adi n so-
cial si proftsional ro inteipretarea
gilor existente i an I erióre n mperini
german."
Asupra acesteI scrierl se fac co-
mentaril de ud gazetd special& Pluir-
maceutische Post", ce apare in Viena
(Maiti 1884). Reproducem cate-va rin-
durI din aceste comentaril atât de in-
teresante, In traductia urmatóre :
Dupg cum se vede din sus mentiona-
tul titlu al opuliff d-lui Otto Ruetz, ces-
tiunea acésta este de primul interes pen-
tru ori-ce farmacist din lume, mai ea
deosebire in present cand arta farmaceu-
tick' s'a metamorfosat ea totul priai pro-
gresul ce a realisat secolnl nostril, ata
pe terenul chimig §i al medicing, precum
§i pe tgrêmul. social §i profesional, arta
farmacieT 'este amenintat4 d'uà mare cris4.
Dispositiunile coprinse In lègea 'privi-
Ore la exercitiul farmaciei ail dat nascere
la atAtea pl4ngeri dureróse din partea co-
legilor, dupà cum se vale in telte ilele
in (liarele profesionale .farinaceutice din
Austria §i Germania, etc. etc.
Inainte de tóte autorul se ocupil in
prefata scrierel sale de Invét4m'éntul .far-
macieT ; .d. Otto Ruetz arat4 .04 un ekv
sau practicant, nu trebne sà fie cousido-

www.digibuc.ro
rat ca un material lucrativ, eftin, ci tre-
bue sg primésea" urt instructiune solidg.
Cu aceste vederY, autorul este in desa-
cord cn cele mai multe uremii si asocia-
tiuni austriace earl' nu vor sg reel-1.11(meg
utilitatea cht este de mare pentra invg-
tgmentul farmacid ca un elev sg pose-
de bacalaureatul i trel aní de studiti
preliminar, Cursul inferior de farmacie,
pentru ca el sá pótg deveni farmacist
chimist legist ; inspector al farmaciilor de
prin districte i orase, sí ocupe loc in
consiliu medical superior cut vot delibe-
rativ, precum i loc de referendar oficial
la ministerul respectiv, etc.
In acest cas numai: s'ar deschide far-
macistilor ug, vasta perspectivg. i clack'
n'ar putea un asemenea farmacist savant
sg'si aibg, ug farmacie a sa proprie, cel
putin el an avea perspectiva sg oCupe
positiune sociallt demng de sciinta sa. .De
esemplu : dacg un asemenea farmacist n'ar
avea un loc Inuit la serviciul sanitar su-
perior ar putea sg ocupe cu succes Ori-
ce post de profesor in sciintile naturale
chimico-fisice, etc. etc.
Perspectiva ce s'ar desfásura corpulai
farmacist relativ cut positinnea socialg
sciintificg ar fi fórte frumósg i ar ari-
dica malt prestigiul la noi. in Austria,
insg din nenorocire acéstg, speran.tg na o.
putem realisa ca Germania, de óre-ce ug
parte a colegilor nostri se opnn la re-
formrt, declaránd'o numaT ca un ideal ce
nu -corespunde intereselor actuale, afir-
miind ea sigurautg crt prea putinT baca-
laureati se vor grtsi earl sg shag, plgce-
rea d'a se .devota artd farmacentice, atat
de spinósg, did veniturile farmaciilor se
imputinkg din ce in ce, fina chiar din

www.digibuc.ro
 10

partea guvernului constrnusl i oprimati

prin diferitele ordonante i dispositiunI
contrarii intereselor farmaceutice, precum
si din partea medicilor ce iliuic prescritt
ordonante fórte .simplificate, de ug valóre
neinsemnatil, impreung, cut alte dispensatii
hemiopatice etc. etc., iar din partea co-
merciantilor suferii concurenV, ernimen4
prin deschiderea drogheriilor in detail,
etc. etc.
Nu trebue -sciipat din vedere cl in
Germania elevul, cand se primesce la in-
vèVimêntal farmaciei, este aprópe bacalan-
rent 'de óre-,ce se cere conditiunea d'a fi
terminat lycoul, iar in armatì na ser-
iresce de at un singur an de voluntariat
fgeut dupil a sésea clasì gimnasialK, in
uring ea elev nu maI intrerupe studiul
pan'a" ce_ njunge doctor in farmacie, pe
când la noi, in Austria, pentru inv6tii-
mêntul farmaciel se accept il. nu elev care
trecut numal patru clase gimnasiale, si
pentru viitor 1111 s'a luat nieI u dispo-
sitiune contrarie....
Relativ la studiul elevilor curnului in-
ferior din cel treI anI scolasticI, d. Otto
Ruetz ne arata c programul din Germa-
nia este ast-fel : etc.
Un complex de cunoseinti preliminare
serióse si multiple, la cari mal adaogil
ar fi bine ea, la examenul de asistent ur-
mgtor cursuluI inferior de farmacie, sit
se intrebe candidatul ce va depune acest
examen si asupra doselor maximale ale
substantelor erOice, precum i antidotele
intoxicatiunilor. ApoI prin de-
cisiunea de la 14 Noembrie 1875, cance-
laral imperiulni german a hofarht :

in WA intinderea teritoriuluI, examenul

www.digibuc.ro
 1.1

de asistent in -farmacie sit se tie conform

programulai urmator I"... etc. etc.
La noi îii Austro-Ung4ria, asupra e-
xamenului de asistent îll farmacie nu se
tine acee* norma, ori §i ce unificare si
rep.% lipsesce pane asta-4I.
Diversile gremii procedéza in diferite
moduri, esceptându-se chiar tinuturile
Tirol, Vorarlberg §i Dalmatia unde gre-
milk lipsesc cu desavêr§ire, §i undo nu
póte fi vorba de ceva regulat.
D. Otto Ruetz opiniaz c ar fi bine
mnc, pane la inscriere la Universitate,
asistentul Sa'§i mai complecteze sciinta
sa, depunênd examene anuale in stadiul de
asistent, earl examene sa fie asupra chi-
miei farmaceutice, botanicei, fisicei §i far-
m acognosiei.
Acela§ autor sustine ce este folositor
progresulai sciintific sà," se infiinteze pre-
mii anuale earl' sa se dea prin concurs
asistentilor in farmacie. La acésta idee
salutara cadem de acord §i va fi bine st
se propage pe u scare cât de intinsa ea
sì putem a' o vedea tradusa in fapt §i la
nol in Austro-Ungaria.
In ceea ce privesce acum curs ul sup-
rior §i examenele de Stat, suntem departe
de Germania; la' noi in Austria sunt nu-
mai cele trei examene, namate,' sa e. pro-
be riguróse, dupe cari se dr1 1.1A diploma
de magistru n farmacie. Aceste examene
sunt intocmite mai mult dupe interesele
factice ale farmacistului comerciant de
ad in interesul sciintel in sine, .91. nu
corespunde uiti probe, atat de seriosa ca
examenul riguros final.
Aces-VA parere nu ne apartine noe,
ci o reproducem chiar din gura diferite-

www.digibuc.ro
 12

lor perscine ce compun juriurile pentru

sustinerea examenDor.
Domnul Otte) Ruetz dupil ce ne aratil
preciosnl Complex de invëtAme'nt superior
al farmaciei in Germania, este de prtrere
ca in programul cursuluI superior s4 se
adaoge mai multe catedre de curs com-
plimentar si la examenul obligatorili sii
se interògeze candidatul in mod serios a-
supra higienei, -toxicologig, microscopiei
chimici alimentare, etc. etc. Farmacistiï,
viitorultil a. n'a" 'mare -chetnare in socié.-
'moderne, 61cI pe 1ng cariera br
de farmacisti, Cu care s'a ocupat phiirt
acuM, vor fi inshrcinati, in competinta
lor specialg, s indeplinéseg si alte atri-
butinni i lucrilri de tia" importantg, capi-
tall, netrtgrtduitg, precum unele stint ast-
fel cum urméa, :
1). Insrtrcinarea sati atributiunile me-
diculni al district rani sauí orasului.
in ce priveste diferitele analise de farmacii
s'ar indeplini de farmacist al district:duff
ori de alt farmacist, singar competinte,
chiar child acel farmacist nu ar poseda uil
farmacie a sa proprie.
2) InsilrcinArile sauí atributiunile consi-
lialui medical de Stat, in tóte cestiunile
privitóre la farmacie, precum revisiil.e
farmaciilor irenrratele privitóre acestei.
Grtvernul este dator s4 for-
meze consiliul farmaceutic ca corp Consul-
tativ special ; desfiinthnd acel fictiv ase-
sor farmacist (le care se serv4 consiliul
medical in resolvarea cestiunilor de do-
menai farmaciéi.
3) In terte deputatiunile sciintifice privi-
Ore la ramura medicalrt de la ministerul
ad-hoc s se adaoge negresit cii.tiva far-
macisti consilieri, coordonati cu medici ;

www.digibuc.ro
devenind in a,deve'r u autoritate superi-
órii complect4. Farmacistii acestia hives-
ca usg, putere mnalt se.vor ocapa spe-
cial ea .tóte cestianile: farmaceutice.
Comisiunea technice,farmaceuticg ase-
menea se va metamorfosa negresit in cu-
rend primind modificarea de mai sus a-
4) In serviciul sanitar asemenea se. Va
forma yea sectiune specialg, .coordoriatá' ser-
viciului .general admiuistrativ medical, ca
representatiune stabilli farmacentic4 din
superior, care sii aibii atributi-
judece modific'grile ce's'ar. intro-
duce in farmacopee si taxa farmaceuticil,
si tóte cele alte cestiuni sciintifice si pro-
fesionale ce ai un raport óre-care eu.far
macia.
A.cestea sant punctele principale pe
cari le aratil autorul d.. Otto RuetZ, si.
earl vederi juste- se urrAresc spre a se
traduce in fapt acum in Germania. La-
un mare avent, farmacia va contribui
malt si in mare parte, ca realizarea pro-
gresului sciintific, sii se amelioreze
time de cestiuni economice i nationale
prin earl triliesce si prosperézil ori-ce
Stat." etc. etc.
Peste cele coprinse pina aci,
preambulul referatului nostru prin
aceea ce dice marele invetat Dodreault:
Parmacia este Odd, de prima si
ubsolatd itcrcsitate Stat orya-
nisat si prosper.
Lipsa .1Ormariet amtd Statd!
se 0/14 7n st«re de copildrie, ,anar-
chie sad de deeadentd."

www.digibuc.ro
 14

In acéstä epoca de transfigurare a

Statulul nostru, inv6tamêntul farmacjel
se gasesce inteua, complecta desorga-
nisare, tocmaT acum in ultima decenie
din secolul marelor descoperirI, când
sborul sciintelor inaintea0 c'ua repe-
qiciune miraculósá.
Invötamêntul farmaciel sistematic, in
Romania a hat nascere cam pe la a-
nul 1860.
Progresul ce a realisat acest Inv&
tam'ent a durat pand la 1871 când
s'a desfiintat internatul vechei §cóle- de
medicina §i farmacie.
Inv6tamêntul farmacieT la 1871 primi
uä loviturd in modul sêil de conducere,
prin substituirea und alte sisteme deo-
sebite cu totul de acea sistemä ce
primise de la inceput.
Intocmirea data, la 1871 a fost fórte
funesta, invótámêntuluI farmacid, cad
de atunci incépu desorganisarea §i re-
gresul in acest inv4ainênt precios.
pece ani de "aplicgiune a acesteT
reforme a fost suficienta, ca_ sa árate
prin esperienta inconvenientele siste-
mulul pus in practica la 1871.
COnsumi profesoral al facultatef de
medicind a declarat imperios ca regn-
lamentul §cólei superióre de farniacie
are absoluta nevoe de modificare.
Modificarea se §i facu, aparand in
forma de noa regulament pentru

www.digibuc.ro
 15

vétâmêntul Jarmaciei, trecêndu-se prin

Vita filiera formelor nóstre de Stat,
publicat in .21Ionitorul oficial Ain 5 Oc-
tombrie 1883, decretul No. 2,109.
Corpul farmaci§tilor din WM, Ora,
hand cunoscintl de acest act se puse
in mi§care ; noul .'.i.egulament al invë-
tAmêntului farmaciel din 1883 nu se
mArginea numai la cele privitóre §có-
lei de farmacie, ci disposa i asupra
altor principiuri ating6tóre drepturilor
deja câ§tigate prin legi anterióre or-
ganice pentru exercitiü farmaciei in
Stat.
Protestul corpului farmaceutic din
tóta, tara, avênd motive mal mult set
mai puthi intemeiate, a pus in posi-
tiune pe inaltul guvern, dupgTasculta-
rea consiliului permanent de instruc-
tiune generala, s cérg, un avis deca-
nâtului faculatei de medicina (ord.
No. 19903/83) prin care sA se gAséscg,
ug, solutiune ce ar, satisface in mod
echitabil i demn, atât interesele cor-
phlul farmaceutid, cât i marele inte-
rese economico-politice ale Statulul.
Iat6,-ne dar in fata until pro ces cu
atâtea cestiuni grele de resolvat i ne
putênd e§i din acest impas färá un stu-
dill aprofundat, mai cu sémI cA i acest
noii regulament al §cólei superióre de
farmacie avu multe lacune ce s'ail re-

www.digibuc.ro
 16

cunoscUt, numai la punerea in apli-

care.
Facultatea..de.medicind, in consecintei
cu ordinul ministerial, indatd intocmi
ud comisitme ce se ocupei cu studierea
din noil a regulamentului scólei de far-
macie de 1,a 1883, care regulament
mi s'a putut aplica in total.
In anul 1884, apeiru in gazeta Pro-
yresul medical romdit un, studift al
d-lui farmacist S. Poppini sub titlul lay-
macia ; in 22 de numere de la nice-
put se trateazd cestiunea inVètd.mên-
tului acestei specialitdti.
Oportunitatea studiului d-lui S. Pop-
pini este netdgdduitd, cu atdt mai mult
cá autorul se ocupa in mod amänun-
tit de cestiunea invëtdmêntuluf farma-
ciel, arátând i modul de indreptare
saü reorganisare, dupd meritorii de-
monstratiuni, cri probe istorice i sta-
tistice.
Spiritul de conceptiune cu care a-
utorul farmacist s'a condus in acest
important studiti, tintesce catre un scop
economic si national, urmárind d'aprópe
progresul scintific realisat in alte State
culte.

Domnule ministru,
Avisul cerut noè, comisiune speciald,
prin ordinul ministerial No. 12,212
din 1884, asupra studiului d-lui farina-

www.digibuc.ro
 17

cist S. Poppini, credetu.ca nu póte a-

duce nici un serviciA real, daca nu
vom extrage din acel ua luera-
re complecta, mai cu séma ca este un
an de interval de cand se tot studiaza
argetórea cestiune a invëtämêntului far-
macief i inca nu s'a resolvat nici
liana la intocmirea acestei comisiuni,
ce presinta un caracter de competintä
speciald, prin care se intrevede déstul
de bine intentiunea guvernului ce se in-
tereseaza serios astagf de acest inve-
tdmént.
domisiunea, ineuragiatá de aceste ve-
dell, a pasit cu incredere, aprofundand
Studiul d-lui farmacist S. poppini si al-
catitind aláturatul proiect potrivit ne-
cesitatilor nóstre nationale i econo-

Referatul acesta, pe langa darea de

sema a meritoriului studio al d-lui far-
macist S. Poppini, ce s'a trimis spre
cercetare acestei comisiuni prin ordinul
Ministerial indicat, urmeaza a face si
espunerea de Motive a proiectului a-
laturat, ea resultat direct ale aceleasi
lucrari.
Cestiunea Invétamêntului farmaciei,
de si problenil insa trebue
resolvata cat de curand, cáci intar-
clierea devine pagubitóre i compro-
mite in mod serios viitorul acestei ra-
muff de activitate sociala in Stat.
2

www.digibuc.ro
 18

Lipsa de ómeni speciali de care su-

fera. Statul nostru, Inca §i pana, astäqi
dovedesce ca tam, care avea atata de
facut in ate, Tamurile de activitate,
totu§i nu a putut intinda soli-
citudinea sa peste tot i sä fad, fata
la atatea cerinti de ua data, ba chiar
din acésta causd a avut atatea pagubi
simtitóre, cari pagubi, trebuesc sä fie
indreptate prin sârguinta nósträ.
Invèlämêntul farmaciei a suferit mai
mult de cat ori-care alt invëtámênt
de la noi, care dad, nu s'a tinut de
legea progresului tot se gdse§te eun
bun capital : punctul de sprijin, san
baza peste care devine posibila con-
solidarea invëtämêntului urmärit. Cu
intelämêntul farmaciei, din nenorocire,
nu s'a petrecut tot ast-fel ; ca proba
este chiar recenta modificare a regu-
lamentuluf de la 1871 san noul regu-
lament din 1883, ce nu se Vote apli-
ca tocmal. din causa cal lipsesce baza.
sail invëtämêntul inferior, cad adao-
girea stratului superior de cunoscinte,
prevede noul regulament al sctilei
superiore de farmacie din 1883, con-
respumletóre cu sciinta moderna, nu
pote da resultatul negäsindu-se
contingente sä alimenteze §i sa sustie
ea baza inaltul principin.
Ua reforma atât de radicalä atrage
in consecintä revisuirea fundamentald

www.digibuc.ro
 19

a lucrului, in cas contrariti se zdtic-

nese numai diversele interese in zadar
(land nascere la plângeri durer6se
desechilibreazd armonia, ce trebue sä
mentie existenta generald.
Reul cel mare de care suferd inv6-
tämêntul farmaciel trebuia sa, se pre-
vadd la 1871, cand s'a desfiintat
cursul inferior sistematic, i s'a sub-
stituit ud, altä sistema mult mai infe-
ri6rd de cat acea precedenta, care fu-
sese copiata dupa intocmirea §c61e1or
de farmacie din Francia i adaptatä
la tara nostrd potrivit eu gradul de
culturd generald din acea epock adicd
la 1860.
IntocmirPa data la 1.871 este co-
piata dupd sistema arätata in pream-
bulul acestui referat pentru Austro-
Ungaria, condamnatä chiar acolo in
acest Stat vechiti.
Spre cele ce se sustine aducem ca
prob6, programa §c61ei nóstre de far-
m acie, votata de consifiul superior de
instrUctiune in §edinta de la 21 Sep-
tembre 1862, programd mult mai su-
peri6rd :de cat programa de la 1871,
când s'a sUbStituit.' sistemele de intoc-
mire pentru inv'etäinêntul farmaciel
Scóla -de farmacie, prin ridicarea
scólei de medicind la rangul de facul-
tate, a primit §i ea nuMele supe-
riórd, conform art. 256.

www.digibuc.ro
 20

Ceea ce este mai de mirare, cum s'a

putut face substituirea sistemelor cu
atata inlesnire ? Dupa cele ce se ved
coprinse in procesul verbal al consi-
liulul instructiune publicd, in sedinta
de la 9 Julie 1865 hotarindu-se trans-
! formarea reala a scólei de medicina
iii facultate, sa reproducem :
Facultatea de medicind Bum-
resci se forméza, conbrin art. 253 din
legea instructianet generate, prin
carea sc6lei existente la rangal de fa-
cultate, etc. etc.
Elevit sad de medicind, deveniti
studenfl ai facaltatei de medicind, vór
?Irma a sedea 7n intermit ca si in tre-
cut, bucurdndu-se de t6te ajat6rele, etc.
»Când eel mal inapoiati elevi al
seólel de medicind (In special) yí
vor
terMina cursurile acestel facultdfl, va
lnceta si Scóla de medicind (nu Si de
farmacie) d'a functiona.
Ceva mai mult, iata ce urméza :

?cóla de farmacie prevOutd prin

art. 256, precum si cea veterinard pre-
veclutd prin art. 257 'snnt astqf or-
ganisate si n'ati nevoe d'uá complec-
tare ulteriórd, etc. eic."
Inve'tämêntul mectiW pana la 1871
era concentrat inteun singur local,
.c'un internat pentru anií incepêtori,
Insä fie-Care specialitate forma mi see-

www.digibuc.ro
 21

tittne aparte, dupa eum se v&I.n in

cele .coprinse mai sus.. .

.internatul .deSfiintandu-se pentru

dicind,_ nu urma sa se desorganiséze
cele alte sectiuni surori, ca farmacia
$1 medicina veterinard, (acésta din 'ur-
md mai norocitä de cat. farmacia 'sf-a
redobandit indatd internatul pierdut un
moment in acele imprejurdri. Asta-di
$cóla de veterinärie prosperkä i v'a
prospera anca, fiind ajutatd i susti-
nutd).
i$e6la de farmacie la 1871, ramêind
.

fdra sprijin, porni _pe ui cale gre$itd

$i cu total opusä moravurilor mistre
aspiratiunilor care earl' trebuia sa
tindd; resultatul este destrd.-de intris-
tätor.
Sustinètorii Sistemei de inv'étam'ent
farmaceutic, copiat (WO Austro-Ungaria
pentru Romania in anvil 1871, ail fost
sa servésca altor interese cu totul
puse principiului stabilit in legea in-
structiunei la art. 256, care articol su-
na :

?eóla de lartnacie se creézei pentru

lormarea de larmdeisti ronuine, ceea
ce nu, . se specified pentru cele-l'alte
ramnri medicale, despre nationalitate
pentru farmacie, calitatea de romän.
se impune primordial.
Prin statistica urmdtóre se póte cri-
nósce destul de bine ce resultat s'a

www.digibuc.ro
 22

obtimit de la 1871 §i pând in pre-

sent cu sistema impruniutatd, de la Aus-
tro-Ungaria, dup. care sistemd se re-
crutézA contingentele elevilor de cdtre
farmacistif dirigen(i ce in marea majo-
ritate sunt: i acestia Streini.
Num 6ru1 elm/10r inserie
AN SCOLASTIC ROMANI STREINI EvRE I

1871 2 4 14 3
1872 3 4 32 5
1873 4 .6 28 3
1874 5 12 25 7
1875 6 8 28 3
1876 7 4 26 10
1877 8 14 21 8
1878 9 11 44 11
1879-80 9 27 9
1880-81 14 31 6
1881 2 10 38 7
1882 3 14 21 8
1883 4 16 23 t5
Sumele 126 358 95
Resultatul acestor eifre lasa complecta
convingere a celor sustinute pânä, aci.
Pe lângd durerósa disproportiune ce
existd intre romAni i streini, ce nu
se vede nicf la invëtdmêntul medicinef
niel la al veterinäriei, maf s'adaogd
ud complectä sldbicinne a elevilor .ce
se pretensédd la sustinerea examenu-
lift de asistent In 'farinacie,

www.digibuc.ro
 23

In acésta era nenorocita de la 1871

incóce, chiar i la cursul stperior al
farmacief, promovarile at fost facute.de
prin generositatea profesorilor si
a juriilor examinatóre.
Si cmn s!ar putea óre petrece in-
tealt-fel, -fiind acéstä sistema nenoro-
cith pelltru invëtamêntul farmaciei, care
condamna pe un elev, ce se inscrie
pentru farmacie, sa nu urmeze Aid tin
curs treI .ani de la inceput- pana sä
ajunga asistent si dol ani (suprimati
in 1883)- 0na la cursul superior sat
universitar care i acest din urma curs,
numit superior prin usurpare, lasa
fórte mult de dorit dând nascere mo-
dificarilor facute in 1883 sat nouluI
regulament al §cóleI de farmacie de
care se ocupa Inca i acum facultatea
de medicina dupd, cum se cunósce.
Elevul in farmacie, la inceput, trei
anI, serva numai ca uneltä lucrativa
eftind pentru interesele farmacistului
ce primit in farmacia sa ca prac-
ticant.
Practica ce se face aqi in farmacii
este fórte marginita $i improprie invë-
tamesntulut-teoretic al elevuluf in farma-
cie, care invkämênt teoretic este lasat
in mod platonic in sarcina farmacis-
tulni $i acest diriginte, dator
sa predea cursul inferior elevuluI, ,sat
nu o face, nu o póte face, sail nu

www.digibuc.ro
 24

voiesce a. o face si este absurd ao

mai pretinde. .

Experienta facuta cu acésta, sistema,

chiar in o.rigina sa,' ne dovedesce ca e-
levul pierde deprinderea d'a invèta sis-
tematic in thnpul de practicä la ince-
put, pentru care, se condamna atat de
inult. ,Si ceea ce Compromite viitorul
inv4amêntului este ca, acéstä pierdere
d'a inveta sistematic, se petrece toc-
mai la etatea de trecere in adolescen-
ta, Singurul moment in care .elevtl,
este in stare mintalä de a inv4a scó-
la propriii clisa. .

Experienta facuta la nof este cu atat

mai intristãtóre cu cat ne lipsesc orf-
ce fel de mijhiCe d'a urma invêtamên-
tul acesta teoretic esperimental al far-
maciel fail a ne organisa Inteun mod
cu totul proprin trebuintelor nóstre,
de óre-ce n'avem. carti didactice, n'a-
\vein profesori mUlti si bunl, nici cabi-
,
nete sciintifice, niel farmacii scóle"
J cu laboratoril mail.
Nu avem nimic, suntem saraci de
tot, caci d'abia acum incepep a en-
geta la cate avem de fault.
AcéSta sistemä de a se instrui un e-
, lev in ori-care farmacie facênd exer-
citiul practic, empirismul farmaceutic,
in timp de tref ani esista $i mai na-
inte d'a se infiinta ud scóla de far-
macie in Romania si asemenea se da

www.digibuc.ro
 25

un fel de esamen mimit Tirocyniul ati

asistent in farmacie i acéstä epoca a
tinut pana pe la 1861 §i s'a faeut a-
bus .de ea chiar pana la. 1870, apoi
s'a .desfiintat gremial farmacentic pun
legea sanitara care libera aceste ti-
tlurl nemeritate i destul de impOr-
tante pum rolul ce ocupd in speciali-
tatea acésta ca grea respundere, .ca
arta de a vindeca, numita farmacie. .

Era .destal experienta treeutului sa

ne lumineze la 1871 sa nu mai avern
curagift sa desfiintana citrsul inferior al
faimacief pum substituirea sisternelor
deserise..
Reek din fapte na puternica infht-
enta din partea celor interesati, sati
cari ail tras benefieiuri fie materiale
fie morale, Se scie insä ca exista 114
reactiune farmaceutica, accentuata, ce
are inceputul ua data ea tendinta de
emanciparea farmaciei din mâna stre-
inilor ce .o aduse in tara.
Farmacia de la inceput i 14na a-
stacli. este in mana farmacistilor stre7
ini, earl in mare majoritate sunt ve-
niti din Austrò-Ungaria.
Sistema invetamêntului farmaciei cum
este in Austro-Ungaria 'Irma natural
sa fie sustinuta serios de, acestia (le
óre-ce însii ei eraft formati dupa a-
cea Sistema.
Lupta acestora cu vechea sceda' de

www.digibuc.ro
 26

farmacie i medicina este Arai sapata

in memoria. contimporanilor, i da lad
complecta explicare pentru ce s'a pas
principiu de nationalitate hy art. 256
din legea instructiunii publice; .pentru
ce s'a substituitli sistemele de inveta-
mênt .. farmacentic la 1871 eu oca-
siunea desfiintarei scólei de medicinJ
pentru ce s'a pus in legea sanitara
.

la 1874 conditiunea d'a fi roman a-

cel ce dirigéza na farmacie, pentru ce
se face examenul de aptitudine d'a di-
.rigea- na farmacie, i pentru ce s'a
interpretat primal articol din conventiu-
nea. Austro-Ungara -.In defavórea ro-
mânilor farmaci§ti dupa pretentiunea
farmacistilor supa§f Austro-Ungariei,
aflati in mare majoritate In Romania
cari. farmacisti afl capitahui anga-
jate in comerciul farmaceutic.
Cestiunea economica dar trebue sa
ne preocupe tot ma de serios- ca
cestiunea scintifica, caci farmacia o-
cupa na trépta esceptionala dintre ,ra-
muffle de activitate sociala intean
Stat.
.Farmaciile dia Romania dad, nu
intinde cereal de activitate economica
nationala, adica sa caute a erburile
ce putrezesc pe câmpiile terei .nóstre,
neculese i trebuincióse farmaciilor sa
se culéga §i sa mi se mai trimita In
afara aural Ord in schimbul erburi-

www.digibuc.ro
 27

lor i tutulor preparatelor farmaceu-

flee precum i chimice ce, s'ar putea
face fórte lesne In tara la noi, farma-
cistii nu aft fäcut'o, nu o pot face a-
césta, find absorbiti eu totul de ua alta
activitate comercialá i pe cât se póte
de restrins'a, din causa luptelor ce aft
de sustinut, inteuä tara streina si care
tara doresce aiba (Smenii sel in
bite specialitatile, precum este si far-
macia.
Ceea-ce este de observat din faptele
petrecute in acésta tendinta natUrala
de emancipare nationala, acéstä spe-'
cialitate numita farmacie, care face
parte din ramurile artei d'a vindeca,
o vedem ea persista eu tenacitate
trece in mâna românilor, cum vedem
ea s'a urmat ca medicina umana
veterinara ce presinta astadI ambele
caracterul general românesc..
Laboratorul preparatelor farmaceu-
tice ce ar trebui sä fie maI complect
in fie-care farmacie, vedem- ca nu , e-
xistä, de ca in esceptinne la vfuti
câte-va farmacil din tara i acelea inca
lasa fórte malt de dorit, total vine
gata .din streinatate i in general se
importa din Austro-Ungaria.
Acésta face sa suferim i economi-
cesce, aducênd i ua mare vätämare
instructiunei, de óre-ce invelamêntul
farmacief are nevoe d'a fi i experi-

www.digibuc.ro
meUtal ea si teoretic, cad nu póte de-
veni eine-va farmacist bun daca nu
are ocasiunea sa tada cum se fuee
macar majoritatea preparatelor farnia-
ceutice ce constitue laboratoinl unei
farmac.ii en ua buna intocmire.
Prin cele ar6tate pand aci se póte.
cunósce ca reforma invêtaméntului far-
maciei nu, mai ingaduesce amanare,
iar reorganisarea trebuesce sa aiba
deosebita intocmire ca aceea ce a exis-
tat pana acum.
Intoemirea ce urmeda Mel pand acum
trebue sa aiba de scop sa inläture
tOte relele arRate pe scurt In acest
act istoric i sa asigure prosperitatea
farmaceutica atat din punctul de ye-
dere sciintific national cat si economic,
mal Cu sema ca tara se afla serios
ingrijata astadi de lipsa in care se
simte. in .multe ramuri de activitate
speciala, eeonomica, sciintified si in-
dustriala ; problema acésta se póte des-
lega mat cu inlesnire prin invëtamen-
tul nóstru general bine cumpanit, cum
o sustine totf iimenii de Stat cu ve-
den inyetamêntul farmaciel
mai cu said, are na mare che mare
in tara nostra. Acest inyetamênt are
nevoe d'ud radicala reorganisare, care
se corespunda trebuintelor generale e-
conomice, industriale, sciintifice i na-

www.digibuc.ro
 29

tionale pentru prosperitatea si consoli-

darea Statului nostru.
Resumam aci, doinnule miniStru, aceea
ce s'a luat in CòriSideratiune and s'a
elaborat alAturatul proiect de regula-
ment pentru invétAmentul farmacief,
care s'a cant comisiunei nóstre sA
extragem din cercetarea preciosulta stu-
din al farnfacist S. Poppini, tri-
mis prin ordinul ministerial si in care
studin stint intercalate tóte programele
si tóte regulamentele scólei de farma-
cie de la inceput, impreunä chiar (it
noul regulament din 1883 §i protes-
tArile corpului farmaceutic, precum si
demonstratiuni asupra lor.
Comisiunea specialA a cAutat sa com-
plecteze i sA studieze in de aprópe ces-
tiunea fundamentalA a invèfáMêntului
fármacief, adunând opiniuni si afard
din cercul comisiunel, fäcêndu-se in-
vestigatiuni" folositóre i asupra pro-
gramelor i diverselor intocmiri date
adf' invèlámêntuluf farmaciel in strei-
ndtate , spre a ne lumina complect
despre aceea e trebuesce
sa avem noi, eel din ROmânia, pentru
inv6tAinéntul, farmaciei.
Domyule ministry,
Nof, membrif conasiunel, avem siie-
ranta Ca, primindu-se aláturatul project
pentru reorganisarea invétainêntului far-

www.digibuc.ro
 30

maciel, Romania va face un pas inainte

in acéstd ramurd atat de importantd_ in
vi ta publicd moderpd.
Primindu-se aldturatul project dupd
cum speram . cd se Va recunósce ca nna
din imbundtAirile malt asceptate, reco-
manddm inaltului guvern consciincios sd
vadd insusi in de aprópe examinare a
proiectului nostru in cestiune si snn-
tem sigurf cd se .va trage akeleasi con-
cluSiuni arkate car' expunere de mo-
tive neputênd intra in detaliul nemdr-
ginit ce ar urma en fie-Care articol
in parte.
Nu ne putem akhita in mod con-
sciincios mai inainte _d'a recomanda en
dinadinsul inaltului guvern, prevê(l'étor
in gospoddria nationald, d'a sè ingriji
d'un local propritt scólei de farmacie
'pentru cursul inferior abSolut util si
lbaza inveldmé'ntuliti superior al far-
maciei färä care curs inferior nu se
piSte ajunge la nici un resultat dorit.
.

Acest curs inferior a devenit atat

de indispensabil cd amanarea nu se
ingdduiesce cdtusi de puOn. Neputênd
insd avea localul cerut pentru scóla
de farmacie, sd se inchirieze in un mod
provisoriti un local particular, cum s'a
fdcut si pentru cele-l'alte scolf, (scóla
de veterindrie, scóla de poduri si so-
sele, etc.)
Comisiunea a studiat asemenea, con-

www.digibuc.ro
 31

form cu reorganisarea cerutd invëtd-

mtmtului farmaciei, si budgetul pentru
acest inv4dment si ud dat d. acest
project se alaturézd si statul cheltne-
lelor anuale strict necesarii.
Comisiunea nu ignorézá situatiunea
financiard a Statulul i impasul in care
se gdsesce comerciul prin crisa Mone-
tard care se refracta asupra intereselor
generale, prin unnate uä crisd si pen-
tru Stat, cot tóte acestea departe d'a
rie descuraja sä venim cu ud propu-
nere ce incarcd budgetul invkdmentu-
lui, avem convictiunea cd prin propu-
oterea nóstra venim sà ajutam inlatu-
rarea altor crise economice mult mai
accentuate In viitor, dacd s'ar mai
pdstra hied pagubitórea_ situal;ittne a
inv64dmêntu1uf fartnaceutic cum se 0.7
sesce astäqi.
Clieltuiala este marginitá numai la
strictul necesar ce constitue un ca-
pital economic, sciintific si.national. Re-
organisandu-se invetdmentul farmaciei
aducétor de aceste folóse reale, dupa
cum am avut onóre sd demonstritim in
acest referat i expunere de motive,
pentru aláturatul project al invëtdmên-
tului .farmacentic, atat de important in
in ori,ce tard bine organisatá si pros-
perd.
Suntem siguri, d-le ministru, c'd dan-
du-se aceste deslusiri representantilor

www.digibuc.ro
 32

terel mistre, yeti obtine cu iniesnire

aproparea .budgetului pentru invétd-
Méntill nostru si in special al farm-
ciei de care ne ocupdM aci, rdmdind
ca înaltud gtivern sä. adOpte propune-
rea comisiunef -dud ar intra in vede-
rile sal.e.
Sperând a ne fi achitat in mod
eönsCiincios de -sareina ce ne ati pus,
nu uitdm a vé arta tot-d'ud-datä
nóstre respecOse pentra dis-
tinsa onóre ce ne ati acordat alegêndu-
ne ea membri ai unef emnisiuni cu na
menire atdi de grea i plind de res-
p iindere.
Raportm., M. Minovidi.

www.digibuc.ro
 A_ ID .A_OS
Spre reu§ita .reformeI inv6tämêntu1ni
farmacid, atät de imperios cerutá asta-
cy, dupä cum s'a putut vedea in ex-
punerea de motive a comisiune, se
face urmätorul adaos, ce s'a cules din
desbaterile Adunärei deputatilor In §e-
dintele de la 18, 21 Februarie 1885,
cu ocasiunea unor modifidri din legea
sanitarä.
Iatä euvintele rostite de d. Fleva :
d-lor, acésta §i in priyinta farma-
ci§tilor, §i Inca Cu mai mult cuvênt , pen-
tru cg daca in privinta facultgtei de me-
ding suntem la nivelul celor-l'alte insti-
tute stráine, din nenorocire nu putem
dice tot ast-fel in privinta farmaciei.
Jata acum i cuvintele "pre§edintelui
consiliului: de mini§trif d. I. C. Brd-
tianu :
Aci, d-lor, nu e cestiune numaï de purg
sciintg, aci e u cestiane de ordine pu-
blicg. Sciti cL elf nn stint xenofob, dar
aci e §i u'ä cestiune de nationalitate. EA
tin malt ca cat mai curênd farmaciile,
fr sí despoigm pe cine-va, sg intre in
manile romknilor, (aplause), etc, §i find eh',
vorbim de farmaci0I, eti am sg ve rog sä'

www.digibuc.ro
 34

puneti in budgetul instructiunei burse

pentru tinerii cari vor sá, invete farmacia,
dacli astil-di nu avem destui far-
maci§ti români, este pentra c eel bogati
na se fac farmaci§ti §i ceI sgraci nu ati
haul sg-cumpere un imonopol. Din causa
.

acésta chiar la scóla de farmacie sunt pu-

tini elevi romani, ceea--ce face ca si la
examine stainiT s aibg mai mare succes
ca romnii, pentru c acei doui trei ro-
Mani, earl se due su invetefarmacia, mint
des fruits sees.
. Noi trebue st consacr'ám pe tot anal
Ciite uit sumg ça sit dgm burse, pentru far-
maciti sit studieze in strgiuRate, cacI
numai ast7fel vOrn- aj tinge ca in carend
tóte farmaciile sìt fie ocupate numal" de
romani (aplause).
Ast-fel dar, în principin, s'a i votat
imbunatatirea inv4ämentuluï farmaciei,
rëniane acum numai la d. ministru al
instruttiunel publice SA tradtted In fapt
. .

aceéa ce s'a dal- de numita comi-

shine Speciala, care s'a trudit .sa con-
respunda insarcinarei ministerului de
instructinne publica -spre a se inaugura
era cea noua.

--A-1 FINE

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro