Q |la c a ra
Să gîndim
cu capetele
noastre
Cît valorează o blană de dihor alb «Floarea-soarelui dă nu numai ulei, ci şi parfumuri!
Priorităţi în avicultura românească
Un vaccin de 50000000
Nu vom greşi prea m ult, ha chiar deloc
In ultim ă instanţă, afirm in d că la C en­
tru l de cercetări şi bioprcparate pentru
păsări şi anim ale mici se produce anual
o cantitate de carne de pasăre şi un n u ­
m ă r de ouă in valoare to tală de a p ro x i­
m ativ 50 000 000 lei. Cifra apare la prim a
vedere lipsită de acoperire dat fiind fa p ­
tu l că în clădirile anexe ale centrului se
e flă doar cîteva su te de păsări şi anim ale
«nici, toate achiziţionate din ferm e de
profil şi destinate în exclusivitate expe­
rim entelor de laborator. Cu to ate aces­
tea, aportul C entrului de la V oluntari în
dezvoltarea unei avicu ltu ri m oderne şi,
deopotrivă, în creşterea indu strială a ie­
purilor de casă şi a anim alelor pentru
blană se dovedeşte nu num ai de o im ­
p o rta n ţă prioritară, ci chiar de o necesi­
ta te absolută. Vom aduce de îndată expli­
caţiile de rigoare, dar nu înainte de a
ream in ti cititorilor noştri cîteva date de
sinteză desprinse din Program ul privind
diversificarea producţiei de carne de p a­
săre, program ap ro b at recent de condu­
cerea superioară a partid u lu i nostru. Se
prevede astfel ca. pe baza asigurării b a­
zei biologice, a capacităţii de producţie şi
a fu rajelo r necesare, în trep rin d erile a v i­
cole de stat, gospodăriile agricole de p ro­
ducţie şi gospodăriile populaţiei să pro­
ducă în 1985 în n u m ăr de 470 milioane
găini, 46 m ilioane raţe, 23 m ilioane gîşte
şi 23 m ilioane curci. C ifrele indică, a lt­
m interi spus, o creştere a n u m ărului de
găini cu 70% şi cu 10% a oelorlalte specii
am in tite mai sus. Este p revăzută în ace­
laşi tim p şi sporirea continuă a producţiei
de carne de iepure, astfe l Incit în 1985
aceasta să înregistreze u n to tal de 5 500
tone.
D ar iată ce n e -a declarat în acest sens
directorul C entrului de cercetare şi bio-
p rcp aratc pentru păsări şi anim ale mici,
m edicul v eterin ar Victor Ionel Pătraşcu :
— In cadrul u n u i program de o ase ­
m enea am ploare este uşor de b ănuit ro ­
lu l ce revine asisten ţei m edicale v eteri­
nare. Cei care s-au ocupat cu creşterea
galinaceelor, şi n u num ai aceştia, ştiu
p re a bine ce ravagii îngrozitoare pot p ro­
duce molim ele în rîn d u l păsărilor de
«»să, cum num ai în cîteva zile pot su-
«x>mba mii şi chiar sute de m ii de găini,
rate, curci. Pen tru com baterea acestui
flagel, specialiştii centrului au realizat
p înă la această o ră vaccinul antiholeric
PIVICU, care se adm in istrează în mod
cu ren t la găini, curci, ra ţe şi pen tru în-
tîia oară în lum e la gîşte. A m ai fost ex ­
p erim en tat vaccinul antiholeric inactivat,
destin at palm ipedelor şi se a flă in tr-o
fază înaintată de cercetare vaccinurile
universale pentru palm ipede şi iepuri. în -
cepînd cu acest an, prin dispoziţiile M inis­
teru lu i A griculturii şi In d u striei A lim en­
tare, se organizează cam panii pen tru vac­
cinarea păsărilor atît în ferm ele de stat
cit şi în gospodăriile populaţiei. P rin
aceste intervenţii salu tare au fost salvate
de la m oarte sigură sute de mii de păsări,
şi, evident, au fost obţinute in plus m i­
lioane de ouă. P rin recu p erarea acestor
produse, economiile realizate sînt eva­
lu ate la peste 50 m ilioane lei pe an.
In tr-u n stadiu a v an sat se a flă şi cerce­
tă rile consacrate obţinerii vaccinului
contra infecţiei cu ad enovirusuri de tip
EDS (Eggdrop sindrom , sau ceea ce se
poate traduce în mod aproxim ativ prin
şindrom ul pierderii ouălelor). El urm ează
eă com bată o a ltă afecţiune a păsărilor,
caracterizată prin d eran jam en te periodice
în ovulaţie.
— De eurînd, am aflat, colectivul dum ­
n eavoastră a lu at în studiu un nou a n i­
m al pentru blană : dihorul alb. A fost
creată în acest scop chiar o ferm ă desti­
n a tă în exclusivitate pentru creşterea şi
reproducerea acestui proaspăt pensionar
patruped. Care, este raţiu n e a noii inves­
tiţii ?
—- Ferm a la care v ă referit! găzduieşte
anim ale pe care le-am obţinut d upă un
lung proces de selecţie, reproducţie şi a-
daptare la condiţiile de creştsre în capti­
vitate. Este prim ul ex perim ent de acest feL
D ihorul alb a re o blană extrem de p re ­
ţioasă (uneori se constată tre i n u an ţe de
culoare pe acelaşi fir), valoarea ei fiind
ap ro p iată de cea a blănii de nurcă. D ar
spre deosebire de această specie extrem
de agresivă şi sensibilă la stress, dihorul
a lb este u n anim al blind, pu ţin p reten ­
ţios. Fem ela fa tă de două ori pe an cîte
5—6 pui, astfel că avem cazuri cînd. la
Înţărcare, s-au obţinut 12—14 pui. Se cu­
nosc chiar cazuri de folosire a dihorului
alb — îm blînzit şi dresat în prealabil —
pentru prinderea şobolanilor sau a alto r
mici anim ale de pradă.
— Cît valorează o blană de dihor alb ?
— Nu vă pot spune exact p re ţu l de
vinzare deoarece nu n e -a m ocupat pînă
acum cu valorificarea lui. Vă spuneam ,
însă, că valoarea u nei blăniţe de dihor
este apropiată de cea a blănii de nurcă.
O capă din piei de n u rcă se vinde cu
80 0 0 0 lei, iar o h ain ă de blană poate v a­
Natura în laboratoarele inteligentei
lo ra chiar 120 000 lei. Npi am înfiin ţat
această ferm ă pentru a avea la dispoziţie
m aterialul biologic necesar controlului
biopreparatelor, deci pentru cunoaşterea
şi com baterea patologiei specifice dihoru­
lui alb. Intenţionăm totuşi să colaborăm
cu ferm e de profil pen tru a introduce pe
scară industrială. în mai m ulte locuri din
tară, creşterea acestei specii.
— Ce tem e de cercetare fundam entală
au fost abordate în ultim a vrem e ?
— Specialiştii n o ştri au izbutit să ob­
ţin ă şi să utilizeze cu succes un vaccin
m ixt, bivalent, pen tru p revenirea linfo-
m ului malign la păsări (boala lui M arek).
In u ltim a vrem e s-a p u tu t observa însă
că această boală tu m o rală este provocată
de cel puţin două viru su ri oncogene.
Acest nou aspect al problem ei este stu­
diat în prezent în lum e doar de trei co­
lective de specialitate : u n u l se află în
S tatele Unite, cel de al doilea în Japonia
şi cel de al treilea la centrul nostru.
O a ltă problem ă deosebit de im portantă,
aflată în aten ţia unui colectiv al cen tru ­
lui, este cea privind etiopatogenia can­
cerului um an. In diverse ţări din lume,
specialiştii a u p u tu t observa că unii bol­
navi de cancer prezin tă o reacţie serolo-
gică in ten să fa tă de antigen! virali spe­
cifici unor adenovirusuri canine. Dar
specialiştii noştri sînt prim ii în lum e
care au stab ilit o leg ătu ră în tre răsp u n ­
sul im un al organism ului şi oncogenita-
tea acestor virusuri. Cu alte cuvinte, pînă
la com unicarea cercetătorilor noştri, n i­
m eni nu a făcut vreo asociere în tre in ­
fecţie şi capacitatea oncogenă a acestor
virusuri.
— Se poate afirm a deci că bunul nos­
tru prieten, cîinele, care ne însoţeşte
existenta de mii de ani, poate fi agent de
tran sm itere al teribilei m aladii ?
— Deocam dată, nu, deoarece oncogeni-
tatea virusului la om se poate dovedi
num ai pe baza unui model experim ental
foarte dificil. Oricum, specialiştii noştri
lucrează intens pentru descifrarea acestei
enigm e. Şi eu sînt m are iubitor de elini şi
n -aş fi deloc bucuros să ajungem la o
asem enea concluzie. Dar...
— Ce tem e de cercetare vă propuneţi
p en tru 1984 ?
— In tre altele, studierea patologiei
anim alelor de apă, patologia vierm ilor de
m ătase şi cercetarea în continuare a bo­
lilor tum orale la anim ale. Evident, cer­
cetările noastre au u n singur scop : ob­
ţin erea în final a u n o r vaccinuri sau a
alto r rem edii pentru com baterea acestor
m aladii.
! ceput de curiozitatea pe care au m ani­
LiVIU TIMBUS ■
Apa (Streiului) trece, pietrele râmîn (dar cum?).
Streiul, care conform legendei a r a d ă ­
posti com oara regelui Decebal, era pină
m ai anii trecuţi o apă lim pede, cristalină,
ca toate apele cu care n atu ra a hărăzit
ţa ra noastră ; locuitorii unora dintre sate­
le riverane, aflaţi la lucrul cîm pului, folo­
seau fără nici o team ă apa râului pentru
potolirea setei. De m ai bine de doi ani
încoace însă lucrurile au luat o tu rn u ră
tragică, d e-a-d rep tu l absurdă, de parcă
cineva ar dori cu to t dinadinsul să tra n ­
sform e Streiul in tr-u n canal colector de
cele mai diverse rezidii, din care v iaţa
a fost lichidată !...
Reţinem că în S trei sînt evacuate ape
uzate cu încărcare organică m are de la
coloniile de pe Rîul Mare, de la unele
obiective din oraşul H aţeg (Fabrica de
bere, A batorul, Fabrica de prel ucrare a
legum elor şi fructelor), de la Spitalul de
neuropsihiatrie Păclişa, Şcoala specială
Săcel, P reventoriul T.B.C. N alaţi etc. Ba­
lastierele ex isten te în zonele Pui şi C riva-
dia trim it la vale o ap ă tulbure, la care
se adaugă şi uleiuri m inerale rezultînd de
la utilaje. Poluarea în fapt, cea care a
schim bat to tal fa ţa Streiului, este conse­
cin ţa evacuării în rîu a apelor uzate de
la Com binatul siderurgic „V ictoria“ Călan,
conţinînd particule solide în suspensie,
fenoli, cianuri, sulfuri, produse am onia-
cale şi petroliere, peste lim itele admise, ca
rezultat al n e tra tă rii corespunzătoare a
acestora. In ziua de 6 septem brie a anului
trecu t o neglijenţă condam nabilă a dus la
poluarea gravă a Streiului cu nim icirea
peştelui (vezi rev ista „F lacăra“ nr. 44, din
5 X I 1982) ; cum nim eni n u a fost tras
pe m ăsura faptelor la răspundere, în ziua
de 7 decem brie 1982 fig u ra s-a repetat,
peştii care u rcaseră în tre tim p din- M ureş
au pierit. A ceasta se în tîm pla după ce,
aşa cum aflasem din su s-n u m ita revistă,
s-a pus- la punct „R egulam entul de func­
ţionare a instalaţiei de tra ta re ape am o-
niacal fenolice prin m etoda biochim ică“.
D ar nepăsarea şi iresponsabilitatea aveau
eă funcţioneze în continuare, apa Streiului
La Clui-№aptiird, plantele medicinale nu cresc degeaba!
— Tovarăşe conf. dr, Honorius Po-
pescu, sintefi ia Facultatea de farm acie
din Cluj-N apoca unul d in tre pasionaţii
cercetători ai virtu ţilor terapeutice pe
care le au plantele medicinale. De unde
această pasiune ?
— Aici, la Cluj-Napoca, este o tra d i­
ţie a cercetării plantelor m edicinale care
s-a îm bogăţit chiar in anii cînd cerceta­
re a acestor plante părea, după anum ite
opinii, să fi căzut în desuetudine. După
се-am term in at facultatea, la recom an­
darea profesorului meu de farm acogno-
zie, ilu stru l profesor Teodor Goina, am
fost chem at să lucrez la P lafar—Orăştie,
la fosta „D igitalis“, înfiinţată în 1929 prin
strădania profesorului de biologie Sa-
moilă Cium aşu, a farm acistului Andrei
Farago şi a în văţătorului Nicolae Creţu.
„D igitalis“ a avut relaţii cu în trep rin ­
deri sim ilare din peste 30 de ţări şi a
cîştigat num eroase prem ii la expoziţii
in ternaţionale de specialitate. Din ’49 ea
a in tra t in reţeau a Plafar, continuînd fa­
bricarea, p rin tre altele, a uleiurilor vola­
tile. E xperienţa câştigată acolo îm i folo­
seşte astăzi nu num ai pentru a vorbi de
la catedră pe baza u n o r cunoştinţe acu­
m ulate personal d a r şi pentru a păstra
sim ţul re alităţii în cercetarea ştiinţifică.
F ără îndoială, se poate vorbi despre un
avantaj pe care ţ.i- 1 dă practica indus­
trială, atunci cînd porneşti în tr-o inves­
tigaţie ale cărei rezultate tot in indus­
trie se finalizează. Din ’63 m -am reîntors
la Facultatea de farm acie iar din ’79
predau farmacognozia, care a r fi ştiinţa
ce se ocupă cu chim ia şi utilizarea în
scopuri m edicinale a m ateriilor prim e de
origine n atu rală, în prim ul rin d a p lan­
telo r m edicinale. In această direcţie e-
xistă. cum spuneam , o tradiţie a cercetă­
rii uleiurilor volatile in iţiată de prof. dr.
docent Teodor Goina, astăzi de 87 de ani
şi profesor consultant la facultatea noas­
tră, pe care în fiece an, la ziua sa de
naştere, îl vizităm şi-i dăruim un coş cu
flori.
— F oarte frum os ceea ce spuneţi, ceea
ce faceţi. în ţeleg că uleiurile volatile re­
prezintă un capitol im portant al cercetă­
rilor dv. şi v ă propun să continuăm a
vorbi despre rezultatele concrete obţinute.
— Ele sînt utilizate în dom enii foarte
variate, în industria m edicam entelor, ca
arom e alim entare sau ca adaos în băile
de flotaţie unde se face înnobilarea m i­
nereurilor. Se cunosc p înă în prezent
circa 3 000 de uleiu ri volatile, în care
s-au identificat peste 500 de com ponente
diferite. Din totalul de 3 000, doar ap ro ­
xim ativ 150 sînt însă astăzi utilizate în
economie. R evenind la Cluj. trebuie să
spun că m -am bucurat chiar de la în-
festat-o colegii m ei botanişti Viorica Ho-
degajînd, m ai ales la orele serii, m iros
de sub stan ţe fenolice, frecvent avînd la
suprafaţă produse petroliere. Pietrele de
pe fundul rîului, în locul vegetaţiei speci­
fice, sînt acoperite cu un mii negru-ulcios.
îm potriva acestei situaţii anorm ale a
luat în perm anenţă o atitudine ferm ă con­
ducerea Oficiului de G ospodărire a Apelor,
precum şi ziarul „Drumul socialism ului“,
prin ru b rica „Pro n a tu ra “. Ce folos însă,
a tîta tim p cît nim eni din cei vinovaţi de
această anom alie nu au binevoit m ăcar să
răspundă la repetatele m ateriale apărute
in presă 7 Totul apare cu atît mai absurd
cu cît anterior, in tr-u n m aterial tipărit,
un colectiv din Com binatul siderurgic
„V ictoria“-C ălan îşi expunea poziţia
(foarte corectă !) faţă de pericolul poluării
(D um itru Solduban, A lexandrina Zota,
Romulus Pereni : „Surse de poluare. Mă­
suri pentru com baterea poluării m ediului
în zona I. V. C ălan“, în volum ul „Comba­
te re a poluării = protecţia vieţii“, apărut
la Deva în anul 1981). De 8 ori în cursul
an ului 1982 şi de foarte m ulte ori în cursul
acestui an a fost serios alterată calitatea
apei de su p rafaţă din rîul Strei. în 10/11
octom brie a.c., n eglijenţa crasă şi-a făcut
din nou loc, apele am oniacal-fenolice au
aju n s în canalul de scurgere a apelor plu­
viale, S treiul a devenit iar un cim itir de
peşte !
In condiţiile in care faptele sînt prea
bine cunoscute se im pune luarea urgentă
de m ăsuri pentru readucerea lucrurilor pe
făgaşul no rm al : trag erea la răspundere —
în conform itate cu legislaţia în vigoare —
a celor vinovaţi de în tîm plările relatate
şi respectarea întocm ai a procesului de
tra ta re a apelor uzate.
P rezen ta scrisoare se v rea un apel pen­
tru salvarea Streiului, pentru salvarea
apelor no astre în general de pericolul po­
luării, m ai ales în acest m om ent, cînd
avem nevoie de ele pentru înfăptuirea pla­
nului naţional de irigaţii !
Dr. CORNEL STOICA ■
Spitalul C.F.R. Simeria
dişan şi M ircea Tămaş, care şi-au însu­
şit m etodele de lucru în acest dom eniu
de cercetare, în condiţiile în care pozi­
ţia lor în facultate era de cei m ai buni
cunoscători al plantelor din judeţele
Cluj, Sălaj, Bihor şi Alba, unde au p ar­
ticipat la m area acţiune naţională de c ar­
tare a florei m edicinale. C ercetarea com­
poziţiei chim ice a uleiului volatil din
frunze de nuc, sem nalată ca p rio ritară în
literatu ra de specialitate, a condus la r e ­
levarea unor efecte insectifuge şi insec­
ticide. Pe alt plan, el s-a dovedit a avea
o eficientă inhibitorie asupra celulelor
vegetale în diviziune, fiind com parabil ca
intensitate cu efectul citostaticelor in tra ­
te în terapeutică. D ovada a fost făcută
prin biotestul com parat, care face obiec­
tul brevetului de invenţie cu nr. 58 753, ai
cărui autori sînt dr. farm acist Florian
Gagiu, biolog A lexandru Cacoveanu şi
dr. biochim ist Constantin N istor de la
In stitutul oncologic C luj-Napoca. Alt r e ­
zultat : evidenţierea acţiunii cicatrizante,
antiinflam atorii, antialergice, antibacte-
riene şi antinicotice a azulenei identificate
în uleiul de flori de coada şoricelului, a-
ceasta fiind identică a tît din punct
de vedere chim ic cît şi ca efecte farm a­
cologice cu cea ex isten tă în florile de
m uşeţel. De asem enea, ex trag erea şi cer­
cetarea uleiului din corolele tubuläre de
floarea-soarelui, ce conţin un parfum pe
care n u - 1 izolase nim eni, m i-a adus unul
din brevetele de invenţie la care ţin cel
m ai m ult şi num eroase cereri de ex trase
din străin ătate, compoziţia chim ică a
acestui u lei volatil fiind caracterizată
p rm tr-u n conţinut bogat şi foarte v ariat
de esteri m onoterpenoidici, apreciaţi în
general pen tru calităţile lor superioare ca
arom atizanţi. In treacăt fie zis, unul din­
tre aceşti esteri este secretul parfum ului
de levănţică.
— A lte utilizări, pentru industria fa r­
maceutică, » rezultatelor cercetărilor
dv. î
— O serie de investigaţii au stat la
baza elaborării unor p rep arate cu con­
centraţie m are de uleiuri volatile, sim i­
lare cunoscutelor şi m ult-căutatelor bal­
sam uri chinezeşti şi vietnam eze. Colabo­
rato ru l m eu cel m al apropiat în această
direcţie este dr. biochim ist Constantin
Nistor. Cele opt invenţii brevetate, p ri­
vind realizarea unor astfel de unguente
arom atice-calm ante, au fost cesionate u -
n o r fabrici de m edicam ente. O altă cola­
borare a pornit de la experim ente m ai
vechi, in iţiate la începutul anilor ’60 de
conf. dr. Elisabeta R âcz-K otilla din T îr-
gu M ureş şi dr. G herghina M uşatescu din
Cluj-N apoca, şi a constatat în elaborarea
unor form ule de unguente pe bază de
ceară de albine şi azulene sau uleiuri vo­
latile cu azulene, a căror destinaţie a r fi
tratarea arsurilor de etiologii diverse şi a
radioderm itelor. încă o posibilitate de
aplicaţie a unor uleiuri volatile a prins
contur prin colaborarea cu Staţiunea de
cercetări zootehnice Bonţida şi priveşte
realizarea unor p rep arate de uz v eteri­
n a r pentru tra tarea enteritelor la viţei şi
com baterea derm atozelor bovinelor. Cu
aceasta nu ne-am îndepărtat de ceea ce
facem noi p en tru sănătatea oam enilor,
fiindcă de acele derm atoze se pot îm bol­
năvi şi oam enii.
— Şi m ulte speranţe, ba chiar certitu ­
dini in legătură cu sănătatea oam enilor işi
pot avea izvorul in cercetările pe care Ie
întreprindeţi aici, la F acultatea de fa r­
m acie din Cluj-Napoca.
— D ovadă pentru relaţia strînsă între
uleiurile volatile şi m edicină sînt cele 14
produse din această categorie, oficializa­
te în farm acopeea rom ânească. S trăd an i­
ile noastre încearcă lărgirea vederilor şi a
direcţiilor de aplicare ale acestui m aterial
de care dispunem şi pe care în fiecare
sezon de vegetaţie plantele îl fabrică
pentru noi.
DUMITRU ELIADE ■