Studiu Comparativ Al Sistemului Digestiv La Vertebratedocx

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

digestiv la vertebrate
CUPRINS
Introducere.......................................................................................................... pag.3
Capitolul 1. Legătura dintre încrengătura vertebratelor şi alte încrengături ….. .pag. 9
Capitolul 2. Aspecte privind sistemul digestiv la vertebrate………………….....pag. 12
Capitolul 3. articularită!i structurale privind sistemul digestiv la peşti …….....pag. 1"

3.1.#upraclasa I#C$# % Clasa C&'()*IC&+&,$ …..........................pag. 1"
3.1.1. Caractere generale ale peștilor cartilaginoși… … … … ..pag. 1-
3.1.2.or/ologia e0ternăla peștii cartilagino și… … … … … .. pag. 1-
3.1.3.#istemul digestiv al peștilor cartilagino și … … … … … .pag. 1
3.2. #upraclasa I#C$# % Clasa '#+$IC&+&,$#… … … … … … ..pag. 19
3.2.1.Caractere generale ale peștilor osoși … … … … … … ... pag. 19
3.2.2.or/ologia e0ternă la peștii osoși … … … … … … …....pag. 2
3.2.3. #istemul digestiv al peștilor osoși … … … … … … …...pag. 22
Capitolul 4articularități structurale privind sistemul digestiv la am/ibieni… ….pag. 2

.1.Caractere generale ale am/ibienilor … … … … … … … …..............pag. 2"
.2.or/ologia e0ternă la am/ibieni … … … … … … … …...................pag. 2-
.3.#istemul digestiv al am/ibienilor … … … … … … ….......................pag. 2-
Capitolul 54articularități structurale privind sistemul digestiv la reptile … … .... pag. 29

5.1. Caractere generale ale reptilelor … … … … … …......................... pag. 29
5.2. or/ologia e0ternă a reptilelor … … … … … …........................... pag. 3
5.3. #istemul digestiv la reptile … … … … …......................................pag. 3
Capitolul "4 articularită!i structurale privind sistemul digestiv la păsări… … … pag. 3

".1. Caracterele generale ale păsărilor… … … … …. ….........................pag. 3
".2. or/ologia e0ternă la păsări … … ….................................. … … ..pag. 35
".3. #istemul digestiv la păsări… …. … … …............................... … ….pag. 3-
Capitolul -4articularități structurale privind sistemul digestiv la mami/ere… … ..pag. 1

-.1. Caractere generale la mami/ere… … … … … … … … …..............pag. 1
-.2. or/ologia e0ternă la mami/ere … … … … … … … ….................pag. 2
-.3. #istemul digestiv la mami/ere … … … … … … … …....................pag. 
Conclu6ii… … … … … … … … … …...................................................................pag. 9
7ibliogra/ie … … … … … … … … … … …..........................................................pag. 51
2


Introducere
8oologia vertebratelor este ramura 6oologiei ce se ocupă cu studiul animalelor vertebrate

de6voltarea lor și mediul lor de trai. Animalele vertebrate sunt cele mai de6voltate dintre
speciile de animale. $le au toate sistemele de organe de6voltate și s%au adaptat la toate mediile
de viață. $le mai sunt numite cordate. )in acest grup /ac parte4 peștii am/ibiile reptilele
păsările mami/erele. #pre deosebire de nevertebrate acestea au coloană vertebrală și un
endosc:elet osos bine de6voltat la cele mai simple vertebrate este sub /ormă de o coardă.
#istemul nervos central este alcătuit din creier și măduva spinării. #istemul circular este unul
înc:is iar inima se a/lă l;ngă plăm;ni. <ertebratele se împart la r;ndul lor în acraniate și
craniate. =n natură sunt peste 5 de mii de specii de vertebrate.
#tudiul vertebratelor are o mare importan!ă at;t teoretică c;t şi din punct de vedere practic.
<ertebratele /iind în ma>oritatea lor animale mari şi utile au atras aten!ia omului încă din cele
mai vec:i timpuri. ' dovadă a acestui interes o constituie picturile muraledin di/erite peşteri
sculpturi şi basorelie/uri repre6ent;nd animale singuratice şi mai ales scene din via!a lor.
#tudiul vertebratelor ne permite să le cunoaştem /orma  organi6areareproducerea şi /elul de
via!ă în legătură cu mediul în care s%au adaptat4 uscat apă sau aer. Constituind un grup unitar
studiul comparat al speciilor actuale de vertebrate şi ai strămoşilor /osili ai acestora ne permite
să le aşe6ăm sub /orma unor serii evolutive de la cele mai simplu organi6ate p;nă la cele mai
comple0e. La nici un alt grup de animale nu au putut /i stabilite serii evolutive aşa de
comple0e ca la vertebrate. $ste destul să amintim în această privin!ă seriile evolutive ale
ele/an!ilor cailor şi ale strămoşilor omului.
=n /elul acesta vertebratele aduc cel mai puternic spri>in pentru urmărirea procesului
evolu!iei vie!uitoarelor cu c;t este mai evidentă imaginea evolu!ia de la animale la om.
#tabilirea originii animale a omului nu s%a putut /ace dec;t printr%o ad;ncă cunoaştere a
unită!ii de structură a omului u primatele şi a acestora cu mami/erele cele mai simple. Ast/el
studiul vertebratelor aduce un spri>in puternic concep!iei materialiste de trecere de la /ormele
cele mai simple la /ormele cele mai evoluate.
Adaptarea la di/erite condi!ii de via!ă regimuri alimentare şi moduri de locomo!ie pot /i
demonstrată în condi!ii optime în r;ndul vertebratelor . acestea procură un /oarte bun material
pentru ilustrarea interdependen!ei dintre organism şi mediu şi a plasticită!ii materiei vii. =n
r;ndul vertebratelor este cel mai bine demonstrată ac!iunea mediului asupra organismului
animal ca în e0emplul trecerii peştilor crosopterigieni de la via!a acvatică la via!a terestră şi
trans/ormarea lor în am/ibii sau la trecerea unor reptile la via!a aeriană şi la trans/ormarea lor
în păsări.
#tudiul vertebratelor ne a>ută să întrebuin!ăm speciile /olositoare în lupta biologică
contra dăunătorilor şi să le creăm condi!ii /avorabile de via!ă ast/el /iind ocrotite păsărelele
3


unele păsări răpitoare ca şi mami/erele carnivore şi insectivore. La /el de importantă este şi

studiul vertebratelor dăunătoare în vederea unei lupte mai e/icace împotriva lor ast/el omul
reuşind stăvilirea înmul!irii unor ro6ătoare şi carnivore dăunătoare economic reduc;ndu%se
ast/el pagubele produse de acestea. Alte specii de vertebrate ?broaştecobai c;ini @ servesc în
laboratoarele de cercetare drept animale de e0perien!ă pentru cunoaşterea prin compara!ie a
/unc!iunilor organismului uman. $ste destul să men!ionăm importan!a studiului re/le0elor
condi!ionate la mami/ere care au servit ca ba6ă pentru cunoaşterea /unc!iunilor sistemului
nervos la om.
ami/erele se utili6ea6ă la prepararea vaccinurilor ?antirabic antivariolic @ /olosite pentru
prevenirea bolilor şi a serurilor ?antidi/teric @ pentru vindecarea unor boli. #unt utili6ate şi
astă6i ca animale etalon pentru stabilirea do6ei de substan!e antibiotice sau medicamentoase.
nele vertebrate au ac!iune dăunătoare asupra sănătă!ii prin veninul care îl con!in şi pe care îl
pot inocula altele sunt transmi!ători de boli para6itare ? tenio6e tric:ino6e@ microbiene
?ciumă tularemie @ şi virotice ? turbarea@.
Cunoştin!ele despre animalele vertebrate şi în special despre cele terestre servesc şi pentru
ac!iunea de culturali6are a maselor şi de protec!ia naturii. entru cunoaşterea animalelor din
di/erite regiuni au /ost create grădini şi mu6ee 6oologice. In grădinile 6oologice sunt !inute şi
crescute di/erite animale sălbatice în condi!ii asemănătoare cu cele din natură. =n 7ucureşti s%
au pus în ultimii ani ba6ele unei ast/el de grădini 6oologice. In mu6eele 6oologice sunt
pre6entate animale singuratice sau grupe de animale preparate şi conservate. nul dintre cele
mai /rumoase mu6ee de acest /el este u6eul de istorie naturală Brigore AntipaD din
7ucureşti.
Importan!a teoretică şi practică a 6oologiei vertebratelor >usti/ică predarea acestuia ca
obiect de învă!ăm;nt de sine stătător care contribuie la educa!ia studen!ilor la însuşirea unor
cunoştin!e multiple necesare în!elegerii evolu!iei lumii vie!uitoarelor pe păm;nt. )e
asemenea valori/icarea multiplă a vertebratelor şi a produselor lor în alimenta!ie şi în di/erite
ramuri industriale necesită o mai atentă cunoaştere a structurii lor şi a vie!ii lor în vederea
e/orturilor ce trebuie depuse pentru trans/ormarea lor în scopul utili6ării cu c;t mai mult /olos
de către om.
=n ultimii ani studiul vertebratelor atrage aten!ia şi asupra unor animale pe cale de
dispari!ie ocrotite a6i în mod special la noi şi în alte numeroase state cre;ndu%se numeroase
parcuri na!ionale în care ele sunt supraveg:eate atent 6oologii /iind printre primii care au tras
semnalul de alarmă privind salvarea patrimoniului /aunistic în condi!iile te:nici6ării şi
poluării.
Istoricul studiului vertebratelor. )e6voltarea ştiin!elor biologice deci şi a 6oologiei a
/ost şi este determinată de necesită!ile pe care le pune în /a!a omenirii practica social%istorică
nevoile societă!ii. Animalele şi mai ales vertebratele au repre6entat pentru societatea
omenească încă din epoca primitivă o sursă de ba6ă uneori e0clusivă pentru :rană şi
îmbrăcăminte. (ecesitatea de a le v;na de a le prinde a condus la deprinderea de a le studia
mai atent /elul lor de via!ă observa!ii care s%au transmis din genera!ie în genera!ie.
4


=n antic:itatea :indusă în India se cunoaşte o primă încercare de clasi/icare a animalelor

de către ) a 1 v a n o încă cu două secole înainte de A r i s t o t e 1. $giptenii şi asirienii de
asemenea cunoşteau multe probleme din biologie mai ales a animalelor domesticite. în
antic:itatea greacă însă /ilo6o/ul A r i s t o t e l ? 3   E 3 2 2 @ este primul care în lucrarea sa
BIstoria animalelorD descrie peste 5 specii şi /ace o clasi/icare a regnului animal apropiată de
cea actuală deoarece grupul Banimale cu s;ngeD cuprinde vertebratele de a6i4 om patrupede
vivipare păsări patrupede ovipare cetacee şi peşti în opo6i!ie cu Banimale /ără s;ngeD care
cuprind moluşte crustacei etc. adică nevertebrate. Antic:itatea romană continuă descrierea a
numeroase vertebrate prin opera lui L u c r e t i u s ?99E55@ B)e rerum naturaD prin B&istoria
naturalisD de liniu cel 7 ă t r ; n ?23E-9@ şi alte lucrări care sunt însă sub in/luen!a lui
Aristotel situa!ie care s%a resim!it şi în timpul $vului ediu.Abia în timpul *enaşterii
încep;nd din secolul al F<I%lea apar din nou lucrări cu con!inut 6oologic eliberat oarecum de
dogmele inc:i6i!iei medievale cu orientare materialistă. Aceste lucrări repre6ent;nd contri%
bu!ii deosebite privind anatomia /i6iologia şi sistematica de multe ori erau nu opera unor
specialişti ci a unor medici diploma!i călători /ilo6o/iG ele apar în mai multe centre
europene descoperirea tiparului permi!;nd di/u6area lor mai largă. =n această perioadă apar în
6oologie lucrări comple0e de valoare semnate de4 $d u a r d Ha t t o n ? 1  9 2 E 1555@ B)e
di//erentiis animaliumD . 7elon ?151-E15"@ i:tiolog . * o n d e l e t ? 1 5  - E 1 5 " " @ 
pro/esor la ontpellier care descrie batracieni peşti şi mami/ere  o n r a d esner ?151"E
15"5@ B&istoria animaliumD apoi  l Js s e Al dr o va nd i * e di  a lp ig : i etc. pionierii
6oologiei în $uropa.
)escoperirile geogra/ice lărgesc mult s/era cunoştin!elor asupra animalelorG sunt
organi6ate călătorii îndră6ne!e iar descoperirea microscopului lărgeşte şi mai mult
cunoştin!ele de 6oologie în special privind lumea animalelor mici. =n secolul al F<II%lea se
impun în 6oologie cercetările lui K o : n *aJ ?1"2-E1-5@ iar în secolul următor C. L i n n e
?1--E1--@ prin publicarea lucrării de sinte6ă B#Jstema (aturaeD ?edi!ia a F%a 1-5@ în
care clasi/ică toate animalele introduc;nd sistemul de nomenclatură binară acceptat şi astă6i.
La s/;rşitul secolului al F<III%lea şi la începutul secolului al FIF%lea odată cu lucrările lui
7 u / / o n  C u v i e r L a m a r c  ş.a. apar în discu!ie şi unele probleme /undamentale ideea
trans/ormismului a evolu!iei. =n aceeaşi perioadă apar şi speciali6ări în di/erite direc!ii. Abia
mai t;r6iu prin apari!ia operei lui C :. ) a r M i n ? 1   9 E 1   2 @ B'riginea speciilorD
?159@ lucrările de 6oologie dob;ndesc o /undamentare evolu!ionistă cu numeroase e0emple
de anatomie şi embriologie spri>ină în mod activ ideea trans/ormistă în biologie. In aceeaşi
perioadă apari!ia şi de6voltarea mu6eelor şi grădinilor 6oologice a>ută nu numai procesul
instructiv%educativ dar şi noua orientare evolu!ionistă. Ca re6ultat al unor cunoştin!e mai
apro/undate în anumite domenii apar discipline 6oologice noi4 anatomia comparată
embriologia ecologia paleontologia alături de mor/ologie /i6iologie şi sistematică. Aceste
ramuri ale 6oologiei cuprind probleme cu totul speciale şi /urni6ea6ă 6oologiei tot mai multe
date pentru descrierea şi di/eren!ierea di/eritelor grupe de animale pentru stabilirea treptelor
/ilogenetice pentru e0plicarea legăturii str;nse care e0istă între /orma animalului şi condi!iile
5


de e0isten!ă. In /elul acesta specia este în!eleasă ca o unitate evolutivă iar genurile /amiliile
ordinele şi clasele ca unită!i sistematice necesare în în!elegerea şi descrierea regnului animal.
#ecolul al FlF%lea în a/ara liniei evolu!ioniste pe care o imprimă opera lui )arMin aduce şi
alte reali6ări valoroase. #e /ac numeroase e0pedi!ii ştiin!i/ice continentale de către e0ploratori
e0perimenta!i printre care amintim pe $duard *uppel ?1-9E1@ Al/red $d. 7re:m
?129E1@ A. N. i dd en do r/ ?1 1 5E 1 9 @ Lo re nt 6 'en ?1--9E151@
*ic:ard 'Men ?1E192@ şi al!ii a căror lucrări întregesc cunoaşterea /aunei din toate
continentele. In acelaşi timp apar lucrări de 6oologie dinamică şi e0plicativă /oarte valoroaseG
amintim printre altele re6ultatele deosebite ale lui +. # c :M a n n ?11E12@ . $. v. 7aer
?1-92E1-"@ *. <irc :oM ?1 21E 19 2@ . e gen bau r ?1 2"E 19 3@ $rn st
&a ec el ?1 3E 191 9@ A. '. oM ale Ms i ?1 E 19 1@ ş.a. =n secolul al FF%
lea se înregistrea6ă numeroase contribu!ii valoroase în di/erite ramuri ale 6oologiei. Ast/el
apar tratate de aleontologie evolutivă şi aleo6oologie semnate de '. Ab e l ? 1 9 2  @   .
v. 8i tt el ?192@ A. #. *o me r ?1 95 @  K. i ve te au ?1 95 1E 19 5- @ care au rolul de
a stabili /ilogenia di/eritelor ordine şi a /i0a po6i!ia lor sistematică leg;nd ast/el /ormele /osile
cu cele actuale. =n 6oologia e0perimentală se aduc contribu!ii de ba6ă privind structura oului şi
probleme de embriogene6ă cum sunt lucrările lui &. # p e m a n n ?1921@ A. )alcO ?191@
ş.a. Apar de asemenea lucrări de genetică şi :istologie în spri>inul sistematicii animale în
lumina concep!iilor actuale şi pe ba6a noilor cercetări de bioc:imieG amintim pe K. #. & u 0 1 e
J ?(oua sistematică 19@ . )ob6:ansJ ?enetica şi originea speciilor 191@ K. 8. ,
o u n g ?<ia!a vertebratelor 195"@ şi mul!i al!ii.
=n studiul vertebratelor din *om;nia un moment important 1%a constituit apari!ia în anul
1-1" a lucrării lui ). C a n t e m i r B ) e s c r i p t i o oldaviaeD în care sunt descrise numeroase
vertebrate de la noi printre care 6imbrul cerbul mistre!ul saiga etc. alături de alte probleme
geogra/ice şi economice. Noarte interesante sunt mai ales datele privind 6imbrul şi saiga două
mami/ere astă6i complet dispărute din /auna !ării noastre.
Nauna de la noi a /ost par!ial studiată şi de cercetători străini care ne%au vi6itat !ara.
)intre aceştia putem aminti pe arsigli ?1"9@ I. NridvalsJ?1-"-@ K. 7eno
? 1 - -  @  care semnalea6ă di/erite specii de peşti mai ales în +ransilvania iar mai t;r6iu pe .
C :. ) a n / o r d care colectea6ă timp de mai mul!i ani ?1-5E19@ păsări din asivul
*ete6at pentru mu6eul de istorie naturală din Londra. ai men!ionăm pe ' t t o N i n s c :  care
/ace studii importante asupra păsărilor din )elta )unării ?15@ iar mai recent p e
*obertertens care între anii 1921E1923 studia6ă reptilele din )obrogea şi din )elta
)unării.
rintre primii 6oologi de la noi care s%au ocupat şi cu vertebratele amintim pe $. A. 7 i
e 1 6 din #ibiu autorul primelor liste de /aună locală din +ransilvania pe *. ) o m b r o v s  i
ș i I .  . L i c : e r d o p o l  6oologi la u6eul de istorie naturală din 7ucureşti care au publicat
studii despre păsări şi mai recent )i o n i s i e L i n ! i a ? 1    E 1 9 5 2 @ din +imişoara care a
contribuit în mare măsură la cunoaşterea păsărilor din !ara noastră. în această ultimă perioadă
amintim şi studiile lui C. i ri !e sc u ?1 93 @ şi *. Că li ne sc u asupra reptilelor. n
6


mare rol în sistemati6area şi organi6area studiilor /aunistice 1%a avut în/iin!area unor societă!i
mai ales pe l;ngă mu6eele de istorie naturală. Ast/el în anul 133 ia /iin!ă #ocietatea de
medici şi naturalişti din IaşiG naturaliştii din +ransilvania au în/iin!at la #ibiu în anul 19
#ocietatea ardeleană de științe naturale şi la Clu>
=n anul 159 #ocietatea mu6eului ardelean. =n anul 13 se alcătuiesc la 7ucureşti primele
colec!ii de animale care îmbogă!indu%se necontenit vor /orma u6eul de istorie naturală din
7ucureşti astă6i u6eul Brigore AntipaD. =n aceste mu6ee prin gri>a membrilor acestor
societă!i s%au acumulat importante colec!ii de vertebrate. =n a/ara mu6eelor şi societă!ilor de
ştiin!e naturale activitatea ştiin!i/ică se concentrea6ă şi la catedrele de 6oologie care se
de6voltă pe l;ngă cele trei universită!i în/iințate la Ia și ?1"2@ la 7ucureşti ?1"@ si Clu>
?1-2@.At;t la mu6ee c;t şi la universită!i se desprinde contribu!ia valoroasă a unor 6oologi
rom;ni renumi!i care au studiat vertebratele şi au trasat >aloanele unor şcoli a căror elevi au
continuat cercetări pentru cunoaşterea /aunei *om;niei. Amintim printre al!ii pe rigore
Antipa aul 7u>or Ioan 7orcea $mil *acovi!ă şi Andrei opovici 7î6noşanu.
rigore Antipa ?1"-E19@ a studiat peştii de apă dulce şi marini de la noi. #tudiile sale
sistematice biologice şi ecologice au o mare valoare /iind orientate spre sectorul productiv. $l
dă şi primele îndrumări ştiin!i/ice pentru pescuit şl piscicultura Ini!iind şi prima legisla!ie
privind reglementarea pescuitului în apele !ării. rigore Antipa a organi6at şi moderni6at
u6eul de istorie naturală din 7ucureşti care astă6i îi poartă numele cre;nd o nouă /ormă de
e0punere şi anume dioramele în care animalele sunt pre6entate în mediul lor natural.
aul 7u>or ?1"2E1952@ pro/esor la niversitatea din Iaşi specialist în probleme de
mor/ologie a studiat de6voltarea embrionară la ciclostomi.
I o a n 7 o r c e a ? 1  - 9 E 1 9 3 " @  unul din elevii lui . 7 u > o r /ost pro/esor de 6oologie
la niversitatea din Iaşi s%a ocupat cu studiul peştilor din area (eagră şi a în/iin!at
#ta!iunea 6oologică de la Agigea care%i poartă numele. Aici s%a creat o şcoală de valoroşi
6oologi care cercetea6ă mai ales /auna ării (egre.
$ m il * a c ov i ! ă ?1 " E 19  -@  /ost pro/esor la niversitatea din Clu> este
întemeietorul biospeologiei. în cursul e0pedi!iei pe vasul B7elgicaD în regiunile antarctice a
studiat via!a pinguinilor şi a balenelor.
)imitrie <oinov ?1"-E1951@ a /ost pro/esor de mor/ologie animală la niversitatea
din 7ucureştiG el a creat o şcoală de valoroşi mor/ologi în !ara noastră.
A. opovici 7î6noşanu ? 1  - - E 1 9 " 9 @ a /ost pro/esor de 6oologie la niversitatea din
7ucureşti. $l este creatorul unei valoroase şcoli de 6oologi şi ecologiG în 1923 în/iin!ea6ă
#ta!iunea 6oologică din #inaia% Cumpătu unde s%au /ăcut numeroase studii cu orientare
ecologică privind /auna noastră montană mai ales asupra asivului 7ucegi. )upă anul 19
odată cu reorgani6area Academiei şi cu în/iin!area Colectivului BNauna *..*.D cu crearea
unor institute departamentale şi cu de6voltarea celor e0istente cercetarea /aunistică din !ara
noastră ia un av;nt deosebit. ruparea cercetătorilor orientarea şi diri>area acestora apari!ia a
numeroase publica!ii /ac posibilă o cunoaştere apro/undată a /aunei vertebratelor încep
cercetări de ecologie şi 6oogeogra/ie alături de cele sistematice se încearcă aclimati6ări de
7


specii valoroase pentru economia !ării se iau măsuri de protec!ie sau de combatere a unor
specii. +oate aceste contribu!ii aduc o orientare nouă nu numai teoretică dar şi practică legată
de produc!ie înscriindu%se ast/el pe linia e/ortului general al poporului nostru. =n ultimii
3 de ani perioadă de adevărată revolu!ie cultural ştiin!i/ică în *om;nia apar numeroase
opere de valoare semnate de . 7ănărăscu ?peşti@ I. Nu:n şi Pt. <ancea ?reptile@ )ionisie
Lin!ia ?păsări@ o serie de lucrări de cinegetică şi economia v;natului semnate de A. Comşia
'tto Hitting I. op C. *osetti% 7ălănescu ş.a. In cadrul catedrelor de 6oologie de la
/acultă!ile de biologie la Institutul central de biologie la u6eul Br. AntipaD la Institutul de
speologie şi multe alte institute departamentale e0istă astă6i numeroşi cercetători care
studia6ă probleme privind următoarele clase4 peşti am/ibieni reptile păsări şi mami/ere. =n
acelaşi timp actualele cercetări se orientea6ă tot mai mult în cunoaşterea biologiei verte%
bratelor şi în problemele de ecologie animală observa!ii asupra ac!iunii poluării asupra
cunoaşterii di/eritelor ecosisteme asupra protec!iei şi rolului multiplu al vertebratelor în
economie legat de valoarea lor practică.
8


Capitolul 1: LEGĂTURA DINTRE ÎNCRENGĂTURA

ERTE!RATEL"R #I ALTE ÎNCRENGĂTURI
=ncrengătura vertebratelor ocupă un loc distinct între celelalte încrengături. Cu toate

acestea între vertebrate şi nevertebrate se găsesc o serie de asemănări care în unele ca6uri
indică e0isten!a unui strămoş comun nevertebrat. Cu c:etognatele ec:inodermele
pogono/orele stomocordatele şi cordatele in/erioare ?procordatele@ vertebratele alcătuiesc o
grupă de ordin superior E deuterostomele (Deuterostomia). )euterostomele îşi trag numele
de la modul de /ormare a gurii de/initive care nu derivă din blastopor ci se /ormea6ă la polul
opus. în modul acesta se deosebesc de nevertebratele protostome (Protostomia), a căror gură
de/initivă derivă din blastopor. e lîngă aceasta deuterostomele au şi alte caractere proprii.
Ast/el ectodermul lor nu participă dec;t în mod limitat la /ormarea tubului digestiv şi anume
dă numai partea anterioară (stomodeum) şi posterioară (proctodeum). Inima este de origine
me6oblastică. )euterostomele se pot împăr ți în deuterostome în sens larg ?c:etognate@ şi
deuterostome propriu%6ise ?ec:inoderme pogono/ore stomocordate şi cordate@. în interiorul
grupului ec:inodermo%cordate încrengăturile stomocordate urocordate ce/alocordate şi
vertebrate pre6intă o serie de caractere comune. La acest grup /aringele pre6intă ori/icii pe
păr!ile laterale (faringotreviie), la nivelul cărora are loc sc:imbul respirator cel pu!in într%un
anumit stadiu de de6voltare sistemul nervos este în /ormă de tub aşe6at pe linia medio%
dorsală a corpului (epineurie sau notoneurie), iar inima este /ormată dintr%o ve6iculă
musculoasă încon>urată de pericard (cardo-pericard). Aceste trei caractere importante nu se
regăsesc la alte încrengături /apt care conduce la concep!ia unei asemănări mai mari dintre
stomocordate şi cordate. +otodată stomocordatele au caractere de asemănare în plus ou
ec:inodermele prin /aptul că larva lor tornaria în stadiul dipleural este aproape identică cu
larva ec:ino% dermelor.
La /el dintre protostome stomocordatele se aseamănă cu anelidele prin /aptul că au o
creştere intercalară a corpului şi nu o creştere terminală caracteristică pentru cordate. )e
asemenea circula!ia s;ngelui în vasul dorsal al stomocordatelor este ca la anelide dinapoi
înainte şi nu dinainte înapoi ca la cordate. Cu toate acestea larva tornaria a stomocordatelor nu
se aseamănă cu larva troco/oră a anelidelor. rmea6ă că rela!iile dintre stomocordate şi
cordate pe de o parte şi celelalte încrengături de nevertebrate pe de altă parte se re/eră la
9


asemănări datorită po6i!iei pe o treaptă in/erioară a stomocordatelor şi nu datorită unei derivări

directe.
Cordatele au o situa!ie aparte în grupa meta6oarelor şi se deosebesc net de restul
deuterostomelor prin pre6en!a notocordului şi mai ales prin topogra/ia organelor principale.
(eura0ul este aşe6at dorsal deasupra tubului digestiv la cordate şi vertebrate sub tubul
digestiv la nevertebrate. Inima cordatelor are po6i!ie ventrală în timp ce la nevertebrate este
aşe6ată dorsal ?/ig. 1.1@. #c:eletul principal al cordatelor notocordul de origine endodermică
este intern pe c;nd sc:eletul nevertebratelor de origine ectodermică este mor/ologic e0tern.
e l;ngă aceste însuşiri cordatele se înrudesc între altele şi prin de6voltarea ontogenetică căci
numai la ele se observă stadiul de neurulă care succede stadiul de gastrulă. Cordatele pre6intă
deci deosebiri nete /a!ă de celelalte încrengături. In plus mani/estă deosebiri nete şi între ele
motiv pentru care sunt studiate în trei încrengături deosebite4 urocordate ce/alocordate şi ver%
tebrate.
a -anus ; f. br.-fantă branhială ; g-gură ; g.n.-ganglion nervos ; in-inimă ; n-notocord; t.d.-tub

digestiv; t.n.-tub nervos
Cordatele (Chordonia). #unt celomate deuterostome cu sc:elet intern a0ial notocordul

de origine dublă endoblastică şi me6oblastică. #istemul nervos în /ormă de tub este situat
deasupra tubului digestiv ?epineurie@ în timp ce cardo%pericardul inima se a/lă sub tubul
digestiv. Naringele serveşte ca aparat respirator /ie prin ori/iciile sale (faringotremie) la
speciile acvatice /ie printr%un diverticul ventral la speciile cu respira!ie pulmonară. Corpul are
1


simetrie bilaterală. artea principală a sc:eletului o constituie notocordul sau coarda dorsală,

situată deasupra tubului digestiv şi sub tubul neural. La vertebrate în legătură cu notocordul se
de6voltă coloana vertebrală şi craniul. o6i!ia dorsală a sistemului nervos (epineurie,
notoneurie) este caracteristică. Neuraul sau aa nervoasă este în /ormă de tub cu o cavitate
internă neurocel, care în partea posterioară răm;ne îngustă (canal ependimar), iar în partea
anterioară se dilată (ventricul). (eura0ul este /ormat din celule şi /ibre nervoase la care se
adaugă celule de sus!inere (nevroglii). La vertebrate din neura0 se de6voltă ence/alul măduva
spinării şi nervii.
Cu pu!ine e0cep!ii corpul cordatelor este evident alcătuit din segmente sau metamere
care se observă la nivelul sc:eletului musculaturii sistemului nervos aparatului circulator şi
aparatului e0cretor. La embrion un metamer este /ormat dintr%o masă celulară dublă la dreapta
şi la st;nga liniei mediane în centrul căreia se găseşte cavitatea celomatică (somit). artea
dorsală a somitelor păstrea6ă caracterul metameric. artea ventrală se contopeşte în tot lungul
corpului pierde aspectul metameric d;nd celomul sau splanhnocelul, care are o /oi!ă e0ternă
somato- pleura şi o /oi!ă internă splanhnopleura. rin acest caracter al păr!ii ventrale
cordatele se deosebesc de celelalte încrengături cu metameri6a!ie ?anelide artropode@ unde şi
partea ventrală a somitelor răm;ne metameri6ată.
ura adultului se /ormea6ă secundar la polul opus blastoporului iar anusul la unele
specii poate deriva din blastopor. artea anterioară a tubului digestiv stomodeum, şi partea sa
posterioară proctodeum, derivă din ectoblast în timp ce restul tubului digestiv derivă din
endoblast. La cordatele in/erioare şi !gnatha,care sunt microfage, adică se nutresc cu :rană de
dimensiuni mici gura este larg desc:isă pe c;nd la macro- fage, gura se poate înc:ide. La
cordatele cu via!ă acvatică e0istă fante branhiale (faringotremie) la nivelul cărora se de6voltă
bran:ia. La vertebratele aeriene se de6voltă plăm;nul. #;ngele este /ormat din plasmă şi
elemente celulare. Aparatul circulator este /ormat din inimă musculoasă încon>urată de
pericard (cardo-pericard), din vene, care aduc s;ngele din corp la inimă şi artere care conduc
s;ngele în corp. #ensul circula!iei în vasul dorsal la cordatele in/erioare este ce/alo%caudal.
Ce/alocordatele şi vertebratele au un aparat e0cretor de tip ne/ridian adică /ormat din
unită!i numite nefridii (nefron). Capătul intern al ne/ridiei se desc:ide în cavitatea generală de
cele mai multe ori pe c;nd cel distal se desc:ide la e0terior direct în cavitatea peri/aringiană
la ce/alocordate sau indirect prin ureter la vertebrate. (e/ridiile elimină substan!ele de
e0cre!ie în măsura în care se produc sunt deci un aparat ecretor emonctor. La urocordate
substan!ele de e0cre!ie se adună în anumite celule rinichi de acumulare, care se elimină prin
ruperea păr!ilor din corp. onadele în număr de mai multe perec:i ?ce/alocordate@ sau o
singură perec:e ?urocordate şi vertebrate@ sunt aşe6ate la nivelul /aringelui la ce/alocordate şi
unele urocordate sau în urma /aringelui la celelalte cordate. Ce/alocordatele şi vertebratele au
se0ele separate sunt deci gonocore, pe c;nd urocordatele sunt :erma/rodite. In de6voltarea
embrionară pe l;ngă stadiile de morulă blastulă şi gastrulă apare un stadiu nou neurula .
rocordatele au reproducere se0uată şi ase0uată. Cordatele cuprind trei încrengături4
urocordate ce/alocordate şi vertebrate.
11


Capitolul $:ASPECTE PRIIND SISTE%UL DIGESTI LA

ERTE!RATE

Aparatul digestiv.
artea principală mi>locie a aparatului digestiv derivă din enteron, în timp ce

e0tremită!ile aparatului stomocecumul şi proctodeumul sunt de origine ectodermică. ăr!ile
aparatului digestiv sunt gura /aringele eso/agul stomacul şi intestinul. ura se continuă
direct sau este de obicei separată de /aringe. =n gură se di/eren!ia6ă din!ii limba şi glandele
salivare.
Din&ii' de origine dermoepidermică sunt /i0a!i pe mandibulă ma0ilar palatin şi vomer şi
au /unc!iune pre:ensilă şi masticatoare. artea dermică prin intermediul odontoblastelor
generea6ă ivoriu sau dentina, pe c;nd epiteliul mucoasei bucale dă smal"ul, care acoperă
supra/a!a dintelui. =n partea a0ială a dintelui este un gol umplut cu pulpa dintelui, în care se
găsesc !esut con>unctiv capilare sanguine şi termina!ii nervoase. )in!ii u6a!i se sc:imbă de
mai multe ori la vertebratele in/erioare şi odată la mami/ere. )in!ii pot /i înlocui!i de /orma!ii
secundare plăci cornoase ?reptile păsări monotreme@ fanoane ?balene@ sau lamele
?anseri/orme@. La ciclostomi se găsesc din!i epidermici sau odontoi#i.
Li()a , /i0ată pe planşeul gurii este sus!inută de arcul hioidian şi uneori de primele arcuri
branhiale şi serveşte la pre:ensiunea alimentelor degluti!ie şi ca organ de sim!. =n pere!ii
cavită!ii bucale ai tetrapodelor se găsesc di/erite glande salivare$ sublinguale, retrolinguale,
submailare, parotide şi labiale. La gnatostome glandele au o diasta6ă amilolitică iar la
ciclostomi o diasta6ă proteolitică.
*arin+ele , neprecis delimitat de gură are o por!iune în care se desc:id trompele lui
%ustache. e pere!ii laterali ai /aringelui la ciclostomi şi peşti se de6voltă branhiile, iar la
vertebratele pulmonate se de6voltă plăm&nul, dintr%un diverticul ventral. =n /aringe se
încrucişea6ă căile aeriene cu cele alimentare. La vertebratele in/erioare această încrucişare se
/ace şi în gură ?/ig. 2.1@.
E,o-a+ul se continuă cu partea dorsală a e0tremită!ii /aringelui. artea sa posterioară
participă la /ormarea stomacului. e traiectul eso/agului pot e0ista dilatări guşa care are
/unc!ii di/erite.
Sto(acul are pere!ii musculoşi mai ales la păsări şi mami/erele insectivore şi participă cu
muşc:ii la digestia mecanică. landele din mucoasa stomacală secretă acid clorhidric şi
12


diasta#e proteolitice, care contribuie la digestia c:imică. La unele vertebrate cu regim

alimentar ierbivor stomacul poate /i compartimentat.
Inte,tinul continuă stomacul. $l se desc:ide la e0terior prin cloacă, la ma>oritatea
vertebratelor. La unii peşti şi la ma>oritatea mami/erelor se desc:ide direct la e0terior prin
anus .=n partea anterioară intestinul este di/eren!iat în intestinul sub"ire, iar în partea
posterioară în intestin gros, separat între ele prin valvula, ileocecală. La capătul pro0imal al
intestinului gros se de6voltă un diverticul intestinal 'nfundat, cecul, care la ro6ătoare şi
erbivore poate avea o mare de6voltare. Intestinul gros se continuă cu rectul care se desc:ide la
e0terior. =n pere!ii intestinului sub!ire glandele intraparietale produc diasta#e proteolitice
(erepsina) şi amilolitice (inverta#a). =n a/ară de aceasta în duoden se desc:id două glande
ane0e /icatul şi pancreasul care îndeplinesc /unc!ii digestive pe l;ngă alte /unc!iuni.
*icatul secretă fierea sau bila, care trece din canalele biliare în canalul hepatic şi în
continuare prin canalul coledoc se varsă în duoden. =ntre canalul coledoc şi :epatic se a/lă
ve#ica biliară, în care se acumulea6ă bila. rin secre!ia lipa#ei, /icatul ac!ionea6ă asupra
grăsimilor.
Pancrea,ul este o glandă apărută din mai multe diverticule intestinale /apt care e0plică
împăr!irea lui în lobi sau insule i#olate. $l secretă diasta#e proteolitice (tripsinogenul),
amilolitice (amilopsina) şi lipa#a. în interiorul pancreasului insulele lui angerhans secretă
insulina ce se elimină direct în s;nge.
lande cu secre!ie internă sau glande endocrine. $le îşi varsă direct în s;nge produsele de
secre!ie hormonii, care au o importan!ă deosebită în metabolism. 'riginea lor este di/erită. în
cursul de6voltării embrionare din pla/onul cavită!ii bucale se /ormea6ă lobul anterior al
hipofi#ei, adenohipofi#a.=n urma acesteia in/undibulul dience/alului generea6ă neurohipofi#a,
care la tetrapode constituie lobul posterior al hipofi#ei. &ipo/i6a stimulea6ă de6voltarea şi
reglea6ă /unc!ionarea glandelor genitale creşterea corpului şi metabolismul.
13


ig. *.+ egătura 'ntre căile aeriene i alimentare $

! -peti; .-amfibieni; reptile, păsări ; C.-mamifere.
=n regiunea /aringiană a tubului digestiv din două evagina!ii dintre punga I şi II /aringiană
şi din două evagina!ii ale perec:ii a I<%a apungilor /aringiene se de6voltă tiroida, omoloagă cu
endostilul cordatelor in/erioare. &ormonul tiroidian tireoglandulina, are ac!iune asupra
metabolismului şi creşterii organismului
Glandele paratiroide se de6voltă la nivelul pungilor bran:iale III şi I< iar :ormonul lor
ac!ionea6ă asupra metabolismului calciului.
Ti(u,ul apare ca o evagina!ie a pungii a III%a bran:iale are un :ormon activ în perioada
tinere!ii stimulea6ă metabolismul creşterea şi /unc!ionarea glandelor genitale pe l;ngă alte
/unc!iuni.
Glandele ,uprarenale , din vecinătatea rinic:iului apar pe seama unor ganglioni
simpatici a căror celule la peşti şi am/ibieni /ormea6ă corpii interrenali, iar la amniote dau
substan"a medulară a glandelor. )in epiteliul celomatic se /ormea6ă corteul glandelor
suprarenale. #ubstan!a medulară secretă adrenalina, cu ac!iune asupra presiunii sanguine iar
corte0ul secretă cortina cu ac!iune asupra metabolismului.
Glanda epi-i./ sau glanda pineală, de6voltată din trans/ormarea oc:iului pineal
in/luen!ea6ă apari!ia caracterelor se0uale şi metabolismul.
In,ulele lui Lan+er0an, , din pancreas secretă insulina, cu ac!iune asupra utili6ării
6a:ărului. în plus secretă glucagonul.landele intersti"iale se găsesc la mascul între tuburile
14


seminale ale testiculului iar la /emelă în /oliculele ovariene. Ac!iunea :ormonului glandular
in/luen!ea6ă de6voltarea caracterelor se0uale secundare.
La petromi6oni ?Nig. 2.2 +ura are /ormă de potcoavă la larvă şi nu are limbă şi
/orma!iuni cornoase. La adult gura este circulară sau ovală şi are din!i cornoşi ?odontoi6i@ şi
plăci pre6ente şi pe limbă cu rol de a per/ora pielea peştilor pentru a le suge con!inutul
!esuturilor. $0istă şi glande salivare cu secre!ie anticoagulantă. Cavitatea bucală se continuă cu
/aringele ce are dorsal eso/agul iar ventral un /aringe bran:ial în care se desc:id pungile
bran:iale. $so/agul se continuă cu un intestin rectiliniu ce pre6intă în interior pliuri cutate şi
se termină prin ori/iciul anal. Nicatul este pre6ent dar pancreasul este mic la petromi6oni şi
di/u6 la mi0ine.La mi0ine gura este încon>urată de două perec:i de tentacule glandele
salivare lipsescG /undul cavită!ii bucale este delimitat de un velum
igura *.* /istemul digestiv la pteromi#oni
15


Capitolul 2:PARTICULARITĂ3I STRUCTURALE PRIIND

SISTE%UL DIGESTI LA PE#TI
eștii /ac parte din subîncrengătura gnat:ostomata cu /ălci mobile provenite din
modi/icarea unor arcuri viscerale. Craniul este complet apare şi regiunea occipitală. 7ran:iile
sunt de origine ectodermică. Coarda dorsală ?notocordul@ este pre6entă în stadiul embrionar şi
cu unele e0cep!ii la adul!ii unor peşti am/ibieni şi reptile. Au din!i adevăra!i urec:ea internă
cu trei canale semicirculareG sacii na6ali perec:i. rimele vertebrate cu /ălci care au apărut
sunt cunoscute sub /ormă /osilă % peştii lacodermi ?care aveau plăcu!e dermice în piele@.
Avanta>ul /ălcilor le permitea prădarea unor /orme mari şi active. Animalele posesoare de /ălci
aveau avanta>e mari /a!ă de vertebratele /ără /ălci care erau obligate la o e0isten!ă
asemănătoare viermilor ce se :rănesc cu organisme mici din m;luri. Apari!ia /ălcilor a
determinat modi/icări la primele două perec:i de arcuri bran:iale cartilaginoase. =nceputul
acestei tendin!e s%a putut vedea la unii ostracodermi unde gura era mărginită de plăcu!e
dermice care puteau /i manevrate aşa cum se procedea6ă cu /ălcile. Anterior arcurilor au
apărut modi/icări ce au permis o mai e/icientă prindere pielea din >urul gurii s%a modi/icat în
din!i. robabil arcurile bran:iale laterale s%au curbat într%o po6i!ie caracteristică /ălcilor
vertebratelor aşa cum se vede la placodermi. aripioarele perec:i pectorale şi ventrale posibil
să /i apărut dintr%o perec:e de pleure similare cu cele de la Amp:io0us aşa cum pare să ne
con/irme Acant:odi la care s%au divi6at într%o serie de înotătoare % peşti primitivi
contemporani cu lacodermii.
lacodermii au evoluat într%o mare varietate de /orme ce aveau o armură /ormată din
sol6i şi plăcu!e osoase. +o!i au dispărut la s/;rşitul erei paleo6oice ?25 milioane de ani în
urmă@. Cum au căpătat vertebratele /ălciQ La peştii din #ilurian ce trăiau în m;l prima
desc:idere bra:ială s%a trans/ormat într%un spiracul ce se desc:idea pe partea superioară a
capului. permi!;nd apei a /i condusă în cavitatea bran:ială. rimele arcuri bran:iale au
devenit mai largi şi s%au înarmat cu din!i. Norme ale acestor trans/ormări pot /i vă6ute la
rec:ini.
16


2414Supracla,a PISCES 5 Cla,a C6"NDRIC6T67ES
*ec:inii şi rudele lor au apărut ca resturi /osile în depo6itele devoniene  milioane de ani
în urmă.#e constată multe modi/icări la /ormele actuale dar se păstrea6ă şi elemente primitive.
$0istă astă6i apro0imativ  de specii de peşti cartilaginoşi ce se împart în două subclase4
#ubclasa #elac:ii ?$lasmobranc:i@ care au bran:ii lă!ite. $ste împăr!ită în două serii4
• leurotremata % rec:ini care au corpul cilindric şi /antele bran:iale pe /iecare latură a
corpuluiG
• &Jpotremata ?7atoidea@ peşti cartilaginoşi care au corpul turtit dorso%ventral /antele
bran:iale se desc:id pe partea ventrală.
#ubclasa &olocep:ali ?7radvodonti@ % au capul mareG un opercul membranos.
3.1.1. Caractere generale ale peștilor cartilaginoși4

1. Corpul /usi/orm sau turtit dorso%ventral. înotătoarele ventrale modi/icate la
mascul în organe de acuplare.
2. ura aşe6ată ventralG 2 saci ol/activi care nu se desc:id în cavitatea bucală
3. ielea cu sol6i placoi6i şi glande mucoaseG sol6ii placoi6i modi/ica!i în din!i.
. #c:eletul în întregime cartilaginos.
5. #istemul digestiv cu stomac în /ormă de DKD şi intestinul cu valvulă spirală.
". Inima cu un atriu un ventricul cu con arterial.
-. *espira!ia se /ace prin 5%- perec:i de bran:iiG lipseşte operculul ?doar unul
membranos la Chimaera).
. Lipseşte ve6ica cu aer.
9. Creierul cu 2 lobi ol/activi mari 1 perec:i de nervi cranieni urec:ea internă cu 3
canale semicirculare.
1. #e0ele sunt separateG gonadele perec:iG conductele genitale se desc:id în cloacă
#unt ovipare vivipare /ecunda!ia internăG de6voltarea embrionului /ără
metamor/o6ă.
17


igura 0.+$ Clasa Chrondrichth1es$ subclasa /elachii, seria Pleurotremata (rechinul pelerin);
seria 2ipotremata (vulpea de mare); subclasa 2olocephali (himera) (*)
2414$4%or-olo+ia e8tern/la peș tii cartila+inoș i
eştii cartilaginoşi au dimensiuni variate unii a>ung;nd la 1" m lungime cum sunt rec:inii
balenă Corpul la rec:ini spre e0emplu la c;inele mare ?Nig. 3.2@ are /ormă :idrodinamică
gura aşe6ată ventral In /a!a ei se găseşte un rostru. =notătoarele neperec:i4 codala este
:eterocercă cu lobul superior mai mareG două înotătoare dorsale ?una aşe6ată după cealaltă@
precedate de un spinG înotătoarea anală nu se găseşte la to!i rec:inii. =notătoarele perec:i sunt4
pectoralei şi ventrale sus!inute de un sc:elet apendicular. La mascul partea internă a
înotătoarei ventrale este modi/icată într%un organ de acuplare ?mi0opterigiu% pterigopodii@.
igura 0.*$ 3orfologia eternă a rechinului

'c:ii sunt aşe6a!i lateral cu pleoape şi uneori cu o membrană nictitantă şi în spatele
/iecărui oc:i este un ori/iciu numit spiracul care comunică cu cavitatea bran:ială #piraculul
este o rămăşi!ă a primei /ante bran:iale .(ările perec:i sunt ca nişte pungi aşe6ate ventral în
/a!a gurii.
3.1.3.#istemul digestiv al peștilor cartilaginoși ?Nig. 3.3@
Gura este aşe6ată ventral sau subterminal are din!i aşe6a!i pe cele două /ălci în mai multe
şiruri. )in!ii se înlocuiesc pe măsură ce se u6ea6ă (u sunt glande salivare. Cavitatea bucală se
continuă cu /aringele ?cavitate buco/aringiană@ unde se desc:id pungile bran:iale. $so/agul
este scurt stomacul bine di/eren!iat intestinul are o valvulă spirală ?cute interne care măresc
supra/a!a de digestie@G inte,tinul se desc:ide în cloac/4
Nicatul este mare bilobat şi con!ine grăsimi. eştii cartilaginoşi /olosesc /icatul ca un
mecanism pentru a contracara greutatea sol6ilor placoi6i din!ilor şi sc:eletului cartilaginos.
Nicatul la rec:ini are o cantitate mare de ulei sOualina care determină o densitate de
apro0imativ 95 gRml ?densitatea apei de mare este de 13
18


igura 0.0$ /istemul digestiv la rechin (0)

gRml@. Nicatul repre6intă 25 S din greutatea corpului deci mărimea /icatului şi pre6en!a
sOualinei asigură /lotabilitatea. entru /aptul că rec:inii nu au ve6ică înotătoare rolul ei este
luat de /icat care /unc!ionea6ă ca un sac cu ulei ce a>ută la compensarea greută!ii corpului.
24$4 Supracla,a PISCES 5 Cla,a "STEIC6T67ES
Astă6i se cunosc apro0. 21. de specii de peşti osoşi adapta!i la multitudinea de :abitate
acvatice. Norma corpului ?Nig. 3.@ poate /i un indiciu al acestei mari diversită!i. nele specii
au /ormă de /us corpul alungit înotătoarea codală puternică iar al!ii au adaptării pentru
urmărirea pră6ii. eştii care trăiesc pe /undul apelor au corpul comprimat dorso%ventral sau
lateral cu adaptări pentru camu/la> 4 Corpul cilindric ca la ang:ilă este o adaptare pentru
mişcarea prin şerpuire şi pentru a pătrunde în găuri şi crăpături. nii peşti au /orma de bici şi
al!ii seamănă cu algele marine.
Cele mai multe specii de peşti osoşi se găsesc în apele marine şi mai pu!ine specii trăiesc
în apele dulci. $0istă şi specii care trăiesc o perioadă în apele marine apoi altă perioadă în ape
dulci şi invers.
24$414Caractere +enerale ale peș tilor o,oș i
Sc0eletul este mai mult sau mai pu!in osi/icatG vertebre numeroaseG notocordul persistă în
parteG codală de regulă :omocercă.
Pielea are celule mucoase şi sol6i dermici dar nu de tip placoid.
înotătoarele perec:i au radii cartilaginoase sau osoase.
Gura este terminală cu din!i mul!i ?unii peşti nu au din!i@G sacii ol/activi perec:i se
desc:id sau nu în gură.
*espira!ia se /ace prin )ran0ii prinse pe arcurile bran:iale osoase acoperite de
operculi.
e.ica 9not/toare adesea pre6entă cu sau /ără legătură cu tubul digestiv.
19


igura 0.4$ orme de peș ti osoș i$ ! 5 scrumbie albastră;  5 peș tele lună; C 5 anghilă; D 5
cambulă; % 5 regalecus;  5 #ărgan ( 0 )
Ini(a cu două camereG s;ngele con!ine celule roşii nucleate.

#istemul nervos are creierul mare cu lobi ol/activi miciG 1 perec:i de nervi cranieni4 3
perec:i de canale semicirculare în urec:ea internă.
Se8ele sunt separateG gonadele perec:iG /ecunda!ia de regulă e0ternă
24$4$4%or-olo+ia e8tern/ la peș tii o,oș i
Corpul ?Nig.3.5@ peştilor osoşi se divide în cap trunc:i şi coadă.

Capul ?Nig. 3."@ este delimitat de /anta bran:ială de după opercul iar limita dintre trunc:i
şi coadă este dată de ori/iciul anal. ura aşe6ată în regiunea capului are po6i!ie terminală în
ma>oritatea ca6urilor. Norma gurii şi a laicilor arată o mare variabilitate. La #ingnati/orme
gura este aşe6ată la capătul unui tub lung. La CJprinide gura este protractilă şi retractilă din
cau6ă că oasele ma0ilare sunt unite între ele numai prin ligamente elastice. La unele specii
?6ărgan@ gura are /ormă de spadă iar la poliodontidegura are /ormă de lopată. In >urul gurii la
unele specii se găsesc prelungiri tegumentare numite mustă!i.
"c0ii sunt aşe6a!i lateral rar deplasa!i pe o singură latură a corpului ?pleuronecti/orme@.
=naintea oc:ilor pe partea dorsală a capului se găsesc nările duble cu un ori/iciu de intrare al
apei și un ori/iciu de ieşire al apei ele necomunic;nd cu gura. =n spatele oc:ilor se găsesc
operculele care acoperă /antele bran:iale. 'perculele sunt alcătuite din 3% oase şi pre6intă o
membrană care în partea ventrală este sus!inută de radii bran:iostegale prinse de arcul
:ioidian. 'perculele acoperă bran:iile.
2


igura 0.6$ Capul la nathonemus (!), la 2emiramphus (), la /1gnathus (C), la

Pol1odon (D), vă#ut lateral (a) și ventral (b); la !bramis (%) cu gura 'n po#iț ie retractilă (a)
și protractilă (b) (4)
Trunc0iul % ?Nig. 3."@ pre6intă partea dorsală păr!ile laterale şi partea ventrală care la
unele specii ?clupeide@ are o carenă.
=notătoare dorsale
igura 0.7$ 3orfologia eternă a unui peș te osos (6)
e laturile trunc0iului se găseşte linia laterală în /orma a două şiruri de ori/icii. e

trunc:i se prind înotătoarele perec:i4 pectorale şi ventrale şi înotătoarele neperec:i4 dorsală
anală şi codală. =notătoarea codală ?/ig.2. @se pre6intă sub mai multe /orme4
a. 0eterocerc/' cu lobii inegali coloana vertebrală prelungindu%se în lobul superior ?se
înt;lneşte la acipenseride@G
21


b. 0o(ocerc/' simetrică la e0terior dar asimetrică la interior av;nd lobul superior sus!inut de
către e0tremitatea modi/icată a coloanei vertebrale. Acest tip se găseşte la marea ma>oritate a
teleosteilor G
c. di-icerc/ înotătoare derivată din cea :eterocercă divi6ată în doi lobi egali prin redresarea
coloanei vertebrale. #e înt;lneşte la peştii dipnoi G
d. +e-irocerc/ înotătoare ce re6ultă din unirea dorsalei cu anala şi dispari!ia codalei. ' ast/el
de înotătoare codală se poate înt;lni la molide%peştele lunăG
igura0.8$ 9ipuri de 'notătoare codală la peș ti$ ! 5 protocercă;  5heterocercă; C 5

homocercă; D 5 dificercă. (4)
e. protocerc/ ?primitiv di/icercă@ în care coloana vertebrală ?sau coarda dorsală@ trece prin
mi>locul înotătoarei codale divi6;nd%o în două >umătă!i egale.Aceasta se găseşte numai în
stare larvară. Coada este por!iunea posterioară a corpului lipsită de viscere.
3.2.3. #istemul digestiv al peștilor osoși ?Nig. 3. G 3.9@
este /ormat din tubul digestiv şi glandele ane0e .. $ste repre6entat printr%un tub ce se întinde
de la gură p;nă la anus şi care pe traiectul său nu pre6intă totdeauna regiuni bine delimitate.
'ri/iciul bucal este delimitat de marginea /ălcilor. Norma şi po6i!ia gurii şi a /ălcilor sunt în
str;nsă legătură cu modul de :rănire a peştelui.
+ubul digestiv începe cu cavitatea bucală ce se continuă cu /aringele şi de aceea mai
poartă denumirea de cavitate buco%/aringiană. =n cavitatea bucală se găseşte limba slab
de6voltată nemusculoasă şi din!ii. e marginile ori/iciului bucal tegumentul este îngroşat şi
/ormea6ă bu6ele.
22


#tructura din&ilor din gură se aseamănă cu structura sol6ilor placoi6i deci nu sunt altceva
dec;t din!i tegumentari modi/ica!i. $i nu sunt numeroşi şi de obicei au /ormă de conuri sau
ace ascu!ite îndoite îndărăt iar pe măsură ce se u6ea6ă ei se sc:imbă. #pre deosebire de peştii
cartilaginoşi din!ii la peştii osoşi se pot găsi pe toate oasele care delimitea6ă cavitatea bucală
şi c:iar pe osul entoglos.
igura 0.:$ /istemul digestiv la peș tii osoș i (0)
La ciprinide perec:ea posterioară a arcurilor bran:iale este armată cu din!i groşi numi!i din"i
faringieni, ce se sc:imbă periodic. )e alt/el din!ii la peşti sunt pre:ensili adică servesc numai
pentru re!inerea pră6ii cei mai mul!i dintre ei îng:i!ind :rana /ără s%o s/ăr;me.
Li()a este repre6entată la peştii osoşi printr%o cută a epiteliului bucal ce se spri>ină pe
oasele neperec:e ?ba6i:ial şi ba6ibran:iale@. landele salivare lipsesc /apt ce repre6intă o
adaptare la mediul de via!ă ?în apă secre!ia glandelor ar /i uşor spălată@.
Caitatea )ucal/ prin regiunea /aringiană care este a/ectată în cea mai mare parte
respira!iei este în legătură cu e,o-a+ul scurt larg şi cu pere!i musculoşi. =n eso/ag se
desc:ide la peştii /i6ostomi ductul pneumatic care vine de la ve6ica cu aer.

Sto(acul este o dilatare a intestinului anterior în general slab individuali6ată şi
adesea poate să lipsească ?ciprinide cobitide dipnoi etc.@. =n por!iunea tubului digestiv
corespun6ătoare stomacului se găsesc glande care secretă /ermentul pepsina şi glande ce
secretă acidul clor:idric. Inte,tinul (ediu are /ormă de tub mai mult sau mai pu!in întorto%
c:eat ce se întinde de la ori/iciul piloric al stomacului E c;nd acesta este pre6ent E sau
urmea6ă imediat eso/agului E la /ormele lipsite de stomac E şi merge p;nă la ultima regiune
a tubului digestiv E intestinul posterior. La mul!i peşti între ori/iciul piloric al stomacului şi
intestinul mediu se a/lă regiunea duodenală a acestuia care /ormea6ă o îndoitură asupra ei
însăși și în care se desc:ide un număr variabil de așa numite apendice pilorice .
23


igura 0.$ /chema anatomiei interne a unui pete (7)
Inte,tinul po,terior se deosebeşte numai cu greu de cel mediu. $l este scurt şi se

desc:ide în e0terior înaintea ori/iciului urogenital prin ori/iciul anal.
landele ane0e sunt /icatul mare şi lobat ce pre6intă ve6ică biliară ?la ma>oritatea
speciilor@ şi pancreasul /ragmentat în /oliculi. landele salivare lipsesc.
<e6ica cu aer este o ane0ă a tubului digestiv aşe6ată deasupra acestuia şi este /ormată din
1%2 compartimente. <e6ica poate să comunice cu tubul digestiv prin ductul pneumatic ?peştii
/i6ostomi@ sau poate să nu aibă legătură cu tubul digestiv ?peştii /i6oclişti@. mplerea cu aer a
ve6icii la peştii /i6ostomi se /ace prin ridicarea peştelui deasupra apei. La peştii /i6oclişti
umplerea ve6icii cu aer se /ace cu a>utorul unei glande numită glanda roşie iar golirea ei se
/ace cu a>utorul corpului oval /ormat dintr%un sistem de muşc:i radiari şi circulari ce
încon>oară o 6onă sub!iată şi vasculari6ată a peretelui ve6icii. La unii teleosteeni ve6ica poate
/olosi pentru respira!ie.<e6ica cu aer este absentă la peştii osoşi de la mari ad;ncimi şi la peştii
din apele desc:ise cum ar /i tonul scrumbia care înoată continuu.
<olumul ocupat de e.ica cu aer determină plutirea c;t şi capacitatea de a compensa
densitatea mai mare a corpului /a!ă de cea a apei. e măsură ce peştele coboară presiunea apei
creşte peretele sub!ire al ve6icii are tendin!a de a se comprima iar atunci c;nd se ridică la
supra/a!ă peretele ve6icii permite lărgirea acestui organ. Ast/el dacă ve6ica înotătoare men!ine
un volum constant ga6ul trebuie adăugat c;nd peştele coboară şi eliminat c;nd peştele iese la
supra/a!ă eştii /i6ostomi pot /ace acest lucru îng:i!ind aer în plus ori eliberea6ă aerul /olosit
prin ductul pneumatic.
Capitolul ;:PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE PRIIND

SISTE%UL DIGESTI LA A%*I!IENI
24


=n limba greacă  amphi înseamnă dublu, incert, iar bios se traduce prin via"ă, amfibienii

sunt vertebrate care trăiesc pendul;nd între mediul terestra şi cel acvatic după apro0imativ
35 de milioane de ani de evolu!ie am/ibienii actuali /iind încă incomplet adapta!i pentru
via!a în mediul terestru. în căr!i mai vec:i de ta0onomie acest grup este pre6entat sub numele
de atrachia ?în limba greacă batrachos - broasca), denumirea de batracieni /iind /olosită
astă6i în special pentru am/ibienii anuri. +etrapodele sunt vertebrate a căror membre
(chiridiu) sunt adaptate pentru deplasarea pe uscat şi în mod secundar pentru locomo!ia în
mediu acvatic sau aerian. embrele pot /ace mişcări de abduc!ie aduc!ie /le0iune şi
e0tensiune. Coloana vertebrală este împăr!ită în mai multe regiuni datorită modului de ataşare
a centurilor. ;tul apare prin /aptul că centura scapulară nu mai este legată de craniu şi osul
opercular dispare iar craniul se articulea6ă mobil cu coloana vertebrală prin una sau mai multe
vertebre cervicale. Apare urec:ea medie şi timpanul. Columela urec:ii derivă din
:iomandibular. Apar glande şi canale lacrimale. Cavitatea pulmonară este alveolată. Inima este
tricamerală sau tetracamerală. Arcurile aortice se reduc în general la perec:ea a III%a a I<%a şi
a <l%a. #e di/eren!ia6ă muşc:ii oblici şi muşc:ii transverşi care ac!ionea6ă ca nişte compresori
ai abdomenului. Apare glanda paratiroidă. +etrapodele cuprind clasele am/ibieni reptile
păsări şi mami/ere.
Am/ibienii derivă din grupul peştilor. Acest /apt e0plică asemănările mor/ologice
biologice în general şi modul de reproducere analog dintre aceste grupe. Adaptarea
am/ibienilor la via!a de uscat în mediul aerian a adăugat organi6a!iei şi /unc!iei corpului lor o
serie de caractere care îi apropie de vertebratele amniote împreună cu care alcătuiesc grupul
tetrapode. In modul acesta am/ibienii constituie un grup de animale care /ac legătura între
peşti şi amniote deci o verigă a procesului evolu!iei vertebratelor.
=nceputuri de adaptare par!ială sau necompletă la via!a aeriană se înt;lnesc şi la unii peşti.
)ipnoii şi crosopterigienii /osili respiră at;t prin bran:ii c;t şi prin plăm;ni /apt care duce şi
la modi/icarea aparatului lor circulator. La acesta auriculul şi ventriculul sunt separate /iecare
printr%un perete incomplet. )e asemenea conul arterial se împarte în două rampe incomplete la
epidosiren şi Neoceratodus şi bine i6olate la Protopterus. eştii polipteri au plăm;ni. nii
teleosteeni respiră aerul atmos/eric prin ve6ica înotătoare speciali6ată sau prin di/erite
/orma!iuni ale regiunii /aringiene. )intre peştii /osili se presupune că unii placodermi ar /i
avut plăm;ni adapta!i la respira!ia aeriană. =n toate aceste ca6uri muta!iile condi!iile de mediu
şi selec!ia naturală au determinat apari!ia respira!iei aeriene care serveşte la completarea sau
substituirea pentru pu!in timp a respira!iei acvatice insu/iciente. La peşti aparatul respirator
adaptat la mediul aerian plăm;nul nu poate procura întreaga cantitate de o0igen necesară
organismului înc;t la aceştia respira!ia pulmonară răm;ne o respira!ie accesorie. La unii peşti
adapta!i la respira!ia aeriană şi terestră înotătoarele perec:i se modi/ică permi!;nd ca aceştia
să se deplase6e prin t;r;re at;t pe /undul apei c;t şi în a/ara acesteia. =notătoarele perec:i
alungite capătă o /ormă deosebită de tipul stenoba#al. La al!i peşti cum este Periophthalmus,
care în mediul aerian respiră prin tegument înotătoarele pectorale dovedesc pre6en!a unor
25


adaptări şi mai avansate la deplasarea pe substrat solid prin /aptul că pe l;ngă articula!ia
ba6ală a i:tiopterigiului mai apare şi a doua articula!ie la mi>locul său.Aceste trns/ormări ale
aripioarelor în vederea locomo!iei reali6ea6ă numai un mi>loc accesoriu de deplasare
deoarece peştii aceştia se deplasea6ă în mod obişnuit prin înot.
Adaptarea unor peşti la mediul terestru se /ace şi printr%o modi/icare a tegumentului pentru
a re6ista la uscăciune. Aceasta constă în de6voltarea glandelor mucoase care men!in umiditatea
tegumentului. =n opo6i!ie cu aceste încercări par!ial reuşite pentru prima dată o adaptare
corespun6ătoare la via!a în mediul aerian se înt;lneşte în clasa am/ibieni. rincipalele adaptări
ale acestora la via!a aeriană şi terestră constau în respira!ia o0igenului din aerul atmos/eric şi
deplasarea pe substrat tare. aralel şi corelativ cu aceste adaptări s%au modi/icat şi celelalte
organe ale corpului reali6;ndu%se ast/el un comple0 de trans/ormări mor/o%/i6iologice şi
ecologice care conduc de la tipul de peşte la tipul de am/ibian.
Adaptarea am/ibienilor la mediul aerian şi terestru se mani/estă în primul r;nd prin mărirea
supra/e!ei pulmonare care devine alveolată şi permite un sc:imb respirator intens.
)e6voltarea laringelui şi tra:eii permite circula!ia nesting:erită a aerului. Corelativ cu
reducerea bran:iilor se reduc şi arcurile aortice trans/orm;ndu%se în carotide c;r>e aortice şi
artere pulmonare. Locomo!ia pe uscat solicită un e/ort mai mare a membrelor datorită /aptului
că acestea nu numai că deplasea6ă corpul ci şi îl sus!in pe substrat. odul de /unc!ionare a
c:iridiului generea6ă mai multe articula!ii care îl împarte în mai multe segmente. )e6voltarea
c:iridiului /ace să dispară aripioarele neperec:i.
işcarea membrelor perec:i modi/ică dispo6i!ia musculaturii trunc:iului. La peşti
deplasarea se /ace prin mişcarea corpului şi a co6ii prin activitatea muşc:ilor lateralo%dorsali.
)atorită modului de mişcare a c:iridiului muşc:ii latero%dorsali se reduc şi în locul lor se de6%
voltă muşc:ii latero%ventrali şi muşc:i proprii membrelor care se inserea6ă între muşc:ii
trunc:iului. In vederea sus!inerii corpului sc:eletul se osi/ică complet iar unele oase se
contopesc în legătură cu per/ec!ionarea locomo!iei pe uscat. #ol6ii corpului se reduc şi începe
un proces de corni/icare a tegumentului. landele tegumentare mucoase devin pluricelulare şi
men!in umiditatea tegumentului.
'rientarea în mediul aerian aduce modi/icări şi în structura şi /unc!iile organelor de sim!.
Linia laterală caracteristică vertebratelor acvatice se reduce progresiv. Cavitatea na6ală se
speciali6ea6ă av;nd o parte anterioară respiratorie care permite trecerea aerului prin coane şi
o parte posterioară ol/activă. rec:ea se adaptea6ă pentru transmiterea vibra!iilor sonore cu
a>utorul unor organe noi timpanul şi columela. 'c:iul este prote>at prin pleoape şi glande noi
apărute. Acomodarea la distan!ă se /ace cu a>utorul muşc:ilor ciliari /apt neobservat la peşti.
'dată cu modi/icarea organelor de locomo!ie şi a organelor de sim! ence/alul şi în special
telence/alul se de6voltă iar oc:ii mediani se deplasea6ă în regiunea parietală.
*eiese că adaptarea am/ibienilor la mediul aerian şi terestru este un salt calitativ care a
per/ec!ionat structura şi /unc!iile întregului organism. *eali6area tipului am/ibian este
re6ultatul unor îndelungate acumulări cantitative determinate de muta!ii de ac!iunea
condi!iilor sc:imbate ale mediului şi de selec!ia naturală asupra strămoşilor am/ibienilor.
26


*eproducerea am/ibienilor răm;ne legală de mediul acvatic. 'uăle sunt depuse în apă
unde se petrece şi metamor/o6a. (umele de am/ibieni dat clasei este în legătură cu adaptarea
dublă la via!a de uscat şi la via!a acvatică.
Supracla,a TETRAP"DA Cla,a A%P6I!IA
Am/ibienii actuali sunt clasi/ica!i în trei ordine4

1. 'rd. rodela % am/ibienii cu coadă şi cei mai lega!i de mediul acvaticG
2. 'rd. Anura % am/ibienii /ără coadăG
3. 'rd. Jmnop:iona % am/ibienii apo6i.
;414Caractere +enerale ale a(-i)ienilor
1. re6intă două perec:i de (e()re egale sau inegale sau sunt lipsite de membreG
degetele sunt adeseori unite prin membrane interdigitale şi nu au g:eare sau ung:ii.
2. Te+u(entul de regulă este neted sub!ire şi umedG nu pre6intă sol6i cornoşiG au
numeroase glande mucoase iar la unele specii e0istă şi glande veninoaseG uneori
pre6intă :omocromie sc:imbătoare. La gimno/ioni în grosimea tegumentului sunt
pre6ente plăcu!e dermice.
3. Au 6ece perec:i de neri cranieni4
. Sc0eletul este osi/icatG craniul pre6intă doi condili occipitaliG notocordul este pre6ent
la adul!ii sirenidelor proteidelor şi gimno/ionilor coastele sunt sub /orma unor
rudimenteG anurele şi urodelele au coaste superioare iar gimno/ionii coaste
in/erioare. Coastele nu se unesc într%un stern adevărat.
5. Gura este largăG pre6intă din!i pe ambele /ălci la urodele sau numai pe cea
superioară pe vomer şi palatine la ranideG în partea anterioară a cavită!ii bucale se
desc:id nările interne coane.
". Re,pira&ia poate /i bran:ială pulmonară tegumentară sau buco%/aringianăG la unele
specii bran:iile e0terne persistă întreaga via!ă perenibran:iate.
-. Ini(a este tricamerală ?două atrii şi un ventricul@ circula!ia /iind dublă şi
incompletăG vasculari6a!ia tegumentului este /oarte bogată.
. #unt tetrapode poi<iloter(e' ectoter(ice cu rata metabolică redusă.
9. re6intă doi rinic0i de tip me6one/rosG urina con!ine uree.
1. Se8ele sunt separateG /ecunda!ia este e0ternă la anure internă la urodele şi
gimno/ioni. a>oritatea sunt specii ovipare ovoviviparitatea /iind /oarte rarăG ouăle
sunt me6olecite cu membrană gelatinoasă.
11. )e6voltarea po,te()rionar/ se /ace prin metamor/o6ă.
;4$4%or-olo+ia e8tern/ la a(-i)ieni
27


A(-i)ienii actuali au dimensiuni cuprinse între 1 cm lungime ? /minthillus limbatus, specie

anură care trăieşte în Cuba@ şi 15 m lungime ? 3egalobatrachos <aponicus salamandra uriaşă
din C:ina şi Kaponia@.
Corpul este alcătuit din cap trunc:i şi membreG urodelele gimno/ionii şi mormolocii anurelor
au coadă. ;tul nu este distinct. #e înt;lnesc trei tipuri mor/ologice4
• trituri-or( caracteristic urodelelor % corpul este cilindric uşor /usi/ormG au coadă iar
cele două perec:i de membre sunt aproape egaleG
• rani-or(' tipic pentru anure % corpul este scurt şi uşor lă!it turtit dorso%ventralG
membrele anterioare au degetele libere sunt tetradactile şi mai scurte dec;t cele
posterioare pentadactile şi cu degetele unite prin membrane interdigitaleG adul!ii nu
pre6intă coadăG
,erpenti-or( caracteristic gimno/ionilor % corpul este alungit cilindricG au coadăG nu
au membre.
.3.#istemul digestiv al am/ibienilor
=ncepe cu caitatea )ucal/ ?Nig. .1@ care are desc:iderea gurii largăG la urodele ambele
/alei poartă din!i cu aspect de croşetăG la anure din!ii sunt pre6en!i pe prema0ilare ma0ilare şi
vomere =>ana sp.) sau lipsesc
?7u/onidae@.
igura 4.+$ Cavitatea bucală la broaș te
(8)
La adul!i limba pre6intă glande
tubuloase lungi. La ma>oritatea anurelor
li()a este prinsă de marginea
mandibulei capătul caudal /iind liber şi
bilobatG limba este proiectată în a/ară
servind pentru prinderea pră6ii.
ipidele dintre anure n%au limbă. în gură sunt numai glande mucoase.La numeroase
urodele limba nu este protractilă la ipidae lipseşte iar la )iscoglossidae are aspect de disc.
Glandele )ucale secretă o amila6ă slab concentrată şi sunt repre6entate de glandele
sublinguale /aringiene și interma0ilare. #acii vocali sunt caracteristici masculilor unor anure
sunt evaginări ale mucoasei posterioare a planşeului bucal. (umărul lor varia6ă de la o specie
la alta ?unul sau doi@G la multe specii lipsesc.
*arin+ele este scurt şi slab di/eren!iat continu;ndu%se cu un eso/ag scurt. La mormoloci
stomacul lipseşte iar la adul!i este clar delimitat de eso/ag şi intestinG în pere!ii săi se găsesc
glande acinoase glande mucoase tubulare şi glandele lui Loeb ?secretă pepsină@. ?Nig.3.2@
Inte,tinul (i=lociu ?Nig. .2@ este rectiliniu la gimno/ioni şi pre6intă numeroase anse la
ceilal!i am/ibieni4 în pere!ii săi e0istă glandele lui Lieberii:n. ormolocii sunt vegetarieni şi
au intestinul mult mai lung dec;t adul!ii care au regim de :rană carnivor. Intestinul posterior
28


este scurt şi se desc:ide în cloacă /iind practic redus la rectum. La gimno/ioni intestinul este
evident mai lung.
Glandele ane8e ale sistemului digestiv sunt repre6entate de +landele (ucoa,eG glandele
salivare lipsescG /icat şi pancreas.
*icatul este lobat şi pre6intă ve6ică biliară.
!ila este evacuată în intestin prin canalul coledoc în care se varsă mai multe canale
:epatice care traversea6ă /icatul.
La am/ibieni pancrea,ul are aspect de lamă uşor din!ată sau lobată /iind plasat în ansa
duodenală. în lungul canalului coledoc sucul pancreatic este evacuat prin mai multe canale
pancreatice ce se varsă în canalul HirsungG acesta are traseu paralel cu canalul coledoc
desc:i6;ndu%se în duoden în apropierea pilorului sau se uneşte cu canalul coledoc.
Sto(acul este bine delimitat4
Inte,tinul anterior se continuă cu intestinul posterior care este dilatat şi se desc:ide în
cloacă. Conductele /icatului şi pancreasului respectiv canalul coledoc şi canalul lui Wirsung
se unesc mai înainte de vărsarea în intestin. Larvele de anure cu un regim alimentar vegetal au
tubul digestiv alungit şi intestinul dispus în cercuri concentrice
.
igura 4.*$ Componentele sistemului digestiv la broască$ ! gură; sistem digestiv;+.dinț ii
vomeri;* nară internă; 0 dinț i mailari; 4 intrarea esofagului; 6 glotă;7 limbă; 8 trompa lui
eustachio; : ficat;  ve#ică biliară; +? pancreas; ++ intestin subț ire; +* cloacă; +0 esofag; +4

canal hepatopancreatic; +6 stomac; +7 duoden; +8 intestin gros; +: băș ica udului
29


Capitolul >:PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE PRIIND

SISTE%UL DIGESTI LA REPTILE
Supracla,a TETRAP"DA Cla,a REPTILIA
>414 Caractere +enerale ale reptilelor
(umele de reptile provine cuv;ntul latin reptilis şi înseamnă t&r&tor. $ste un nume pu!in

potrivit pentru reptilele care au dominat lumea erei me6o6oice cucerind toate mediile de via!ă
şi av;nd membre adaptate pentru mers şi alergare înot şi 6borG însă ma>oritatea reptilelor
actuale se deplasea6ă prin t;r;re /olosindu%se pentru aceasta şi de membre.
Cele mai multe grupe de reptile au dispărut şi sunt cunoscute numai sub /ormă de /osile
mai mult sau mai pu!in complete. #peciile actuale sunt clasi/icate în patru ordine4
• "rd4 C0elonia % broaştele !estoaseG
• "rd4 R0?ncocep0alia % o singură specie considerată /osilă vie % :atteria sau
tuatara?#p:enodon pimctatus@G
• "rd4 S@ua(ata % şop;rlele şi şerpii repre6ent;nd în pre6ent cel mai numeros grup
dereptileG.
• "rd4 Crocod?lia % crocodilii.
Norma corpului este variată înt;lnindu%se trei tipuri mor/ologice principale4
• c:eloni/orm ?reptile cu corpul turtit dorso%ventral şi e0osc:elet bine de6voltat@4
broaştele !estoase ?'rd. C:elonia@ % corpul turtit dorso%ventral este prote>at de un
e0osc:elet bine de6voltat ?!est@G pre6intă cioc cornosG membrele sunt groase la speciile
terestre şi se trans/ormă în lope!i sau palete înotătoare la cele acvatice.
• lacertili/orm ?reptile cu corpul /usi/orm şi două perec:i de membre egale@4 % şop;rlele
?#ubord. Lacertilia 'rd. *:Jncocep:alia@ şi crocodilii ?'rd. CrocodJlia@ % corpul este
alungit /usi/ormG membrele sunt prinse pe laturile corpului /iind pentadactile şi egaleG
• serpenti/orm ?reptile cu corp cilindric şi apode@4 % şop;rle apode ?#ubord. Lacertilia
#ubord. Amp:isbaenia@ şi şerpii ?#ubord. 'p:idia@ % corpul cilindric alungitG
membrele lipsesc sau sunt rudimentare.
Au două perec:i de (e()re pentadactile adaptate pentru mers  că!ărat sau înotG la şerpi şi
unele şop;rle membrele lipsesc.
+egumentul pre6intă pu!ine +landeG stratul cornos super/icial este înlocuit prin năp;rlire
periodicăG la broaştele !estoase e0istă şi un sc:elet dermic.
Au doispre6ece perec:i de neri cranieni.
3


Craniul pre6intă un condil occipitalG apare cuşca toracică /ormată din stern coaste şi
c;teva vertebre toracaleG la unele specii e0istă şi un stern abdominal iar la şerpi sternul
lipseşte. 7roaştele !estoase au e0osc:elet /oarte bine de6voltat.
)e regulă +ura este largă şi pre6intă din&i pe ambele /alciG broaştele..!estoase pre6intă
cioc cornosG la crocodili apare bolta palatină secundară separ;nd complet calea digestiva de
cea respiratorie. #tomacul este de tip triturator.
*espira!ia este strict pul(onar/ arcurile bran:iale sunt pre6ente în timpul vie!ii
embrionare.
Ini(a este tricamerală ventriculul cu un perete separator incomplet cu e0cep!ia
crocodililor la care inima este tetracameralăG pre6intă o perec:e de c;r>e aortice. Circula!ia este
dublă şi incompletă.
#unt vertebrate poi<iloter(e ectotermiceG la unele specii e0istă adaptări
comportamentale pentru asigurarea termoreglării.
Rinic0ii sunt de tip metane/rosG urina con!ine acid uric.
Se8ele sunt separateG /ecunda!ia este internă. #unt vertebrate ovipare viviparitatea /iind
rară. 'uăle au coa>a membranoasă. Apar ane0ele embrionare4 amniosul şi alantoidaG
embrionul pre6intă de asemenea corion şi sac vitelin.
>4$4 %or-olo+ia e8tern/ a reptilelor
Cele mai mari animale terestre care au trăit pe +erra au /ost reptile şi atingeau lungime de
3 m av;nd greutatea estimată în >urul a 1 t (!patosaurus. Diplodocus@. Insă reptilele
actuale au dimensiuni cuprinse între 3 cm lungime ?. roo@esia minima cameleon din
adagascar@ şi 1 m lungime ? Crocod1lus porosus, crocodilul marin % specie de estuar
pre6entă în #$ AsieiG %unectes murinus şarpele anaconda % trăieşte în America Centrală şi
America de #ud iar lungimea sa poate depăşi 1 m@.
Corpul reptilelor din era me6o6oică a reali6at şi alte tipuri mor/ologice4 pisciform,
?i:tio6aurieni@ chiropteriform, ?pteuro6aurieni@ mamali- form ?la unii dino#aurieni), precum
şi alte /orme aşa cum se va arăta mai departe. %e()rele reptilelor sunt în general
pentadactile şi degetele sunt prevă6ute cu g:eare. =n multe /amilii de reptile membrele s%au
redus at;t în dimensiuni c;t şi în număr pînă la dispari!ia lor completă. La /ormele acvatice
membrele s%au trans/ormat în lope!i iar la cele 6burătoare în aripi. )e regulă membrele sunt
aşe6ate pe laturile trunc:iului pe care nu%1 pot ridica de la păm;nt dec;t pu!in aşa înc;t cele
mai multe reptile se t;răsc.
Talia reptilelor este /oarte di/erită. Cele primitive erau mici. La /el şi unele şop;rle actuale
care n%au nici 1 cm lungime. $0istă astă6i însă şi şop;rle lungi de 2 m sau mai mult şerpi de
peste 1 m şi broaşte !estoase de 2 m lungime. nii dino6aurieni din era me6o6oică aveau lun%
gimi de 2%E3 m şi o greutate de 3E5 de tone.
5.3. #istemul digestiv la reptile
31


$ste constituit din tubul digestiv şi glandele ane0e.

Gura este largă iar la o/idieni este e0tensibilă ca urmare a adaptării la îng:i!irea pră6ii
întregi4 cele două >umătă!i ale /ălcilor sunt legate prin ligamente elastice permi!;nd
desc:iderea largă a gurii în plan lateralG articularea mobilă a pătratului între mandibulă şi 6ona
supratemporală a craniului permite mişcarea sa ast/el înc;t are o po6i!ie verticală c;nd gura
este desc:isă şi aproape ori6ontală c;nd gura se înc:ide. Perpii îng:it prada întreagă. */lcile
se mişcă alternativ dreapta şi st;nga în lungul pră6ii p;nă c;nd a>unge în g;t.
uşc:ii nete6i din pere!ii e,o-a+ului a>uta!i de muşc:ii stria!i din pere!ii laterali ai
corpului deplasea6ă prada spre stomac. în timp ce prada se a/lă în gura şarpelui tra:eea
alunecă sub ea în /a!ă pentru a men!ine desc:isă calea respiratorie a şarpelui în timpul
îng:i!irii
Din&ii reptilelor actuale sunt i6odon!i /iind conici şi ascu!i!i la speciile carnivore
respectiv cilindro%conici uşor lă!i!i la speciile vegetariene sau malaco/age ?care consumă
moluşte@. La c:elonieni din!ii lipsesc /ălcile /iind acoperite de două lame cornoase tăioase
care /ormea6ă un cioc. La crocodilieni şi ma>oritatea şop;rlelor din!ii sunt pre6en!i numai pe
/ălci în timp ce la şerpi din!ii apar şi pe palatine şi pterigoide. La rincoce/ali /alca superioară
poartă două şiruri de din!i iar cea in/erioară unul singur care atunci c;nd gura se înc:ide
pătrunde între cele două şiruri superioare.
igura 6.+$ 9ipuri de din"i la reptile
=n /unc!ie de modul de /i0are pe oasele care îi poartă din!ii reptilelor sunt4 tecodonti
?în/ip!i în alveole înt;lni!i la crocodili@ acrodonti ?suda!i la marginea anterioară a /ălcilor
pre6en!i la rincoce/ali şi unii lacertilieni@ sau pleurodon!i ?suda!i de marginea linguală a
/ălcilor caracteristici ma>orită!ii şop;rlelor@. ?Nig. 5.1@ La şerpi din!ii pot /i agli/i ?plini /ără
canal@ croşete cu şan! ?opistogli/i % cu un şan! rostral prin care BcurgeD veninul /iind situa!i
caudal pe /alca superioară sau proterogli/i % plasa!i în partea anterioară a /ălcii superioare
av;nd de asemenea şan! rostral@ sau tubulari ?solenogli/i % cu canal a0ial intern prinşi în
partea anterioară a /ălcii superioare@.
Li()a c:elonienilor şi a crocodilienilor este scurtă şi lată groasă şi /i0ată de planşeul
bucal. a>oritatea lacertilienilor au limba mobilă şi retractilă dar e0istă şi grupe la care limba
este scurtă şi pu!in mobilă. La cameleoni limba constituie principalul mi>loc de capturare a
pră6iiG are aspect tubular şi este lungă put;ndu%se alungi suplimentar ca urmare a pre6en!ei
32


unor discuri intercalare 8 între /ibrele musculare ceea ce permite o contractilitate şi o

mobilitate deosebite. =n repaus limba cameleonilor este plisată precum un burdu/ de acordeon
în >urul unui os ?procesus entoglosus@G propulsarea limbii se /ace prin rela0area bruscă a
musculaturii longitudinale linguale după modelul /unc!ional al resortului cu o durată de 
s în timp ce plisarea durea6ă apro0imativ 5 s aşa înc;t e/icien!a mişcării permite capturarea
a patru muşte în 6bor în numai trei secunde. '/idienii au limba lungă sub!ire bi/ială şi
retractilă. mişcările sale antren;nd particulele odorante spre organele lui Kacobson ast/el înc;t
este reali6ată anali6a Burmelor ol/activeD apar!in;nd unei pră6i poten!iale.
igura 6.* /istemul digestiv la reptile(0)
*arin+ele este scurt av;nd aspect de p;lnie iar eso/agul este lung şi larg la şerpi /iind
/oarte e0tensibil.La c:elonieni e0istă glande eso/agiene. Sto(acul este lung şi
îngust la şop;rle lung şi e0tensibil la şerpi iar la broaştele !estoase este saci/orm. Crocodilii
au stomacul larg căptuşit cu mucoasă şi glande tubulare av;nd pere!ii musculari cu /ibrele
dispuse radiar ast/el înc;t aminteşte de pipota păsărilor. La limita dintre stomac şi intestin se
găseşte valvula pilorică. ?Nig. 5.2@Intestinul sub!ire este lung cu numeroase anse la ma>oritatea
reptilelor sau rectiliniu la scvamatele apode. La speciile vegetariene poate /i de " %  ori mai
lung dec;t corpul.
Inte,tinul po,terior este scurt şi larg iar la unele specii de şerpi şi şop;rle pre6intă un
cecum. #e desc:ide în cloacă a cărei /antă este longitudinală la c:elonieni şi crocodilieni la
celelalte reptile /iind transversală.
Glandele ,aliare sunt repre6entate de glandele sublinguale şi glandele palatine.
C:elonienii marini nu au glande sublinguale iar la rincoce/ali glandele salivare lipsesc. La
reptile apar şi glandele salivare labiale ?lipsesc la crocodili şi broaşte !estoase@.
33


ig.6.0 . Argani#a"ie internă la op&rlă (acerta agilis) $ a.c.d. i a.c.s.-arteră carotidă

dreaptă i st&ngă;
a.d i a.s- atriu drept i st'ng; a.!-aparatul hioidian ; c.a.d. i c.a.s-c&r<a aortică dreaptă i
st&ngă ; c.c- canal carotidian ; f-ficat; i.g. i i.s.-intestin gros i sub"ire; md-mandibulă; o-ouă
; o.cl-orificiul cloacei; od-por"iune ini"ială a oviductului; ood-orificiile oviductelor 'n cloacă;
o.u.-orificiile ureterelor; ov- ovar; p-pancreas; p.o-p'lnia oviductului; p.s-plăm&nul st&ng; r-
deschiderea rectului 'n cloacă ; s-stomac ; t-timus ; tr-trahee; v-ventricul; v.sh- venă
suprahepatică; v.u-ve#ică urinară.
Glandele cu enin sunt glande salivare modi/icate şi au apărut ca un mi>loc de imobili6are
a unei pră6i /oarte agileG /olosirea veninului în scopuri de/ensive este secundară o dovadă în
acest sens constituind%o comportamentul de intimidare a agresorului care precede muşcătura.
La şerpi glandele veninoase se /ormea6ă pe seama glandelor labiale superioare în timp ce la
34


şop;rlele veninoase % &elodermatidae % secre!iile veninoase sunt re6ultatul activită!ii glandelor

sublinguale.
*icatul este bilobat şi lă!it la cele mai multe reptileG la speciile apode /icatul este îngust şi
alungit. <e6ica biliară se găseşte pe /a!a ventrală a /icatului şi se desc:ide în intestin prin
canalul coledoc în care se varsă un canal :epatic simplu şi canalul cistic care poate /i
rami/icat.
Pancrea,ul se a/lă în ansa duodenală a intestinului sub!ireG este mai mare la speciile
carnivore dec;t la cele vegetariene. $vacuarea secre!iilor sale digestive în intestin se /ace
printr%unul sau mai multe canale ?e0istă c:iar varia!ii individuale nu numai de grup sistematic
sau specie@.
35


Capitolul B: PARTICULARITĂ3I STRUCTURALE PRIIND SISTE%UL

DIGESTI LA PĂSĂRI
ăsările sunt tetrapode :omeoterme adaptate la 6bor. embrele lor anterioare sunt
trans/ormate în aripi iar cele posterioare sunt compuse din patru articole şi prevă6ute cel mult
cu patru degete. #ta!iunea lor este bipedă.Corpul este acoperit cu pene /orma!iuni cornoase ale
pielii. Aceasta este lipsită de glande şi uscată. Nălcile sunt acoperite cu un cioc cornos.
#upra/ața respiratorie a plăm;nilor este /ormată din tuburi mici ?bron:iole@. ' parte din
bron:ii se prelungesc în a/ara plăm;nilor /orm;nd saci aerieni. Inima este împăr!ită în două
auricule şi două ventricule. $0istă un singur arc aortic cel drept. ăsările se reproduc prin ouă
telolecite relativ mari cu coa>ă calcaroasă care le depun în cuiburi şi le clocesc.
Aspectul particular al păsărilor este dat de învelişul lor de pene ?numit pena<). )intre toate
vertebratele păsările sunt cele mai bine studiate animale. ăsările numără peste " specii
răsp;ndite pe întreg păm;ntul în păduri deşerturi în mun!i savane preerii şi deasupra
oceanelor. #unt specii care vi6itea6ă at;t polul nord c;t şi cel sud. nele specii trăiesc într%un
întuneric total în peşteri orient;ndu%se prin ecoloca!ie şi altele se pot scu/unda în ape la
ad;ncimi mari de peste 3 de m. ăsările colibri cu greutate de p;nă la 1 g sunt cele mai
mici vertebrate :omeoterme.
Caracterul principal prin care păsările se deosebesc de alte amniote este pre6en!a penelor4
dacă un animal are pene atunci el este o pasăre. (ici un alt grup de vertebrate nu poartă un
înveliş e0tern at;t de uşor de recunoscut.
)eşi păsările au apro0imativ 13 de milioane de ani de evolu!ie în cursul căreia au
proli/erat şi s%au adaptat la diverse medii de via!ă ele pre6intă o uni/ormitate de structură. în
a/ara învelişului de pene toate păsările au membrele anterioare trans/ormate în aripi ?c:iar
dacă unele specii nu le /olosesc pentru 6bor@.
B414 Caracterele +enerale ale p/,/rilor
Corpul în /ormă de /us cu patru păr!i4 cap g;t trunc:i şi coadăG g;tul dispropor!ional de
lung servind pentru ec:ilibru şi căutare de :rană.
%e()rele perec:i cele anterioare aripile servind de regulă la 6borG cele posterioare
adaptate pentru agă!at că!ărat mers înot de regulă cu patru degete. embrele posterioare
sunt adaptate pentru mers înot agă!at păsările au cioc cornos depun ouă. +oată anatomia
36


păsărilor este în corela!ie cu 6borul. neori păsările au nevoie de aripi pentru suport şi
propulsie.
Corpul acoperit de pene şi cu sol6i la picioareG unele păsări au o glandă tegumentară
+landa uropi+ee.
Sc0eletul complet osi/icat cu cavită!i pline de aer craniul cu un singur condil occipital
/ălcile acoperite de un cioc cornos coaste mici vertebrele au tendin!a de /u6ionare ?regiunea
sacrală cu cea codală@ sternul bine de6voltat cu carenăG din!ii lipsesc. ăsările trebuie să /ie
uşoare şi din această cau6ă oasele nu au măduvă şi alcătuiesc un cadru rigid pentru 6bor.
Si,te(ul nero, bine de6voltat creierul cu 12 perec:i de nervi cranieni.
Ini(a cu patru camere două atrii şi două ventricule c;r>a aortică dreaptă sistemul
portrenal redusG s;ngele cu celule roşii uninucleate. #istemul circulator trebuie să aibă o
presiune sanguină ridicată la care se adaugă un sistem nervos şi organe de sim! bine de6voltate
cu un vă6 per/ec!ionat impus de vite6a înaltă de 6bor.
Te(peratura corpului constantă animale endotermice.
Si,te(ul re,pirator cu plăm;nii ce se continuă cu saci aerieni între viscere şi sc:eletG
sirin0ul ?organ vocal@ situat la bi/urcarea tra:eii în bron:ii. #istemul respirator trebuie să /ie
/oarte e/icient datorită e/orturilor metabolice intense pentru 6bor şi în acelaşi timp trebuie să
asigure temperatura constantă a corpului.
Si,te(ul e8cretor cu rinic:ii metane/roticiG ureterele se desc:id în cloacă4 lipseşte ve6ica
urinarăG urina este semisolidă şi cuprinde în special acid uric.
igura 7.+ 3orfologia eternă la păsări ()
Se8ele separate testiculele perec:i cu canalele de/erente ?spermiductele@ ce se desc:id în

cloacă /emela are numai ovarul şi oviductul st;ngG organul copulator este pre6ent la ra!e
g;şte stru! ş.a.
*ecunda&ie internă4 oul cu mult vitelus coa>a calcaroasă embrionul cu ane0e embrionare
?amnios şi alantoida@G clocitul oului e0ternG puii la eclo6iune pot /i precociali ?nidi/ugi@% nu au
37


nevoie de îngri>ire din partea părin!ilor şi altriciali ?nidicoli@% ce au nevoie de îngri>ire la cuibG
se0ul este determinat de /emele ?:eterogametic@GNemela :eterogametică are celule cu
cromo6omii se0uali H şi 8G masculul are celule cu cromo6omi spermatici 8 şi 8. )acă un
spermato6oid 8 /ecundea6ă o ovulă H re6ultă o /emelă H 8. )acă ovula are cromo6omul 8 şi
este /ecundată de un spermato6oid 8 re6ultă un mascul 8 8.
".2. or/ologia e0ternă la p/,/ri?Nig. ".1G ".2@
8borul /iind modul principal de locomo!ie al păsărilor atît mor/ologia lor e0ternă cit şi
internă sînt adaptate la acest mod de mişcare ?/ig.".1@.
Capul celor mai multe păsări este s/eric şi prelungit în /a!ă cu un cioc conic sau comprimat
lateral sau turtit dorso%ventral. *a!ele st;rcii şi multe păsări au capul comprimat lateral iar la
răpitoarele de 6i şi mai ales cele de noapte acesta este turtit dorso%ventral.'c:ii sunt aşe6a!i
lateral. (umai răpitoarele de noapte au oc:ii aşe6a!i în /ață și apropia!i unul de altul.
;tul păsărilor este de regulă scurt a/ară de lebădă şi de aşanumitele picioroange care
în corela!ie cu picioarele lungi au un gît lung.

+runc:iul păsărilor este /usi/orm la gali/orme mai rotun>it la picioroange mai alungit şi
comprimat lateral iar la an6eri/orme pinguini şi corcodei alungit și turtit dorso ventral.
igura 7.*$ Pasăre răpitoare de #i

> 5 rectrice; r.p. 5 remige primare; r.s. 5 remige secundare; r.t. - remige ter"iare; sc-
subcandale ; t 5 tars; t.m. -tectrice mi<locii; t.ma. - tectrice marginale ; t.ma. 5 tectrice
minore; t.m.p. 5 tectrice ma<ore primare;t.m.s. 5 tectrice ma<ore secundare.
38


Coada la păsările actuale este /ormată e0clusiv din pene. $a este de regulă mai scurtă
dec;t trunc:iulG uneori /oarte scurtă ca la corcodei sau absentă ca la pasăreaiviG rareori este
mai lungă dec;t trunc:iulca de e0emplu la /a6anpăun.
%e()rele anterioare sunt trans/ormate în aripi acoperite cu numeroase r;nduri de pene
mici şi av;nd pe marginea lor posterioară un r;nd de pene mai mari. )egetele de la aripi sunt
reduse şi în număr şi în dimensiuni şi /iind acoperite cu piele nu se văd la e0terior.
%e()rele po,terioare sau picioarele sunt compuse din patru articole şi sunt prevă6ute de
regulă cu patru degete rareori cu trei sau cu două. rimul deget este îndreptat înapoi. La cele
mai multe păsări acvatice degetele sunt împreunate prin membrane. Articolul care precede
degetele se numeşte tars, şi este un al patrulea articol caracteristic picioarelor păsărilor. At;t
el c;t şi degetele sunt de regulă acoperite cu sol6i rareori şi cu pene.ăsările se spri>ină
numai pe membrele posterioare şi au deci sta!iune bipedă. ăsările care au picioarele
deplasate spre e0tremitatea posterioară a trunc:iului se spri>ină şi pe coadă.
Norma e0ternă a corpului ca şi structura lui internă sunt adaptate la principalul mod de
locomo!ie% 6borul.La păsările răpitoarele de noapte datorită po6i!iei în /a!ă a oc:ilor c;mpul
vederii totale se reduce ?1"T@ dar creşte c;mpul vederii binoculare ?"T@ şi dispun de o
deosebită mobilitate a capului care poate /i răsucit cu 1T.ăsările răpitoare de 6i papagalii şi
r;ndunicile dispun;nd de două /ovei pentru /iecare oc:i bene/icia6ă de un c;mp al vederii
totale şi binoculare destul de mareG 2-T şi respectiv 5T. *eali6area vederii binoculare
pre6intă o deosebită importan!ă pentru că /ară ea păsările n%ar putea vedea în relie/ şi n%ar
putea să aprecie6e cu e0actitatea distan!a.
".3. #istemul digestiv la p/,/ri?Nig. ".3@
$ste /ormat din tub digestiv şi glande ane0e.

Tu)ul di+e,ti pre6intă următoarele di/eren!ieri4 cavitatea bucală eso/agul cu guşa şi
stomacul glandular stomacul musculos ?pipotă@ intestinul sub!ire cu cecurile sale şi rectul ce
se desc:ide în cloacă.
=n caitatea )ucal/ mai ales la granivore se găsesc glande mucoase. La multe dintre
păsări glandele bucale iau o de6voltare mare trans/orm;ndu%se în adevărate glande salivare.
#ecre!iile glandelor la r;ndunici pescăruşi şi salangane ?Collocaiia@ sunt /olosite pentru
construirea cuiburilor.
Glandele ,aliare de la ciocănitori sunt /ormate dintr%o parte ce secretă o salivă lipicioasă
/olosită pentru prinderea insectelor.lande salivare nu se găsesc dec;t la pu!ine păsări.
Ciocănitorile au o perec:e de glande salivare mari a căror secre!ie /ace limba cleioasă
potrivită pentru scoaterea insectelor de sub coa>a arborilor.
escăruşul r;ndunicile salangana au glande mandibulare, a căror secre!ie serveşte de
ciment la construitul cuiburilor. ăsările actuale sunt lipsite de din!i şi rolul acestora în prin%
derea :ranei este preluat de cioc şi de g:eare iar în mestecarea e re stomac. Colaptes auratus,
39


din America #ud pre6intă o salivă în compo6i!ia căreia se găsesc elemente ce neutrali6ea6ă
ac!iunea acidului /ormic de la /urnici.
igura 7.0 /chema sistemului digestiv la păsări (7)

ăsările nu pre6intă din!i în cavitatea bucală iar limba la cele mai multe dintre ele are
/ormă de lance şi este prinsă de sc:eletul aparatului :ioidian.
Li()a are /orme şi dimensiuni di/erite. Norma sa cea mai obişnuită este cea de /ier de
lance cu v;r/ul ascu!it şi cu ba6a prelungită în două coarne latero%posterioare. )atorită
aparatului :ioidian şi muşc:ilor ataşa!i la acesta limba poate /i mişcată în gură sau poate /i
scoasă a/ară. In pere!ii cavită!ii bucale se găsesc numeroase glande mucoase. $le sunt mai
numeroase la păsările granivore. Limba la ciocănitori poate /i alungită mult în a/ara gurii iar
la colibri aceasta este /ormată din două >umătă!i cu a>utorul cărora /ormea6ă un /el de tub
/olosit la aspirarea nectarului /lorilor.
E,o-a+ul granivorelor pre6intă o dilatare pe partea ventrală guşa care în cele mai multe
ca6uri este lipsită de glande şi /oloseşte pentru înmaga6inarea şi înmuierea :ranei.
ăsările granivore şi carnivore au eso/agul prevă6ut cu o evagina!ie ventrală în /ormă de
pungă numită guă, care are și rol de înmaga6inare şi de înmuiere a :ranei. Aceasta se
produce datorită secre!iei glandelor din pere!ii ei. La porumbei şi la turturele guşa pre6intă
însă nişte glande ce secretă o emulsie grasă asemănătoare laptelui de la mami/ere /olosită
pentru :rănirea puilor în primele 6ile de via!ă.
Sto(acul păsărilor este di/eren!iat în două compartimente. rima este o lărgire a
eso/agului şi se numeşte stomac glandular .#tomacul glandular care provine din dilatarea
por!iunii terminale a eso/agului pre6intă o serie de glande ce secretă substan!e proteolitice
?pepsina@ şi acid clor:idric. #ecre!ia glandelor din pere!ii săi con!ine un /erment care
descompune proteinele din :rană şi ac!ionea6ă asupra acestora c:iar c;nd ele a>ung în
compartimentul următor. Acesta se numeşte stomac muscular, pipotă sau r&n#ă. La păsările
granivore r;n6a este comprimată lateral şi are în pere!ii săi laterali muşc:i puternici /orm;nd
două plăci opuse. #tomacul musculat este acoperit pe dinăuntru cu o pătură cornoasă groasă şi
încre!ită. Cele două plăci musculare laterale se mişcă una /a!ă de alta şi macină alimentele
4


solide din stomac. Ac!iunea de s/ăr;mare a stomacului este mărită de grăuncioarele de nisip şi
de pietricelele pe care le îng:ite pasărea. ăr!ile de alimente care nu pot /i măcinate în
stomac ca oasele părul penele sunt eliminate prin gură. n ast/el de cocoloş se numeşte
ingluvie.
Sto(acul (u,culo, de la păsările cu regim carnivor ?răpitoare pelicani pinguini etc.@ se
pre6intă sub /orma unui sac cu pere!ii uni/orm îngroşa!i în timp ce la păsările ierbivore şi mai
ales granivore pere!ii acestuia capătă o mare de6voltare şi o /or!ă remarcabilă în timpul
contrac!iei lor. ' bucată de tub metalic ce re6istă la greutatea de 3" g. îng:i!ită de un curcan
după 2 de ore este turtită şi contorsionată.
Inte,tinul ,u)&ire mult mai lung la păsările granivore şi ierbivore pre6intă o primă parte
care /ormea6ă ansa duodenală la nivelul căreia se desc:id conductele glandelor ane0e ale
tubului digestiv ?/icatul şi pancreasul@.Intestinul este mai mult sau mai pu!in întortoc:iat. =n
por!iunea sa ini!ială se desc:id conductele /icatului şi pancreasului două glande relativ mai
voluminoase dec;t la mami/ere. ucoasa intestinală este încre!ită în pliuri aşe6ate în toate
direc!iile. La limita dintre intestinul sub!ire şi rect se găsesc două diverticule la unele păsări
deosebit de lungi care poartă numele de apendici cecaliG nişte re6ervoare de apă şi proteine şi
în acelaşi timp mediu prielnic pentru activitatea unor bacterii care prin eliberarea unor
en6ime contribuie la degradarea celulo6ei. Activitatea apendicilor cecali este mai încetinită şi
ca atare şi de/eca!ia cecală are loc la unele păsări cam odată la 1 de/eca!ii intestinale. #e
crede de asemenea că /lora bacteriană o/eră ga6dei vitamine iar cecurile au rol în absorb!ia
apei.
Rectul este scurt de regulă rectiliniu şi se desc:ide în cavitatea cloacală care este
compartimentată în trei 4 coprodeum locul unde se desc:ide intestinul urodemul unde se
desc:id gonoductele şi ureterele şi proctodeumul care spre deosebire de celelalte
compartimente este de origine ectoblastică şi în care se desc:ide punga lui Nabricius care are
o structură lim/oidă şi este de6voltată mult la păsările tinere. Cele două diverticule pot să
depăşească lungimea intestinului şi /unc!ionea6ă ca por!iuni de absorb!ie a apei şi a produselor
de digestie şi în care o bogată /loră bacteriană descompune celulo6a din alimente.
Glandele ane8e ale tubului digestiv sunt /icatul şi pancreasul. Cei doi lobi ai /icatului
elimină bila prin c;te un canal separat. e traiectul canalului lobului drept este pre6entă ve6ica
biliară. La unele specii însă stru! nandu papagal porumbel bibilici colibri% ve6ica biliară
lipseşte.Pancrea,ul este o glandă compactă şi bine de6voltată mai ales la păsările granivore.
$l este alcătuit din trei lobi doi ventrali şi unul dorsal ultimul con!in;nd şi partea endocrină.
%eta)oli,(ul păsărilor este deosebit de intens. )igestibilitatea păsărilor este remarcabilă
lucru dovedit de cantitatea mică de e0cremente pe care o elimină. +ran6itul intestinal este
rapid. ' pitulice :rănită cu /ructe de soc elimină e0cremente colorate la un interval de numai
15 minute. ăsărelele în special trebuie să măn;nce mult şi de multe ori şi de aceea nu pot
/ace /oame. în lipsa temporară a :ranei unele specii cad în într%un /el de letargie aşa cum sunt
păsările colibri. !pus apus, ori Delichon urbica.
41


ăsările digeră alimentele mult mai repede dec;t celelalte vertebrate şi evacuarea rapidă a
tubului digestiv care are ca re6ultat uşurarea corpului este o adaptare la 6bor.
Capitolul :PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE PRIIND

SISTE%UL DIGESTI LA %A%I*ERE
Cla,a %A%%ALIA
ami/erele sunt vertebrate :omeoterme au corpul acoperit cu păr nasc pui vii pe care%i
:rănesc cu lapte secretat de glandele mamare. )eşi mami/erele repre6intă o clasă de vertebrate
/oarte omogenă datorită acestor caractere ele s%au adaptat la toate condi!iile de mediu la
di/erite regimuri de alimentare /apt care a determinat mari di/eren!ieri de /ormă şi
dimensiune pre6entînd deseori şi caractere de convergen!ă

414 Caractere +enerale la (a(i-ere
ami/erele sunt vertebrate endoterme şi :omeoterme cu corpul acoperit cu păr

?numai la unele mult redus@ şi cu numeroase glande tegumentare ?sudoripare sebacee
odorante şi mamare@.
Te+u(entul acestora produce di/erite /orma!ii cornoase şi glandulare.
Sc0eletul craniului alcătuit de regulă din comple0e osoase se articulea6ă la coloana
vertebrală prin doi condili occipitali. Craniul /ormat dintr%un număr relativ mic de oase
are pe /iecare latură o singură /osă temporală delimitată de arcada 6igomatică alcătuită
din trei oase4 ma0ilar >ugal şi scvamo6al. andibula este /ormată dintr%un singur os
dentarul articulat direct cu craniul. în urec:ea mi>locie se găsesc trei oase4 scări!a nicovala şi
ciocanul.
*egiunea cervicală a coloanei erte)rale alcătuită din - vertebre. $0cep!iile sunt /oarte
rare ?9%1 vertebre la rad1pus - leneş şi numai " vertebre la 9richechus - lamantin@.
Denti&ia este de regulă di/iodontă :eterodontă şi tecodontă. )in!ii sunt în/ip!i în alveole şi
se găsesc e0clusiv pe cele două /ălci /iind de obicei de trei categorii4 incisivi canini şi
măsele /orm;nd o denti!ie de lapte şi una de/initivă.
Glo)ii oculari sunt mobili ?e0cep!ie cetaceele@G urec:ea medie cu trei oscioare iar
urec:ea e0ternă adesea cu un pavilion.
42


re6intă două perec:i de (e()re ?la unele reduse la o perec:e@ modi/icate şi adaptate la

di/erite /orme de locomo!ie.
în centura scapulară coracoidul redus ca dimensiune este sudat la scapular unde /ormea6ă o
apo/i6ă ?coracoidă@. onotremele /ac e0cep!ie.
Ence-alul are o de6voltare remarcabilăG îndeosebi telence/alul cu neopaliul său. #unt
pre6ente de asemenea 12 perec:i de nervi cranieni. $mis/erele cerebrale constituie partea cea
mai voluminoasă a ence/alului.
Ini(a este tetracamerală c;r>a aortică orientată spre st;nga circula!ia dublă înc:isă şi
completă iar :ematiile de regulă lipsite de nucleu. Inima este împăr!ită în patru camere două
ventricule şi două atriiG e0istă o singură c;r>ă aortică cea st;ngă.
Rinic0ii sunt de tip metane/ros /iecare cu uriniductul desc:is în ve6ica urinară ?e0cep!ie
monotremele@.
#istemul respirator este repre6entat de doi plăm;ni parenc:imatoşi alveolari /iecare învelit
într%o dublă pleură iar pe căile lor aeriene în laringe este pre6ent organul /onator.
Caitatea toracic/ este separată de cea abdominală printr%un muşc:i care poartă numele
de dia/ragm şi care concură la reali6area mecanismului respira!iei.
Cloaca pre6entă numai la monotreme dispare la restul mami/erelor la care ori/iciul
genito%urinar se desc:ide la e0terior separat de ori/iciul anal.
Se8ele sunt separateG masculul cu testiculele de regulă în scrotum şi cu organ copulator G
/emela cu ovare oviducte şi vagin.
*ecunda&ia este internă şi în de6voltarea embrionului apar ane0ele amnios şi alantoida G
ultima ataş;ndu%se la peretele uterului /ormea6ă alantoplacenta care%i înlesneşte :rănirea din
s;ngele mamei în tot timpul de6voltării sale. #unt vivipare % e0cep!ie monotremele % puii
după naştere sunt :răni!i cu lapte şi se bucură de destulă gri>ă din partea părin!ilor.
4$4 %or-olo+ia e8tern/ la (a(i-ere
Ca re6ultat al adaptării la di/erite condi!ii de via!ă în/ă!işarea mami/erelor este /oarte

variată mai ales în ceea ce priveşte dimensiunea corpului /orma şi mărimea relativă a capului
trunc:iului membrelor şi co6ii precum şi /orma dimensiunea şi culoarea părului. *egiunile
corpului sunt bine de6voltate şi se pot distinge uşor. Au cap g;t torace abdomen coadă şi
membre.
)imensiunile corpului la mami/ere varia6ă în limite /oarte largi. Cele mai mici sînt
insectivorele liliecii şi parte dintre ro6ătoare unele dintre acestea av;nd lungimea între  şi
1 cm cu o greutate care nu depăşeşte 15E1" g iar cele mai mari mami/ere de uscat
ele/antul atinge pînă la 31 m înăl!ime ?măsurată la greabăn@ şi o greutate care depăşeşte 2
5 g iar :ipopotamul şi rinocerul ating E5 m lungime. Cele mai mari dintre mami/ere
sînt cetaceele animale acvatice dintre care unele specii de balene ating lungimea de 25E31
m cu o greutate între " E15  g.
43


=n ceea ce priveşte /orma generală a corpului înt;lnim la mami/ere aspecte di/erite cum
sunt spre e0emplu4 /orma alungită 6veltă ?la >der nevăstuică civetă@ /orma bondoacă ?cum
este la arici tapir@ /orma greoaie ?la urşi :ipopotami ele/an!i@ etc. =n în/ă!işarea e0ternă a
unor mami/ere mare rol îl are /orma capului pre6en!a coarnelor din!i sub /ormă de de/ense
etc.)intre mami/erele acvatice /ocile (Pinnipedia) au corpul asemenea unei torpile în ce la
cetacee corpul ia /orma unor peşti ?pisci/ormă@.
ami/erele adaptate la via!a aeriană au pe laturile corpului u patagiu % care întinsă în
timpul unor salturi cu a>utorul membrelor îl /ace pe acesta să poată plana aşa cum înt;lnim la
C1nocsphalus (Dermoptera) şi nu numai. La Chiroptera (liliac) care au un 6bor activ patagiul
lipsit de blană este întins de membre dar autopodul celor anterioare alungindu%se mult
contribuie la reali6area unor aripi pieloase. ?Nig. -.1@
' serie de mami/ere terestre se deplasea6ă biped cu a>utorul unor salturi .?cangurii unele
insectivore sau ro6ătoare@ salturi reali6ate cu a>utorul membrelor posterioare care au o
remarcabilă lungime în compara!ie cu cele anterioare care nu mai sunt utili6ate pentru
deplasare. =n ceea ce priveşte con/orma!ia membrelor acestea dau de asemenea o
caracteristică în/ă!işării generale a mami/erelor. #tilopodul şi 6eugopodul au o po6i!ie
verticală aşe6ată sub trunc:i iar autopodul stă ori6ontal şi îndreptat înainte. Cele mai
multe mami/ere sunt adaptate la via!a terestră şi au patru picioare egale sau aproape egale
?lup rinocer cal@ sau pre6intăpicioarele posterioare mult mai de6voltate ?cangur insectivore
unele ro6ătoare@.
44


igura 8.+$ Conforma"ia membrului anterior la o serie de mamifere$ de sus in <os- liliac,
c&rti"ă, dugong ?3@
igura 8. *$ 9ipuri de membre la mamifere 'n ceea ce privete spri<inirea pe păm&nt (7)
=n ceea ce priveşte spri>inirea pe păm;nt mami/erele pot /i plantigrade adică au autopodul
întins pe păm;nt pe toată lungimea lui ?urşi maimu!e ro6ătoare@ digitigrade c;nd calcă
numai pe degete ?ele/an!i iepuri c;ini@ unguligrade atunci c;nd calcă pe ultima /alangă
îmbrăcată în copită ?cai 6ebre antilope cerbi etc.@. ?Nig. -.2@
ami/erele adaptate la via!a arboricolă pre6intă membre con/ormate pentru apucat av;nd
degete opo6abile ?maimu!e@ sau g:eare cu o con/orma!ie curioasă aşa cum sunt înt;lnite la
leneşi. Interesante trans/ormări ale membrelor le găsim şi la mami/erele adaptate la via!a
acvatică. embrele acestora s%au scurtat şi s%au trans/ormat în lope!i. Ample modi/icări ale
membrelor le%au su/erit şi mami/erele adaptate la via!a subterană. La acestea membrele s%au
scurtat şi s%au trans/ormat în unelte de săpat.
-.3. #istemul digestiv la mami/ere
La mami/ere aparatul digestiv a su/erit multe modi/icări adapt;ndu%se la regimuri

di/erite de :rană şi constituie de multe ori caracteristica ordinelor. Caracteristic deosebit de
celelalte vertebrate mami/erele au o caitate )ucal/ largă limitată de musculatura întinsă a
bu6elor şi obra>ilor care permit o mişcare /oarte di/erită. )e asemenea se găseşte şi o caitate
pre)ucal/ un vestibul între bu6e şi din!i aceasta /oarte de6voltată la unele grupe ?mai ales la
:;rciog şi unele maimu!e@. =n interiorul gurii se găseşte li()a un organ musculos şi /oarte
mobil. B7u6ele din!ii şi limba alături de musculatura obra>ilor >oacă un mare rol în ruperea
sau prinderea alimentelor în mastica!ie şi degluti!ie mai ales mastica!ia /iind un caracter
speci/ic mami/erelor. Limba musculoasă şi mobilă sus!inută de osul :ioid care se găseşte la
ba6a ei. Cetaceele au limba imobilă. *olul limbii mai este și /unc!ia gustativă.
Dinții mami/erelor sunt în/ip!i în alveole şi aşe6a!i în 2 arcade una pe /alca superioară pe
ma0ilar şi interma0ilar şi alta pe cea in/erioară pe dentar. La mami/ere din!ii sunt în/ip!i în
45


alveole ?tecodon!i@.)enti!ia se poate sc:imba în cursul vie!ii mami/erelor. La peşti şi reptile e

posibilă succesiunea mai multor denti!ii ?poli/iodontie@ în timp ce la mami/ere numai pu!ine
denti!ii se pot sc:imba ?oligo/iodontie@. La mami/ere înt;lnim o dentitie heterodontă,
di/eren!iată în incisivi canini şi măsele spre deosebire de restul vertebratelor care au de
regulă o denti!ie homodontă. *emarcăm de asemenea /aptul că la această clasă de vertebrate
de obicei numărul din!ilor este mult mai mic e0cept;nd unele cetacee la care se găseşte un
număr mai mareşi o denti!ie :omodontă ca re6ultat al unei convergen!e. #unt şi ca6uri c;nd
denti!ia a dispărut complet ?balene pangolini etc.@. în timp ce la vertebratele interioare denti!ia
se poate sc:imba de mai multe ori denumită din acest motiv si volifiodontă. la mami/ere
aceasta este difiodontă, adică la tinere!e e0ista o denti!ie de lapte care va /i înlocuită cu o
denti!ie de/initivă. La unele mami/ere denti!ia de lapte nu se mai sc:imbă căpăt;nd ast/el şi
denumirea de monofiodontă.
)in punct de vedere structural dintele este /ormat dintr%o substan!ă /undamentală numită
dentină iar în partea centrală se găseşte pulpa dentară. La nivelul coroanei dentina este
acoperită cu smal! iar la nivelul rădăcinii se găseşte cimentul. neori cimentul se poate
întinde şi pe smal!.
)i/eren!ierea din!ilor. entru e0plicarea derivării denti!iei mai complicate din denti!ia mai
simplă s%au emis mai multe teorii dintre care cea mai larg acceptată este teoria di/eren!ierii
progresive a din!ilor. Cei mai simpli din!i sunt cei înt;lni!i la reptilele primitive şi la
vertebratele in/erioare şi poartă numele de :aplodon!i. Aceştia au coroana mai mult sau mai
pu!in conică şi au rădăcină simplă. In decursul evolu!iei aceşti din!i s%au complicat prin
apari!ia pe coroana lor a încă doi tuberculi. Cele mai simple măsele aveau prin urmare trei
tuberculi. Cele trei v;r/uri erau aşe6ate unul după altul în acelaşi plan dintele purt;nd numele
de triconodont ?tricuspid@. Acest tip de din!i este înt;lnit la mami/erele care au trăit în >urasic
şi s%au numit pentru aceasta 9riconodonta. A6i o asemenea denti!ie o mai înt;lnim la unele
marsupiale. lterior în evolu!ie cele trei v;r/uri s%au aşe6at în două planuri paralele şi pentru
că cele trei v;r/uri /ormea6ă un triung:i tipul de denti!ie a luat numele de trigonodont. '
asemenea denti!ie a /ost identi/icată la grupul de mami/ere >urasice ce poartă numele de
Pcmtotheria. )upă /orma tuberculilor după gradul de tocire şi după dispo6i!ia acestora au
/ost şi sunt descrise mai multe /eluri de măsele 4bunodonte ?la carnivore@ lofodonte
?ele/an!i@selenodonte ?rumegătoare@pliciodonte?la cervide@. ' delimitare precisă între aceste
tipuri de măsele este greu de stabilit mai ales că prin tocirea acestor tuberculi după v;rsta
animalului , pot surveni modi/icări. La unele ro6ătoare rumegătoare şi la cai pe supra/a!ă de
mastica!ie a măselelor apar creste destul de complicate şi de aceea acest tip de măsele poartă
numele de plicidonte. La unele mami/ere /osile ? 3ultituberculata@ ca şi la embrionii de
ornitorinc sunt înt;lni!i din!ii multitubercula!i numi!i aşa pentru că pre6intă numeroşi
tuberculi dispuşi ca o coroană pe marginea din!ilor sau pe mai multe şiruri longitudinale.
entru caracteri6area mai uşoară a unor grupe de mami/ere pentru ordine şi c:iar pentru
/amilii se /oloseşte formula dentară. rin interpretarea acestei /ormule repre6entată sub
/orma unor /rac!ii se poate uşor constata numărul din!ilor din /iecare categorie pe /alca
46


superioară sau pe cea in/erioară. entru preci6are iată e0emplul unei asemenea /ormule la
om4
I.2R2GC.1R1G2R2G3R3
în care sunt e0prima!i cu numărul lor incisivii ?I@ caninii ?C.@ premo% larii ?.@ şi molarii
?.@. )eoarece totdeauna se respectă această ordine ini!iala denumirii din!ilor poate /i omisă
răm;n;nd ast/el numai o /rac!ie repre6ent;nd numărul din!ilorG se notea6ă cu  categoria de
din!i care lipseşte ca de e0emplu la unele rumegătoare4 ..3.3R3.1.3.3 ?incisivii și caninii de
pe /alca superioară lipsesc@.
=n cavitatea bucală a mami/erelor se desc:ide de obicei trei perec:i de glande salivare
mari4 parotidele sublingualele şi subma0ilarele. )e6voltarea mai mare sau mai mică a
acestora este în legătură cu regimul alimentar. ami/erele ierbivore au aşa 6ise glande molare
/oarte de6voltate. ' vacă secretă în 2 ore 5 litri salivă. La carnivore glandele suborbitare
sunt bine de6voltate. inipedele nu au glande parotide iar cetaceele sunt lipsite de glande
salivare.
Cavitatea bucală se continuă cu caitatea -arin+ian/ care are /orma unei p;lnii mai
îngustă caudal. Naringele este locul unde se încrucişea6ă calea respiratorie cu cea digestivă.
E,o-a+ul are /orma unui tub drept. ere!ii lui con!in /ibre musculare netede iar
rumegătoarele unde /unc!ia eso/agului >oacă un rol important în regurgitare pre6intă şi /ibre
musculare striate.
Sto(acul , partea cea mai voluminoasă a tubului digestiv are deasemenea dimensiuni şi
/orme /oarte variate acestea /iind în str;nsă legătură cu alimenta!ia ?/ig. -.3@. La rumegătoare
acesta poate avea mai multe compartimente ?un stomac compus@ în timp ce la carnivore sau
omnivore acesta este simplu. ere!ii săi con!in mai multe straturi de /ibre musculare netede
care asigură mişcarea şi amestecarea con!inutului stomacal. #tomacul comunică cu eso/agul
printr%un ori/iciu numit cardia şi cu intestinul printr%un ori/iciu numit pilor.U
Inte,tinul mami/erelor capătă şi el unele caracteristici în sensul că este /oarte lung la cele
ierbivore şi mult mai scurt la carnivore. )i/eren!iat în două păr!i mari4 intestinul sub!ire şi
intestinul gros. )e obicei la ierbivorele rumegătoare?ecvide ro6ătoare@ se de6voltă mult un
47


cecum intestinal care >oacă un mare rol în digerarea alimentelor ce con!in celulo6ă.
igura 8.0. Diferite forme de stomac la mamifere $!-c&ineG ->attus norvegicus; 3-3us
musculus;D-nevăstuică; %-stomac de rumegător (cu indica"ia drumului alimentelor); -
stomac de om (a,b,c-straturile interne de muchi) ; -cămilăG 2-9ach1glossus aculeatus; B-
rad1pus tridact1lus; ! ? 'n figura $ i )-cheag ; Ca-capătul cardiac ; Cma-marea curbură;
Cmi%mica curbură; Du-duoden ; 7%cec; A-foiosul (psalterium); Ae-esofagul; P-pilor$ >-
ierbarul (); /c-regiunea cardiacă; /p-regiunea pilorică; E-camerele de apă; Du-duoden;
FF-pungile duodenului.
rima parte a intestinului sub!ire poartă numele de duoden şi în el se desc:id canalul

coledoc şi canalul lui Hirsung. #upra/a!a internă a intestinului sub!ire pre6intă o serie de cute
numite valvule conivente. +ot pentru mărirea supra/e!ii acestuia mai sunt pre6ente şi
vilo6itătile intestinale. La locul de trecere din intestinul sub!ire în intestinul gros se găseşte
valvula ileo%cecală. #ucul intestinal este secretat de glandele lui Lieberu:n. <alvule ileo%
cecală permite circula!ia con!inutului intestinal într%un singur sens.
Intestinul gros este în general mai voluminos şi mai scurt dec;t intestinul sub!ire. $l
începe printr%un cec care la unele mami/ere este /oarte bine de6voltat ?ierbivore prosimieni
ro6ătoare@. La e0tremitatea sa cecul pre6intă de obicei un apendice. ltima por!iune a
intestinului gros poartă numele de rect şi se desc:ide /ie în cloacă ?monotreme@ /ie direct la
e0terior prin ori/iciul anal.
48


landele ane0e ale tubului digestiv sunt -icatul şi pancrea,ul. Nunc!ia ambelor glande
nu se re6umă numai la cea digestivă. 7ila produs al /icatului se adună în canalul :epatic şi de
aici prin canalul cistic a>unge în ve6ica biliară sau prin canalul coledoc se varsă în lumenul
intestinului. ancreasul îşi varsă produsele sale în intestin prin intermediul canalului lui
Hirsung şi a lui #antorini. Acesta din urmă de multe ori poate lipsi. In pancreas se găsesc şi
insulele lui Langer:ans a căror secre!ie trece direct în s;nge şi are un deosebit rol în
metabolismul glucidelor îndeplinind ast/el şi o /unc!ie endocrină.
Lungimea totală a intestinului este în str;nsă legătură cu regimul alimentar /iind mai
lung la ierbivore ?de la 2 p;nă la 3 de ori lungimea corpului@ ceva mai scurt la omnivore şi
evident mai scurt la carnivore ?numai de 3 p;nă la 5 ori lungimea corpului@.
Nunc!ia principală a sistemului digestiv o constituie /ireşte digestia prin care se
în!elege ansamblul proceselor /i6iologice în urma cărora animalele reuşesc să desprindă din
alimentele consumate % material organic sau mineral din mediul încon>urător % componen!ii
nutritivi ap!i de a /i absorbi!i şi /olosi!i apoi ca material plastic ?între!inerea structurii
organismului@ ca material energetic sau catalitic.
igura 8.4 ermentaț ia hranei la bovine rumegătoare (0)

lucidele lipidele şi protidele sunt supuse în interiorul tubului digestiv unor procese de
:idroli6are prin ac!iunea unor en6ime speci/ice glicolitice proteolitice şi lipolitice elaborate şi
pre6ente în di/erite segmente ale tubului digestiv. Aceste nutrimente sunt trans/ormate în4
mono6a:aride aci6i aminici aci6i graşi şi glicerol care pot /i absorbi!i de pere ții intestinului.
La digestie participă şi o serie de simbion!i ?bacterii şi c:iar proto6oare@ care trăiesc în
condi!ii de aerobio6ă şi sunt răspun6ători de ceea ce numim /ermenta!ie. In urma /ermenta!iei
o serie de glucide sunt degradate re6ult;nd aci6i organici ?acetic lactic butilic@ şi ga6e ?CNL
C2 &2@ etc.

ulte mami/ere sunt consumatoare de vegetale ?ierbivore@ ?Nig. -.@ dar ele nu pre6intă
en6ima speci/ică % celula6a % ce poate :idroli6a celulo6a ?poli6a:aridul dominant în structura
c:imică a vegetalelor@. In interiorul tubului digestiv al mami/erelor ierbivore la nivelul
anumitor segmente trăiesc şi se înmul!esc rapid o serie de bacterii simbionte care dispun;nd
49


de celula6ă :idroli6ea6ă celulo6a şi o /olosesc pentru :rană convertind%o în proteină pentru

ca ulterior bacteriile însăşi să /ie digerate de animalul ga6dă.
rocesul acesta de /ermenta!ie poate avea loc în stomac % /ermenta!ie gastrică  sau poate
avea loc în cec şi intestinul gros % /ermenta!ie ceco%intestinală. ?Nig. "."@
ami/erele ierbivore sunt împăr!ite în nerumegătoare şi rumegătoare.Cele nerumegătoare
au stomacul necompartimentat însă cecul şi intestinul gros sunt deosebit de voluminoase la
nivelul lor av;nd loc procesul de /ermenta!ie. ami/erele rumegătoare au stomacul voluminos
şi compartimentat au o /ermenta!ie gastrică şi pentru că alimentele /ibroase sunt regurgitate
remestecate şi reîng:i!ite ele trec de două ori prin stomac de două ori sunt supuse procesului
de /ermenta!ie. In acest ca6 spunem că avem de%a /ace cu un sistem bigastric.
nele mami/ere o serie de ro6ătoare îşi consumă o parte din materiile /ecale. (u este
un comportament anormal ci o necesitate. ' parte din :rana care n%a putut /i absorbită la
nivelul intestinului sub!ire a>unsă în cec este supusă digestiei de unde re6ultă elemente
absorbabile şi are loc sinte6a unor vitamine ?) @. Acestea se adună sub /orma unor
copros/ere mucilaginoase pe care după de/eca!ie animalul le consumă. Acest /enomen de
consumare a cecotro/elor se c:iamă cecotro/ie. )acă sunt împiedicate să%şi consume cecotro/ii
animalele slăbesc şi unele pier.
igura 7.7$ 9ipurile de tub digestiv la ierbivore (0)
Conclu.ii
Asemănări între sistemele digestive ale păsărilor și mami/erelor4
5


• at;t la pasari c;t și la mami/ere sistemul digestiv este /ormat din tub digestiv
și glande ane0eG
• sistemul respirator la păsări și mami/ere cuprinde plam;nii și căile respiratorii
e0trapulmonare și intrapulmonareG
• sistemul circulator este /ormat din inima și sistem de vase alcătuit din
artere vene si capilareG
• sistemul e0cretor este /ormat din rinic:i și căi urinare.
)eosebiri dintre sistemele păsărilor și mami/erelor4
• stomacul păsărilor granivore este /ormat din 2 compartimente % stomacul
mami/erelor este tetracameralG
• plăm;nii păsărilor pre6intă capilare aeriene % plam;nii mami/erelor pre6intă
alveole pulmonareG
• c;r>a aortica la păsări are orientare spre dreapta % la mami/ere are orientare spre
st;ngaG
• pasarile nu pre6intă ve6ica urinară% la mami/ere uretrele se desc:id în ve6ica
urinara.
#ensibilitatea gustativă și ol/activă la di/erite clase de vertebrate pre6intă anumite
particularități și anume4
a@ la pești4 %mugurii gustativi sunt răsp;ndi ți la nivelul liniei laterale pe mustă ți în
cavitatea bucală /aringe eso/ag.etc.
b@ acuitatea ol/activă este /oarte variată 4 slabă %Ia știucă crapetc și de6voltată la
somn ang:ilă.
c@ la am/ibieni4 %mugurii gustativi sunt răsp;ndi ți în cavitatea bucală limbă și /aringeG
d@ mucoasa ol/activă percepe substanțele mirositoare ce di/u6ea6ă în aer sau sunt
di6olvate în apaG
e@ la reptile4 %au o sensibilitate gustativă slabă  șerpii nu pre6intă receptori gustativiG
%pre6intă o acuitate ol/activă mai de6voltată G unele reptile ? șerpi șop;rle@ pre6intă organul
Kacobson Vorgan speciali6at în a recepționa stimulii c:imici aduși în cavitatea bucală de
mișcarea limbiiG
/@ la păsări4 %mugurii gustativi sunt situa ți e0clusiv în cavitatea bucală și pe limbăG
sensibilitatea gustativă este mai redusă dec;t Ia mami/ereG
g@sensibilitatea ol/activa este bine de6voltata la pasarile rapitoare de 6i si redusa la
pasarile granivore.
rin sensibilitatea ol/activa si gustativa se asigura4
% depistarea substanțelor sapide și a substanțelor odoranteG
% depistarea surselor de :rana a pericolelor.
*eceptorii gustativi sunt repre6enta ți de muguri gustativi /orma țiuni ovoide /ormate din
celule de susținere și celule sen6oriale. Celulele sen6oriale pre6intă cili la polul apical ce
proemină printr%un pol gustativ iar la polul ba6al pre6intă termina ții nervoase. ugurele
gustativ la mami/ere este alcătuit din celule c:emoreceptoare și celule de sus ținere. La polul
51


apical celulele receptoare pre6intă cili ce proemină printr%un pol gustativ iar la polul ba6al
pre6intă terminații ale nervilor gustativi. ucoasa ol/activă este /ormată din celule
c:emosensibile și celule de sustinere.
$numerăm în continuare c;teva caracteristici ale claselor de vertebrate4
Ciclo,to(i4 % gura este lipsită de ma0ilare este rotundă V ventu6ăG
% limba /unc!ionea6ă ca un pistonG
% :rana este suptă ?ectopara6it :emato/ag@G
% stomacul lipseşte.
Peti : % apar ma0ilarele V capturarea :ranei G
% gura nu este delimitată de /aringe V cavitatea buco%/aringianăG
% din!i suda!i cu oasele capului la prădătoriG
% din!ii lipsesc la peştii care se :rănesc cu planctonG
% lipsesc glandele salivare ?adaptare la mediul acvatic@G
% stomac voluminos la peştii răpitori.
A(-i)ieni : % cavitatea buco%/aringiană largăG
% limbă mobilă /i0ată în partea anterioară cu care prinde :ranaG
% nu e0istă o di/eren!iere între intestinul sub!ire şi grosG
% tubul digestiv se termină cu cloaca.
Reptile : % apare o dedelimitare între între cavitate bucală na6ală şi /aringiană
% limbă mobilă rami/icată la v;r/G
% din!i la şp;rle şerpi şi crocodiliG
% margini cornoase la broaştele !estoaseG
% mandibula articulată cu osul pătrat al craniuluiWdesc:idere largă a guriiWîng:it
prada voluminoasăG
% stomacul /oarte e0tensibil ?îng:it :rana întreagă@G
% e0istă o di/eren!iere netă între intestinul sub!ire şi cel gros care se termină cu
cloaca.
P/,/ri: % gura prevă6ută cu cioc cornos lipsit de din!i adaptat la di/erite moduri de :rănireG
% eso/agul are o dilatare V guşa care stoc:ea6ă şi înmoaie :ranaG
% stomacul cu două compartimente4 % stomacul glandular% secretă suc gastric și
stomacul triturator?pipotaXr;n6a@ V mărun!eşte :ranaG
%două cecumuri intestinale ?la limita dintre intestinul sub!ire şi cel gros@unde
ac!ionea6ă bacterii simbionteG
% Intestinul gros se termină cu cloaca.
!i)lio+ra-ie:
52


1. Iordac:e I. 23 V 8oologia vertebratelor $dit. niversită ții Ale0andru Ioan Cu6a
Iași.
2. att:eMs &.L. Cuisin . et. colab. 19-3 % Le monde etrange et /ascinant des
animau0 #election du *eaderUs )igest aris -.
3. ardong <.*. 199- % <ertebrates Comparative AnatomJ Nunction $volution. c
ran &ill 7oston
. Neider 8. Juro #t. rosu Al.<. op <. 19"- şi 19-" % 8oologia vertebratelor. $dit.
)id. şi edag. 7ucureşti.
5. oJle 7.. Cec: K. >r. 2 % Nis:es An introduction to Ic:t:JologJ Nourt: $dition
rentice &ali. .. London.
". #anta $. ). 19-% 7iologie animale $dit. aJot Lausanne
-. Cocrum L.$. cCauleJ K.H. 19- % 8oologia iccin $ditore. adova
. ediu internet V MMM. #tudent.loretto.org.
9. 7ruun 7. )elin &. #vensson L.% 1999 &amlJn uide. ăsările din *om;nia şi
$uropa $dit. &amlJn
1. Neider 8. Juro #t. rosu Al.<. op <. 19"- şi 19-" % 8oologia vertebratelor. $dit.
)id. şi edag. 7ucureşti.
53

Studiu Comparativ Al Sistemului Digestiv La Vertebratedocx

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu Comparativ Al Sistemului Digestiv La Vertebratedocx

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Capitolul 2. Aspecte privind sistemul digestiv la vertebrate………………….....pag. 12

Capitolul 3. articularită!i structurale privind sistemul digestiv la peşti …….....pag. 1"

Capitolul 4articularități structurale privind sistemul digestiv la am/ibieni… ….pag. 2

Capitolul 54articularități structurale privind sistemul digestiv la reptile … … .... pag. 29

Capitolul "4 articularită!i structurale privind sistemul digestiv la păsări… … … pag. 3

Capitolul -4articularități structurale privind sistemul digestiv la mami/ere… … ..pag. 1

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

8oologia vertebratelor este ramura 6oologiei ce se ocupă cu studiul animalelor vertebrate

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

unele păsări răpitoare ca şi mami/erele carnivore şi insectivore. La /el de importantă este şi

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

=n antic:itatea :indusă în India se cunoaşte o primă încercare de clasi/icare a animalelor

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Capitolul 1: LEGĂTURA DINTRE ÎNCRENGĂTURA

=ncrengătura vertebratelor ocupă un loc distinct între celelalte încrengături. Cu toate

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

asemănări datorită po6i!iei pe o treaptă in/erioară a stomocordatelor şi nu datorită unei derivări

a -anus ; f. br.-fantă branhială ; g-gură ; g.n.-ganglion nervos ; in-inimă ; n-notocord; t.d.-tub

Cordatele (Chordonia). #unt celomate deuterostome cu sc:elet intern a0ial notocordul

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

simetrie bilaterală. artea principală a sc:eletului o constituie notocordul sau coarda dorsală,

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Capitolul $:ASPECTE PRIIND SISTE%UL DIGESTI LA

artea principală mi>locie a aparatului digestiv derivă din enteron, în timp ce

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

diasta#e proteolitice, care contribuie la digestia c:imică. La unele vertebrate cu regim

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

ig. *.+ egătura 'ntre căile aeriene i alimentare $

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

igura *.* /istemul digestiv la pteromi#oni

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Capitolul 2:PARTICULARITĂ3I STRUCTURALE PRIIND

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

2414Supracla,a PISCES 5 Cla,a C6"NDRIC6T67ES

3.1.1. Caractere generale ale peștilor cartilaginoși4

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

2414$4%or-olo+ia e8tern/la peș tii cartila+inoș i

igura 0.*$ 3orfologia eternă a rechinului

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

igura 0.0$ /istemul digestiv la rechin (0)

24$414Caractere +enerale ale peș tilor o,oș i

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

Ini(a cu două camereG s;ngele con!ine celule roşii nucleate.

24$4$4%or-olo+ia e8tern/ la peș tii o,oș i

Corpul ?Nig.3.5@ peştilor osoşi se divide în cap trunc:i şi coadă.

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

igura 0.6$ Capul la nathonemus (!), la 2emiramphus (), la /1gnathus (C), la

igura 0.7$ 3orfologia eternă a unui peș te osos (6)

e laturile trunc0iului se găseşte linia laterală în /orma a două şiruri de ori/icii. e

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

igura0.8$ 9ipuri de 'notătoare codală la peș ti$ ! 5 protocercă;  5heterocercă; C 5

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

desc:ide la peştii /i6ostomi ductul pneumatic care vine de la ve6ica cu aer.

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

igura 0.$ /chema anatomiei interne a unui pete (7)

Inte,tinul po,terior se deosebeşte numai cu greu de cel mediu. $l este scurt şi se

Capitolul ;:PARTICULARITĂȚI STRUCTURALE PRIIND

Vasiliu Alexandru Studiu comparativ al sistemului

=n limba greacă  amphi înseamnă dublu, incert, iar bios se traduce prin via"ă, amfibienii

igura . /istemul digestiv la pteromi#oni