UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE

ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Program de studii universitare de licență:
Biologie - IFR

PROIECT

PESTII OSOSI - STURIONI

Indrumator stiintific:
Mala-Maria Stavrescu-Bedivan
Student:
Craita ( Dinca) Alina

BUCUREȘTI
2024
 Cuprins

Pag.
Introducere ........................................................................................................................ 2
....
CAPITOLUL I – Sistematica pestilor ososi si reprezentanti ai Familei
Acipenseridae
1.1. Sistematica pestilor 3
ososi.............................................................................................. 3
1.2. Reprezentanti ai Familei
Acipenseridae ......................................................................

CAPITOLUL II – morfologia pestilor ososi

2.1. Morfologia externa a pestilor 6
ososi............................................................................... 7
2.2. Morfologia interna a pestilor 8
ososi...............................................................................
2.3. Morfologia externa a unui acipenserid........................................................................
CAPITOLUL III – Migratia si reproducerea sturionilor
3.1. Migratia de 9
primavara................................................................................................... 9
3.2. Migratia de 9
iarna........................................................................................................... 1
3.3. 0
Reproducerea..................................................................................................................
3.4.
Hibridizarea...................................................................................................................
CAPITOLUL IV – Protectia sturionilor
4.1. Masuri de protejare a 1
speciei ........................................................................................ 0
CONCLUZII .................................................................................................................... 1
... 2
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................. 1

1
... 3

2
 INTRODUCERE

Sistematica vertebratelor este o ramura a biologiei care studiaza aspecte legate de

comportamentul , originea, evolutia, taxonomia, raspandirea vertebratelor in mediul lor de
viata, precum si morfologia externa si structura interna a lor.
Sturionii fac parte din Familia Acipenseridae si sunt unii dintre cei mai valori pesti din
tara noastra. In lume exista 27 de specii ale sturionilor (Acipenseriformes), fiind intalnite doar
in emisfera sudica. Dunarea si Marea Neagra putem spune ca sunt printre putinele zone
naturale in care sturionii se reproduc. rămase la nivel mondial. In urma cu un secol, sase
specii de sturioni erau native Dunarii: Morunul (Huso huso), Pastruga (Acipenser stellatus),
Nisetrul (A. gueldenstaedtii), Cega (A. ruthenus), Sipul (A. sturio) , Viza (A. nudiventris). In
prezent cinci dintre aceste specii au fost declarate ca sunt pe cale de disparitie ( cega specie
vulnerabila iar viza extrem de rara).
Se hranesc cu : moluste, crustacei, pesti sau icrele altor specii. Sturionii au o viata longeviva,
corelata si cu varsta la care devin maturi din punct de vedere sexual, unele specii devin active sexual la 13 ani.

3
 CAPITOLUL I
SISTEMATICA PESTILOR OSOSI SI REPREZENTANTI AI FAMILIEI
ACIPENSERIDAE

1.1. Sistematica pestilor ososi

Clasa Osteychthyes ( gr. osteon = os; ichtys = peşte) reprezinta cea mai mare clasa de
vertebrate acvatice prezentand aproximativ 29.000 specii marine, salmastre si dulci.
Endoscheletul lor este mai mult sau mai puţin osificat . Scheletului capului este
alcatuit si oase de origine dermice. Radiile inotatoarelor sunt osoase si se formeaza din
lepidotrichii. Spiraculul este nefuncţional iar la majoritatea pestilor ososi dispare complet .
Encefalul prezinta veziculele in linie; lobii olfactivi sunt mici, prezinta 10 perechi de
nervi cranieni, sistemul nervos fiind vegetativ. Speciile prezinta 5 perechi de arcuri
branhiale; au ctenobranhii acoperite de un opercul membranos intarit de 2-4 piese osoase
dermice. Majoritatea speciilor au o vezica gazoasa (uneori avand rol in respiratie ) iar alte
specii au plămâni. Rinichiul este de tip mezonefros, fecundatia externa. Ouale sunt mici si
nu sunt incluse in ooteci cornoase.
Cuprinde 4 subclase: Actinopterygii;
Brachiopterygii;
Crossopterygii;
Dipnoi
Pestii ososi fac parte din - Familia Acipenseridae
- Ordin Acipenseriformes
- Supraordinul Chondrostei
- Subclasa Actinopterygii
- Clasa Osteychthyes
1.2. Reprezentanti ai Familei ACIPENSERIDAE

Dintre reprezentantii Familiei Acipenseridae, in Romania traiesc genurile

Acipenser si Huso dintre care amintim:
- Acipenser ruthenus, Cega

4
 Corpul alungit, rostru stramt, subtiat la varf, usor curbat in sus; buza superioara este
intreaga, iar cea inferioara intrerupta la mijloc. Pe partea inferioara a rostrului se observa niste
tuberculi, mustatile sunt franjurate, lungi, ajung pana la gura. Dimensiuni obişnuite: 60-70
cm, 4-5 kg greutate; specie de apa dulce, reofila. In perioada reproducerii, se deplaseaza in
amonte pentru depunerea pontei mustati. Se întalneste in rauri mari cu apa adanca, in gropi pe
fund pietros sau argilos. Reproducerea are loc primavara; ecloziunea se produce in 4-5 zile de
la depunerea pontei .Se hraneste cu larve de insecte, crustacee, moluste si viermi. Este
raspandita in fluviile din nordul Mării Negre si Caspice Carne foarte gustoasa.

- Acipenser nudiventris, viza

- Acipenser gueldenstaedtii, nisetrul

- Acipenser stellatus, pastruga

Corpul este subtire, rostru lung (peste 60% din lungimea capului) turtit dorso-
ventral, ca o spatula; buza superioara intreaga, cea inferioara intrerupta la mijloc, mustatile
sunt plasate mai aproape de gura decat de varful botului. Poate ajunge pana la 2 m, 21 kg (de
regula 1m, 6-8 kg), specie marina, migratoare . Traiestete la adancimi mai mici decat
morunul, avand ca si acesta 2 perioade de migratie in Dunare (primavara si la inceputul
toamnei). Reproducerea are loc in lunile aprilie-mai. Puietul se aduna in cantitati mari in fata
gurilor Dunarii si consuma in special larve de insecte. Este raspandita in Marea Neagra,
Azov, Adriatica, nordul M. Caspice. Importanta economica: carne de calitate buna, caviar

5
 - Huso huso, morunul

Sturion de talie mare (4-6 m), greutate: 100-250 kg (cel mai mare exemplar capturat
in Dunare a atins 880 kg), corp ingrosat, rostru scurt, gura este mare, semilunara, deschiderea
ei se intinde pană aproape de laturile capului; buza superioara este întreaga, depaseste linia
ochilor; buza inferioara e întrerupta la mijloc; mustatile sunt turtite, lamelare. Migreaza in apa
dulce pentru reproducere (anadrom); are 2 perioade de migraţie: de primavara si de toamna.

6
 CAPITOLUL II

2.1. Morfologia externa a pestilor ososi

Fig. 1 – Morfologia externa a pestelui osos

(http://www.e-pets.ro/articole/anatomia-pestelui)
Anatomia pestilor este data de caracteristicile fizice ale apei, mediul in care traiesc.
Apa este mult mai densa decat aerul, detine o cantitate relativ mica de oxigen dizolvat si
absoarbe mai multa lumina decat aerul.
Corpul pestilor se imparte in cap, trunchi si coada, desi diviziunile dintre cele trei nu
sunt intotdeauna vizibile din exterior. Scheletul, care formeaza structura de sprijin in
interiorul pestilor din os. Principalul element osos este coloana vertebrala alcatuita din
vertebre articulate care sunt usoare, dar puternice. Coastele se atasează de coloana vertebrala
si nu exista membre sau brauri ale membrelor. Principalele caracteristici externe ale
pestilor, aripioarele , sunt compuse fie din spini ososi, fie moi, numiti raze care, cu
exceptia aripioarelor caudale care nu au nicio legatura directa cu coloana vertebrala. Acestea
[2]
sunt sustinute de muschii care compun partea principala a trunchiului. Ochii sunt adaptati
pentru a vedea sub apa si au doar viziune locala.

Pestii ososi au cinci perechi de branhii protejate de un opercul. Dermul este acoperit
cu solzi suprapusi . Pestii ososi au o vezica de inot care ii ajuta sa mentina o adancime
constanta in apa , dar nu o cloaca. In general, ele produc un numar mare de oua.

7
 Desi anatomia pestilor este diferita de cea a mamiferelor, au acelasi corp de baza din
care s-au dezvoltat toate vertebratele: o notocordă , vertebre rudimentare, cap si o coadă bine
definite.

2.1. Morfologia interna a pestilor ososi

1. Sistemul cardiovascular:
 Inima: are musculara puternica, cu patru camere. Aceasta structura imparte
inimai in doua atriuri si doua ventricule, permitand o separare mai eficienta a
sangelui oxigenat. Acest sistem ajuta la adaptarea lor la medii acvatice
variabile.
2. Sistemul respirator:
 Branhiile: sunt amplasate lateral in partea anterioara a corpului. Aceasta le
permite sa respire oxigenul din apa. Cu toate acestea, unele specii oxigenul din
aer, trecand temporar la respiratia aeriana.
3. Sistemul digestiv:
 Gura: Este situata ventral si are o forma adaptata pentru a se hrani de pe
fundul apei. Exemplu : sturionii sunt in principal pradatori, hranindu-se cu
pești mici si larve.
 Intestin: Este lung si coilat, facilitand absorbtia substantelor nutritive din
hrana consumata.
4. Sistemul excretor:

8
  Rinichii: sunt bine dezvoltati, care joaca un rol important in eliminarea
deseurilor si mentinerea echilibrului osmotic in organism.
5. Sistemul reproducător:
 Ovarii/Testicule: Sturionii sunt cunoscuti pentru migratiile lor pe distante
lungi pentru depunerea icrelor. Femelele au ovare mari, iar masculii au
testicule bine dezvoltate. Procesul de reproducere este complex si necesita
conditii specifice ale apei.
6. Sistemul nervos:
 Creier: Sturionii au un creier dezvoltat, adaptat la comportamentul lor de
pradator si la mediul lor acvatic.
Este important de menționat ca morfologia interna poate varia usor intre diferite
specii.

2.3. Morfologia externa a unui sturion

Fig.3. Morfologia externa a unui acipenserid

9
 CAPITOLUL III
MIGRATIA SI REPRODUCEREA STURIONILOR

Majoritatea speciilor de sturioni din Dunare traiesc in Marea Neagra, dar se reproduc in
fluviu precum si in tributarele sale. Ei se reproduc din primăvara pana la inceputul verii, la
temperaturi ce variaza intre 6 și 25°C. Semnalul de inceput al migratiei este dat de perioadele
cu debit mare ale fluviului. Unele forme intra in Duaăre primavara, iar altele iarna. Aceste
doua tipuri de comportament nu separa speciile între ele, ci reprezinta strategii diferite de
migrtție ale indivizilor apartinand aceleiasi specii.

3.1. Migratia de primavara

Sturionii apartinand formelor care migreaza primăvara patrund in fluviu cand

temperaturile incep sa creasca, de obicei din martie pana in mai. Spre deosebire de speciile
care migreaza iarna, acestia nu hiberneaza in fluviu, ci se intorc in Marea Neagra.

3.2. Migratia de iarna

Formele care patrund in fluviuiîn perioada august-noiembrie isi petrec iarna aici,
hibernand in gropi si in locuri adanci de pe fundul Dunarii. Acestea isi depun icrele in susul
fluviului in anul urmator patrunderii in apa dulce.

3.3. Reproducerea
Sturionii au un ciclu de viata foarte lung, ajunaând la maturitate tarziu. Indivizii se
reproduc in mod repetat, dar majoritatea femelelor nu o fac anual, deoarece procesul de
dezvoltare al oualor necesita mai mult de un an. De exemplu, femelele de morun se reproduc
la intervale de 4-7 ani.

Fecunditatea femelelor de sturioni creste odata cu varsta, ceea ce inseamna ca indivizii

mai mari produc oua mai mari si mai multe. Datorita faptului ca femelele mari care migrau in
susul Dunarii pentru inmultire au fost tintele pescarilor, indivizii mari au devenit foarte rari.
Acest lucru a avut ca rezultat perturbarea distribuției vârstei precum și o rată scăzută a
succesului populațiilor de a se reproduce.

10
3.4. Hibridizarea

Sturionii manifesta tendinta de hibridizare cu alte specii de sturioni. Acest fenomen se

intampla mai des atunci cand habitatele de reproducere sunt distruse si raman doar cateva
locuri disponibile unde se grupeaza multi indivizi din specii diferite sau atunci cand unele
specii sunt rare in comparatie cu altele. Sturioni hibirizi sunt utilizati in acvacultura, de
exemplu asa numitul „bester”, care este o incrucisare intre morun si cega. O parte dintre acesti
hibrizi se pare ca au scapat in mediul natural si au interferat cu populatiile naturale.

CAPITOLUL IV

PROTECTIA STURINILOR
Sturionii sunt printre cei mai valorosi pesti din bazinul inferior al Dunarii, dar dupa
multe decenii de supraexploatare, in ciuda masurilor de protectie, cad in continuare prada
braconierilor. Acestia sunt sensibili la schimbarile habitatului, iar distrugerea acestora poate
afecta reproducerea si hranirea. Eforturile de conservare a populatiilor salbatice de
sturionidin dunare s-au accentuat in ultimii ani prin proiecte majore ce vizeaza identificarea si
protejarea zonelor de reproducere ramase pe Dunarea Inferioara prin programe de repopulare
si un plan de a construi pasaje de trecere pentru pesti la barajul Portilor de Fier dintre
Romania si Serbia.

4.1. Masuri de protejare a speciei:

- Promovarea cunoasterii biologiei lor

- Constientizarea si informarea continua privind factorii de risc
- Refacerea coridoarelor ecologice acvatice pentru speciile de pesti
migratori din bazinul Dunarii
- Refacerea zonelor inundabile
- Derularea activitatilor de repopulare cu sturioni
Din fericire, a fost publicat in Monitorul Oficial nr. 403/16.04.2021 Ordinul 85/662/2021
privind masurile de refacere si conservare a populatiilor de sturioni, prin care se interzice

11
pescuitul si comercializarea produselor provenite de la sturioni salbatici pentru o perioada
nedeterminata!

12
 CONCLUZII

Pana la sfarsitul anului 2015, Romania si Bulgaria au avut introdusa o interdictie la

pescuitul de sturioni. Inainte de interdictie, principala amenintare la adresa sturionilor era
reprezentata de supraexploatare. In prezent principala amenintare este reprezentata de
braconaj. Sturionii sunt in mod special vulnerabili din cauza ciclului lung de viata si a
maturizarii sexuale tarzii.

In cazul majoritatii speciilor de sturioni este imposibila distingerea femelelor de

masculi. Din cauza lipsei de dimorfism sexual, se pescuiesc ambele genuri, masculii mari
fiind la randul lor ucisi in speranta obtinerii caviarului.

Ca o măsura impotriva comertului nesustenabil cu caviar provenit din salbaticie, toate

speciile de sturioni sunt protejate de Conventia privind cometţul international cu specii
salbatice de flora si fauna pe cale de disparitie (CITES).

Canalizarea raurilor, extractia de sedimente si navigatia reprezinta de asemenea

amenintari importante la adresa sturionilor.

Cu toate că pescuitul sturionilor este in prezent ilegal, braconajul este foarte raspandit.
Acest lucru a fost demonstrat in anul 2012 in cadrul unui prim studiu de piata al WWF in
Romania si Bulgaria. In ciuda protectiei legale sub forma interdictiei de pescuit, caviar ilegal
provenit de la sturioni salbatici a putut fi cumparat in Romania de catre echipa de teren in
repetate randuri, in timp ce in Bulgaria acesta a fost doar oferit spre vanzare fara finalizarea
tranzactiei.

13
 BIBLIOGRAFIE

1. Gherman C.M. – 2005, Biologie animală şi ecologie, Editura Academicpres, Cluj-Napoca

2. Miller S.A., Harley J.P. – 1992, Zoology, Wm. C. Brown Publishers, Dubuque
3. Vesa S. – 1998, Ecologie, Editura Risoprint, Cluj Napoca
4. Bălescu C., 2004 – Zoologia vertebratelor- Curs Universitar, Editura Sitech, Craiova.
5. Bălescu C., Orzaţă N., 2007 – Elemente de zoologia vertebratelor, Editura Sitech, Craiova.
6. Meşter L., Tesio C., Staicu C., Crăciun N., 1999 – Zoologia vertebratelor. Lucrări Practice
– Partea I, Editura Universităţii din Bucureşti.

14