LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVITA BAIA MARE

Lucrare de specialitate

INDRUMATOR: Prof.PANDOR BIANCA

ELEV: POP DINU ALIN

-2012-

LICEUL TEORETIC ,,EMIL RACOVITA

LUCRARE DE SPECIALITATE
INSECTE DAUNATOARE IN PEPINIERE

INDRUMATOR Prof.PANDOR BIANCA

ELEV: POP DINU ALIN

1. Capitolul I

1.1. Generalitatipag. 1.2. Morfologia insectelor.pag. 1.3. Inmultirea insectelor..pag. 2. Capitolul II 1.1 Insecte care ataca in pepiniere.pag. 1.2 Cele mai importante specii de foioase si rasinoase..pag. 3.Capitolu III 1.1 Metode de prevenire si combaterepag. 4.Capitolul IV 1.1 Statistica daunatorilor la nivelul O.S. .pag.

CAP. I MEMORIU JUSTIFICATIV

Morfologia insectelor

Clasa Insecta face parte din ncrengtura Arthropoda, subncrengtura Hexapoda. Corpul insectelor este alctuit, cu rare excepii, din trei regiuni: cap, torace i abdomen (fig. 3). Capul, format din fuzionarea a 6 segmente, este purttor al principalelor organe de sim cantonate la nivelul antenelor, ochilor i ocelilor, precum i al pieselor bucale. Toracele insectelor este alctuit din trei segmente, fiecare alctuite din notum, sternum i dou pleure. Apendicele torecelui sunt picioarele i aripile, apendice locomotoare, permind insectelor deplasarea att pe substrat ct i n aer. Abdomenul este alctuit n general din 9-11 segmente, ultimele purtnd orificiile genital i anal. Apendicele abdomenului sunt de obicei reduse sau absente.

Capul
Capul grupeaz organele de sim (ochi compui, oceli, antene) i aparatul bucal. La insectele adulte este reprezentat de o capsul chitinoas, rigid (fig. 4) de dimensiuni mai mici dect ale trunchiului sau abdomenului i poate avea diferite forme. Capsula cefalic prezint dou orificii: unul anterior, orificiul bucal i unul posterior, orificiul occipital.

Piesele capsulei cefalice sunt: frons (fruntea) situat anterior, clipeus (care poate fi divizat n anteclipeus i postclipeus), pe laturi sub ochii compui sunt situai obrajii (gene), iar partea superioar a capsulei cefalice se numete vertex (cretet). n partea posterioar capsula cefalic este delimitat de occipital i postoccipital. Poriunea care face legtura ntre cap i torace formeaz gtul (collum). Capul se leag de torace printr-o membran intersegmentar denumit cervicum. .

Torace
Toracele la insecte sunt alctuite din trei segmente: protorace, mezotorace i metatorace. Fiecare segment toracic este alctuit din mai multe plci chitinoase numite sclerite: un sclerit dorsal numit tergit sau notum; un sclerit ventral ce poart numele de sternit sau gastrum; dou sclerite laterale numite pleure. n general tergitele i sternitele sunt mai mari i mai groase, deoarece au rol de aprare i susinere, n timp ce pleurele sunt mai mici i mai subiri, avnd funcia de a lega tergitele i sternitele. ntre pleure i tergite sau ntre pleure i sternite se gsesc membrane de susinere numite conjunctive care permit toracelui si mreasc sau s-i micoreze volumul n timpul respiraiei, circulaiei sngelui, etc. Protoracele este mai dezvoltat la insectele alergtoare, sritoare i sptoare (blatide, ortoptere, unele coleoptere), n timp ce mezotoracele i metatoracele sunt mai dezvoltate la speciile bune zburtoare (odonate, himenoptere, lepidoptere, etc.). Pe torace se articuleaz organele de mers picioarele i organele de zbor aripile.

Abdomen
Abdomenul constituie cea mai mare parte a corpului la insecte. Embrionar abdomenul este constituit din 12 segmente iar la adult numrul segmentelor se poate reduce la 5 7 (exemplu la insectele din ordinul Coleoptera). Ultimul segment al abdomenului se numete telson. La insectele la care abdomenul este format din 11 12 segmente se difereniaz trei regiuni i anume: regiunea pregenital regiunea genital regiunea postgenital

Hranirea insectelor

Exista multe specii de insecte monofage, care se hranesc numai cu o singura a specie de plante,alte insecte sunt polifage, adica se hranesc cu mai multe specii de plante. Dar informatiile pe care le avem despre componentele biochimice ale tesuturilor insectelor sunt unele si aceleasi. Poate ca mai tarziu, analizele facute cu aparate mai sofisticate vor demonstra o anumita diferenta? Exista si insecte entomofage, care se hranesc cu alte insecte (carnivore). Compozitia chimica a acestor insecte inca nu este studiata. Dar datele preventive au demonstrat ca ele includ aceleasi substante. Trebuie mentionat faptul ca informatiile existente nu sunt suficiente si cred ca nu in zadar unele specii de insecte monofage se hranesc numai cu o anumita hrana si daca aceasta hrana lipsest,e insectele mor, dar nu se hranesc cu alte plante. Un exemplu clar este Bombyx mori (viermele de matase), care se hraneste numai cu dud. Alta planta, chiar din acelasi gen, nu este acceptata. S-au facut multe incercari de a gasi o alta hrana pentru viermele de matase, dar pana in prezent nu s-a gasit. Exista cateva substraturi nutritive artificiale pentru viermele de matase, dar hrana influenteaza mult calitateea firului de matase. S-a studiat foarte mult mediul intestinal al multor specii de insecte pentru a l-e creste pe medii artificiale pentru cresterea lor in masa in conditii de laborator. La insectele polifage acest lucru s-a reusit si sunt specii de insecte care se pot creste in laborator pe medii artificiale. Insectele se cresc in cantitati mari cu scopul de a le studia sau pentru a acumula o masa de proteine specifice induse prin baculovirusuri recombinante sau pentru acumularea virusurilor pentru obtinerea preparatelor virale care se utilizeaza in reglarea densitatii populatiilor de insecte nedorite.

Inmultirea insectelor

Activitatea denumita generic "protectia padurilor" are ca scop prevenirea atacurilor produse de boli si daunatori precum si combaterea acestora, incadrndu-se in ansamblul masurilor de gospodarire rationala si gestionare durabila a fondului forestier national, in concordanta cu principiile acceptate la nivel european si mondial, principii ce converg spre obtinerea de foloase economice maxime, fara a neglija nici un moment echilibrul ecologic pe care padurea trebuie sa-l genereze si sa-l mentina. Aparitia si dezvoltarea focarelor de daunatori peste anumite praguri, considerate periculoase sau critice, pot conduce la grave perturbari in viata ecosistemelor forestiere, facnd indispensabila interventia omului. In ultima perioada s-au facut pasi importanti pentru aplicarea pe scara larga a metodelor de combatere integrata. Se impun tot mai evident practicile silvotehnice, ca parte componenta a luptei integrate, care sa previna dezvoltarea agentilor vatamatori si efectul actiunii acestora peste pragul de rezistenta al arboretelor. In cadrul luptei integrate se urmareste reducerea la minimum a folosirii substantelor chimice, poluante si

utilizarea in principal a insecticidelor si fungicidelor selective, biodegradabile, biologice, care sa nu aiba efecte daunatoare asupra omului si asupra entomofaunei folositoare.

Activitatea de protectie a padurilor, definita anterior pe scurt, include patru componente de baza si anume: depistarea si semnalarea aparitiei daunatorilor; intocmirea statisticii daunatorilor existenti; intocmirea prognozei atacurilor probabile cauzate de daunatorii specifici si stabilirea metodelor de combatere necesare pe baza proiectului de programare a lucrarilor; efectuarea lucrarilor de combatere a bolilor si daunatorilor.

Lucrarile de protectie a padurilor, preventive si curative, se efectueaza pentru mentinerea unei stari fitosanitare corespunzatoare in pepiniere, rachitarii, plantatii tinere si arborete.

In pepiniere se executa in principal lucrari de combatere a daunatorilor din sol, a gndacilor defoliatori si a parazitilor vegetali, suprafetele pe care se efectueaza aceste lucrari variind de la an la an, astfel intre anii 1991 si 1998 minimul acestei suprafete fiind de 1170 ha in anul 1994 iar maximul a fost de 2888 ha in anul 1992. In arboretele de rasinoase se executa anual depistarea si combaterea gndacilor de scoarta si xilofagi, suprafata pe care se desfasoara aceste lucrari variind in jurul cifrei de 350.000 ha. Mijloacele tehnice utilizate sunt cursele feromonale Atratyp si arborii cursa (clasici sau amorsati cu feromoni). Daca in anii dinainte de 1996 se foloseau in general, la nivelul intregii tari, circa 15 mii curse feromonale si 70-75 mii arbori cursa, din 1996, anul in care au inceput lucrarile speciale de prevenire si combatere a daunatorilor rasinoaselor din zonele calamitate (Harghita, Covasna, Mures, Bistrita), au fost folosite peste 20-25 mii curse feromonale Atratyp si peste 130150 mii arbori cursa clasici sau amorsati cu feromoni.

Cap.II.Insecte care ataca radacina,tulpina si frunza puietilor din culturi Trombarul puietilor de molid(HYLOBIUS ABIETIS)
Ordinul:Coleoptera Familia:Curculionidae Adultii:sunt gandaci cu lungimea corpului de 10-13mm,de culoare bruna inchisa spre negru,cu o trompa destul de lunga si curbata.Pe elitre se gasesc doua benzi transversal intrerupte,formate din solzisori galben-roscati. Larva este de culoare alba-galbuie si are corpul curbat. Imperecherea are loc primavera cand femela depune 60-100 de oua cate unul sau in grupe,pe partile subterane sau aeriene ale ciatelor proaspete din parchete sau sub scoarta radacinilor.Depunerea oualor poate dura pana in septembrie.Dupa 2-3 saptamani de la depunere apar larvele care rod galerii intre scoarta si lemn .In acelasi an sau in anul urmator larva se impupeaza.Insecta poate ierna fie sub forma de larva,fie sub forma de gandaci tineri.Durata de generatie este de 1-2 ani. Vatamarile sunt produse de adulti care ataca puieti de molid si de alte specii in varsta de 2-5 ani,prin roaderea acestora la colet,precum si tulpina in tot timpul sezonului de vegetatie,provocand uscarea acestora. Depistarea insectei se efectueaza prin amplasarea a 20-30 de scoarte de 20 x 30 cm la hectar,care se prafuiesc cu PEB-LINDAN sau cu LINDATOX 3 pe partea cu mazga.Daca se gasesc peste 25 de gandaci la o suta de puieti atacul este considerat puternic. Prevenirea inmultiri daunatorului se asigura prin cojirea integral a cioatelor si a radacinilor din parchete precum si prin scoaterea tuturor materialelor si strangerea resturilor de expluatare. Combaterea se executa in stadiul de adult folosind scoarte toxice de la 20 x 30 cm ,in numar de 75-300 de bucati la hectar in functie de gradul de infestare. Acestea se prafuiesc cu PEB_LINDAN sau cu LINDATOX 3 si se asaza langa puiet,cu mazga in jos;deasupra lor se pun pietre.Pe masura ce se usca scoartele se inlocuiesc. In viitor se au in vedere cursele feromonale

INSECTE CARE ATACA MUGURII SI LUGERII TINERI EVETRIA BUOLIANA- Molia lugerilor de pin
Ordinul: Lepidoptera Familia: Tortricidae Adultii sunt fluturi cu anvergura de 18-23 mm.Aripile anterioare sunt de culoare galbena sau portocalie,cu benzi transversal.Capul, toracele, abdomenul si aripile posterioare sunt cenusii. Omida la maturitate are capul negru,corpul cafeniu si cu perisori de culoare deschisa. Zborul si imperecherea fluturilor au lac la sfarsitul lunii mai si pana in luna iulie,seara,in roiuri. Ziua fluturii stau linistiti pe muguri sau lugeri in coroaana pinilor.Ouale sunt depuse pe solzi mugurilor.Omizile apar dupa scurt timp dupa depunerea oualor. La sfarsitul lui iulie apar omizile,care dupa prima naparlire trec in muguri laterali al verticilului unde ierneaza.Primavara omizile rod in axul lugerilor care incep sa se dezvolte din acesti muguri.La sfarsitul lunii mai are loc impuparea la capatul galeriilor roase in axul lugerilor.La scurt timp din pupe apar fluturii.durata de dezvoltare a unei generatii este de un an.Daunatorul produce vatamari in plantatiile tinere de pin intre 10 si 15 ani,pe soluri uscate sau nisipoase. Vatamarile sunt produse de omizi care rod in interiorul mugurilor si mineaza lugeri fragezi de pin.Lugeri atacati se deformeaza si de cele mai multe ori se usuca.Deformarea lugerului terminal si usucare acestuiaduce la defecte de crestere a tulpini si la declasarea materialului lemnos. Depistarea se face dupa lugeri atacati Combaterea se poate face pe cale mecanica prin adunarea si arderea lugerilor atacati,in cursul lunilor aprilie mai ,daca atacul este sporadic.Daca atacul este puternic se aplica tratamente chimice in perioada de zbor afluturilor,utilizandu-se insecticide de contact.

INSECTE CARE ATACA FRUNZELE LA FOIOASE LYMANTRIA DISPAR- Omida paroasa a stejarului Ordinul:Lepidoptera Familia: Lymantriidae Adultii sunt fluturi care prezinta un pronuntat dimorfism sexual.Femela este mai mare decat masculul avand deschiderea aripilor de 50-90 mm,cu aripile anterioare de culoare alba-galbuie si cu benzi in zig-zag intunecate.Masculul este mai mic,cu deschiderea aripilor de 35-45 mm,aripile de culoare cenusie inchisa. Omida dezvoltata (dupa 4-5 naparliri) are culoare brun cenusie cu doua benzi negre si perechi de negi dorsali de culoare albastra si rosie prevazute cu smocuri de peri lungi si tari. Zborul si imperecherea fluturilor au loc in iulie-august.Femela depune in medie 600-900 de oua sub forma de gramezi,numite ponte,de regula la baza tulpini arborilor,pe care le acopera cu perisori galbui.Stadiul de ou dureaza pana in primavera viitoare,cand prin aprilie are loc ecloziunea omizilor.La inceput omizile stau pe ponte,apoi urca in coroana arborilor,unde incep sa roada frunzele.Impuparea are loc in iunie intre Frunze tesute cu fire de matase.Dupa 2-3 saptamani apar fluturii.Durata de dezvoltare a unei generatii este de un an. Vatamarile sunt produse de omizi care in primele doua varste scheletizeaza frunza apoi o rod in intregime.Insecta este polifaga atacand speciile de stejar,carpenul si artarul. Depistarea se face toamna dupa depunerile de oua.In acest scop se parcurge fiecare parcela in diagonal,numerotanduse pontele de regula de la zece arbori.Din 5-6 parcele se recolteaza un total de 40-50 de depuneri pentru a determina fecunditatea respective numarul de oua vii dintr-o ponta.Omida femela distruge aproximativ pana la impupare 52 de Frunze,si 14 una mascula. Combaterea se executa in stadiul de ou si omida.In primul caz se face adunare si arderea depunerilor.Omizile se combat prin prafuiri sau stropiri cu insecticide de contac sau ingestie,incepand cu momentul uscari lor in coroana sic el tarziu cand acetea au ajuns la varsta a III a.Rezultate foarte bune dau biopreparatele bacteriene si produsul viral VPN,substante care actioneaza pe cale de ingestie.

CAP III METODE DE PREVENIRE SI COMBATERE

Pentru prevenirea atacurilor daunatorilor forestieri si evitarea pierderilor lemnoase, silvicutorii aplica systematic masuri de protective, care au menirea sa asigure echilibrului ecologic al ecosistemelor forestiere. Alegerea metodelor si tehnologiilor de prevenire si combatere a daunatorilor padurii ridica problem teoretice si practice dificile, a caror rezolvare presupune o temeinica pregatire a organelor silvice superioare si medii, care au menirea sa organizeze sis a execute actiunile de mai sus. Metodele uzuale folosite pentru combaterea daunatorilor difera in functie de specia de insecte pe care o vizeaza dar si de gradul de infestare al si cum ar fi: pentru MALACOSOMA NEUSTRIA- Inelarul, combaterea se face prin taierea si arderea ramurilor cu inele de oua si prin tratamente chimice, primavera dup ace omizile defoliaza individual, folosind insecticide de contact sub forma de aerosoli ( Cometox, Carbetox 37, Onefon, Silvetox etc.)

Insecticid.
Insecticidele sau pesticidele sunt substane chimice care omoar, sau mpidic nmulirea insectelor duntoare. Ele sunt utilizate n agricultur, silvicultur i pomicultur. Unele insecticide ca lindanul pentru gradul de mare remanen (persisten) n sol au fost interzise n 2007 n Uniunea European, se mai pot folosi numai local n cazuri excepional n anumite boli parazitare.

CAP. IV STATISTICA DAUNATORILOR LA NIVELUL O.S. INTRODUCERE n scopul de a asigura dezvoltarea adecvat a pdurilor, precum i asigurarea unei lemn valoros de producie, de nalt calitate, dar, de asemenea, cantitativ, o monitorizare atent i de ngrijire a statului de protecie. Starea fitosanitar a pdurilor depinde de intensitatea atacurilor de entomofags insecte, atacuri care au dus la o reducere ntr-o proporie mare de cretere anual, reducerea procent din lemn, toate contribuind la copaci de uscare inainte de a ajunge la vrsta de comercializrii. De cercetare n protecia pdurilor au fost n mare parte determinate de practic probleme, care le-au pus n timp, n pdurile de la forestier naional. Tema de cercetare care vizeaz att insectele duntoare principale, n special cele asociate molid sau alte resinouses specii, i unele boli cauzate de ageni criptogamice. Activitatea de protecie a pdurilor, include patru componente de baz:

atac prognoza probabil cauzate de duntori i stabilirea metodelor specifice de necesare pentru a combate, n urma proiectului de program de lucru;

Metode si materile

Gandacilor de scoarta de specii de resinouses este detectat i de semnalizare pe tot parcursul anului. Pentru detectarea, observaiile se fac pe diferite stadii de dezvoltare, dar, de asemenea, caracteristica dupa un prejudiciu. n cazul n care adulii se poate face prin observarea roi de zbor, care se mut dintr-un loc altul, i trunchiuri de copaci se pot identifica bug-uri n cutare de eroziune a gurii de intrare n coaja sau prin metoda de a atrage i de recuperare aduli, cu feromonilor. n perioada 2006-2008, n districtul Prigoan n pdure de monitorizare mai multe cantoane de Ipidae a fost realizat folosind trapes feromonilor. Au fost folosite capcane de bariera cu folie de polietilen sau de sticl, i capcane mai puin tubulare. n 2006, au fost instalate 40 de capcane, iar n 2007 au fost instalate 41 de capcane, iar n 2008 au fost introduse 24 de capcane. Capcanele utilizate au fost produse de tip ATRATYP la Institutul de Cercetare n Chimie "Raluca Ripan" din Cluj-Napoca. capcane pheromons au fost instalate n special pe fuste de pdure i n locuri luminoase, localizarea lor fiind efectuate n a doua jumtate a Aprilie, nainte de zbor. De control al trapes feromonii i de colectare de material biologic a fost realizat la un interval de 3 zile.