Sunteți pe pagina 1din 31

Biodiversitatea reprezinta termenul utilizat pentru a descrie varietatea formelor de viata

existente pe Terra si a modelelor naturale pe care aceasta le formeaza.


Termenul - biodiversitate descrie intreaga gama a variabilitatii organismelor vii in cadrul unui
complex ecologic.

Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului si diversitatea genetica a unei specii din
acest ecosistem. Biodiversitatea se imparte in:

Biodiversitate vegetala
Biodiversitate animala

ECOSISTEMUL la randul lui este alcatuit din biotop si bicenoza
Intre biotop si biocenoza exista influente reciproce.
Biocenoza determina aspectul biotopului, iar biotopul reprezinta factorul de selectie in
alcatuirea biocenozei, biotopul favorizeaza dezvoltarea unei specii si impiedica patrunderea
altora in teritoriu.
Biotopul cuprinde factorii abiotici: solul, apa, lumina, vantul, caldura.
Biocenza cuprinde toti factorii biotici sau partea de viata a ecosistemului



Biocenoza viticola

Este o biocenoza semiartificiala, constituita din plantatia viticola si toate organismele ei
(microorganismele solului, boli, daunatori , plante) prezente in spatiul de cultura (biotop),
care traiesc in corelatii trofice si de alta natura, stabile.

Biocenoza semiartificiala, este mai simpla decat biocenoza naturala (pajiste, padure)
deoarece are in componenta un singur producator primar - vita de vie.
Biocenoza semiartificiala, prezinta o stabilitate si complexitate mult mai redusa decat in cazul
biocenozelor naturale.

Biotopul reprezinta locul ocupat de biocenoza viticola, cuprinzand mediul abiotic:
lumina
caldura
apa
aerul
solul
Intr-o plantatie viticola, acesta este format din totalitatea factorilor climatici, edafici,
geografici si expozitionali.


Ecosistemul viticol

Ecosistemul viticol este definit ca acea unitate functionala a biosferei creata si controlata de
catre om, in vederea obtinerii unor productii ridicate de struguri de calitate superioara si in conditii
economice si sociale tot mai avantajoase.

Ecosistemul viticol este alcatuit din patru subsisteme: biocenoza viticola, biotopul,
subsistemul agrofitotehnic si cel socio-economic. Stabilitatea si autoreglarea in ecosistemul viticol sunt
realizate de catre om.

Biocenoza viticola este reprezentata de plantatia viticola impreuna cu toate organismele vii
existente in spatiul de cultura: boli, daunatori, buruieni, microorganismele solului s.a

Bolile parazitare specifice vitei de vie se impart in trei grupe:
boli criptogamice produse de ciuperci
boli virotice produse de virusuri si micoplasme
boli bacteriene (bacterioze) produse de bacterii

Ecosistemul viticol este o concentrare pe o anumita suprafata de soiuri asociate ce
conditioneaza cantitatea si calitatea strugurilor, dar mai ales a vinurilor.




Biocenoza viticola este reprezentata de plantatia viticola impreuna cu toate organismele vii
existente in spatiul de cultura: boli daunatori, buruieni, organismele solului, vertebrate si nevertebrate.
Biocenoza viticola este mai simpla si mai putin stabila decat corespondenta sa din flora spontana, ea fiind
mai vulnerabila la adversitatile climatice, dar mai ales la cele generate de boli si daunatori, ceea ce
reclama in mod obligatoriu, aplicarea sezoniera a unor lucrari specifice (taiere, operatiuni in verde,
tratamente fitosanitare, irigarea, conducera pe mijloace de sustinere), asadar o serie de masuri culturale
care au ca scop principal sporirea biomasei utile (productia de struguri)


Ecosistemul viticol entitate distincta a mediului natural, structural-functionala, complexa si
dinamica, exprimand unitatea intre biocenoza si biotop, ultimul fiind suportul de mediu fizic si chimic
necesar existentei si regenerarii biocenozei. In interiorul fiecarei component si intre ele se manifesta
relatii de interconditionare .

Functia ecosistemului viticol rolul, destinatia culturii viticole, potrivit obiectivelor
economico- sociale si ecologice ale gestionarii durabile a capitalului viticol, cu luarea in considerare a
potentialului natural-biologic.

Buruienile

Clasificarea buruienilor intalnite in cultura vitei de vie se face dupa dupa felul nutritiei si dupa durata
vietii.
















Buruienile intalnite cu precadere in culturile de vita de vie din Romania sunt:

1. Pir tarator -Agropyrum
2. Pir gros - Cynodon dactylon
3. Meisor - Digitaria sanguinalis
4. Rocoina - Stellaria media
5. Urzica moarta - Lamium purpureum
6. Loboda - Atriplex patula
7. Scanteiuta - Anagallis arvensis
8. Piciorul cocosului -Ranunculus repens
9. Cinci degete - Potentila reptans
10. Traista ciobanului - Capsella bursa pastoris
11. Hrisca urcatoare - Polygonum convolvulus
12. Rusinstoare / Morcov spinos - Caucalis platycarposs
13. Spalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalis
14. Lubit - Camelina sativa
15. Stir salbatic / Stir porcesc -Amaranthus retroflexus
16. Pelin - Artemisia absinthium
17. Boz - Sambucus ebulus
18. Palamida - Cirsium arvense
19. Volbura / Rochita randunelei - Convolvulus arvensis

In Romania sunt semnalate in cultura de vita de vie peste 70 de specii din regnul animal din
care 20 de specii sunt daunatoare.

Principalii daunatori in culturile de vita de vie sunt:

1. Xiphinema spp. Cobb Nematodul pumnal American
2. Tetranycus urticae Koch Paianjenul rosu comun
3. Eotetranichus carpini Oud Acarianul galben al vitei de vie
4. Eriophyes vitis Nal. Acarianul galicol al vitei de vie
5. Phyllocoptes vitis Nal Acarianul filocoptid al vitei de vie
6. Anaphothrips vitis Priesner Tripsul vitei de vie
7. Daktulospharia vitifoliae (Fitch) Filoxera vitei de vie
8. Pulvinaria vitis L.- Paducehele lanaos al vitei de vie
9. Polyphylla fullo L. Carabusul marmorat
10. Anomala solida Erich Carabusul verde al vitei de vie
11. Lethrus apterus Laxm- Forfecarul
12. Byctiscus betulae L. Tigararul vitei de vie
13. Lobesia botrana Den. Et Schiff Eudemisul vitei de vie
14. Sparganothis pilleriana Den. Et Schiff molia vitei de vie
15. Eupoecilia ambiguella HB. Molia bruna a strugurilor (cochilisul)
16. Peribatodes rhomboidaria De. Et. Schiff Cotarul cenusiu


Nematoda-Longidoridae
1. Xiphinema spp. Cobb Nematodul pumnal American













Sursa:www.agf.gov.bc.ca
Acarina - Tertranychidae
2. Tetranychus urticae Koch Paianjenul Rosu comun




Xiphinema spp. Cobb traieste numai in sol
intr-un an se pot deplasa cel mult 1m/an deplasarea lor
fiind favorizata de un curent de apa . Nematozii sunt
atrasi de radacinile tinere in crestere, pe care le ataca
prin inteparea catorva straturi succesive e celule, din
care absoarbe citoplasma. Durata dezvoltarii complete
este de cel putin 1 an, temp. optime 20-24C.
Plantele de vita de vie a caror radacini sunt atacate de
nu prezinta simptome evidente pe partile aeriene
atacate. Nematodul X. americanum este vector al unor
virusuri care produc boli virale deosebit de periculoase,
atat in stadiul de adult cat si in stadiul de juvenil.

Se regaseseste in toate plantatiile de vita de vie din
Romania. Specia ierneaza ca femela adulta, sub scoarta,
sub solzii exterior ai mugurilor, in stratul de frunze
cazute.
Paianjenii colonizeaza partea inferioara a frunzelor iar
prin intepaturi pe care le produc , celulele tesutului se
golesc in urma absorbtiei sevei. La vita de vie atacul la
frunze inainteaza de la baza spre varf, in urma atacului
apar pe partea inferioara a frunzelor pe de culoare
rosie-aramie.
Sursa:www.agf.gov.bc.ca
Acarina -Tetranychidae
3. Eotetranichus carpini Oud Acarianul galben al vitei de vie












Acarina - Eriophydae
4. Eriophyes vitis Nal.- Acarianul galicol al vitei de vie sau erinoza vitei de vie


In Romania este semnalat mai mult in Dobrogea
si sudul Moldovei, deseori asociat cu populatiile
de Tetranichus urticae. Femela are corpul de
culoare galbuie, aval alungit cu pete mici pe el si
mai inchis la culoare pe partile dorsale. Pe
perioada de vegetatie parcurg 5-6 generatii,
durata unei generatii este de 22-30zile. Ierneaza
sub forma de femela adulta sub scoarta
copacilor. Ataca partea superioara a frunzelor,
apar pete de culoare cenusie la soiurile de
struguri albi, sau de culoare rosietica la soiurile
de struguri rosii.
Se gaseste in toate centrele viticole din Romania. Aparat bucal adaptat pentru intepat si supt. Prezinta 5-7 generatii pe an, ierneaza ca
adult sub solzii mugurilor, la baza corzilor, sub stratul de frunze cazute, crapaturile scoartei. Isi fac aparitia la inceputul lunii mai si se
hranesc cu primele frunzulite de la baza lastarilor, se instaleaza la inceput pe muguri, apoi se localizeaza pe partea inferioara a frunzei
hranindu-se cu sucul celular.
Acarina -Phyllocoptinae
5. Phyllocoptes vitis Nal Acarianul filocoptid al vitei de vie
















Acarianul filocoptid al vitei de vie este unul dintre cei mai
raspnditi acarieni ai vitei de vie, prezent in aproape toate
podgoriile din tara.
Ierneaza ca femela adulta in crapaturile scoartei si sub solzii
mugurilor bazali.
Specia dezvolta 3-4 generatii pe an, temperatura optima de
dezvoltare este de 18-24C, atacurile incepnd odata cu
pornirea in vegetatie, cnd sunt afectati mugurii si frunzele
abia aparute. La atacuri puternice lastarii se atrofiaza, fiind
afectata cresterea plantelor. Ulterior frunzele se incretesc si
cad.

Thysanoptera-Thripidae
6. Anaphothrips vitis Priesner Tripsul vitei de vie














Daunator semnalat rar in marile podgorii din Romania.
Ataca exclusiv vita de vie prin inteparea frunzelor, mai ales a celor tinere,
produce pagube atat la frunze cat si la influorescente.
Odata cu aparitia primelor frunze tripsul trece pe acestea si se hranesc
prin absorbtia sevei.
Culoarea corpului si a aripilor femelei este galbuie. Ierneaza in stadiul de
larva sub scoarta butucilor vitei de vie.
Homoptera - Phylloxeridae
7. Daktulospharia vitifoliae (Fitch) Filoxera vitei de vie
cunoscuta mai ales ca Phylloxera vastatrix









Raspandit in toate podgoriile din tara, in Europa dezvolta un ciclu incomplet de
viata, marginit la evolutia formei radicicole. Se prezinta sub 4 forme ce se deosebesc
intre ele prin caractere morfologice.: galicola(pe frunze), radicicola (pe radacini),
sexupara, sexuata.
Specia este polivoltina iar dupa locul unde se dezvolta, pe vita americana sau pe cea
europeana, filoxera prezinat doua cicluri biologice: unul complet cu cele 4 forme si
unul evolutiv incomplet (numai forma radicicola).
Metoda cea mai eficienta si sigura este altoirea soiurilor de vita europeana pe
portaltoi american, o alta metoda este cultivarea soiurilor europene si autohtone,
hibride.
Inmultirea acestui daunator este franata de activitatea unor organisme entomofage,
pradatoare: acarieni pradatori, Carabidae, Coccinellidae, Dtophylinidae, Crypsoidae
si Antocoridae


Homoptera - Coccidae
8. Pulvinaria vitis L.- Paducehele lanaos al vitei de vie










Daunator mai putin important al vitei de vie se intalneste mai ales in partea de
sud a tarii. Specie polifaga, ataca numeroase specii de plante printre care cea mai
importanta este vita de vie.
Are o singura generatie pe an, ierneaza ca femela in ultima varsta, obisnuit la
baza tulpinilor sau in crapaturile scoartei butucilor. Depune oua la sfarsitul lunii
mai.
Vita sufera in dezvoltare, frunzele se ingalbenesc si cad prematur. Larvele
migreaza in a doua decada a lui iunie, hranindu-se cu tesut vegetal de-a lungul
nervurilor frunzelor pe partea inferioara. Al doilea stadiu de larve se hraneste cu
tulpinile plantelor, fixandu-se pe scoarta sau tulpini. Pe frunze, tulpini ,
inflorescente sau fructe se observa puful alb vatos al paduchilor.

In cazul unor atacuri deosebit de puetrnice datorita hranirii lavelor si eliminarii
de catre acestea a unor secretii abundente, dulci, pe care se dezvolta o ciuperca
saprofita denumita Fumago (dezvolta boala numita fumagina sau negreala vitei
de vie)
Coleoptera - Scarabeidae
9. Polyphylla fullo L. Carabusul marmorat






Coleoptera-Scarabeidae
10. Anomala solida Erich Carabusul verde al vitei de vie




In Romania apare in podgoriile din tinuturile nisipoase putand ajunge
pana in zona coniferelor. Ciclul evolutiv se saloneaza pe 3 ani, mai rar la 4-
5 ani, hiberneaza in toate cele trei ierni ca larva in sol. Ataca mai ales in
stadiul de larva, numeroase plante ierboase, dar pagube mari produce in
pepiniere si plantatii viticole. Larvele rod radacinile sub forma unor galerii
superficiale, dar pot ataca si scoarta radacinilor. Ataca in scolile de vita de
vie si in viile din primii ani de vegetatie.
Se gaseste la noi in tara in podgoriille din Oltenia, Muntenia, Moldova si
Banat. Specie cu o generatie pe an, ierneaza in sol in stadiul de larva de
varsta a doua. Se hraneste in special cu frunzele vitei de vie, dar si cu
frunzele pomilor fructiferi, arborilor sau plantelor de camp (porumb,
floarea soarelui si fasole).
Adultii rod frunzele dantelat si centrifug. Larvele sunt polifage s, atac
radacinile vitelor tinere sau ale butasilor.
Coleoptera - Scarabeidae
11. Lethrus apterus Laxm. - Forfecarul






Coleoptera - Scarabeidae
12. Byctiscus betulae L. Tigararul vitei de vie


Specie cunoscuta in toata tara. Are o singura generatie pe an si ierneaza ca
adult in sol.
Insecte polifage atacand insa cu predilectie vita de vie dar si alte plante de
cultura.
Reteaza lastarii, frunzele si mugurii pentru hrana proprie cat si pentru
adapostirea oualelor din galerii.

Specie semnalata in Europa, Asia centrala, America
centrala. Romania este frecvent intalnita in Muntenia. Are
o singura generatie pe an. Ierneaza ca adult in sol. Adultii
apar in luna aprilie sau la inceputul lunii mai si se hranesc
cu frunze. Femela rasuceste frunza in forma de tigara,
lipeste marginile cu o substanta aglutinanta. Pentru
formarea unei tigari se folosesc 1-2 frunze. Dupa incubatie,
larvele se hranesc cu frunza din interior. Dupa ce se hranesc
larvele parasesc frunzele si migreaza in sol
Specie polifaga, ataca diferite specii de pomi fructiferi si
forestieri ca: mesteacanul, castanul, fagul sau plopul.
Adultii rod frunzele vitei de vie sub forma de mici orificii,
neregulate. Simptome: defolierea in masa a butucilor,
atacul asupra mugurilor; forma de tigareta a frunzelor



Lepidoptera - Tortricidae
13.Lobesia botrana Den. Et Schiff Eudemisul vitei de vie



Intalnita indeosebi zonele de ses din sudul tarii. Are 2-3 generatii pe an si
ierneaza ca pupa sub scoarta partial exfoliata a butucilor. Fluturele are
corpul de culoare galben- verzui.
Simptome: molia este considerata cel mai important daunator al vitei de vie.
Larvele primei generatii penetreaza butonii florali, apoi confectioneaza un
cuib matasos (mai-iunie); bobocii si florile se usuca si cad la a doua
generatie, larvele penetreaza numeroase boabe alaturate (iunie-iulie), la
suprafata boabelor atacate se pot vedea excrementele larvei a treia
generatie de larve penetreaza boabele in parga (august-
septembrie); boabele verzi atacate cad si cele coapte sunt atacate de
Botrytis cinerea

Lepidoptera - Tortricidae
14. Sparganothis pilleriana Den. Et Schiff Molia vitei de vie








Lepidoptera - Cochilidae
15. Eupoecilia ambiguella Hb. - Molia bruna a strugurilor (cochilisul)

Intalnita in special in Banat, arealul
daunatorului extinzandu-se treptat.. Fluture
de talie mica cu capsula cefalica, torace brun,
abdomen cenusiu. Larva de culoare galben-
verzuie, ierneaza ca larva neonata, protejata
de un con matasos ascuns in scoarta sau
chiar in crapaturile butucilor. Fluturele nu
produce pagube insa larvele rod mugurii si
frunzele la inceputul formarii acestore, apoi
frunzele tinere. In caz de atac puternic
larvele pot roade lastari si ciorchini.
Semnalata in Romania in podgoriile de deal din zona de silvostepa, zona stejarului si
fagului si produce pagube in zonele cu regim de ploi mai bogat. Adultul, fluture de
talie mica vu aripi de culoare deschisa, cap si torace brun-roscat,abdomen de culoare
cenusiu murdar. Are doua generatii pe an. Ouale sunt depuse izolat pe bobocii florali
sau pe frunzele de vita, larvele aparute se hranesc la inceput cu inflorescentele pe care
le infasoara in fire de matase, iar mai tarziu cu struguri abia formati.
Simptome: boabele atacate se inchid la culoare; se observa rozaturi, zbarcituri si
adesea sunt infectate cu Botrytis cinerea si Penicillium glaucum- generatia 2 de larve;
organele florale sunt distruse- generatia 1

Combatere biologica
- Capcane feromonale lipicioase tip AtraBot pentru Lobesia Botrana,
- tehnici de confuzie sexuala
- lansare de viespi Trichogramma crescute arificial

Lepidoptera - Geometridae
16. Peribatodes rhomboidaria De. Et. Schiff Cotarul cenusiu

Semnalat in Romania prima data in anul 1978 in zona Iasi si apoi in anul
urmator in zona podgoriei Dealul Mare. Fluture de culoare cenusie cu pete de
culoare inchisa. Masculul are corpul mai subtire si alungit.
Specia prezinta doua generatii pe an, ierneaza in stadiul de larva de varsta
diferita deobicei la suprafata solului, sub frunze cazute, in frunze rasucite sau
chiar sub scoarta butucului. Larvele hibernate mananca mugurele principal, o
larva poate consuma pana la 8-12muguri. Dupa pornirea vegetatiei larvele
consuma frunzele cu nerviuri cu tot.
Stadiul daunator este cel de larva carea tatca vita de vie dar si alte plante din
flora spontana. Larvele la inceputul activitatii sunt foarte vorace, iar un atatc
relativ puternic al acestora putand compromite butucul atacat.
Entomofauna utila
Combaterea biologica a daunatorilor in plantatiile viticole


Forficula auricularia, sau urechelnita comuna sau urechelnita europeana, este o
insecta omnivora din familia Forficulidae. Speciie entomofaga cu corpul alungit,
turtit dorso-ventral, capul este prognat, antenele scurte, aparatul bucal
conformat pentru rupt i masticat. Redutabil antagonist al moliilor strugurilor.
Viespea strugurilor Vespa germanica, sau viespea strugurilor, ataca ouale
moliilor strugurilor (Lobesia botrana) pe care le paraziteaza. Larvele de
Trichogramma se dezvolta in interiorul oualor de Eudemis, astfel ca daunatorul
este omorat; tesuturile dezintegrate ale acestuia servesc drept hrana pentru
larvele viespilor strugurilor. Redutabil antagonist al moliilor strugurilor.

Sursa:entnemdept.ufl.edu/
Typhlodromii sau acarienii Phytoseizi:
Thyphlodromus pyrii (Sheuten), Phytoseiului
persimilis, Kampimodorus aberrans (Oudemans)
Amblyseius aberrans, joaca un rol important in
reducerea populatiilor daunatoare si restabilirea pe
cale naturala a echilibrului biocenotic .
In ultimii ani, tehnicile de lansare artificiala sau
naturala a Phytoseiziilor se bucura de un real interes
in practica viticola ecologica.
Redutabili antagonisti ai acarienilor fitofagi

Buruienile intalnite cu precadere in culturile de vita de vie din Romania sunt:

1. Pir tarator -Agropyrum
2. Pir gros -Cynodon dactylon
3. Meisor - Digitaria sanguinalis
4. Rocoina - Stellaria media
5. Urzica moarta - Lamium purpureum
6. Loboda - Atriplex patula
7. Scanteiuta - Anagallis arvensis
8. Piciorul cocosului -Ranunculus repens
9. Cinci degete - Potentila reptans
10. Traista ciobanului - Capsella bursa pastoris
11. Hrisca urcatoare - Polygonum convolvulus
12. Rusinstoare / Morcov spinos - Caucalis platycarposs
13. Spalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalis
14. Lubit - Camelina sativa
15. Stir salbatic / Stir porcesc -Amaranthus retroflexus
16. Pelin - Artemisia absinthium
17. Boz - Sambucus ebulus
18. Palamida - Cirsium arvense
19. Volbura / Rochita randunelei - Convolvulus arvensis
1. Pir tarator - Agropyrum












2. Pir gros - Cynodon dactylon








- Fam. Gramineae
- monocotiledonata perena cu rizomi
- extrem de greu de combatut
- autotrofa

- Fam. Gramineae
- monocotiledonata perena cu rizomi
- autotrofa

3. Meisor - Digitaria sanguinalis











4. Rocoina - Stellaria media







- Fam. Gramineae
- monocotiledonata anuala cu germinatie primavara
tarziu
-autotrofa

- Fam. Caryphyllaceae
- dicotiledonata anuala efemera
- inmultire prin seminte sau portiunid e tulpina care pot
sa inradacineze
- autotrofa
5. Urzica moarta - Lamium purpureum









6. Loboda - Atriplex patula


- Fam. Labiatae
- dicotiledonata anuala efemera
- autotrofa

- Fam. Chenopodiaceae
- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu
- autotrofa
7. Scanteiuta - Anagallis arvensis








8. Piciorul cocosului / Floare de lac - Ranunculus repens


- Fam. Primulaceae
- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu
- autotrofa
- Fam. Ranunculaceae
- dicotiledonata perena cu stoloni verticali foarte lungi
-intalnit in zonele de campie si deal
- autotrofa
9. Cinci degete - Potentila reptans








10. Traista ciobanului - Capsella bursa pastori

- Fam. Rosaceae
- dicotiledonata perena cu stoloni verticali sau oblici
fata de sol, grosi si negricioso
- autotrofa
- Fam. Cruciferae
- dicotiledonata anuala care poate ierna
- poate produce intoxicatii animale
- planta medicinala
- autotrofa
11. Hrisca urcatoare - Polygonum convolvulus








12. Morcov spinos - Caucalis platycarpos

- Fam. Polygonaceae
- dicotiledonata anuala
- intalnita la campie in special pana la etajul molidului
- Eutrofa pe soluri slab acide-alcaline.
- autotrofa
- Fam. Umbelliferae
- dicotiledonata anuala
- prefera soluri slab acide, eubazice, sarace in humus,
lutoase sau argiloase
- autotrofa

13. Spalacioasa / Cruciulita - Senecio vernalis W. i K.








14. Lubit - Camelina sativa

- Fam. Compositae
- dicotiledonata anuala
-prefera solurile nisipoase slab saturate din zonele de
deal si campie
- autotrofa
- Fam. Cruciferae (Brassicaceae)
- dicotiledonata anuala care poate ierna
- autotrofa

15. Stir salbatic / Stir porcesc - Amaranthus retroflexus








16. Pelin - Artemisia absinthium

- Fam. Amaranthaceae
- dicotiledonata anuala cu germinatie primavara tarziu
- prvoaca intoxicatii prin fotodermatoze
- autotrofa
- Fam. Compositae (Asteraceae)
- dicotiledonata anuala cu inmultire prin seminte
-intanite la cam[pie si munte
- autotrofa



Diversitatea biologica creste stabilitatea si productia totala a oricarui ecosistem si de aceea este o
preconditie importanta si necesara in dezvoltarea unei viticulturii durabile.

Viticultura ecologica - promoveaza sisteme de productie durabile, diversificate si echilibrate, in
vederea prevenirii poluarii recoltei si a mediului.

Cultivarea vitei de vie in sistem ecologic (organic, sau biodinamic) se afla pe o panta ascendenta
datorita cererii tot mai mari de produse viti-vinicole ecologice.

Viticultura ecologica propune: conservarea si pastrarea biodiversitatii vegetale, animale si microbiene

Diversitatea biologica creste stabilitatea si productia totala a oricarui ecosistem si de aceea este o
preconditie importanta si necesara in dezvoltarea unei viticulturii durabile.

Bibliografie


1. Ioan Rosca, Rada Istrate, Tratat de entomologie (agricultura, horticultura, silvicultura), Ed.I, 2009
2. Liliana Tomoiaga, Ghidul Fitosanitar al viticultorului, Ed aIIa, revizuita, Cluj Napoca, 2013
3. N. Iacob, EM. Romascu, AL. V. Grossu, V. GH. Radu, C. Manolache, TR. Ceuca, V. Stefan, GH., Boguleanu, Tratat de zoologie Agricola,
volumul I, Daunatorii plantelor cultivate. Ed. Academiei Romane
4. GH.Boguleanu, C. Filipescu, B. Bobirnac, P.Pasol, C. Costescu, M. Peiu, I. Duvlea, T. Perju, Entomologie Agricola, Ed. Didactica si pedagogica,
Bucuresti 1980
5. Ionela Dobrin, Curs Entomolgie, ID, horticultuta
6. Dr.Ing. Florin Acatrinei, Camera Agricola Judeteana Bacau, http://www.ziaruldebacau.ro
7. Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale. http://anfdf.ro/.
8. http://www.botanistii.ro/tratamente-informatii-vita-de-vie.html
9. www.sumi-agro.ro
10. http://www.horticultorul.ro/insecte-boli-daunatori-fungicide-insecticide-ingrasaminte-pesticide/1411/
11. http://www.pesticide.ro/ghidul-daunatorilor/calepitrimerus-vitis-phyllocoptes-vitis-acarioza-vitei-de-vie-acarianul-filocoptid-al-vitei-de-vie
12. http://www.ecomagazin.ro/info/viticultura-ecologica/
13. http://www.oniv.ro/page.php?id=28&info=661
14. http://www.madr.ro/ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html
15. http://www.grs-tamasiaron.ro
16. Sursa:www.agf.gov.bc.ca