ECOLOGIA SISTEMELOR ANTROPICE (POMICOLE)

Ecologia stiinta ce studiaza conexiunile ce apar intre organisme si mediul lor de viata.
Ecosistemul unit ecologica ce cuprinde biocenoza si biotopul.
- antropogen- in care interventia omului este partiala sau totala
- pomicol- unit functionala ,amenajata si exploatata in scopul transf energiei si subst pt
obt de produse biologice superioare cant si calit ,in cond de profit
Pomicultura stiinta care se ocupa cu studiul biologiei, ecologiei si tehnologiei de cultura a
speciilor pomicole, in scopul obtinerii de prod mari,de calit superioara ,constante si pastrarea
echilibrului ecologic.
Altoi o portiune desprinsa din planta (ramura, mugure, lastar) care va forma partea aeriana a
pomului.
Altoire - metoda de inmultire vegetativa prin care sunt imbinate doua sau mai multe parti din
plante diferite si care dupa unire vor creste si se vor dezvolta ca o planta noua.
Portaltoi- partea support pt altoi din care se va forma sist radicular al pomilor altoiti
Productie- recolta de fructe realiz de un soi cultivat in cond normale
Sistem de plantare- mod de cultivare, amenajare si organizare a plantatiilor
Soiul- grup de indivizi cultivate ce se disting prin orice fel de caractere si care prin inmultire
isi pastreaza caracterele lor distinctive.
Sortiment- soiurile pomicole cultivate intr-o regiune sau bazin

Importanta economica si sociala

- imbunatatirea hranei populatiei
- sursa de materii prime pt ind alimentara
- dezv industriilor(ingras chimice,pesticide,tractoare si masini agricole,ambalaje
transp,utilaje de prelucrare)
- utilizarea eficienta a fondului funciar
- valorificarea prod secundare (in ind mobilei, sursa de combustibil)
- aportul la venitul national
- ameliorarea peisajului. Combaterea eroziunii, poluarii aerului
- preocupare placuta
Sistemul extensiv- se caracterizeaza prin pomi cu vigoare mare, cu coroane globulare si cu
150-200 pomi/ha
Sistemul intensiv- pomi de vigoare mica, cu 600-1200pomi/ha,fructe de calit superioara
Sistemul superintensiv- pomi de vigoare mica, cu coroane aplatizate, cu pana la 2500
pomi/ha
Sistem pajiste- intre 6000-30000pomi/ha
In zona temperate marul(54.6%); parul(14.36%);piersici si nectarine(11.74%)
Diversitate foarte mare, majoritatea in zona ecuatoriala si subtropicala. Speciile fructifere de
climat temperat apatin increngaturii Angiospermae subclasa Dicotiledoneae
Denumirea stiintifica a speciilor pomicole contine 2 nume: primul nume genul iar al doilea
specia
Dpdv botanic- majoritate pl pomicole fac parte din familia Rosaceae, ce cele trei subfamilii
- Pomoideae- ( genul malus- mar cultivat,salbatic si pitic-10000 de soiuri; genul
Pyrus- par cultivat,paduret-folosit si ca portaltoi-6000 e soiuri; genul Cydonia-
gutuiul fol si ca portaltoi pt par)
- Prunoideae(genul Prunus- prun cultivat si corcodus-2000 de soiuri; genul
Armeniaca-caisul si zarzarul; genul Persica- piersicul 3000 de soiuri;genul Cerasus-
cires si visin cultivat si salbatic)
 - Rosoidae(genul Fragaria-fragul de padure si capsunul; genul Rubus-zmeurul si
murul

Clasificarea speciilor pomicole

1.dupa zonele climatice in care se cultiva

- plante pomicole de zona temperata:
mar,par,gutui,prun,nuc,alun,cais,cires,visin,coacaz,zmeur,mur,capsun
-plante pomicole de zona subtropicala
lamai,portocal,mandarin,maslin,kiwi,smochin,rodie,curmal,avocado
- plante pomicole de zona tropicala si ecuatoriala
Bananierul,ananasul,arboreal de cafea,palmierul de cocos

2. dupa habitus
- pomi propriu-zisi-vigoaremare, cu trunchi si coroana(mar,par,prun,cires,nuc,castan)
- arbustoizi- vigoare redusa, sub forma de tufe(gutui,alun,catina)
- arbusti- vigoare mica, cu tulpini subtiri(coacaz,agris)
- semiarbusti- ( mur,zmeur)
- pl. pomicole ierboase- (frag,capsun)

3.dupa particularitatile biologice si ale fructului

- Pomacee(subfam.Pomoideae-mar,par,gutui etc)
- Drupacee( subfam.Prunoideaea prun,cires,visin,cais,piersic)
- Nucifere(nuc,alun,castan)
- Bacifere(coacaz,agris,capsun,zmeur,mur)

COMPLEXITATE
BIOCENOZA- compusa din: plante pomicole; buruieni; microorganisme si organisme
diferite; omul
BIOTOPUL- compus din: sol si subsol; apa; lumina;temperatura; misc aerului; factorii
tehnologici

Stabilitate- se manifesta tendinta de refacere in timp a starii naturale anterioare

BIOTOPUL- este componentul anorganic, mediul abiotic al ecosistemului si cuprinde

solul, lumina,caldura, apa, alternanta intre zi si noapte.
Intr-o livada, biotopul= factorii climatici + edafici
Biotopul are effect eliminator asupra biocenozei.
Factorii abiotici:
- factori de existenta(necesari supravietuirii-caldura,lumina,apa, aer)
- Factori de influenta(inundatii,polei)
Caldura este unul din factorii limitative pt cultura speciilor pomicole

BIOCENOZA- este componentul organic al ecosistemului si cuprinde populatiile tuturor

speciilor vegetale si animale existente intr-un biotope.
Caracteristicile biocenozei din agrosisteme
- omul intervine favorizand planta cultivata si eliminand buruienile
- stabileste distantele de plantare si ocuparea terenului cu o populatie ce apartine unui
singur soi
- competitiile dintre populatii
Proprietatile si functiile agroecosistemului pomicol:
- integralitae
- autostabilizare
- autoorganizare
- ierarhizare
- finalitate
Factorii ce influenteaza agroecosistemele pomicole: ereditari si ecologici
Mediul abiotic- factori: anotimpurile, mareele, inundatiile, curentii de aer, temperaturile
extreme ce depasesc media multianuala caract prin variatii ce devin factori limitanti
Factori climatici: temperatura, lumina, apa(umiditatea)
Factori geologici, edafici si geografici: latitudine,longitudine,altitudine,solul, relieful
Factori mecanici:curenti de aer, cursuri de apa)

ZONAREA SI MICROZONAREA
Zonarea- reprezinta repartizarea speciilor si grupelor de soiuri pe teritoriul tarii, in functie de
cond ecol generale, altitudine, pozitie geografica si are drept scop stabilirea zonelor favorabile
pt o anumita specie si soi.
Microzonarea- reprez o op mai complexa ce implica cunoasterea cond locale det de prez
unor versanti,rauri, complexul sol-subsol
Factorii de influenta
- factorii climatici: temperatura, lumina, apa
- factorii edafici: textura solului, drenajul solului, prez carbonatilor de calciu, volumul
de sol explorat, reactia solului)
- criterii de ordin tehnic si economic:productivitatea
Prag biologic- nivelul de temperature care determina inceperea activitatii metabolice intense
din planta dupa parcurgerea perioadei de repaus.
Bazin pomicol- unitate pomicola de baza caract printr-o anumita marime specifica, cu cond
climatice,edifice si de relief caracteristice si cu o anumita structura a localitatii
Centru pomicol- unitate pomicola de baza.
Trup pomicol- unit pomicola alcatuita dintr-o plantatiesi care ocupa o suprafata bine
delimitate.

INTERACTIUNEA CLIMA-ECOSISTEM
Factorii ce influenteaza clima:
- radiatia solara
- asezarea regiunii:latitudine,altitudine,raport mare,uscat,existenta curentilor
maritime,existenta curentilor de aer
Teritoriul tarii noastre este impartit in trei zone climatice:
a) clima continentala moderata
b) clima continentala cu nuante de excesivitate
c) clima de munte
Plantele pomicole dupa zonele climatice in care se cultiva se impart in:
a) pl pomicole de zona temperata
(marul.parul,gutuiul,prunul,nucul,caisul,piersicul,ciresul,visinul,alunul,zmeurul,afinu
lcapsunul etc)
b) pl pomicole de zona subtropicala
(lamai,portocal,mandarin,maslin,fistic,kiwi,smochin,rodie,avocado)
c) pl pomicole de zona tropicala si ecuatoriala (bananierul,ananasul,arborele de cafea
si de cacao,mango,papaya)
ZONELE AGROCLIMATICE SPECIFICE:

ZONA I (calda secetoasa) - cuprinde Campia Romana,Dobrogea si partial Campia de Vest si

se caract prin cele mai ridicate resurse termice si precip scazute
ZONA II (moderat umeda) cuprinde partea de vest a Transilvaniei- dealuri si terenuri
plane de mica altitudine-resurse termice scazute si precip mai ridicate
ZONA III (RACOROASA SI UMEDA) cuprinde terit de deal situate la diferite
altitudini,de-o parte si alta a masivelor muntoase-resurse termice scazute si umidit ridicata

Zona de stepa- cuprinde Baraganul, partea centrala si SE Dobrogei

Zona de silvostepa sudica- o parte din Dobrogea, partea sudica a Olteniei,sudul si centrul
Moldovei
Zona padurilor de foioase
Zone de cultura pt spec pomicole temperate
- Marul- arges,valcea,dambovita,prahova,bistrita,maramures,salaj,cluj,satu mare,nordul
moldovei,sibiu,bacau,dolj,carasseverin,harghita
- Parul-
arges,valcea,olt,prahova,buzau,dambovita,mehedinti,cluj,dolj,timisoara,neamt,bacau
- Prunul arges,valcea,olt,prahova,buzau,caras severin,hunedoara,bihor,cluj
- Ciresul si visinul- iasi,vaslui,botosani,bacau,neamt,vrancea,arges,giurgiu, dolj
- Caisul- sudul tarii:dolj,giurgiu,calarasi,constanta,ialomita si vestul tarii:bihor,arad
- Piersicul- sudul si vestul tarii-dolj,constanta,giurgiu,olt,bihor,satu mare

INTERACTIUNEA BIOTOP-BIOCENOZA
- biotopul prin mediul fizic creeaza conditii pt active biocenozei iar orice modificari in
biotope duc la scaderea potentialului de productie al plantelor
- biocenoza poate modifica anumite componente fizice ale biotopului, temp si umid
aerului, regimul de lumina sau intens vantului
Lumina solara - participa direct la procesul de fotosinteza alaturi de apa si CO2.Radiatia
fiziologica conditioneaza direct fructificarea plantelor si lumina in formarea coroanei pomilor.
Plantele au pretentii diferite :exigent fiind nucul apoi piersicul,ciresul,caisul,migdalul,gutuiul
Caldura- este necesara in tot cursul biologic pt desfas unor procese vitale(resp,absortia apei si
subst nutritive din sol)
-cerinte mici :arbustii fructiferi,capsunul,marul,visinul
-cerinte medii:parul,nucul,castanul,ciresul,gutuiul
-cerinte mari:caisul.piersicul,smochinul,migdalul
Apa- nevoia de apa se mareste pe masura ce planta creste si fructifica
-foarte exigente:capsuni,arb fructiferi,castan
-exigente:gutui,mar,prun
-moderate:par,nuc,cires,visin
-reduse:migdalul,caisul,piersicul,smochinul
Aer- necesar cresterii organelor aeriene si celor subterane,proc fiziologic de respiratie
Solul- prin subst nutritive infl fertilitatea,participa direct la procesul de crestere si fructificare
al plantelor.Propr fizice (textura,structura si porozitatea determina cant de apa retinuta in sol.
Marul parul si arbustii soluri slab si moderat acide
Afinul-soluri acide; Migdalul,caisul,piersicul soluri neutre sau slab alkaline.
INTERACTIUNEA PLANTE-ORGANISME DAUNATOARE
1.Interactiunea plante insecte
a) relatia planta-insecte-relatia intre prada si pradatori este antagonista.Exemple de
daunatori:gandacul de Colorado,paduchele lanos,viermele merelor,viespile, paianjenul
rosu-brun-verde etc
b) apar colorarea tesuturilor, pete circulare pe fructe,ingalbenirea,deformarea rasucirea
frunzelor,uscarea ramurilor,caderea fructelor
Interactiunea gazda-parazit
- sistemul parcurge trei faze: infectia,hranirea si cresterea parazitului,reprod parazitului
in corpul gazdei

2.Interactiunea plante boli- micoplasmele(afecteaza intreaga planta- proliferarea

marului),virusurile patogene( mozaicul marului si parului, varsatul prunelor,patarea inelara a
frunzelor,rasucirea fr de cires,piticirea prunului),bacteriile(arsura bacteriana,cancerul
bacterian), ciupercile(fainarea marului,rapanul merelor si perelor,monilioza,patarea rosie a
frunzelor,basicarea fr de piersic,fainarea piersicului.
Mecanismul de aparare specifice plantelor:sensibilitate,rezistenta,toleranta,imunitate

2.Interactiunea plante buruieni

- buruienile sunt sp de pl salbatice care apar in culture agricole diminuand recolta sic alit
acestora(folosesc apa,subst nutritive din sol,umbresc sau inabusa cultura,intermediari de boli
sau insecte) Metodele de combatere pot fi:agrotehnice,preventive,chimice,fizice,biologice

RELATII INTRASPECIFICE SI INTERSPECIFICE

1. Fenomenul de oboseala a solului
Oboseala solului-stare neconfortabila a solului cu consecinte negative asupra cantitatii si
calitatii productiei.
Suportabilitatea si autosuportabilitatea- unele specii nu se pot cultiva dupa anumite specii
sau dupa ele insele deoarece cresc sio se dezvolta mai slab decat normal
Deficiente: crest reduse,intrare pe rod lenta,dezv sist radicular lenta prod scazute
Cauze: tulburari de nutritie,acumularea de toxine,act nematoizilor directa sau indirecta
2. Distante de plantare. Forme de coroana
Distante de plantare- distanta dintre randurile de pom si rand; importanta pt folosirea
eficienta a luminii,evitarea umbririi si a inaltarii mari a pomilor
Forme de conducere a pomilor(coroane)- interrelatie intre tendintele naturale de crestere si
dorinta de a obtine productii mari,de calitate
Ecosistemele pomicole pot fi: traditionale,intensive si industrializate
Ecosistemele traditionale-productie slaba,intrare pe rod tarzie,fructe de slaba calitate
-plantatii cu nr redus de pomi(50-300pomi/ha)
-distante mari intre randuri(7-10m)si pe rand(6-10m)
-pomi de vigoare mare
-coroane globuloase si voluminoase,cu trunchi inalt
Ecosistemele pomicole intensive- productie buna si constanta,intrare pe rod la 4-5 ani,fructe
de buna calitate
-distantele adaptate fctie de soiuri ,forme de coroana mai putin voluminoasa
Ecosistemele pomicole industrializate(superintensive)
Plantatiile superintensive sunt dependente de soi,portaltoi si tehnologie
-soiul productive,de vigoare redusa,cu fructificare spur si intrare rapid ape rod,distantele de
plantare mici si pot fi de mica,mijlocie si mare desime.