Săptămânal profesional, social
și cultural al personalului
Nr. 13 (1470), anul XXX, 30 martie 2018 l 12 pagini – 4 lei
Halatul lui Arvinte.
Fabula tristă cu salariile medicilor
Când mi-am început cariera medi-
cală, ca medic rezident, pe lângă
condiția bugetară mizeră, care ne
punea în situația de a fi în continuare
ajutați de părinți pentru a crește
copiii, era și războiul din mass-media.
Ca medici, eram arătați cu degetul în
presă, se difuzau în buclă la televizor
diferite cazuri în care fie erau acuzații
de malpraxis, fie acuzații de luare de
mită de la bolnavi. Și nu doar presa,
ci și clasa politică, demnitarii, princi-
palii vinovați de lipsurile din sistem, ne
arătau cu degetul, bucuroși că au găsit
un țap ispășitor și au pe cine da vina.
Mie, aceste atacuri mi-au creat la acea
vreme o senzație de dezgust și dorința
de a schimba atitudinea societății față
de medic. Pentru mulți însă, lipsurile
și certurile au stat la baza deciziei de a
pleca din țară. Alături de frustrarea de
a nu putea oferi pacientului sprijinul
de care are nevoie, din cauza penu-
riei cronice de resurse: medicamente,
aparatură, dotări.
Din păcate, hăituirea mediatică
a persistat și, la aproape un sfert de
secol de la începutul carierei medicale,
constat că tema sănătății și a medi-
Utopia sănătății perfecte
– Doctore, omul ăsta inconștient,
ținut de aparate, nu dă niciun semn de
ameliorare. Până când?
Momentul rupturii concrete între
om și corpul lui ține de demersul
iconoclast al primilor anatomiști, care
deschid la propriu corpuri umane. Izolat
de om, corpul devine obiect al curiozi-
tății și al inspecției. În l’Œuvre au noir
de Marguerite Yourcenar, Zénon, om al
Renașterii, filosof, medic și alchimist,
se adresează unui confrate: „În camera
impregnată de oțet, disecam cadavrul,
care nu mai era nici fiul, nici prietenul,
numai un frumos exemplar al mașină-
riei umane”, spune el.
cului în societatea românească este
în continuare o problemă „arzătoare”
pentru mass-media românească, dar
și pentru clasa politică. Aceeași care
în trecut menținea statutul medicului
într-o zonă de instabilitate emoțională
și financiară, pentru că toată lumea era
obișnuită că medicul „se descurcă el
cumva, știm noi”.
Asistăm în ultimii ani la polemici
permanente în toate mediile politice,
civile, legate de necesitatea de a crește
salariile medicilor pentru a nu pleca din
țară, ceea ce face ca aproape în fiecare
zi medicul să fie subiectul știrilor.
Acum ni se reproșează că solicitările
medicilor și ale personalului medical
de a se normaliza salarizarea aduc
instabilitatea financiară a țării. Ca de
obicei, există riscul ca toate neajunsu-
rile viitoare din sistemul bugetar să fie
puse în „cârcă” medicilor care au
destabilizat țara.
Mi-e teamă că, din motivul că
bugetul nu este suficient, spitalele vor fi
nevoite să asigure salarizarea persona-
lului medical tăind din alte cheltuieli.
Ne întoarcem la situația de acum două-
zeci de ani, când medicii părăseau țara
Începând cu secolul al XVII-lea,
modelul după care este reprezentat
corpul uman este mașina: omul de-o
parte și angrenajul complicat al trupului
de cealaltă – sau, cum spune Descartes,
corpul devine învelișul unei existențe,
la urma urmei înlocuibil, căci exis-
tența ține înainte de toate de „cogito”.
„Quelle merveilleuse machine!” strigă
biologii și medicii, cu ecou în imagi-
narul tehnicist occidental. „Un creier
poate să folosească două corpuri sau
chiar trei”, scria Auguste Compte (1).
În fond, putem să schimbăm toate
piesele mecanismului trupesc și omul
să rămână același.
Programul EMCD
„Actualități
medical din România
pentru că nu puteau face performanță în
clinici fără dotări. Și fără să aibă voie să
prescrie medicamente performante. Iar
publicul, tot nemulțumit, se va război și
mai tare cu medicii care rămân.
Această poveste tristă mă trimite
cu gândul la personajul lui Alecsandri.
Sistemul sanitar românesc se află în
situația lui Arvinte. Cum spune dicți-
onarul: „Arvinte este tipul zgârcitului
caraghios, care, având coatele roase la
anteriu, le-a peticit tăind din mâneci.
Cum însă lumea se prăpădea de râs,
el și-a făcut mâneci tăind din coate.
Astfel, peticit pe toate părțile, anteriul
lui Arvinte nu mai semăna nici măcar
cu un mintean”.
În locul anteriului preoțesc, astăzi
avem halatul medicului. Iar proprie-
tarul halatului, care taie din mâneci ca
să peticească la coate, va fi primul care
are să acuze purtătorul acestuia și chiar
să-l pedepsească, pentru că se plânge
publicul.
Conf. dr. Horia BUMBEA,
vicepreședinte al Colegiului Medicilor
din Municipiul București
De la fascinația în fața corpului-ma-
șină se ajunge la accentuarea fragilității
lui: „Corpul e lipsit de rezistență, n-are
permanența mașinii”, zic unii. „Se
îmbolnăvește, apoi moare. Nu merită
statutul ei.” Ce-i de făcut? Calitățile
corpului trebuie îmbunătățite. Utopia
mașinăriei perfecte e înlocuită cu utopia
sănătății perfecte. Cum o recunoaștem?
E sănătatea unui tânăr prelungită la
infinit. Motto: Vivre pour être en bonne
santé. Regăsirea paradisului pierdut,
unde trupul devine vitrina ființei
profunde: ești pe dinăuntru așa cum te
prezinți la suprafață. Orice abatere de
la parametrii vitali și de imagine de la
în medicina clinică”
se va desfășura
în perioada
13 aprilie – 30 iunie 2018,
începând cu numărul
15/2018.
Programul este creditat cu
10 ore de EMC.
Gândire critică și hrană
dulce pentru Clostridium
difficile pag. 2
20 de ani trădează un defect: ești știrb,
deci slab de minte. N-ai presiunea arte-
rială din tinerețe? Nu alergi în pădure la Rolul intervenției
70 de ani? Ești bătrân. Bătrân! În sensul psihologice în tratamentul
ăsta, clinicile medicale private aduc de
veste: „Oferim Izvorul Tinereții și creș- durerii acute postoperatorii
terea libidoului indiferent de înaintarea
în vârstă”. pag. 3
Tehnica este întotdeauna solici-
tată în utopii. Mașinile sunt aici înves-
tite cu puteri supranaturale; ele vin Durerea în afecțiunile ORL
să completeze natura, să-i corecteze
erorile, în cele din urmă s-o substi-
pag. 4
tuie. În fața suferinței sociale și exis-
tențiale a individului se proiectează
mirajul tehnologic. În jurul pacien-
Considerații etice în durere
tului se construiește astfel un univers pag. 5
de aparate, ierarhizat, ordonat după
categorii, specializat, la care medicul
trebuie să se adapteze. „O mașinărie, Muzica în terapia
cu exigențele ei tăcute și serioase, mi
se pare că exercită o presiune mult mai sindroamelor dureroase
puternică și mai cruntă asupra forței
de muncă decât un om”, îi scrie Kafka pag. 5
iubitei (2). Adaptarea presupune să
gândești rapid, adică să nu gândești:
„cum îi e smuls un lung șir de gânduri All we can do is sit
unei minți sărmane, care lucrează lent and wait pag. 6
de felul ei, de-o mașinărie ce zbârnâie
întruna!” (2). Mai presupune și rentabi-
litate pe termen scurt – intrări, ieșiri. În Universul ca o colecție
universul ăsta presupus etern, nu există
termen lung. Hazardul este exclus. Nu-s de saltele pag. 6
întrebări, numai răspunsuri. Conflic-
tele sunt o problemă de comunicare.
Productivitate, utilitate, gestiune, Președinte român la ENC
astea-s cuvintele de ordine. Sănătatea
devine o chestiune de age management, pag. 6
adică o afacere, o competiție: „Îți poți
lua soarta în mâini și poți controla cum
vrei să fii și cum vrei să te simți, așa 120 de proceduri TAVI
cum un management eficient contro- pag. 7
lează soarta companiei”, spun experții.
Spitalul – o uzină de mentenanță. O
lume fără impurități, fără descompu- Doi străluciți savanți și un
nere și moarte. O supranatură populată
de omul sănătos, a cărui singură temere autor pus pe șotii pag. 11
e pana. Pana e moarte.
Dr. Alexandru CUPACIU Legătura nemijlocită
1. Auguste Compte. Scrisoare către Audiffrent în 1855. a medicului cu pacientul
În: Correspondance générale et confessions
2. Franz Kafka. Corespondență. Editura Rao, 2006 pag. 12
2 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018 ACTUALITATEA
VIAȚA MEDICALĂ INTERNAȚIONALE
publicație săptămânală
fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Gândire critică și hrană dulce pentru Clostridium difficile
asupra a trei puncte simple care îi pot ajuta colaboratorii săi nu trasează o cauzalita- losesc a zecea versiune a ICD, care a fost
Marketing deghizat în studiu să nu cadă în capcana propagării unor me- te directă între adoptarea pe scară largă a adoptată oficial de Organizația mondială a
EDITOR
saje comerciale: fii atent cine trimite comu- trehalozei ca aditiv alimentar și emergen- sănătății (OMS) în 1994. A unsprezecea va-
O investigație publicată de New York Ti-
nicatul de presă (acesta ar trebui să fie re- ța liniilor epidemice de C. difficile. Pe de riantă a ICD este în acest moment în teste,
mes a dezvăluit cum mai mulți cercetători
dactat din partea NIH, fără vreo intervenție o parte, aditivul a fost aprobat mai mulți urmând a fi aprobată cel mai probabil în
și oficiali din cadrul National Institutes of
a sponsorului); așteaptă ca rezultatele să fie ani în Japonia fără a se observa o creștere cursul acestui an.
Health (NIH) din SUA au făcut lobby pentru
publicate într-o revistă științifică (nu prelua a incidenței liniilor epidemice RT027 sau ICD-11 va include în premieră o secțiu-
obținerea de fonduri din partea industriei
informații furnizate la conferințe de presă RT028, deși este posibil ca acest zahăr de ne de diagnostice din medicina tradițională
producătoare de băuturi alcoolice pentru a
fără să vezi studiul propriu-zis); caută opinii sinteză să sporească virulența acestora. chineză, de exemplu: „stagnare de energie
finanța un studiu care urma să demonstreze
critice față de cercetarea respectivă (nume- Pentru ca rezultatele studiului lui Britton ch’i la nivelul ficatului”. Adepții medicinei
beneficiile consumului moderat de alcool.
REDACȚIA În urma investigației a ieșit la iveală că, îna-
roși cercetători din sănătatea publică sunt să fie relevante din punct de vedere clinic, bazate pe dovezi sunt indignați de această
de părere că designul studiului respectiv nu acesta va trebui să dovedească o asociere propunere, temându-se că includerea medi-
inte de lansarea studiului și obținerea unor
redactor șef ia în calcul efectele nocive ale alcoolului, între severitatea infecției și nivelurile cres- cinei tradiționale în clasificarea internațio-
sponsorizări de o sută de milioane de dolari,
dr. AUREL F. MARIN cercetătorii s-au întâlnit de mai multe ori cu
precum riscul de alcoolism sau de cancer, pe cute de trehaloză în dietă sau în probe din nală a bolilor va da o nemeritată credibili-
termen lung). Reguli care se pot extrapola cu scaun, arată prof. dr. Seth Walk, microbio- tate acestor practici. Într-un articol publi-
secretar general de redacție reprezentanți ai companiilor producătoare
ușurință altor situații similare. log la Universitatea de stat din Montana, cat pe site-ul Respectful Insolence, prof. dr.
de băuturi alcoolice, cărora li s-au oferit în
DAN DUMITRU MIHALACHE avans detalii despre metodologia studiului care nu a luat parte la studiu. În prezent, David Gorski, chirurg oncolog și susținător
al medicinei bazate pe știință, cunoscut
redactori și posibilitatea de a alege investigatorul În căutarea unei corelații Robert Britton caută să realizeze partene-
pentru opiniile sale critice asupra medicinei
principal. S-au vehiculat inclusiv aluzii pri- riate cu medici clinicieni pentru un studiu
dr. ROXANA DUMITRIU, vind viitoarele concluzii ale studiului, care viitor care va investiga dacă limitarea can- alternative, denunță faptul că OMS încearcă
Un înlocuitor al zahărului – trehaloza – să „integreze șarlatania cu medicina adevă-
MONICA GEORGESCU, urma „să schimbe pentru totdeauna dieta sporește virulența tulpinilor de Clostridium tității de trehaloză din dietă ar îmbunătăți
dr. OTILIA RADU rezultatele finale ale pacienților infectați rată” într-un sistem internațional de clasi-
americanilor, furnizând dovezile medicale difficile, conform rezultatelor unui studiu ficări al bolilor care este folosit de întreaga
necesare pentru a putea recomanda cu în-
colaboratori permanenți credere o băutură alcoolică pe zi ca parte a
lume civilizată.
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G. CĂLIN, OMS spune însă că „folosirea capitolului
unui stil de viață sănătos”.
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, dedicat medicinei tradiționale din ICD-11
Studiul denumit M.A.C.H. (Moderate
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU, este opțională, fiind creat pentru cei care
Alcohol and Cardiovascular Health) și-a pro-
doresc să înregistreze date epidemiologice
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA, pus să investigheze efectele consumului
referitoare la această practică medicală” și
dr. RICHARD CONSTANTINESCU, moderat de alcool, pe termen lung, asupra
că „acest capitol nu ar trebui folosit pentru
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU, sănătății cardiovasculare, înrolând 7.800
completarea rapoartelor de mortalitate”.
dr. GABRIEL DIACONU, de participanți din 16 țări. Însă mare parte
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU, din costurile studiului sunt „acoperite” in-
ADRIAN GHEORGHE, dr. RADU GOLOGAN, direct, prin donații, de cinci mari companii Mega-ministerul cercetării
producătoare de băuturi alcoolice: Anheu-
prof. dr. GABRIEL M. GURMAN, din China
ser-Busch InBev, Heineken, Pernod Ricard,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, Carlsberg și Diageo. „Ăsta nu e un studiu de
dr. MARTIN S. MARTIN, sănătate publică, e marketing”, a declarat, Săptămâna trecută, oficialii chinezi au
DIANA ELENA MĂRCULESCU, ALEXANDRA MIHAI, pentru ziarul newyorkez, dr. Michael Siegel, dezvăluit planuri privind restructurarea ac-
prof. dr. FLORIN MIHĂLȚAN, IFTIMIE NESFÂNTU, profesor la Universitatea din Boston. tualului Minister al științei și tehnologiei
dr. CĂTĂLINA PANAITESCU, În prezent, se investighează dacă întâl- (MST). Acesta își va extinde actualele pre-
rogative pentru a include responsabilități
dr. VIOREL PĂTRAȘCU, nirile cercetătorilor cu reprezentanții com-
paniilor din industria băuturilor alcoolice precum finanțarea burselor de cercetare și
acad. CONSTANTIN POPA, recrutarea de cercetători străini. Anunțul
prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA, au încălcat politica NIH, care interzice an-
gajaților să solicite sau să sugereze donații, a fost făcut în cadrul adunării naționale a
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA, Congresului, care are loc anual al Beijing.
fonduri sau alte resurse care ar putea sus-
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE ȘOFRON, Cu acest prilej, guvernul Republicii Populare
ține activitățile sale. Asta pentru că NIH
dr. MARIUS I. UNGUREANU,
Sursa: Nature

este o agenție guvernamentală și în același Chineze a anunțat că 15 ministere și agen-

dr. SORINA VASILE, dr. FLORINA VÎRNĂ, timp unul dintre cele mai importante cen-
conf. dr. CORNELIU ZEANA tre de cercetare medicală din lume. Anual,
NIH investește mai mult de 30 de miliarde
tehnoredactare de dolari din banii publici în studii de cer-
GINA MANCIU cetare biomedicală, majoritatea acestor fon-
duri ajungând la cercetători din afara NIH,
corectură al cărui scop este de a gestiona fondurile și
PAULA ROTARU de a superviza studiile. Din acest motiv, in-
vestigația publicată în New York Times ridică
întrebări serioase cu privire la independența
SECRETARIAT
investigatorilor și la integritatea științifică a
DANIELA RADU, acestui studiu și, poate, a multor altora.
Într-o analiză a acestei situații, Health
BERTA ALEXE
News Review amintește că industria băutu-
rilor alcoolice nu a încercat să influențeze
MARKETING-PUBLICITATE  doar cercetarea, ci și pe jurnaliști. Astfel,
vara trecută, o fundație înființată de indus-
MARIANA MINEA trie a organizat sesiuni de training (cu aco-
perirea tuturor cheltuielilor) pentru jurna-
FINANCIAR-CONTABILITATE  liști la Institutul Poynter – acesta din urmă
revizuindu-și ulterior codul de etică din
ALINA PANAITE, această cauză.
Punând lucrurile cap la cap, devine evi-
MARIA STEMATE,
dent că industria alcoolului a acționat la mai
TATIANA ICHIMESCU
multe niveluri. Dacă tot vrei să investești o
sută de milioane de dolari în cercetare, are
adresa:
sens să cultivi relația cu jurnaliștii care apoi
Green Gate,
vor scrie despre rezultatele cercetării re-
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, etaj 11, spective. Arthur Caplan, profesor de bioetică
sector 5, București la New York University, explică pentru Heal-
th News Review că „scopul industriei este de
telefon: 021.315.61.09; a face bani și faci bani difuzând mesaje fa-
fax: 021.315.69.80; vorabile”. Tot el atrage atenția jurnaliștilor
publicitate: 0729.729.737 PUBLICITATE
e-mail: redactia@viata-medicala.ro
website: www.viata-medicala.ro
publicat recent în revista Nature. Dr. Robert
Britton, autorul studiului, profesor de viro-
logie moleculară și microbiologie, a vrut să
afle de ce infecțiile cu C. difficile au început
să reprezinte o problemă comună în spitale
și de ce în ultimii 15 ani au devenit cea mai
frecventă cauză a infecțiilor dobândite în
spitale în țările dezvoltate.
Începând cu anul 2000, ribotipul RT027
– până la acel moment rar – a crescut în
prevalență, infecțiile cu C. difficile devenind
mai frecvente, mai severe, mai rezistente la
tratament și mai mortale. Unul dintre fac-
torii despre care se consideră că ajută linia
RT027 să provoace epidemii este rezistența
la antibioticele din clasa fluorochinolone-
lor. Însă rezistența la fluorochinolonă este
caracteristică și altor tulpini de C. difficile,
care nu au potențial epidemic. Britton și
colaboratorii săi au căutat alți factori care
ar ajuta linia RT027 să-și mărească viru-
lența, testând cum aceasta răspunde la 200
de surse de hrană – zaharuri, aminoacizi și
proteine care se regăsesc în intestinul gros.
Echipa a descoperit că RT027 posedă genele
necesare pentru a utiliza trehaloza ca sursă
alimentară, dezvoltându-se de cinci ori mai
repede în prezența acesteia.
În 1995, trehaloza a fost aprobată ca
aditiv alimentar în Japonia, iar din 2000, și
în SUA. Însă studiul realizat de Britton și
cu ribotipurile RT027 și RT028. Dacă aditi-
vul alimentar se va dovedi un factor de risc
pentru declanșarea infecției cu C. difficile
sau pentru severitatea acesteia, pacienții
la risc ar putea fi sfătuiți sa limiteze consu-
mul acestui îndulcitor. Acest lucru ar putea
fi dificil, pentru că la ora actuală trehalo-
za este folosită ca aditiv într-o gamă largă
de alimente, de la produse de patiserie
și înghețată până la brânzeturi și produse
din pește.
O decizie controversată
Cea mai nouă clasificare internaționa-
lă a maladiilor (ICD) va include o secțiune
dedicată medicinei tradiționale chinezești.
Medicii din întreaga lume folosesc codurile
diagnostic din ICD în practica zilnică, de la
diagnostice clinice și decontări făcute la ca-
sele de asigurări de sănătate până la certifi-
cate de deces. Mai mult, codurile diagnostic
sunt folosite și în epidemiologie și sănătate
publică – pentru a monitoriza incidența și
prevalența bolilor, precum și pentru a con-
trola alocarea resurselor în sănătate.
Lista este revizuită în medie o dată la
zece ani, pentru a ține pasul cu progrese-
le și descoperirile din domeniul sănătății.
În prezent, medicii din întreaga lume fo-
ții guvernamentale vor fi restructurate sau
desființate.
Astfel, Fundația națională pentru științe
naturale (FNSN) – principala agenție guver-
namentală care finanța burse de cercetare –
va trece de sub jurisdicția Consiliului de Stat
în subordinea MST, se arată într-un articol
publicat în revista Nature. Această decizie
va avea un impact major asupra cercetării
și, deși oficialii chinezi se grăbesc să asigure
cercetătorii că schimbarea le va fi benefică,
unii se îndoiesc de această afirmație.
FNSN este o agenție respectată în co-
munitatea oamenilor de știință din China,
deoarece bursele sunt alocate pe baza unor
evaluări transparente, de tip peer review.
De asemenea, granturile acordate de FNSN
reprezintă în prezent singura sursă de fi-
nanțare pentru studenții mediciniști. Anul
trecut, fundația a finanțat 44.000 de pro-
iecte individuale de cercetare. Pe de altă
parte, MST administrează proiecte mari de
cercetare, aliniate cu obiectivele naționa-
le. Însă oamenii de știință au criticat ade-
sea MST, deoarece a susținut și finanțat
proiecte de cercetare pe baza unor criterii
politice sau personale. „Trecerea FNSN în
subordinea MST va complica cel mai proba-
bil misiunea noastră”, a declarat Cao Cong,
cercetător la Universitatea Nottingham din
Ningbo, China.
Monica GEORGESCU

ISSN 1220-5354
Tiparul executat de RINGIER PRINT
Chitila Logistic Park; tel.: 0729.729.269
Comunicat de presă Comunicat de presă
ABONAMENTE 15 Februarie 2018 15.02.2018

În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate oficiile
poștale din țară, se pot încheia abo­na­mente la „Viața
medicală” până la sfârșitul anului 2018. În Catalogul de
presă al Poștei Române, „Viața medicală” figurează la
nr. 19078. Abonamentele se pot încheia și direct în
redacție, pe toată durata lunii, pentru o perioadă de 1, 3,
6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați
astfel:
– membrii Colegiului Medicilor din România –
5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Medicilor Den­tiști din
România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel: 021.315.60.60, de luni până vineri,
orele 9–15, sau prin
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro
Conducerea săptămânalului
„Viața medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi,
chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate
și exprimate într-un limbaj decent.
SPECIALIZAREA PROFESIONIȘTILOR MEDICALI
PENTRU MINIMIZAREA COMORBIDITĂȚILOR PICIORULUI DIABETIC – SPIDI
Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” implementează începând cu data de 27.12.2017 proiectul „Specializarea
profesioniștilor medicali pentru minimizarea comorbidităților piciorului diabetic - SPIDI”, cod contract
POCU/91/4/8/110681. Proiectul este finanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital
Uman, Axa prioritară 4 Incluziunea socială și combaterea sărăciei, Operațiunea: Îmbunătățirea nivelului de
competențe al profesioniștilor din sectorul medical, cod apel POCU/91/4/8.
Valoarea totală a proiectului este de 5.011.170,32 lei, din care finanțarea nerambursabilă în valoare
de 4.910.188,92 lei, echivalentă cu 98% din valoarea eligibilă aprobată. Valoarea eligibilă nerambursabilă
acordată din FSE este de 4.231.198,63 lei (84,44%), valoarea eligibilă nerambursabilă acordată din bugetul
național este 678.990,29 lei (13,56%), iar Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” va contribui cu 100.981,40 lei
(2%). Durata proiectului este de 36 luni (27.12.2017-26.12.2020).
Obiectivul general al proiectului constă în creșterea competențelor profesionale ale specialiștilor din
domeniul medical, respectiv 100 medici diabetologi, 200 de medici de familie și 200 de asistente medicale,
pentru diagnosticul precoce și tratamentul corect al comorbidităților piciorului diabetic și în sensul reducerii
mortalității, morbidității și numărului de persoane cu diferite grade de invaliditate determinate de amputări,
precum și a costurilor necesare îngrijirii acestor persoane.
Prin proiect, 100 medici diabetologi, 200 de medici de familie și 200 de asistente medicale, selectați
din regiunile Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și București-Ilfov, vor participa la programele de formare în
vederea dezvoltării de competențe pentru utilizarea celor mai noi proceduri și tehnologii în domeniul tratării
piciorului diabetic.
Totodată, 30 de specialiști vor participa la schimburi de bune practici/conferințe/congrese organizate în
state membre UE, cu scopul transferului de cunoștințe și documentării cu privire la ultimele noutăți medicale
în tratarea și reducerea complicațiilor asociate piciorului diabetic.
Principalul rezultat al proiectului constă în dobândirea de competențe profesionale noi privind terapia
piciorului diabetic încă din momentul diagnosticării bolii metabolice pentru 500 de specialiști, generând
implicit un impact pozitiv major asupra calității vieții pacienților.
La finalizarea implementării proiectului se va elabora și publica un Ghid de practică în managementul
piciorului diabetic.
Mai multe informații puteți obține de la Dr. Eduard Catrina, Manager de proiect, pe adresa de
e-mail: cantacuzino@spitalul-cantacuzino.ro, tel: 021/210.71.00.
„START ÎN VIAȚĂ – PROGRAM DE FORMARE MEDICALĂ
PENTRU SĂNĂTATEA FEMEII ȘI COPILULUI”
Spitalul Clinic „Dr. I Cantacuzino” împreună cu Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu și cu Asociația
Copiilor MService Terapy implementează proiectul Start în viață – Program de formare medicală pentru
sănătatea femeii și copilului.
Obiectivul general vizează îmbunătățirea accesului și participării la activități de formare a personalului
medical implicat în derularea Programului Național de Sănătate a Femeii și Copilului, în vederea creșterii
calității serviciilor în medicina materno-fetală.
Obiectivele specifice ale acestui proiect sunt:
– dezvoltarea competențelor profesionale a 245 de medici și 355 de asistente medicale prin participarea
la 5 programe de formare medicală continuă (cursuri) în domeniul Sănătății femeii și copilului.
– susținerea inovării sociale și medicale și alinierea la bune practici UE prin participarea a 100 de medici
și asistente medicale la schimburi de experiență și congrese/conferințe europene.
Proiectul își propune:
– să asigure accesul la 5 programe de formare (cursuri) specifice sectorului medical pentru 600 de
persoane implicate în implementarea Programului Național de Sănătate a Femeii și Copilului, din cele opt
regiuni ale României;
– să asigure accesul la cele mai noi descoperiri științifice din sectorul medical prin participări la congrese/
conferințe/schimburi de experiență și de bune practici la nivel european pentru 100 de specialiști implicați
în implementarea Programului Național de Sănătate a Femeii și Copilului, din cele opt regiuni ale României;
– să faciliteze inovarea socială în domeniul medical din România prin elaborarea unui ghid de bune
practici similare celor utilizate în UE.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
2014–2020.
Date de contact:
Manager proiect, Posea Cristian, cantacuzino@spitalul-cantacuzino.ro, tel.: 021.210.71.00.
 VIAȚA MEDICALĂ
SPECIAL Nr. 13 u 30 martie 2018 3

Rolul intervenției psihologice

în tratamentul durerii acute postoperatorii
În fiecare an se efectuează peste
230 de milioane de intervenții chirurgicale
în întreaga lume (1). Pe viitor, se așteaptă
o creștere a numărului de operații, ca
urmare a creșterii populației și a dezvol-
tării de noi tehnici chirurgicale. În plus față
de efectele pozitive așteptate, intervenția
Contribuția fiecărei chirurgicală se asociază și cu efecte anal-
gezice secundare și complicații, cele mai
componente în frecvente fiind durerea, grețurile sau vărsă-
turile, limitarea mobilității și fatigabilitatea
percepția durerii (2, 3). De asemenea, un număr mare de
pacienți prezintă anxietate, îngrijorări
este specifică fiecărui și emoții negative înaintea intervenției
chirurgicale (4, 5).
individ.
Legătura dintre stresul
preoperator și complicațiile
postoperatorii
Intervenția psihologică
Principalele îngrijorări ale pacienților în
perioperatorie poate perioada preoperatorie sunt legate de boala
de bază, intervenția chirurgicală, anestezie
să aducă beneficii (frica de a nu se mai trezi), durerea acută
importante pacienților postoperatorie, evoluția postoperatorie
etc. La pacienții diagnosticați cu cancer,
supuși diferitelor acest stres anticipator este legat mai ales de
evoluția pe termen scurt și lung, prognos-
intervenții chirurgicale. ticul bolii, alterarea imaginii corporale,
pierderea rolului în familie sau societate,
frica de necunoscut etc. (4–6). Unii autori
au evidențiat o legătură între prezența stre-
sului preoperator și o evoluție postopera-
torie asociată cu morbiditate accentuată
Suportul psihosocial (durere, grețuri, vărsături, fatigabilitate,
durată de spitalizare prelungită, compli-
trebuie oferit înainte
cații cardiace postoperatorii) (7–16). Cel
mai bine documentată legătură este între
de o intervenție stresul anticipator și durerea acută posto-
chirurgicală și include peratorie în chirurgia generală, colorectală,
mamară și coronariană (bypass coronarian)
printr-un mai bun control al durerii, mai monitorizată a activităților și joc de rol sau ționale (54). Acest
puține efecte analgezice secundare posto- modelare). studiu este primul
peratorii și, în final, prin ameliorarea sufe- Cele mai frecvente tipuri de intervenții din literatura de
rinței și creșterea calității vieții în perioada psihologice utilizate sunt: terapiile cogni- specialitate în care
postoperatorie (27). Studii sistematice au tiv-comportamentale, tehnicile de relaxare, s-a evaluat eficiența
evidențiat faptul că informarea pacienților hipnoza, consilierea individuală, consilierea consilierii psiholo-
cu privire la procedurile prin care urmează de grup, inclusiv în cazul patologiei maligne gice și a tehnicii de
să treacă reduce semnificativ stresul asociat avansate (39–45). relaxare (imagerie
cu procedurile respective și îmbunătățește dirijată) înaintea
recuperarea lor fizică și afectivă (26, 28). În Studiile sunt contradictorii intervenției chirur- Armeana Zgâia este medic
ceea ce privește pregătirea pentru proceduri gicale pentru cancer primar ATI la Institutului
medicale complicate și riscante pentru viața referitor la intervenția mamar.
Oncologic „Prof. dr. Ion
Chiricuță” Cluj-Napoca.
pacientului, studiile clinice arată că o pregă- psihologică perioperatorie
tire psihologică adecvată reduce nivelul
Abordarea
anxietății resimțite de pacient și grăbește
recuperarea, scăzând rata complicațiilor
Cu toate aceste considerații teoretice,
rezultatele studiilor care au evaluat influ- holistică
(29, 30). Anxietatea resimțită de pacient ența intervenției psihologice preoperatorii în medicina
este scăzută cel mai mult în cazul în care sunt contradictorii. Este de precizat că
pacientul primește informații atât despre atât tipul de intervenție psihologică, cât și
curativă
procedura în sine, cât și despre ce urmează tipul intervenției chirurgicale (abdominală,
să simtă în timpul intervenției terapeu- mamară, cardiovasculară etc.) diferă foarte
În
cancerului
chirurgia
colo-
tice. Trebuie să se țină cont de preferințele mult între studii, făcând dificilă analiza
pacientului cu privire la cantitatea și tipul comparativă a acestora. Într-un număr
rectal, unele studii Florina Pop este psiholog
au evidențiat că
clinician specialist la
informației pe care dorește să o primească Institutului Oncologic
(31–33). Informațiile procedurale includ
limitat de studii, hipnoza sau alte tipuri
de intervenții psihologice s-au dovedit
imageria dirijată „Prof. dr. Ion Chiricuță”
Cluj-Napoca.
(efectuată prin
detalii practice despre ce se va întâmpla
înainte, în timpul și după procedura tera-
foarte eficiente asupra intensității durerii
și a altor simptome în perioada postopera-
ascultarea unei înre-
gistrări pe o casetă)
peutică. Informațiile senzoriale descriu
senzațiile pe care persoana le-ar putea avea
torie după chirurgia mamară și coronariană s-a dovedit utilă în
(43, 44, 46, 47). În chirurgia generală au fost scăderea severității
înainte, în timpul sau după intervenție,
inclusiv intensitatea durerii asociate proce-
testate diferite tipuri de intervenții psiho- durerii, a anxie-
logice: informații procedurale, informații tății și în reducerea
durii (34). Forma în care este cel mai bine senzoriale, intervenții cognitive, intervenții consumului de anti-
să se transmită aceste informații poate fi focusate pe emoții, tehnici de relaxare. algice postoperator
de natura discuțiilor cu un cadru medical Chiar dacă designul studiilor și metodele (55). Koplin et al.,
specializat, broșură informativă sau casete
video informative și demonstrative. Recent
psihologice folosite au variat, s-a sugerat
că intervenția psihologică perioperatorie ar
pe de altă parte, nu
au reușit să demon-
Dorel Săndesc este
președintele Societății
au fost dezvoltate programe de îmbună-
avea o influență pozitivă asupra intensității streze efecte pozi- Române de Anestezie-Terapie
tățire a recuperării postoperatorii, care Intensivă, prorector la UMF
durerii, recuperării postoperatorii, duratei tive ale tehnicii rela- „Victor Babeș” Timișoara
au drept scop reducerea stresului fizic și
psihic prin abordarea factorilor favorizanți
de spitalizare și emoțiilor negative (48). xării progresive sau
ale imageriei dirijate
și membru în consiliul
Societății europene de
Puține studii au evaluat influența inter-
(35). Suportul psihosocial trebuie oferit
înainte de intervenție și include discutarea
venției psihologice și în chirurgia cardiacă. efectuate preope-
anesteziologie (ESA).

Într-o meta-analiză recentă a acestor studii rator și continuate

discutarea îngrijorărilor și stomatologică (7, 17–21). Acest aspect nu
este deloc surprinzător dacă ținem cont de
și fricilor pacientului. faptul că durerea are patru componente:
fizică, psihică, socială și spirituală (22).
Acest concept de „durere totală” a fost
propus pentru prima dată de Cicely Saun-
ders și este utilizat în practica curentă a
îngrijirilor paliative. Contribuția fiecărei
Terapiile cognitiv- componente în percepția durerii este speci-
fică fiecărui individ (23). Suferința psihoe-
comportamentale, moțională este omisă de multe ori în evalu-
area inițială a pacientului care acuză dureri,
tehnicile de relaxare dar poate cuprinde întrebări existențiale,
și consilierea furie, revoltă etc. (22, 23). Această durere
psihologică este determinată și poate deter-
individuală trebuie mina, la rândul ei, frică, anxietate și
depresie severă (24).
practicate perioperator.
Avantajele psihologiei
perioperatorii
Durerea acută postoperatorie, având
Complexitatea diferite grade de intensitate, apare după
majoritatea procedurilor chirurgicale. În
suferinței asociate cu literatura de specialitate se descrie o inci-
dență de 80% a durerii acute postoperatorii
intervenția chirurgicală (25). În ultimii ani s-au înregistrat progrese
justifică o abordare în ceea ce privește tehnicile de analgezie
postoperatorie și au devenit disponibile
holistică, psihosocială. ghiduri și recomandări bazate pe dovezi. În
ciuda acestor aspecte, tratamentul farmaco-
logic al durerii asigură un control eficient al
durerii în mai puțin de jumătate din cazurile
de durere postoperatorie (25, 26).
Ținând cont de toate aceste aspecte,
intervenția psihologică perioperatorie poate
să aducă beneficii importante pacienților
supuși diferitelor intervenții chirurgicale,
îngrijorărilor și fricilor pacientului,
tehnici de coping și relaxare, alte resurse
disponibile (36).
S-au dezvoltat o serie de direcții de
intervenție în pregătirea preoperatorie,
unele mai punctuale, altele mai extensive și
inclusive (37, 38). Modelele de intervenție ar
fi abordarea informativ, respectiv cea cogni-
tiv-comportamentală. Abordarea informa-
tivă presupune oferirea de informații indi-
vidualizate pacientului.
Pregătirea preoperatorie
diferă în funcție de pacient
Este vitală personalizarea informați-
ilor în funcție de stilul de coping (strategii
cognitive de a face față unei situații) al
pacientului (31). Efectul pregătirii preope-
ratorii de tip informativ este diferit la paci-
enții senzitivi față de cei represivi. Educația
preoperatorie are următoarele componente:
oferirea de informații, educație interactivă
realizată individual sau în grup, includerea
membrilor familiei, învățarea de abili-
tăți utile și specifice pentru recuperarea
postoperatorie. Abordările cognitiv-com-
portamentale (39) vizează oferirea de stra-
tegii și tehnici pentru reducerea stresului,
anxietății și durerii asociate cu experiența
chirurgicală. Intervențiile sunt centrate
pe: restructurare cognitivă (terapia cogni-
tiv-comportamentală, terapia rațională
emotivă și comportamentală), tehnici de
autoreglare-relaxare (exerciții de respirație,
hipnoză, relaxare musculară progresivă etc.)
sau pe creșterea nivelului de autoeficaci-
tate percepută (prin educare, practicarea
s-a ajuns la concluzia că intervenția nu a
influențat intensitatea durerii sau mobi-
litatea postoperatorii. În plus, chiar dacă
s-a evidențiat un efect pozitiv asupra stre-
sului postoperator, dovezile sunt prea slabe
pentru a face recomandări (49).
Studiile efectuate până în prezent au
arătat că pacientele diagnosticate cu cancer
mamar au cel mai crescut nivel de suferință
psihoafectivă indusă și asociată cu boala (9,
50). În chirurgia cancerului mamar, hipnoza
efectuată preoperator a determinat redu-
cerea necesarului de anestezice în timpul
operației, a severității durerii acute posto-
peratorii, a grețurilor, a fatigabilității, a
disconfortului și a simptomelor psihoemo-
ționale postoperatorii (44, 51). Totuși, sunt
și studii cu rezultate contradictorii. Burton
et al. nu au evidențiat nicio modificare a
durerii, temperaturii, pulsului sau tensiunii
arteriale după mastectomie la pacientele
care au beneficiat de intervenție psiholo-
gică acordată de psiholog sau de un chirurg
cu experiență în acest domeniu (52). De
asemenea, Garssen a concluzionat că inter-
venția psihologică (trainingul managemen-
tului stresului) aplicată în patru ședințe la
paciente diagnosticate cu cancer mamar nu
influențează intensitatea durerii postope-
ratorii (53). Într-un studiu recent efectuat
de noi la pacientele programate pentru
mastectomie radicală modificată pentru
cancer mamar, am evidențiat că tehnicile de
relaxare și consilierea psihologică preope-
ratorii (efectuate de psiholog) se asociază cu
scăderea intensității durerii acute postope-
ratorii, a necesarului de analgetice și a inci-
denței și severității simptomelor psihoemo-
postoperator asupra
afectului sau calității
vieții pacienților cu
cancer colorectal
programați pentru
i n t e r ve n ț i e
chirurgicală (56).
I n t e r v e n ț i a Alexandru Irimie este profesor
la Disciplina chirurgie
psihologică în trata- oncologică și ginecologie
mentul durerii acute oncologică
postoperatorii este și rectorul UMF „Iuliu
un domeniu puțin Hațieganu” Cluj-Napoca.
abordat în litera-
tura de specialitate și în practica clinică.
Complexitatea suferinței asociate cu inter-
venția chirurgicală, mai ales în cazul paci-
enților cu patologie malignă, justifică pe
deplin o abordare holistică, din care, pe
lângă metodele farmacologice și tehnice
specifice, să nu lipsească abordarea psiho-
socială și spirituală. Într-un mod paradoxal,
această abordare holistică se întâlnește în
prezent în medicina paliativă, dar lipsește
în medicina curativă. Studiile efectuate
până în prezent, deși puține și de mică
amploare, sugerează că intervenția psiholo-
gică poate influența durerea postoperatorie,
consumul de analgetice, dar și alte aspecte
ale suferinței pacienților chirurgicali. Studii
sistematice viitoare pot duce la confirmarea
valorii acestei intervenții și includerea ei în
standardele de practică medicală.
Dr. Armeana ZGÂIA,
psih. Florina POP,
prof. dr. Dorel SĂNDESC,
prof. dr. Alexandru IRIMIE

Bibliografie
1. Weiser TG et al. An estimation of the global volume
of surgery: a modelling strategy based on available data.
Lancet. 2008 Jul 12;372(9633):139-44
2. Johnston M. Anxiety in surgical patients. Psychol
Med. 1980 Feb;10(1):145-52
3. Curt GA et al. Impact of cancer-related fatigue on
the lives of patients: new findings from the Fatigue
Coalition. Oncologist. 2000;5(5):353-60
4. Mathews A, Ridgeway V. Personality and surgical
recovery: a review. Br J Clin Psychol. 1981 Nov;20(Pt
4):243-60
5. Montgomery GH et al. Presurgery psychological
factors predict pain, nausea, and fatigue one week after
breast cancer surgery. J Pain Symptom Manage. 2010
Jun;39(6):1043-52
6. Schnur JB et al. Anticipatory psychological
distress in women scheduled for diagnostic and
curative breast cancer surgery. Int J Behav Med. 2008
Jan-Mar;15(1):21-8
7. Katz J et al. Risk factors for acute pain and its
persistence following breast cancer surgery. Pain. 2005
Dec 15;119(1-3):16-25
8. Arpino L et al. Prognostic role of depression after
lumbar disc surgery. Neurol Sci. 2004 Jul;25(3):145-7
9. Granot M, Ferber SG. The roles of pain
catastrophizing and anxiety in the prediction of
postoperative pain intensity: a prospective study. Clin J
Pain. 2005 Sep-Oct;21(5):439-45
10. Munafò MR, Stevenson J. Anxiety and surgical
recovery. Reinterpreting the literature. J Psychosom Res.
2001 Oct;51(4):589-96
11. Watcha MF, White PF. Postoperative nausea and
vomiting. Its etiology, treatment, and prevention.
Anesthesiology. 1992 Jul;77(1):162-84
12. Nelson FV et al. The relationship and influence of
anxiety on postoperative pain in the coronary artery
bypass graft patient. J Pain Symptom Manage. 1998
Feb;15(2):102-9
13. Pick B et al. Cognitive responses and the control of
post-operative pain. Br J Clin Psychol. 1990 Nov;29 ( Pt
4):409-15
14. Mann A. A continuing postoperative complication:
nausea and vomiting-who is affected, why, and what
are the contributing factors? A review. CRNA. 1998
Feb;9(1):19-29
15. Rubin GJ et al. Psychological factors in postoperative
fatigue. Psychosom Med. 2004 Nov-Dec;66(6):959-64
16. Perski A et al. Emotional distress before coronary
bypass grafting limits the benefits of surgery. Am Heart
J. 1998 Sep;136(3):510-7
17. Martinez-Urrutia A. Anxiety and pain in surgical
patients. J Consult Clin Psychol. 1975 Aug;43(4):437-42
18. Boeke S et al. Prediction of postoperative pain and
duration of hospitalization using two anxiety measures.
Pain. 1991 Jun;45(3):293-7
19. Yang JC et al. Preoperative Multidimensional
Affect and Pain Survey (MAPS) scores predict
postcolectomy analgesia requirement. Clin J Pain. 2000
Dec;16(4):314-20
20. Nelson FV et al. The relationship and influence of
anxiety on postoperative pain in the coronary artery
bypass graft patient. J Pain Symptom Manage. 1998
Feb;15(2):102-9
21. Croog SH et al. Pre-surgery psychological
characteristics, pain response, and activities
impairment in female patients with repeated
periodontal surgery. J Psychosom Res. 1995
Jan;39(1):39-51
22. International Association for the Study of Pain
(IASP). http://www.iasp-pain.org/
23. Saunders CM. The management of terminal
malignant disease. 1st ed. Edward Arnold, London, 1978
24. Twycross R. Introducing Palliative Care. 4th ed. CRC
Press, 2003
25. Apfelbaum JL et al. Postoperative pain experience:
results from a national survey suggest postoperative
pain continues to be undermanaged. Anesth Analg.
2003 Aug;97(2):534-40
26. Gan TJ et al. Incidence, patient satisfaction,
and perceptions of post-surgical pain: results from
a US national survey. Curr Med Res Opin. 2014
Jan;30(1):149-60
27. Johnston M, Voegele C. Benefits of psychological
preparation for surgery: A meta-analysis. Ann Behav
Med. 1993;15:245-56
28. Hathaway D. Effect of preoperative instruction on
postoperative outcomes: a meta-analysis. Nurs Res.
1986 Sep-Oct;35(5):269-75
29. Burish TG et al. Preparing patients for cancer
chemotherapy: effect of coping preparation and
relaxation interventions. J Consult Clin Psychol. 1991
Aug;59(4):518-25
30. Flam B et al. Effects of preparatory information of a
myelogram on patients’ expectations and anxiety levels.
Patient Educ Couns. 1989 Oct;14(2):115-26
31. Manfredi C et al. Cancer patients’ search for
information. J Natl Cancer Inst Monogr. 1993;(14):93-
104
32. Cassileth BR et al. Information and participation
preferences among cancer patients. Ann Intern Med.
1980 Jun;92(6):832-6
33. Degner LF et al. Information needs and decisional
preferences in women with breast cancer. JAMA. 1997
May 14;277(18):1485-92
34. Flam B et al. Effects of preparatory information of a
myelogram on patients’ expectations and anxiety levels.
Patient Educ Couns. 1989 Oct;14(2):115-26
35. Ihedioha U et al. Preparation for elective colorectal
surgery using a video: a questionnaire-based
observational study. JRSM Short Rep. 2012 Aug;3(8):58
36. Meyer TJ, Mark MM. Effects of psychosocial
interventions with adult cancer patients: a meta-
analysis of randomized experiments. Health Psychol.
1995 Mar;14(2):101-8
37. Keefe FJ et al. Psychological approaches to
understanding and treating disease-related pain. Annu
Rev Psychol. 2005;56:601-30
38. Deardorff WW. Surgical patients need us:
psychological preparation improves outcomes.
ContinuingEdCourses.Net, 2007
39. Redd WH et al. Behavioral intervention for cancer
treatment side effects. J Natl Cancer Inst. 2001 Jun
6;93(11):810-23
40. Baider L et al. Psychological intervention in cancer
patients: a randomized study. Gen Hosp Psychiatry.
2001 Sep-Oct;23(5):272-7
41. Andersen BL et al. Distress reduction from a
psychological intervention contributes to improved
health for cancer patients. Brain Behav Immun. 2007
Oct;21(7):953-61
42. Marchioro G et al. The impact of a psychological
intervention on quality of life in non-metastatic breast
cancer. Eur J Cancer. 1996 Aug;32A(9):1612-5
43. Tatrow K, Montgomery GH. Cognitive behavioral
therapy techniques for distress and pain in breast
cancer patients: a meta-analysis. J Behav Med. 2006
Feb;29(1):17-27
44. Montgomery GH et al. A randomized clinical trial
of a brief hypnosis intervention to control side effects
in breast surgery patients. J Natl Cancer Inst. 2007 Sep
5;99(17):1304-12
45. Kissane DW et al. Cognitive-existential group
therapy for patients with primary breast cancer-
-techniques and themes. Psychooncology. 1997
Mar;6(1):25-33
46. Arthur HM et al. Effect of a preoperative
intervention on preoperative and postoperative
outcomes in low-risk patients awaiting elective
coronary artery bypass graft surgery. A randomized,
controlled trial. Ann Intern Med. 2000 Aug
15;133(4):253-62
47. Dao TK et al. Randomized controlled trial of brief
cognitive behavioral intervention for depression
and anxiety symptoms preoperatively in patients
undergoing coronary artery bypass graft surgery. J
Thorac Cardiovasc Surg. 2011 Sep;142(3):e109-15
48. Devine EC. Effects of psychoeducational care for
adult surgical patients: a meta-analysis of 191 studies.
Patient Educ Couns. 1992 Apr;19(2):129-42
49. Koranyi S et al. Psychological interventions for acute
pain after open heart surgery. Cochrane Database Syst
Rev. 2014 May 26;(5):CD009984
50. Zabora J et al. The prevalence of psychological
distress by cancer site. Psychooncology. 2001
Jan-Feb;10(1):19-28
51. Schnur JB et al. Hypnosis decreases presurgical
distress in excisional breast biopsy patients. Anesth
Analg. 2008 Feb;106(2):440-4
52. Burton MV et al. A randomized controlled trial of
preoperative psychological preparation for mastectomy.
Psychooncology. 1995;4:1-19
53. Garssen B et al. Stress management training for
breast cancer surgery patients. Psychooncology. 2013
Mar;22(3):572-80
54. Zgâia A et al. The impact of relaxation technique
and pre-operative psychological counselling on pain,
analgesic consumption and psychological symptoms
on patients scheduled for breast cancer surgery – a
randomized clinical study. J Ev B Psychotherapies.
2016;16(2):227-42
55. Tusek D et al. Guided imagery as a coping
strategy for perioperative patients. AORN J. 1997
Oct;66(4):644-9
56. Koplin G et al. Effects of psychological interventions
and patients’ affect on short-term quality of life in
patients undergoing colorectal surgery. Cancer Med.
2016 Jul;5(7):1502-9
57. Gonzales EA et al. Effects of guided imagery on
postoperative outcomes in patients undergoing
same-day surgical procedures: a randomized, single-
blind study. AANA J. 2010 Jun;78(3):181-8
4 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018
Durerea reprezintă un fenomen
complex multidimensional din punct de
vedere medical, semantic și neuropsiho-
logic. Factorul medical implică existența
unei experiențe neplăcute senzoriale sau
emoționale, asociată cu o leziune tisu-
lară actuală. Valoarea semantică a durerii
are o semnificație de tristețe și suferință
morală. Impactul neuropsihologic se referă
la durerea legată de noțiunea de nocicepție.
Durerea este principalul motiv de prezen-
tare la medic în Europa – afectează unul
din cinci adulți, respectiv aproximativ 75 de
milioane de oameni. (1)
Episoadele dureroase fac parte din ciclul
vieții și reprezintă un simptom important
al bolilor. Durerea are impact asupra unei
persoane la mai multe niveluri: suferință
senzorială și fizică, la nivel personal, psiho-
logic și financiar.
În funcție de durata simptomatolo-
giei, durerea se împarte în două categorii:
durere acută și durere cronică. Durerea
acută surprinde, este nouă, severă, continuă,
alarmantă, iar în anamneza pacientului se
pot identifica antecedente heredocolate-
rale similare. Durerea cronică este repeta-
bilă, cunoscută, de intensitate mai scăzută,
cu o durată variabilă și distribuție difuză.
Durerea cronică poate fi prevenită sau
evitată datorită faptului că există factori
declanșatori identificabili.
În funcție de regiunea anatomică afec-
tată, putem întâlni diverse tipuri de durere
în sfera ORL: în patologia rino-sinusală,
în patologia faringo-laringiană, în pato-
logia otologică, în patologia cervicală,
nevralgii cranio-faciale, glosodinie și algii
postoperatorii.
Durerea în patologia
rino-sinusală
Durerea acută rino-sinusală poate
apărea în afecțiuni ale piramidei nazale,
ale foselor nazale sau ale sinusurilor
paranazale.
Simptomatologia dureroasă în cazul
implicării piramidei nazale poate apărea
în cazul unor afecțiuni variate, precum:
procese infecto-inflamatorii (foliculite,
pericondrită recidivantă etc.), leziuni trau-
matice locoregionale (hematoame, fractu-
rile piramidei nazale, plăgi etc.).
Durerea întâlnită la nivelul foselor
nazale poate indica prezența unor pato-
logii diverse: afecțiuni infecto-inflamatorii
(foliculite, furunculoză, fisuri și ulcere
narinare, herpes, pericondrită), leziuni
traumatice (hematoame, plăgi, fracturi ale
septului nazal).
Stimularea mucoasei rino-sinusale cu
producerea consecutivă a durerii se poate
realiza prin trei mecanisme: termic (aer
condiționat, temperaturi extreme), mecanic
(variante anatomice) sau chimic (iritanți,
poluare etc.).
Zonele rino-sinusale cele mai „sensi-
bile” sunt reprezentate de: cornetele
nazale, ostium-urile naturale de drenaj ale
sinusurilor paranazale și septul nazal. Este
important de menționat că mucoasa care
tapetează sinusurile paranazale are o sensi-
bilitate dureroasă scăzută. Acest aspect
poate explica de ce, deși foarte frecvent
incriminată, cefaleea nu este un simptom
caracteristic rinosinuzitelor cronice, ea
survenind de obicei în contextul afecțiunilor
inflamator-infecțioase acute rino-sinusale.
Durerea din rinosinuzite
Rinosinuzita este o entitate clinică
de etiologie multifactorială ce implică un
răspuns inflamator al mucoasei nazale și
al sinusurilor paranazale, cu evoluție acută
sau cronică. Diagnosticul de rinosinuzită
se stabilește pe baza unor criterii clinice și
paraclinice (2). Criteriile clinice pot fi împăr-
țite în semne majore sau minore. Semne
majore de rinosinuzită: durere, senzație de
plenitudine sau presiune facială, obstrucție
nazală, rinoree anterioară sau posteri-
oară, hiposmie/anosmie, febră (în cazul
rinosinuzitelor acute). Semne minore de
rinosinuzită: cefalee, febră (în alte circum-
stanțe decât rinosinuzita acută), halitoză,
oboseală, dureri dentare, tuse, otalgie sau
senzație de presiune auriculară.
În general, diagnosticul de rinosinuzită
acută se stabilește clinic, pe baza simpto-
matologiei. În cazul rinosinuzitelor cronice,
sunt necesare investigații paraclinice
Tabelul 1. Asocierea dintre sinusul paranazal afectat
și localizarea durerii asociate
Sinus Durere asociată
Maxilar Infraorbitar, dinți maxilari, otalgie
reflexă
Etmoid Cantus medial, dorsum nazal
Frontal Supraorbitar, bitemporal, occipital
Sfenoid Vertex
Durerea în afecțiunile ORL
suplimentare pentru susținerea diagnosti-
cului, precum: examenul endoscopic nazal,
examen micobacteriologic al exsudatului
nazal, examen CT/IRM cranio-facial.
Durerea, prin localizarea sa, ne poate
oferi un indiciu asupra sinusurilor afectate
(tabelul 1). Totuși, unele studii au arătat
o slabă corelare între localizarea durerii
faciale și afectarea rino-sinusală demon-
strată computer-tomografic.
Conform criteriilor indicate de Inter-
national Headache Society (IHS) (3), există
anumite criterii care trebuie îndeplinite
pentru ca cefaleea să fie atribuită prezenței
unei rinosinuzite: este o rinosinuzită acută
(rinosinuzita cronică nu este validată drept
cauză de cefalee, cu excepția cazurilor de
reacutizare); se vizualizează secreții puru-
lente la nivelul foselor nazale, însoțite de
obstrucție nazală, hiposmie sau anosmie;
examenele imagistice (CT +/- IRM) și alte
explorări paraclinice sunt sugestive pentru
diagnosticul de rinosinuzită.
Cea mai frecventă etiologie a rinosinu-
zitei acute este cea virală. În general, trata-
mentul rinosinuzitei acute este simptomatic
și constă în administrarea de antiinflama-
toare nesteroidiene sistemice sau antialgice
timp de șapte-zece zile, antiinflamatoare
steroidiene topice/sistemice, decongestio-
nante nazale, lavaj nazal cu soluții saline și
eventual antihistaminice când se bănuiește
etiologia alergică.
În formele complicate sau în cazul
eșecului tratamentului medicamentos, se
poate recurge la tratamentul chirurgical
al afecțiunii acute rino-sinusale. Se reco-
mandă administrarea antibioticoterapiei
doar în caz de persistență sau agravare a
simptomatologiei, timp de 10–14 zile. (2)
Antibioticoterapia este inițiată, de obicei,
empiric. Totuși, se recomandă efectuarea
antibiogramei în vederea stabilirii trata-
mentului antibiotic optim. Se poate aplica
principiul „dezescaladării”, cu prelevarea
exsudatului nazal înainte de terapia cu anti-
biotic cu spectru larg și schimbarea ulteri-
oară a antibioticului, conform rezultatului
antibiogramei.
Durerea în contextul existenței unor variante
anatomice rino-sinusale
Variantele anatomice rino-sinusale
care pot fi cauze declanșatorii ale durerilor
rino-sinusale sunt reprezentate de: creste
septale în contact septo-turbinar, pneuma-
tizări ale cornetelor nazale (concha bullosa),
pneumatizări ale apofizei unciforme, celulei
agger nasi sau ale bulei etmoidale. (4)
Tratamentul poate fi chirurgical, cu
îndepărtarea cauzei, sau simptomatic, prin
administrarea de antialgice sau antiinfla-
matorii nesteroidiene și neurotrofice.
Un studiu efectuat de Chow și colab. la
pacienții cu dureri faciale de origine rino-
logică, excluzând pacienții cu rinosinu-
zită acută sau cronică, polipoză nazală sau
tumori rino-sinusale, a identificat prezența
unor anomalii anatomice (creste septale)
sau chiste de retenție endosinusale. Majo-
ritatea pacienților au prezentat ameliorări
simptomatice semnificative după trata-
mentul chirurgical. (5)
În cadrul unui studiu clinic efectuat pe
101 pacienți cu dureri faciale fără simp-
tomatologie rino-sinusală specifică care
nu răspund la tratamentele antialgice
obișnuite, au fost identificate, cu ajutorul
examenului endoscopic nazal sau al imagis-
ticii cranio-faciale, variații anatomice
rino-sinusale sau inflamații fruste clinic ale
mucoasei rino-sinusale. (6)
Durere rino-sinusală vs. migrenă
Migrena este o afecțiune clinică subdi-
agnosticată. Migrena clasică este carac-
terizată prin atacuri dureroase episodice
unilaterale, asociate cu greață, fotofobie
sau sensibilitate la zgomot sau la mișcările
capului. Studiile efectuate în ultimii ani
au identificat și forme atipice de migrenă,
cu simptome minore de cefalee, dar cu
prezența altor manifestări: vertij, amețeală,
otalgie, senzație de presiune facială (40%
Tabelul 2. Recomandări de tratament medicamentos al
migrenei la adulți
Nivel A Antiepileptice: valproat de sodiu,
topiramat
Beta-blocante: metoprolol,
propranolol, timolol
Triptani: frovatriptan
Nivel B Antidepresive: amitriptilină,
venlafaxină
Beta-blocante: atenolol, nadolol
Triptani: naratriptan, zolmitriptan
Nivel C Inhibitori de enzimă de conversie:
lisinopril
Blocanți de receptori de
angiotensină: candesartan
Alfa-agoniști: clonidină,
guanfacină
Beta-blocante: nebivolol, pindolol
din pacienți), tinitus, hipoacuzie fluctuentă.
Un studiu prospectiv multicentric
observațional a analizat un lot de 2.991
de pacienți cu presupuse dureri rino-sinu-
sale, fie autodiagnosticate, fie cu diagnostic
clinic de rinosinuzită, folosind criteriile
International Headache Society. Conform
rezultatelor studiului, aproximativ 80% din
pacienți au, de fapt, migrene. (7)
Tratamentul migrenei este complex,
cu recomandări terapeutice multiple
(tabelul 2) (8).
Consensul internațional al specialiș-
tilor din ORL, neurologie și alergologie
care au investigat și tratat durerea facială
și sinusală recomandă utilizarea tuturor
metodelor diagnostice pentru a determina
etiologia cefaleei – neurologică (migrenă)
sau rino-sinusală –, deoarece un diagnostic
incorect determină erori terapeutice și
prognostic nefavorabil. (9)
Trebuie reținut că, în cele mai multe
cazuri, pacienții cu rinosinuzită nu prezintă
cefalee, precum și că nu orice durere de cap
este de origine rino-sinusală.
Durerea acută
faringo-laringiană
Durerea acută faringiană și parafaringiană
Durerea acută faringiană și parafarin-
giană apare, de obicei, în contextul farin-
goamigdalitelor și al complicațiilor locale
ale acestora. Alte situații în care apare acest
tip de durere includ: epiglotitele, abcesul
retrofaringian, leziunile traumatice farin-
go-laringo-traheale, prezența corpilor
străini faringieni.
Corpii străini faringieni pot fi endogeni
(litiază amigdaliană) sau exogeni (animați
sau inerți). Simptomatologia dureroasă
poate apărea ca o senzație de înțepătură,
accentuată la fiecare deglutiție, fiind înso-
țită de odinofagie.
Durerea din cadrul traumatismelor farin-
gelui apare în contextul unor plăgi și trau-
matisme faciale, mai frecvent la copiii mici,
fiind intensă. Durerea în arsurile faringelui
este vie și se atenuează treptat, în funcție de
gradul arsurii.
Flegmoanele lojei amigdaliene se caracte-
rizează prin odinofagie intensă, mai accen-
tuată unilateral, cu disfagie, stare generală
alterată, sialoree, adenopatie laterocervi-
cală. Tratamentul este medical – antibiotic,
antiinflamator steroidian, antialgic, anti-
termic și chirurgical, cu incizia și drenajul
colecției purulente periamigdaliene.
Supurațiile laterofaringiene repre-
zintă complicațiile anginelor, supurațiilor
periamigdaliene sau infecțiilor dentare.
Durerea este intensă în regiunea gangli-
onilor cervicali subangulomandibulari, a
mușchiului sternocleidomastoidian, înso-
țită de disfagie, torticolis și alterarea stării
generale. Tratamentul este medical, cu
administrarea de substanțe dezinfectante
orofaringiene, antiinflamatoare nesteroi-
diene și steroidiene, antipiretice și trata-
ment chirurgical în faza de colecție, cu
incizia și drenajul abcesului.
Supurațiile retrofaringiene reprezintă
supurația ganglionilor retrofaringieni
Gillette și a țesutului conjunctiv lax din
spațiul retrofaringian. Simptomatologia
diferă în funcție de vârsta la care apare
(adenoflegmonul sugarului și copilului sau
adenoflegmonul adultului) și se manifestă
prin disfagie dureroasă, intensă, cu dispnee,
febră și stare generală alterată. Tratamentul
este chirurgical, cu deschiderea abcesului în
extremă urgență.
Periamigdalita linguală flegmonoasă
reprezintă extinderea inflamației de la
amigdala linguală la țesutul celular lax
din spațiul gloso-epiglotic, cu debut brusc.
Se caracterizează prin odinofagie intensă
cu otalgie reflexă, disfagie, stare generală
alterată. Tratamentul este medical (antibi-
otico-corticoterapie parenterală, antiseptic
topic, antialgice, antitermice) și chirurgical
în faza de colectare a abcesului.
Durerea acută laringiană
Apare cel mai frecvent în cazul exis-
tenței laringitei acute, cu etiologie predo-
minant virală (virusuri gripale și paragripale
și rinovirus) (10). Este posibilă și incrimi-
narea agenților etiopatogenici bacterieni:
Moraxella catarrhalis, Haemophilus influ-
enzae, Streptococcus pneumoniae (11), uneori
Chlamydia pneumoniae (12).
Simptomatologia este caracterizată prin
apariția disfoniei și durerii la nivelul larin-
gelui sau prin crize de tuse. Tratamentul
este, de principiu, simptomatic și constă
în administrarea sistemică a medicamen-
telor antiinflamatoare nesteroidiene sau
steroidiene și tratament inhalator cu aero-
soli (dexametazonă, acetilcisteină etc.),
DOSAR: TERAPIA DURERII
conform recomandărilor ghidului American
Academy of Otolaryngology – Head and
Neck Surgery. (13)
În cazul persistenței simptomatolo-
giei în ciuda tratamentului medical corect
instituit, se poate lua în calcul suprainfecția
bacteriană și se recomandă administrarea
tratamentului antibiotic cu azitromicină,
doxiciclină, levofloxacină, gatifloxacină sau
moxifloxacină. (14)
Durerea în patologia
otologică
Durerea acută auriculară poate fi de
două tipuri: otodinie (leziunea primară
este localizată la nivelul urechii externe sau
medii) sau otalgie (durere reflexă, iradiată la
nivelul urechii).
Otodinia poate apărea în cazul afecțiu-
nilor urechii medii sau externe. Afecțiuni ale
urechii externe: infecții virale (zona zoster,
Herpes simplex), bacteriene (furunculul
conductului auditiv extern, otită externă
malignă, pericondrită recidivantă), celulită,
leziuni traumatice, leziuni termice (dege-
rături, arsuri). Afecțiuni ale urechii medii:
otită medie supurată acută, disfuncție
tubară complicată cu otită seroasă acută,
otomastoidită acută, otita seroasă din
barotraumă.
Durerea iradiată la nivelul urechii,
otalgia, apare în afecțiuni ale organelor adia-
cente: leziuni dentare, angine, amigdalită
linguală, abces peritonsilar, dureri ale arti-
culației temporo-mandibulare, tiroidite sau
parotidite, nevralgii de laringeu superior,
glosofaringian sau suboccipital. În aceste
cazuri, ameliorarea sau dispariția durerii
auriculare se realizează prin tratamentul
afecțiunii cauzale. Uneori, tumorile maligne
oro- și hipofaringiene pot determina dureri
iradiate otic, rebele la tratamentul antialgic
și antiinflamator uzual.
Tratamentul durerii acute auriculare în
cazul afecțiunilor inflamatorii ale urechii
externe constă în administrarea topică de
substanțe antiseptice (betadină, rivanol
etc.) dublată de toaletă locală prin aspirație,
precum și administrarea de substanțe anti-
inflamatoare sau antialgice topice și/sau
sistemice. Tratamentul etiologic (antibiotic
sau antimicotic) trebuie individualizat în
cazul fiecărui pacient, în funcție de aspectul
clinic și de evoluția afecțiunii. În cazuri
selecționate, se impune efectuarea trata-
mentului chirurgical.
În cazul otitelor medii acute, etiologia
virală este implicată la 45–70% din pacienți.
Etiologia bacteriană este diversă: Strepto-
coccus pneumoniae (25–50%), Haemophilus
influenzae (15–30%), Moraxella catarr-
halis (3–20%), Streptococcus pyogenes
(2%), Staphylococcus aureus (1%). În
16–28,5% din cazuri, etiologia este incertă
și nu se poate identifica prezența unui
microorganism implicat în apariția leziu-
nilor urechii medii. (15)
Studiile efectuate la pacienții cu otite
medii au relevat că aproximativ 50% din
otite se remit spontan, în absența tratamen-
tului, astfel încât orice agent medicamentos
utilizat va fi eficient (10). În cazul în care
simptomatologia este de intensitate ușoară
sau moderată, se recomandă tratament
suportiv și reevaluare la două-trei zile (15).
Obiectivele terapeutice sunt: ameliorarea
durerii, prevenirea scăderii auzului și preve-
nirea apariției otomastoiditei, complicație
care poate apărea la aproximativ unul din
400 de copii cu otită medie acută. (16, 17)
Durerea acută cervicală
Durerea acută cervicală poate fi împăr-
țită în funcție de localizarea topografică a
sediului acesteia.
Durerea cervicală anterioară poate
apărea în afecțiuni ale glandei tiroide, abces
de triunghi cervical anterior, sindrom de
os hioid, leziuni traumatice, esofagite sau
cancer esofagian. Durerea poate iradia la
nivelul zonei mediocervicale în cazul pato-
logiilor organelor de proximitate – cord,
vase mari, mediastin, pulmon.
Durerea cervicală laterală apare în afec-
țiuni ale glandelor parotide, ganglionilor
laterocervicali (limfadenită cervicală),
supurații laterofaringiene, afecțiuni ale
mușchiului sternocleidomastoidian sau
trapez, chisturi laterocervicale infectate.
Pot exista dureri iradiate la nivelul zonei
laterocervicale, de exemplu în cazul infarc-
tului miocardic acut, pericarditei acute sau
anevrismului disecant de aortă.
Durerea cervicală posterioară apare
într-o serie de afecțiuni: inflamatorii
(meningite și meningism, osteoartrită cervi-
cală, osteomielită, miozită cervicală), afec-
țiuni ale discurilor vertebrale, subluxație
atlanto-axială, nevralgie occipitală, trauma-
tisme locoregionale.
Nevralgiile
cranio-
faciale
Termenul de
„nevralgie” defi-
nește prezența
unui fenomen
dureros, care apare Codruț Sarafoleanu este
profesor la UMF „Carol
secundar iritației Davila” București și medic
fibrelor senzitive primar ORL. Conduce clinica
sau a ganglio- ORL și chirurgie cervico-
nului senzitiv de pe facială de la Spitalul Clinic
„Sf. Maria” București.
traiectul unui nerv. Este secretarul general
Clasificarea al Societății Române de
Rinologie.
clinică a nevralgiilor
se realizează astfel:
nevralgii esențiale,
caracterizate prin
apariția unor paro-
xisme dureroase în
absența unei pato-
logii infecto-infla-
matorii sau tumo-
rale locoregionale,
și nevralgii secun- Claudiu Manea este
conferențiar la UMF „Carol
dare, caracterizate Davila” București și medic
prin existența unui primar ORL la Spitalul Clinic
„Sf. Maria” București.
fond dureros perma-
nent în contextul
unor infecții, infla-
mații sau tumori
cranio-cervico-fa-
ciale.
Tratamentul
simptomatic al afec-
țiunilor inflama-
torii se realizează
cu medicație anti- Elena Pătrașcu este asistent
inflamatorie sau universitar la UMF „Carol
Davila” București și medic
antialgică. Trata- specialist ORL la Spitalul
mentul etiologic Clinic „Sf. Maria” București.
se poate realiza cu
terapie antibiotică sau antivirală; în cazuri
selecționate, se poate recurge la cură
chirurgicală (17).
Nevralgia trigeminală
Nevralgia trigeminală implică existența
unui sindrom dureros caracterizat prin
apariția unor dureri paroxistice violente, cu
o durată scurtă, ce pot afecta întreg terito-
riul inervat de nervul trigemen. Nevralgia
trigeminală poate fi esențială sau secun-
dară, conform etiologiei incriminate.
Nevralgia esențială apare, de obicei, la
adulții de sex feminin. Durerea este deter-
minată de anumite zone trigger care sunt
stimulate, are caracter fulgurant, asemă-
nător cu o lovitură de cuțit, cu o durată de
aproximativ 10–30 de secunde. Durerea
respectă de fiecare dată același tipar de
distribuție, cel mai frecvent implicat fiind
traseul nervului maxilar (18). Criza dure-
roasă determină apariția unor contracturi
ale musculaturii faciale, cu spasme palpe-
brale sau labiale omolaterale, de aceea a fost
denumită și „ticul dureros al feței”.
În cazul nevralgiei trigeminale esențiale,
se poate identifica prezența unor factori
trigger, reprezentați de zone cutaneo-mu-
coase a căror atingere poate declanșa criza
algică. Zonele frecvent implicate sunt loca-
lizate la nivelul șanțului nazo-labial, buza
superioară sau pe partea laterală a buzei
inferioare și gingiei. Stimulii pot fi vibratori,
tactili sau mișcarea de masticație.
Durerea din nevralgia trigeminală esen-
țială trebuie să îndeplinească șase criterii:
paroxistică, provocabilă, unilaterală, locali-
zată strict pe traiectul nervului trigeminal,
fără semne de afectare organică, fără dureri
remanente între crize. Diagnosticul pozitiv
se stabilește clinic, pe baza caracteristi-
cilor durerii și a prezenței zonelor trigger.
Diagnosticul diferențial se face cu nevralgia
trigeminală simptomatică, migrena simplă,
tumorile localizate pe traseul nervului
trigemen.
Nevralgia trigeminală simptomatică sau
secundară poate apărea secundar unor afec-
țiuni dentare (nervul maxilar și mandibular),
maxilare (tumoră benignă sau malignă de os
maxilar), tumori de unghi ponto-cerebelos.
Nevralgia ramurii oftalmice a nervului
trigemen poate avea cauze inflamatorii
sau tumorale.
Tratamentul nevralgiei trigeminale
poate fi medicamentos (local și sistemic)
sau chirurgical (18). Tratamentul medica-
mentos este eșalonat, pornindu-se cu admi-
nistrarea de antiinflamatorii nesteroidiene,
urmată de administrarea de medicamente
din clasa antiepilepticelor cu efect sedativ,
anticonvulsivant și tranchilizant (de tipul
carbamazepină, oxcarbazepină etc.). O altă
variantă terapeutică utilă pentru cuparea
crizei dureroase poate fi efectuarea infil-
trațiilor anestezico-antiinflamatorii steroi-
diene la nivelul zonei de emergență 

DOSAR: TERAPIA DURERII
a
nervului incriminat. Tratamentul
chirurgical se recomandă în cazul în care
simptomatologia este refractară la trata-
mentele administrate anterior și poate
consta în secționarea nervului, decompresie
nervoasă sau radiochirurgie stereotactică.
Nevralgia de nerv supraorbitar
Nevralgia de nerv supraorbitar se carac-
terizează prin apariția de episoade algice
în teritoriul inervat de nervul supraorbitar,
ram al nervului frontal – regiunea arcadei
sprâncenoase și a frunții, cu o durată de
minute, rar ore. Palparea zonei este dure-
roasă, poate declanșa criza, iar infiltrația
anestezică a zonei de emergență a nervului
supraorbitar cupează criza. Formele
clinice pot fi: a frigore, iatrogenă (după
chirurgia sinusului frontal), infecțioasă
(postzosteriană).
Tratamentul poate fi medicamentos
(analgezice, antiinflamatoare nesteroi-
diene) sau cu infiltratii anestezice și anti-
inflamatorii. Rareori este nevoie de criochi-
rurgie sau neurotomie.
Alte nevralgii
Nevralgia infraorbitară se caracterizează
prin crize dureroase unilaterale în regi-
unea obrazului sau în profunzimea maxila-
rului, cu o durată de câteva minute, fără a fi
însoțite de fenomene vegetative. Formele
clinice pot fi: a frigore, posttraumatică,
postoperatorie (după chirurgia sinusului
maxilar). Tratamentul este eșalonat și
constă în administrarea de substanțe anal-
gezice și antiinflamatoare, infiltrații aneste-
zico-antiinflamatoare sau procedee distruc-
tive, precum crioaplicația pe cale externă
sau neurotomia cu radiofrecvență.
Nevralgia de ganglion sfenopalatin sau
nevralgia Sluder se caracterizează prin
apariția unor episoade algice cu locali-
zare în jumătatea inferioară a hemifeței
și a hemicraniului – unghiul extern al
orbitei, baza nasului și retroauricular, cu o
durată de câteva minute până la câteva ore.
Coexistă frecvent cu deviațiile de sept nazal,
cu pintene osos în contact permanent cu
mucoasa turbinală. Nu se poate identifica
prezența altor factori declanșatori. Trata-
mentul poate fi medicamentos sistemic
sau prin infiltrații anestezice la nivelul
ganglionului sfenopalatin pe cale endona-
zală sau transorală.
Nevralgia de nerv glosofaringian poate
avea cauze intracraniene sau extracraniene.
Se manifestă prin apariția durerii unilate-
rale paroxistice pe traseul nervului gloso-
faringian – orofaringe, rinofaringe, baza
limbii, cu iradiere spre ureche. Episodul
poate fi declanșat în cursul actului de masti-
cație, deglutiție sau vorbit. Tratamentul
este medicamentos, folosind clasele tera-
peutice menționate anterior. În cazurile
persistente sau recidivante se pot efectua
infiltrații anestezico-antiinflamatoare în
zona cornului mare al osului hioid, respectiv
procedee distructive precum criochirurgie
sau neurotomie.
Nevralgia de nerv etmoidal anterior sau
sindromul Charlin se manifestă prin apariția
unor crize dureroase paroxistice unilaterale
localizate la nivelul unghiului superointern
al orbitei, peretelui lateral al fosei nazale,
fiind asociate cu fenomene vegetative –
rinoree, epifora, obstrucție nazală. Trata-
mentul este medicamentos (analgezice) sau
cu infiltrații anestezice.
Nevralgia de nerv laringeu superior este o
afecțiune destul de frecventă, adesea subdi-
agnosticată, care apare predominant la
persoanele adulte de sex feminin secundar
unui proces infecto-inflamator acut (larin-
gită acută, viroze gripale sau paragripale,
TBC laringian). Simptomatologia se mani-
festă prin apariția crizelor dureroase cu
caracter fulgurant, ce pornesc din sinusul
piriform omolateral, cu iradiere spre ureche
și durată de zile sau chiar săptămâni.
Durerea poate fi declanșată de vorbire,
deglutiție sau căscat. Criza dureroasă poate
să fie cupată prin infiltrații anestezico-an-
tiinflamatorii la nivelul zonei de emergență
a nervului. Restul principiilor terapeutice
sunt similare celor descrise anterior.
Nevralgia de nerv suboccipital (nevralgia
Arnold) poate apărea în cursul unor boli
sistemice (diabet zaharat, boli metabo-
lice), infecții virale, spondilartroză cervi-
cală, morb Pott. Clinic, este caracterizată
de prezența durerii în regiunea nucală, ce
iradiază în coloana cervicală, în vertex sau
periauricular. Durerea este continuă, surdă
și se accentuează odată cu mișcarea capului.
Este confundată adesea cu durerea din sufe-
rințele auriculare. Se tratează dupa aceleași
principii ca și formele descrise anterior.
Glosodinia
Glosodinia sau glosalgia este o afecțiune
cronică psihosomatică, ce afectează 0,75–
15% din populație, având o etiologie relativ
incertă. (14) Există o serie de factori predis-
pozanți: menopauză, anxietate, depresie,
diabet zaharat tip 2, alergii la materialele
dentare, afecțiuni ale articulației tempo-
ro-mandibulare, infecții bacteriene. Poate
fi declanșată de consumul de alimente
condimentate.
Glosodinia este caracterizată printr-o
senzație de durere, arsură relativ intensă,
localizată fie la nivelul cavității bucale în
totalitate, fie la nivelul unor porțiuni ale
acesteia (limbă, gingii, mucoasă jugală),
ce durează luni sau chiar ani. Suplimentar,
pot apărea disgeuzie (gust metalic, amar)
sau parestezii la nivelul cavității bucale.
De obicei, simptomele afecțiunii nu sunt
prezente dimineața, dar se agravează pe
parcursul zilei.
Algiile postoperatorii
Aproximativ 30% din pacienți prezintă
simptomatologie algică postoperator.
Durerea ce survine după majoritatea inter-
vențiilor chirurgicale ORL este de intensi-
tate mică și răspunde la antialgice uzuale.
Studiile efectuate de Mizota et al. au indicat
că durerea postoperatorie nu este corelată
cu tipul de anestezic utilizat intraoperator.
(19) Un studiu clinic efectuat la pacienții
cu dureri după intervenții chirurgicale
ORL a evidențiat că faringele este zona cu
potențialul algic cel mai crescut, în timp
ce pacienții care au fost supuși intervenți-
ilor chirurgicale endoscopice rino-sinusale
au prezentat scoruri simptomatice
dureroase mici. (20, 21)
Pentru controlul durerii postoperatorii,
se utilizează de rutină medicamente din
clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene.
Un studiu clinic efectuat la pacienți adulți
cu intervenții chirurgicale și durere la apro-
ximativ șase ore postoperator a relevat că
medicamentele cele mai eficiente au fost
naproxenul și meloxicamul. (22) În funcție
de intensitatea durerii și de pragul dureros
al pacientului, se vor ajusta dozele și se vor
utiliza și alte clase terapeutice.
Prof. dr. Codruț SARAFOLEANU,
conf. dr. Claudiu MANEA,
asist. univ. Elena PĂTRAȘCU
Bibliografie
1. Breivik H et al. Survey of chronic pain in Europe:
prevalence, impact on daily life, and treatment. Eur J
Pain. 2006 May;10(4):287-333
2. Fokkens WJ et al. EPOS 2012: European position
paper on rhinosinusitis and nasal polyps 2012. A
summary for otorhinolaryngologists. Rhinology. 2012
Mar;50(1):1-12
3. Headache Classification Subcommittee of the
International Headache Society. The International
Classification of Headache Disorders: 2nd edition.
Cephalalgia. 2004;24 Suppl 1:9-160
4. Hammad MS, Gomaa MA. Role of some anatomical
nasal abnormalities in rhinogenic headache. Egyptian
Journal of Ear, Nose, Throat and Allied Sciences. 2012
Mar;13(1):31-5
5. Chow JM. Rhinologic headaches. Otolaryngol Head
Neck Surg. 1994 Sep;111(3 Pt 1):211-8
6. Clerico DM. Sinus headaches reconsidered: referred
cephalgia of rhinologic origin masquerading as
refractory primary headaches. Headache. 1995
Apr;35(4):185-92
7. Schreiber CP et al. Prevalence of migraine in patients
with a history of self-reported or physician-diagnosed
„sinus” headache. Arch Intern Med. 2004 Sep
13;164(16):1769-72
8. Marmura MJ et al. The acute treatment of migraine
in adults: the american headache society evidence
assessment of migraine pharmacotherapies.
Headache. 2015 Jan;55(1):3-20
9. Silberstein SD et al. Evidence-based guideline
update: pharmacologic treatment for episodic
migraine prevention in adults: report of the Quality
Standards Subcommittee of the American Academy
of Neurology and the American Headache Society.
Neurology. 2012 Apr 24;78(17):1337-45
10. Postma GN, Koufman JA. Laryngitis. In: Bailey BJ
(ed.), Head and Neck Surgery – Otolaryngology.
Second Edition. Lippincott-Raven, Philadelphia,
1998
11. Schalén L et al. High isolation rate of
Branhamella catarrhalis from the nasopharynx
in adults with acute laryngitis. Scand J Infect Dis.
1980;12(4):277-80
12. Hashiguchi K et al. Seroprevalence of Chlamydia
pneumoniae infections in otolaryngeal diseases. J
Laryngol Otol. 1992 Mar;106(3):208-10
13. American Academy of Otolaryngology – Head
and Neck Surgery. Pocket Guide to Antimicrobical
Therapy in Otolaryngology – Head and Neck
Surgery. 13th Edition. 2007
14. Kohorst JJ et al. A population-based study of the
incidence of burning mouth syndrome. Mayo Clin
Proc. 2014 Nov;89(11):1545-52
15. American Academy of Pediatrics Subcommittee on
Management of Acute Otitis Media. Diagnosis and
management of acute otitis media. Pediatrics. 2004
May;113(5):1451-65
16. Benninger MS et al. Diagnosis and treatment of
uncomplicated acute bacterial rhinosinusitis:
summary of the Agency for Health Care Policy and
Research evidence-based report. Otolaryngol Head
Neck Surg. 2000 Jan;122(1):1-7
17. Sarafoleanu D. Durerea cranio-cervico-facială.
Editura Viața Medicală Românească, București, 2014
18. Cruccu G et al. AAN-EFNS guidelines on trigeminal
neuralgia management. Eur J Neurol. 2008
Oct;15(10):1013-28
19. Mizota T et al. Evaluation of postoperative pain
intensity after ear, nose, and throat surgery--the
effect of intraoperative fentanyl use. [Article in
Japanese] Masui. 2014 Nov;63(11):1249-53
20. Sommer M et al. Prevalence and predictors of
postoperative pain after ear, nose, and throat
surgery. Arch Otolaryngol Head Neck Surg. 2009
Feb;135(2):124-30
21. Zagólski OM, Kulisiewicz JE. Pain in patients
undergoing day-case ENT surgery. Wiad Lek.
2005;58(9-10):522-7
22. Yilmaz I et al. Postoperative pain management in
clinics of otolaryngology. [Article in Turkish] Kulak
Burun Bogaz Ihtis Derg. 2006;16(1):1-6
Considerații etice în durere
O abordare bioetică a fenomenului algezic
include două aspecte esențiale, ce trebuie
tratate separat: bioetica cercetărilor algezi-
ologice la animale și la om, respectiv prin-
cipiile etice care trebuie luate în considerare
în cazul tratamentelor antialgice la pacienții
cu durere acută sau cronică. Întrucât într-o
lucrare anterioară am expus principiile etice
în cadrul experimentelor la animalul de expe-
riență (1), de această dată vom trece în revistă
principalele aspecte referitoare la bioetica
studiilor clinice. Trebuie precizat că, în unele
cazuri, experimentele pot genera suferințe
fizice și psihice și, în consecință, protocoalele
experimentale trebuie gândite de așa manieră
încât să nu creeze suferințe inutile. Se au în
vedere: respectul pentru autonomia pacien-
tului, demnitatea umană, precum și grija de a
limita la minimum manevrele dureroase.
În orice experiment clinic este nevoie de
consimțământul informat din partea pacien-
tului (act valabil și în cazul demarării unui
tratament). Legislația în vigoare cere ca obți-
nerea consimțământului să se realizeze după
câteva întâlniri cu pacientul, în care medicul
are obligația de a-i comunica scopul experi-
mentului, modul de desfășurare, riscurile și
beneficiile asociate cu studiul respectiv. Se
cere a se urmări dacă pacientul a fost capabil
să înțeleagă informația, să o utilizeze rațional
și să comunice în mod responsabil acceptul
pentru studiu. De asemenea, el este informat
că, în orice moment, pe parcursul studiului,
poate renunța să mai participe fără a avea
nicio consecință. Pe de altă parte, se suge-
rează, în studiile pe voluntari sănătoși, ca
stimulentul financiar pentru participarea la
studiu să nu fie prea mare, pentru a nu tenta
participanții să accepte orice fel de condiții.
Sponsorul care organizează studiul are și obli-
gația de a încheia asigurări medicale pentru
fiecare participant, pentru toată perioada
desfășurării cercetării, acoperindu-se astfel
și eventualele posibile consecințe neplăcute
apărute în timpul sau după terminarea cerce-
tărilor. În situațiile în care studiile nu se pot
efectua pe voluntari sănătoși, se apelează la
bolnavi, așa cum au fost, de exemplu, studiile
privind efectul gabapentinei la pacienți
cu herpes zoster și cu alte forme de durere
neuropatică (2).
Când se pune problema experimentării
unui agent farmacologic original, înaintea
întocmirii protocolului clinic, se va apela
la dosarul preclinic al substanței pentru a
se analiza cu atenție datele toxicologice,
farmacocinetice și farmacodinamice obți-
nute la animal. Dacă, din analiza acestor
date, reiese lipsa de toxicitate (mai precis,
ceea ce se numește toxicitate acceptabilă),
precum și date evidente care indică un efect
analgezic semnificativ față de placebo, dar
mai ales față de un medicament de refe-
rință, atunci se poate întocmi protocolul
cercetării clinice pentru studiile de fază I.
Muzica în terapia sindroamelor dureroase
Ansamblul mijloacelor de combatere a
durerii nu se mai limitează de multă vreme
la utilizarea medicației antalgice. Printre
variatele metode cu rol antalgic câștigă tot
mai mult teren audierea muzicii de diferite
genuri, în special cea „preferată”. Încă din
Antichitate, muzica era folosită ca element
antalgic, cum exemplifică Luban Plozza (1)
obiceiul de a se trata puseurile de lumbago
acut prin cântatul la flaut în apropierea zonei
dureroase (prin efectul vibrațiilor sonore).
Dacă utilizarea empirică a muzicii a oferit
rezultate pozitive, prezentarea unor argu-
mente de ordin neuropsihofiziologic ar putea
contribui la statuarea acestei forme de psiho-
terapie (muzicoterapia receptivă) ca metodă
adjuvantă sau chiar înlocuitoare a medicației
antalgice în sindroamele dureroase, în special
în cele cronice. Efectele muzicii asupra
durerii au la bază atât distragerea atenției
de la durere, cât și efecte antalgice propriu-
zise (în special eliberarea de endorfine) (2),
conjugate cu modularea în plan psihofizi-
ologic a stărilor emoționale coexistente la
momentul trăirii senzațiilor dureroase. În
plus, percepția durerii poate varia în funcție
de factori declanșatori nespecifici (termici,
meteorologici etc.).
În evoluția bolilor cronice, aglutinarea
numeroșilor factori declanșatori nespecifici
la acțiunea directă, algogenă, a leziunilor
tisulare sau biochimice – cauze specifice
bolilor cu simptomatologie dureroasă – poate
fi înțeleasă datorită acceptării valabilității
teoriei emise de Melzack și Wall (3). Aceasta
explică, în esență, confruntarea, la nivelul
neuronilor senzitivi din cornul posterior al
măduvei spinale, a stimulilor veniți direct
de la sediul leziunii cu influențe modula-
toare nespecifice (cu sublinierea importanței
majore a informațiilor descendente venite de
la neuronii encefalici, inclusiv cei corticali).
Această teorie permite evaluarea participării
etiopatogenice, cu rol modulator al durerii,
a factorilor nespecifici mai sus menționați,
la amplificarea sau diminuarea intensității
senzațiilor dureroase printr-o acțiune suma-
tivă. Suma efectelor algogene și analgezice
ale diferiților factori nespecifici se concreti-
zează în amplificarea sau diminuarea senza-
ției dureroase deja existente.
Se poate înțelege astfel rolul pozitiv al
situațiilor de comutare a atenției pacien-
tului de la durere prin efectul unor substanțe
farmacologice (analgezice) sau al alcoolului,
dar și rolul activităților plăcute – ca surse de
endorfine, serotonină etc. – având ca rezultat
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018 5
Această fază implică o foarte mare responsa- în cazurile în care
bilitate deoarece, cu toate studiile la animal, fie serviciile medi-
la om pot apărea efecte noi și imprevizibile. cale nu sunt echi-
Pentru aceste studii, atât echipa de cercetare tabil distribuite, fie
clinică, cât și comisiile de etică trebuie să nu există suficientă
dea dovadă de echidistanță și bună credință „asigurare medicală”.
maximă (3). În țara noastră, în
Dacă în a doua jumătate a secolului ultimul sfert de veac,
trecut, în școlile de medicină, studenții erau Asociația Română
învățați ca, în cazul unei dureri abdominale, pentru Studiul
să nu administreze analgezice puternice Durerii (ARSD) și Bogdan Tamba este
(morfină) pacientului, că acesta trebuie lăsat Asociația de Algezi- conferențiar de farmacologie
să sufere pentru a se observa direcția și inten- ologie din România și algeziologie la
sitatea durerii cu scopul identificării cauzei (AAR) au militat UMF „Gr. T. Popa” Iași.
acesteia și a organului în suferință, actual- încontinuu pentru Este membru în European
Association for Clinical
mente aceasta se consideră o greșeală. De ce? optimizarea trata-
Pharmacology and
Pentru că, dacă în trecut nu existau mijloace mentului cu analge-
Therapeutics (EACPT),
precise de investigație, în prezent, cu ajutorul zice pentru întreaga International Association
ecografiei, CT-ului și al altor tehnici sofisti- populație cu dureri for the Study of Pain (IASP),
cate, se poate pune diagnosticul cu rapiditate moderate și severe. American College of Clinical
și ușurință. Unele rezultate, în Pharmacology (ACCP) și
În plus, a fost reconsiderată și moder- această direcție, au trezorier al Asociației de
nizată maniera de management al durerii. fost obținute și prin Algeziologie din România.
Conform conceptelor moderne, durerea implementarea Legii
trebuie tratată cu promptitudine, separat de nr. 339/2005 privind
tratamentul etiologic al bolii de bază. A nu te utilizarea medicală
ocupa cu prioritate de înlăturarea durerii se legală a anal­gezicelor
consideră în prezent ca o atitudine inaccepta- și stupefiantelor.
bilă și neetică. Semnalăm totuși
Au fost puse la punct, în ultimele decenii, că, ulterior apariției
variante îmbunătățite ale „scării analgezice” legii, Casa Națio-
ale Organizației mondiale a sănătății, în care nală de Asigurări de
se oferă algoritmi de tratament al tuturor Sănătate a pus „nisip
tipurilor de durere atât oncologice, cât și în angrenaj” prin Ostin C. Mungiu este profesor
non-oncologice (4). unele reglementări universitar, medic primar
Concomitent cu progresele domeniului care limitează liber- farmacologie clinică și
medical, s-au înregistrat, odată cu disemi- tatea medicilor de a explorări funcționale, cu
narea cunoștințelor prin mass-media, și prescrie analgezice competență în terapia durerii.
modificări esențiale atât în relațiile medic-pa- puternice atunci A fost președintele Asociației
Române pentru Studiul Durerii
cient, cât și în relațiile dintre individ și soci- când se consideră și este președintele Asociației
etate. Relațiile medic-pacient au trecut de la necesar.
de Algeziologie din România. A
stadiul în care medicul lua decizia terapeutică Este o realitate fost consilier pentru European
fără a discuta cu pacientul, socotind că „știe faptul că, în condi- Federation of IASP Chapters
el ce este mai bine”, la o negociere între doi țiile țării noastre, (EFIC). Director fondator al
parteneri egali. Și aici se cuvine ca pacientul majoritatea bolna- Centrului pentru Studiul și
să fie întâi informat pentru a decide în mod vilor se tem să Terapia Durerii din cadrul UMF
„Gr. T. Popa” Iași.
autonom dacă acceptă tratamentul indicat și accepte, medicii se
în ce condiții. În SUA, de exemplu, pacienților tem să prescrie și
cărora li se recomandă utilizarea unor prepa- farmaciștii se tem să dețină preparate opioide
rate opioide puternice li se cere să semneze puternice.
un „contract” cu medicul, în care iau act de
faptul că trebuie să respecte strict modul de Conf. farm. Bogdan I. TAMBA,
administrare și să evite înstrăinarea medica- prof. dr. Ostin C. MUNGIU
mentelor.
În privința relației dintre individ și soci- Bibliografie
1. Tamba IB, Mungiu OC. Algeziologia: o abordare
etate, menționăm aspectele economice care bioetică. In: Terapia durerii, Leon MM, Mungiu OC
pot deveni un factor limitativ pentru înde-
plinirea cu succes a unui tratament antialgic
(eds.). Editura „Gr. T. Popa”, UMF Iași, 2014
2. Berry JD, Petersen KL. A single dose of gabapentin
corect. Ne referim aici la lipsa de pe piață a reduces acute pain and allodynia in patients with
herpes zoster. Neurology. 2005 Aug 9;65(3):444-7
unor medicamente ca urmare a unei legis-
3. Schmelz M. Translating nociceptive processing
lații inadecvate, la neacceptarea compensării into human pain models. Exp Brain Res. 2009
unor analgezice în anumite afecțiuni sau la Jun;196(1):173-8
dificultatea accesului la unele medicamente 4. World Health Organization. Pain ladder.
foarte noi, de obicei foarte scumpe. De aici http://www.who.int/cancer/palliative/painladder/en
5. Bild E, Ștefan D. Aspecte etice în clinica oncologică. R
apar probleme care generează conflicte etice
Rom Bioetică. 2004: 2(4)
procurarea unor emoții estetice (vizionarea de stimulare a imuni-
de filme, audierea muzicii etc.). Muzicotestul tății datorită elibe-
diagnostic imaginat de noi (4), care solicită rării de beta-en-
subiectului ascultător decodificarea mesajului dorfine. Chirurgia
muzical vehiculat de piesa muzicală audiată, paliativă beneficiază
constituie un astfel de exemplu de distragere a de efectele muzicii
atenției pacientului de la durerea sa. nu numai în calmarea
Proprietățile terapeutice ale muzicii durerii, ci și în stabi-
pot fi utilizate în sindroamele dureroase cu lizarea stării emoți-
evoluție cronică, pornind de la efectele anal- onale, ajutând la
gezice euforizante exercitate asupra psihi- instalarea sentimen- Ioan Bradu Iamandescu este
tului pacienților de profesor consultant la UMF
cului bolnavilor prin scăderea anxietății
(muzica meditativă) și a depresiei (muzica împăcare cu moartea. „Carol Davila” București,
exuberantă) (5, 6). În plus, dată fiind natura În toate cazurile unde a înființat și condus
de utilizare a muzico- Disciplina psihologie medicală.
vibratorie a muzicii (5, 6), apare ca indicată
audiția la cască a unor piese muzicale clasice, terapiei ca adjuvant Este medic primar alergologie
sau substitut al tera- și imunologie clinică și
cu o orchestrație bogată (6). medicină internă.
piei de bază, bolnavii Este fondator și președinte
Pe lângă argumentele de ordin teoretic,
menite să susțină ideea utilizării muzicii ca beneficiază plenar onorific al Societății Române
adjuvant principal al farmacoterapiei durerii de efectele psiho- de Psihosomatică Aplicată și
(dar și ca element al unei intervenții psiho- logice ale muzicii Medicină Comportamentală.
terapeutice complexe), putem recurge la deja menționate, așa
încât aceasta poate
exemple din practica medicală, precum cel
contribui în mod
oferit de cercetarea efectuată de Spintge și
Droh (7), care au comparat efectul antalgic efectiv la ameliorarea
asupra a două loturi de bolnave supuse chiu- tabloului general al
retajului uterin postabortum: un lot a primit bolii, nu numai la
un antalgic uzual (metamizol), iar celălalt diminuarea durerii.
Chiar dacă efec-
lot a ascultat muzică anxiolitică. Pacientele
tele muzicii sunt
„tratate” cu muzică au înregistrat un efect
în general inferi-
antalgic surprinzător.
oare celor oferite
Rolul muzicoterapiei este variabil, în Diana Iamandescu este
de medicația antal-
funcție de contextul patogenic plurifactorial psiholog și psihoterapeut.
gică, durerea – ca
al diferitelor boli. Vom enumera câteva din
experiență afectivă
situațiile în care se apelează mai frecvent și în
aversivă complexă, cu conotații psihosociale
mod benefic la muzicoterapie pentru preve- importante – beneficiază de muzicoterapie, o
nirea sau tratarea durerii. În toate etapele
metodă fără riscuri și cu costuri reduse.
actului chirurgical (pre-, intra-, postoperator)
având pe lângă efectul antalgic și o acțiune
anxiolitică, miorelaxantă, muzica contribuie Prof. dr. Ioan Bradu IAMANDESCU,
la vindecarea mai rapidă a plăgii chirurgi- psih. Diana IAMANDESCU
cale (5, 6, 8). În stomatologie, este o indicație
majoră, deja curentă în multe țări europene Bibliografie
1. Luban P et al. Musik und Psiche. 1988
datorită conjugării efectului antalgic cu cel
2. Sengewald B. Grunduberlegung
anxiolitic. În situațiile clinice care nece- zurwirkungweischevon Musik. Diplom Arbeit,
sită anestezie, muzica face posibilă chiar Darmstadt, 1995
renunțarea la anestezie (contraindicată de 3. Melzack R, Wall PD. Pain mechanisms: a new theory.
Science. 1965 Nov 19;150(3699):971-9
alergia unor bolnavi) sau potențează acți-
4. Iamandescu IB, Iamandescu D. Musik Test. In:
unea anestezicului. În obstetrică, ajută la Grelzuberschreitungen, Hampe R et al (eds.). 2008
calmarea durerii date de contracțiile uterine, 5. Maranto CD. Music Therapy: International
iar în ginecologie scade durerea cauzată de
diferite proceduri chirurgicale. În chirurgia
Perspectives. Jeffrey Books, Pipersville, 1993
6. Iamandescu IB. Muzicoterapia receptivă. Infomedica,
București, 2004
oncologică, efectele deja menționate pentru
7. Spintge R, Droh R. Musik-Medizin. Gustav Fischer
chirurgia generală sunt amplificate și prin Verlag, Stuttgart, 1992
scăderea anxietății și a depresiei pacienților 8. Wiegram T. A Comprehensive Guide to Musictherapy.
respectivi; în acest caz, se asociază și efectul Kingsley Publ., London, 2002
6 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018
EXAMENUL ORAL
All we can do
is sit and wait
Titlul sună ca o melodie destul de
populară. Dar nu la cântecul respectiv mă
refer aici. Merg cu fiica mea la policlinică
la Spitalul „Grigore
A l ex a n d r e s c u ”,
pentru o investi-
gație relativ simplă
la ortopedie; acum
nu o durea nimic.
Intru și este multă
înghesuială. Înghe-
suială da, agitație
nu. Chiar dacă sunt
copii de toate vârstele acolo. Și miros – da,
miros, din păcate nu miros de spital. Mă
încearcă cumva tristețea că un mare spital
din România nu a reușit să creeze spații mai
potrivite scopului și timpurilor. Observ cabi-
netele înconjurate de oameni, dar nimeni
nu stă buluc la ușă. Hm! Deasupra ușii e un
monitor cu numele medicului care consultă
și lista pacienților (presupun) care urmează
la internare. Între șase și doisprezece la
fiecare cabinet. Cineva din personalul de
pază ne invită să ne înscriem la o consolă cu
touchscreen și tastatură metalică, oarecum
antiglonț. Nu sufăr de importanță și intru
în joc. Facem asta și apărem pe ecranul
medicului care ne aștepta. Pe lângă date de
identificare, avem de bifat între un număr
de motive posibile pentru prezentare, de
la traumatisme, fracturi, la control. Mai
sunt șase pacienți în față, așa că ieșim să
mai luăm o gură de aer curat. Intrăm exact
înainte de a ne veni rândul. Dintr-un difuzor
răsună o voce calmă, care invită pacientul
următor de la cabinetul 2 să intre.
Mă revăd cu medicul după ceva vreme,
probabil cam un an. Mă întreabă dacă i-am
recunoscut vocea în difuzor și apoi mă
descoase cât de mult mi-a plăcut experi-
ența cu programarea din sala de așteptare.
Îmi spune apoi povestea de dinainte: cum
stăteau oamenii ciorchine la uși, cum nu
puteai străbate coridorul de oameni, gălăgia
și discuțiile. Apoi, propunerea pe care a
făcut-o și obiecțiile pe care le-a întâm-
pinat: că n-o să meargă, că pacienții nu-și
vor scrie numele că sunt analfabeți, că nu se
va schimba nimic și că, în cele din urmă, nu
sunt bani. Investiția spitalului era cam de o
mie de euro. Tot el merge la un eveniment
IT, unde ia cuvântul și arată cum este și cum
ar putea fi. Îi întreabă pe participanți dacă
și-ar dori să găsească realitatea existentă în
caz că vor ajunge cu copilul la spital sau ar
dori ceva mai organizat. O companie se oferă
să ajute. Sare și chirurgia, că e superofertă,
Președinte român la ENC
Noul președinte ales al Consiliului
european al asistenților medicali (ENC)
este Mircea Timofte (foto), președintele
OAMGMAMR. ENC este o asociație a auto-
rităților competente și a organismelor
de reglementare pentru profesia de asis-
tent medical. Obiectivul său principal este
protejarea cetățenilor europeni prin asigu-
rarea excelenței în competențele și practica
îngrijirii medicale, standardelor profesio-
nale, educației și formării continue și codu-
rilor de conduită. La data de 12 martie, la
București, a avut loc o întâlnire a Adunării
Generale a ENC, pe ordinea de zi a eveni-
mentului fiind alegerea noii conduceri a
organizației europene.
Conform votului, din conducerea execu-
tivă a organizației vor mai face parte:
Patrick Chamboredon, noul președinte al
Ordinului asistenților medicali din Franța
în calitate de vicepreședinte; Mario Gasic,
președintele executiv al Consiliului asis-
tenților medicali din Croația în calitate de
secretar general; Lampros Bizas, trezorier
al Ordinului asistenților medicali din
Grecia în calitate de trezorier.
În discursul său de acceptare,
președintele OAMGMAMR a ținut
să mulțumească pentru încrederea
acordată și pentru privilegiul de a
reprezenta ENC pe plan european
și internațional în următorii patru
ani. „Voi folosi acest mandat pentru a
continua realizările predecesorului meu și
pentru a extinde vizibilitatea și influența
ENC la nivelul Uniunii Europene, astfel
încât să sprijinim profesia asistentului
medical în beneficiul îngrijirilor de sănătate
și al populațiilor noastre”, a declarat Mircea
Timofte.
Totodată, acesta a făcut un apel la
acțiune și la o implicare reală din partea
tuturor membrilor organizației pentru
punerea în aplicare a obiectivelor aces-
teia: „Puterea ENC nu stă în președinte și
nici în conducerea executivă, ci în munca
noastră, împreună. Aș dori să avem o mai
bună comunicare internă, fie că este vorba
despre schimb de informații și expertiză,
despre dezvoltarea de noi inițiative pentru
profesie, despre abordarea de noi opor-
tunități de cercetare sau despre a decide
se dublează suma. Urmează implementarea.
Consultă copilul. Mă trimite la radio-
logie. Fără nicio hârtie. Facem radiografia
și ne întoarcem. Suntem din nou pe ecran,
în așteptare. Intrăm. Radiografiile sunt
văzute pe un monitor de calculator. Îmi
explică pe baza lor. Niște unghiuri nu sunt
tocmai cum ar trebui. Nu este nicio îngri-
jorare. Câteva ajustări minore în modul de
viață. Ne expune și opțiunea mai invazivă.
Discutăm despre ea. Decidem. Notează ceva
în computer. Apoi listează raportul medical.
Un clic. O hârtie. Fiica mea spune ceva și de
scutirea medicală pentru ziua în curs. Alt
clic, altă hârtie. Două parafe, două semnă-
turi și suntem afară.
Deci: triaj, ordine în sala de așteptare,
eliminare hârtii, comunicare între cabinete
(radiologie și sala de gips), bază de date,
ușurință în eliberarea documentelor. Dacă
e să compar asta cu triajul dintr-un anume
spital de ochi din orașul meu, unde stăteam
cu toții ciorchine la ușă și făceam tot noi,
pacienții, triajul pe principiul că ne-am dori
să nu fim în pielea ultimului venit, este o
mare diferență.
E perfect? Nu! Cel puțin mirosurile
încă mă mai bântuie. Dar e mult mai bine.
Zeci de alți medici (rezidenți, ca și el) au
acceptat starea de fapt; el nu. A îmbunătățit
un proces. Schimbarea s-ar putea să nu fie
despre o revoluție, ci despre a fi ceva mai
buni an de an, zi de zi.
Pe Alexandru, medicul rezident în orto-
pedie pediatrică, îl știu de vreo șase ani. Era
student pe atunci. Făcuse la acea vreme un
site web mamei lui, medic de familie. Medicul
meu de familie. A fost un site premiat la
vremea aceea. Apoi l-am întâlnit (de fapt,
el m-a invitat) la unul dintre proiectele pe
care le-a derulat în programul studenților la
medicină din București, „Împreună pentru
sănătatea rurală”. Și acolo construise un
sistem informatizat de înregistrare și mana-
gement al pacienților pe care îi vedeau prin
sate uitate de lume. Exact așa: un sistem
pentru câteva weekenduri pe an. Dar era
frumos, era elegant și inspira colegii să își
dorească mai mult decât starea de fapt. Încă
o dovadă că motivația și echilibrul stau în
lucrurile pe care le faci și care îți ies. Sau nu.
Norocul te caută, dar preferă să te găsească
făcând ceva.
Succes, dr. Alex Herdea! Și in­spira­ție
cititorilor!
Dr. Nicolae-Iordache IORDACHE
www.cetd.ro
împreună cea mai bună poziționare față de
subiecte importante privind profesia, aflate
pe agenda europeană și internațională”, a
mai declarat Mircea Timofte.
În acest context, noul președinte a lansat
în dezbatere un proiect privind „Planul stra-
tegic al ENC pentru perioada 2018–2022”.
Documentul conține patru direcții stra-
tegice (leadership și reformă mana-
gerială, sustenabilitate financiară,
comunicare și vizibilitate și
impact internațional), cu obiec-
tive și acțiuni specifice pentru
fiecare direcție, care vor ghida
mandatul noii conduceri executive
în punerea în aplicare a viziunii și
misiunii ENC.
Nu în ultimul rând, Mircea Timofte a
mulțumit fostei președinte ENC, Dragica
Simunec (Croația), pentru devotamentul
arătat în promovarea intereselor ENC, prilej
cu care i-a acordat și o plachetă de onoare
purtând logoul organizației europene.
Pe ordinea de zi a ședinței de lucru s-au
mai discutat: finalizarea definiției actului
de asistență medicală și adoptarea formei
finale a documentului (definiția, dezvoltată
cu sprijinul RCSI, va fi promovată atât în
plan european, cât și național) și continu-
area discuțiilor privind actualizarea codului
de etică și de conduită al asistentului
medical, planificat a fi adoptat de ENC în
acest an.
Roxana HAINAGIU,
șef Departament comunicare
și relații internaționale OAMGMAMR
Universul ca o colecție de saltele
„Fizica este frumoasă: atunci când
începi să o înțelegi, să-i cunoști meca-
nismele, te îndrăgostești de ea”, declară
Cristian Presură cu entuziasm la începutul
unei conferințe având ca temă populari-
zarea științei și cunoașterea lumii în care
Cristian Presură explicând teoria Big Bang
trăim. „Toată viața noastră, a oamenilor,
se desfășoară în această fâșie teribil de
îngustă”, delimitată de scoarța terestră
și de atmosferă. Coborâm doar 30 de kilo-
metri, în mantaua Pământului, sunt 700 de
grade Celsius, nu putem supraviețui; 30 de
kilometri mai sus de atmosferă este vidul
cosmic, nu putem supraviețui. Uităm adesea
cât de îngustă este fâșia în care trăim și care
marchează simbolic fragilitatea noastră,
mai ales acum, în epoca modernă, când
distanțele măsurate în sute de kilometri
se estompează, devin atât de accesibile.
Universul real este mult mai mare decât
universul perceptibil, iar acesta, în nemăr-
ginirea lui, este obiectul de studiu al fizicii.
Însă conceptele și „distanțele” cu care
operează fizica teoretică sunt adesea inac-
cesibile publicului de rând. În ultimii ani, se
remarcă un efort de popularizare a științei,
de a explica teorii și concepte complexe
publicului larg. Stephen Hawking a scris
„O scurtă istorie a timpului” pe înțelesul
tuturor, precum și o serie de cărți de fizică
pentru copii, scrise împreună cu fiica sa,
Lucy. În România, fizicianul și cercetătorul
Cristian Presură a scris „Fizica povestită”, o
carte de știință pentru toți care a primit în
2016 premiul Academiei Române. Această
distincție este, de obicei, acordată lucră-
rilor originale, de cercetare fundamentală.
Desigur, cartea semnată de Presură, rodul
unei munci de peste zece ani, nu ține nici
de cercetare și nici nu aduce o informație
fundamental nouă. Nou și original la această
lucrare este modul în care cercetătorul
român care lucrează pentru o mare firmă
olandeză prezintă concepte complexe de
fizică teoretică operând cu termeni, obiecte
și imagini vizuale proprii tuturor, ușor de
accesat de un public laic de orice vârstă.
Salteaua universală
Într-o seară geroasă de sfârșit de
februarie, am încercat să aflăm care este
răspunsul fizicii la întrebarea „Ce este
lumea în care trăim?”, în cadrul unei confe-
rințe organizate de Fundația Humanitas la
Ateneul Român. Filosoful Immanuel Kant
spunea că nu putem ști cu adevărat ce este
lumea. Fizicianul Cristian Presură este la fel
de modest, considerând că fizica nu poate
să explice lumea, poate doar să o descrie.
Astfel, el construiește povestea lumii în care
trăim de la bază, de la elementul primordial:
atomul.
Fizicienii modelează în prezent atomul
cu unde – unde pilot sau unde rezonante.
Undele sunt oscilații pe un câmp universal
– câmpul Dirac. „Acest câmp universal arată
ca o saltea”, explică Presură. Cu alte cuvinte,
electronii din interiorul fiecărui atom sunt
oscilațiile unei saltele universale, care se
întinde peste tot cosmosul. Universul tot se
comprimă astfel la imaginea unor copii care
se joacă sărind pe o saltea.
Particula Dumnezeu
Bosonul Higgs a fost adesea supranumit
„particula lui Dumnezeu”, existând o impli-
cație că observarea sa experimentală ar fi o
dovadă a existenței lui Dumnezeu. În reali-
tate, cel care a dus la popularizarea acestei
denumiri a fost Leon Max Lederman, laureat
al Premiului Nobel pentru fizică în 1988. În
1993, acesta a lansat o carte despre istoria
fizicii particulelor, culminând cu bosonul
Higgs, care nu fusese încă observat experi-
mental la acea vreme, în ciuda eforturilor
fizicienilor.
Leon Lederman propusese ca titlu „The
goddamn particle” („Particula blestemată”),
însă editorul cărții a dorit să modifice acest
titlu pentru a vinde mai mult. El a propus
tăierea acestuia până la forma „The God
particle” („Particula Dumnezeu”). Presa și
publicul au fost imediat atrași de această
definiție, care a făcut rapid înconjurul
planetei, fiind popularizată cu ușurință.
Brusc, toată lumea voia să știe mai mult
despre bosonul Higgs. Cercetătorul și-a dat
seama de greșeală, iar în prefața ediției a
doua și-a cerut iertare, recunoscând că prin
acest titlu a supărat, deopotrivă, și pe cei
credincioși, și pe cei necredincioși.
„Porecla” dată particulei elementare a
luat o turnură și mai dramatică prin tradu-
cerea incorectă în unele limbi de origine
latină. În loc ca presa să traducă „the God
particle” prin „particula Dumnezeu” sau
„particula zeu”, s-a ajuns de la forma de
nominativ la cea de genitiv: „particula
lui Dumnezeu”. Această nuanță nu fusese
intenționată nici măcar de editorul cărții.
Mișcarea electronilor pe înțelesul tuturor
Astfel, s-a ajuns la credința că observarea
experimentală a bosonului Higgs ar fi o
dovadă a existenței lui Dumnezeu.
Încetinind mișcarea lumii
De fapt, bosonul Higgs interesează fizi-
cienii nu prin natura sa, ci prin faptul că,
atunci când a putut fi măsurat, a demonstrat
existența câmpului Higgs, a cărui căutare a
început în urmă cu mai bine de 50 de ani, în
anii ’60. Cele mai multe câmpuri pe care le
cunoaștem au valoare nulă în vid în modelul
clasic al fizicii particulelor, explică Presură.
Există însă o „saltea universală” – câmpul
Higgs – care are o valoare nenulă în vid.
Fizicianul ne invită să ni-l imaginăm ca pe
o saltea foarte tensionată, dar „înghețată”.
Există, deci, energie în acest câmp, însă
această energie este în repaus.
Dacă nu ar fi existat câmpul Higgs, toate
particulele din Univers s-ar fi deplasat cu
viteza luminii, „iar asta ar fi fost deosebit
de neplăcut”, glumește cercetătorul. Atomii
nu s-ar mai fi putut forma, iar noi nu am fi
putut exista, nimic nu ar fi putut să fie așa
cum este. Câmpul Higgs are, deci, o proprie-
tate foarte importantă: el dă masa de repaus
celorlalte particule. Electronii se mișcă mai
încet prin acest câmp și pot forma atomi
care, la rândul lor, formează molecule și
toată lumea în care trăim.
O teorie demonstrată
cu greu
„Particula Dumnezeu” sau bosonul
Higgs reprezintă introducerea unei osci-
lații în acest câmp a cărui existență a fost
teoretizată, dar nu a putut fi demonstrată
pentru mult timp. Fizicienii au încercat
mai bine de jumătate de secol să introducă
o oscilație în câmpul Higgs, generând în
acest fel particule. În 2012, cercetătorii de la
CERN (Organizația europeană pentru cerce-
tare nucleară) au anunțat că au observat o
particulă nouă, având caracteristicile teore-
tizate pentru bosonul Higgs. Experimentul,
denumit ATLAS, s-a desfășurat la cel mai
mare accelerator de particule din lume
(LHC, de lângă Geneva), unde doi protoni
au fost accelerați unul spre celălalt cu viteze
foarte mari. Doi gluoni de la doi protoni s-au
ciocnit, generând o nouă particulă. Bosonul
Higgs a trăit un moment foarte scurt, înainte
de a se dezintegra. Asta înseamnă că oscila-
țiile câmpului Higgs au fost transmise către
o altă „saltea”, către un alt câmp.
OPINII
În anul următor, François Englert și Peter
Higgs au primit Premiul Nobel pentru fizică
pentru teoretizarea existenței câmpului
Higgs mult înainte de demonstrarea exis-
tenței acestuia prin experimentul ATLAS.
„Fizicienii au fost de multe ori puși în situ-
ația de a nu putea realiza experimente, dar de
a fi capabili să ghicească adevărul”, explică
Presură. Bosonul Higgs este un exemplu în
acest sens. El a fost teoretizat de acum 50 de
ani, cu mult timp înainte ca experimentele
care să-i demonstreze existența să fi putut
fi realizate. „Era totul pregătit. Nu reușeam
să-l măsurăm. Acum l-am măsurat. Toată
lumea a răsuflat ușurată, deși nimeni nu se
aștepta să măsurăm altceva.” Prin urmare,
fizicienii sunt capabili să realizeze un model
teoretic chiar și în absența posibilității de a
realiza experimentul care să-l demonstreze.
Teoria teoriilor
De foarte mult timp, fizicienii încearcă
să formuleze o teorie unificatoare a evolu-
ției lumii materiale. Cristian Presură explică
însă că teoriile în fizică au fost, de-a lungul
istoriei, asemenea unor foi de ceapă. De
fiecare dată când o foaie de ceapă – o mască
a realității – s-a revelat fizicienilor, ea a dat
impresia că poate fi extinsă pentru a explica
tot. Însă, la o cercetare mai detaliată, sub
ea s-a aflat un alt strat, mergând tot mai în
profunzime.
Acum 20 de ani, explică cercetătorul,
se pretindea despre teoria corzilor relati-
viste că ar putea fi o „teorie unificatoare”
în fizică. Se credea la acel moment că
aceasta poate explica atât particulele, cât
și gravitonii. Mulți fizicieni și-au dedicat
viața aprofundării acestei teorii. Între timp
însă, pe măsură ce se lucra la ea, era pas cu
pas demontată ca teorie unificatoare. La
ora actuală, cei mai mulți fizicieni nu mai
consideră că ea poate explica în întregime
evoluția universului.
Multe astfel de teorii unificatoare au fost
lansate cu entuziasm, pentru a cădea ulte-
rior în desuetudine, pe măsură ce se dovedea
că nu puteau demonstra întregul, doar parte
din el. Teoria corzilor relativiste este doar
un exemplu care arată că deocamdată nu
știm care este următorul strat, următoarea
foaie de ceapă, următoarea mască a reali-
tății. „Suntem departe de o teorie unifica-
toare în fizică”, crede Presură.
Fizica, între natural
și abstract
Mulți fizicieni teoreticieni vorbesc
despre fizică în concepte abstracte, câte-
odată nemăsurabile experimental, doar
teoretizate. „Este foarte greu să explici ceva
Cristian Presură în dialog cu Vlad Zografi
ce nu e în tine”, ce ține de un nivel macro
al universului în care trăim, afirma în cadrul
conferinței scriitorul și fizicianul Vlad
Zografi, moderatorul dialogului cu Presură,
care a avut loc după conferință.
Cristian Presură vine să ne aducă tuturor
aminte că fizica a început ca o filosofie a
naturii, ca o explicație pentru lucrurile care
ne înconjoară. Prin urmare, fizica ar trebui
să fie o „idee fascinantă și simplă”, unde
simplitatea este văzută în acest context ca o
complexitate rezolvată.
Monica GEORGESCU

REUNIUNI MEDICALE
Armă nouă în prevenția cancerului
de col uterin
Infecția cu HPV (papilomavirus uman)
este cea mai răspândită infecție cu trans-
mitere sexuală. Există douăsprezece tulpini
care pot cauza cancer de col uterin, iar datele
arată că aproximativ 5% din cele 12,7 mili-
oane de cazuri de astfel de cancer diagnos-
ticate anual sunt cauzate de o tulpină HPV
cu risc înalt. La nivel mondial, infecția cu
o tulpină HPV oncogenică este responsa-
bilă de apariția cancerului de col uterin (în
proporție de 100%), cancerului anal (88%),
vaginal (70%), penian (50%) și vulvar (48%).
Această infecție este implicată și în apariția
cancerului orofaringian, dar și în papiloma-
toza respiratorie.
Anual, în România sunt înregistrate
4.343 de cazuri de cancer de col uterin,
acesta fiind principala cauză de mortalitate
prin cancer la femeile cu vârste cuprinse
între 15 și 44 de ani. La nivel național,
conform datelor raportului realizat de Insti-
tutul catalan de oncologie (ICO) și Inter-
national Agency for Research on Cancer
(IARC), anual apar 1.909 decese cauzate
de această boală (însemnând că, în medie,
mor zilnic cinci–șase femei). Un raport cu
privire la incidența și mortalitatea cance-
rului cervical în Europa Centrală și de Est
și în Asia Centrală, întocmit în anul 2008,
arată că România este pe primul loc în ceea
ce privește incidența și mortalitatea în cazul
acestei boli (23,9%, respectiv 11,8%).
În acest context, în România a fost lansat,
la 23 martie, vaccinul Gardasil 9. Lansarea a
avut loc la Institutul Național de Boli Infec-
țioase „Prof. dr. Matei Balș”, în prezența
conf. dr. Florin Buicu (președintele Comisiei
pentru sănătate și familie din Camera Depu-
taților), dr. Adriana Pistol (vicepreședintele
Bani europeni
pentru screening
în gineco-oncologie
România va avea, până la sfârșitul
acestui an, o rețea națională de scree-
ning pentru cancerul de sân și cel de col
uterin, programe care se află deja în faza
a doua de implementare, a declarat Sorina
Pintea, ministrul sănătății. Potrivit acesteia,
programele vor fi dezvoltate prin fonduri
europene: „Pentru cancerul de sân vom
accesa 21 de milioane de euro, iar pentru
cancerul de col – 45 de milioane de euro”.
Vor fi înființate opt centre regionale de scre-
ening, în cadrul unor spitale județene.
În ceea ce privește partea de radio-
terapie, ministrul sănătății spune că au
fost semnate deja cinci contracte pentru
cinci centre de screening și urmează să
mai fie semnate încă trei. Banii pentru
acestea provin dintr-un program cu Banca
Mondială. Este nevoie însă de personal de
specialitate care să populeze aceste centre:
„Avem nevoie de medici, de specialiști;
din păcate, sunt foarte multe specialități
unde nu avem medici, nu avem centre de
formare, nu putem să-i pregătim suficient,
nu avem pe cine să pregătim”, a declarat
Sorina Pintea.
Pe de altă parte, prof. dr. Gheorghe
Peltecu, managerul Spitalului Filantropia
din București, spune că „screeningul nu
trebuie să se facă în spital (...), ci acolo unde
pacientele locuiesc”. Acesta consideră că
sistemul de screening trebuie să fie unul
piramidal, în care detectarea, recoltarea să
se facă acolo unde pacientele locuiesc și
doar apoi acestea să fie trimise la spital: „În
acest proiect de screening există un actor
care lipsește, medicul de familie. Acela este
actorul principal”.
Eșecul programelor de screening în
România, adaugă acesta, este că întot-
deauna medicii de familie nu au fost fie
valorizați, fie implicați serios în proiec-
tele respective. Tot medicul de familie
este cel care va face și catagrafierea, va
ține și evidența populației care a intrat în
screening, conchide profesorul Peltecu.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei
dezbateri, care a precedat Forumul național
de gineco-oncologie, organizat recent la
București. (D. D. M.)
Societății Române de Epidemiologie), dr.
Gindrovel Dumitra (Grupul de vaccinologie
al Societății Române de Medicina Familiei),
prof. dr. Adrian Streinu-Cercel (manager
al Institutului Național de Boli Infecțioase
„Prof. dr. Matei Balș”), prof. dr. Alexandru
Rafila (președintele Societății Române de
Microbiologie).
Gardasil 9 reprezintă cel mai nou vaccin
anti-HPV. Structura sa nonavalentă prote-
jează împotriva tulpinilor 6, 11, 16, 18, 31,
33, 45, 52 și 58. Acest vaccin poate fi utilizat
și în prevenția cancerelor la sexul masculin.
Vaccinul oferă protecție împotriva a patru
tipuri de cancere și, conform producătorilor,
este de așteptat ca acesta să protejeze împo-
triva a 90% din cazurile de cancer de col
uterin, 95% din cazurile de adenocarcinom
in situ, 75–85% din cazurile de neoplazii
cervicale intraepiteliale de grad înalt (CIN
2/3), 85–90% din cazurile de cancer vulvar
cauzate de infecția cu HPV și 80–85% din
cazurile de cancer vaginal, 90% din cazu-
rile de veruci genitale și 90–95% din cele de
cancer anal. Gardasil 9 oferă cea mai extinsă
protecție, comparativ cu vaccinul bivalent
sau tetravalent, datorită celor cinci tulpini
de HPV adăugate. De asemenea, ceea ce îl
diferențiază de precedentele este și concen-
trația mai mare a particulelor asemănătoare
virusului, înalt purificate (VLPs – virus-like
particles), care aparțin celor nouă tipuri de
tulpini HPV. Acestea sunt cele mai frecvente
tipuri implicate în cancerele și afecțiunile
determinate de HPV la bărbați și la femei.
Vaccinul a fost aprobat de FDA (Food and
Drug Administration) în 2014.
Vaccinarea anti-HPV este recomandată
la nivel internațional. La momentul actual,
ȘTIRI PE SCURT
Îngrijirea
nou-născutului
și a sugarului la risc
Institutul Național pentru Sănătatea
Mamei și Copilului „Alessandrescu-Ru-
sescu” a anunțat, marți, la București,
lansarea proiectului „Spital-Comunitate,
flux de îngrijire continuă a nou-născutului
și a sugarului cu risc crescut de îmbolnăvire
și deces”, cofinanțat din fonduri europene.
Valoarea totală a proiectului este de peste
nouă milioane de lei și se va derula pe o peri-
oadă de 36 de luni – 27 decembrie 2017–26
decembrie 2020. Unul dintre obiectivele
sale vizează crearea și operaționalizarea
de instrumente necesare personalului cu
responsabilități în îngrijirea nou-născutului
și a sugarului cu risc crescut de îmbolnăvire
și deces. În acest sens, se vor dezvolta cinci
programe de formare profesională și se vor
revizui și implementa cinci ghiduri de prac-
tică medicală din domeniul vizat. Pe de altă
parte, se va urmări îmbunătățirea nivelului
de competențe în ceea ce privește serviciile
de prevenție a îmbolnăvirilor și particulari-
tățile îngrijirii copilului cu greutate mică la
naștere și a sugarului în general, pentru 810
profesioniști cu atribuții în acest domeniu.
În plus, 120 de membri ai grupului-țintă vor
participa la schimburi de experiență și bune
practici, pentru dobândirea de noi compe-
tențe tehnice care să diminueze diferențele
teoretice și metodologice din practica medi-
cală. (D. D. M.)
Noi antiretrovirale
generice disponibile
în România
Medicamentele generice pot crea
economii substanțiale în sistemele de sănă-
tate și pot înlesni accesul pacienților la
tratament. Utilizate într-o gamă largă de
afecțiuni, acestea pot fi folosite și în terapia
infecției cu HIV. Săptămâna aceasta, la
București, a avut loc lansarea a două medi-
camente generice pentru pacienții cu HIV.
Este vorba de două antiretrovirale: daru-
navir (disponibil sub forma a două doze:
400 mg și 600 mg) și combinația emtrici-
vaccinarea este efectuată în peste o sută de
țări. În Europa, România este singura țară
care nu asigură finanțare pentru acest tip de
vaccinare. În cadrul conferinței de lansare
a vaccinului, prof. dr. Alexandru Rafila a
subliniat cât de importantă este vaccinarea
anti-HPV și care este impactul acesteia. În
țările în care acoperirea vaccinală este de
minimum 50% și care prezintă sisteme de
monitorizare eficiente (cum sunt Germania,
Suedia, SUA, Canada, Noua Zeelandă),
statisticile au arătat o scădere cu 64% a
prevalenței tipurilor 16 și 18 la fetele cu
vârste cuprinse între 13 și 19 ani, o scădere
cu 61% a prevalenței verucilor genitale la
aceeași grupă de vârstă, dar și o scădere cu
34% în cazul băieților de aceeași vârstă. De
asemenea, vaccinarea a determinat o redu-
cere de 80% a riscului de diagnosticare cu
CIN2/3 sau CIN3 în cazul femeilor vaccinate
în Danemarca. Prof. dr. Alexandru Rafila a
explicat că trebuie implementat neapărat
un program național de vaccinare anti-HPV.
De asemenea, a adăugat acesta, pe viitor
ar trebui înlocuit examenul Babeș-Papa-
nicolau cu detecția directă a virusului. Pot
exista cazuri fără o leziune la nivelul colului,
dar virusul să fie totuși prezent în organism.
Prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a
prezentat în cadrul aceleiași conferințe
povara virusului HPV și costurile anuale
ale sistemului național de sănătate pentru
depistarea și tratamentul cancerelor provo-
cate de infecția cu HPV. Conform datelor
Institutului Național de Sănătate Publică,
57% din costurile directe atribuibile HPV
sunt cele de spitalizare (aproximativ 40 de
milioane de lei anual). Peste 70 de mili-
oane de lei au fost cheltuiți în 2017 pentru
diagnosticul și tratamentul afecțiunilor
oncologice cauzate de infecția cu HPV.
Multiple studii efectuate pentru a testa
eficacitatea vaccinurilor anti-HPV au arătat
contribuția covârșitoare în ceea ce privește
prevenția cancerului cervical. Cifrele
arată o eficiență de peste 95% a vaccinului
Gardasil 9. În prezent, în România nu există
un program național de vaccinare anti-HPV,
iar acest vaccin poate fi procurat doar din
mediul privat. Există doar un program nați-
onal de screening pentru cancerul de col
uterin care a fost anunțat de către Minis-
terul Sănătății încă din octombrie 2017.
Dr. Roxana DUMITRIU
tabină/tenofovir disoproxil, urmând ca pe
parcursul anului 2018 compania producă-
toare să introducă pe piața din România și
alte molecule. Datele Asociației Producăto-
rilor de Medicamente Generice din România
(APMGR) arată că, dacă cel puțin un antire-
troviral generic ar fi introdus în spitale, s-ar
crea economii la bugetul național de sănă-
tate de aproximativ 24,2 milioane de lei. În
România sunt înregistrați 14.600 de paci-
enți HIV pozitivi. Datele arată că anul trecut
s-au cheltuit în cadrul Programului Național
de Prevenire și Control al HIV/SIDA aproxi-
mativ 286,7 milioane de lei (aproximativ 62
de milioane de euro). Conform managerului
din România al companiei producătoare de
medicamente generice pentru infecția cu
HIV, la nivel mondial, 40% din pacienții care
urmează un tratament pentru HIV/SIDA
utilizează preparate generice. (Dr. R. D.)
Pregătire
în gestionarea
marilor urgențe
obstetricale
Peste 460 de specialiști implicați în gestio-
narea marilor urgențe din sarcină și naștere
vor participa la un program de formare
specifică, derulat în cadrul unui proiect cu
finanțare europeană, obținut de Spitalul
Clinic Filantropia București. Dintre aceștia,
440 sunt medici și moașe, iar 21 sunt speci-
aliști implicați în domeniul prioritar „Sănă-
tatea femeii și copilului – Mortalitate infan-
tilă și risc de deces neonatal”. Aceștia din
urmă vor participa la cursuri de specialitate
în domeniul urgenței obstetricale în străi-
nătate. Valoarea totală a proiectului este de
aproape șase milioane de lei, din care 98%
este finanțare nerambursabilă, restul de 2%
fiind acoperită de la bugetul municipiului
București. Perioada de implementare este
de 30 de luni, de la 11 decembrie 2017 până
la 10 iunie 2020. Rezultatele proiectului
se vor concretiza prin certificarea specia-
liștilor incluși în programul de pregătire,
publicarea unui tratat teoretic de speciali-
tate – „Urgențe obstetricale intrapartum”
–, precum și prin actualizarea programei de
formare în domeniul mortalitate infantilă și
risc de deces neonatal – mari urgențe obste-
tricale. (D. D. M.)
120 de proceduri TAVI
la „C. C. Iliescu”
La Institutul de Urgență pentru Boli
Cardiovasculare „Prof. dr. C. C. Iliescu”,
în ultimii doi ani, 120 de pacienți au
beneficiat de implanturi de valvă aortică
transcateter (Transcatheter Aortic Valve
Implantation – TAVI), a declarat prof.
dr. Șerban Bubenek (foto), managerul
institutului, în cadrul unei conferințe
de presă pe care a organizat-o miercuri
la București. Acesta spune că Institutul
„C.C. Iliescu” este primul centru din
România care a efectuat un asemenea număr
de proceduri TAVI în ultimii doi ani, paci-
enții operați având vârste între 49 și 94 de
ani: „Este singurul centru din țara noastră
acreditat să efectueze astfel de proceduri
fără prezența unui specialist al producăto-
rului sau al unui medic cu experiență din
străinătate”.
Intervenția TAVI presupune o muncă
de echipă, la care participă medici chirurgi,
intervenționiști, medici de terapie inten-
sivă, cardiologi, precum și perfuzioniști
și asistenți medicali, a spus prof. dr. Vlad
Iliescu, șeful Clinicii de chirurgie cardio-
vasculară din cadrul institutului: „Depășind
curba de învățare și fiind o echipă indepen-
dentă, numărul de cazuri rezolvate în clinica
noastră a crescut spectaculos, de la 24 în
2016 la 63 în 2017, timpul de intervenție a
scăzut, iar spitalizarea postoperatorie la
90% din pacienți nu depășește trei zile”.
În Europa, a adăugat acesta, în 2017 s-au
efectuat în medie 113 astfel de proceduri
la un milion de locuitori. Germania, țara
cu cele mai multe intervenții de acest fel,
are 229 de proceduri la un milion de locu-
itori. În Europa de Est, Polonia efectuează
în medie 25 de proceduri la un milion de
locuitori, adică, 1.000 de proceduri anual,
propunându-și să dubleze acest număr în
PROMO
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018 7
următorii doi ani. În România, până în 2015
se implantaseră zece valve, în 2016 s-au
efectuat trei proceduri la milionul de locu-
itori, iar în 2017 – opt la milion.
Având în vedere fondurile reduse,
programul a început în 2016 în două centre,
în acord cu recomandările societăților de
cardiologie și chirurgie cardiacă din Europa
și SUA, pentru siguranța pacienților, pentru
rezultate optime și reproductibile, iar limita
minimă de proceduri pe centru trebuia să
fie de minimum 50 pe an. În 2017, CNAS
a crescut fondurile pentru acest program,
dar a decis și creșterea numărului de centre
la zece în întreaga țară. „Sperăm, pentru
2018, într-o creștere substanțială a acestui
program, doar IUBCV «C. C. Iliescu» având
capacitatea în prezent să efectueze circa 150
de TAVI pe an; deocamdată, CASMB ne-a
repartizat fonduri doar pentru 30 de proce-
duri pentru 2018, dintre care 20 le-am efec-
tuat deja”, a completat profesorul Iliescu.
La conferința de miercuri au participat,
ca invitați, Sorina Pintea, ministrul sănă-
tății, Răzvan Vulcănescu, președinte al
CNAS, Rovana Plumb, ministru al Fondu-
rilor Europene și alții. Întâlnirea a fost și
un bun prilej pentru conducerea institu-
tului de a readuce în atenția autorităților
realizările, dar și problemele cu care se
confruntă. Una dintre marile probleme, în
opinia profesorului Bubenek, ar fi faptul
că nu se respectă legea în ceea ce privește
repartizarea banilor în programele de sănă-
tate între furnizorii publici de servicii și cei
privați. La aceasta se adaugă nemulțumirea
față de faptul că în comisiile de sănătate
de chirurgie cardiovasculară ale Ministe-
rului Sănătății nu există niciun medic de la
„C. C. Iliescu”, „în condițiile în care sunt
colegi din privat care împart bani publici”.
O problemă „veche de peste doisprezece
ani” o constituie clădirea în care funcțio-
nează institutul, încadrată la risc seismic
de gradul 2. El spune că ar fi nevoie de
40 de milioane de euro pentru a se construi
o clădire nouă în curtea institutului, exis-
tând deja un certificat de urbanism în
acest sens. „Sunt foarte mirat că nimeni
nu ne-a ajutat, pentru că pe această plat-
formă au trecut președinți, prim-miniștri,
membri ai parlamentului, dar nu ne-am
ales decât cu promisiuni”, a conchis mana-
gerul Institutului „C. C. Iliescu”. Sorina
Pintea l-a asigurat pe acesta de sprijinul
ei, pentru că „Ministerul Sănătății sprijină
spitalele publice. (...) Da, este [Institutul
„C. C. Iliescu”] o instituție spitalicească
eficientă. Se pare că dumneavoastră evitați
internările (...), pe care unele spitale
le folosesc pentru a-și mări indicele de
complexitate. Indicele dumneavoastră de
complexitate este real și activitatea este
corespunzătoare numărului de paturi pe
care îl aveți”, a explicat ministrul sănătății.
Dan Dumitru MIHALACHE
8 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018
SPITALUL MUNICIPAL
„ANGHEL SALIGNY”
FETEȘTI
(JUDEȚUL IALOMIȚA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea Chirurgie
și ortopedie pediatrică la Compartimentul
Chirurgie și ortopedie pediatrică;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Urologie
la Compartimentul Urologie;
 două posturi cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea ATI
la Compartimentul ATI;
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea Radiolo-
gie-imagistică medicală pentru Laboratorul
de Radiologie și imagistică medicală;
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea Medicină
de laborator pentru Laboratorul de Analize
medicale;
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea Epidemio-
logie la Compartimentul Prevenire și limitare
a infecțiilor asociate asistenței medicale;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medi-
cină de urgență la Compartimentul Primiri
Urgențe;
 un post cu normă întreagă de medic
rezident ultimul an confirmat în speciali-
tatea Medicină de urgență la Compartimentul
Primiri Urgențe;
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea Psihiatrie
la Cabinetul de Psihiatrie din Ambulatoriul
spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Ortopedie
și traumatologie la Cabinetul de Ortopedie și
traumatologie din Ambulatoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea ORL la
Cabinetul de ORL din Ambulatoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Diabet
zaharat, nutriție și boli metabolice la Cabi-
netul de Diabet, nutriție și boli metabolice din
Ambulatoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Endocri-
nologie la Cabinetul de Endocrinologie din
Ambulatoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Pneumo-
logie la Cabinetul de Pneumologie din Ambu-
latoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Reumato-
logie la Cabinetul de Reumatologie din Ambu-
latoriul spitalului;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medicină
internă la Cabinetul de Medicină internă din
Ambulatoriul spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist/primar în speci-
alitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL
MEDIAȘ (JUDEȚUL SIBIU)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, funcția de farmacist-șef.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
b) copie xerox de pe diploma de licență și
certificatul de specialist sau primar;
c) copie a certificatului de membru
al organizației profesionale cu viza pe
anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și
se achită la sediul spitalului sau în contul
acestuia deschis la Trezoreria Mediaș:
RO73TREZ57721F332100XXXX.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
La concurs se pot înscrie numai candi-
dații care au obținut minimum două puncte
din cele prevăzute la pct. 9 din Anexa nr. 3 la
ordin.
La concurs se pot prezenta farmaciști cu
minimum 2 ani experiență profesională.
Pentru proba scrisă un subiect va fi din
legislația sanitară (Legea nr. 95/2006).
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, str. Cloșca nr. 2, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui anunț, iar
concursul se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0269.84.25.50, int. 151.
SPITALUL MUNICIPAL
TÂRGU SECUIESC
(JUDEȚUL COVASNA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Chirurgie generală la Secția Chirurgie
generală.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la sediul spitalului.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în speciali-
tatea postului, postată pe site-ul spitalului:
www.spitaltgsecuiesc.ro și afișată la sediul
acestuia.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, între orele 8,00 și 14,00, în termen
de 15 zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la
Serviciul RUNOS, tel.: 0267.36.14.69, int. 105.
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ SLATINA
(JUDEȚUL OLT)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Cardiologie la Secția Cardiologie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la sediul unității la data depunerii
dosarului.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs va fi afișată pe site-ul
spitalului sau se poate obține de la Serviciul
RUNOS.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la
Serviciul RUNOS, tel.: 0349.80.25.50.
SPITALUL ORĂȘENESC
„DR. ALEXANDRU
BORZA” ABRUD
(JUDEȚUL ALBA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Pediatrie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Chirurgie
generală;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medicină
internă;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Obstetri-
că-ginecologie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului, postată pe site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL
„DR. AUREL TULBURE”
FĂGĂRAȘ
(JUDEȚUL BRAȘOV)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.
nr. 869/2015, cu completările și modifică-
rile ulterioare, un post cu normă întreagă
de farmacist cu drept de liberă practică la
Farmacia cu circuit închis a spitalului.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
POSTURI SCOASE LA CONCURS
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL MUNICIPAL
„DR. CORNEL IGNA”
CÂMPIA TURZII
(JUDEȚUL CLUJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice la
Cabinetul de Diabet zaharat, nutriție și boli
metabolice.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs și bibliografia vor fi
publicate pe site-ul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la
Biroul Resurse Umane, tel.: 0264.36.56.30.
SPITALUL ORĂȘENESC
BUMBEȘTI-JIU
(JUDEȚUL GORJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.
nr. 869/2015, cu completările și modifică-
rile ulterioare, un post cu normă întreagă
de medic primar confirmat în specialitatea
Recuperare, medicină fizică și balneologie la
Secția Neurologie – care va desfășura activi-
tate și la Cabinetul de RMFB din
Ambulatoriul integrat.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria spitalului.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la
sediul spitalului sau la tel.: 0253.46.30.42 sau
0353.13.99.22.
SPITALUL DE PSIHIATRIE
CRONICI SCHITU GRECI
(JUDEȚUL OLT)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Epidemiologie la Compartimentul Prevenire a
infecțiilor asociate asistenței medicale.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs și bibliografia sunt
cele pentru examenul de medic specialist în
specialitatea postului, postate pe site-ul MS și
pe cel al spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0249.48.23.88, Compartimentul RUNOS.
SPITALUL ORĂȘENESC
HAȚEG
(JUDEȚUL HUNEDOARA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Oftalmo-
logie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Urologie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Cardio-
logie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medicină
generală, cu atestat în Asistență medicală de
urgență prespitalicească;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Gastroen-
terologie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și
90 de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare privind participarea
la concurs și tematica se pot obține la Biroul
RUNOS, tel.: 0354.40.88.94/95, int. 134.

POSTURI SCOASE LA CONCURS
SPITALUL ORĂȘENESC
VĂLENII DE MUNTE
(JUDEȚUL PRAHOVA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea ATI la
Compartimentul ATI;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medicină
de laborator pentru Laboratorul de Analize
medicale;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Pediatrie
la Secția Pediatrie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Psihiatrie
la Cabinetul de Psihiatrie – Ambulatoriul inte-
grat;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Neonato-
logie la Compartimentul Neonatologie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Epidemi-
ologie la Compartimentul Prevenire și control
al infecțiilor asociate asistenței medicale;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Diabet
zaharat, nutriție și boli metabolice la Cabi-
netul de Diabet zaharat și boli metabolice;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Gastroen-
terologie la Cabinetul de Gastroenterologie –
Ambulatoriul integrat;
 un post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea ORL la Cabi-
netul de ORL – Ambulatoriul integrat.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar
pentru medici, medici dentiști, farmaciști,
respectiv adeverință de confirmare în gradul
PUBLICITATE
profesional pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs va fi afișată la sediul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Serviciul RUNOS, tel.: 0244.28.36.29,
int. 529.
SPITALUL CLINIC
MUNICIPAL DE URGENȚĂ
TIMIȘOARA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184
din Legea nr. 95/2006, următoarele funcții:
 șef Secția clinică Neonatologie;
 șef Serviciul Anatomie patologică II.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
b) copie xerox de pe diploma de studii;
c) adeverință din care să reiasă confir-
marea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele
menționate;
e) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a fost
condamnat penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care dorește să
concureze;
f) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu se află
în stare de incompatibilitate;
g) certificat privind starea de sănătate;
h) dovadă/adeverință din care să rezulte că
în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de condu-
cerea unităților în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din România;
i) copie xerox a autorizației de liberă prac-
tică sau a certificatului de membru al Cole-
giului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau, după
caz, o adeverință care să ateste confirmarea în
specialitate și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management privind
evoluția viitoare a secției/serviciului;
l) chitanță de plată a taxei de concurs.
Taxa de concurs este de 150 de lei
și se va depune în contul spitalului:
RO04TREZ62121F330800XXXX deschis la
Trezoreria Timișoara.
În secțiile clinice funcția de șef de secție/
laborator/serviciu se ocupă de către un cadru
didactic universitar medical.
La concurs se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea
postului, specialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați prin ordin
al m.s.p. (vechimea în specialitate decurge
de la data confirmării și încadrării ca medic
specialist).
Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de
unitățile la care au fost angajate sau de Cole-
giul Medicilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de administrare
în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susținerea
proiectului de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se susține
după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legislația secun-
dară aferentă.
Proba clinică sau proba practică se susține
pe baza metodologiei stabilite pentru obți-
nerea titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, str. Hector nr. 1, în termen de 15 zile
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează după 30 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
SPITALUL C.E.T.T.T.
„SFÂNTUL STELIAN”
BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184
din Legea nr. 95/2006, funcția de șef Secția
Psihiatrie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
b) copie xerox de pe diploma de studii;
c) adeverință din care să reiasă confir-
marea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele
menționate;
e) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a fost
condamnat penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care dorește să
concureze;
f) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu se află
în stare de incompatibilitate;
g) certificat privind starea de sănătate;
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018 9
h) dovadă/adeverință din care să rezulte că
în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de condu-
cerea unităților în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din România;
i) copie xerox a autorizației de liberă prac-
tică sau a certificatului de membru al Cole-
giului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau, după
caz, o adeverință care să ateste confirmarea în
specialitate și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management privind
evoluția viitoare a secției;
l) chitanță de plată a taxei de concurs.
Taxa de concurs este de 500 de lei și se
face la casieria spitalului.
La concurs se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea
postului, specialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați prin ordin al
m.s.p. (vechimea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca specialist).
Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de
unitățile la care au fost angajate sau de Cole-
giul Medicilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de administrare
în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susținerea
proiectului de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se susține
după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legislația secun-
dară aferentă.
Proba clinică sau proba practică se susține
pe baza metodologiei stabilite pentru obți-
nerea titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, Compartimentul Resurse Umane,
tel.: 021.315.24.51, int. 24, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț, iar concursul
se organizează după 30 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”.
Relații suplimentare, bibliografia și alte
mențiuni referitoare la organizarea concur-
sului vor fi puse la dispoziție la sediul spitalului
cât și pe site-ul: http://cetttsfantulstelian.ro/

Centrul Medical Polimed

din București
Centrul medical Vademecum
din București, sector 2,
recrutează medici în contract cu CASMB pentru
următoarele specialități: angajează
medici specialiști în contract cu CASMB, pentru specialitățile: Reumatologie,
– Cardiologie;
Neurologie, Cardiologie.
– Ginecologie;
– Diabet, nutriție și boli metabolice; Relații la telefon: 0720.717.009 sau pe e-mail: cmvademecum11@yahoo.com

Comunicat de presă
FORMAREA PERSONALULUI MEDICAL PENTRU SCREENINGUL ȘI DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI DE COL UTERIN
ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII SERVICIILOR MEDICALE DE PREVENȚIE ADRESATE POPULAȚIEI DE SEX FEMININ
Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino” implementează începând cu data de
8.12.2017 proiectul „Formarea personalului medical pentru screeningul și
depistarea precoce a cancerului de col uterin în vederea îmbunătățirii serviciilor
medicale de prevenție adresate populației de sex feminin”, cod contract
POCU/91/4/8/107961. Proiectul este finanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capital Uman, Axa prioritară 4 Incluziunea socială și
combaterea sărăciei, Operațiunea: Îmbunătățirea nivelului de competențe al
profesioniștilor din sectorul medical, cod apel POCU/91/4/8.
Valoarea totală a proiectului este de 6.133.493,46 lei, din care finanțarea
nerambursabilă în valoare de 6.010.822,54 lei, echivalentă cu 98% din valoarea
eligibilă aprobată. Valoarea eligibilă nerambursabilă acordată din FSE este de
5.178.835,98 lei (84,44%), valoarea eligibilă nerambursabilă acordată din bugetul
național este 831.986,56 lei (13,56%), iar Spitalul Clinic „Dr. I. Cantacuzino”
va contribui cu 122.670,92 lei (2%). Durata proiectului este de 36 luni
(8.12.2017-7.12.2020).
Obiectivul general vizează creșterea capacității de prevenție și diagnostic
precoce al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor a 600 de
specialiști medicali, ca urmare a participării la programe de formare, inclusiv la
– Neurologie;
– Urologie.
Așteptăm CV-ul dumneavoastră la adresa de e-mail
catalin.simion@polimed.ro
Centrul medical privat
Echo-Med-Sante,
din Curtea de Argeș,
angajează medic internist și medic neurolog, în contract
cu CAS Argeș.
Există și posibilitatea angajării fără contract cu CAS.
Nr. de contact: 0744.314.502 (Dr. Mitrache Ionelia)
Clinică medicală cu sediul în sectorul 3, București,
aflată în contract cu CASMB, angajează cu contract
de muncă full-time
sau part-time medici specialiști Medicină internă
cu competență
în ecografie și ecocardiografie – 2 posturi.
Tel.: 0745.182.161, 0733.947.061, e-mail:
clinicamemento@yahoo.com
15 Februarie 2018
sesiuni practice pentru activitatea clinică și participări la workshopuri/congrese/
conferințe la nivel european.
Prin proiect, 100 de medici cu specializarea de obstetrică-ginecologie,
300 de medici de familie și 200 de asistente medicale, selectați la nivel național,
vor participa la programele de formare de screening și depistare precoce a
cancerului de col uterin, inclusiv la simulări a activității clinice și de utilizare a
noilor tehnologii din domeniul medical.
Totodată, 72 de specialiști vor participa la schimburi de bune practici/
conferințe/congrese organizate în state membre UE, cu scopul transferului de
cunoștințe cu privire la screeningul și diagnosticul precoce al cancerului de col
uterin.
Principalul rezultat al proiectului constă în îmbunătățirea nivelului de
competențe pentru cei 600 de profesioniști din domeniul medical, ca urmare a
participării la activitățile de formare și la transferul de cunoștințe. La finalizarea
implementării proiectului se va elabora și un Ghid de prevenție, screening și
tratament al cancerului de col uterin.
Mai multe informații puteți obține de la dr. Nastasia Șerban, manager
de proiect, pe adresa de e-mail: cantacuzino@spitalul-cantacuzino.ro,
tel: 021.210.71.00.
Societatea Română de Medicină Fizică de Recuperare
și Balneoclimatologie (SRMFRB), împreună cu
Asociația Română de Balneologie (ARB), organizează
în perioada 22–26 mai 2018 la Cluj-Napoca și
Turda, Congresul Național de Recuperare, Medicină
Fizică și Balneologie din România, cu participare
internațională.
Detalii pe http://bioclima.ro/Congress.php
E-mail: office@srmfrb.ro E-mail: office@bioclima.ro
Website: srmfrb.ro Website: bioclima.ro
Workplace for Dentists, Family Doctors, Radiologists,
salary starts from 5000 euros!
Finland PUUMEDI OÜ is an Estonian human resources services company specializing in
health and human services. We started in 2004 in Estonia. We have been operating in
Latvia (9 years), Lithuania (7 years) and also organized in Tallinn intensive study classes
for those interested from all the EU countries.
Our partners are the Finnish municipal health centers and private clinics.
We are looking for 5-20 specialists who could start working in Finland in 2019-2020!
We offer:
• Free Finnish language training in Romania (about 1,5-2 years)
•F ree full-time or part-time Finnish language training in Estonia (about 2-3 months),
25 hours a week, after which B1 level language test will be committed in Finland.
After passing the exam, the work will start in Finland.
•W e pay all the costs that are necessary to pay to participate in the exam (possible to
do 3 times) (registration fee, travel costs to Finland) + training in Estonia, we pay for
accommodation and travelling.
• In Finland you will be helped with the necessary things to work in drawing up the papers.
• Competitive salary: starts from 5000 euro> / month, raising 10% every year.
• Employee pension insurance, medical insurance and work injury insurance.
• Support and advice before starting work and while working.
Puumedi Group OÜ arranges info meetings for the interested people:
• in Bucharest on the 20th April 2018 at 17.00 in the Romexpo’s Exhibition
Centre (the exact room becomes apparent upon registration), address
Marasti Blvd, nr. 65-67 PO Box 32-3, code 011465, Bucharest, Romania
• in Cluj-Napoca on the 3rd May 2018 at 17.00 in Hotel Transilvania, address
str. Regele Ferdinand nr. 20, Cluj-Napoca 400110, Romania
Please send your registration letter and CV to adel.furu@puumedi.com (phone +40
749054503) or aire.allpere@puumedi.com (phone +372 58416346).
If you are interested in the offer / have more questions, please do not hesitate to ask
more.
We will contact You!
The new group study period in Romania starts possibly in 5/2018.
Best regards,
Petri Puumalainen
Managing Director Puumedi Group Oü,
Tallinn, Estonia
www.puumedi.com
contact@puumedi.com
10 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018
SPITALUL JUDEȚEAN
DE URGENȚĂ VÂLCEA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
ORL la secția ORL.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului, postată pe site-ul MS.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, Serviciul RUJC, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui anunț, iar
concursul se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la tel.:
0250.74.80.01, int. 3269.
SPITALUL CLINIC
MUNICIPAL
CLUJ-NAPOCA
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Neurologie la Compartimentul Neurologie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru
al organizației profesionale cu viza pe
anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL ORĂȘENESC
HUEDIN
(JUDEȚUL CLUJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Medicină de laborator.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL ORĂȘENESC
HUEDIN
(JUDEȚUL CLUJ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Oftalmologie;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Cardiologie.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL ORĂȘENESC
CERNAVODĂ
(JUDEȚUL CONSTANȚA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Cardio-
logie la Compartimentul Cardiologie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea
Chirurgie generală la Compartimentul
Chirurgie generală;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Diabet
zaharat, nutriție și boli metabolice la Cabi-
netul de Diabet zaharat, nutriție și boli
metabolice;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Obstetri-
că-ginecologie la Cabinetul de Obstetrică-gi-
necologie;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Medicină
internă la Compartimentul Medicină internă;
 un post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialitatea Pediatrie
la Compartimentul Pediatrie.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
SIGHIȘOARA
(JUDEȚUL MUREȘ)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic în specialitatea Pediatrie la Secția
Pediatrie.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la sediul spitalului.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, str. Z. Boiu nr. 40, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția acestui anunț, iar
concursul se organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la
Biroul RUNOS.
SPITALUL CLINIC
DE URGENȚĂ
PENTRU COPII
„M. S. CURIE” BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, două posturi cu normă întreagă
de medic rezident ultimul an confirmat în
specialitatea Pediatrie la Secția clinică
Pediatrie III.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
POSTURI SCOASE LA CONCURS
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL DE PEDIATRIE
PLOIEȘTI
(JUDEȚUL PRAHOVA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, următoarele posturi:
 un post cu normă întreagă de medic
în specialitatea Pediatrie la Compartimentul
Primiri Urgențe;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Radiologie-imagistică medicală
pentru Laboratorul de Radiologie, imagistică
medicală;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Oftalmologie la Cabinetul de
Oftalmologie din Ambulatoriul integrat;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Endocrinologie la Cabinetul de
Endocrinologie din Ambulatoriul integrat;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Alergologie și imunologie clinică
la Cabinetul de Alergologie și imunologie din
Ambulatoriul integrat;
 un post cu normă întreagă de medic în
specialitatea Neurologie pediatrică la Cabi-
netul de Neurologie pediatrică din Ambulato-
riul integrat.
La concurs se pot prezenta medici cu
drept de liberă practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea respectivă, rezi-
denți aflați în ultimul an de pregătire în speci-
alitatea în care se publică postul.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
achită la casieria spitalului.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, bd. Independenței nr. 18, în termen
de 15 zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organizează în peri-
oada cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la Servi-
ciul RUNOS, tel.: 0244.59.28.05, int. 204.
SPITALUL MUNICIPAL
SEBEȘ
(JUDEȚUL ALBA)
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. nr.
869/2015, cu completările și modificările
ulterioare, un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în specialitatea
Radiologie-imagistică medicală pentru Labo-
ratorul de Radiologie și imagistică medicală.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează postul
pentru care dorește să concureze;
b) copie xerox de pe diploma de licență
și certificatul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de membru al
organizației profesionale cu viza pe anul în
curs;
d) dovada/înscrisul din care să rezulte că
nu i-a fost aplicată una din sancțiunile prevă-
zute la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la art. 628 alin.
(1) lit. d) sau e) din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care să rezulte că
este apt din punct de vedere fizic și neuro-
psihic pentru exercitarea activității pentru
postul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de concurs;
i) copia actului de identitate în termen de
valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de lei.
Documentele prevăzute la lit. d), f) și g)
sunt valabile trei luni și se depun la dosar în
termen de valabilitate.
Tematica de concurs este cea pentru
examenul de medic specialist în specialitatea
postului.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile calendaristice
de la apariția acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața medicală”.
SPITALUL CLINIC
DE URGENȚĂ
BUCUREȘTI
scoate la
CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, coroborat cu prevederile art. 184
din Legea nr. 95/2006, funcția de șef Secția
clinică Chirurgie generală III.
Dosarul de înscriere la concurs va cuprinde
următoarele acte:
a) cerere în care se menționează funcția
pentru care dorește să candideze;
b) copie xerox de pe diploma de studii;
c) adeverință din care să reiasă confir-
marea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la normele
menționate;
e) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a fost
condamnat penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcția pentru care dorește să
concureze;
f) declarație pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu se află
în stare de incompatibilitate;
g) certificat privind starea de sănătate;
h) dovadă/adeverință din care să rezulte că
în ultimii 2 ani nu a fost sancționat de condu-
cerea unităților în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din România;
i) copie xerox a autorizației de liberă prac-
tică sau a certificatului de membru al Cole-
giului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau, după
caz, o adeverință care să ateste confirmarea în
specialitate și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management privind
evoluția viitoare a secției;
l) chitanță de plată a taxei de concurs.
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
plătește la casieria spitalului.
În secțiile clinice funcția de șef de secție/
laborator/serviciu se ocupă de către un cadru
didactic universitar medical.
La concurs se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puțin 5 ani în specialitatea
postului, specialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmați prin ordin
al m.s.p. (vechimea în specialitate decurge
de la data confirmării și încadrării ca
medic specialist).
Persoanele sancționate în ultimii 2 ani de
unitățile la care au fost angajate sau de Cole-
giul Medicilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de administrare
în condițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susținerea
proiectului de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se susține
după subiecte din Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătății, cu modificările
și completările ulterioare și legislația secun-
dară aferentă.
Proba clinică sau proba practică se susține
pe baza metodologiei stabilite pentru obți-
nerea titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
unității, în termen de 15 zile de la apariția
acestui anunț, iar concursul se organizează
după 30 de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare, bibliografia și
alte mențiuni referitoare la organizarea
concursului vor fi puse la dispoziție la
sediul spitalului, Serviciul RUNOS, tel.:
021.599.23.00, int. 285 și pe site-ul:
www.urgentafloreasca.ro

MEDIC-MEDICINĂ-CULTURĂ
Doi străluciți savanți și un autor pus pe șotii
Pentru cititorul grăbit, care „scanează”
cu privirea noile apariții din vitrina unei
librării, titlul volumului Călătorind cu
Mihai și Alexandru Ciucă îi poate sugera
că ar fi vorba de o travel book. Iar dacă
reține numele autorului – Radu Iftimovici
– și vreodată a frecventat niscaiva lucrări
dramatice, nu va fi surprins, ci doar își va
zice: – Ia te uită, autorul piesei „Nu ucideți
caii verzi”, care s-a jucat la Târgu Mureș
înainte de ’89, urgent retrasă din reperto-
riul teatrului, și a pamfletului dialogat care
a făcut săli pline în Capitală, la Iași și nu mai
știu unde, cu huiduieli și aplauze concomi-
tente – „Curve de lux” –, s-a apucat să scrie
acum proză de voiaj! Mirat ar deveni însă
dacă ar vedea coperta unei alte cărți, de
același autor, ieșită în același timp de sub
tipar, una ca pentru copii – format, titlu
(cincizeci la sută ambiguu), ilustrație (doi
drăgălași peștișori colorați) –, „Aventurile
pravoslavnicilor Mitică și Petrică”. Și atunci
ar gândi: – La 87 de ani, „bunicul” Radu scrie
și pentru nepoți! Eroare! De fapt, e o conerie
atroce, cum își definește autorul producția,
nu o carte pentru cei mici. În legătură cu
aceasta, R. Iftimovici ține să avertizeze:
„Deoarece autorul nu dorește ca, la frageda
vârstă de 87 de ani, să fie călcat pe trotuar
de vreo mașină sau hrănit cu poloniu radi-
oactiv, declară solemn că, în ciuda aparen-
țelor, această piesă n-are a face cu istoria
nici în clin, nici în mânecă. Toate persona-
jele sunt fictive, în ciuda numelor pe care
le poartă...”. Neologismul „conerie” e tran-
spus din franceză (connerie) și înseamnă,
la alegere: prostie, tâmpenie, greșeală. Cât
privește vârsta dezvăluită, e, probabil, în cel
mai rău caz, o inversare a celor două cifre.
Frații Ciucă
Așadar, în ambele cazuri, titlurile sunt
înșelătoare. Pentru inițiații în microbio-
logie, epidemiologie, imunologie, Mihai și
Alexandru Ciucă sunt numele a doi stră-
luciți savanți români din secolul trecut,
cercetători formați la școli prestigioase,
precum institutele „Pasteur” (Paris) și
„Cantacuzino”, și care, prin inteligența,
munca, abnegația și patriotismul lor (în
sensul nebagatelizat al cuvântului în tris-
tele noastre zile), au contribuit esențial la
recuperarea ori salvarea sănătății a sute
de mii de oameni, rămânând ca repere în
iatroistoriografia națională, dar și în cea
mondială. Prin studiile de laborator, ulte-
rior extinse pe teren asupra paludismului,
de pildă, umanitatea datorează acad. Mihai
Ciucă (1883–1968) lichidarea multor focare
impaludate din întinse zone ale lumii (în
1920, aproximativ 20% din populația Terrei
era infestată cu hematozoarul palustru),
iar România – eliminarea endemiei. Astfel
încât, din 1961, în țara noastră, transmi-
terea naturală a malariei a putut fi între-
ruptă. Iar, din 1963, se consideră că, prin
măsuri de vigilență epidemiologică, se
permanentizează eradicarea malariei, cazu-
rile ivite fiind exclusiv de import. Pentru
această reușită, M. Ciucă a fost distins într-o
sesiune a Organizației mondiale a sănă-
tății (OMS) cu marele premiu al Funda-
ției „Darling” (1966). Contribuțiile sale ca
eminent om de laborator sunt însă mult mai
numeroase. Un exemplu, împreună cu Jules
Bordet (laureat Nobel în 1919) a descoperit
fenomenul de lizogenie – un acid nucleic
străin are capacitatea de a se integra în
genomul unei celule, rămânând latent mai
multe generații, fenomen de interes astăzi
pentru geneticieni și oncologi.
Prof. dr. Alexandru Ciucă (1880–1972),
medic veterinar, unul dintre savanții care
au revoluționat această profesie, multă
vreme desconsiderată, elev al acelorași școli
celebre ca și fratele său (cu stagiu inclusiv la
Institutul Pasteur, Bruxelles), i-a fost aces-
tuia mereu alături, participând, între altele,
la ceea ce s-a numit „Marea experiență
românească în combaterea holerei” (expe-
riență dobândită în timpul Războiului de
Independență și în marea conflagrație din
anii 1914–1918). La sugestia mentorului lor,
profesorul Ion Cantacuzino, și constrânși
de iminența unei catastrofe (extinderea pe
scară largă la militari și civili a holerei),
frații Ciucă și colaboratorii lor și-au asumat
eroic aplicarea vaccinării în masă, în plin
focar holeric, succesul constituind surpriza
savanților infecționiști ai vremii.
Alexandru Ciucă – după cum rezultă din
amintirile celor din preajma sa, „descusuți”
de biograful Radu Iftimovici – a primit la un
moment dat dificila misiune de a conduce
Institutul Cantacuzino (ca subdirector,
numit de însuși creatorul acestuia). S-a
achitat de această îndatorire cu un talent
ieșit din tipare, în pofida vremurilor dificile:
organizare, corectitudine, economie, spirit
gospodăresc, prevedere. „Conu Alecu” (Al.
Ciucă) se prezintă într-o zi în audiență la
ministrul sănătății cu o propunere care i-a
mirat pe toți: să se oprească importul de
seruri și vaccinuri din străinătate, angajân-
du-se că „noi o să le facem pe toate, la fel
de bune, de eficace”. Proaspătul director „nu
mai putea concepe ca banii românești să
se irosească, să îngrașe veniturile firmelor
străine când inteligența și priceperea autoh-
tonă dovediseră cu prisosință că pot clădi o
cercetare și o producție de biopreparate în
țară”. Biograful fraților Ciucă adaugă într-o
notă de subsol: „Cât de actuală este și astăzi
această propunere a lui Alexandru Ciucă,
după aproape 100 de ani de când Institutul
Cantacuzino și-a dovedit deosebita utilitate
națională și a înscris priorități științifice
recunoscute peste hotare”.
Contribuții și nedreptăți
Oricât de constrânși am fi de spațiul
acordat unei prezentări de carte, trebuie
amintită, fie și în treacăt, contribuția profe-
sorului Al. Ciucă și a echipei sale de canta-
cuziniști în perioada anilor 1944–1945: au
livrat frontului spre Vest cantități uriașe
de seruri antitetanic și antigangrenos, de
o calitate egală celor fabricate în țări occi-
dentale, atât conaționalilor, cât și solda-
ților sovietici. „Câți oameni nu-și datorează
oare viața acelei echipe de medici condusă
de Alexandru Ciucă?”, se întreabă retoric
autorul. Cât privește lucrările științifice de
prestigiu ale profesorului, vom cita pe cele
privind decriptarea fenomenelor de anafi-
laxie la bovidee după serovaccinarea anti-
cărbunoasă, rolul splinei în piroplasmoză la
mamifere mari, aplicarea reacției de fixare a
complementului în febra aftoasă.
Autorul nu trece cu vederea nici nedrep-
tățile suferite de cei doi mari cercetători
români în perioada 1948–1955: „epură-
rile” din Facultatea de Medicină Veterinară,
când, între profesorii înlăturați brutal de la
catedre, s-a aflat și Alexandru Ciucă, ulte-
rior „măturat” și din Institut, anulându-i-se
și titlul de membru corespondent al Acade-
miei Române. Iar Mihai Ciucă – transferat
la unul dintre așa-zisele institute create
ad-hoc, numit de „Malarie și Parazitologie
Medicală”.
Despre Mihai Ciucă trebuie reamintit
faptul că a susținut idealul românilor pentru
înfăptuirea Marii Uniri și că, în 1919, a luat
parte la Conferința de Pace de la Paris.
„Naturae curiosorum”
„Călătoria” anunțată în titlu, la care
Radu Iftimovici își invită cititorii, este una
desfășurată „în timp și spațiu”. Încă din
1975 (când a apărut la „Junimea” o primă
versiune, în condițiile de cenzură cunos-
cute), a avut ideea de a scrie o biografie
„Ciucă”, evitând – cum însuși declară
într-un text introductiv – „pericolul roman-
țării și mai ales pe cel al exagerării protocro-
niste”. Autorul a avut șansa să îi cunoască
pe cei doi savanți, să îi determine să se
mărturisească, înfrângându-le cu argu-
mente sfiiciunea caracteristică oamenilor
de știință adevărați, care disprețuiesc lauda
de sine. Și a avut bucuria de a fi „tăifăsuit
în varii împrejurări cu acești «naturae curi-
osorum» care și-au dedicat viața științei”.
Orice biograf va considera astfel de întâlniri
faste. Dar nu numai aceste convorbiri înde-
lungate face-to-face au constituit sursele
de alcătuire de o manieră pe cât de bogată
în informații științifice a acestei biografii
originale (dorită a fi înțeleasă nu numai de
specialiști, ci și de iubitorii de cultură care
vor să afle cum s-au obținut de-a lungul
timpului progresele științifice, în medicină,
în general, în cea românească, în particular),
ci și consultarea jurnalelor de însemnări –
cum ar fi cel al lui Mihai Ciucă (se reproduce
astfel o primă pagină datată 15 mai 1924,
jurnalul consemnând inclusiv deplasările
sale ca înalt reprezentant OMS în China, în
combaterea unor teribile molime: holeră,
ciumă, variolă, tifos exantematic, malarie)
–, a rememorării vizitelor de interes știin-
țific pe diverse meridiane (din zona Balca-
nilor, însângerată și răvășită de cel dintâi
război global al lumii, până în America ori în
Rusia bolșevică), a prezenței celor doi frați
la congrese medicale în străinătate, a discu-
țiilor cu personalitățile care i-au cunoscut
pe cei doi, a documentelor timpului... Și,
nu în ultimul rând, de utilizare inteligentă
a informațiilor de „practicant” al medicinei
(virusolog, cercetător științific și cadru
didactic universitar) și de profund cunos-
cător al istoriei medicinei.
Amintim că Radu Iftimovici este autorul
monumentalei opere „Istoria Medicinei și
Farmaciei Universale”, apărută în două ediții
succesive la Editura Academiei Române
(ultima, în 2008).
Buchetul de întâietăți
mondiale
Cu talentul său scriitoricesc, Radu
Iftimovici aduce în atenția cititorului nume-
roase personaje celebre din trecut, savanți
și profesioniști de elită, îndeosebi din sfera
științelor biologice, enumerare imposibilă
în acest text. Dar posibil de exemplificat
pentru a spori, poate, curiozitatea cititorului
potențial. De pildă, într-unul dintre fasci-
nantele capitole ale „călătoriei”, biograful
contextualizează amintirile lui Mihai Ciucă
din 1913, legate de acea ilustră și primitoare
casă a științei, „casa lui Pasteur” (celebrul
institut-reper din veacul trecut). Aici lucrau
discipolii savantului – „un buchet impre-
sionant de întâietăți mondiale”. În afară
de cel care crease vaccinurile împotriva
rabiei, antraxului și holerei aviare (Louis
Pasteur), lucrau: Roux, Martin și Nocard,
care introduseseră tratamentul difteriei cu
seruri terapeutice preparate pe cai, cel care
a descoperit agentul patologic al pestei
(marele savant Alexandre Yersin), cei care
au preparat seruri împotriva dizenteriei
(Vaillard și Dopter) sau împotriva infecției
streptococice (Marmorek) ori au desfă-
șurat cercetări esențiale asupra infecției și
imunității: Roux, Mecinikov, Cantacuzino,
Besredka, Gabicevski.
M. Ciucă pășește în Institutul Pasteur
într-o perioadă când un alt român (în afară
de Cantacuzino și Babeș) își legase numele
de descoperirea virusului poliomielitei,
anume Constantin Levaditi. „Era o descope-
rire cu care școala pasteuriană se mândrea,
cea mai importantă pe care o dăruise umani-
tății între anii 1906 și 1913.” M. Ciucă urma
a se întâlni cu marele microbiolog Emile
Roux, directorul de atunci al Institutului,
care multă vreme fusese mâna dreaptă a lui
Pasteur și pentru care Siucá [Ciucă] însemna
Cantacuzène, adică România, declarându-i
că venise la Paris să studieze protozoarele
parazite, în special parazitul malariei. I se
recomandă să lucreze cu Mesnil și Laveran,
apoi cu marele Ilia Ilici Mecinikov („sfân-
tul-laic”, cum îl porecliseră pasteurienii
după înfățișare), toți dovedindu-i nou-sosi-
tului o mare bunăvoință și disponibilitatea
de a lucra împreună. Mecinikov (și Cantacu-
zino confirmă) avea „nițel sânge de român”
– se trăgea din familia spătarului Milescu.
„Călătoria” în Institut se prelungește în
laboratorul de protoparazitologie al lui Felix
Mesnil, uneori alături de Alphonse Laveran,
cel care descoperise în Algeria parazitul
microscopic al malariei, iar ulterior Camillo
Golgi avea să pună în evidență ciclul de
multiplicare al parazitului în sângele uman.
Mai târziu, Patrick Manson, Ronald Ross
și B. Grassi aveau să dovedească faptul că
parazitul descoperit de Laveran este purtat
de la omul bolnav la cel sănătos de feme-
lele țânțarului Anopheles. Mulți dintre cei
citați mai înainte aveau să primească pentru
cercetările și munca lor dedicată umanității
recunoașterea unor premii Nobel. Urmând
sfatul lui Cantacuzino, Mihai Ciucă profită
de sejurul parizian nu numai pentru a munci
în laboratoare, ci și pentru a lua contact cu
frumusețile acestei – pe atunci – Capitale a
luminii („lumea de minuni care e Parisul”).
Un detaliu anecdotic face lectura nu
numai copleșită de informații iatroistorice,
dar și mai atractivă. La intrarea în Institut,
M. Ciucă e întâmpinat de un portar descris
cu talent literar – figură, vestimentație,
discurs: nimeni altul decât Joseph Meister,
odinioară copilul mușcat de un câine turbat,
salvat de Pasteur prin tratamentul desco-
perit de el și de E. Roux. Acest prim episod
parizian al lui M. Ciucă ia sfârșit în apropi-
erea marii conflagrații mondiale, eveniment
tragic prevăzut de Cantacuzino, care i-a
spus: „Acest război va cutremura lumea din
temelii. Este momentul ca țara noastră să-și
desăvârșească unitatea națională. Acum
ori mai târziu vom intra și noi în foc. Ne
așteaptă clipe grele, poate chiar moartea.
Să plecăm acasă. Va fi nevoie de noi cât de
curând”. Ceea ce toți românii, traversând o
Europă deja însângerată, aveau să o facă,
puține zile mai târziu.
Din vremea Marelui Război
Urmează un capitol teribil în această
drumeție sui-generis: „A treia coborâre în
infern”. E vorba de cei doi ani de „neutra-
litate”, când țara era divizată în legătură cu
opțiunile politicienilor față de alianțele la
care urma să aderăm, apoi de prima parte
a Primului Război Mondial, declanșarea
propriu-zisă a ostilităților, cu înfrânge-
rile armatei noastre de pe toate fronturile
și retragerea forțată către Iași, cu imense
pierderi umane și materiale. Firește, Iones-
cu-Mihăiești, dar mai ales profesorul
VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018 11
Cantacuzino și prietenii săi – medici și rile unor medici francezi (precum dr. Jean
nemedici –, Barbu Delavrancea, G. Coșbuc, Clunet, fost pasteurian), fiind evidențiată
Gala Galaction, părintele Lucaci, Tache și contribuția curajoasă a Reginei Maria,
Ionescu, chirurgul Thoma Ionescu, militau infirmieră voluntară în luptă cu epide-
pentru alianța noastră cu Franța, intrarea miile și mereu la căpătâiul răniților. Este
în război și eliberarea Ardealului și a altor descrisă „marea trădare” a rușilor și dezor-
pământuri românești. ganizarea armatei țariste, cu retragerea a
Frații Ciucă, Mihai și Alexandru, își sute de mii de soldați de pe front – a celor
amintesc cu acuitate de curajoasele decizii care și-au împușcat comandanții, lăsând
ale profesorului Cantacuzino de a combate descoperite sectoare largi ale frontului
holera printr-o vaccinare în masă cu „vaccin ruso-german, pentru a participa la revoluția
pur”, de a pregăti cantități de seruri antite- bolșevică din 1917.
tanice, apoi de a jugula extinderea epide- Cartea beneficiază de o simțitoare
miilor de holeră asociate cazurilor de tifos prefață a maestrului Dan Puric, „Uite casa
exantematic în rândul trupelor noastre (cu fraților Ciucă!”. Într-un loc, cunoscutul
numeroase victime în rândul medicilor și actor scrie: „Cei doi copii din Săveni (locul
studenților). Sunt preluate pagini cutremu- de baștină al celor doi savanți, localitate pe
rătoare din jurnalul profesorului Cantacu- care într-un turneu, împreună cu trupa sa,
zino despre situația sanitară a țării: „Popu- o străbate, n.n.) fac parte dintr-o Românie
lația noastră moare, armata destinată să a valorilor științifice, cu care oricând ne
fie organizată se topește; miniștrii noștri putem mândri în fața lumii. În același timp,
nu mișcă un deget și se ocupă de interese ei fac parte dintr-o lume a conștiințelor
personale. Generalul Prezan îmi semna- savante cu care ne putem mândri în fața lui
lează această situație și îmi cere să intervin, Dumnezeu, mulțumindu-i în șoaptă pentru
să se ia măsuri. Ca și cum eu singur aș avea faptul că au fost români”.
puterea s-o fac!” (16 februarie 1918). „Până Ce s-ar putea reproșa acestui adevărat
în ziua de 4 martie 1917, muriseră de tifos breviar de Istorie a Medicinei și nu numai?
exantematic 30 de medici și studenți în Sunt pete până și-n soare, încât greșelile
medicină; peste 120 erau bolnavi. Printre „de tipar”, rare, ar putea fi singurele repro-
ei, mortalitatea depășește 30%. Pe străzi, șuri. Astfel, o necesară corectură a unei note
înmormântările se țin lanț. Nu se mai de subsol poate fi luată în calcul la o viitoare
găsesc nici scânduri pentru coșciuge.” ediție: Mecinikov („papa Metch”) n-a murit
Cei doi își amintesc cu detalii de cura- în 2015 (p. 80) – ar fi avut vârsta matusale-
josul și excelentul epidemiolog care fusese mică de 170 de ani! –, ci la 15 iulie 1916.
dr. Popescu-Azuga, ucis de o formă severă,
toxică de tifos. Și-au sacrificat viața mulți Dr. Mihail MIHAILIDE
medici, români și francezi, dar și din tabăra
adversă – germani, maghiari –, fiindcă moli- N. red.: titlul și intertitlurile aparțin
mele nu au granițe. Sunt portretizate figu- redacției.
PUBLICITATE
CVD-REAL2, cel mai mare studiu retrospectiv care confirmă beneficiile
utilizării inhibitorilor SGLT-2 prin reducerea complicațiilor cardiovasculare la
pacienții cu DZ tip2 în practica medicală curentă
Rezultatele au fost prezentate cu ocazia celei de a 67-a sesiuni științifice a American College of Cardiology și au fost
publicate în Journal of the American College of Cardiology1.
Studiul din practica medicală curentă2 (RWE - Real-World Evidence) a inclus peste 400.000 pacienți cu DZ tip2 și
dovedește beneficiile cardiovasculare care se asociază cu utilizarea inhibitorilor SGLT-2: scăderea riscului de deces de
orice cauză cu 49%, a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă cu 36%, a infarctului miocardic cu 19% și a accidentului
vascular cerebral cu 32% (p≤0.001 pentru toate obiectivele), comparativ cu alte terapii pentru DZ tip2.
Această nouă analiză confirmă și completează rezultatele prezentate anterior din cadrul studiului de referință CVD-Real,
pentru că are ca obiective de studiu și infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, are o perioadă mai lungă de urmărire
și a inclus încă șase țări din regiunile Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și America de Nord.
Datele obținute sunt extrem de încurajatoare pentru comunitatea medicală deoarece sugerează o asociere puternică între
utilizarea dapagliflozin și reducerea complicațiilor cardiovasculare3 la o largă categorie de pacienți, cu diferite caracteristici
demografice etnice și rasiale.
NOTE
1. Kosiborod, M. Lower Risk of Cardiovascular Events and Death Associated with Initiation of SGLT-2 Inhibitors versus Other Glucose Lowering
Drugs - Real World Data Across Three Major World Regions with More Than 400,000 Patients: The CVD-REAL 2 Study. Presented at the
American College of Cardiology 67th Annual Scientific Session, 2018.
2. Studiul CVD-REAL este în desfășurare și alte analize vor fi disponibile în cursul anului 2018. Datele au fost obținute din surse anonimizate de
practica medicală curentă, incluzând fișe medicale și registre naționale; meta-analizele au fost validate de grupul independent academic de
statistică de la St. Luke’s Mid America Heart Institute, Kansas City, US.
3. Dintre pacienții incluși în CVD-REAL 2, aprox. 75% au primit dapagliflozin, 9% empagliflozin,
8% ipragliflozin (disponibil numai în Coreea de Sud și Japonia), 4% canagliflozin, 3% tofogliflozin
și 1% luseogliflozin (ultimile două disponibile numai în Japonia).
CVD-REAL: studiu comparativ al beneficiului cardiovascular
la noii utilizatori de inhibitori SGLT2
Studiu internațional de practică medicală curentă (RWE) cu peste 700.000 pacienți cu diverse origini rasiale
și etnice, din patru mari regiuni ale lumii, care își propune urmărirea impactului inhibitorilor SGLT-2 asupra
spitalizării pentru insuficiență cardiacă, deces de orice cauză, infarct miocardic și accident vascular cerebral.
NEVOIA MEDICALĂ NEACOPERITĂ ÎN DZ tip 2
50% din decese
la persoanele cu DZ tip2 din întreaga lume sunt
DZ tip2 este un factor
de risc independent
cauzate de boli cardiovasculare.2,3 și puternic pentru insuficiența cardiacă.4
Insuficiența cardiacă este o complicație Persoanele cu DZ tip2 au un
care poate apărea
precoce în evoluția
RISC MAI MARE DE INSUFICIENȚĂ
CARDIACĂ decât cele fără DZ tip2 și prezintă
DZ tip2.5
un risc crescut de infarct miocardic sau accident
vascular cerebral.6
STUDIU INTERNAȚIONAL DIN PRACTICA MEDICALĂ CURENTĂ1,7
Primul studiu din Date colectate din două analize Peste 700.000 adulți cu
practica medicală din patru mari regiuni ale lumii
vârste de peste 18 ani și DZ
curentă care tip2 în evaluare până la acest
evaluează efectele moment.
inhibitorilor
SGLT-2 12 țări din patru mari regiuni
vs. alte anti-hiper- ale lumii: America de Nord,
glicemiante într-o
Europa, Orientul Mijlociu și
populație largă, de Asia-Pacific.
pacienți cu DZ tip2,
cu risc scăzut de
Ultima analiză include:
BCV. - Urmărire >1 an, aprox.
500.000 pacienți-ani.
Majoritatea
- Aprox. 10.000 evenimente
pacienților (~75%) pentru obiectivul compozit
din cea mai recentă format din spitalizare pentru
analiză nu au istoric
insuficiență cardiacă sau
de BCV. deces de orice cauză.
DESIGNUL STUDIULUI7
Criterii de includere: Criterii de excludere:
Noi utilizatori de inhibitori de SGLT-2 Pacienți cu DZ tip1
sau alte antihiperglicemiante (orale Pacienți cu diabet gestațional
sau injectabile)
DZ tip2 diagnosticat înainte sau la
Studiul este încă în desfășurare,
data începerii tratamentului
iar următoarele analize sunt
≥ 18 ani la data începerii tratamentului
> 1 an în evidență înainte de data așteptate în 2018.
începerii tratamentului
DIABETUL – ÎN CIFRE
425
MILLION
Adulți
în întreaga lume 1 din 11 adulți8
4x Creșterea ratei
la nivel global
sunt afectați trăiesc cu diabet din 1980, pe baza unui studiu
OMS din 2016.9
1. Kosiborod M, et al, on behalf of the CVD-REAL Investigators and Study Group. Lower Cardiovascular Risk Associated with SGLT-2i in >400,000 Patients: The
CVD-REAL 2 Study. Journal of the American College of Cardiology (2018), doi: 10.1016/j.jacc.2018.03.009.
2. Nwaneri C, et al. Mortality in type 2 diabetes mellitus: magnitude of the evidence from a systematic review and meta-analysis. The British Journal of Diabetes &
Vascular Disease. 2013;13(4):192-207.
3. Morrish NJ, et al. Mortality and causes of death in the WHO Multinational Study of Vascular Disease in Diabetes. Diabetologia. 2001;44 Suppl 2:S14-21.
4. MacDonald, et al. Diabetes, left ventricular systolic dysfunction, and chronic heart failure. European Heart Journal. 2008; 29: 1224–1240.
RO-2623/martie 2018
5. Faden, et al. The increasing detection of asymptomatic left ventricular dysfunction in patients with type 2 diabetes mellitus without overt cardiac disease: Data
from the SHORTWAVE study. Diabetes Research and Clinical Practice. 2013.
6. World Heart Federation. Diabetes as a risk factor for cardiovascular disease. Available from: http://www.world-heart-federation.org/cardiovascular-health/-
cardiovascular-disease-risk-factors/diabetes/.
7. Kosiborod et al. Lower Risk of Heart Failure and Death in Patients Initiated on SGLT-2 Inhibitors Versus Other Glucose-Lowering Drugs: The CVD-REAL Study.
Circulation. 2017;137(10).
8. International Diabetes Federation. IDF Diabetes Atlas, 8th ed. Brussels, Belgium: International Diabetes Federation; 2017. http://www.diabetesatlas.org/resour-
ces/2017-atlas.html. Accessed February 21, 2018.
9. World Health Organization. Diabetes. Available at: http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs312/en/
12 VIAȚA MEDICALĂ
Nr. 13 u 30 martie 2018
MEDIC ÎN ROMÂNIA
Importanța igienei orale în prevenirea abceselor dentare
Meseria de medic stoma-
tolog presupune seriozi-
tate, perseverență și multă
răbdare. În prezent, profe-
sioniștii din acest domeniu
efectuează, pe lângă proce-
deele dedicate afecțiunilor
stomatologice, și intervenții
minim-invazive de este-
tică facială. Am vorbit cu
dr. Elena Cristina Alecu,
medic stomatolog ce deține
competențe în implanto-
logie orală și estetică facială,
despre cele mai frecvente
patologii și cum le putem
preveni, dar și despre provo-
cările întâlnite în profesia sa
și cât de importantă este igiena orală corect
efectuată.
– De ce medic stomatolog?
– Mi-am ales această meserie avându-l
ca exemplu pe tatăl meu, care este medic
chirurg. Am vrut să fac tot medicină și m-a
pasionat această ramură, a stomatologiei.
– Care sunt cele mai frecvente afecțiuni pe
care le tratați?
– Majoritatea pacienților se prezintă
prea târziu, când problema lor devine deja
o urgență, mai greu de tratat. De aceea,
abcesul dentar este cea mai frecventă pato-
logie pe care o întâlnesc. Dacă este necesară
extirparea nervului, se va efectua un drenaj
pe loc în momentul în care se prezintă
pacientul, dar doar după ce avem radio-
grafie. Apoi dintele va fi lăsat deschis o zi
sau două, în cazul în care există o infecție.
Dacă dintele are indicație de extracție, se va
administra inițial antibiotic timp de șapte
zile, iar extracția se va efectua în a patra zi,
apoi se va continua cura de antibiotic. Există
cazuri în care se apelează la chirurg pentru
a se efectua extracția. De exemplu, în cazul
unui molar inclus sau care are o poziție mai
dificilă. Dacă este o extracție mai simplă,
care nu prezintă risc, se va efectua de către
medicul stomatolog în cabinet. Întot-
deauna trebuie încercată salvarea dintelui,
chiar dacă inițial acesta poate prezenta
anumite elemente ce indică extracția. Întâi
se încearcă tratarea acestuia. De asemenea,
întotdeauna se încearcă și salvarea nervului.
În cazul unei carii care este aproape de
nerv, se pune un ciment care conține calciu
deasupra camerei pulpare și încercăm să
punem o plombă. Însă extracția nervului
este obligatorie în cazul unui abces.
– Care sunt cauzele
acestor afecțiuni?
– Igiena dentară defi-
citară sau amânarea
prezentării la medic. Paci-
enții se prezintă efectiv în
momentul în care durerea
nu mai cedează. De aceea se
ajunge mai mereu la abcese,
la probleme mai dificile.
Este necesară efectuarea
unei igiene dentare corecte:
perierea dinților de trei ori
pe zi, utilizarea apei de gură,
cu un conținut mai mare sau
mai mic de clorhexidină, în
funcție de patologiile paci-
entului, folosirea unei paste
de dinți adaptată tipologiei pacientului și a
aței dentare. Este nevoie și de o igienizare
profesională – detartraj și periaj, plus un air
flow o dată pe an sau la șase luni, în funcție
de predispoziția pacientului de a depune
tartru.
– Ce ne puteți spune despre sângerările
gingivale? Cum le putem trata?
– Sângerările gingivale apar tot în urma
unei igiene precare, secundar inflamării
gingiilor. De multe ori există și tartru la nivel
local care irită gingia și determină sânge-
rări și mai abundente. În plus, majoritatea
pacienților au în antecedentele heredoco-
laterale la rudele de gradul I, cel mai des,
boli parodontale. Pacienții care prezintă
sângerări gingivale trebuie să facă controale
bianuale și se realizează igienizarea profe-
sională, dacă este cazul. Acestor pacienți
le este indicată utilizarea unei ape de gură
cu un conținut mai mare de clorhexidină,
periaje regulate cu o perie mai moale și o
pastă de dinți care să protejeze și gingiile.
Această afecțiune se poate asocia cu cariile
dentare, dacă acestea sunt situate în zona
coletului dentar, dar cel mai frecvent apar
din cauza bolii parodontale sau a lipsei de
igienă.
– Se pot efectua tratamente stomatologice
la femeile gravide? Există riscuri?
– În momentul în care pacienta este
gravidă, nu se efectuează anestezie. Astfel,
trebuie găsită o modalitate de a trata afecți-
unea de care suferă fără a provoca durere sau
în anumite cazuri trebuie să o temporizăm
până când pacienta va naște. Dar cel mai
important lucru este eliminarea durerii.
Antibioticele se pot administra, o amoxici-
lină simplă cel mult, pentru că în caz contrar
infecția nu poate fi eliminată și trebuie efec-
tuată o incizie la nivel local. De asemenea,
femeile care alăptează au contraindicație la
antibiotice, însă și acestea se pot administra
în anumite cazuri, dacă pacienta întrerupe
lactația timp de o săptămână sau două. La
femeile care alăptează se poate efectua
anestezie locală, pentru că nu există riscuri.
Cantitatea de anestezic care trece în lapte
este foarte mică sau uneori inexistentă.
Alte grupe de risc sunt pacienții cu boli
cronice, cei cu hepatite virale cronice, paci-
enții cu boli cardiovasculare (au restricție la
anestezie), diabeticii.
– Dar în cazul pacienților cu infecții?
Există riscul de contaminare?
– În cazul acestor pacienți, medicul va
utiliza două perechi de mănuși, un halat cu
mânecă lungă și un scut facial. Trebuie efec-
tuate manevre minim sângerânde pentru a
nu exista un risc de contaminare și pentru
că țesutul se vindecă mult mai greu la paci-
enții care prezintă o afecțiune de acest gen.
De asemenea, se utilizează un anestezic
fără vasoconstrictor pentru a nu provoca
o sângerare prelungită. Ideal, acești paci-
enți trebuie programați ultimii, la sfârșitul
orelor de lucru. Apoi, după ce pacientul
pleacă din cabinet, se dezinfectează foarte
bine instrumentarul înainte de a-l trimite
la sterilizat. În cabinet este obligatoriu să
existe o lampă bactericidă care va funcționa
măcar 15 minute la final.
– Când se poate efectua primul control
stomatologic la copii?
– Controale se pot face oricând, de la
doi ani în sus. Însă manoperele efective se
efectuează în funcție de cât de ușor colabo-
rezi cu copilul respectiv. Dacă este receptiv
și are mici carii de biberon care deranjează
estetic (pentru că în ziua de astăzi există
părinți care sunt preocupați de estetică
și la copil), se tratează pe loc, ușor, fără a
provoca durere. Se pune întâi un pansament
calmant și apoi tratamentul este efectuat în
următoarea ședință. În schimb, dacă acesta
nu este cooperant și este foarte gălăgios,
nu trebuie niciodată forțat. Mai degrabă, se
poate indica mamei să îl spele mai bine pe
dinți pentru ca aceste carii să nu evolueze și
să revină când va mai crește un pic. Pentru
că dacă acesta este speriat de mic, va rămâne
cu traume.
– Albirea dentară reprezintă un subiect
controversat, mulți considerând-o nocivă.
Există soluții de albire dentară care să nu
dăuneze smalțului?
– Albirea dentară nu este nocivă, așa
cum se mai aude. Într-adevăr, este nocivă
pentru acei pacienți care au deja o sensi-
bilitate dentară sau carii de colet, ori carii
MEDICINA ALTFEL
ÎNTRE GHILIMELE
O autoritate de reglementare (destul de
inconstantă ca prestație) a comunicat,
acum vreo săptămână, că a sancționat o
netratate. În aceste cazuri nu se face albire. televiziune pentru că promovează niște
Eventual se face doar după ce cariile sunt bazaconii despre vindecarea bolilor prin
tratate. Dacă după tratament dinții sunt metode neconvenționale, care, de fapt, sunt
în continuare sensibili, nu se face albire, veritabile superstiții purtătoare de bigotism.
pentru că afectează smalțul și mai tare. Deoarece sunt numeroase platformele media
care produc acest tip de aberații, se poate
Dacă pacientul nu prezintă semne de sensi-
presupune că postul TV pe care l-a lovit
bilitate, se poate face albire. După albire, se ghinionul a fost desemnat prin tragere
folosește două săptămâni o pastă de dinți la sorți. (M. G. C.)
pentru diminuarea sensibilității dentare
și repararea canaliculelor dentinare. Este
indicată o dietă albă (pacientul nu trebuie
să bea cafea, de exemplu) timp de două
săptămâni. Albirea dentară trebuie făcută
cât mai rar, pentru că smalțul dentar este
afectat într-o anumită măsură, chiar dacă
un pacient nu are sensibilitate dentară.
Ideal este să fie făcută o dată la doi-trei ani,
nu mai devreme.
– Fațetele dentare dăunează sănătății
dinților?
– Fațetele dentare sunt la modă, arată
foarte bine, dar nu sunt neapărat cea mai
bună soluție, pentru că se frezează din dinte.
Ce-i drept, există și un tip de fațete pentru
care nu este necesară frezarea dintelui, dar
este mai complicat. Se trimit ampretele în
SUA la laborator, durează mai mult, sunt
foarte scumpe. Fațetele clasice necesită
o șlefuire a dintelui și prezintă un risc de
decimentare dacă pacientul nu respectă
anumite reguli. Cum ar fi să nu muște din
alimente dure, inclusiv din mere. Din acest
28 martie este Ziua internațională a
punct de vedere, dacă pacientul își dorește
preparatelor pe bețișoare. Deși această zi
dinți mai frumoși, în locul acestor fațete, se este sărbătorită în special în SUA, putem să
poate realiza o șlefuire minim-invazivă și se o adaptăm și pentru România. Astfel, putem
pot acoperi cu niște coronițe foarte subțiri mânca mult mai ușor preparatele tradiționale
dacă acestea vor fi servite pe un bețișor:
care rezistă oricum mai bine decât fațetele sarmaua pe bețișor, mămăliga pe bețișor sau
dentare.
șoriciul pe bețișor. (R. D.)
– Care este situația intervențiilor de este-
tică facială? Cât de grea a fost deprinderea Sau, mergând pe același fir al tradiției,
putem reînvia obiceiurile inaugurate cândva
acestor proceduri?
de Vlad Țepeș: oficiali pe bețișor. Doar dacă
– Pe partea de estetică facială, eu realizez
situația o impune, desigur, și când fapta
injectări cu acid hialuronic, injecții cu botox, nu e dezincriminată de Curtea
fire de lifting etc. A fost destul de greu până Constituțională. (A. M.)
am învățat toate aceste tehnici. M-au ajutat
foarte mult cursurile și congresele din stră- După ce unele franțuzoaice au decis că e de
bonton să renunțe la machiaj în vacanțe,
inătate, plus faptul că în momentul de față
lucrurile nu s-au oprit aici: recent, o
lucrez și la o clinică care se ocupă strict cu
adolescentă din departamentul Essonne
așa ceva. Cererea este destul de mare, în
a găsit că e foarte șic să își facă poze cu
fiecare zi sunt programări. impresionanta ei acnee și să le expună în
– V-ați gândit vreodată să părăsiți rețea, iar tot mai multe tinere au imitat-o.
România? Dacă tendința se menține, este posibil să mai
vedem și postări cu mustăcioare, sprâncene
– Voi rămâne în țară, categoric.
inegale, buze neconforme, riduri autentice,
Vreau să mă extind, să deschid mai multe
obraji ofiliți și altele, iar acolo unde sunt
cabinete, atât în București, cât și în țară. Nu
cazuri flagrante de fizionomii perfecte să
am gânduri de plecare. fie solicitate tehnicile cosmetice și estetice
pentru a strâmba unele chestii pe care, de
obicei, sunt chemate să le îndrepte. (M. G. C.)
Dr. Roxana DUMITRIU

ESENȚE TARI
Legătura nemijlocită a medicului cu pacientul
Diferența de vârstă dintre semnatarul
acestor rânduri și autorul citatului alăturat
e de numai 15 ani sau, cum ar veni, doar o
jumătate de gene-
rație. Diferența
devine însă semni-
ficativă atunci când
judecăm alma mater
a fiecăruia dintre noi.
Eric Topol a absolvit
facultatea de medi-
cină a Universității
Virginia, iar eu pe
cea a Institutului Medico-Farmaceutic din
București. Treptat, ne-am îndepărtat și mai
mult unul de altul, eu devenind medic ATI,
el specializându-se în două domenii medi-
cale complet diferite de al meu, și anume
cardiologia și genetica. Topol e recipientul a
nenumărate premii, pe bună dreptate meri-
tate, oferite pentru aportul său la dezvol-
tarea geneticii, și introducerea de medica-
mente antiagregante și anticoagulante noi,
cum ar fi clopidogrelul și bivalirudina. Și eu
am folosit o mulțime de medicamente noi
și foarte noi, dar nu am contribuit cu mai
nimic la apariția și folosirea lor.
Însă, în ciuda diferențelor de mai sus, la
care se pot adăuga multe altele, credeam că
ceva ne unește, pe noi, cei doi medici, fiecare
practicându-și meseria la mii de kilometri
distanță unul de altul, dar amândoi având în
grijă pacienți, și anume stetoscopul. Se pare
că m-am înșelat amarnic.
Aș vrea să fiu înțeles de la bun început.
Orice medic născut în preajma jumătății a
doua a secolului trecut a fost expus unei
intense educații privind folosirea stetosco-
pului. Stetoscopul a devenit, deja de mai
bine de două sute de ani (i-am sărbătorit
bicentenarul în 2016), cel mai cunoscut
(să-l numim) aparat medical, el caracteri-
zându-ne pe noi, medicii, mai mult decât
orice alt instrument. Folosirea lui a devenit
un fapt cotidian, într-atât încât am fost
obligați, din primii ani de studiu, să ni-l
procurăm și am fost învățați de pe băncile
facultății să-l purtăm cu noi tot timpul, fie
agățat de gât, fie în buzunarul halatului alb.
Iată, deci, poza medicului din ultimele
două secole: un individ (și mai târziu și o
persoană de sex feminin) îmbrăcat în halat
alb și purtând în mod vizibil un instrument
care se numește stetoscop biauricular.
Nu e vreo noutate că, de zeci de ani, o
multitudine de instrumente medicale au
intrat în uzul curent, oferind medicului
informații despre starea sistemului cardio-
respirator și contribuind în mod substanțial
la stabilirea unui diagnostic corect. Radi-
ologia și undele piezoelectrice sunt doar
două dintre tărâmurile medicale respon-
sabile pentru adevărata revoluție care s-a
petrecut (și încă mai are loc) în domeniul
diagnosticii instrumentale. Nimeni nu-și
mai închipuie azi că e posibil a practica o
medicină modernă ajutându-te numai de
stetoscop. Și, cu toate acestea...
Cu toate acestea, în ochii mei (și sper
nu numai în ai mei), stetoscopul rămâne un
instrument de uz cotidian în practica medi-
„Folosirea stetoscopului
pentru a ausculta cordul
e astăzi o metodă învechită.”
(Eric Topol)
cală. Nu e în intenția mea să trec în revistă
situațiile în care auscultarea prin stetoscop
oferă un diagnostic pe loc, în felul acesta
permițând continuarea investigațiilor într-o
direcție clară, nu conform practicii de a
căuta acul în carul cu fân. Iată totuși doar
câteva exemple.
Auscultarea carotidelor oferă date foarte
importante cu privire la procentul stenozei
uneia din aceste artere. Un suflu la acest
nivel obligă la un examen Doppler, așa cum
absența suflului la care se adaugă completa
inexistență a semnelor clinice duce la
concluzia că, în majoritatea cazurilor, nu e
vorba de o stenoză carotidiană. Un exemplu
și mai elocvent e folosirea stetoscopului în
primele zile de după o intervenție chirurgi-
cală abdominală cu scopul decelării peris-
talticii. Apariția sunetelor produse de mobi-
litatea anselor intestinale asigură echipa
terapeutică de apariția tranzitului, un semn
bun de reușită a operației. Auscultarea bila-
terală a toracelui după o intubație traheală
e obligatorie. Dovada ventilației ambilor
plămâni indică corectitudinea plasării
sondei traheale, iar absența acestei dovezi
obligă efectuarea imediată a unei radiografii
toracice.
Utilizarea stetoscopului a devenit o
rutină chiar și pentru personalul mediu. În
secțiile de terapie intensivă, el e folosit de
asistentele și asistenții medicali aproape la
fiecare pacient și aproape în fiecare schimb.
Voi da însă replica celor sceptici, care vor
sesiza – și pe bună dreptate – că, în ziua de
azi, nimeni nu se poate baza în toate situ-
ațiile pe ceea ce oferă stetoscopul, că noua
(și în multe cazuri vechea) tehnologie stă la
dispoziția medicului 24 de ore din 24 și că,
în majoritatea cazurilor, costul unei inves-
tigații instrumentale e suficient de redus
pentru a justifica folosirea noilor tehnici
în scopul obținerii unui diagnostic precis.
Dar tocmai dependența totală de noua
instrumentație poate duce cu ușurință la
exagerări.
Nu am idee ce se petrece azi în spita-
lele japoneze, dar, în urmă cu numai 15
ani, orice pacient chirurgical operat sub
anestezie generală era supus unei radio-
grafii toracice în primele ore postoperator.
Explicațiile colegilor japonezi erau departe
de a fi convingătoare și nu e nevoie de a
aminti aici prețul unei asemenea practici
de zi cu zi. Dar, dacă m-aș opri aici și m-aș
mărgini doar la pledoaria de mai sus, aș
păcătui față de instrumentul aflat în posesia
fiecărui medic și mai ales m-aș face vinovat
de o ilustră neglijență în gândire. Pentru că,
dacă rolul obiectiv al stetoscopului poate fi
pus în discuție și sub semnul întrebării, dacă
ideea că în era actuală stetoscopul „și-a trăit
traiul și și-a mâncat mălaiul” poate fi accep-
tată și apărată în ceea ce privește aportul
său la diagnosticul unor stări de fapt, nimeni
însă nu poate obiecta împotriva faptului că
utilizarea acestui simplu
instrument contribuie
în mod clar la legă-
tura dintre pacient și
medicul său.
Nici eu și niciunul
dintre fidelii cititori ai
acestei publicații nu
vom apuca epoca în care
diagnosticul oricărei
maladii va fi obținut prin
metode robotice, în care
aportul medicului va fi
practic inutil sau în cel
mai bun caz pasiv. Deși
există deja semne care
indică apropierea acestei
ere, noi nu vom fi martorii
apariției ei. Nu e vorba
aici de science fiction.
Suntem la un pas de momentul când șose-
lele noastre vor fi împânzite de vehicule fără
șofer. Și atunci e clar de ce în Statele Unite
se lucrează intens la fabricarea unui aparat
de anestezie robot, care urmează să admi-
nistreze droguri anestezice fără a fi nevoie
de prezența sau de intervenția medicului.
Aparatul se numește Sedasys și e produs de
o companie mare.
Nu e departe momentul în care medicul
va asista, mai mult sau mai puțin pasiv, la
procesul de diagnostic al pacientului său,
așteptând cu răbdare rezultatul inves-
tigațiilor automate ce i se vor transmite
prin calculator. Dar ceea ce rămâne și va
continua să rămână e legătura umană dintre
medic și cel aflat în îngrijirea sa. Momentul
în care medicul se apropie de pacientul său,
îi cere să se dezbrace și începe să-l consulte,
aplicând stetoscopul pe toracele acestuia,
creează o legătură mintală absolut necesară
pentru senzația (certitudinea?) de încredere
în medicul în ale căror mâini pacientul și-a
plasat soarta.
Sunt dispus să accept că ceea ce oferă
auscultarea prin stetoscop e departe de a fi
suficient pentru a ajunge, în cele mai multe
situații, la un diagnostic corect. Sunt, de
asemenea, dispus să accept părerea după
care procesul auscultației nu e eficient din
punctul de vedere al timpului „irosit” față
de valoarea datelor ce le poate furniza. Și,
cu toate acestea, nimic nu poate înlocui
acest instrument de legătură între pacient
și medicul său. Folosirea stetoscopului,
alături de aplicarea percuției și palpării,
face parte integrantă din arsenalul clinic ce
stă la dispoziția medicului pentru a examina
un pacient. Auscultarea toracelui evită acea
frază pe care o auzi nu o dată, exprimată de
pacientul de-abia ieșit din cabinetul medi-
cului: „Nici nu m-a examinat, a stat tot
timpul cu nasul în computer!”.
Utilizarea stetoscopului face parte din
moștenirea pe care noi, cei în vârstă, o trans-
mitem învățăceilor noștri. Alături de obli-
gația de a ne referi în orice moment potrivit
la metodele moderne de diagnostic pe care
tehnologia de azi ni le pune la dispoziție,
explicând și demonstrând modul de folo-
sire a stetoscopului, noi de fapt impunem
studentului și tânărului medic noțiunea de
legătură nemijlocită cu pacientul. Pentru că
stetoscopul rămâne singurul (da, singurul!)
instrument medical care are la ambele
capete o ființă umană.
La final, o destăinuire. O intervenție
chirurgicală veche de ani îmi pretinde un
control cardiologic la intervale regulate.
Și, de fiecare dată, sunt mândru de colegul
meu, profesor de cardiologie, care nu uită
să-mi ausculte cordul, asigurându-mă de
normala funcționare a acestui organ. Și
asta se întâmplă imediat înainte de a trece
în cabinetul de ecocardiografie pentru
examenul de efort!
Prof. dr. Gabriel M. GURMAN
Omer, Israel
gurman@bgu.ac.il