ÎN FAȚA

Începând de astăzi, ziarul SORȚII SUNTEM

se distribuie exclusivTOȚI prinVULNERABILI
abonamente, în format
TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)
tipărit și digital, cătreȘiprofesioniștii dinsistemului
ajută un bolnav lăsat în afara domeniulsă meargăsănătăţii.
la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 9 (1725), anul XXXV

3 martie 2023
16 pagini
+4 pagini anunţuri
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Profesioniste
în sănătate

Proporţia femeilor care lucrează în sistemul medico-sanitar

din România este covârșitoare. Ea începe de la 66% în cazul
stomatologilor, crește la 76% la medici și ajunge la peste 90% în cazul
farmaciștilor și asistenţilor medicali, conform datelor Institutului
Naţional de Statistică din 2022. Cu ocazia Zilei Internaţionale a
Femeii, vă prezentăm trei dintre doamnele care performează în
diferite arii ale sistemului de sănătate românesc.
PAGINILE 8-9

INTERNAŢIONALE Pentru un pacient OPINII

Medic în România

Atenţie la
protoxidul de azot
Inhalarea excesivă de
protoxid de azot poate
cauza carenţe de vitamina
B12, cu posibilitatea
inducerii de leziuni
la nivelul sistemului
nervos. În ianuarie,
Regatul Ţărilor de Jos a
devenit prima ţară care a
interzis prin lege folosirea
acestuia. PAGINA 4
POSTURI
SCOASE LA aflat la începutul Iertare, doamnă
CONCURS bolii oncologice, a-l doctor!
în unităţile instituţionaliza Empatia și compasiunea
sanitare de stat poate fi un măcel se discută, dar nu se
practică. Faptul că, la
„Viaţa Medicală” emoţional. un congres, nu i-am luat
continuă să publice apărarea unei rezidente
lista posturilor scoa­se Dr. Marinela „taxate” pentru că și-a
la concurs, preluând și Stănculete, director spus oful, m-a făcut să-i
medical al Clinicii
infor­maţii de pe site-urile Concierge Medical, cer iertare pentru lipsa
posturi.gov.ro și ms.ro. Enayati Medical City mea de reacţie, spune
SUPLIMENT ANUNŢURI dr. Nicolae-Iordache
PAGINA 15 Iordache. PAGINA 5
2 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9 Actualitate
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
La fiecare
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC,
frază pe care
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
medicul o
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
pronunţa,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
răspunsul
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA, invariabil al
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU, bolnavului
era:
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,

„Adevărat?!”.

Analfabetismul
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA

medical
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
Într-o perioadă în care
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
izbucnesc noi scandaluri Grupaj
legate de unii medici și în realizat

astăzi
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU care se încearcă redefinirea de prof.
Tehnoredactare malpraxisului, un alt dr. Florin
GINA MANCIU
subiect este total neglijat: Mihălţan,
Corectură Institutul de
CRISTINA ANGHEL
potenţialul pacientului și
Pneumoftiziologie
EDITOR
modul în care el percepe „M. Nasta”,
Director general serviciile medicale oferite. București

dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  și noua falie de la Târgu Jiu nasc
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
S
untem într-o perioadă di- scandaluri cu medici culpabili, Oare de câte ori nu se repetă acest ţinut cont de starea lui. Ce a făcut
ficilă, generată de multi- izvor nesfârșit de „talk show-uri”, scenariu? pacientul? A reluat imprecaţiile
ple realităţi ale societăţii uitându-se că avem un alt subiect Se vorbește despre lipsa de verbale și agresivitatea.
românești. Inflaţia a golit total neglijat – potenţialul paci- educaţie a noilor generaţii, despre În plus, la încercarea de a i se
buzunarele românilor. Războiul de entului român și modul în care rata crescută de abandon școlar, face investigaţii necesare a recurs
la graniţă distruge moralul și creș- el percepe serviciile medicale despre modul în care bolnavii sunt la înjurături, neratând nimic din
te anxietatea celor slabi de înger. oferite. (ne)trataţi de medici sau despre bogatul caleidoscop al naţiunii noas-
Seismele repetitive din Turcia, dar Nu aș fi abordat acest subiect lipsa de atenţie a personalului tre. De unde atâta răutate? Omul
dacă una dintre colaboratoarele medical. Reclamaţia pacientului nu avea nicio problemă psihică. Era
multiple întrebări în legătură cu de pe secţie nu mi-ar fi povestit sperie, aduce controale la toate însă înverșunat împotriva unui sis-
viitorul fiecăruia. despre un pacient pe care l-a avut nivelurile, dar când personalul tem de care de fapt depindea.
În acest timp, Colegiul Medici- în grijă. Omul era un marginalizat medical are plângeri reale legate
lor face eforturi pentru protejarea social, cu un cancer pulmonar, că- de comportamentul abuziv al bol- Grobianismul, un efect al
corpului medical de agresivitatea ruia, după investigaţiile adecvate, navilor și al aparţinătorilor, cine le lipsei de educaţie?
crescută a pacienţilor și pentru a încercat să-i explice în detaliu ia în considerare? Oare cât va trebui să mai to-
redefinirea criteriilor de malpra- boala, perspectivele, terapia. La lerăm acest limbaj suburban al
xis, iar spitalele caută să acopere fiecare frază pe care o pronunţa, Împotriva celor care vor să unor pacienţi needucaţi? Această
cheltuielile în creștere cauzate de răspunsul invariabil al bolnavu- ajute tendinţă de a minimaliza efortu-
scumpirea energiei poluante. lui era: „Adevărat?!”. Am realizat Nu demult am avut în secţie doi rile serioase pe care le facem ca să
Ca și când nu ar fi de ajuns, doar prin acest răspuns că dialogul pacienţi oarecum asemănători, iar diagnosticăm în timp util, uneori
mai izbucnesc și era monolog. legea seriilor a făcut ca amândoi să contracronometru, cazuri care vin
ajungă în același salon. Dialogul cu în ultimul moment la spital și de la
ei era fragmentat de reacţiile lor care ulterior rudele așteaptă mi-
Realitatea rușinoasă agresive. O agresivitate manifes- nuni. Nu este un deficit de educaţie
În prezent, analfabetismul funcţional este o reali- tată faţă de tot ce însemna perso- medicală? Comportamentul lor nu
tate în România, dacă mă uit la rezultatele ultimului studiu nal medical. Amândoi erau cazuri este cumva legat de lipsa unei edu-
naţional de literaţie realizat de Platforma Digitală pentru Îmbu- sociale. Salonul, mult peste con- caţii solide pe care ar fi trebuit să o
nătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO). Patru din zece elevi (42%) diţiile de acasă, nu le conve- primească la școală sau în familie?
din ţara noastră nu pot interpreta o informaţie și nu pot avea propriile nea, chiar dacă din punct de Iar lucrurile nu se opresc aici.
idei. Se face mult caz de jurământul lui Hipocrate, de obligaţiile și îndato- vedere locativ, igiena era Avem și un alt fel de analfabetism,
ririle medicului, dar dacă atâţia nu știu și nu înţeleg ceea ce citesc, s-ar putea corespunzătoare. Unul poate funcţional, reprezentat de ca-
ca efortul de a transmite o informaţie medicală personalizată să le depășească și dintre ei, deși avea o boală tegoria de aparţinători care vin cu
mai mult capacitatea de percepţie. Astfel, s-ar putea ca încercarea de a-i proteja de respiratorie invalidantă, bolnavi cu cancere pulmonare de
o boală să nu aibă niciun succes. Este, de fapt, un efect al absenţei sau insuficienţei fuma în salon și jignea stadiul patru și care, deși primesc
fondurilor pentru programe preventive, care au și veleităţi educaţionale. Dar și al tot personalul. În plus, explicaţii suficiente, în detaliu, de
absenteismului școlar din copilărie, al vieţuirii într-un mediu sărac, cu familii fără urina ostentativ în pat. la toată echipa care asistă bolnavul,
părinţi, al creării ulterioare, în viaţa adultă, a unor cercuri vicioase, condimentate Celălalt, deși avea revin la infinit cu aceleași între-
cu alcool, droguri, fumat, deprofesionalizare etc. un BPOC sever cu in- bări. Asta, după ce, aparent, înţeleg
E interesant că se caută rezolvarea acestor probleme la spital, unde pacienţii suficienţă respiratorie cât de gravă este situaţia, reluân-
ajung în ultimul moment. Unde, adesea, halatul alb este pus la zid și executat fără importantă, dependent du-se expunerile contextului de
a se ţine cont de context. de oxigen, deși realiza instalare a bolii, de exprimare a ei
Pe bună dreptate, Michel de Montaigne spunea că sănătatea este darul gravitatea situaţiei, ceruse într-o fază tardivă, dar cu o altă am-
cel mai frumos și mai bogat pe care natura știe să-l facă, dar dacă luăm în anterior o externare de pe plitudine simptomatică la o nouă
considerare și vorbele de duh ale lui Mark Twain – „Dacă oamenii ar în- altă secţie de la noi. A mers internare. Iar indecizia lor legată
văţa să meargă și să vorbească așa cum sunt învăţaţi să scrie și să acasă, unde aparţinătorii nu au de momentul critic (decizia de a in-
citească, toată lumea ar șchiopăta și s-ar bâlbâi” –, realizăm vrut să-l primească. Atunci s-a re- tuba un pacient în fază terminală)
de ce, în România, medicii se confruntă cu aceste pro- întors la spitalul de unde nimeni se transformă ulterior într-un mo-
bleme reale ale unei populaţii subeducate sau nu l-a externat disciplinar pentru tiv de reclamaţie. Este un alt mod
needucate. comportament și limbaj, în ciu- de a ne transplanta forţat ideea de
da a ceea ce făcea, deoarece s-a medicină defensivă.
Actualitate
Editorial
Să dăm sens
vieţii!
Dr. Gabriel Diaconu
CMR propune Apel pentru
introducerea unui corp o convieţuire
al experţilor medicali mai bună cu
bolile rare
Introducerea unui corp al
experţilor medicali care să
realizeze expertiza judiciară
a unor clauze obligatorii
în poliţele de malpraxis
și să ofere posibilitatea
înţelegerii amiabile între
medic, asigurător și pacient
sunt câteva din propunerile
CMR pentru un sistem mai
eficient de gestionare a
greșelilor medicale.
C
olegiul Medicilor din
România (CMR) a orga-
nizat marţi, 28 februa-
rie, la Universitatea de
Medicină și Farmacie din Craiova,
ultima dintr-o serie de șase dez-
bateri publice pe tema gestionării
greșelilor medicale în România.
Potrivit reprezentanţilor
CMR, este nevoie de mecanisme
mai eficiente care să permită echi-
pelor medicale să înveţe din gre-
șeli, astfel încât să evite repetarea
lor. Astfel, România ar trebui să se
alinieze practicilor internaţiona-
le, instituind un sistem nepunitiv
care să încurajeze recunoașterea și
raportarea greșelilor medicale.
Pe de altă parte, atunci când o
greșeală medicală a creat o suferin-
ţă sau un prejudiciu unui pacient,
participanţii la dezbatere au căzut
de acord că acesta are un drept
incontestabil de a primi, într-un
timp rezonabil, compensaţii finan-
ciare: „Din păcate, acest lucru nu
se întâmplă din mai multe cauze:
România va marca Ziua
Europeană a Miasteniei Gravis
Șapte state din Europa, prin-
tre care și România, introduc în
calendar Ziua Europeană a Mias-
teniei Gravis. Marcată pentru pri-
ma dată, anul acesta, la 2 iunie,
iniţiativa își propune să atragă
atenţia asupra miasteniei gra-
vis (MG), o afecţiune autoimună
Mă confrunt cu o poveste care,
medical și personal, mi-a îndoit o
seamă de credinţe. M-a făcut să mă
întreb care sunt limitele medicinei,
care e menirea noastră și dacă exis-
tă cumva un moment când, de fapt,
cel mai bun lucru pe care l-am putea
face ar fi să admitem neputinţa, deci
să ne smerim.
Nu am să dau detalii din caz.
Este suficient să spun că e vorba de
o persoană cu care am lucrat, câţiva
ani în urmă, după ce-a trecut prin-
tr-o tragedie teribilă. La momentul
respectiv – familia o spune, nu eu
– am ajutat-o să se ridice din morţi,
moral. Revenirea a fost la fel de spec-
taculoasă precum declinul. După
un an și nenumărate ore petrecute
împreună, către Crăciunul ultim al
relaţiei noastre, ne-am luat la reve-
dere. Era din nou vie, avea un viitor
în faţă. Dar ceasul și ora uneori fac
toată diferenţa, astfel că, subit, la
comisiile de monitorizare pentru
cazurile de malpraxis din cadrul
Direcţiilor de Sănătate Publică nu
sunt funcţionale în cele mai multe
cazuri; mecanismul răspunderii
civile în caz de malpraxis nu funcţi-
onează eficient. Există întârzieri ca
urmare a mecanismului actual de
expertiză judiciară și a numeroase-
lor clauze de exonerare în poliţele
de asigurare în caz de malpraxis.
Acest lucru face ca poliţele să nu
acorde de fapt o acoperire reală”.
Prin urmare, sunt necesare
anumite modificări ale mecanis-
melor actuale de gestionare a gre-
șelilor medicale, care să permită o
soluţionare mult mai rapidă a do-
sarelor de răspundere civilă în caz
de malpraxis.
Soluţii propuse
Una dintre soluţiile propuse
pentru o mai bună gestionare a
greșelilor medicale este înfiinţa-
rea unui corp al experţilor me-
dicali care să realizeze expertiza
judiciară. O alta vizează îmbună-
tăţirea sistemului poliţelor de asi-
gurare în caz de malpraxis, astfel
încât plata despăgubirilor pentru
pacienţii care au suferit prejudicii
neuromusculară. MG afectează,
în Europa, până la 100.000 de
persoane. Introducerea în calen-
dar a Zilei Europene a Miasteniei
Gravis a fost anunţată de coaliţia
#AllUnitedforMG, cu ocazia Zilei
Bolilor Rare. Din coaliţie fac parte
asociaţiile de pacienţi și reprezen-
un an depărtare, aceeași persoană a
avut un incident medical grav. Ajun-
să la spital, a fost preluată de medici,
care au intervenit chirurgical de ur-
genţă, deși perspectiva era extrem
de sumbră. Totuși a supravieţuit.
Cum a supravieţuit, cu ce prognostic
a supravieţuit – e altă treabă. Astfel,
lupta a continuat și continuă și în
zilele noastre, cu momente aproape
magic de luminoase, dar și cu tene-
bre din ce în ce mai adânci. Realist
vorbind, va muri.
Iată care e problema mea. Nu e
prima oară când am oferit consul-
tanţă în ceea ce privește EOLC (end-
of-life care), „îngrijire la capătul vie-
ţii” sau „paliaţie”. Mi-e foarte greu,
mai ales fiind istoricul meu profesi-
onal cu această persoană. Dar și mai
greu a fost când m-a întrebat fami-
lia, reflexiv, „cum de-am ajuns aici?”,
să răspund că „din cauza medicinei”.
Dacă nu era medicina, ce ironie,
să fie preluată în mod real și efec-
tiv de asigurător, în temeiul poliţei
de malpraxis.
Se mai propune introducerea
posibilităţii unei înţelegeri ami-
abile între medic, societatea de
asigurare emitentă a poliţei de
malpraxis și pacient, care să per-
mită despăgubirea încă din faza de
pre-litigiu. Procedura nu va exclu-
de însă calea de acces la instanţa
de judecată.
De asemenea, se urmărește cla-
rificarea condiţiilor în care medi-
cul poate răspunde, inclusiv penal,
pentru a avea o practică judiciară
coerentă. În acest sens, se porneș-
te de la constatarea că în practica
judiciară internaţională este făcu-
tă distincţia între o greșeală invo-
luntară și încălcarea conștientă a
normelor de bună practică medi-
cală de către medic, rezultând, ast-
fel, forme diferite de răspundere
juridică.
În plus, se impune și întări-
rea mecanismelor de răspundere
disciplinară astfel încât, în cazul
greșelilor grave sau repetate, de
exemplu, să intervină ridicarea
dreptului de practică a medicului.
Dorina Novac
tanţi din domeniul sănătăţii din
Belgia, Franţa, Germania, Grecia,
Italia, România și Spania.
Coaliţia își propune să conso-
lideze drepturile pacienţilor pen-
tru o calitate mai bună a vieţii, se
arată într-un comunicat. Întrucât
gradul de dificultate al bolii nu
este recunoscut la nivel european,
se creează inegalităţi în îngrijirea
pacienţilor cu MG, subliniază re-
prezentanţii coaliţiei.
Florentina Ionescu
persoana ar fi murit. Dacă medicina
nu știa să facă atât de multe lucruri
și cu atâta investiţie, cu invazivita-
te, dar și cu rafinament, astăzi nu
făceam EOLC, făceam muncă de
doliu. Și că am putea să ne simţim
mândri că, în lupta cu moartea, am
tot câștigat teren, am tot mușcat din
brazdă, am tot împins graniţa. „Am
câștigat timp”, reflectau rudele în
cea mai recentă conversaţie. Timp.
Neîndoielnic dacă asta căutăm, dacă
asta urmărim, timpul e comoara pe
care o iscodim cu eforturile noastre
eroice. Dar ce-o fi acela timp? Timp
pe patul de suferinţă. Timp să con-
tinuăm să brutalizăm, uneori, un
corp în tentativa patetică de-a obţi-
ne nimic mai mult decât încă un pic
de timp. Timp de dragul timpului.
Timp care niciodată nu va fi decon-
tat, uman, de pacient decât prin sub-
jonctivul „chin”. Doar pentru lustra-
ţia conștiinţei și faimoasa frază „am
Persoanele cu boli rare au nevoie de oportunităţi sociale
echitabile, îngrijiri medicale și acces la diagnostic
și tratament, este mesajul transmis, anul acesta,
de comunitatea internaţională, în contextul Zilei
Internaţionale a Bolilor Rare. Aceasta este marcată anual
în ultima zi din luna februarie.
Peste 1.000 de asociaţii de
pacienţi din 74 de state au mili-
tat anul acesta pentru echitate,
accesul la servicii de diagnostic
și tratament și oportunităţi so-
ciale pentru persoanele care tră-
iesc cu o boală rară, informează
Institutul Naţional de Sănătate
Publică. La nivel mondial, apro-
ximativ 300 de milioane de per-
soane trăiesc cu o boală rară, po-
trivit datelor publicate pe site-ul
raredisease.org. Acest număr
reprezintă aproximativ 5% din
populaţia lumii. În România,
aproximativ un milion de oameni
sunt afectaţi de bolile rare, potri-
vit estimărilor Alianţei Naţionale
pentru Boli Rare România.
Cancerele rare nu sunt
chiar atât de rare
Până în prezent au fost
identificate peste 7.000 de boli
rare. Dintre acestea, 72% sunt
genetice, iar 70% debutează în
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
3
făcut totul” până „n-a mai rămas
nimic de făcut”.
O medicină demnă, compasio-
nată, umană n-are voie să păstreze
moartea în zona tabu, zona din afara
vocabularului. Și n-are voie să dele-
ge discuţia morţii eminamente psi-
hiatrului, ca și cum „noi” ar trebui să
ne descurcăm cu suferinţa. Sau doar
noi. E teribil când începi să te gân-
dești la toate variantele în care poa-
te muri un om, medical, către o cale
finală totuși a pierderii. Și tare mi-e
teamă că, deși tehnologia a ajuns pe
alocuri în stratosfera cunoașterii,
ne-am pierdut pe drum o parte din
menirea iniţială. Iar menirea iniţi-
ală era să dăm sens vieţii, nu doar
metrică. Să veghem omul până în
ceasul morţii, nu doar să-l resetăm.
Astfel că scriu acum, la doar câteva
ore după o lungă oră de conversaţie,
despre vanitas vanitatum et omnia
vanitas.
copilărie, informează același
site.
Sub umbrela bolilor rare sunt
incluse și peste 200 de forme de
cancere rare. Un raport publicat
în European Journal of Cancer
arăta că, la nivel european, in-
cidenţa cancerelor rare este de
mai puţin de 6 persoane/100.000
de locuitori. Mai precis, una din
cinci forme de cancer se înca-
drează în categoria cancerelor
rare. Alte studii publicate în
The Lancet și în A Cancer Jo-
urnal for Clinicians, în 2017,
arătau că în cazul persoanelor cu
cancere rare, șansa de supravieţu-
ite la 5 ani este mai mică, în com-
paraţie cu persoanele diagnostica-
te cu neoplazii mai comune.
Ziua Internaţională a Bolilor
Rare a fost marcată începând cu
anul 2008, la iniţiativa Alian-
ţei Europene a Asociaţiilor de
Pacienţi cu Boli Rare.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9 Internaţionale dr. Grupaj realizat de
Mariana Minea

Gazul ilariant, pericol

pentru tineri
Medicii britanici de la Royal London Hospital au
elaborat un ghid pentru clinicieni pentru diagnos-
ticarea și tratarea leziunilor provocate de inhalarea protoxidului de
azot (N2O, gaz ilariant). Ei se confruntă săptămânal cu astfel de cazuri
și au emis recomandările pentru a suplini lipsa unor ghiduri aprobate
în această patologie. Gazul ilariant este al doilea cel mai folosit drog
recreaţional printre tinerii din Marea Britanie.
Inhalarea excesivă de protoxid de azot afectează metabolismul vi-
taminei B12, putând provoca leziuni nervoase, inclusiv o degenerare
subacută a cordului. Tinerii se prezintă la medic cu dificultăţi ale mer-
sului sau cu parestezii la nivelul extremităţilor. Unii prezintă proble-
me de micţiune sau de tranzit digestiv ori chiar incontinenţă. Medicii
sunt surprinși de gravitatea acestor probleme și le asociază cu inhala-
rea unor cantităţi mari de gaz, din containere mari, echivalentul a 60
sau 70 de tuburi mici. Tinerii care au inhalat gaz ilariant și prezintă
astfel de simptome trebuie să ceară ajutor medical imediat. Corectarea
deficitului de vitamina B12 pe cale injectabilă poate preveni instalarea
unor leziuni permanente la nivelul nervilor.

Campanie
Inhalarea protoxidului de azot poate afecta funcţionarea creierului
Președintele Franţei, și a organismului, iar în cantităţi excesive poate cauza pierderea con-
Emmanuel Macron, a știenţei ori sufocare. Folosirea pe termen lung a unor cantităţi mari
anunţat demararea unei

de vaccinare
campanii de vaccinare
gratuită împotriva HPV
a elevilor de clasa a V-a
(echivalentul românesc al
clasei a VI-a).
anti-HPV
A în Franţa
nunţul președintelui
francez a fost asociat
zilei de 4 martie, zi de-
dicată la nivel mondial
luptei împotriva virusului papillo- Australia și-a propus să elimine cazurile de cancer de col uterin,
ma uman (HPV). În Franţa, vacci- până în 2028 cancerul de col uterin precum și mare parte dintre can- poate induce leziuni nervoase. Inhalarea direct din container pune pe-
narea anti-HPV este recomandată ca ameninţare a sănătăţii publice. cerele anogenitale și orofaringie- ricole suplimentare, gazul aflându-se la temperaturi foarte mici și la
fetelor și băieţilor cu vârsta între Iar vaccinarea adolescenţilor în ne. Se cunosc peste 100 de tulpini presiuni mari, ce pot cauza rănirea gâtului și a plămânilor, bradicardie
11 și 14 ani, iar adolescenţii care școli joacă un rol important în acest HPV, dintre care tulpinile 16 și 18 sau, din nou, sufocare.
au ratat vaccinarea o pot recupe- proces. În 2020, în rândul tinerilor se află la originea a aproape 50% În ianuarie, Regatul Ţărilor de Jos a devenit prima ţară care a in-
ra până la vârsta de 19 ani. Rata australieni de 15 ani, rata vaccină- dintre leziunile precanceroase ale terzis prin lege folosirea protoxidului de azot. Gazul poate fi folosit în
de acoperire vaccinală împotriva rii anti-HPV era de 81,5% pentru cervixului. Instrumentele medica- continuare ca anestezic, precum și în industria alimentară (pentru a
HPV este de 37% pentru fete și de fete și de 76,8% pentru băieţi. De la le de prevenire a cancerului de col prepara frișca).
9% pentru băieţi. Imunizarea băie- 6 februarie a.c., autorităţile admi- uterin sunt: https://www.bbc.com/news/health-64718233
https://pn.bmj.com/content/early/2023/02/03/pn-2022-003631
ţilor a început în Franţa în decem- nistrează o singură doză de vaccin - vaccinarea împotriva HPV;
brie 2019, cu puţin timp înainte de HPV (nonavalent), întrucât studiile - screeningul prin testarea HPV – în
instalarea pandemiei. Vaccinarea arată că protecţia oferită este simi- funcţie de rezultatul testării, urmea-
anti-HPV necesită un acord paren- lară celei obţinute prin două doze. ză investigaţii ce vizează detectarea În căutarea originii virusului
tal și nu este obligatorie. Din sep- Persoanele imunocompromise vor
tembrie 2023, și farmaciștii, asis- avea nevoie de trei doze. Cei care
leziunilor precanceroase induse de
virus (testare Babeș-Papanicolau, SARS-CoV-2
tentele și moașele vor putea au ratat vaccinarea își pot face colposcopie), precum și cele ce eva- Departamentul de Energie al Statelor Unite a concluzionat, pe baza
recomanda și administra vaccinul gratuit până la luează riscul de malignizare, pre- unui raport confidenţial care ar conţine informaţii noi, că versiunea ca
vaccinul anti-HPV, a 4 martie: împlinirea vârstei de 26 cum dubla coloraţie citologică; pandemia de COVID-19 să fi fost urmarea scăpării accidentale a viru-
mai spus Macron. Ziua de ani. - tratarea leziunilor precanceroase. sului SARS-CoV-2 dintr-un laborator este cea mai probabilă. În 2021,
În România, vac- Internaţională FBI anunţa că această variantă este probabilă. FBI are printre anga-
cinarea împotriva de Armă împotriva https://www.lemonde.fr/societe/article/2023/02/28/
papillomavirus-emmanuel-macron-annonce-une-campagne- jaţi microbiologi, imunologi și alţi specialiști și este susţinut de Nati-
HPV a fost extinsă de Conștientizare cancerului de-vaccination-generalisee-dans-les-colleges_6163632_3224.
html onal Bioforensic Analysis Center. Reprezentanţii Departamentului de
la grupa de vârstă 11-14 a HPV. Virusul HPV pro- https://www.health.gov.au/news/changes-to-hpv-vaccine-dose-
schedule-for-young-australians Energie au declarat acum că au motive diferite de ale specialiștilor FBI
ani la 11-18 ani. voacă peste 95% dintre https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/1753-
6405.13233
pentru a trage aceeași concluzie. Însă nu au oferit mai multe detalii zia-
riștilor de la The Wall Street Journal privind conţinutul acestui raport.
Pe tema originii SARS-CoV-2, lumea știinţifică s-a împărţit în două

Celulele stem, terapie în insuficienţa cardiacă?

Un studiu realizat de specia-
liștii de la Texas Heart Institute a
arătat că terapia ţintită cu celule
precursoare mezenchimale (MPC)
„tabere”, ambele cu puncte de vedere argumentate. De exemplu, o dis-
cuţie a fost generată de prezenţa unui situs de clivaj al furinei (FCS)
la nivelul SARS-CoV-2, o endoprotează care îi crește patogenicitatea și
administrare unică, transendocar- accident vascular cerebral cu 58% transmisibilitatea comparativ cu SARS-CoV-1. Autorii unui articol, pu-
dică, a MPC sau placebo la 565 de în rândul pacienţilor fără infla- blicat în luna mai a.c. în Proceedings of National Academy of Sciences,
pacienţi stabili, aflaţi sub trata- maţie, respectiv cu 75% în rândul scriau că acest FCS poate fi rezultatul unei evoluţii naturale ori poate
ment conform ghidurilor pentru pacienţilor cu inflamaţie (cu o fi rezultatul unui experiment de laborator. Dar că inserarea unui astfel
insuficienţa car- valoare a proteinei C reactive cu de FCS a fost scopul specific al unui proiect propus în 2018 de o echi-
diacă cu fracţie sensibilitate înaltă de cel puţin pă creată în urma unui parteneriat între Eco Health Alliance (SUA),
de ejecţie redusă. 2 mg/L la începutul studiului). Ce- Institutul de Virusologie din Wuhan (China) și Universitatea din
Pacienţi aflaţi lulele precursoare mezenchimale Carolina de Nord (SUA).
la risc înalt de a au proprietăţi antiinflamatorii. https://www.wsj.com/articles/covid-origin-china-lab-leak-807b7b0a
https://www.pnas.org/doi/10.1073/pnas.2202769119
se decompensa. Studiul nu și-a atins obiective- https://theintercept.com/2022/05/19/covid-lab-leak-evidence-jeffrey-sachs/

Celulele mezen- le, și anume reducerea timpului

poate aduce beneficii pacienţilor
selectaţi din rândul celor cu in-
suficienţă cardiacă cu fracţie de
ejecţie redusă.
Studiul, multicentric rando-
mizat, dublu-orb, a presupus o
chimale au fost scurs până la o nouă spitalizare ori
recoltate din mă- până la apariţia unor urgenţe de
duva osoasă a trei îngrijire pentru decompensarea
donatori sănă- insuficienţei cardiace sau până
toși. Faţă de gru- la apariţia aritmiei ventriculare
pul de control, simptomatice cu necesitatea re-
tratamentul cu suscitării. De asemenea, nu a pre-
MPC a fost aso- lungit durata vieţii participanţilor
ciat cu o creștere incluși în studiu. Descoperirile
a fracţiei de ejecţie a ventriculului sale permit însă generarea unor
stâng la 12 luni de la începerea stu- ipoteze care să fie testate în studii
diului, mai ales în rândul celor cu ulterioare, pe grupuri de pacienţi
inflamaţie. atent selectaţi, concluzionează
De asemenea, a redus ris- cercetătorii.
cul de infarct miocardic sau de https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2022.11.061
Opinii
Importanţa
unor celebrări
Cu toţii putem contribui la
sărbătorirea și păstrarea
memoriei înaintașilor noștri,
dar și la sănătatea morală
a societăţii. Aceasta este
importantă inclusiv pentru
sănătatea fizică a fiecăruia
dintre noi.
Acum două săptămâni a fost
sărbătorită „Ziua Constantin
Brâncuși”. Periodic, pe diferite căi
„de socializare” circulă informaţii,
materiale, comentarii. Între aces-
tea, am citit unul care se încheie
cu un îndemn: „Mesaj primit cu
rugămintea de a-l da mai departe!”.
Câţi dintre noi nu primesc, pe dife-
rite căi și din diferite direcţii, me-
saje „de dat mai departe” și cât din
timp am petrece dacă am reacţiona
de fiecare dată? În cel despre care
amintesc se spune că discuţia ar fi
pornit de la un medic care ar fi locu-
it în apropiere de Târgu Jiu, având
descendenţa în oraș. Iar părinţii
săi s-ar fi întâlnit cu Constantin
Brâncuși, înainte de amplasarea
monumentelor.
Întrebarea cititorilor, justi-
ficată, ar putea fi: „De ce această
discuţie?”. Cei care doresc ar putea
citi mai multe comentarii care apar
pe un site care încearcă să adune
informaţii și să permită accesul ce-
lor interesaţi la unele amănunte pe
care ulterior pot încerca să le inter-
preteze corect. Din link* se poate
ajunge și la un alt mesaj intitulat
„Scrisoarea”. Nu notez acestea ca
îndemn pentru a fi deschise și citi-
te, ci doar pentru a limita timpul pe
care un cititor l-ar petrece căutând.
Din respect pentru
Constantin Brâncuși
Am ales să scriu această opinie
din respect pentru marele maes-
tru român, dar și pentru că nume-
le menţionate în mesaj, pentru o
parte dintre monumente, nu sunt
deloc nepotrivite. Se pare că există
chiar și mai multe variante.
În link, autorul, încercând să
ajute la înţelegerea mai potrivită
a celor afirmate, spune: „«Între-
gul adevăr» a existat însă numai
în gândirea artistică şi creativă
a lui Brâncuşi şi deci nu-l va găsi
nimeni! Dar ne vom apropia de
«adevărul» lui Brâncuşi cu cât ştim
mai multe despre opera sa. De
aceea, am făcut o punere în temă
foarte necesară, prin «Fundaţia
Tismana» - Gorj. Pentru ca lumea
să fie bine informată, am adunat
pe site o parte din informaţiile cu-
prinse în peste 20 de cărţi, mono-
grafii şi albume – care au avut ca
temă viaţa şi operele lui Brâncuşi
–, dar şi informaţiile de pe internet,
făcând o listă de legături (linkuri).
În demersul nostru am considerat
că cea mai bună documentare au
făcut-o oamenii de cultură ai Gorju-
lui, având acces direct atât la docu-
mentele Primăriei Târgu Jiu, cât şi
la documentele muzeului judeţean
sau ale bibliotecilor din Târgu Jiu.
Am dat întâietate atât cercetărilor
dlui prof. dr. Ion Mocioi, o somitate
în materie, care a condus Comite-
tul de Cultură şi Artă al judeţului
Gorj, precum şi cercetătorului dr.
ing. Sorin Lory Buliga, care condu-
ce astăzi Centrul de Cultură şi Artă
«Constantin Brâncuşi» din Târgu
Jiu şi care tratează unitar întregul
Ansamblu Monumental «Calea
Eroilor» de la Târgu-Jiu”.
Alternative deloc imposibile
„Coloana infinitului” ar putea
fi oare avută în vedere în ideea „Co-
loanei sacrificiului infinit”, sacrifi-
ciul milioanelor de eroi (și familiile
rămase acasă au avut, de multe ori,
un comportament eroic)? „Masa
tăcerii” ar putea fi oare avută în
vedere în ideea „Mesei apostoli-
lor neamului”? „Poarta sărutului”
ar putea fi oare avută în vedere în
ideea monumentului „Întregirii
neamului”? Deloc imposibil.
Ceea ce a fost, este și va ră-
mâne important este să ignorăm
comentariile denigratoare (atât
de mult înmulţite în ultimii 34 de
ani). Să ne respectăm înaintașii,
să participăm cu puterile noas-
tre la sărbătorirea acestora, să
vorbim cu copiii și nepoţii noștri
despre ei, să contribuim cât pu-
tem de mult la sănătatea morală
atât de necesară – inclusiv pen-
tru sănătatea fizică a fiecăruia
dintre noi și a întregii societăţi
românești. Iar pentru doamne și
domnișoare, La Mulţi Ani!
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
*http://www.tismana.ro/semanatorul/brancusi/jos.htm
Iertare,
doamnă doctor!
La finalul unei prezentări
despre empatie și
compasiune, o sală
întreagă nu a fost capabilă
să recunoască starea de
suferinţă a unei rezidente
care vorbea despre felul
nepotrivit în care pacienţii
de pe secţia ei sunt trataţi
de unii colegi. Ba mai mult,
prin reacţia avută, publicul a
reușit să pună gaz pe foc.
Pe la jumătatea ultimului de-
cembrie, Spitalul Universitar de
Urgenţă București a organizat o
conferinţă amplă, pe durata a trei
zile, pe tema comunicării dintre
medic și pacient. Deși mi-aș fi do-
rit să o urmăresc în integralitatea
ei, agenda de atunci mi-a permis
să particip doar în dimineaţa celei
de-a doua zile.
Faptul că acest subiect este pus
pe ordinea de zi a unui spital atât
de mare (și oferit cu generozitate
oricărui cadru medical interesat)
este o veste foarte bună întru în-
sănătoșirea sistemului medical ro-
mânesc. Un alt aspect pozitiv este
prezenţa lectorilor internaţionali,
și nu mă îndoiesc că au fost pre-
zentate sau discutate lucruri utile
și serioase acolo.
La cele trei prezentări la care
am participat, am remarcat ace-
eași meteahnă a conferinţelor ro-
mânești. Toată lumea își dă coate
tot mai tare în a defini o problemă
și consecinţele ei, dar prea puţin se
discută despre soluţii și ceea ce pot
face oamenii – mai ales exemple
de bună practică de la noi sau de
altundeva. Promisiuni mereu în-
călcate, că va fi scurt și interactiv.
O întâmplare cu tâlc
Ceea ce vreau să vă prezint
sunt două întâmplări pline de sem-
nificaţie, pe care le-am observat
cât timp am participat la eveni-
ment. Una acum, iar cealaltă în-
tr-un articol viitor, corelate însă.
Suntem la finalul unei prezentări a
unei doctoriţe psihiatru (și psiho-
log pe deasupra) de naţionalitate
română, dar care practică în Ma-
rea Britanie. Aceasta își intitulase
momentul workshop, chiar dacă a
fost o prezentare clasică cu între-
bări la final. Prezentarea a început
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
bine, cu câteva concepte de luat în
calcul, și promitea mult. Către fi-
nal, discursul se dezumflase. Părea
o tărăgănare și o negociere a pre-
zentatoarei cu ea însăși despre ce
să mai prezinte și ce nu. Oricum,
un moment de emoţie fusese creat
anterior.
La final, se ridică o doctoriţă
tânără, rezidentă într-o secţie chi-
rurgicală. Se prezintă și spune că
este româncă și că, deși a locuit în
străinătate, a preferat să vină aici
și să ajute acasă. Apoi a urmat un
discurs emoţionant (doar pentru
mine și poate încă vreo câţiva) în
care a răbufnit. Spunea că a ajuns
ca, atunci când vede prima dată un
bolnav, să își ceară mai întâi scu-
ze pentru eventualele umilinţe la
care a fost supus, ca să obţină cola-
borarea lui în a-l ajuta.
Mă îndoiesc că asta ar fi sin-
gura și cea mai potrivită abordare
posibilă, dar nu pot judeca în lip-
să ce a dus la o astfel de practică.
A povestit, apoi, că majoritatea
colegilor seniori de pe secţia sa
(modele care ar trebui urmate) se
poartă urât cu pacienţii. Îi judecă
și, adeseori, îi umilesc, deși aceș-
tia se află într-o condiţie proastă,
în care abordarea ar trebui să fie
cu totul opusă. Era vizibil emoţio-
nată, se vedea clar frustrarea care
alimentează aceste emoţii. Părea
genul de răbufnire sau cedare ner-
voasă în faţa unor nedreptăţi și ne-
putinţe percepute.
Inerţia atrage după sine
inerţie
Sala era incredibil de inertă
la auzul acestor cuvinte. Atât de
inertă încât, deși îmi venea să
aplaud măcar ca suport moral,
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
5
dacă nu în semn de apreciere
pentru acest curaj de a deschide
gura pentru ceea ce crede, parcă
tăcerea sălii îmi paralizase cum-
va mușchii. Mâinile îmi erau le-
gate cu sfori invizibile, așteptând
să văd ce urmează.
Ceea ce a urmat a fost că o altă
doctoriţă, probabil cam de vârsta
mea, i se adresează în modul urmă-
tor: „Aș dori să îi comunic colegei
noastre că dacă nu a găsit modele
de comunicare bune în spital, pro-
babil că nu a căutat destul. Iar dacă
vrea să vadă așa ceva, să vină la noi
pe secţie”.
Punând gaz pe foc
Personal, am resimţit-o ca pe
un pumn în gură adresat reziden-
tei. Nu am de unde să știu, poate
că tehnicile de comunicare ale
celei de-a doua doctoriţe sunt cu
adevărat speciale și recunoscute,
chiar m-aș bucura să fie așa. Dar
nu era treaba rezidentei să cau-
te cu lumânarea prin spital locul
unde se comunică bine. Și asta
oricum nu rezolva problema pa-
cienţilor umiliţi de pe secţia ei.
Ceea ce m-a înfiorat cu adevărat
a fost faptul că, de data aceas-
ta, jumătate de sală a început să
aplaude.
Să ne fie clar. Ne aflam la finalul
unei prezentări în care tocmai fu-
seseră expuse concepte de EMPA-
TIE și COMPASIUNE, recunoaște-
rea acestora și atitudini de urmat.
Nu doar că sala nu a fost capabilă
să observe starea de suferinţă a re-
zidentei, dar, aplaudând replica, a
reușit să și pună gaz pe foc.
După prezentare am vorbit
cu doctoriţa și mi-am prezentat
scuze pentru faptul că am fost
cumva laș. Deși am simţit că tre-
buie să-i iau apărarea, nu am fă-
cut-o. Am aflat mai mult despre o
suferinţă care este reală și, cel mai
probabil, legitimă.
Pentru un om crescut într-o
altă cultură, conformismul și su-
punerea din sistemul românesc
nu sunt doar păguboase, ci și
insuportabile.
Morala: empatia și compasi-
unea, două concepte despre care
merită să discutăm trei zile, dar nu
să le și practicăm.
Cumva-cumva, în următoa-
rea oră mi-am spălat păcatul, dar
despre asta, data viitoare.
6 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
CMSR
Integrarea
clinică
Stagiul practic de
specialitate, în domeniul
medical din România,
înseamnă servicii medicale
efective acordate pacienţilor,
în principal în contextul
asigurărilor sociale de
sănătate.
Învăţământul medical este in-
disolubil legat de practica medi-
cală a studenţilor și de implicarea
medicilor cadre didactice în în-
drumarea și supravegherea nemij-
locită a acestora. Integrarea clini-
că este modalitatea reglementată
prin care medicul cadru didactic
livrează servicii medicale. Modul
de reglementare juridică a prac-
ticii medicale didactice asistate
oferă o serie de repere importan-
te, dar unele aspecte rămân totuși
confuze, lăsând loc de speculaţii și
interpretări.
Metodologia prin care sunt re-
glementate relaţiile contractuale
dintre unitatea de învăţământ me-
dical și furnizorul de servicii me-
dicale o găsim în acte normative
Încetarea calităţii
de membru al CMR
Suspendarea și încetarea
calităţii de membru al
Colegiului Medicilor din
România nu sunt identice:
în timp ce suspendarea
aduce cu sine posibilitatea
de a relua raporturile dintre
medic și Colegiu, încetarea
presupune încheierea
relaţiei cu acesta.
Calitatea de membru al Co-
legiului Medicilor din România
(CMR) poate înceta în patru situ-
aţii expres reglementate de art. 16
din statutul organizaţiei: la cere-
rea titularului, prin deces, în cazul
întreruperii exercitării profesiei
de medic pe o durată mai mare de
cinci ani sau în situaţia în care me-
dicului i-a fost retrasă calitatea de
membru al CMR, cu titlu de sanc-
ţiune disciplinară. Sancţiunea tre-
buie pronunţată printr-o decizie
a comisiei de disciplină și rămasă
definitivă.
În cazul întreruperii exercitării
profesiei pe o durată mai mare de
cinci ani, se pune următoarea în-
trebare: dacă, spre exemplu, în cei
cinci ani, medicul își exercită din
nou profesia, însă doar pentru o zi,
va mai opera această sancţiune?
Opinia mea este că nu, pentru
că legea nu precizează o durată
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
specifice. Astfel, există Ord. m.s.
nr. 140/2007 și Ordinul ministru-
lui Educaţiei, Cercetării și Tine-
retului nr. 1515/2007, care stipu-
lează: „Activităţile de învăţământ
medico-farmaceutic, postliceal,
universitar şi postuniversitar se
desfăşoară sub îndrumarea perso-
nalului didactic care este integrat
în spital”.
Pe de altă parte, efectuarea
stagiilor practice este obligatorie,
potrivit aceluiași act normativ,
pentru a asigura „dobândirea unor
cunoştinţe şi competenţe generale
şi de specialitate, precum și a abi-
lităţilor cognitive specifice profe-
siei”. Legea nr. 95/2006 și Legea
minimă de profesare. Ci doar fap-
tul că medicul își pierde calitatea
de membru dacă timp de cinci ani
nu își exercită profesia. Cu alte
cuvinte, medicul care o dată la 4
ani și 11 luni profesează pentru o
singură zi nu își va putea pierde
această calitate.
Decizii care trebuie corelate
În ceea ce privește posibilita-
tea retragerii calităţii de membru
cu titlu de sancţiune disciplinară,
pronunţată prin intermediul unei
decizii a comisiei de disciplină,
această chestiune trebuie corelată
cu alin. (3) al art. 16: „Retragerea
calităţii de membru al Colegiului
Medicilor din România operează
de drept pe durata stabilită de in-
stanţele judecătorești prin hotărâ-
re definitivă cu privire la interzice-
rea exercitării profesiei”.
Am mai discutat despre proble-
matica interzicerii exercitării pro-
fesiei. Pe scurt, printre sancţiunile
pe care le poate impune instanţa
de judecată se numără și cea men-
ţionată deja. De asemenea, aceeași
chestiune o pot spune și despre po-
sibilitatea CMR de a impune anu-
mite sancţiuni faţă de medicii care
nesocotesc dispoziţiile actualelor
reglementări.
Potrivit art. 17 alin. (2), „Relu-
area activităţii profesionale după o
întrerupere a exercitării profesiei
pe o perioadă mai mare de cinci
ani se face numai după reatesta-
rea competenţei profesionale a
medicului, în condiţiile și după
metodologia stabilită prin decizie
a Consiliului Naţional al Colegiului
Medicilor din România”.
Drd. Rareș Voroneanu
nr. 1/2011 prevăd amândouă
obligaţia practicii de specialitate.
Completări la
contractul-cadru
Integrarea clinică a cadrelor
didactice se face fie în secţiile cli-
nice, fie în ambulatoriile de speci-
alitate. Pentru stomatologie, sunt
aplicabile amândouă. Este vorba
despre secţiile clinice de chirur-
gie maxilo-facială și în ambulato-
riile de stomatologie. În medicina
dentară, serviciile furnizate pe
baza unor contracte cu casele de
asigurări de sănătate asigură sus-
tenabilitatea integrărilor clinice.
Practica medicală de specialita-
te se poate efectua și în unităţi
medicale private.
Plata pentru integrarea clinică
a fost reglementată relativ recent,
ANMCS
Perspective optimiste
pentru sistemul de
sănătate românesc
Aproape de finalul Ciclului II de evaluare/acreditare a unităţilor sanitare, progresele sunt
vizibile la toate nivelurile. Instituţiile au făcut tot posibilul pentru a obţine punctaje ridicate,
consumul de antibiotice a scăzut, iar gestiunea medicaţiei este complet informatizată.
Ciclul II de evaluare/acreditare
se apropie de final, trecând prin
perioada de pandemie care a per-
turbat atât planificarea anuală, cât
și întreg ciclul de evaluare.
Unităţile evaluate au dovedit
o evoluţie favorabilă comparativ
cu Ciclul I, o preocupare sporită în
obţinerea unor punctaje ridicate
pentru a mări încrederea benefici-
arilor acestor servicii. Beneficiile
standardizării într-o unitate din
sănătate sunt vizibile pe fiecare
palier evaluat.
Analiza activităţii farmaciilor,
unităţi distincte într-un spital,
având și propria legislaţie specifi-
că, a relevat faptul că toate au în-
cadraţi cel puţin doi farmaciști – o
prevedere a Autorităţii Naţionale
de Management al Calităţii în Să-
nătate (ANMCS). Astfel, pe toată
perioada de funcţionare a farma-
ciei, activitatea se desfășoară doar
sub supravegherea farmacistului.
Gestiunea medicaţiei este infor-
matizată complet și în acest mod
se poate urmări cu exactitate tra-
seul parcurs de un medicament
de la intrarea în unitatea sanita-
ră până la consumatorul final –
pacientul.
raportat la actele normative amin-
tite. Legea nr. 205/2022 aduce
completări la Legea nr. 95 privind
reforma în domeniul sănătăţii,
stipulând că indemnizaţia lunară
pentru integrarea clinică trebuie
să fie de 50% din salariul de bază al
funcţiei. În cazul în care nu există
o relaţie contractuală cu casele de
asigurări de sănătate, indemniza-
ţia trebuie asigurată de la buge-
tul de stat – vezi aliniatul 1.4 din
actul normativ amintit mai sus.
Ambulatoriile de
stomatologie –
subdimensionte
Pentru medicina dentară este
aplicabilă această legislaţie, dar
numărul de medici stomatologi
cadre didactice cu integrare clini-
că este mult prea mic, raportat la
Consumul de antibiotice a scă-
zut considerabil, prin aceasta evi-
tându-se creșterea rezistenţei la
antibiotice, dar au fost eficientiza-
te și circuitele medicamentelor ne-
utilizate, prevenindu-se pierderi
financiare.
Obiectivele propuse și atinse
prin standardizare cresc încrede-
rea populaţiei în sistemul sanitar.
Evaluarea ANMCS efectuată la fi-
nalul anului 2022 de experţi inter-
naţionali a confirmat implicarea
tuturor în creșterea calităţii servi-
ciilor de sănătate, dar și a siguran-
ţei pacienţilor, activitatea acesteia
fiind recunoscută cu grad înalt de
apreciere.
Să ne reamintim misiunea
ANMCS
ANMCS, conform Legii nr.
185/2017, este o instituţie publi-
că având personalitate juridică,
ce funcţionează în subordinea
Guvernului și sub coordonarea
prim-ministrului. Ea face parte
din administraţia publică cen-
trală în domeniul managemen-
tului calităţii în sănătate și este
independentă faţă de părţile
interesate.
Opinii
numărul total de cadre didactice și
la numărul de studenţi din facul-
tăţile de medicină dentară. Am-
bulatoriile de stomatologie sunt
subdimensionate și nu pot acoperi
nevoia de stagii clinice la pacient,
și nici nu oferă pacienţilor o acce-
sibilitate rezonabilă la servicii me-
dicale de specialitate.
Sistemul de asigurări sociale
de sănătate trebuie să ofere posi-
bilitatea de a fi contractate mai
multe servicii stomatologice de
ambulatoriile în care studenţii își
desfășoară stagiile practice. Pen-
tru realizarea acestui obiectiv, este
nevoie de un cumul de trei factori:
creșterea semnificativă a integră-
rilor clinice pentru stomatologie,
dimensionarea corectă a ambula-
toriilor de medicină dentară și asi-
gurarea sustenabilităţii legislative
și financiare prin contractul-cadru
și normele acestuia în sistemul de
asigurări sociale de sănătate.
Integrările clinice rămân astfel
un reper comensurabil în apre-
cierea politicilor de sănătate, a
indolenţei cu care Casa Naţională
de Asigurări de Sănătate tratează
problema accesului asiguraţilor la
servicii medicale stomatologice, a
modului în care Ministerul Sănă-
tăţii este preocupat de organizarea
unor ambulatorii de stomatologie
puternice și superficialitatea cu
care universităţile de medicină
tratează tema stagiilor clinice
pentru studenţii facultăţilor de
medicină dentară.
ANMCS reprezintă autoritatea de
standardizare și evaluare impar-
ţială a serviciilor de sănătate, de
acreditare și monitorizare a unită-
ţilor sanitare din România. Are ca
scop asigurarea și îmbunătăţirea
continuă a calităţii serviciilor de
sănătate, cât și a siguranţei pa-
cientului, prin standardizarea și
evaluarea serviciilor de sănătate și
acreditarea unităţilor.
ANMCS are ca scop să evalueze
toate unităţile sanitare, să formeze
personal cu atribuţii în procesul de
management al calităţii, să promo-
veze conceptul de management al
calităţii în sănătate și al siguranţei
pacientului, să elaboreze o meto-
dologie de identificare, raportare
și monitorizare a efectelor adver-
se asociate asistenţei medicale.
Pentru atingerea acestui scop,
instituţia cooptează în conduce-
rea și în structura sa specialiști
implicaţi direct sau beneficiari ai
sistemului de sănătate. Evaluato-
rii sunt formaţi și provin dintre
persoanele care cunosc legislaţia,
organizarea, dar și desfășurarea
activităţilor din unităţile evaluate.
Dr. farm. Speranţa Prada,
Colegiul Director al ANMCS
Opinii
TRANSGENDERII,
contagiune socială sau
determinare genetică?
Discuţiile privind cauzele
apariţiei homosexualităţii și
transsexualităţii sunt încă
prezente în spaţiul public.
În același timp, au apărut
și studii medicale privind
cazurile de transgenderi.
Grupaj
realizat de
dr. Valentin
Pantea
C
ândva, am încercat să
scriu un articol cât mai
exhaustiv despre ho­
mosexualitate și trans­
genderi. Visam să fac o metaa­
naliză, așa că am citit vreo zece
studii pe acest subiect și am văzut
că, într-adevăr, există diferenţe
neuro-hormonale între persoa­
nele hetero- și homosexuale.
Dar... există întrebarea:
ob se rvaţional, efec
Un studiu de co ho rt ă
de ri co nsultaţi la Clini
subiecţi tran sg en
ic al U ni ve rs itar din Amster
ului Med
de Gen a Centr or ta lităţii în rândul
te re a m
arată o creș lo se sc tratamente
transgende r ca re fo
le ga t de apariţia cancer
Acest risc es te
ul ar e, a pa to logiilor legate
rdiovasc
afecţiunilor ca ex is tă ni ci un element real ca
. Dar nu
și de sinucidere
atamen tu l
sugereze că tr sc cr es cu t de deces al transg
est ri
Mai degrabă, ac de
ea st il ul ui
ar fi urmar
ce-a fost mai întâi: oul sau găina?
Modificările neuronale și endocri­
ne sau cele de comportament se­
xual? Neexistând o concluzie cla­
ră pe acest subiect pe atunci, am
renunţat la idee.
Recent, am dat din nou peste
câteva articole medicale serioase
pe acest subiect și am constatat că
încă există dezbateri privind cauza
homosexualităţii și a transsexuali­
tăţii: contagiune socială sau deter­
minare genetică? Între timp, s-au
adunat date medicale indubitabile
legate de cazurile de transgen­
deri, cei care au primit tratament
medical de schimbare de sex.
Rezultate încă
neconcludente
Din 2018, când un expert în să­
nătate de la Universitatea Brown
a publicat prima dată un articol
pe acest subiect, se discuta despre
„disforie de gen cu debut rapid
(ROGD)”. Autorul înclina balanţa
spre contagiunea socială, dar din
cauza presiunilor sociale și politi­
ce lucrarea a fost reevaluată (1).
O a doua lucrare pe acest su­
biect a fost publicată în august
2022, în American Journal of Pe­
diatrics. Autorii studiului efectu­
at între 2017 și 2019 au încercat
să testeze ipoteza ROGD, punând
la îndoială inferenţa contagiunii
sociale. Rezultatele arată că nu
se verifică ipoteza contagiunii
sociale în cazul transgenderilor, la
persoanele de sex biologic feminin
la naștere (1).
O evaluare ulterioară a acestor
studii încă arată că „ambele au fost
efectuate pe eșantioane mici, folo­
sind o metodologie care a fost pusă
sub semnul întrebării”(1).
Un alt studiu, efectuat în SUA
pe un eșantion de peste 7.000 de
copii cu vârsta cuprinsă între 9
și 10 ani, a descoperit că cei care
au declarat că sunt transgenderi
prezentau deja o susceptibilitate
crescută la problemele de sănătate
mintală în comparaţie cu semenii
lor cisgenderi (la care pulsiunile
sexuale biologice și psihologice
sunt în concordanţă de gen) (2).
Dar rămâne întrebarea: ce-a
fost prima dată, tulburarea de
comportament sau pulsiunea se­
xuală biologică? Și, ţinând cont
de vârsta copiilor, poate că ar fi
de lămurit ce pulsiuni sexuale pot
avea niște copii prepuberi care
abia acum încep să-și definească
sexul psihologic. Oare
tuat pe 8.831 de
ca de Identitate
dam,
persoanelor
hormonale.
ul pulmonar, a
de HIV
re să
specific.
ho rm on al are un efect
enderilor
viaţă al acesto
ra (6,7).
o încurajare și o coordonare a
dezvoltării sexului psihologic în
concordanţă cu sexul biologic nu
ar rezolva cel puţin o parte din
problemele de comportament?
Intervenţii cu efecte asupra
sănătăţii
În SUA au apărut deja studii
medicale privind efectele pe care
le are terapia hormonală de întâr­
ziere a pubertăţii sau de afirmare
a genului asupra tinerilor trans­
genderi. Acestea au menţionat
apariţia prematură a osteoporo­
zei la tinerii transgenderi care au
primit steroizi, afecţiunea fiind
agravată pe măsură ce crește tim­
pul de administrare a hormonilor
sexuali steroizi. Pornind de la aces­
te studii, unii medici americani se
întreabă „doar pentru că pot să
prescriu medicaţie de blocare a pu­
bertăţii, oare și trebuie să prescriu
așa ceva?”. Oare nu s-a mers prea
departe? (3,4).
În Europa lucrurile sunt în
schimbare. Până acum se permitea
intervenţia prematură endocrină
și chirurgicală de corectare a ge­
nului la adolescenţi (Ţările de Jos
fiind cele mai permisive). Acum
acestea sunt interzise sub vârsta
de 18 ani, întrucât s-a observat că
adolescenţii transgenderi au avut
probleme de sănătate mintală la
început, probleme care nu s-au
îmbunătăţit după tranziţia de gen.
De aceea, serviciile naţionale
finlandeze de dezvoltare a identi­
tăţii de gen au emis în 2020 noi li­
nii directoare de tratament pentru
aceste cazuri. Acum, acești ado­
lescenţi (dar și părinţii lor!) sunt
îndrumaţi în primul rând spre psi­
hoterapie (5). Astfel de indicaţii,
de renunţare la intervenţia medi­
cală de corectare a genului la ado­
lescenţi în favoarea psihoterapiei,
se dezvoltă și în Franţa, Suedia și
Marea Britanie.
Decizia autorităţilor medicale
europene s-a bazat și pe raportul
Institutului Naţional pentru Ex­
celenţă în Sănătate și Îngrijire
din Regatul Unit. Potrivit docu­
mentului, raportul risc-beneficiu
al acestor tratamente este „foarte
incert”.
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
7
Disforia de gen: „Risc
de supradiagnostic”
S
tudiile actuale arată că
majoritatea cazurilor
de disforie de gen În Europa și în
apărute la în­
SUA au apărut studii
ceputul copilăriei se
legate de transgenderii care
auto-rezolvă în timp.
au primit tratament chirurgical
Astfel, dintre copiii
diagnosticaţi cu o
și endocrin în adolescenţă și acum
tulburare de identi­ au devenit adulţi. Mulţi dintre ei
tate de gen, ulterior, regretă schimbarea de gen. Aceste
ca adulţi, doar 33% persoane spun că simt că nu au primit
mai îndeplinesc cri­ o evaluare adecvată de la un medic
sau un profesionist din domeniul
teriile de diagnostic.
Ca urmare, Academia sănătăţii mintale înainte de a
Naţională de Medici­ începe tranziţia de gen
nă din Franţa încadrează (8,10).
disforia de gen la disforiile
tranzitorii din adolescenţă, afir­
mând că există un real „risc de
supradiagnostic”. Realităţi de zi cu zi
În aceeași direcţie s-au pro­
nunţat și două psihanaliste fran­ Dincolo de toate aceste stu­
ceze, dr. Caroline Eliacheff și dii medicale recente, autorităţile
dr. Céline Masson. În cartea lor, americane sunt forţate să ia ati­
La fabrique de l’enfant-transgenre tudine, întrucât practica juridică
(„Fabricarea copilului transgen­ obligă instanţele să se pronunţe
der”), publicată în februarie 2022, în cazuri de acest gen. De exem­
cele două avertizează asupra exce­ plu, o femeie transgender l-a dat
selor „transgenderismului” când în judecată pe șeriful din comi­
vine vorba de minori. Acestea se tatul Fairfax din Virginia pentru
declară îngrijorate de faptul că că a găzduit-o într-o închisoare
de bărbaţi, fiind tratată ca un
bărbat. Instanţa a dat câștig de
Disforia cauză petiţionarei.
de gen este Politicienii în căutare
sentimentul puternic, de voturi au speculat si­
tuaţiile de acest gen și
cu o durată mai mare de 6 au condus campanii
luni, al identificării cu un gen împotriva limitării
diferit de cel atribuit la naștere. accesului tinerilor
la tratamentul de
Acest sentiment poate provoca tranziţie. Ei afir­
suferinţe semnificative și mă că aceasta „ar
prelungite, cu potenţialul fi o formă de abuz
asupra copiilor” (9).
de a crește riscul de Pe lângă aspectele me­
sinucidere. dicale, psihologice și ju­
ridice, pe lângă implicaţiile
politice, mai există și aspectul
economic. Toate studiile indică
faptul că aceste cazuri necesită
tratamentele hormonale și inter­ îngrijiri medicale suplimentare,
venţiile chirurgicale pot ajunge consumând multe resurse finan­
să transforme „un copil sănătos ciare. Și atunci, nu poţi să nu te
într-un pacient pe viaţă” (4,8). întrebi „qui prodest?”.
Bibliografie
1. https://www.medscape.com/viewarticle/980500 (accesat la 09 septembrie 2022)
2. https://www.medscape.com/viewarticle/978212 (accesat la 28 iulie 2022)
3. https://www.medscape.com/viewarticle/976777 (accesat la 08 iulie 2022)
4. https://www.medscape.com/viewarticle/958742 (accesat la 17 septembrie 2021)
5. https://www.medscape.com/viewarticle/967835 (accesat la 03 februarie 2022)
6. https://www.egora.fr/actus-medicales/endocrinologie-metabolisme/68484-transgenres-augmentation-de-la-mortalite-chez-
ceux (accesat la 21.09.2021)
7. https://www.egora.fr/actus-medicales/endocrinologie-metabolisme/66557-traitement-hormonal-sante-mentale-et-qualite-de-
vie (accesat la 10.05.2021)
8. https://www.medscape.com/viewarticle/970709 (accesat la 22 martie 2022)
9. https://www.medscape.com/viewarticle/979755 (accesat la 25 august 2022)
10. https://www.egora.fr/actus-pro/societe/79231-des-parents-font-condamner-deux-medecins-apres-la-transition-de-genre-de
(accesat la 22.02.2023)
8 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
Trei femei
În preajma Zilei
Internaţionale a Femeii,
am ales să portretizăm
trei femei care fac
lucrurile să progreseze
puternice
în sistemul de sănătate
din România. Vă invităm
să le cunoașteţi mai bine
pe: Simona Cocoș, Anca
Buzoianu și Simona
Melnic.
Grupaj
realizat de
dr. Laura
Davidescu
din Sănătate
Când ne gândim la femeile din Sănătate, automat min-
tea ne duce la doctoriţe și asistente. E firesc să fie așa, pen-
tru că ele sunt majoritare și reprezintă contactul nemijlocit
al pacienţilor cu asistenţa medicală. Dar, pe lângă doamnele
în halat alb din cabinete și spitale, sunt multe altele, la fel
D
e aproape 15 ani este
directorul general al
unuia dintre cei mai
importanţi producători
de medicamente din România,
perioadă în care afacerea s-a dez-
voltat pe toate planurile. Chiar zi-
lele acestea, s-a anunţat că Zentiva
este angajator de top în 2023, ceea
ce spune multe despre atmosfera
bună din companie.
Simona Cocoș se trezește la
05:20 în fiecare dimineaţă, ca să
aibă timp să citească, să-și bea ca-
feaua și să plimbe căţelul înainte
de a-și începe ziua de lucru. Aceas-
ta presupune multe întâlniri cu co-
legii din companie, cu autorităţile
sau cu cei din Asociaţia Producă-
torilor de Medicamente Generice,
organizaţie a cărei președintă este.
Mândră de echipa ei
Spune că încearcă să-și prio-
ritizeze sarcinile în așa fel încât
să găsească timp disponibil de
fiecare dată când apar urgenţe și
i se solicită sprijinul. „Îmi place
mult că profesez în domeniul să-
nătăţii; noi, ca producători de me-
dicamente generice, avem rolul
de a face tratamentele accesibile
milionanelor de pacienţi. Este o
mare responsabilitate, dar și o mi-
siune ambiţioasă”, menţionează
Simona Cocoș și nu uită să-și apre-
cieze echipa, de care este foarte
mândră. „Mă simt norocoasă să
de dedicate, care contribuie la bunul mers al sistemului:
cele care lucrează în cercetare, în învăţământ, în educaţia
continuă sau în industria farmaceutică. Faceţi cunoștin-
ţă cu trei femei a căror tenacitate e de admirat: dr. Anca
Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină și Farmacie
Simona Cocoș:
„Dacă aș fi
ministru, aș
căuta soluţii
pentru a nu mai
avea crize ale
medicamentelor”.
lucrez cu asemenea colegi. Spun
acest lucru pentru că sunt foarte
harnici, pasionaţi de munca lor,
implicaţi, onești, deschiși provo-
cărilor și cu dorinţa de a învăţa
lucruri noi și a se dezvolta”, adaugă
ea. Recunoaște că există și unele
lucruri care nu-i plac în ceea ce
face, de exemplu, „ocaziile în care
nu pot rezolva o anumită situaţie –
cum ar fi întârzierile în livrările de
materii prime din China, care au
dus la probleme de disponibilitate
a unor medicamente pe piaţa din
România”.
O întreb ce responsabilita-
te simte că are faţă de sănătatea
oamenilor prin funcţia deţinută
și răspunde că-și percepe activi-
tatea ca având drept „stea pola-
ră” promisiunea de a livra medi-
camente eficiente, moderne și
accesibile. „Am simţit acut această
responsabilitate în pandemie, când
a trebuit să ne repliem urgent, să
avem grijă de echipă, să ne asigu-
răm că toţi colegii noștri sunt bine,
dar și să continuăm fără întreru-
peri producţia de medicamente.”
Progresul e important, nu
perfecţiunea!
Principiile după care se ghi-
dează în business sunt clare: „Să fii
onest, responsabil, în fiecare zi să
te autodepășești, să fii cel puţin cu
1% mai bun decât în ziua anterioa-
ră”. Cu alte cuvinte, urmărește pro-
gresul, nu neapărat perfecţiunea.
Nu crede în diferenţele de gen,
pentru că a văzut în cariera sa mul-
ţi lideri bărbaţi și femei deopotrivă
valoroși. Spune însă că există nu-
anţe, și anume că „femeile sunt mai
Special
„Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, Simona Cocoș, directo-
rul general al producătorului de medicamente Zentiva din
România și Moldova, și dr. Simona Melnic, CEO al compa-
niei de educaţie medicală MedicHub Media și al publicaţiei
„Viaţa Medicală”.
empatice, iar bărbaţii mai analitici”. farmaceutică și în restul siste-
Dacă ar avea puterea de decizie a
unui ministru, Simona Cocoș ar
mului de sănătate, Simona Cocoș
adresează următoarele cuvinte:
chema toate companiile producă-
toare de medicamente din Româ-
„Să-și ia un moment de respiro și
să se bucure de o zi frumoasă, să
nia la discuţii și ar încerca să gă-
sească împreună cu acestea soluţii
sărbătorească alături de cei dragi.
Să fie mândre de tot ceea ce fac
’’
pentru a nu mai avea crize ale me-
dicamentelor, pentru a construi un
atât în viaţa de familie, cât și ca
prietene și colege”.
buget al Sănătăţii echilibrat, care
să poată genera economii din pre-
scripţia de medicamente generice,
pentru a putea dota, renova sau Să fii onest,
responsabil, în
chiar construi noi spitale și pentru
a introduce noi molecule în lista de fiecare zi să te
rambursare. autodepășești, să fii cel puţin
cu 1% mai bun decât în ziua
Urare pentru femeile din anterioară. (Simona Cocoș,
industria farma director general Zentiva
Ca urare de 8 martie pentru România și Moldova)
femeile care lucrează în industria
Pe lângă producţia de medicamente, echipa Zentiva se implică și în acţiuni de
plantare de arbori și marcare a traseelor montane
Special
Anca Buzoianu:
„Voturile comunităţii
academice m-au
impresionat și mă
responsabilizează
foarte mult”.
D inspre Universitatea de Medicină și
Farmacie din Cluj vin mereu vești
bune: studenţii iau cele mai mari note la
examenele de rezidenţiat, Facultatea de
Medicină este bine cotată în topuri inter-
naţionale și de fiecare dată ne bucurăm să
împărtășim noutăţile cititorilor „Vieţii Me-
dicale”. De această dată am ales să spunem
mai multe despre persoana din spatele aces-
tor vești bune, și anume rectorul univer-
sităţii, dr. Anca Buzoianu, singurul rector
de sex feminin din învăţământul superior
medico-farmaceutic de la noi din ţară.
Anca Buzoianu povestește că nu a visat
niciodată să ajungă decan sau rector, ci că
a avut drept ţel să devină un profesionist
bun, un medic bun și un profesor bun. Încă
din facultate a considerat că profesorii săi
au cea mai frumoasă meserie din lume și
a ajuns să-și îndeplinească mai mult decât
visurile, devenind decan al Facultăţii de
Medicină, pe care a condus-o timp de trei
mandate, iar mai apoi, rectorul universi-
tăţii, poziţie din care simte că are o mare
responsabilitate.
O mulţime de proiecte în lucru
Iubește să dezvolte proiecte și să imagi-
neze strategii de dezvoltare instituţională,
de la lărgirea ofertei educaţionale până la
dezvoltarea de structuri care lipsesc acum,
cum este, de exemplu, o unitate de suport
pentru cercetare. „Aceasta va avea rolul de
a ajuta colegii în redactarea articolelor de
cercetare sau a proiectelor, inclusiv prelu-
crarea statistică”, spune dr. Buzoianu. Un alt
proiect important aflat în lucru în 2023 este
Rectorul UMF Cluj-Napoca este un bun comunicator, pune entuziam în ceea ce face și
mobilizează energiile celor din jur
Centrul de Cercetare privind Dezvoltarea
Medicamentului, iar pe plan educaţional
este de menţionat INDES – „Incluziune, Di-
versitate și Egalitate de Șanse”, un proiect
prin care liceenii din medii defavorizate
sunt informaţi despre faptul că universi-
tatea de medicină le poate asigura accesul
la educaţie de calitate prin burse și pro-
grame dedicate. Nu în ultimul rând, Anca
Buzoianu menţionează și viitoarea inau-
gurare a Muzeului UMF, care va facilita
accesul la istoria și tradiţia Școlii Medicale
’’
Clujene și va găzdui manifestări culturale.
Ea mărturisește că-i place interacţiunea
cu studenţii și doctoranzii săi, fiind o adevă-
rată bucurie să-i întâlnească la cursuri, la fel
cum îi plac și discuţiile cu colegii din echipa
de conducere a universităţii sau din Cate-
dra de Farmacologie: „O parte importantă
a timpului o dedic colegilor mei, cadrele
didactice ale universităţii, cu care menţin
o legătură permanentă, rolul meu fiind să îi
ajut întotdeauna și cu tot ce pot, iar faptul
că m-au ales rector cu 95% dintre voturile
comunităţii academice m-a impresionat și
mă responsabilizează profund”.
Astfel, dr. Buzoianu și-a dedicat o bună
parte a vieţii profesionale dezvoltării Școlii
Medicale Clujene, iar locul în care se găseș-
te aceasta acum îi umple inima de mândrie:
„Am modernizat curriculumul Facultăţii
de Medicină după modelele din Europa de
Vest, am introdus inovaţii educaţionale pre-
luate apoi de toate școlile medicale din ţara
noastră. Sub conducerea mea, Facultatea
de Medicină din Cluj-Napoca a devenit pri-
ma din centrul și sud-estul Europei care a
primit diploma de recunoaștere a calităţii,
Label CIDMEF, certificat de calitate și per-
formanţă acordat de Conferinţa Internaţio-
nală a Decanilor și Facultăţilor de Medicină
de Expresie Franceză, precum și singura,
la vremea respectivă, acreditată interna-
ţional de Association for Medical Schools
in Europe”.
Lider, nu manager
Anca Buzoianu se consideră un lider, nu
un manager, pentru că preferă să-i motiveze
pe membrii echipei să contribuie individual
la succesul organizaţional. „Stilul meu de
conducere este mai degrabă democratic, un
stil prin care caut să creez o relaţie de cola-
borare cu colegii mei, să le ascult opiniile și
să iau decizii în funcţie de acestea”, adau-
gă rectorul. Vorbind despre atuurile sale,
crede că este un bun comunicator, că pune
entuziam în ceea ce face și poate mobiliza
energiile celor din jur.
Celor mai tinere membre ale echipei
UMF, și anume studentelor, le adresează
următorul mesaj: „Aţi ales un drum dificil,
dar plin de satisfacţii și împlinire. Priviţi
cu încredere spre viitor și faceţi-vă datoria
cu pasiune și empatie, pentru că voi nu veţi
trata pacienţi, ci veţi vindeca oameni. Iar
vindecarea începe întotdeauna cu o vorbă
caldă și un zâmbet”.
Puţină lume știe că doctoriţa Anca
Buzoianu a urmat liceul de muzică și că acest
lucru și-a pus amprenta asupra dezvoltării
sale. Astfel, cine îi este pasager în mașină
se bucură de niște playlisturi deosebite. În
timpul liber, citește și se ocupă de grădina sa
de flori: „Cred că, în această lume, Dumne-
zeu a creat trei lucruri perfecte: trandafirii,
zâmbetul copiilor și simfoniile lui Beethoven”.
Am modernizat
curriculumul Facultăţii de
Medicină după modelele din
Europa de Vest, am introdus inovaţii
educaţionale preluate apoi de toate
școlile medicale din ţară. (Dr. Anca
Buzoianu, rectorul UMF Cluj-Napoca)
Simona Melnic:
„Trebuie să rămânem
preocupaţi de
calitatea actului de
educaţie medicală
continuă”.
S imona Melnic se află de ani buni la câr-
ma uneia dintre cele mai importante
companii de educaţie medicală continuă
din România și este conștientă de respon-
sabilitatea poziţiei sale. Evoluează într-o
zonă foarte fragmentată, „cu competiţie
numeroasă, cu companii excesiv de antre-
prenoriale sau poate prea reglementate, cu
diverse obiecte de activitate, mai mult sau
mai puţin superpozabile, în care e greu să
arăţi câștigătorul cu degetul”. Însă satis-
facţia activităţii sale nu vine din competi-
ţie, ci „din valoarea socială pe care poţi să
o adaugi, din satisfacţia interlocutorilor, a
angajaţilor și acţionarilor”.
În ceea ce privește impactul asupra
sistemului de sănătate, crede că educaţia
medicală este o componentă esenţială de
evoluţie sănătoasă, care „trebuie să fie o
preocupare constantă, desăvârșită prin
forme pline de conţinut. Companii precum
MedicHub se vor piatră de boltă, platformă
de brokeraj între profesioniștii care vor
să-și continue procesul de formare și educa-
re, liderii de opinie – ca furnizori de educaţie
– și sectorul farma, care găsește, la rândul
său, oportunităţi de service informaţional
și promovare”. Pe scurt, îi place ceea ce
face și e convinsă că „trebuie să rămânem
preocupaţi de calitatea actului de educaţie
medicală continuă”.
Clientela medicală rămâne o elită
Clienţii unui asemenea tip de business,
medici și farmaciști în principiu, sunt dife-
riţi de clienţii altor sectoare și se comportă
ca atare. Despre universul profesioniștilor
din sănătate de la noi, dr. Simona Melnic
spune că a observat că „lumea medicală și
farmaceutică rămâne elitistă, dincolo de
criteriile de profesionalism. Cred că dorin-
ţa de a ţine ștacheta sus te face să sari, să
progresezi chiar și atunci când nu-ţi atingi
ţelul, în timp ce o ștachetă montată comod
și mediocru te face să te târăști. Deci, sus
elita medicală! Dar să rămânem vigilenţi la
’’
formele fără fond pe care, din păcate, le mai
întâlnim în ţara noastră”.
Simona Melnic crede că „nu ai cum să
fii un bun profesionist dacă valorile după
care te ghidezi sunt falsuri, pentru că, mai
devreme sau mai târziu, valorile tale me-
diocre își vor pune amprenta pe deciziile
tale profesionale și-ţi vor scădea inevitabil
nivelul. Cred că un profesionist trebuie să
fie preocupat de excelenţă în toate dome-
niile sale, așa cum un lider nu poate fi li-
der doar la birou, ci trebuie să fie un lider
Echipele MedicHub și Viaţa Medicală
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
9
total, cu impact în familie, în comunitate,
societate în general. Astfel, în zilele noas-
tre, acronimul KPI - Key Performance In-
dicators – devine mai degrabă Keep People
Inspired”.
Dacă ar fi să dea timpul înapoi și să
preia acum businessul de care se ocupă din
2017, spune că ar continua să cultive încre-
derea și dezvoltarea potenţialului colegilor
și ar încerca să digitalizeze compania cât
mai timpuriu, accelerând, totodată, dezvol-
tarea produselor inovatoare.
Dr. Melnic este convinsă că femeile an-
treprenor au diferenţe de abordare a busi-
nessului, derivate din psihologia diferită a
sexelor: „Femeile, obișnuite cu rolul de ma-
nager al propriului cămin, sunt responsabi-
le și mai puţin tentate să riște cu orice preţ.
Dar asta nu înseamnă că riscul acţionabil și
calculat rămâne doar apanajul bărbaţilor.
La sfârșitul zilei, cred că omul sfinţește lo-
cul și că reușita sustenabilă în antrepreno-
riat și management depinde mai degrabă
de profilul calităţilor profesionale și morale
ale celor implicaţi”.
Ministrul Sănătăţii ar trebui să
citească „Viaţa Medicală”
Dacă ar fi să ocupe fotoliul ministrului
Sănătăţii timp de o zi, spune că primul lu-
cru pe care l-ar face ar fi să... citească „Viaţa
Medicală”! „Aș încerca să înţeleg și să cap-
tez procesele din sistem utilizând și acest
instrument. Altminteri, sunt foarte conști-
entă de faptul că trebuie să fie foarte greu
astăzi să fii ministru al Sănătăţii. După ce
am ieșit din structura centralizată, ne-am
permis atâtea bâlbe, erori, inconsecvenţe
și cârpituri... Dar aș încerca să construiesc
un board consultativ, cu reprezentanţi din
toate domeniile sănătăţii, din politic, dar
și din societatea civilă. Beneficiul major ar
veni din faptul că deciziile ar fi informate,
consultate și acceptate de liderii de opinie
ai sistemului înainte de a fi implementate,
trecând peste interesele de grup sau parti-
zanatele politice. Poate că e o direcţie uto-
pică, dar nimic nu ne împiedică să visăm și
să ridicăm ștacheta.”
În zilele noastre, acronimul
KPI – Key Performance
Indicators – devine mai
degrabă Keep People Inspired.
(Dr. Simona Melnic, CEO MedicHub
Media și „Viaţa Medicală”)
10 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
Sindromul
VEXAS,
o entitate
complexă
Boală cu manifestări inflamatorii și
hematologice, sindromul VEXAS a
fost descris recent, în 2020.
K
lemperer a asociat sub denumi-
rea destul de improprie de cola-
genoze o serie de suferinţe având
la bază afectarea inflamatorie
a structurilor colagenice, cu o patogeneză
de tip autoagresiv. Mai frecvent întâlnite
și cu personalitate clinică bine conturată
sunt poliartrita reumatoidă, boala lupică,
sclerodermia și spondilita anchilozantă. Po-
licondrita este mult mai rar întâlnită. Asoci-
erile de manifestări au generat denumirea
de boală mixtă de ţesut conjunctiv. Recent
a fost descris sindromul VEXAS, în care se
încadrează cazul prezentat succint în
continuare.
Un bărbat de 62 de ani, fără antece-
dente familiale sau personale semnifica-
tive, nediabetic, nefumător, normotensiv,
a fost trimis de medicul de familie pen-
tru un consult cardiologic. Acuza disp-
nee de efort, iar la auscultaţia cordului s-a
descoperit un suflu în focarul aortic.
Anamnestic, debutul suferinţei a fost in-
sidios, în urmă cu șase luni, când s-au insta-
lat deformarea și ramolirea urechii drepte.
ORL-istul a diagnosticat o condrită izolată,
fără afectarea cartilagiilor nazale. În evolu-
ţie, au apărut dureri parasternale, conturân-
du-se o policondrită costo-sternală, precum
și dureri la nivelul genunchilor, apoi dureri
la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene,
afectate relativ simetric, dar fără redoare ma-
tinală. Factor reumatoid negativ. Subfebril
intermitent. Tuse și dureri toracice.
Radiologic s-au evidenţiat la nivel pul-
monar două opacităţi de intensitate medie
la nivelul lobului inferior drept, fără carac-
ter de pneumonie lobară sau segmentară,
care au regresat sub azitromicină suprapusă
corticoterapiei.
Rezultatele testelor de inflamaţie sunt
în mod repetat și constant mult alterate:
VSH 70 mm/h, fibrinogenemie în jur de
700 mg/dl, CRP persistent mult crescut.
Anemie – Hb 8,7 g/dl – hiporegenerativă,
fără caracter feripriv sau de tip Biermer,
considerată de însoţire a sindromului infla-
mator. Plachetocrit și număr de trombocite
ușor reduse.
În ultimele săptămâni a apărut un pla-
card eritematos de 12/5 cm la nivelul feţei in-
terne a antebraţului drept, cu margini nete,
dar nereliefate.
Sub aspect cardiologic, în focarul aortic
se percepe un suflu sistolo-diastolic gr 2+/6.
Electrocardiogramă: RS traseu normal. Eco-
grafic, valvă aortică tricuspidă, mai îngro-
șată, fără calcificări la nivelul inelului aor-
tic, insuficienţă aortică grad mediu. Aorta
Prezentare de caz
ascendentă ușor dilatată. Etiologic, în lipsa localizată la nivelul cromozomului X), Au- per ansamblu este ridicată. În SUA, numărul
reumatismului articular acut sau luesului toinflamatorie, Somatică (mutaţia somatică cazurilor diagnosticate cu sindrom VEXAS
în antecedente, fără semne de ateromatoză nu este moștenită, ci survine la un moment se ridică la mai multe sute, dar prevalenţa
și normolipidemic, nediabetic, normoten- dat în viaţă). Este de subliniat markerul ge-
siv, fără spondilită anchilozantă, valvulo- netic, important. Și în spondilita anchilo-
patia aortică se încadrează în contextul zantă avem un marker genetic intrat în uzul
clinic al unei boli sistemice inflamatorii cu laboratorului curent, HLA B27. Afectează
componentele descrise mai sus. Prin diversitatea manifestărilor, bolna-
vul se perindă pe la diferiţi specialiști (reu- bărbaţii:
Recent descris
Încadrarea ansamblului de suferinţe în
matolog, ORL-ist, pneumolog, dermatolog pielea, structurile
ș.a.). Domină policondrita, artralgiile (dar
sindromul VEXAS, descris de David Beck în fără deformarea și redoarea matinală carac- cartilaginoase,
2020, ni se pare justificată. Acest sindrom teristice poliartritei reumatoide), afectarea
recent intrat în nomenclatorul nosografic cutanată de tip vasculitic, anemia, prin- plămânii,
se compune din următoarele elemente, cu
iniţialele care compun denumirea dată de
derea pulmonului, markerii de inflamaţie
intens pozitivi.
articulaţiile, vasele
autor: Vacuole (observate adesea în celu- Markerul genetic, mutaţie în gena UBA1, de sânge.
lele de pe biopsia de măduvă osoasă hema- oferă certitudine. În SUA, la o scanare pe
togenă), E1 ubiquetin activating enzyme 163.095 de indivizi, mutaţia a fost constata-
(enzima activatoare E1, codificată de gena tă în 11 cazuri, deci este relativ rară. Răspun-
UBA1, genă care prezintă mutaţii la acești sul la corticoterapie este mulţumitor. Dar este mai ridicată, dat fiind faptul că afecţiu-
pacienţi), boală X-linkată (gena UBA1 este recidivele sunt multiple, iar mortalitatea nea a fost recent identificată. Pe continentul
nostru, în Franţa s-a desfășurat cel mai am-
plu studiu naţional, indentificându-se 250
de pacienţi.
Cap și gât:
Febră
Discuţii și concluzii
Boală oculară inflamatorie
Edem periorbital Descrierea de noi boli și sindroame ţine
Condrită a urechii
Condrită a nasului de acurateţea observaţiei clinice, cu minu-
Pierdere a auzului neuro-
senzorială ţiozitatea anamnezei și nepreţuitul exa-
men clinic complet. De șansa recunoașterii
în cadrul experienţei clinice a mai multor
Torace:
Revărsat pleural cazuri similare, dar și de enormul progres
Alveolită neutrofilică din domeniul geneticii, imunologiei și
Miocardită investigaţiilor paraclinice în ansamblul lor.
Medicul practician este obligat să-și per-
Măduva osoasă: Abdomen: fecţioneze cunoștinţele pe tot parcursul vie-
Sindrom mielodisplazic ţii profesionale, care adesea se suprapune cu
Hepatosplenomegalie cea biologică, medicina fiind o profesiune cu
Mielom multiplu
totul aparte.
Citopenie
Colită Ca în orice entitate nosologică nou de-
Vacuole în celulele scrisă, pentru stabilirea prevalenţei este
mieloide și eritroide nevoie de timpul care curge de la sensibili-
Musculoscheletal: Pelvis: zarea medicilor până la evaluarea statistică
Artrită estimativă. Sindromul VEXAS fiind sever,
inflamatorie Orhită/ bolnavul solicită consultul medical, dar
Epididimită diag­nosticul exact se ascunde, adesea, sub
alte etichete, în funcţie de manifestările
Cutanat: Extremităţi dominante.
inferioare: Medicul, la noi și nu numai, este remu-
Dermatoză neutrofilică
nerat pentru actul medical concret, dar nu-
mărul imens de ore de studiu și documenta-
Vasculita vaselor medii re nu intră, din păcate, în calcul. Timpul de
care dispune medicul este limitat. Astfel,
este de neînţeles cum de în România se per-
mite munca în clinică de șapte ore, urmată
Vasculită leucocitoclastică Tromboză venoasă de activitatea în cabinetul privat de alte trei
profundă sau patru ore. În SUA și în majoritatea state-
lor UE nu se permite decât activitatea uni-
că, fie la stat, fie în privat, pe lângă conflic-
tul de interese luându-se în calcul și timpul
Forme de manifestare a necesar studiului.
Sursa: National Institute of Arthritis and Musculoskeletal and
sindromului Vexas Conf. dr. Corneliu Zeana
Skin Diseases (NIAMS, SUA)
Stomatologie
Eficienţa combinaţiei
ibuprofen/paracetamol
în durerea dentară
la adulţi
Una dintre cele mai
frecvente provocări pe
care le întâmpină medicii
stomatologi în procesul
de îngrijire a sănătăţii
pacienţilor este durerea
dentară.
D
urerea dentară repre-
zintă, cel mai frecvent,
simptomul principal
de evoluţie a procese-
lor carioase dentare complicate
cu afectarea pulpei radiculare și
parodonţiului apical. Ea apare ca
o reacţie la leziunile tisulare den-
to-parodontale, fiind expresia răs-
punsurilor vegetative, psihologice
și comportamentale care determi-
nă o experienţă senzorial-emoţio-
nală neplăcută și nedorită.
În funcţie de tiparul evolutiv
al acestei manifestări clinice, du-
rerea dentară poate fi clasificată
în acută sau cronică. Durerea de
tip acut are o durată de la câteva
ore până la câteva zile, în timp ce
PUBLICITATE
durerea odontogenă cronică poate
fi prezentă câteva luni și, în lipsa
instituirii unui tratament adecvat,
simptomatologia poate dura ani
întregi.
Durerea asociată leziunilor
dento-parodontale generează o
„cascadă” de modificări la nive-
lul sistemului somato-senzorial.
Acestea pot provoca alterarea de
lungă durată a prelucrării centra-
le a informaţiei nociceptive. Du-
rerea dentară acută este de obicei
un simptom comun al mai multor
entităţi clinice, cum ar fi trauma-
tismele dentare, afecţiunile infla-
matorii ale pulpei dentare sau alte
stări patologice. Indiferent de ca-
uză, durerea odontogenă impune,
pe lângă tratamentul etiologic, ad-
ministrarea unei medicaţii analge-
zice și/sau antiinflamatoare.
Conceptul de analgezie
multimodală
Deși majoritatea indicaţiilor
clinice ale prescripţiilor de analge-
zice se referă la tratamentul durerii
dentare, administrarea acestui tip
de medicaţie poate să fie utilizată
pentru ameliorarea simptomato-
logiei dureroase după interven-
ţiile stomatologice, așa cum sunt
extracţiile dentare. Controlul
durerii postoperatorii este foarte
important, având în vedere teama
pacienţilor legată de intensitatea
disconfortului postoperator.
Pe de altă parte, în ciuda
administrării unei terapii anal-
gezice, există un număr semni-
ficativ de pacienţi care acuză
sensibilitate dureroasă la inter-
venţii stomatologice, situaţie care
impune necesitatea administrării
suplimentare de analgezice înain-
te de efectuarea tratamentelor cu
potenţial dureros.
În ciuda creșterii la nivel glo-
bal a interesului pentru un mana-
gement corect al durerii dentare și
în ciuda încercării de implementa-
re a unor protocoale de tratament
antialgic, durerea odontogenă
continuă să fie prezentă într-o pro-
porţie ridicată în practică. La ora
actuală se consideră că durerea
dentară nu are doar o componen-
tă predominant nociceptivă, ci și
o etiopatogenie multifactorială.
Ea implică și elemente de sensi-
bilizare a sistemului nervos pen-
tru recepţia dureroasă. Acest
fenomen se traduce prin apari-
ţia hiperalgeziei. Ca urmare,
conceptul modern de analgezie
multimodală în durerea denta-
ră pleacă de la premisa că prin
asocierea de analgezice diferi-
te ca mecanism de acţiune se
poate obţine un efect sinergic al
acestora, cu efecte adverse reduse.
Efectul sinergic, dovedit
prin studii
În prezent, pentru tratamentul
durerii dentare se folosesc în prin-
cipal antiinflamatoare nesteroidi-
ene (AINS) și analgezice-antipire-
tice. Paracetamolul și ibuprofenul
sunt două substanţe analgezice
utilizate de mult timp în practica
medicală, având un grad ridicat de
siguranţă clinică la dozele zilnice
maxime recomandate.
Studiile clinice care au evaluat
și comparat siguranţa adminis-
trării la pacienţii cărora li s-au
prescris ibuprofen și paracetamol
concomitent cu pacienţii cărora
li s-a prescris ibuprofen sau para-
cetamol, în monoterapie, au ajuns
la concluzia că rezultatele privind
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
11
siguranţa au fost coerente în
ceea ce privește utilizarea con-
comitentă a ibuprofenului și a
paracetamolului, comparativ cu
administrarea lor în monoterapie.
Mehlisch D.R. et al., de exem-
plu, publicau în 2010 rezultatele
unui studiu dublu-orb (1), rando-
mizat, controlat cu placebo, rea-
lizat pe 735 de pacienţi cu vârsta
peste 16 ani, cu dureri dentare
postoperatorii moderate până la
severe. Rezultatele studiului au
evidenţiat că administrarea com-
binaţiei ibuprofen/paracetamol
200/500 mg are un efect analge-
zic mai puternic (până la 9 ore),
comparativ cu administrarea
individuală de ibuprofen, respec-
tiv paracetamol. Același studiu a
mai arătat că timpul de acţiune al
acestei combinaţii este mai rapid
în comparaţie cu monoterapiile
constituente.
Un an mai târziu, Daniel S.E.
et al. au publicat rezultatele unui
alt studiu dublu-orb (2), cu cinci
braţe, de asemenea controlat cu
placebo, randomizat, realizat pe
678 de pacienţi cu durere denta-
ră postoperatorie, care a eviden-
ţiat că doza dublă a combinaţiei
ibuprofen/paracetamol este supe-
rioară dozei unice, cât și dozelor
de ibuprofen/codeină, respectiv
paracetamol/codeină.
Prof. dr. Alexandru Bucur,
Facultatea de Stomatologie,
UMF „Carol Davila” București
1. Mehlisch DR, Aspley S, Daniels SE, et al. A single-tablet
fixed-dose combination of racemic ibuprofen/paracetamol
in the management of moderate to severe postoperative
dental pain in adult and adolescent patients: a multicenter,
two-stage, randomized, double-blind, parallel-group, placebo-
controlled, factorial study. Clin Ther 2010;32:1033–49.
2. Daniels SE, Goulder MA, Aspley S, Reader S. A randomised,
five-parallel-group, placebo-controlled trial comparing the
efficacy and tolerability of analgesic combinations including a
novel single-tablet combination of ibuprofen/paracetamol for
postoperative dental pain. Pain 2011;152:632–42.
12 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
Terapii moderne în
cancerele colorectale (1)
În ultimul deceniu,
medicaţia moleculară ţintită
s-a alăturat chimioterapiei
în tratamentul cancerelor
colorectale.
C
ancerul colorectal re-
prezintă una dintre
marile probleme de
sănătate publică la ni-
vel european. Cu o incidenţă de
447.000 de cazuri în 2012, este
considerat al doilea cel mai frec-
vent cancer în Europa. Supravieţu-
irea la cinci ani se apropie de 60%,
valoare ce ar putea fi îmbunătăţită
prin extinderea aplicării sistema-
tice a programelor de screening și
prin progresele semnificative ale
terapiilor moderne.
Medicaţii precum bevacizu-
mabul, un anticorp monoclonal
ce blochează angiogeneza, terapi-
ile anti-EGFR (epidermal growth
factor receptor), precum cetu-
ximabul și panitumumabul au
reușit să prelungească supravie-
ţuirea generală a pacienţilor cu
cancer colorectal metastatic și să
crească rata de conversie la opera-
bilitate. După aprobarea acestor
terapii, dar și a altora, precum
aflibercept, regorafenib, ramu-
cirumab, trifluridin-tipiracil, a
PUBLICITATE
urmat o perioadă de identificare a
secvenţialităţii optime.
În prezent, ghidurile terapeuti-
ce oferă sugestii de personalizare a
terapiei sistemice bazate pe factori
precum: statusul de performan-
ţă al pacientului, scopul terapiei
(curativ versus paliativ), anumiţi
factori prognostici moleculari,
precum statusul mutaţiilor ras,
b-raf sau statusul mmr/msi. Aceste
strategii, aplicate personalizat, au
scopul de a prelungi supravieţui-
rea pacienţilor, dar și de a crește
calitatea vieţii. Nu în ultimul rând,
terapii moderne, precum imunote-
rapia, au arătat deja beneficii la pa-
cienţi selectaţi și promit să adauge
beneficii semnificative. În cele ce
urmează, ne vom axa pe progre-
sele știinţifice din ultimii ani și pe
cercetările ce au potenţialul de a
schimba strategia terapeutică în
viitorul apropiat.
Inhibitorii PD-1/PD-L1 și
CTLA-4
Inhibitorii punctelor de con-
trol ale sistemului imun (PD-1/
PD-L1) permit sistemului imun al
gazdei să recunoască și să distrugă
tumorile maligne. Ei au potenţia-
lul de a induce răspunsuri specta-
culoase la pacienţii cu tumori ce
exprimă mai multe neoantigene
tumorale, spre exemplu, cei cu
tumori MSI-H/dMMR (microsa-
tellite instability-high/mismatch
repair deficient). Astfel că acești
markeri au rol predictiv în apreci-
erea răspunsului la imunoterapie,
numărul mutaţiilor înmagazinate
în ADN-ul acestor tumori fiind,
uneori, de sute de ori mai mare de-
cât în cazul tumorilor MSS/pMMR
(microsatellite stable/proficient
mismatch repair).
Imunoterapia în boala
metastatică
În prezent, imunoterapia este
studiată în mai multe stadii ale bo-
lii, dar se pune accent pe stadiul IV
de boală.
Pembrolizumab este unul din-
tre primele imunoterapice studiate
în cancerele colorectale. În studiul
KEYNOTE-164, acesta a fost stu-
diat la pacienţii cu tumori MSI-H/
dMMR, cu boală metastatică, pre-
trataţi cu cel puţin o linie de tra-
tament (braţul B) sau cu cel puţin
două linii de tratament (braţul A).
În ambele braţe, rata de răspuns
obiectiv a fost de 33%. În condiţii-
le unei toleranţe acceptabile, con-
cluzia studiului a fost că la aceas-
tă populaţie, pembrolizumabul
reprezintă o opţiune importantă de
tratament.
Un alt anticorp monoclonal ce
inhibă PD-1 și care a fost studiat
în același context este nivolumab.
În trialul CheckMate 142, un trial
de fază 2, pacienţii cu cancere co-
lorectale în stadiul IV de boală, cu
tumori MSI-H/dMMR și care au
primit cel puţin o linie anterioară
de tratament, au fost expuși la te-
rapia cu nivolumab. Rezultatele
sunt remarcabile, în condiţiile în
care mai mult de jumătate dintre
pacienţii înrolaţi au avut cel pu-
ţin trei linii de tratament anterior
(54,1%). După o urmărire mediană
de 12 luni, rata de răspuns obiectiv
a fost de 68,9%, fără a se atinge me-
diana răspunsului. Cu o toxicitate
acceptabilă și, în general, ușor de
controlat, nivolumab reprezintă
o soluţie la pacienţii pretrataţi,
ce poate oferi rate mari de răs-
puns obiectiv și o supravieţuire pe
termen lung.
Într-o extensie a studiului
CheckMate 142, la tratamentul cu
nivolumab a fost adăugat și ipili-
mumab. Acesta este un anticorp
monoclonal ce inhibă CTLA-4
(Cytotoxic T lymphocyte-associa-
ted antigen). Combinaţia de două
imunoterapice cu mecanism de
Ars medici
acţiune diferit a arătat rezultate
spectaculoase în alte neoplazii, de-
sigur, cu toxicitate adiţională.
În CheckMate 142, autorii au
testat aceeași ipoteză la pacien-
ţii cu tumori colorectale MSI-H/
dMMR, cu boală metastatică, pre-
trataţi cu fluoropirimidine, oxali-
platin și irinotecan. Adăugarea
unei doze mici de ipilimumab a
arătat o rată obiectivă a răspunsu-
lui de 55%, cu o rată de control a
bolii de 80%, pe o durată de cel pu-
ţin 12 săptămâni. Prin comparaţii
indirecte, asocierea acestor două
imunoterapice pare să crească efi-
cienţa la această populaţie faţă de
monoterapia cu nivolumab.
Datele au fost completate în
această cohortă prin urmărirea
pe termen lung (patru ani) și
arată o tendinţă de creștere a ra-
telor de răspuns complet pe par-
cursul tratamentului, de la 3%
la 13,4 luni până la 13% la 50,9
luni. Mai mult, rata de control a
bolii a fost de 88%. Prin urmare,
combinaţia pare să fie deosebit
de eficientă pentru această cate-
gorie de pacienţi, cu o toxicitate
ce pare a fi previzibilă. Totuși,
13% dintre pacienţi au întrerupt
tratamentul din cauza efectelor
adverse, iar 32% dintre pacienţi
Ars medici
au raportat efecte adverse severe
(grad 3 și 4).
În lumina acestor date, a fost
planificat și se află în desfășurare
un studiu de fază 3, CheckMate
8HW. Acesta compară eficienţa
nivolumabului în monoterapie
sau în combinaţie cu ipilumumab
la pacienţii cu cancere colorectale
în stadiul IV de boală, cu tumori
MSI-H/dMMR, indiferent dacă au
primit sau nu o altă de linie de tra-
tament înainte de înrolare. Acest
design va permite investigatorilor
să stabilească secvenţierea optimă
de tratament și beneficiile imu-
noterapiei la această populaţie de
pacienţi. Astfel, pentru populaţia
MSI-H/dMMR cu boală metasta-
tică, Administraţia pentru Ali-
mente și Medicamente din SUA
(FDA) a aprobat imunoterapia în
PUBLICITATE
monoterapie cu pembrolizumab
sau nivolumab și combinaţia
nivolumab + ipilimumab.
Combinaţii imunoterapice
Imunoterapia cu inhibitori ai
punctelor de control ale sistemului
imun nu este eficientă la pacien-
ţii cu tumori MSS/pMMR. Pentru
această populaţie, de altfel majo-
ritară, se încearcă combinaţii de
imunoterapice cu chimioterapie,
radioterapie, terapii ţintite, cu sco-
pul amplificării imunogenicităţii
acestor tumori.
O altă modalitate folosită în
trialuri clinice este utilizarea imu-
noterapiei cu alte mecanisme de
acţiune, precum terapia imună
adaptativă (citokine, vaccinuri an-
titumorale, terapii celulare). Avan-
tajul unei astfel de strategii ar fi
obţinerea unui răspuns susţinut cu
memorie, durabil. Citokinele proin-
flamatorii au fost folosite în oncolo-
gie de câteva decenii (Interleukina-2
și -6, factorul de necroză tumorală,
TNF). În prezent, ele sunt studiate
în cancerele colorectale, alături de
molecule costimulatorii.
O multitudine de vaccinuri
antitumorale sunt în studiu, pre-
cum cele împotriva antigenului
carcinoembrionar sau vaccinuri
anti-G12D KRAS. Terapia adop-
tivă cu celule T are deja multiple
aplicaţii în hemato-oncologie, dar
și în tumorile solide. Mai multe
studii caută aplicaţii clinice pentru
CAR-T (chimeric antigen receptor
– CAR – engineered T cells) cu di-
verse modalităţi de administrare:
intravenoasă, intraperitoneală,
intratumorală.
În cele din urmă, pentru efi-
cientizarea răspunsului la inhi-
bitori ai punctelor de control ale
sistemului imun, aceștia au fost
utilizaţi ca terapie de menţinere,
după o inducţie cu chimioterapie,
în combinaţii cu inhibitori LAG-3
(antilymphocyte activation gene-
3), inhibitori TIM-3 (T-cell immu-
noglobulin and mucin domain 3)
sau în combinaţie cu chimiotera-
pie și bevacizumab. Deși există o
multitudine de direcţii de cerce-
tare, imunoterapia la pacienţii cu
tumori MSS/pMMR nu a dovedit,
încă, un beneficiu semnificativ.
Un exemplu inedit este studiul
REGONIVO, un studiu de fază Ib,
ce a testat mai multe doze de rego-
rafenib (un inhibitor tirozin-kina-
zic cu efect anti-angiogenetic) cu
nivolumab. Doza de regorafenib
de 80 mg/zi a fost cel mai bine to-
lerată și combinaţia a fost suficient
de bine tolerată cât să arate nece-
sitatea studierii combinaţiei în tri-
aluri mai largi, axate pe beneficiul
clinic.
Alte studii importante sunt
în desfășurare, toate având po-
tenţialul de a schimba standardul
terapeutic.
Imunoterapia în
neoadjuvanţa stadiilor
avansate (T3,T4,N+)
Imunoterapia este studia-
tă și în alte indicaţii, precum în
neoadjuvanţa cancerului rectal.
Andrea Cercek a prezentat, în ca-
drul ASCO (American Society of
Clinical Oncology) 2022, datele in-
terimare ale unui studiu mic, ce a
inclus 14 pacienţi cu cancer rectal
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
13
avansat și MSI-H/dMMR. Pacien-
ţii au fost trataţi pe o perioadă de
șase luni cu dostarlimab-gxly, un
agent anti-PD1. Rezultatele au fost
senzaţionale, toţi pacienţii obţi-
nând răspuns complet. Din punct
de vedere oncologic, rezultatul are
o valoare impresionantă, prin po-
sibilitatea creșterii calităţii vieţii
la acești pacienţi, existând poten-
ţialul ca aceștia să nu mai necesite
radioterapie sau chirurgie, ambe-
le metode având riscul asociat de
pierdere a funcţiei sfincteriene,
de reducere a volumului vezicii
urinare și de afectare a funcţiei se-
xuale, printre altele. O urmărire pe
termen lung și o populaţie mai re-
prezentativă sunt necesare pentru
confirmarea acestor rezultate, dar
viitorul pare a fi foarte promiţător.
Tot în scop neoadjuvant, tria-
lul VOLTAGE a urmărit eficienţa
nivolumab la pacienţii cu cancer
rectal avansat. În acest trial, imu-
noterapia a fost folosită în mod
secvenţial, după chimio-radiotera-
pie. S-au administrat cinci cicluri
de nivolumab, ulterior s-a plani-
ficat chirurgia radicală, urmărin-
du-se rata de răspuns complet.
Rata de răspuns complet a fost de
30% la populaţia MSS și de 60% la
populaţia MSI-H. În concluzie, o
astfel de abordare pare extrem de
eficientă.
Dr. Vlad-Adrian Afrăsânie,
șef lucr. dr. Bogdan Gafton,
UMF „Gr. T. Popa”, Iași
Institutul Regional de Oncologie Iași
Material preluat din volumul „Terapii
moderne în cancer 2022” editat de
„Viaţa Medicală”
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
 14 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
Invitaţie la film
DE ASTĂZI, ÎN
CINEMATOGRAFE
Sfârșitul de săptămână aduce
pe ecrane un film cu multe no-
minalizări la premii prestigioa-
se, o comedie în cel mai clasic
stil franţuzesc și o dramă din
universul jucătorilor de box.
Alibi.com 2
Regia: Philippe Lacheau.
Cu: Philippe Lacheau, Élodie
Fontan, Tarek Boudali.
Philippe Lacheau, unul dintre cei
mai prolifici actori de comedie
francezi, revine cu o continuare
a Alibi.com. Între timp, persona-
jul său s-a cuminţit și dorește să
o ceară de soţie pe Flo. Doar că
are o problemă în a-și prezenta
familia…
Aftersun: A fost odată ca o
vară
Regia: Charlotte Wells.
Cu: Paul Mescal, Frankie Corio,
Celia Rowlson-Hall.
Sophie reflectează la o vacanţă
petrecută alături de tatăl ei cu 20
de ani în urmă. Încercând să îm-
pace imaginea tatălui cu lucruri-
le pe care nu le știuse despre el,
Sophie se folosește de amintiri,
reale sau fabricate, pentru a
umple golurile.
Creed III
Regia: Michael B. Jordan.
Cu: Michael B. Jordan, Phylicia
Rashad, Tessa Thompson.
După ce a dominat lumea boxu-
lui, Adonis s-a bucurat de succes
atât în carieră, cât și în viaţa de
familie. Dar când Damian rea-
pare după ce a ispășit o lungă
pedeapsă în închisoare, Adonis
este dornic să demonstreze că își
merită șansa în ring.
Redacţia
Mister și sarcasm la
Teatrul Naţional
Deși se joacă de mulţi ani, spectacolul „Bârfe, zvonuri și
minciuni” pare la fel de proaspăt ca la premieră.
Dramaturgul american Neil
Simon (1927-2018) este, poate,
cel mai de succes și jucat autor de
aproape toate teatrele din lume.
Piesele, mai toate inspirate din
viaţa reală, au fost jucate mai în-
tâi pe Broadway. Ulterior, au fost
traduse și reprezentate în întreaga
lume, dobândind un loc de frunte
în repertoriul teatral universal din
secolele al XX-lea și al XXI-lea.
În spectacolul Bârfe, zvo-
nuri și minciuni, pus în scenă la
Teatrul Naţional din București,
o întâmplare ciudată se petre-
ce în casa viceprimarului din
New York, chiar la aniversarea
În căutarea lui Maxy
Muzeul Naţional de Artă
al României găzduiește o
expoziţie dedicată operei și
vieţii lui Max Herman Maxy,
artist și director al primului
muzeu naţional de artă din
România.
P
ersonalitate artistică
multifaţetică, dovedind
remarcabile resurse de
a se reinventa fără a se
pierde pe sine în vâltoarea vremu-
rilor, Max Herman Maxy (1895-
1971) a fost un personaj controver-
sat și contestat, învăluit adesea de
o rezervă în a-i recunoaște valoarea
și meritele pe care le are în cadrul
culturii române. Pentru a elucida o
parte din misterul care l-a învăluit
în ultimele decenii și pentru a ofe-
ri publicului ocazia să se apropie
de cariera lui, Muzeul Naţional de
Artă al României (MNAR) ne invi-
tă, până la 30 aprilie a.c., la expozi-
ţia „M.H. Maxy – De la avangardă
la socialism”, deschisă la parterul
Galeriei Naţionale.
Curatoriată de Călin Stegerean,
expoziţia ne prezintă, în parcurs
cronologic, fiecare dintre etapele
de viaţă și de creaţie ale artistului.
Începutul din anii 1920 ne arată
Bine ai venit
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
pe Terra!
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
1985. Ianuarie. Ger cumplit și
zăpadă. Mâinile sunt îngheţate,
dar pline de căldură, căci ţin în
braţe cel mai preţios dar. Primul
copil. Băieţel, născut prematur. A
uitat tot. Și panica pe care a resim-
ţit-o, nefiind niciun pic pregătită,
și durerile pe masa de naștere, și...
durerea electrizantă din corp când
l-a ţinut prima dată.
Acum merge cu pași repezi
spre casă și încearcă să îl protejeze
cât poate ea de frig, învelit în pla-
puma mare. Abia îi vede năsucul.
Mâinile îi tremură când descu-
ie ușa șubredă a garsonierei în care
locuiesc. Este la adăpost. Dar și
aici... îi este frig. Doar căldura e cu
porţia. Nu o așteaptă nimeni. To-
tul e tăcut. Și ea este tăcută, dar în
căsătoriei acestuia. Crimă? Tenta-
tivă de sinucidere? Sau amândo-
uă? Misterul trebuie elucidat pe
loc de invitaţii la petrecere, deoa-
rece orice scurgere de informaţii
le-ar pune în pericol cariera.
Regretatul Ion Caramitru – în
calitate de regizor –, ajutat de sce-
nograful Cătălin Ionescu Arbore și
de Liliana Cenean – autoarea unor
costume adecvate –, a înţeles foar-
te bine mecanismul piesei poliţis-
te. A alcătuit o distribuţie exactă,
cu piste false și, bineînţeles, cu
un final deschis. Întreaga echipă
de actori reușește compoziţii ele-
gante, uneori pline de haz, alteori
Nud cu văl, 1922
trecerea de la pictura clasică spre
cea de avangardă, în care perspec-
tiva și reprezentarea veridică a
realităţii au lăsat
locul interpretării
subiective date de
pictor subiectului
redat pe pânză.
Anii 1930 sunt
apogeul acestei
perioade de crea-
ţie, în care Maxy
împletește pictura
cu alte activităţi
conexe. Se implică
în editarea și pu-
blicarea câtorva
periodice dedicate
Iarnă, 1933
minte e o agitaţie furtunoasă! De
unde să înceapă?
Nu are nimic pregătit. Totul
s-a desfășurat așa repede. Va avea
nevoie de multe lucruri. Are doar
două pelincuţe și două căciuliţe.
O plăpumioară. Mama ei a aflat
ieri că a născut. Îi va lua ceva timp
să ajungă la ei, căci Dunărea e
îngheţată.
La ea în suflet e frig și cald. Îi
este foame, dar nu are poftă să
mănânce. Este tristă și bucuroasă.
Medic-Medicină-Cultură
foto: TNB
doar zgomotoase, nervoase, care
au rolul de a ţine spectatorul sub
presiune.
În casa primarului, invitaţii
descoperă lucruri reale sau false
privind relaţiile dintre ei. Infor-
maţii deja cunoscute de majorita-
tea celor prezenţi, pe care le comu-
nică unii altora cu mare satisfacţie,
comentându-le sarcastic, cu un
soi de umor englezesc, uneori de
bună calitate. Foarte elegant în
îmbrăcăminte și prezenţă fizică se
artei de avangardă. Contribuie cu
ilustraţii la cărţi și reviste, unele
dintre acestea fiind prezente în
spaţiul central al primei săli din ex-
poziţie.
Un demers inedit
În aceeași zonă avem ocazia să
descoperim și o altă latură a artis-
tului, cea de scenograf. Este recre-
ată una din scenografiile semnate
de el, în care regăsim abordarea
dominată de geometrie, care este
prezentă și în tablourile sale și care
sporește dinamismul și ineditul
demersului curatorial.
Odată cu instaurarea regimu-
lui comunist, tematica tablouri-
lor lui Maxy se schimbă, atât sub
Este totuși obosită. Trebuie să aibă
putere să-l crească.
Cu eforturi mari se așază și-l
alăptează. Să fie bine hrănit, să
prindă puteri!
Acum... unde va dormi? Scoate
ceva de sub pat. Îl deschide. Este
gol. Îl șterge cu un batic vechi.
Așază o pernă. O pătură peste
și face un culcuș grozav. O să se
odihnească amândoi.
* noapte acasă, într-un ianua-
Se trezește brusc la zgomotul
bătăilor din ușă. Aranjează repede
pernele, așază cuvertura de pat.
Deschide repede geamul. Vântură
o pernă. Își pune un halat. Închide
geamul și merge grăbită spre ușă,
în timp ce îndeasă niște haine în
dulap.
— Bună dimineaţa, am venit
să văd nou-născutul, i se adresează
asistenta.
— Bună dimineaţa. Vă rog,
intraţi!
O urmează pe tânăra mămică
și rămâne în tocul ușii.
prezintă cuplul Cooper (Florentina
Ţilea și Gavril Pătru), în timp ce
cuplul Cusack (Rodica Ionescu și
Armand Calotă) este foarte exotic.
Una peste alta, este un specta-
col bine rodat (se joacă de câţiva
ani) și pare la fel de proaspăt ca
la premieră. A fost o reală plăcere
să vezi atâţia actori de calitate la
un loc. Textul însă ar fi trebuit re-
strâns pe alocuri, pentru că uneori
spectacolul în sine se lungește.
Candid Stoica
Omagiu lui Brâncuși, 1962
influenţa dogmelor oficiale, cât
și datorită convingerilor de stân-
ga ale artistului, care abordează
teme legate de viaţa ţăranilor și
a muncitorilor. Evenimentul cel
mai important al acestei perioade
este numirea sa în 1949 ca direc-
tor al primului muzeu naţional de
artă (actualul MNAR), poziţie în
care s-a menţinut până la sfârșitul
vieţii.
Parcursul expoziţiei se înche-
ie cu perioada de creaţie a anilor
1960, în care Max Herman Maxy
pare a se întoarce la soluţiile artis-
tice ale tinereţii sale, la forme ge-
ometrice și reprezentări stilizate,
simbolice. Folosește în același timp
și tehnici noi, precum colajul. Se
definitivează astfel portretul pro-
fesional al acestui artist ce a marcat
semnificativ pictura românească a
secolului XX.
Dr. Raluca Bulea
— Dumneavoastră, să înţeleg,
îl pregătiţi pentru armată? întrea-
bă asistenta.
— Aaa... să știţi că nu aveam
nimic pregătit. Ieri m-au adus de la
spital. Sunt singură acasă. Am avut
doar această valiză... dar a dormit
bine Mihai, răspunde stânjenită
mama.
*
Mihai a petrecut prima
rie geros, într-un geamantan, o
valiză de lemn pentru armată.
Lipsurile erau atât de multe, în-
cât a crescut cu patru pelinci.
Și fără multe altele. Acum el
are 37 de ani și e înalt cât un
munte. Nu lucrează în cadrul
armatei, ci la poliţia de frontieră.
Ala-Tatiana Memiș
Fragment din proza scurtă cu același
titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România
PALIAŢIA,
o cenușăreasă...
prea cenușăreasă
Oriunde în lume paliaţia este o cenușăreasă. În acest domeniu sunt extrem de puţini medici
sau asistenţi medicali care sunt dispuși să facă un contract cu casele de asigurări, afirmă
dr. Marinela Stănculete.
Ce înseamnă paliaţia în me­dicină?
Pe de o parte, vorbim despre medi-
cină sau tratamente paliative și, pe
de altă parte, de îngrijiri paliative.
Acestea din urmă, deși se referă la
același fundament de ameliorare
de simptome, de situaţii care nu
sunt vindecabile sau înlăturabile,
au aspecte concrete foarte parti-
culare. Paliaţia în medicină nu se
referă doar la bolile oncologice, ci
la tot ce înseamnă boală cronică
progresivă.
Ce tipuri de tratamente sunt
folosite?
Tratamentele pot fi medicamen-
toase sau non-medicamentoase.
Între cele medicamentoase sunt
palete foarte largi de medicamente.
În cele non-medicamentoase intră
de la metode chirurgicale la radio-
terapie, dar și feluri particulare sau
foarte personalizate, cu un anume
scop. Orientate, de pildă, pe a hrăni
pe cineva. În bolile cronice progre-
sive, suferinţa pacientului are de
obicei cauze multiple. Boala aduce
cu ea, ca și „cortegiu” de efecte, de
la incapacitate fizică de diferite fe-
luri (...) până la efecte emoţionale,
psihologice, spirituale și sociale.
Cine are grijă de pacient
În ce constau tratamentele palia-
tive?
Îngrijirile paliative nu se referă
doar la metode medicale. Se referă
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
și la felul în care așezi perna; în care
cureţi plaga și de câte ori o faci; fe-
lul în care vorbești cu pacientul; în
care îl ajuţi să își găsească un drum
emoţional și spiritual în suferin-
ţa lui (...). Iar asta o face o echipă
cu componenţă variabilă, în care
pot să fie: medic; asistent medical
generalist; medic chirurg – dacă e
nevoie de o intervenţie chirurgica-
lă cu scop paliativ; asistent social;
psiholog; preot – spun „preot”, dar
poate fi vorba de asistenţă spiritua-
lă religioasă. Asta este o privire de
ansamblu. Lucrurile sunt compli-
cate și sunt greu de făcut.
De ce spuneţi asta?
Oriunde în lume paliaţia este o ce-
nușăreasă, tocmai pentru că vor-
bim de situaţii medicale în care nu
există vindecare și în care, în foarte
puţine situaţii, există o recuperare
parţială care să facă omul un pro-
ducător în societatea în care trăieș-
te. Atunci, implicit, ca în orice zonă
unde partea economică este cea
care contează fundamental, și în
paliaţie fondurile sunt întotdeau-
na puţine. Din fericire, există niște
modele de bună practică.
Daţi-ne câteva exemple.
Aceste modele au fost crescute, dez-
voltate în unele din cele mai civili-
zate zone din lume din punct de ve-
dere medical, dar și al solidarităţii
interumane. Aici vorbesc, pentru
că de acolo vine modelul, în primul
rând, despre Anglia, apoi de Statele
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
Unite. Aceste modele de bună prac-
tică nu înseamnă reţete rigide care
obligă niște standarde. Înseamnă
ghiduri și borne foarte utile de ori-
entare și din ale căror principii și
metode nu e bine să te abaţi.
Ce tratamente paliative se pot
face în ţara noastră?
În România, în ceea ce privește
tratamentele paliative care au viza
strict medicală de a prelungi viaţa
pacientului, de a-i ameliora sufe-
rinţa, acestea se pot face și în boli
onco­logice, și în cele non-oncologi-
ce. Tratamentele mari, de tip chi-
rurgical, radioterapie, chimiotera-
pie (...) se fac, evident, în instituţiile
de profil. Îngrijirile paliative, însă,
se pot face în mai multe settinguri,
în mai multe locuri. Alegerea locu-
lui în care să se facă îngrijirea pali-
ativă ţine atât de posibilităţile exis-
tente, cât și de situaţia în care este
pacientul.
Spitalizarea poate fi un
„măcel” emoţional
E nevoie sau nu de internare pen-
tru acești pacienţi?
O să dau un exemplu din zona on-
cologiei, pentru că este aria unde
îngrijirile paliative își dovedesc uri-
așa contribuţie. Pentru un pacient
aflat la începutul bolii oncologice,
diagnosticat recent, care are un sta-
tus de performanţă bun, adică o sta-
re generală bună și capacitatea de
’’
896 DE PAGINI
CARTE DE VIZITĂ:
 Director medical al Clinicii Concierge Medical, Enayati
Medical City
 Medic specialist medicină de familie, concierge doctor
 Printre ariile sale de expertiză se află îngrijirile paliative
a-și desfășura viaţa în condiţiile de
până atunci, a-l instituţionaliza ar fi
un măcel! Un măcel emoţional, so-
cial. Sigur că dacă pacientul are de
făcut un tratament care presupune
spitalizare, instituţionalizare pe o
perioadă X de timp, asta e una. Dar
apoi să se întoarcă în casa lui, în me-
diul lui, la lucrul lui e altceva. Asta
nu înseamnă că îngrijirile paliative
nu sunt utile în aceste stadii incipi-
ente la pacienţii care au un status
de performanţă bun. Sunt extrem
de utile!
În ce sens?
De la a gestiona simptomele fizice
până la a gestiona uriașa dificulta-
te emoţională, psihologică și spi-
rituală, dar și socială atunci când
afli că ai un astfel de diagnostic. Și
a le gestiona pe tot parcursul bolii.
Dacă, iniţial, un om în putere nu
are nevoie de o instituţie medicală
unde să stea ori să se strămute, dar
are nevoie de un reper, acesta poate
fi o echipă medicală sau mixtă (...).
De când există
medicina pe
pământ, puţine boli
sunt de fapt vindecabile.
Majoritatea sunt
gestionabile.
De asemenea, este foarte bine ca el
să meargă la un control periodic, în
funcţie de boala lui și de situaţia lui,
la un centru de zi. Să-i zicem un fel
de policlinică. Dar, de obicei, se nu-
mesc centre de zi.
Legătura cu casa nu trebuie
neglijată
Totuși, în unele cazuri e nevoie
de o strictă supraveghere a paci­
enţilor.
Sunt situaţii când o boală cronică
progresivă suferă degradări bruș-
te, care sunt însă recuperabile. Dar
ele trebuie gestionate printr-un
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
15
set de măsuri medicamentoase și
non-medicamentoase, care se pot
face doar cu o strictă supraveghe-
re. Atunci e necesară internarea
pentru o perioadă mai scurtă sau
mai lungă. Vorbim, de obicei, de
săptămâni, timp în care pacientul
este recuperat cât se poate de mult
și apoi stabilizat. După aceea, este
bine ca pacientul să se întoarcă aca-
să. Pentru că această legătură cu
„rădăcina”, cu casa este foarte im-
portantă ca reper.
Îngrijirile paliative pot fi făcute,
așadar, și la domiciliu.
În stadiile foarte avansate ale boli-
lor cronice progresive, în care auto-
nomia pacientului – de hrănire, de
îngrijire, de deplasare – este dimi-
nuată major, lucrurile pot fi făcu-
te și acasă. De aceea există echipe
mobile de îngrijiri paliative. Acesta
e un beneficiu uriaș! Să poţi să faci
îngrijire paliativă acasă. Să faci vi-
zite zilnice sau la două zile. Sau săp-
tămânale, de la caz la caz. Îngrijirile
acasă sunt utile – și sunt preferabile
– de câte ori acest lucru este posibil.
În România, în ultimii ani, s-au
făcut progrese în îngrijirile
paliative.
Asta se datorează, trebuie spus,
unor oameni deosebiţi. A existat
un punct de pornire în România, la
Brașov, cu conf. dr. Daniela Moșoiu.
Punct care apoi a „explodat” prin
perseverenţa dânsei și a echipei pe
care a crescut-o (HOSPICE Casa
Speranţei – n.red.). Și-apoi s-a răs-
pândit în „pată de ulei”. (...) Din pă-
cate, paliaţia rămâne chiar și acum
o cenușăreasă prea cenușăreasă.
Pentru că, în general, decontările
de la casa de asigurări nu rimează
cu costurile realităţii. Iar în ceea ce
privește paliaţia, nici atât. Și-atunci
sunt și extrem de puţini medici sau
asistenţi medicali care sunt dispuși
să facă astfel de contract cu casele
de asigurări.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
Remediu pentru
constipaţia
cronică: pilula
care vibrează
C
urând, un nou tratament pen-
tru constipaţia cronică ar pu-
tea aduce alinare pacienţilor,
fără a fi nevoie ca aceștia să
utilizeze substanţe medicamentoase.
Este vorba despre o pilulă ce vibrează* și
stimulează colonul pe măsură ce traver-
sează corpul uman. Pilula a fost aproba-
tă de Administraţia pentru Alimente și
Medicamente (FDA) din SUA în august
2022, iar doctorii pot să o prescrie în-
cepând de luna aceasta. „Chiar acum
colaborăm cu companiile de asigurări
pentru a obţine acoperire în planurile lor
comerciale. Dar până când vom obţine
această acoperire, obiectivul nostru este să
ne asigurăm că această pilulă este accesibilă
pacienţilor și că aceștia și-o pot permite”, a
declarat Cathy Collis, directorul comercial
al companiei producătoare, pentru CNN.
Compania a trebuit să demonstreze
că pilula nu conţine substanţe toxice, că
poate să reziste la o mușcătură accidenta-
lă și că nu prezintă risc de infecţii. De ase-
menea, că nu rămâne blocată, că nu irită
PROMO
ţesuturile și că nu afectează alte dispoziti-
ve medicale, potrivit aceleiași surse.
Ajunge în intestin după 14 ore
Persoana căreia îi va fi prescrisă o ast-
fel de pilulă va trebui să o ia zilnic, la ora
de culcare. Apoi pilula se va deplasa prin
stomac și prin intestinul subţire, înainte de
a ajunge în intestinul gros aproape 14 ore
mai târziu, unde va stimula celulele ner-
voase. Făcând asta, micul dispozitiv va ca-
uza contracţii musculare care vor împinge
alimentele digerate spre exterior. Ulterior,
pilula va fi eliminată din corp odată cu ma-
teriile fecale. Astfel de pilule sunt realizate
dintr-un material similar cu ceea ce medicii
gastroenterologi folosesc pentru camerele
video sub formă de capsulă. Dispozitivul
este special conceput pentru persoanele
care se confruntă cu constipaţia cronică
(10-20% din totalul populaţiei) din moti-
ve necunoscute, adică au mai puţin de trei
tranzituri intestinale în fiecare săptămână.
*https://medicalxpress.com/news/2023-02-vibrating-pill-ease-chronic-
constipation.html
Medicina altfel
Alarmele medicale,
reinventate prin note
muzicale
Sunetele dispozitivelor medicale
din spitale pot avea, uneori, un efect
neplăcut atât asupra pacienţilor, cât
și asupra membrilor personalului
medical.
M odificarea sunetelor pe care le emit
dispozitivele medicale din spitale ar
putea îmbunătăţi sănătatea publică, spun
cercetătorii de la Universitatea McMaster și
de la Universitatea Vanderbilt*. „Prin simplul
fapt că am schimbat sunetele dispozitivelor
medicale, putem îmbunătăţi calitatea furni-
zării serviciilor medicale și putem chiar salva
vieţi”, a declarat Michael Schutz, coautor și
profesor de cogniţie muzicală și de percuţie
în cadrul Universităţii McMaster.
Cercetarea din prezent se bazează pe stu-
dii anterioare pe tema designului de sunete în
dispozitivele medicale și s-a axat mai degrabă
pe forma sunetului. În esenţă, cercetătorii au
comparat bipurile standard din industria dis-
pozitivelor medicale cu sunetele alarmelor
melodice a căror intensitate crește și coboară
progresiv.
O cercetare de acest fel este extrem de
importantă pentru viitor, într-un domeniu
precum designul de sunet în mediul spitali-
Respiraţi ca să vă
„încărcaţi” masca de
protecţie
Recent, oamenii de știinţă de la City Uni-
versity of Hong Kong* (CityU) au reușit să pro-
iecteze o mască electrostatică pentru filtrarea
aerului pe termen mai lung. Ceea ce o face
unică este faptul că ea se „reîncarcă” singură
pe măsură ce persoana o poartă și respiră prin
ţesătura ei. Acest lucru îi crește semnificativ
performanţa de filtrare a aerului, permiţând
utilizarea măștii până la 60 de ore, în compa-
raţie cu patru ore, atât cât poate fi folosită o
mască chirurgicală clasică.
Cercetătorii au ajuns la aceste soluţii pen-
tru a extinde capacitatea de protecţie a măștii
pentru purtător. Materialul din care e con-
fecţionată o mască facială prezintă un strat
filtrant, ce nu permite trecerea particulelor,
unul intern, hidrofil, ce reţine umezeala, și
unul extern, hidrofob, ce respinge picăturile
de lichid din mediul ambiant. Introducerea
unui câmp electric la nivelul materialului ofe-
ră stratului filtrant o încărcare electrostatică,
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
cesc. „Pacienţii din spi-
tale generează sute de
bipuri și de alerte zilnic.
Felul în care sună pentru
noi aceste dispozitive nu
a fost o prioritate, dincolo
de faptul că trebuia ca ele să aibă un sunet pu-
ternic și să alerteze personalul medical”, mai
spune profesorul Michael Schutz.
Într-un experiment separat în cadrul stu-
diului, respondenţii au făcut un clasament,
arătând cât de enervante li se par aceste su-
nete. Ei au recunoscut că sunetele melodice
tind să îi deranjeze mai puţin decât acele
tonalităţi „plate”, precum clasicele bipuri ale
dispozitivelor medicale.
O mai bună comunicare în rândul
personalului
Tot profesorul Schutz subliniază că dacă
sunetele alarmelor vor fi transformate în
unele mai puţin perturbatoare, aceasta este
de fapt o soluţie mult mai simplă decât re-
proiectarea procedurilor și protocoalelor ce
ţin de managementul alarmelor, la nivelul
întregii industrii. „Gândiţi-vă că interpretaţi
același cântec, dar pe instrumente diferite.
Tot veţi putea recunoaște notele. Prin simpla
schimbare a sunetelor, putem face alarme
care să permită o comunicare mai bună în
rândul personalului medical și putem reduce
timpii de recuperare”, a conchis profesorul
Schutz.
*https://medicalxpress.com/news/2023-02-music-beeps-redesigned-medical-
alarms.html
Mască cu filtru nou
foto : Dr. Yang Zhengbao's Group, City University of Hong Kong
ceea ce facilitează prinderea particulelor ul-
trafine. Totuși, eficacitatea adsorbţiei** elec-
trostatice scade odată cu trecerea timpului, în
special într-un mediu cu umiditate crescută,
cum este cel produs prin respiraţie sub mască.
Filtrul de aer creat de echipa de la CityU se
autoîncarcă electrostatic prin mișcările îna-
inte-înapoi imprimate de expirul și inspirul
persoanei purtătoare. Drept rezultat, filtrul
asigură o performanţă durabilă în îndepărta-
rea particulelor fine, menţinând o eficacitate
de 95,8% a măștii după 60 de ore de testare
(inclusiv 30 de ore de purtare).
*https://medicalxpress.com/news/2023-02-scientists-breath-to-charge-
electrostatic-mask-prolonged.html
**https://dexonline.ro/definitie/adsorb%C5%A3ie

Anunţuri POSTURI SCOASE LA CONCURS PUBLICITATE
Nr. 9/3 martie 2023
SPITALUL CLINIC DE BOLI • șef Secţia Neurologie; de membru al Colegiului Medicilor

Anunţ privind
INFECŢIOASE ȘI TROPICALE • șef Laborator Radiologie și din România;
„DR. VICTOR BABEȘ” imagistică medicală; j) copia carnetului de muncă
BUCUREȘTI
• șef Laborator Analize medi- sau, după caz, o adeverinţă care să
publicitatea scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
cale.
Dosarul de înscriere la concurs
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;

concursurilor de
Ord. m.s. nr. 166/2023, următoare- va cuprinde următoarele acte: k) un proiect de management
le posturi: a) cerere în care se menţionea- privind evoluţia viitoare a secţiei/
• două posturi cu normă întrea- ză funcţia pentru care dorește să laboratorului;

ocupare a posturilor gă de medic specialist confirmat în

specialitatea Radiologie-imagisti-
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.

vacante în unităţile
că medicală, având competenţă în studii; Taxa de concurs este de 300
Tomografie computerizată și Eco- c) adeverinţă din care să reiasă de lei care se va achita la casieria
grafie generală, în cadrul Labora- confirmarea în gradul profesional; spitalului.

sanitare de stat torului de Radiologie și imagistică

medicală;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
La concurs se pot prezenta me-
dici cu o vechime de cel puţin 5 ani
• un post cu normă întreagă de Anexa nr. 2 la normele menţionate; în specialitatea postului (inclusiv
Începând cu data de 26 ianuarie 2023, s-a modificat medic rezident ultimul an confir- e) declaraţie pe propria răs- pentru șef Laborator Analize me-
metodologia de organizare a concursurilor de ocupare mat în specialitatea Pneumologie pundere a candidatului, din care dicale), specialitate pe care o prac-
în cadrul Secţiei Pneumologie. să rezulte că nu a fost condamnat tică în mod curent și în care sunt
a posturilor vacante și temporar vacante de medic, me-
Condiţiile generale și speci- penal pentru fapte ce-l fac incom- confirmaţi prin ordin al m.s.p. (ve-
dic stomatolog, farmacist, biolog, biochimist și chimist fice pentru ocuparea postului, patibil cu funcţia pentru care do- chimea în specialitate decurge de
din unităţile sanitare publice sau din direcţiile de sănă- actele necesare pentru dosarul rește să concureze; la data confirmării și încadrării ca
de înscriere, tematica și calen- f) declaraţie pe propria răs- specialist).
tate publică, a funcţiilor de șef de secţie, șef de laborator
darul de desfășurare a concur- pundere a candidatului, din care Persoanele sancţionate în ulti-
și șef de compartiment din unităţile sanitare publice fără sului sunt afișate la sediul spi- să rezulte că nu se află în stare de mii 2 ani de unităţile la care au fost
paturi sau din direcţiile de sănătate publică, respectiv a talului din București, șos. Mihai incompatibilitate; angajate sau de Colegiul Medicilor
Bravu nr. 281, sector 3 și pe site-ul: g) certificat privind starea de din România, precum și cele căro-
funcţiei de farmacist-șef în unităţile sanitare publice cu www.spitalulbabes.ro – secţiunea sănătate; ra le-a încetat contractul de admi-
paturi. Informaţii/Anunţuri. g1) certificat de integritate nistrare în ultimii 2 ani în condiţii-
Relaţii suplimentare se pot ob- comportamentală, conform art. 18 le stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
Astfel, în conformitate cu Ordinul nr. 166 din 26.01.2023,
ţine la tel.: 021.317.27.27, int. 103. din Legea nr. 118/2019, în original; din Ord. m.s. nr. 1.406/2006, sau
unităţile care organizează concursuri de ocupare a postu- h) dovadă/adeverinţă din care cele care au împlinit vârsta de pen-
rilor au obligaţia să publice anunţul privind concursul la SPITALUL MUNICIPAL să rezulte că în ultimii 2 ani nu a sionare conform legii, nu pot parti-
„DIMITRIE CASTROIAN” HUȘI fost sancţionat de conducerea uni- cipa la concurs.
sediul lor și pe pagina proprie de internet. (JUDEŢUL VASLUI) tăţilor în care și-a desfășurat acti- Medicii care nu au exercitat
Simultan, anunţul de concurs va fi transmis spre publicare scoate la CONCURS vitatea sau de Colegiul Medicilor profesiunea o perioadă mai mare
și către guvern și Ministerul Sănătăţii, pe adresele de e-mail în conformitate cu prevederile din România; de 5 ani consecutivi pierd dreptul
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro- h1) în situaţia în care persoana de practică medicală și pot partici-
destinate în acest scop. borat cu prevederile art. 185 din a fost sancţionată și a contestat pa la concursul sau la examenul de
Conform noilor reglementări, unităţile sanitare nu mai Legea nr. 95/2006, republicată, cu conform legii sancţiunea aplicată ocupare a funcţiei de șef de secţie/
modificările și completările ulteri- fie de unitatea angajatoare, fie de laborator numai după redobândi-
au obligaţia legală de a publica anunţurile de concurs în zia-
oare, următoarele funcţii: Colegiul Medicilor din România, rea dreptului de exercitare a profe-
rul „Viaţa Medicală”. • șef Secţia Medicină internă; un document, certificat de grefă, siei, obţinut în condiţiile legii.
Pentru a veni în sprijinul unităţilor sanitare cu deficit de • șef Secţia Medicină internă emis de instanţa judecătorească Concursul sau examenul va
cronici; competentă, din care să reiasă consta în următoarele probe: in-
personal, dar și al profesioniștilor din sănătate care își caută • șef Secţia ATI; existenţa pe rolul instanţei a unui terviu – susţinerea proiectului de
loc de muncă, „Viaţa Medicală” va continua să publice lista • șef Secţia Obstetrică-gineco- litigiu cu privire la sancţiunea management, probă scrisă, probă
posturilor scoase la concurs, preluând informaţii de pe logie; aplicată; clinică sau practică.
• șef Secţia Chirurgie generală; i) copie xerox a autorizaţiei de Proba scrisă a concursului se
site-urile posturi.gov.ro, și ms.ro. • șef Secţia Boli infecţioase; liberă practică sau a certificatului susţine după subiecte din Legea
Informaţii despre posturile scoase la concurs vor fi dis-
ponibile și pe site-ul www.viata-medicala.ro, la secţiunea
ANUNŢURI DE ANGAJARE.
„Viaţa Medicală” a decis să facă acest demers de informa-
re pentru a asigura o expunere cât mai bună a concursuri-
Pentru că v-aţi abonat
lor medicale, în virtutea misiunii sale de informare a pro-
CARDIOLOGIE 2022
Tromboembolismul venos:
de la factorii de risc clasici la abordări
DIABET ZAHARAT
2022 la Viaţa Medicală, vă
CARDIOLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Elisabeta Badilă

terapeutice moderne

oferim, gratuit, nouă

Coordonator științific: Prof. Dr. Romulus Timar
Coordonator științific:
Prof. dr. Elisabeta Badilă

fesioniștilor din sănătate din România. Misiune pe care și-a

asumat-o de peste 30 de ani.
Redacţia
volume de specialitate
în format digital:
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

DIETETICIAN GASTROENTEROLOGIE TERAPII MODERNE

ATENŢIE!
2022 2022 ÎN CANCER 2022
TERAPII MODERNE ÎN CANCER 2022 ■ Coordonator științific: Prof. dr. Șerban Negru
GASTROENTEROLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Lucian Negreanu

Volumele reprezintă o resursă

• Coordonatori științifici: Diet. dr. Florina-Daniela Ruța, Diet. Adina Rusu Coordonator științific: Coordonator științific:
• Comitet științific: Diet. Simona Bogdan, Diet. Elena Mardale Prof. Dr. Lucian Negreanu Prof. dr. Șerban Negru

utilă pentru practica medicală,

Vă informăm că anunţurile pentru sinteze ale informaţiilor și
funcţiile de șef secţie/ laborator/ serviciu experienţei specialiștilor autori
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

se organizează în continuare conform PNEUMOLOGIE 2022

Noutăți pneumologice:
Terapia durerii
2022-2023
Pediatrie 2022
Vaccinologie pediatrică
și coordonatori, în abordare
prevederilor Ordinului m.s. nr. 1406, multidisciplinară.
un respiro post-COVID Ghid de proceduri Coordonator științific:
Coordonatori științifici: intervenționale Prof. dr. Doina-Anca Pleșca
Prof. Dr. Florin Mihălțan • Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Coordonatori științifici:
TERAPIA DURERII • 2022-2023

Prof. dr. Șerban Bubenek, Dr. Ovidiu Palea

deci trebuie publicate în „Viaţa medicală”.

Precizăm că solicitările de publicare se Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA,
MEDIA, București, 2022
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023

trimit direct la noi, nemaifiind nevoie de Descarcă

acordul Ministerului Sănătăţii, excepţie volumele
AICI:
făcând unităţile sanitare care sunt în
Lucrările se adresează exclusiv
subordinea directă a ministerului.
profesioniștilor din domeniul sănătăţii.
2 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
La concursul de șef de secţie
cu profil chirurgical proba clinică
este proba operatorie pe bolnav.
Responsabilitatea actului chirur-
gical revine medicului primar de-
semnat de colegiul medicilor teri-
torial.
Tematica de concurs și bi-
bliografia se vor avișa la sediul
spitalului.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de 15
zile de la apariţia acestui anunţ,
iar concursul se organizează în ter-
men de minimum 30 de zile și ma-
ximum 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la tel.: 0235.481.081.
SPITALUL JUDEŢEAN DE
URGENŢĂ VÂLCEA
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulteri-
oare, următoarele funcţii:
• șef Secţia Urologie;
• șef Secţia Oncologie medicală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în Anexa nr. 2 la normele
menţionate;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancţionat de conducerea
unităţilor în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medici-
lor din România;
h1) în situaţia în care persoana
a fost sancţionată și a contestat
conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de
Colegiul Medicilor din România,
un document, certificat de grefă,
emis de instanţa judecătorească
competentă, din care să reiasă
existenţa pe rolul instanţei a unui
litigiu cu privire la sancţiunea
aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 200
de lei.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului,
specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confir-
maţi prin ordin al m.s.p. (vechi-
mea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contrac-
tul de administrare în ultimii 2
ani în condiţiile stabilite la art. 5,
lit. b), c) sau d) din Ord. m.s. nr.
1.406/2006, sau cele care au împli-
nit vârsta de pensionare conform
legii, nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Bibliografia de concurs pentru
proba scrisă este disponibilă la se-
diul și pe site-ul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de 15
zile de la apariţia acestui anunţ,
iar concursul se organizează în ter-
men de minimum 30 de zile și ma-
ximum 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la tel.: 0250.748.001, int. 1129.
SPITALUL MUNICIPAL
CÂMPINA (JUDEŢUL
PRAHOVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulte-
rioare și cu prevederile Ord. m.s.p.
nr. 1.706/2007 cu modificările și
completările ulterioare, următoa-
rele funcţii:
• șef Secţia Anestezie-terapie
intensivă;
• șef Laborator Radiologie și
imagistică medicală;
• șef Compartiment Primiri
Urgenţe;
• șef Secţia Recuperare, medi-
cină fizică și balneologie.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în Anexa nr. 2 la normele
menţionate;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care să
rezulte că nu a fost condamnat pe-
nal pentru fapte ce-l fac incompa-
tibil cu funcţia pentru care dorește
să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
h1) în situaţia în care persoana
a fost sancţionată și a contestat
conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de
Colegiul Medicilor din România,
un document, certificat de grefă,
emis de instanţa judecătoreas-
că competentă, din care să reia-
să existenţa pe rolul instanţei a
Posturi scoase la concurs
unui litigiu cu privire la sancţiu-
nea aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei/
laboratorului/ compartimentului;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 200 de
lei.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmaţi
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data
confirmării și încadrării ca speci-
alist).
Funcţiile de medic-șef UPU,
medic-șef UPU-SMURD sau me-
dic șef CPU pot fi ocupate de me-
dici cu specialitatea Medicină de
urgenţă, cu grad de medic specia-
list sau primar, cu experienţă mi-
nimă de lucru de 3 ani fără între-
rupere în cadrul unei UPU.
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în ultimii 2 ani în
condiţiile stabilite la art. 5, lit. b)
(nerealizarea indicatorilor speci-
fici de performanţă pe o perioadă
de minimum un an din motive im-
putabile acestuia), c) (prestaţia în
funcţia de șef de secţie, șef de la-
borator sau șef de serviciu nu este
conformă cu normele metodolo-
gice sau deontologice, ca urmare
a sesizării autorităţii de sănătate
publică, a Colegiului Medicilor
din România sau a comisiilor de
specialitate ale Ministerului Sănă-
tăţii Publice) sau d) (neîndeplini-
rea obligaţiilor asumate prin con-
tractul de administrare) din Ord.
m.s. nr. 1.406/2006, sau cele care
au împlinit vârsta de pensionare
conform legii, nu pot participa la
concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică-
rile și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Tematica și bibliografia vor
fi publicate pe site-ul spitalului:
www.spitalcampina.ro.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de 15
zile de la apariţia acestui anunţ,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare privind
bibliografia, tema proiectului de
management se pot obţine la tel.:
0244.337.351, int. 102.
SPITALUL ORĂȘENESC FĂGET
(JUDEŢUL TIMIȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulte-
rioare, funcţia de șef Secţia Chi-
rurgie generală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverinţă din care să reia-
să confirmarea în gradul profesio-
nal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în Anexa nr. 2 la normele
menţionate;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
h1) în situaţia în care persoana
a fost sancţionată și a contestat
conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de
Posturi scoase la concurs
Colegiul Medicilor din România,
un document, certificat de grefă,
emis de instanţa judecătorească
competentă, din care să reiasă
existenţa pe rolul instanţei a unui
litigiu cu privire la sancţiunea
aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 600
de lei.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului,
specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confir-
maţi prin ordin al m.s.p. (vechi-
mea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contrac-
tul de administrare în ultimii 2
ani în condiţiile stabilite la art. 5,
lit. b), c) sau d) din Ord. m.s. nr.
1.406/2006, sau cele care au împli-
nit vârsta de pensionare conform
legii, nu pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifi-
cările și completările ulterioare
și legislaţia secundară aferentă
(alegerea prin tragere la sorţi a
10 titluri din tematica anunţată,
din care comisia va formula 10
subiecte).
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de 15
zile de la apariţia acestui anunţ,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publica-
rea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la tel.: 0256.320.860, int.
19, iar tematica și bibliografia
vor fi postate pe site-ul spitalului:
www.spitalfaget.ro.
Clinică
multidisciplinară
din București
caută
medic specialist sau
primar endocrinolog
pentru colaborare.
Detalii și relaţii la:
tel. 0724.258.764;
e-mail:
laborator@eucardios.ro.
POSTURI SCOASE LA CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Complexul Multifuncţional „Sf.
Andrei” Bucureşti:
– 1 post medic specialist/primar
Otorinolaringologie – Unităţi ORL
– Centrul pentru Sănătate – Direc-
ţia Medicală;
– 1 post medic specialist/primar
Neurologie – Unităţi Neurologice –
Centrul pentru Sănătate – Direcţia
Medicală;
– 1 post medic specialist/primar
Alergologie și imunologie clinică –
Unităţi Alergologice – Centrul pen-
tru Sănătate – Direcţia Medicală.
Primăria Orașului Mioveni (jud.
Argeș):
– 1 post medic specialist Medicină
de familie/Medicină generală la
Serviciul Asistenţă medicală uni-
tăţi de învăţământ.
Spitalul Municipal Moreni (jud.
Dâmboviţa):
– 1 post medic rezident ultimul an
Pediatrie la Secţia Pediatrie;
– 1 post medic specialist Chirurgie
generală la Secţia Chirurgie gene-
rală;
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie la Compartimentul Cardiologie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală pentru La-
boratorul de Radiologie și imagisti-
că medicală.
Institutul Oncologic „Prof. Dr.
Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca (jud.
Cluj):
posturi cu timp parţial, temporar
vacante în cadrul proiectului: „Mo-
dularea metalomică a transporto-
rilor membranari în celulele tumo-
rale ovariene chimiorezistente cu
ajutorul nano-sensibilizatorilor”
Acronim: MetallomeX
– 1 post cercetător postdoctoral;
– 1 post cercetător doctorand.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean
Suceava:
– 1 post farmacist pentru Farmacia
cu circuit închis.
Direcţia de Sănătate Publică Ju-
deţeană Vaslui:
– 1 post biochimist în cadrul Labo-
ratorului Chimie sanitară şi toxico-
logie.
Spitalul Municipal Mangalia (jud.
Constanţa):
– 2 posturi medic specialist Pedia-
trie la Secţia Pediatrie;
– 1 post medic specialist Pediatrie,
temporar vacant pe perioadă deter-
minată de 2 ani.
Direcţia de Sănătate Publică a Ju-
deţului Maramureş:
– 1 post chimist debutant speciali-
tatea chimie în cadrul Laboratoru-
lui de Diagnostic și investigare în
sănătate publică – chimie sanitară
şi/sau toxicologie.
Spitalul Orășenesc Segarcea (jud.
Dolj):
– 1 post medic specialist Obstetri-
că-ginecologie la Cabinetul de Ob-
stetrică-ginecologie din Ambulato-
riu.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă Ilfov:
– 1 post chimist principal pentru
Laboratorul de Analize medicale;
– 1 post biolog principal pentru La-
boratorul de Analize medicale.
Spitalul Municipal Calafat (jud.
Dolj):
– 1 post medic cu competenţe limi-
tate în cadrul Secţiei Chirurgie ge-
nerală – temporar vacant.
Spitalul Orășenesc Mioveni (jud.
Argeș):
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală pentru La-
boratorul de Radiologie și imagisti-
că medicală.
Unitatea Militară 0131 „P” Bucu-
rești:
– 1 post medic specialist/primar
Pneumologie în cadrul structurii
de profil a instituţiei, cu sediul în
Bucureşti;
– 1 post medic specialist/primar
Medicină de familie, cu normă în-
treagă, în cadrul structurii de profil
a instituţiei, cu sediul în Bucureşti.
Spitalul de Psihiatrie „Sf. Maria”
Vedea (jud. Argeș):
– 1 post medic specialist Psihiatrie
la Secţia I Psihiatrie;
– 1 post medic specialist Psihiatrie
la Compartimentul Psihiatrie cro-
nici cu internare de lungă durată.
Spitalul Municipal Salonta (jud.
Bihor):
– 1 post farmacist cu drept de liberă
practică în cadrul farmaciei cu cir-
cuit închis a spitalului;
– 1 post medic specialist Urologie la
Cabinetul de Urologie al ambulato-
riului integrat.
Serviciul de Ambulanţă Judeţean
Dolj:
– 4 posturi medic primar Medicină
de familie la Staţia Centrală Craio-
va – Compartiment de Asistenţă
medicală de urgenţă și transport
medical asistat;
– 2 posturi medic specialist Medici-
nă de familie la Staţia Centrală Cra-
iova – Compartiment de Asistenţă
medicală de urgenţă și transport
medical asistat.
Spitalul de Recuperare Cardio-
vasculară „Dr. Benedek-Geza” Co-
vasna (jud. Covasna):
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie- imagistică medicală;
– 1 post medic specialist Medicină
internă.
Spitalul Orășenesc „Dr. George
Trifon” Năsăud (jud. Bistriţa-
Năsăud):
– 1 post medic specialist Medicina
internă la Secţia Medicina internă;
– 1 post medic specialist Pediatrie
la Secţia Pediatrie;
– 1 post medic specialist Neonatolo-
gie la Compartiment Neonatologie;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţa la Camera de Gardă;
– 1 post medic specialist Neurologie
la Compartiment Neurologie;
– 1 post medic specialist Pediatrie
la Cabinet Pediatrie din cadrul Am-
bulatoriului integrat;
– 1 post medic specialist Dermato-
venerologie la Cabinet Dermatove-
nerologie din cadrul Ambulatoriu-
lui integrat;
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie la Cabinet Cardiologie din ca-
drul Ambulatoriului integrat;
– 1 post medic specialist Urologie la
Cabinet Urologie din cadrul Ambu-
latoriului integrat;
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management la Biroul de
Management al calităţii serviciilor
de sănătate.
Spitalul Municipal „Anghel Sa-
ligny” Feteşti (jud. Ialomiţa):
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie la Compartimentul Cardiologie;
– 1 post medic specialist Neonato-
logie la Compartimentul Neonato-
logie;
– 2 posturi medic specialist Chi-
rurgie generală la Secţia Chirurgie
generală;
– 1 post medic specialist ORL la
Compartimentul ORL;
– 1 post medic specialist ATI la
Compartimentul ATI;
– 1 post medic specialist Neurologie
la Compartimentul Neurologie;
– 2 posturi medic specialist Radi-
ologie-imagistică medicală în La-
boratorul Radiologie-imagistică
medicală;
– 2 posturi medic specialist Medi-
cină de urgenţă la Compartimentul
Primiri Urgenţe;
– 1 post medic specialist Epidemi-
ologie la Compartimentul Preveni-
re a infecţiilor asociate asistenţei
medicale;
– 1 post medic specialist Boli infec-
ţioase la Cabinetul Boli infecţioase
(Centru Antirabic);
– 1 post medic specialist Medicină
internă la Cabinetul Medicină in-
ternă;
– 1 post medic specialist ORL la Ca-
binetul ORL;
– 1 post medic specialist Pediatrie
la Cabinetul Pediatrie;
– 1 post medic specialist Pneumolo-
gie la Cabinetul Pneumologie;
– 1 post medic specialist Neurologie
la Cabientul Neurologie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Plo-
iești (jud. Prahova):
– 6 posturi medic specialist ATI la
Secţia ATI Nord;
– 1 post medic specialist ATI la Sec-
ţia ATI Obstetrică-ginecologie;
– 2 posturi medic specialist ATI la
Compartimentul ATI Boldescu;
– 1 post medic specialist ATI la
Compartimentul Terapie intensivă
arși;
– 1 post medic primar Neurologie în
cadrul Secţiei Neurologie;
– 4 posturi medic specialist Neuro-
logie în cadrul Secţiei Neurologie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Sla-
tina (jud. Olt):
– 1 post medic Medicină generală la
Serviciul de Management al calită-
ţii serviciilor de sănătate.
Spitalul Orășenesc Cernavodă
(jud. Constanţa):
– 1 post medic specialist Ortopedie
și traumatologie în cadrul Compar-
timentului de Ortopedie și trauma-
tologie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală în cadrul
Laboratorului de Radiologie și ima-
gistică medicală;
– 1 post medic specialist Medicină
internă la Cabinetul de Medicină
VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9
3
internă/Cardiologie din cadrul Am-
bulatoriului integrat;
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie la Cabinetul de Medicină inter-
nă/Cardiologie din cadrul Ambula-
toriului Iintegrat;
– 1 post medic specialist Neurologie
la Cabinetul de Neurologie/Medici-
na muncii din cadrul Ambulatoriu-
lui integrat;
– 1 post medic specialist Urologie
la Cabinetul de Chirurgie generală/
Urologie din cadrul Ambulatoriului
integrat;
– 1 post medic specialist Oftal-
mologie la Cabinetul de Oftalmo-
logie din cadrul Ambulatoriului
integrat;
– 1 post medic specialist Psihiatrie
la Cabinetul de Psihiatrie din ca-
drul Ambulatoriului integrat;
– 1 post medic specialist Endocri-
nologie la Cabinetul de Endocri-
nologie din cadrul Ambulatoriului
integrat;
– 1 post medic primar Obstetri-
că-ginecologie la Cabinetul de Ob-
stetrică-ginecologie din cadrul Am-
bulatoriului integrat.
Spitalul Municipal „Sf. Doctori
Cosma și Damian” Rădăuţi (jud.
Suceava):
– 2 posturi medic specialist Psihia-
trie la Secţia Psihiatrie.
Spitalul Clinic de Recuperare
Cluj-Napoca (jud. Cluj):
– 1/2 post medic primar Neurologie
la Secţia clinică Recuperare neuro-
logie I;
– 1/2 post medic primar Cardiologie
la Secţia clinică Recuperare cardio-
logie;
– 1 post medic primar Cardiologie
în cadrul Laboratorului de Explo-
rări funcţionale;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală, cu com-
petenţă CT și Senologie, în cadrul
Laboratorului de Radiologie și ima-
gistică medicală.
Spitalul Orășenesc Urlaţi (jud.
Prahova):
– 1 post medic Medicină de familie,
cu atestat în Asistenţă medicală de
urgenţă prespitalicească/ compe-
tenţă în Urgenţe prespitalicești, la
Camera de gardă – temporar va-
cant pe durată determinată de doi
ani;
– 1 post medic Endocrinologie la
Cabinet Endocrinologie, Ambula-
toriu integrat;
– 1 post medic Cardiologie la Cabi-
net Cardiologie, Ambulatoriu inte-
grat;
– 1 post medic Psihiatrie la Cabinet
Psihiatrie, Ambulatoriu integrat.
Creșa „Micii Magicieni” Bucu-
rești:
– 1 post medic Medicină generală.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioa-
se și Tropicale „Dr. Victor Babeş”
Bucureşti:
– 1 post medic rezident ultimul
an Pneumologie în cadrul Secţiei
Pneumologie;
– 2 posturi medic specialist Radi-
ologie-imagistică medicală, având
competenţă în Tomografie compu-
terizată și Ecografie generală, în ca-
drul Laboratorului de Radiologie și
imagistică medicală.
4 VIA�A MEDICALĂ
3 martie 2023 l Nr. 9 Publicitate

RO-14677/01.03.2023