ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 18 (1734), anul XXXV

5 mai 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Studiile clinice
în România
D
acă România ar atinge
numărul de 56 de studii
la un milion de locuitori,
sistemul sanitar ar beneficia
de investiţii directe de 800 de
milioane de euro. Din acești bani,
27% ar merge către stat, sub
formă de impozite.
PAGINILE 8-9

PAGINILE 10-11 ACTUALITATE

POSTURI SCOASE LA CONCURS Proiect de educaţie pentru
în unităţile sanitare de stat sănătate în Timișoara
„Viaţa Medicală” continuă să publice lista Șase medici vor face sesiuni de informare cu
posturilor scoa­se la concurs, preluând și infor­ profesori în proiectul „PREVENTIM”. Cunoș-
maţii de pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro. tinţele vor fi transmise elevilor. PAGINA 3 INTERNAŢIONALE
Australia interzice
vapingul recreaţional
Medic în
Anca
Hâncu, Medicina stilului de viaţă Autorităţile
introduc noi
încălzit și a ţigărilor
electronice,
este ceva nou în România.
România doctor în
nutriţie: restricţii privind încercând să
folosirea produselor protejeze tinerii.
PAGINA 15 pe bază de tutun PAGINA 4
2 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
Prevenţia
și frazele
„îmblânzite”
După atâţia ani în care
am vorbit despre relaţia
dintre fumat și cancer,
va trebui să ne hotărâm.
Dacă doar excesul
dăunează, înseamnă că
se poate fuma liniștit
în continuare. Dacă
excesul doar ucide,
putem să scădem dozele
administrate de cei
care sunt sub imperiul
adicţiilor, și astfel scapă
de grijă.
R
ecent, pe o platformă
dedicată comunităţii
medicale, am citit, și
m-a frapat, o frază care
amintea „excesul de tutun” prin-
tre alte posibile cauze de cancer,
precum poluarea sau alimentaţia.
Am citit de două ori pentru că am
crezut că este vorba de o problemă
de reproducere a declaraţiei. Nu,
nu era, din păcate. D i n -
tr-odată am început să mă gândesc
la reverberaţiile induse în presă și
în mintea oamenilor când citesc o
astfel de informaţie. Mi-am amin-
tit și vechile reclame, unde tutunul
doar dăunează, care au rezistat
mult timp pe bulevardul de la Casa
Poporului și până la Piaţa Alba Iu-
lia. Ulterior, în multe locuri au fost
înlocuite cu „Tutunul ucide”, dar și
acum mai persistă, rătăcite, aceste
afirmaţii sub formă de reclamă.
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
Realitatea contrazice
vorbele
Sigur că, de-a lungul anilor,
concernele de ţigări ne-au dat tot
felul de asigurări: că nu există de-
pendenţă, că ţigările convenţiona-
le nu induc cancer, că aceste com-
panii sunt preocupate de sănătatea
consumatorului, oferind filtre per-
formante și lansând pe piaţă ţigări
light și superlight. Dar, de decenii,
realitatea din spitale contrazice
de nenumărate ori această acţiu-
ne riscantă de a consuma în exces
sau normal (în opinia mea, în cazul
tutunului, expresia „consumator
normal” ar trebui desfiinţată).
Sigur, cel care fumează două
pachete pe zi vine mai repede la
doctor, iar la vârste tinere face o
formă de cancer adesea cu evoluţie
rapidă. La fel de bine, și un fumă-
tor moderat sau unul pasiv poate
avea o malignitate indusă de tutun.
Asta explică de ce, pe mapamond,
la capitolul decese anuale, din opt
milioane asociate fumatului, avem
șapte milioane prin fumat activ și
un milion prin fumat pasiv.
Noi forme de a propaga
fumatul
Nu întâmplător, acum, indus-
tria tutunului a ales o altă cale: ţi-
gara electronică și tutunul încălzit.
Este o nouă modalitate de a induce
consumatorului senzaţia de liniș-
te – că poate continua consumul
de tutun cu produse care sunt mai
puţin dăunătoare. Astfel, se uită că
principalul element în viaţa unui
individ responsabil, stăpân pe
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
organismul lui, este de a nu-i face
rău. Și acum ni se dau asigurări de
către unii specialiști că ţigara elec-
tronică este o variantă bună. Chiar
se merge mai departe, creându-se
o competiţie în ceea ce priveș-
te siguranţa utilizării tutunului
încălzit.
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  Tiparul executat de Deasign Print
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Prof. dr.
Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”,
București
Lumea medicală a fost scinda-
tă inclusiv în ţara noastră. Ni se
dau asigurări că pentru dentiţie
este mai bună ţigara electronică
sau că aceasta este cea mai bună
variantă în ceea ce privește sevra-
jul creat de renunţarea la ţigara
convenţională. Probabil că acești
specialiști români nu au citit ulti-
mele articole care demonstrează
impactul ţigării electronice asu-
pra dentiţiei, bolilor cardiovas-
culare etc. Nimeni nu vorbește
de consumul dual, de riscul de
întoarcere la ţigara tradiţiona-
lă, de lista de boli induse sau de
drumul început de adolescent cu
aceste noi produse și sfârșit cu
alte tipuri de consumuri ucigă-
toare. Nu avem dreptul să uităm
că aceeași industrie care vorbeș-
te despre „harm reduction” con-
tinuă să vândă cu succes ţigările
convenţionale.
Teorie fără practică nu se
poate
Poate că nu aș fi vorbit des-
pre această afirmaţie, într-un fel
iresponsabilă, legată de excesul
de fumat, dacă nu era agăţată de
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Actualitate
o altă știre: „conform unui studiu
la nivel european, rata mortali-
tăţii evitabile prin prevenţie și a
mortalităţii prin cauze tratabile
poziţionează România în top trei.
Specialiștii din domeniul sănătăţii
spun că există o nevoie urgentă de
a îmbunătăţi promovarea preven-
ţiei, a îngrijirii personale și a unui
stil de viaţă sănătos”.
E foarte frumos spus, dar atât
timp cât nu există voinţă politi-
că, atâta vreme cât ONG-urile și
asociaţiile profesionale nu sunt
ascultate și nu se concepe un plan
de prevenţie pe termen lung cu
fonduri alocate corespunzător
pentru prevenirea debutului ca
fumător – indiferent de produ-
se noi sau vechi –, toate aceste
afirmaţii rămân fraze, pe care
cineva le îmblânzește cu mare
grijă, ca să existe. Iar punerea în
practică va rămâne în suferinţă.
La fel se va întâmpla și atâta vre-
me cât fumătorul nu este susţinut,
încurajat să renunţe la tutun prin
programe coerente, bine finan-
ţate, și atât timp cât timp legisla-
ţia și taxarea nu sunt actualizate
și pentru ţara noastră la nivelul
anului 2023.
De altfel, dacă ne uităm în
școlile românești, în afară de re-
crudescenţa consumului de ţigară
electronică și de tutun încălzit, au
apărut alte ameninţări importante
– de la droguri la acele „pouches”
de nicotină. In facto nu mai există
timp pentru amânarea unor iniţia-
tive decisive, radicale pentru men-
ţinerea unei naţiuni sănătoase.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
3

Editorial Singurătatea, deși pare o noţi- e doar a pacienţilor noștri. Ne afec- Ideea de prescriere socială sună accesul la cultură, de exemplu, la
une vagă, subiectivă, insuficient tează în mod direct, punându-ne liniștitor pentru noi, medicii, pen- grupuri de suport sau la alte comu-

Prescrierea explicitată, este recunoscută deja

a fi un factor de risc de mortalitate
de aceeași parte a baricadei.
Documentându-mă pentru o
tru că, dacă am avea-o la dispoziţie,
ne-ar înarma împotriva unor lu-
nităţi. Sunt studii care arată că ac-
tivitatea acestor profesioniști duce

socială
(așa cum a arătat populara metaa-
naliză Holt-Lunstad) și o proble-
mă de sănătate publică (Ameri-
can Medical Association, 2022).
O altă metaanaliză din 2022 (DL
Surkalim și colaboratorii) a ară-
tat că ţările est-europene, inclusiv
România, au prevalenţe ale singu-
rătăţii semnificativ mai mari decât
cele vest-europene. Să spunem în
treacăt și că, după un sondaj făcut
de Harvard Business Review în
2018, medicina e una dintre pro-
Dr. Vlad Stroescu fesiile cele mai marcate de singu-
rătate. Ca medici într-o ţară răsă-
riteană, problema singurătăţii nu
conferinţă despre singurătate, am
aflat despre „prescrierea socială”
(social prescribing) care are loc
din 2019 în NHS – sistemul medi-
cal public al Marii Britanii –, sub
auspiciile unei comisii ministeri-
ale dedicate singurătăţii. Coinci-
denţă sau nu, câteva zile mai târziu
aflu că Steven Moffic – un psihia-
tru american pe care îl admir de
multă vreme pentru preocupări-
le sale umaniste – spune despre
prescrierea socială că e unul din-
tre cele mai importante noutăţi
în sănătate, în general, și în cea
mintală, în particular.
cruri care, deocamdată, ne fac să ne
simţim neputincioși. De când con-
sultaţiile la domiciliu, dintr-o prac-
tică medicală esenţială, au devenit
un accesoriu rarisim al îngrijirilor,
ne-am depărtat mult de comunită-
ţile pacienţilor noștri și suntem ra-
reori conștienţi de ce se petrece în
viaţa lor. Prescrierea socială, dacă
înţeleg bine principiul, introduce o
nouă profesie, numită link worker,
mult mai apropiată de lumea reală
a pacientului. Practicanţii ei tre-
buie să evalueze nevoile sociale ale
unui pacient, apoi să pună oamenii
în legătură unii cu alţii. Să faciliteze
deja la o scădere cu aproape o trei-
me a timpului de așteptare la medi-
cul de familie. Fără să reinventeze
roata, practica prescrierii sociale
arată că interesul și conștientizarea
problematicii comunitare în să-
nătate sunt în creștere constantă,
ceea ce nu poate fi decât o veste
bună. În România, unde o psihiatrie
comunitară se remarcă de mulţi ani
doar prin absenţă și prin urgenţa
nevoilor pe care le-ar îndeplini, o
astfel de practică paramedicală ar
salva multe vieţi. Resursele există
deja, e nevoie doar să le folosim cu
înţelepciune și generozitate.

Teste moleculare
gratuite pentru
astmul alergic
Recent, Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate a introdus pe lista
serviciilor decontate o serie de teste
moleculare necesare diagnosticării
pacienţilor cu astm alergic.
Astmul alergic este o boală care permi-
te păstrarea unei bune calităţi a vieţii, atât
timp cât este tratată corespunzător, a atras
atenţia prof. dr. Carmen Panaitescu, preșe-
dinta Societăţii Române de Alergologie și
Imunologie Clinică din România (SRAIC),

Proiect de educaţie
în contextul Zilei Mondiale a Astmului. Cu
Luna aprilie a însemnat pentru această ocazie, ea a amintit că în ţara noas-
judeţul Timiș lansarea proiectului tră tratamentul astmului este decontat in-
tegral: „În România, în acest moment, paci-
de educaţie pentru sănătate intitulat

pentru sănătate în
enţii cu astm alergic beneficiază de aceleași
„PREVENTIM – copii sănătoşi terapii inovatoare ca orice alt pacient din
pentru o societate sănătoasă”.
Cunoștinţele dobândite de profesori

Timișoara
în urma întâlnirilor cu medicii în
cadrul proiectului vor fi transmise
apoi elevilor.

I
niţiator și coordonator al
PREVENTIM este dr. Emilian
Damian Popovici, vicepreşedintele
Societăţii Române de Epidemiologie
(SREPI). În opinia sa, sunt necesare proiec-
te de sănătate publică de genul acesta. „Pre-
ședintele Consiliului Judeţean Timiș mi-a
sugerat să fac un proiect legat de sănătatea
publică, fiindcă e clar că e nevoie de proiecte
de acest fel. M-am gândit la ceva nou, ceva
ce nu s-a făcut în România”, a declarat dr.
Emilian Popovici pentru „Viaţa Medicală”.
În prezent, șase specialiști sunt implicaţi,
toţi fiind voluntari: prof. dr. Radu Virgil
Enătescu, dr. Daniela Cârnaţu, dr. Olimpia
Oprea, dr. Claudiu Bârsac, dr. Dan Șutean,
dr. Florin Crișan. Ei vor face prezentări și
sesiuni de informare cu cadrele didactice.
Proiectul nu are nicio finanţare, mai spune
vicepreședintele SREPI.
„PREVENTIM – copii sănătoşi pentru o
societate sănătoasă” are ca parteneri UMF
„Victor Babeș” din Timișoara, Inspectoratul
Școlar Judeţean Timiș și Consiliul Judeţean
Timiș. „Avem sprijin din partea Universită-
ţii de Medicină și Farmacie, care ne dă ac-
ces la manechine ș.a.m.d., pentru măsurile
de prim ajutor în stop cardiorespirator. Ne
sprijină și Serviciul de Ambulanţă Timiș,
pentru că și ei au sală de conferinţe și au
manechine. Ne sprijină școlile, care ne oferă
sălile de curs. Deci e un sprijin reciproc.”
Informaţia va ajunge și la părinţi
Pe durata mai multor serii, șase speci-
aliști implicaţi în program vor instrui 214
profesori pe cinci teme. Prima dintre ele este
resuscitarea cardio-pulmonară de bază. Ce-
lelalte abordează consecinţele consumului
Lansarea proiectului PREVENTIM
de droguri; menţinerea sănătăţii orale; pre-
venţia (cu accent pe creșterea și dezvoltarea
armonioasă); prevenirea infecţiei cu HPV.
„Dintr-odată, acești 214 profesori se vor duce
în 214 direcţii și vor transmite informaţia.
Fiecare dintre profesori instruiește câte 40
de copii, cel puţin. Ceea ce înseamnă deja că
peste 8.000 de copii vor primi informaţia. Iar
de la acești copii, informaţia va ajunge și la
părinţi”, spune vicepreședintele SREPI.
Primii 25 de profesori au început pre-
gătirea în 3 mai, la „Lanţul supravieţuirii
– resuscitarea cardio-pulmonară de bază”.
Iar dr. Emilian Popovici recunoaște că este
bucuros că proiectul a debutat atât de re-
pede: „Dacă totul merge bine, avem prima
instruire pe «Lanţul supravieţuirii», pe
măsurile de prim ajutor, cu primii 25 (în 3
mai – n.red.). Instruirea celor 25 va dura
două săptămâni”. După această grupă vor
urma alte serii de cadre didactice, pe alte
teme, unde vor beneficia de informaţii va-
lidate medical. „La fiecare medic coordo-
nator e altfel. Eu le-am dat coordonatorilor
Sursa: Facebook Alin Nica
libertate să aleagă ei varianta care li se
potrivește cel mai bine.”
Vulnerabilitatea faţă de fake news
Aceste cicluri de pregătire nu sunt foarte
lungi, a mai precizat medicul epidemiolog.
Un ciclu de pregătire făcut de medicii coordo-
natori durează până la două luni, ceea ce în-
seamnă câte o ședinţă pe săptămână. „Dacă
totul merge bine, sunt convins că vor urma
noi înscrieri [în PREVENTIM].” În final, dr.
Emilian Popovici a recunoscut că își dorește
ca acest prim ciclu de pregătire să decurgă
ireproșabil, pentru ca la final profesorii să
fie foarte mulţumiţi de cunoștinţele dobândi-
te de la coordonatori și, astfel, să determine
și alte cadre didactice să se înscrie. „Sper ca
acest proiect să ajungă unul naţional, pentru
că e nevoie foarte mare de educaţie pentru
sănătate. Un popor care nu este educat în pri-
vinţa asta este un popor cu o mare vulnerabi-
litate faţă de fake news, faţă de dezinforma-
re”, a conchis vicepreședintele SREPI.
Florentina Ionescu
Europa. Marele avantaj este că tratamentul
este complet compensat și de curând au fost
introduse pe lista de gratuităţi și o serie de
teste moleculare necesare diagnosticării pa-
cienţilor alergici”.
Ziua Mondială a Astmului este aniver-
sată anual în prima zi de marţi a lunii mai.
Anul acesta, SRAIC o marchează prin or-
ganizarea unui congres desfășurat în Bucu-
rești în perioada 4-6 mai. Tot în acest con-
text, Societatea Română de Pneumologie
(SRP) va oferi spirometrii gratuite, timp de
trei zile, în centrul comercial Sun Plaza din
București. Acestea vor fi efectuate vineri,
5 mai, între orele 16:00 și 22:00, sâmbătă
în intervalul 10:00 - 22:00 și duminică între
orele 10:00 și 16:00.
„Astmul, o boală încă subdiagnosticată
și intermitent tratată, rămâne o provocare
pentru medic și pacient. Progresele terape-
utice actuale permit tratarea tuturor paci-
enţilor, indiferent de stadiul de severitate
a bolii. Ultimele tratamente biologice dau
o nouă șansă chiar și celor cu astm sever.
Totul este ca tratamentele să fie urmate co-
rect și constant”, a subliniat prof. dr. Florin
Mihălţan, viitorul președinte al SRP.
La nivel mondial, potrivit statisticilor,
peste 300 de milioane de oameni sunt di-
agnosticaţi cu astm. În România există, în
prezent, un milion de pacienţi cu această
boală.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
Radioterapia,
de ajutor în
aritmii?
Oameni de știinţă din Statele
Unite urmează să verifice dacă,
în anumite cazuri atent selectate,
o doză unică de iradiere ţintită
poate fi eficientă și sigură pentru
controlul aritmiilor.
Iradierea inimii pentru controlul aritmi-
ilor poate părea o metodă contraintuitivă,
știut fiind că medicii protejează cordul în șe-
dinţele de radioterapie administrate pentru
cancerul de sân ori de plămân. Radioterapia
în caz de tumoră mamară a sânului stâng
poate avea ca efect secundar, de exemplu, o
pericardită constrictivă ori o altă afecţiune
produsă prin inflamarea și rigidizarea unui
ţesut din componenţa inimii.
Pacienţii cu aritmii ameninţătoare de
viaţă sunt însă dispuși să încerce acest tra-
tament experimental. Dr. Phillip Cuculich,
specialist în tulburări de ritm cardiac la
Un nou tratament obţinut din
materii fecale a primit aprobarea
FDA. Noutatea sa este că poate fi
administrat sub formă de pastile.
Compania Seres Therapeutics a dezvol-
tat medicamentul pentru tratarea infecţii-
lor recurente cu Clostridioides difficile la
Australia
va interzice
vaparea
în scop
recreaţional
Guvernul australian a anunţat că inten-
ţionează să interzică vaparea în scop recre-
aţional, vânzarea acestor produse fiind per-
misă doar persoanelor care încearcă astfel
să renunţe la fumat. Aceste produse trebuie
să respecte standarde minime de calitate și
vor putea fi achiziţionate doar din farma-
cii, pe baza unei reţete.
Ministrul Sănătăţii australian a descris
vaparea ca fiind cea mai mare problemă
comportamentală în liceele australiene, ea
fiind larg răspândită și în școlile primare:
„Big Tobacco a luat un alt produs care pro-
voacă dependenţă, l-a îmbrăcat în ambala-
je strălucitoare și i-a adăugat arome dulci
pentru a crea o nouă generaţie de tineri de-
pendenţi de nicotină”.
Tinerii care vapează au o probabilitate
de trei ori mai mare de a se apuca de fumat
decât cei care nu au acest obicei, a continu-
at el. Din acest motiv, grupa demografică
Universitatea Washington din St. Louis, a
venit cu ideea unei metode neinvazive care
ţintește din exterior, cu ajutorul radiotera-
piei, focarele aritmogene. Tratamentul ar
putea da o șansă pacienţilor care nu sunt
eligibili pentru procedurile de ablaţie prin
cateterizare sau celor ce recidivează în
mod repetat după astfel de intervenţii. Unii
dintre acești pacienţi sunt la risc de moar-
te subită prin tulburarea de ritm de care
suferă, șansa lor fiind buna funcţionare a
defibrilatorului cardiac implantat.
Pacienţi selectaţi
Dr. Phillip Cuculich și echipa sa sunt pe
punctul de a începe un prim studiu știinţific
pentru a verifica dacă o doză unică de iradi-
ere ţintită poate fi eficientă și sigură pentru
FDA aprobă o nouă
terapie împotriva
Clostridioides difficile
pacienţi cu vârsta peste 18 ani care au pri-
mit deja antibiotice pentru această infec-
ţie periculoasă. Pastila este obţinută din
materii fecale testate și purificate obţinute
de la donatori și conţine bacterii sănătoase
de la nivelul microbiomului uman. Dife-
renţa majoră este că oferă o variantă mult
mai comodă de administrare decât trans-
plantul de materii fecale, care se adminis-
trează pe cale intrarectală. Doza necesară
este de patru pastile zilnic, timp de trei zile
consecutive.
Dintr-o mostră de scaun se pot ob-
ţine mii de pastile, izolând bacteriile
sub 25 de ani este singura din Australia
care nu înregistrează o reducere a ratei fu-
matului, ci, dimpotrivă, o creștere. Potrivit
statisticilor, aproximativ 22% dintre tinerii
australieni cu vârsta între 18 și 24 de ani au
vapat cel puţin o dată. Guvernul va aloca
155 de milioane de dolari pentru a proteja
populaţia de pericolele cauzate de produse-
le din tutun și pe bază de vapare.
https://www.reuters.com/world/asia-pacific/australia-ban-recreational-
vaping-e-cigarette-crackdown-2023-05-02/
pacienţii atent selectaţi. Terapia, neapro-
bată de FDA, a fost aplicată pentru cazuri
punctuale, unui număr de aproximativ 80 de
pacienţi începând cu anul 2017. Unii dintre
ei încă sunt în viaţă, informează Associated
Press. Pentru identificarea focarelor-ţintă,
doctorul Cuculich a realizat o hartă electrică
a inimii cu ajutorul unei electrocardiogra-
me cu 250 de electrozi, montaţi pe o vestă
specială.
Un exemplu de aritmie cardiacă este ta-
hicardia ventriculară, în care ventriculii se
contractă de peste 100 de ori pe minut din
cauza unui focar electric anormal. Acest
efort nu poate fi susţinut de miocard, care
nu reușește să pompeze cantitatea optimă
de sânge oxigenat spre ţesuturi.
https://apnews.com/article/ventricular-tachycardia-heart-radiation-ablation-
3b7db2a921bd416c62a7472eca905b69
sănătoase, informează Associated Press.
Procesul de obţinere a medicamentului se
bazează pe aceleași tehnici și echipamen-
te utilizate pentru a purifica produsele
din sânge și pentru alte terapii biologice.
Donatorii sunt testaţi pentru diferite afec-
ţiuni, la fel și scaunul lor – pentru multipli
germeni periculoși. FDA și-a însoţit anunţul
ce confirma aprobarea de menţiunea că me-
dicamentul poate prezenta riscul transmi-
terii de agenţi infecţioși și că este, de aseme-
nea, posibil să conţină alergeni alimentari.
https://apnews.com/article/fecal-transplant-fda-stool-microbiome-2204e1de
baab5d75273025cd0b2a1308
Scădere în
greutate și prin
tirzepatidă
Administrarea de tirzepatidă a dus la
o scădere în greutate cu până la 15,7% la
adulţii cu diabet zaharat de tip 2 și cu obe-
zitate sau suprapondere. Compania Eli
Lilly a anunţat rezultatele studiului SUR-
MOUNT-2, care a comparat timp de 72 de
săptămâni rezultatele administrării de
tirzepatidă cu cele ale placebo la un total
de 938 de participanţi. Persoanele care au
luat zilnic 10 mg de tirzepatidă au obţinut
o scădere în greutate de 13,4% (13,5 kg), iar
cele care au luat 15 mg de 15,7% (15,6 kg). O
proporţie de 81,6% (pentru doza de 10 mg),
respectiv de 86,4% (pentru 15 mg) dintre
participanţi au obţinut o scădere în greuta-
te de cel puţin 5%, comparativ cu 30,5% în
grupul placebo. Reprezentanţii companiei
au anunţat că vor folosi datele noului stu-
diu, precum și pe cele obţinute anterior pe
un grup de persoane fără diabet zaharat,
pentru a solicita FDA aprobarea tirzepati-
dei pentru această indicaţie prin procedură
accelerată.
În prezent, pentru abordarea medica-
mentoasă a supraponderii la persoanele cu
cel puţin o afecţiune asociată este aprobată
semaglutida, atât în SUA, cât și în Europa.
https://edition.cnn.com/2023/04/27/health/mounjaro-weight-loss-tirzepatide-
eli-lilly/index.html
Internaţionale
Grupaj
realizat de
dr. Mariana
Minea
Protezele de șold
pe bază de cobalt,
risc de afecţiuni
cardiace
Pacienţii care au primit proteze de șold
confecţionate din cobalt și crom pot avea
probleme cardiovasculare din cauza lor,
arată un studiu realizat în Marea Britanie.
Cobaltul care ajunge în sânge interferează
cu nivelul calciului în mușchiul inimii, afec-
tând capacitatea acestuia de a se contracta,
au arătat analizele pe culturi celulare.
Medicii britanici au evaluat nivelul
cobaltului la 30 de pacienţi care au primit
astfel de proteze în anii 2000. Dintre ei,
16 au fost evaluaţi prin intermediul unei
forme de ecografie numită strain longitu-
dinal global. Metoda măsoară contractili-
tatea miocardului cu o mai mare fineţe de-
cât o face ecocardiograma. Astfel, au fost
identificate anomalii de contractilitate la
o mică parte dintre acești pacienţi. Medi-
cii au subliniat că, deși riscul acestora de
a dezvolta boli cardiovasculare este foarte
mic, el nu trebuie subestimat, unii pacienţi
putând dezvolta insuficienţă cardiacă.
Totodată, echipa de medici britanici pune
la punct un test pentru a măsura riscul de
afectare cardiacă.
https://www.theguardian.com/science/2023/apr/26/uk-study-highlights-
heart-disease-risk-from-older-types-of-hip-replacement
Vaccin
pneumococic
împotriva a 20 de
tulpini
Administraţia pentru Alimente și Me-
dicamente din SUA (FDA) a aprobat re-
cent Prevnar20, vaccinul care ţintește 20
de tulpini de Streptococcus pneumoniae,
cu șapte în plus faţă de actualul Prevnar13.
Studiile au arătat o siguranţă similară
acestuia. Noul vaccin este recomandat
copiilor cu vârsta între 6 săptămâni și
17 ani. Pneumococul este responsabil de
pneumonii, meningite și otite. În ţara
noastră, vaccinul pneumococic este inclus
în calendarul naţional de vaccinare.
https://www.reuters.com/business/healthcare-pharmaceuticals/us-fda-
approves-pfizers-next-generation-pneumococcal-vaccine-2023-04-28/
Opinii
Povești din cabinetul de la ţară
Activitatea de medic de
familie la ţară aduce și
situaţii neașteptate.
Sunt medic de familie undeva
la ţară și am o listă relativ mică de
pacienţi (doar 1.350, dintre care
aproape 1.000 de asiguraţi). Pot să
mă laud însă că, datorită populaţi-
ei rome din zonă, am spor natural
pozitiv, astfel că îmi crește anual
numărul de pacienţi înscriși pe lis-
tă. Ca urmare a condiţiilor socio-
economice precare, am mult de
lucru. Pentru a nu claca din cauza
burnoutului, încerc să văd partea
pozitivă a muncii mele pentru a
putea merge mai departe.
Printre toate aceste lucruri
mai apar și situaţii hazlii, cu umor
de moment, uneori mai sec sau
chiar negru. Într-o zi îmi vine la
cabinet un pacient care avea nevo-
ie de o adeverinţă. Îl întreabă asis-
tenta când s-a născut (avea nevoie
de data nașterii pentru adeverin-
ţă), iar el spune senin: „Staţi să mă
uit în buletin. Tocmai mi-am făcut
unul nou și nu știu dacă data naște-
rii a rămas aceeași”.
Marţi, de exemplu, îmi vine la
cabinet o pacientă de 70 de ani că-
reia i-am prescris picături pentru o
otită externă. Foarte supărată îmi
zice „Domn’ doctor, să nu-mi mai
dai picături din alea de urechi că mă
dor ochii”. Primul gând a fost că a pus
picăturile de ureche în ochi. Din fe-
ricire nu a fost cazul. A făcut doar o
conjunctivită care a coincis cu
Oare cel mai bun student al
meu a avut 82 de ani?
Nu demult vorbeam despre
fapte bune*. Mă întrebam
câte exemple aș putea
alege între cele întâlnite în
Afganistan. Iată exemplul
de acolo.
Voi aminti în acest ultim epi-
sod despre Afganistan (dintre
sute de pagini de amintiri și pes-
te 12.000 de fotografii) despre
o persoană care, poate, a fost cel
mai bun student al meu din toate
timpurile. Contează, desigur, con-
textul în care s-au petrecut toate
evenimentele. Nu am fost primul
român care, sub egida Organiza-
ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS),
a încercat să ajute dezvoltarea
sistemului de sănătate pe acele
meleaguri.
Cu o săptămână înainte de de-
colare am vizitat mai multe per-
soane. Când uneia dintre acestea
i-am spus că plec la Kabul, am ob-
servat că privirea i s-a schimbat in-
stantaneu, devenind foarte îngrijo-
rată; în acea zi nu am înţeles-o. Cu
o voce și intonaţie auzite o singură
dată de la el a spus: „Să te întorci
cu bine, Mircea...”. Apoi a tăcut.
Excepţia care a făcut
diferenţa
După peripeţiile din călătoria
București – Kabul**, nu îmi mai
Dr. Valentin
Pantea,
medic primar MF
tratamentul pentru otită. Noroc că
deja sunt antrenat cu astfel de aso-
cieri greșite făcute de pacienţii mei.
Care dintre copii e consultat
Primul pas pe care trebuie să-l
fac atunci când încep consultaţia
unui copil este de a identifica mi-
cul pacient în mod corect. Asta
pentru că am familii cu șapte-zece
copii, iar mama trebuie să se uite
bine la copil ca să știe exact care e
consultat în acel moment (vine cu
doi-patru copii după ea). Pe tată
nici nu-l întreb, pentru că risc să
mă încurce și mai rău.
În plus, de regulă, copilul are
trei nume: unul în fișa de la mater-
nitate, unul în certificatul de naș-
tere și unul în viaţa reală. Cu toate
acestea, după ani, mamele au învă-
ţat să-mi spună numele din certi-
ficatul de naștere, nu pe cel folosit
de ei acasă. E un progres pe care îl
apreciez.
Am întâlnit și situaţia în care
mama și tata nu sunt căsătoriţi,
astfel că au nume diferite. În acest
caz, un copil are numele mamei,
aduc aminte nimic sau aproape
nimic din perioada ce a urmat
imediat după debarcarea în biroul
OMS. Probabil că am dus bagajele
în sediu. Probabil că șeful biroului
m-a invitat să îmi prezinte misi-
unea. Probabil că am fost infor-
mat cu privire la aspecte tehnice
și organizatorice. Probabil că am
primit întrebări și am dat răspun-
suri. Nu îmi mai aduc aminte ab-
solut nimic; cu o excepţie.
Am făcut cunoștinţă cu un
domn în vârstă, mic de statură,
cu părul și barba de culoare albă:
„Eu am să fiu de acum studentul
altul are numele tatălui. Am între-
bat mirat de ce nu au dat un singur
nume tuturor copiilor. Răspunsul
a fost unul logic: „Am vrut să-i
împărţim de la început în cazul în
care ne separăm”. Recunosc că eu
nu m-aș fi gândit la varianta asta.
Efectele sărăciei
Un caz mai aparte am avut zile-
le trecute. Acum vreo două luni îmi
vine la consult un pacient de 55 de
ani cu o boală cu transmitere se-
xuală, cel mai probabil sifilis. Ne-
fiind asigurat și neavând bani de
investigaţii de laborator, am mers
pe diag­nosticul clinic și am reco-
mandat trei cure de Moldamin
2x1,2 mil UI/săptămână i.m. Revi-
ne la cabinet cu două flacoane de
Moldamin abia după aproximativ
o săptămână. Începem tratamen-
tul, după care îi scriu încă o reţetă
simplă pentru următoarele două
flacoane.
Numai că pacientul nu se mai
prezintă la cabinet decât după
aproximativ o lună, când simpto-
matologia se agravase mult. Îmi
spune că a fost în spital și îi cer bi-
letul de ieșire. Eram curios să văd
care e diagnosticul final și ce i s-a
făcut acolo. Dar între timp pacien-
tul pierduse documentul. În lipsa
acestor informaţii nu-mi rămâ-
ne decât să mă bazez din nou pe
examenul clinic.
Mai grav decât la început
Constat rapid că situaţia s-a
agravat și că sunt depășit de
tău”. Din discuţii am aflat că este
profesorul Gazanfar, profesor de
biochimie, atunci la vârsta de 82
de ani. Acesta este exemplul meu
pentru fapte bune, exemplul meu
din Afganistan. S-ar putea pune
întrebarea: de ce exemplu de fap-
te bune? Oare nu era serviciul lui
și nu era datoria lui să facă asta?
Se pot spune multe. Desigur că
era angajat al biroului OMS. De-
sigur că venitul său ca pensionar
era extrem de mic. Cu siguranţă
salariul primit de la OMS era cu
mult mai mare decât al oricărui
alt afgan. Desigur, era „serviciul
situaţie (nu mai semăna doar a
sifilis; era tumefiere marcată a
penisului, semn al unei infecţii
profunde de corpi cavernoși). Așa
că îi recomand să se prezinte de
urgenţă la spital, spunându-i că
riscă să-și piardă penisul. Ca să fiu
bine înţeles, îi repet verbal atât lui,
cât și soţiei. Chiar mimez „tăierea”
penisului, în speranţa că pacientul
va conștientiza pe deplin ceea ce se
poate întâmpla.
La o săptămână de la ultima vi-
zită, pacientul se prezintă la cabi-
net după amputaţia în spital a circa
trei sferturi din penis. Îi cer iarăși
lui”. Contează însă modul în care
a făcut-o.
De la predat la învăţat
Ce mi-a spus în prima zi a fă-
cut fără excepţie pe parcursul
a aproape un an, cât „mi-a fost
student”. Dar cine era profesorul
Gazanfar? Știa engleză, franceză,
germană. Se descurca în limba
rusă și știa două dintre cel mai
frecvent utilizate dialecte din
Afganistan. A fost profesor, dar
mi-a spus „voi fi atent, voi pune
întrebări, voi sorbi cuvintele tale –
pentru că, după ce misiunea ta se
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
5
ieșirea din spital și din nou îmi
spune că nu o mai găsește (în doar
două zile a „rătăcit” documentul
medical!). Așa că insist să-l întreb
ce s-a întâmplat. Descopăr că,
după ultima vizită la cabinet, paci-
entul a mai stat acasă încă trei-pa-
tru zile, sperând într-o minune.
Într-un final a fost nevoit să mear-
gă la spital din cauza durerilor
mari. Toaletând bontul penian și
verificând vizual funcţionalitatea
sondei vezicale, discut cu pacien-
tul. Descopăr surprins că acesta
credea că i s-a amputat doar un sfert
din penis. Am ezitat între a-i spune
adevărul și a-l lăsa pe el să desco-
pere singur. Și pentru că nu do-
ream să mai sporesc dramatismul
situaţiei, am ales a doua variantă.
va încheia, eu trebuie să pot face
asta cu următoarele generaţii de
elevi”. Biroul OMS l-a angajat în
calitate de traducător. El însă a de-
pășit tot ce era notat în „fișa postu-
lui” (termenii de referinţă). Nota
tot, căuta explicaţii, încerca să
înţeleagă mecanismele microbio-
logice (și reușea). Prelua și explica
pe larg, uneori depășea contextul
microbiologic și nu se oprea până
nu era sigur că toţi din auditoriu au
înţeles explicaţiile.
După ce „ora” se termina, ră-
mânea în continuare și discutam,
punea întrebări și făcea totul pen-
tru viitorul pe care îl dorea siste-
mului de sănătate, laboratorului
central de microbiologie pentru
sănătate publică din Kabul, sănă-
tăţii și binelui poporului din care
făcea parte. Mă însoţea în depla-
sări, în alte misiuni, fie la Banca
Centrală de Sânge, fie la confe-
rinţe sau dezbateri (foto), grijuliu
și atent. Pentru că, deși el era cel
care învăţa de la mine, avea grijă
să mă protejeze în diversele situa-
ţii care pentru mine erau necunos-
cute, ţinând de reguli ale locului.
În acest context, profesorul
Gazanfar a fost cel mai bun stu-
dent al meu.
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
*https://www.viata-medicala.ro/opinii/acum-doar-despre-
fapte-bune-32020
**https://www.viata-medicala.ro/opinii/surprizele-se-tin-
lant-32138
6 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
Malpraxisul: elemente
de drept comparat
Termenul malpraxis provine
din sistemul juridic anglo-
saxon, unde orice practică
medicală greșită, ilegală sau
neglijentă a fost definită ca
malpractice.
Introducerea termenului în
dreptul european a fost însoţită și
de unele modificări ale semnificaţi-
ei noţiunii, ca urmare a nevoilor de
corelare a prevederilor legale ante-
rioare privind culpa medicală și ne-
glijenţa (ce sunt forme de vinovă-
ţie) cu conceptul de malpraxis, care
poate fi asimilat unui act material.
De exemplu, în Spania, orice ac-
ţiune profesională neglijentă este
definită ca malpraxis. În Germa-
nia, malpraxisul a fost definit ca fi-
ind „prejudiciul adus sănătăţii unui
pacient din cauza lipsei de atenţie
sau precauţie și contrar regulilor
general acceptate ale medicinei”. În
Franţa, malpraxisul medical este
considerat a fi „orice faptă, săvâr-
șită de îngrijitor, care a produs pre-
judicii anormale în ceea ce privește
evoluţia previzibilă a stării de sănă-
tate a pacientului”. Aceste definiţii
ale malpraxisului provin din ju-
risprudenţa relevantă a fiecărei ţări
și sunt legate de noţiunile specifice
prevăzute în codurile penal și civil
și în legislaţia medicală specială.
Ca regulă generală, determina-
rea existenţei unui malpraxis se va
face prin compararea actului me-
dical incriminat cu conduita con-
siderată ca fiind corectă pentru ca-
zul respectiv, acesta reprezentând
etalonul legal de referinţă, care se
numește standard medical.
Criteriile de încadrare pena-
lă a unor cazuri de malpraxis în
Moartea vine și în
halat alb
Literatura de specialitate
creează, în funcţie de
situaţie, noi termeni, cum
ar fi „abandonul bolnavului”
în cadrul sistemului actual
medical (prof. dr. Cristian
Stan, medic legist, în „Viaţa
Medicală” din 26 noiembrie
2018).
Voi relata în cele ce urmează un
„caz” în care întâmplător am fost
implicat. La un pacient în vârstă
(octogenar) este diagnosticată o
tumoră malignă la nivelul rectului
(indice Karnofski 10).
Stadializarea efectuată ambu-
latoriu ajută repede la instituirea
tratamentului adecvat stadiului
bolii. Prima măsură terapeutică
este efectuarea în condiţii sta-
ţionare a „ileostomiei de conti-
nuitate”. Perioada de spitalizare
durează 23 de zile, iar pacientul
este externat cu precizarea în scri-
soarea de externare: toleranţă di-
gestivă bună și tranzit prezent pe
infracţiuni pot varia de la o ţară la
alta sau chiar în interiorul aceluiași
sistem juridic, în funcţie de tipul
de greșeală făcută de medic și de
gravitatea faptei.
Diferenţe între state
În România, culpa este pre-
văzută de Codul Penal, fiind în-
cadrată în categoria generală a
culpelor profesionale; orice cul-
pă constituie o infracţiune dacă
a dus la vătămarea persoanei.
În alte ţări, capitolele de infrac-
ţiuni contra vieţii și sănătăţii
persoanei din Codurile Penale
(care cuprind și malpraxisul)
sunt corelate cu legile speciale
din domeniul medical (Franţa,
Italia) sau cu prevederi privind
erorile medicale din Codul Civil
(Germania).
În alte sisteme legislative pe-
nale sunt menţionate direct for-
mele de culpă, adică neglijenţa,
imprudenţa, nepriceperea (Ita-
lia, Franţa), respectiv neatenţia
sau greșeala, nerespectarea regu-
lamentelor sau lipsa de diligenţă
(Franţa).
În ceea ce privește legislaţia
nepenală, în Germania, eroarea
și greșeala medicală sunt pre-
văzute în Codul Civil; în Italia,
erorile medicale și greșeala fac
obiectul unei legi speciale pri-
vind răspunderea medicală; în
Franţa, greșeala medicală și acci-
dentele medicale sunt prevăzute
în Codul Sănătăţii Publice.
Trei categorii de situaţii
Din punctul de vedere al gravi-
tăţii erorii medicale, al implicaţiilor
penale și civile și al procedurilor de
compensare extrajudiciară, există
ileostomă. În cadrul comisiei onco-
logice, membrii echipei interdisci-
plinare stabilesc indicaţia iniţierii
radioterapiei cu scop paliativ în
vederea controlului rectoragiilor
și al durerii produse de tumora
diagnosticată. În timp record se
elaborează etapele planului de
tratament și se stabilește modul
de aplicare, adică fracţiunile și
doza pe fracţiune pentru contro-
lul durerii și al rectoragiei. Radio-
terapia este efectuată în condiţii
de ambulatoriu. Membrii familiei
trei mari categorii de situaţii în Uni-
unea Europeană:
Evenimentul reclamat a fost
un accident medical (s-a produs
fără a exista o vină a cuiva). În une-
le ţări, pacientul este despăgubit
atunci când efectele accidentului
asupra pacientului depășesc un
anumit prag de gravitate (Suedia,
Franţa, Noua Zeelandă). În alte
ţări, pacientul nu primește nicio
despăgubire dacă nu a existat nicio
greșeală medicală (Spania, Italia,
Germania).
Eroarea este încadrată ca
greșeală medicală. Pacientul
poate fi despăgubit direct de asi-
gurătorul de răspundere civilă
profesională al spitalului sau me-
dicului. Dacă nu dorește să ur-
meze această cale sau nu acceptă
oferta primită de la asigurător, pa-
cientul se poate adresa mai depar-
te unei comisii de conciliere sau
de arbitraj (Franţa, Germania,
Suedia) ori direct unei instanţe
de judecată administrativă, civilă
sau, mai rar, penală.
Eroarea reprezintă o infrac-
ţiune gravă sau este o vătămare
făcută cu intenţie.
a) Dacă pacientul nu dorește
să facă o plângere penală, se poate
adresa pentru despăgubiri asigu-
rătorului, unei comisii de concilie-
re sau instanţei administrative sau
civile.
b) Dacă pacientul dorește să
facă plângere penală sau are loc
sesizarea din oficiu a organelor pe-
nale, despăgubirile vor fi acordate
în funcţie de rezultatul procesului
penal (Franţa, Germania, Suedia,
Italia).
Prof. dr. Cristian Stan,
medic primar legist
pacientului fac toate eforturile
pentru a-l aduce zilnic la ședinţele
de radioterapie planificate.
În perioada efectuării radio-
terapiei apar dureri abdominale
difuze, cu întreruperea tranzitului
intestinal. La doza redusă aplica-
tă până la acest moment, aceste
acuze nu au nicio legătură cu ra-
dioterapia aplicată. Sunt produse
de starea de subnutriţie în care a
ajuns pacientul în timpul zilelor
de spitalizare. Pacientul este iarăși
internat timp de trei zile, în același
Utilizarea
medicamentelor
tradiţionale din plante
Industria medicamentelor
tradiţionale din plante s-a
dezvoltat tot mai mult, iar
fiecare chestiune de acest
gen trebuie reglementată.
Chiar dacă nu există un
cadru legislativ, pot exista
anumite recomandări
care vin de la organismele
europene.
De interes în acest caz este o
comunicare a Comisiei către Con-
siliul și Parlamentul European
privind Raportul referitor la ex-
perienţa dobândită ca urmare a
aplicării dispoziţiilor capitolului
2A din Directiva 2001/83/CE, mo-
dificată prin Directiva 2004/24/
CE, asupra dispoziţiilor specifice
aplicabile medicamentelor tradiţi-
onale din plante.
Așadar, statele membre ar tre-
bui să utilizeze o procedură speci-
ală prin intermediul căreia să înre-
gistreze un astfel de medicament.
În unele ţări există o procedură
simplă de înregistrare. Aceasta este
destinată medicamentelor care
sunt fabricate din plante și care
deja au o tradiţie îndelungată, însă
nu îndeplinesc condiţiile necesare
pentru introducerea pe piaţă.
În principiu, producătorii tre-
buie să probeze faptul că elemente-
le componente sunt deja consacra-
te din punct de vedere medical, iar
eficacitatea lor este demonstrată
cu argumente aduse de literatura
știinţifică din domeniul medical.
Mai mult, pentru aprobarea unui
medicament utilizat în mod tra-
diţional, solicitanţii au obligaţia
de a dovedi siguranţa lui. Iar acest
serviciu chirurgical în care a avut
loc și prima intervenţie. Externa-
rea are loc după obţinerea tran-
zitului intestinal refăcut, iar to-
leranţa digestivă bună este chiar
menţionată în actul de externare.
După încă trei ședinţe de radiote-
rapie, situaţia clinică se înrăutăţeș-
te și pacientul este internat într-un
serviciu de paliaţie unde scrie
mare „Casa Speranţei”.
Nutriţia pacientului – aspect
omis
Cercetarea actelor medicale
emise permite obţinerea informa-
ţiei referitoare la tratamentul în
condiţii staţionare. Nu există nicio
referinţă la nutriţia acestui paci-
ent pe o durată de aproape o lună.
Se poate reţine doar precizarea că
în cadrul primei internări de 23 de
zile pacientul a primit o medicaţie
complexă, adecvată situaţiei, cu
precizarea administrării soluţiilor
cu glucoză de 5% și 10%. În cadrul
celei de-a doua internări de trei
zile, pacientul a primit 500 ml de
soluţie de ser fiziologic și 500 ml
de soluţie Ringer. Precizări referi-
toare la starea de nutriţie la inter-
nare și externare, precum și la o
evaluare a stării de nutriţie (anali-
za bioimpedanţei, BIA) nu există.
Desigur, în cadrul celor două in-
ternări au fost și zile în care paci-
entul nu era alimentat (aplicarea
Opinii
lucru trebuie realizat tot prin in-
termediul unor studii de speciali-
tate. În plus, este necesar să existe
și un raport de expertiză care să fie
completat de orice date necesare
pe care autorităţile îndreptăţite să
le poată cere în mod legal.
Măsuri și decizii specifice
În spaţiul comunitar există
un număr mare de medicamente
realizate din plante. De aceea au
fost create Agenţia pentru medica-
mente și Comitetul pentru medi-
camente din plante. Membrii Co-
mitetului au stabilit că potenţialul
genotoxic al preparatelor care sunt
realizate din plante trebuie să fie
mereu evaluat. Tot acest organism
susţine și faptul că, deși există o
serie de date relevante referitoare
la genotoxicitate pentru anumite
substanţe active, calitatea lor poa-
te fi scăzută, ceea ce poate ridica
probleme de siguranţă.
Însă tot rapoartele anumitor or-
ganisme europene au scos la iveală
faptul că anumiţi producători, care
nu au reușit să obţină o aprobare
pentru un anumit medicament
pe teritoriul UE, au decis să aplice
pentru a putea fi recunoscute drept
medicamente din plante medicina-
le cu utilizare tradiţională.
În acest scop a fost schiţată Di-
rectiva 2004/24/CE. În ea găsim
dispoziţii care pot fi folosite atunci
când vine vorba de pastile care,
deși sunt folosite de mult timp de-
oarece au avut rezultate pozitive,
nu reușesc să îndeplinească acele
condiţii care sunt necesare pentru
introducerea pe piaţa farmaceuti-
că din spaţiul comunitar.
Drd. Rareș Voroneanu
ileostomei și refacerea tranzitului
intestinal).
Prin situaţia clinică nou creată
prin malnutriţie „tolerată și neob-
servată” în timpul internărilor a
fost favorizată o condiţie medicală
ce nu mai permite continuarea ra-
dioterapiei paliative, iar preluarea
acestui pacient de către un servi-
ciu de paliaţie devine scadentă.
Astfel a apărut situaţia clinică
nouă în care se instituie tratamen-
tul suportiv în cadrul planului de
management al pacientului pali-
ativ. Starea „terminală” nu este
departe și începe caruselul numit
„încetarea furnizării intervenţii-
lor «agresive» ca nutriţia parente-
rală și hidratarea”, dezbătută aca-
demic în „Viaţa Medicală” din 26
noiembrie 2018.
„Norocul” și salvarea pacienţi-
lor este apariţia stării de „cașexie”
și a unei complicaţii numită „decu-
bitus”, ce scurtează această „fază
terminală”.
Un membru al familiei mele a
fost în această situaţie și printr-o
îngrijire la domiciliu am reușit să
permitem apariţia cașexiei și a de-
cubitusului abia după doi ani de la
externarea de la Urgenţă.
Doamne ajută pacienţilor și
aparţinătorilor în aceste situaţii
inerente vieţii!
Prof. dr. Ion Christian
Chiricuţă
Inovaţii VIA�A MEDICALĂ 7

Varianta
5 mai 2023 l Nr. 18

îmbunătăţită
a p a c i e n tulu i
Human 2.0
În contextul dorinţei
constante de reabilitare a
patologii, mai ales după AVC. De
exemplu, sunt utile în asistenţa
„Îmbunătăţirea
calităţii vieţii
pacientului”
este o expresie
seducătoare,
utilizată frecvent

sursa: https://www.theguardian.com/technology/2018/may/06/no-death-and-an-enhanced-life-is-the-future-transhuman
mersului sau facilitarea ortostatis- în discursurile
pacientului și, în general,
mului (precum EksoNR) și, uneori, specialiștilor din
a omului cu ajutorul utilizate în combinaţie cu stimula- sănătate.
tehnologiei, ne întrebăm: cât rea electrică funcţională, în scopul
de mult va fi îmbunătăţită activării și controlului mușchilor
viaţa pacientului? membrelor afectate.

O
Exoscheletele pot fi utilizate
mul protetic, alături de și de chirurg pentru controlul la
alte sintagme și cuvinte distanţă al echipamentului chi-
pătrunse de mult timp rurgical tip master-slave, VI-Bot
în limbajul comun, pre- și CAPIO, fiind dezvoltate pentru
cum inteligenţa artificială (IA), teleoperare de German Research
omul bionic, e-omul, hibridarea Centre for Artificial Intelligence.
omului cu mașina, cyborg, aug­ Mai există un tip de exoschelet,
mentarea omului, Humanity+, dar care se îndepărtează de scopul
chiar inteligenţa organoidă (IO), pur medical. Acesta este conce-
induc în gândirea umană o reti- put pentru a oferi purtătorului un
cenţă justificată de etică, în special supliment de putere și precizie a
prin trimiterile la transumanism. mișcărilor. De regulă, este purtat
Adică acel concept care se referă de persoanele fără probleme me- Aceste sisteme ar putea chiar fac decât să restabilească o serie uman aproximată la 1016 operaţii
la depășirea condiţiei umane prin dicale. Cu alte cuvinte, îmbună- transforma, de exemplu, asisten- de funcţii pierdute ale pacientului, pe secundă. De asemenea, riscul
(bio)tehnologie. tăţește capacităţile fizice ale pur- tele medicale în personalul forţos nicidecum să perfecţioneze funcţii hackingului de la distanţă vulnera-
Ar trebui oare ca ingineria, me- tătorului (amplifică forţa, reduce disponibil permanent în transpor- deja existente! bilizează aceste dispozitive inteli-
dicina sau genetica să stabilească oboseala) în timpul îndeplinirii tul și îngrijirea pacienţilor greu Protezele ocupă un loc etic în gente. Să nu uităm că acestea pot fi
niște limite pentru a reduce sau unor activităţi specifice. deplasabili. Sau ar putea ajuta viaţa pacientului pentru că acestea folosite și în domenii cu o periculo-
contramanda riscul dezumaniză- înlocuiesc membre biologice ine- zitate ridicată, precum cel militar.
rii omului prin tehnologie? Mai xistente. Poate fi, totuși, îngrijoră-
cu seamă, este de interes dacă tor atunci când ne referim la exo­ Ce ne așteaptă?
protezarea membrelor face parte scheletele care au și alte scopuri, Atât timp cât este vorba des-
din această tendinţă a depășirii exceptându-l pe cel terapeutic. pre protezare ca act terapeutic,
barierelor umane. Într-adevăr, acestea nu mai asigu- aceasta nu face decât să înlocuias-
ră o înlocuire a funcţiei pierdute, ci că părţile lipsă ale corpului uman,
Anexele corpului uman o suplimentare a unor funcţii pre- chiar și cu restabilirea unei conexi-
Nu de curând, observăm că se zente ale omului. uni neuroelectrice între sistemul
vehiculează mai multe tipuri de Același lucru este susţinut și nervos și sistemele protetice prin
sisteme și dispozitive medicale de dr. Jean Boboc (doctorat în me- intermediul unui neurostimulator.
cu potenţial în perfecţionarea ca- dicină și teologie la Paris, nepot al Efectiv, are loc translarea paci-
pacităţilor ancestrale ale omului. lui George Enescu). Scopul tehno- entului din starea patologică, sub
Dintre cele mai vizibile fac parte logiei medicale este total benefic, limita normalului, la capacitatea
protezele și exoscheletele. Cele din inclusiv al protezării bionice, chiar unui om independent. Astăzi, nu
urmă sunt niște sisteme robotiza- al controlului intuitiv al protezelor este decât un câștig în favoarea
te, un soi de orteze mai inteligen- prin sistemul nervos al pacientului. pacientului care își redobândește
te, care se atașează pe extremită- Totuși, avântul tehnologiei, alimen- funcţiile pierdute.
ţile utilizatorului în scopuri bine tat de curiozitatea fără limite a spe- Putem considera deci că o tentă
diferenţiate. cialiștilor, trebuie să se ghideze pe transumanistă poate fi deconspi-
De multe ori, acestea sunt co- o direcţie a firescului când se face rată din momentul în care graniţa
mandate prin semnale bioelec- referire la inteligenţa artificială sau biologică este depășită. În aceeași
trice preluate de la pacient în re- la alte tehnici futuriste din bioteh- notă, Adrian Lemeni, amintindu-l
cuperarea medicală a diferitelor nologie, medicină, bioinginerie, pe John Harris (filosof britanic),
genetică sau bionică. Va fi nevoie atenţionează că îmbunătăţirea
de o frână bioetică. unei funcţii poate fi deghizată chiar
militarii în manevrarea unor ele- În una din cărţile sale, pro- într-o extindere a terapiei.
mente cu greutate ridicată sau fesorul Nicu Gavriluţă (sociolog Cert este că în protezare mai
sursa: https://www.eurekamagazine.co.uk/content/technology/3d-printed-bionic-hand-allows-amputee-to-bond-with-young-son-for-first-time

traversarea unor zone cu teren di-
ficil. Observăm că de la acest nivel
nu mai este mult de parcurs până
la următoarea variantă a omului:
Human 2.0. Să sperăm totuși la
amânarea creării unor armate for-
mate din astfel de soldaţi neobosiţi!
Frâna etică
Alte dispozitive aflate în aten-
ţia viitorului tehnologizat al medi-
cinei sunt protezele. Acestea înlo-
cuiesc părţi anatomice pierdute în
urma unor Amputaţii. Ele contri-
buie la îmbunătăţirea locomoţiei
pacientului și asigură desfășura-
rea activităţilor zilnice în mod
aproape normal.
Există voci care compară pro-
tezele bionice de astăzi cu niște in-
strumente autonome periculoase.
La momentul actual, acestea nu
preocupat și de tema transuma-
nismului) ne aduce în faţă o speţă
îngrijorătoare. Ce se va întâmpla
dacă, în viitor, protezele care înlo-
cuiesc picioarele sau braţele unui
pacient vor dobândi conștiinţă?
Știm că acest lucru este probabil
să devină realitate prin propriile
sisteme cu microprocesoare ale
protezelor gestionate cu IA.
Recunoaștem că este o între-
bare legitimă, mai ales în contex-
tul în care este descris punctul de
singularitate (sau Singularity) de
către Ray Kurzweil (informatici-
an și inventator, adept al transu-
manismului): „Singularity este o
epocă în care inteligenţa noastră
va deveni treptat non-biologică și
de trilioane de ori mai puternică
decât este astăzi”. Așadar, se va de-
păși puterea de calcul a creierului
este mult de parcurs până să se
înlocuiască fidel o funcţie, un or-
gan sau un membru biologic. Cât
despre depășirea limitelor naturii
umane... Sigur că potenţialul aces-
tor tehnologii este uriaș, dar odată
cu astfel de oportunităţi constant
alimentate, vin și riscuri. Cine va
fi responsabil de propriile creaţii?
Credem, totuși, că un părinte
căruia i s-a restabilit simţul atinge-
rii prin intermediul unor proteze
bionice pentru braţe și își strân-
ge pentru prima dată copilul la
piept ar înduioșa orice promotor
al trans­ umanismului sau potriv-
nic înfocat al utilizării tehnologiei
benefice în medicină.
Drd. bioing. Dimitrie
Cristian Fodor,
prof. univ. dr. ing.
Neculai-Eugen Seghedin
Q
8
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
A
despre
studiile clinice
în România ’’
C
onstantin are puţin
peste 70 de ani, are o
constituţie firavă și vor-
bește cu voce stinsă. În
urmă cu aproape șapte ani a fost
diagnosticat cu neoplasm bron-
hopulmonar – avea o tumoră de 16
x 10 cm și medicii care îl consul-
tau îl sfătuiau „să se pregătească”,
pentru că nu ar mai fi avut decât
câteva luni de trăit. A avut noroc
însă, pentru că fiica sa, aflată în
Statele Unite, s-a documentat și
a aflat de un studiu clinic pentru
care tatăl ei ar fi fost eligibil. A re-
ușit să-l înscrie pentru o terapie
experimentală pe care o urmează
și acum sub supravegherea me-
dicilor români de la Centrul de
&
Oncologie „Sf. Nectarie” din Cra-
iova și lucrurile au mers bine. Cele
„câteva luni” s-au transformat în
ani, iar Constantin speră că va
avea în continuare o viaţă aproape
normală graţie tratamentului pe
care îl face în calitate de partici-
pant la un studiu clinic.
Mihaela are 46 de ani și spune
că a fost șocată de vestea că are
melanom malign în stadiul III-
IV. Cinci ani mai târziu se declară
norocoasă că a putut fi pacientă
într-un studiu clinic legat de tra-
tarea melanomului prin imunote-
rarapie. Numai până la momentul
înrolării în studiu cheltuise peste
7.000 de euro pe analize și inves-
tigaţii. Dar, pentru că nu a putut
să accepte un destin fatal, a cău-
tat orice tratament disponibil pe
piaţă și a avut șansa să fie înrolată
într-un studiu pentru o terapie
nouă, care i-a salvat viaţa.
Mihaela și Constantin sunt
doar doi dintre miile de pacienţi al
căror destin s-a schimbat prin in-
termediul terapiilor aflate în sta-
diu de studiu clinic, desfășurate la
noi în ţară. Din anul 2000 și până
în 2019, România a participat cu-
mulat la 2.250 de studii clinice, un
număr foarte modest comparativ
cu alte ţări dezvoltate, dar statisti-
ca s-ar putea îmbunătăţi curând.
Dacă ne referim la Europa, Da-
nemarca are în desfășurare în me-
die 100 de studii clinice la un milion
de locuitori, fiind urmată de Belgia,
cu 59 de studii/mil. locuitori, după
cum am aflat de la Dan Zaharescu,
directorul executiv al Asociaţiei
Române a Producătorilor Interna-
ţionali de Medicamente (ARPIM).
Dacă în anii 2019-2020 dura chiar
și 400 de zile aprobarea efectuării
unui studiu clinic în România, din
ianuarie 2022 legislaţia s-a îmbu-
nătăţit simţitor. Iar dinamica studi-
ilor clinice este foarte bună în acest
moment – autorizarea lor se face, în
medie, în câteva luni.
Pentru că subiectul studiilor
clinice rămâne în continuare puţin
cunoscut atât profesioniștilor din
domeniul sănătăţii, cât și pacienţi-
lor, încercăm să răspundem la câ-
teva întrebări frecvente pe această
temă.
Cu puţin peste 2.000 de
studii clinice la care a
participat în ultimii 20 de
ani, ţara noastră încă se
află pe un loc modest pe
harta cercetării medico-
farmaceutice. Dar legislaţia
s-a îmbunătăţit recent și
lucrurile par să se schimbe
în bine cu repeziciune.
Conf. dr. Michael Schenker
Cui se adresează studiile clinice?
„Sunt destinate pacienţilor
care au epuizat toate variantele de
Special
Dr. Laura
Davidescu
Din zece idei de
medicament, doar cu
una se ajunge la
stadiul de medicament
înregistrat. (Conf. dr. Michael
Schenker)
tratament, dar a căror stare biolo-
gică este relativ bună. Dacă există
o opţiune aflată în cercetare, iar
profilul pacientului este cel căutat,
atunci medicul îi propune acestuia
înscrierea într-un studiu clinic. În
general, 90% dintre pacienţi ac-
ceptă intrarea în studiu, mai ales că
retragerea este posibilă necondiţi-
onat, în orice moment”, explică dr.
Michael Schenker, vicepreședinte-
le Societăţii Naţionale de Oncolo-
gie și fondator al Centrului de On-
cologie „Sf. Nectarie” din Craiova.
Acesta este unul dintre centrele cel
mai activ implicate în studiile cli-
nice la noi în ţară. Legat de îndoie-
lile lor despre medicamentele și te-
rapiile noi, echipa de investigatori
clinici are datoria să le ofere toate
informaţiile într-un limbaj cât mai
accesibil.
Special
Cine autorizează studiile clinice
și cât durează?
În România, cercetările lega-
te de noi substanţe și tratamente
sunt autorizate de către Agen-
ţia Naţională a Medicamentului
(ANMDMR), care nu doar auto-
rizează locurile de desfășurare a
studiilor clinice, dar și controlează
această activitate prin inspecţii.
Pe site-ul anm.ro se găsește un
tabel care anunţă toate studiile cli-
nice aflate în desfășurare în ţara
noastră, cu menţionarea tipului
de fază, a centrelor participante
și numele complet al studiului, în-
soţit de numărul EudraCT. Acesta
este unic pentru fiecare studiu, re-
găsindu-se în Registrul european
de studii clinice și, pe baza lui,
orice persoană interesată poate
afla mai multe informaţii despre
studiul respectiv. Odată cu recenta
schimbare de legislaţie, autoriză-
rile în România au ajuns să se facă
rapid, uneori fiind posibilă aproba-
rea unui studiu nou chiar și în 30
de zile de la depunerea cererii.
Cum se dezvoltă un medicament
nou?
De la stadiul de substanţă pre-
supus activă se trece la studiul
non-clinic, apoi la studiu clinic și,
dacă rezultatele sunt favorabile,
se emite autorizaţia de punere
pe piaţă. Urmează apoi studiile
de farmacovigilenţă, care conti-
nuă să colecteze date atât timp
cât medicamentul respectiv se
comercializează.
Studiile clinice se desfășoară
pe mai multe faze, numerotate
cu cifre romane, de la I la IV. Faza
I este cea fără beneficiu terape-
utic, în faza II se stabilește doza
Studiile clinice în cifre
În 2019, circa 9.000 de pacienţi români au participat la studii cli-
nice. 27% erau pacienţi oncologici, 20% cu boli digestive, 8% cu boli
medicamentului, urmând ca în
faza III să se demonstreze eficaci-
tatea și siguranţa medicamentu-
lui. Faza IV este cea care se desfă-
șoară post-autorizarea respectivei
substanţe noi, după aceasta pu-
tând exista și studii de bioechiva-
lenţă. De exemplu, se studiază
căi de administrare diferite, for-
me de condiţionare diferite sau
producători diferiţi ai aceleiași
substanţe.
Se fac studii clinice și în cazul
copiilor?
Răspunsul este pozitiv 100%.
Este bine cunoscut faptul că mi-
cuţii au fiziologie diferită de cea a
adulţilor, deci studiile care includ
pacienţi copii sunt mai mult decât
necesare. Cu respectarea princi-
piilor Declaraţiei de la Helskinki,
din 1964 (referitoare la principiile
cercetării etice pe subiecţi umani
– n.r.), „componenta pediatrică a
studiilor clinice este obligatorie în
Uniunea Europeană pentru sub-
stanţele noi introduse pe piaţă”,
spune George Burcea, expert la Di-
recţia de Studii Clinice din cadrul
ANMDMR.
Beneficiile investigatorului de
studii clinice
• Acces la know-how și tehnologie medicală de
ultimă oră
• Creșterea veniturilor
• Contribuţie la evoluţia medicinei
• Dezvoltare profesională individuală, prin
publicarea cercetărilor în reviste de prestigiu
• Recunoaștere personală și profesională
Cât durează dezvoltarea unui
medicament nou și cât costă?
„Până ajunge pe piaţă un me-
dicament nou, poate dura chiar și
15 ani, iar costurile să se ridice și
la un miliard de euro”, spune prof.
dr. Doina Drăgănescu, de la Comi-
sia Naţională de Bioetică. Chiar
dacă „medicamentul este un cuţit
cu două tăișuri”, pentru că nu exis-
tă substanţă fără reacţii adverse,
„în ultimă instanţă ne interesea-
ză ca o substanţă să facă bine mai
mult decât orice altceva”, adaugă
specialista.
„Din zece idei de medicament,
doar cu una se ajunge la stadiul de
medicament înregistrat”, detalia-
ză Conf. dr. Michael Schenker. De
aceea sunt și foarte scumpe me-
dicamentele noi, pentru că multe
substanţe cercetate eșuează în stu-
diile clinice.
Câte studii clinice se fac în
România?
În 2018, ţara noastră a partici-
pat la 2.250 de studii, iar numărul
este în creștere continuă din 2017
încoace. Cu toate acestea, numă-
rul rămâne relativ modest faţă de
amploarea studiilor aflate în des-
fășurare în alte ţări europene. De
exemplu, în același an, 2018, Fran-
ţa era implicată în peste 20.000 de
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
9
Prof. dr. Doina Drăgănescu:
„Medicamentul este o
structură cu două tăișuri,
întotdeauna discutăm de
risc-beneficiu”
„Sunt multe mituri care circulă legat de
studiile clinice și este nevoie de un anumit ni-
vel de cunoaștere pentru a înţelege despre ce
este vorba. Subiectul este delicat, este... foar-
te aproape de pielea noastră. Sunt situaţii în
care ajungem să căutăm acea substanţă, acel
panaceu care să rezolve o problemă de sănă-
tate și adesea ne dorim acea rezolvare instan-
taneu. Dar medicamentul este o structură cu
două tăișuri și, din această cauză, discutăm
întotdeauna de risc și beneficiu pentru că me-
reu vor exista și reacţii adverse. Pentru asta
este nevoie de o evaluare foarte îndelungată a moleculelor noi”, explică
prof. dr. Doina Drăgănescu, membru al Comisiei Naţionale de Bioetică
a ANMDMR.
Pentru ca o substanţă activă nou sintetizată să ajungă pe piaţă este
nevoie de până la 15 ani, iar costurile sunt enorme, pot ajunge și la un
miliard de euro. Asta presupune o muncă foarte detaliată până când să
avem un medicament nou. În ciuda dubiilor pe care unii le au legat de
aspectul comercial
al industriei far-
maceutice versus
neutralitatea știin-
ţifică a cercetării,
Doina Drăgănescu
spune că „nu tre-
buie nicio clipă să
uităm ceea ce ne
interesează pe toţi,
și anume, ca o sub-
stanţă să facă bine
mai mult decât ori-
ce altceva. De ace-
ea, studiile care ţin
de siguranţa medi-
camentului – apro-
po de monitorizarea pe termen lung – sunt extraordinar de necesare”.
În plus, se acordă o mare importanţă consimţământului informat al
pacientului participant într-un studiu clinic: „Este modalitatea prin
care i se transmite unui om, care poate să aibă orice nivel de pregă-
tire, un cumul de informaţii din care el să înţeleagă prin ce va trece,
dincolo de limbajul știinţific al profesioniștilor din sănătate. Limbajul
trebuie să fie clar și lipsit de dubii”.
rezidenţiat care să aibă ca obiect clinice se plătesc prin contract
formarea de investigatori de studii separat, deci pot fi o sursă de ve-
clinice. nit suplimentară sau chiar exclu-
Cum află pacienţii despre studii- sivă. De exemplu, numai la „Sf.
le clinice în derulare? Nectarie” din Craiova sunt circa
Accesul la lista trialurilor cli- 30 de profesioniști în sănătate
nice în desfășurare rămâne greoi care se ocupă strict de activita-
pentru pacienţi, dar, dacă sunt tea de studii clinice, după cum
eligibili pentru înscrierea într-un am aflat de la conf. dr. Schenker.
studiu, medicii îi vor anunţa cu si- Mai mult, „apetenţa” companiilor
guranţă. „Sunt, în acest moment, farmaceutice pentru colaborarea
numai pe partea de oncologie, opt cu specialiștii români în studii cli-
sau nouă centre publice și private nice este mare, deoarece cheltu-
în România care participă la stu- ielile pe care le fac cu cercetarea

cardiovasculare și 7% cu boli metabolice (acestea fiind cele mai impor- studii clinice! În plus, nu avem încă
tante categorii). niciun institut autorizat pentru
Dacă România ar atinge numărul de 56 studii/mil. locuitori, sis- studiile de fază I.
temul sanitar ar beneficia de investiţii directe de 800 de milioane de Până în 2019, obţinerea apro-
euro. Din acești bani, 27% ar merge către stat, sub formă de impozite. bării de la ANMDMR era o adevă-
Costul mediu al unei ore de pregătire pentru investigatorii de stu- rată piedică, din cauza procedurii
dii clinice este de 100 de euro. extrem de greoaie de autorizare.
Cu peste 550 de studii în desfășurare, Institutul „Gustave Roussy” Acum, durata a scăzut foarte mult,
din Franţa este „campionul studiilor clinice” și nr. 1 în lupta contra de la ani la câteva luni. Durata re-
cancerului în Europa. dusă a procesului de autorizare ne
La Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, SUA, cotat ani de-a rân- plasează într-o poziţie superioară
dul printre cele mai bune spitale din lume, doi din cinci pacienţi sunt în UE.
trataţi prin înrolarea în studii clinice. Din păcate, avem doar 4% din
Cea mai mare densitate de studii clinice din Europa se înregistrea- numărul global de studii clinice în
ză la Spitalul Vall d’Hebron (în apropiere de desfășurare la noi, iar majoritatea
Barcelona, Spania). sunt studii de fază III. Geografic
În România avem doar trei studii vorbind, în Europa de Est, Polonia
clinice în domeniul bolilor rare, se află pe cea mai bună poziţie, iar
din cauza lipsei de specialiști. România abia pe locul al șaselea.
(date citate de Dan Asta și pentru că nu avem sufici-
Zaharescu – APRIM – și enţi medici pregătiţi pentru acest
de George Tănăseanu – tip de activitate, motiv pentru care
ACCSCR, în cadrul unui dr. Schenker se întreabă dacă nu ar
eveniment de presă) fi utilă introducerea unui modul de
’’
dii clinice, estimatul numărului
de pacienţi înscriși fiind în jur de
1.000”, explică conf. dr. Michael
Schenker.
Toate medicamentele admi-
nistrate pe perioada studiului cli-
nic sunt gratuite. De asemenea,
investigaţiile necesare sunt plătite
de către sponsorul studiului, de la
banalele analize de sânge și până la
PET-CT sau analize genetice. Din
acest punct de vedere, sistemul na-
ţional de asigurări poate economisi
milioane de euro din investigaţii și
tratamente pe care altfel ar trebui
să le deconteze. Iar pacientul bene-
ficiază de investigaţii amănunţite
de top, pe lângă tratamentul stan-
dard de care ar beneficia pentru
boala lui.
Ce avantaj au medicii investiga-
tori?
Orele de lucru ale persona-
lului sanitar implicat în studiile
în România sunt mult mai mici
decât în Marea Britanie, State-
le Unite ori alte ţări dezvoltate.
Componenta
pediatrică a
studiilor clinice este
obligatorie în Uniunea
Europeană pentru
substanţele noi introduse pe
piaţă. (George Burcea)
În plus, „calitatea datelor
colectate din România este foar-
te bună”, subliniază dr. Schenker,
pentru că „specialiștii români
răspund cerinţelor statisticienilor
foarte repede, ceea ce dă o imagine
bună medicilor de la noi”.
Lista studiilor clinice auto-
rizate în România în acest mo-
ment poate fi consultată pe site-ul
ANMDMR, https://mhm.bz/9o9aG
10 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
SPITALUL ORĂȘENESC BREZOI
(JUDEŢUL VÂLCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 166/2023, următoare-
le posturi:
– un post cu normă întrea-
gă de medic specialist Medicină
internă;
– un post cu normă întreagă de
medic specialist Pediatrie;
– un post cu normă întreagă de
medic specialist Oftalmologie.
Condiţiile generale și specifice
pentru ocuparea postului, actele
necesare pentru dosarul de în-
scriere, tematica și calendarul de
desfășurare a concursului sunt afi-
șate la sediul instituţiei din str. Fa-
bricii nr. 2, loc. Brezoi, jud. Vâlcea
și pe site-ul: www.spitalulbrezoi.ro
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la tel.: 0250.778.230, int. 108.
SPITALUL CLINIC C.F. IAŞI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 1406/2006 cu modi-
ficările şi completările ulterioare,
coroborat cu prevederile art. 185
din Legea nr. 95/2006 republicată,
cu modificările şi completările ul-
terioare, următoarele funcţii:
• şef Secţia Clinică Chirurgie
generală;
• şef Secţia Clinică ORL;
• şef Secţia ATI;
• şef Laborator Analize Medi-
cale.
Dosarul de înscriere la con-
curs, va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care să se menţio-
neze postul pentru care doreşte să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă/certificat din
care să reiasă confirmarea în
gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut de
Anexa nr. 2 la normele menţiona-
te;
e) declaraţie pe proprie răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
reşte să concureze;
f) declaraţie pe proprie răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care şi-a desfăşurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
h1) în situaţia în care persoana a
fost sancţionată și a contestat con-
form legii sancţiunea aplicată fie
de unitatea angajatoare, fie de Co-
legiul Medicilor din România, un
document, certificat de grefă, emis
de instanţa judecătorească compe-
tentă din care să reiasă existenţa pe
rolul instanţei a unui litigiu cu pri-
vire la sancţiunea aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
şi vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei/
laboratorului;
l) adeverinţă de la Universita-
tea de Medicină şi Farmacie ,,Gr.
T. Popa” Iaşi din care să rezulte
calitatea de cadru didactic (pentru
secţiile clinice);
m) certificatul de integritate
comportamentală;
n) curriculum vitae;
o) chitanţă de plată a taxei de
concurs;
p) acte de stare civilă (copia
actului de identitate în termen de
valabilitate, certificat de naştere,
certificat căsătorie, după caz).
Taxa de concurs este de 400 de
lei şi se achită la casieria spitalului.
Copiile actelor prevăzute mai
sus se prezintă însoţite de docu-
mentele originale.
În secţiile clinice funcţia de şef
de secţie se ocupă de un cadru di-
dactic universitar medical.
La concurs se pot prezenta
medici primari şi/sau specialişti
cu o vechime de cel puţin 5 ani
în specialitatea postului, speci-
alitate pe care o practică în mod
curent şi în care sunt confirmaţi
prin ordin al m.s.p. (vechimea
în specialitate decurge de la
data confirmării şi încadrării ca
medic specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum şi
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condiţiile sta-
bilite la art. 5 lit. b), c) sau d) din
Ord. m.s.p. nr. 1406/2006, sau care
au împlinit vârsta de pensionare
conform legii, nu pot participa la
concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare şi legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba clinică sau practică se
susţine pe baza metodologiei sta-
bilite pentru obţinerea titlului de
medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariţia aces-
tui anunţ, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între 31
şi 90 de zile de la publicarea aces-
tuia în ,,Viaţa Medicală”.
Relaţii suplimentare cu pri-
vire la regulament, temele pen-
tru proiectul de management
și bibliografia se pot obţine pe:
www.spitalcfiasi.ro, la sediul spita-
lului și la telefon: 0232.216.422.
INSTITUTUL NAŢIONAL
DE ENDOCRINOLOGIE „C.I.
PARHON” BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406//2006, cu mo-
dificările şi completările ulterioa-
re, coroborat cu prevederile art.
185 din Legea nr. 95/2006, republi-
cată, următoarele funcţii:
• un post șef de secţie – medic
în specialitatea chirurgie generală
– Secţia Chirurgie Endocrină;
• un post șef de secţie – medic
în specialitatea anestezie și terapie
intensivă – Secţia Anestezie-Tera-
pie Intensivă;
• un post șef de laborator – me-
dic în specialitatea medicină de
laborator – Laboratorul Analize
medicale;
• un post șef de laborator – me-
dic în specialitatea radiologie-ima-
gistică medicală – Laboratorul
Radiologie și imagistică medicală
(CT, mamografie);
• un post șef de laborator – me-
dic în specialitatea anatomie pa-
tologică – Laboratorul Anatomie
patologică.
La concursurile sau exame-
nele pentru ocuparea funcţiilor
de şef de secţie și şef de labo-
rator se pot prezenta medici
primari și/sau specialiști cu o
vechime de cel puţin 5 ani în
specialitatea postului, specia-
litate pe care o practică în mod
curent şi în care sunt confirmaţi
prin ordin al ministrului sănă-
tăţii publice (vechimea în spe-
cialitate decurge de la data con-
firmării şi încadrării ca medic
specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de către unităţile la
care au fost angajate sau de către
Colegiul Medicilor din România,
precum și cele cărora le-a încetat
contractul de administrare în ul-
timii 2 ani, în condiţiile stabilite la
art. 5 lit. b), c) sau d), din Ordinul
m.s. nr. 1406/2006, cu modificările
şi completările ulterioare, nu pot
participa la concurs.
Institutul Naţional de Endo-
crinologie „C.I. Parhon” București
oferă toate drepturile prevăzute
în contractul colectiv de muncă,
regulamentul intern și legislaţia în
vigoare aplicabilă.
Candidaţii vor depune la sediul
unităţii un dosar de înscriere la
concurs care va cuprinde următoa-
rele acte:
– cererea în care se menţionea-
ză funcţia pentru care doresc să
concureze;
– copia xerox a diplomei de stu-
dii;
– adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
– actele doveditoare pentru
calcularea punctajului prevă-
zut în anexa la Ordinul m.s. nr.
1406/2006, cu modificările şi com-
pletările ulterioare;
– declaraţia pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu a fost condamnat penal
pentru fapte care îl fac incompati-
bil cu funcţia pentru ocuparea că-
reia doreşte să concureze;
– declaraţia pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
– certificatul privind starea de
sănătate;
– dovada/adeverinţa din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de către conduce-
rea unităţilor în care şi-a desfăşu-
rat activitatea sau de către Cole-
giul Medicilor din România;
– în situaţia prevăzută la art.
1 alin. (6) din Ordinul m.s. nr.
1406/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, un docu-
ment, certificat de grefă, emis de
instanţa judecătorească compe-
tentă, din care să reiasă existenţa
pe rolul instanţei a unui litigiu cu
privire la sancţiunea aplicată;
– copia xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau certificatul de
membru al Colegiului Medicilor
din România;
– copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
şi vechimea în specialitate;
– un proiect de manage-
ment privind evoluţia viitoare a
Posturi scoase la concurs
secţiei, laboratorului sau serviciu-
lui medical;
– chitanţa de plată a taxei de
concurs;
– copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Copiile actelor se prezintă în-
soţite de documentele originale,
pentru certificarea de conformita-
te a acestora.
Taxa de concurs este în cuan-
tum de 150 de lei.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe:
– interviu – susţinerea proiec-
tului de management;
– probă scrisă – se susţine după
întrebări cu subiecte din Legea nr.
95/2006 privind reforma în dome-
niul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, şi legisla-
ţia secundară aferentă;
– probă clinică sau practică – se
susţine pe baza metodologiei sta-
bilite pentru obţinerea titlului de
medic specialist și va avea conţi-
nutul stabilit de comisia de exami-
nare.
Înscrierile se fac la sediul uni-
tăţii în termen de 15 zile de la apa-
riţia acestui anunţ, iar concursul
se organizează în perioada cuprin-
să între 31 şi 90 zile de la publica-
rea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la sediul Institutului Naţional
de Endocrinologie „C.I. Parhon”,
Bdul Aviatorilor nr. 34-38, sector
1, pe site-ul: https://parhon.ro/con-
cursuri și la tel.: 021.317.20.41, int.
101, 154.
SPITALUL MUNICIPAL
SIGHIȘOARA (JUDEŢUL MUREȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulte-
rioare și cu prevederile Ord. m.s.p.
nr. 1.706/2007 cu modificările și
completările ulterioare, următoa-
rele funcţii:
• șef Secţia Obstetrică-gineco-
logie;
• șef Laborator Analize medi-
cale;
• șef Secţia Pediatrie;
• șef Secţia Chirurgie generală;
• șef Compartiment Primiri
Urgenţe.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 2 la normele menţiona-
te;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
h1) în situaţia în care persoana
a fost sancţionată și a contestat
conform legii sancţiunea aplicată
fie de unitatea angajatoare, fie de
Colegiul Medicilor din România,
un document, certificat de grefă,
emis de instanţa judecătorească
competentă, din care să reiasă
existenţa pe rolul instanţei a unui
litigiu cu privire la sancţiunea
aplicată;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei/
laboratorului/ CPU;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs;
m) copia actului de identitate
în termen de valabilitate;
n) acte de stare civilă: certifi-
cat naștere și certificat căsătorie.
Actele solicitate în copie, tre-
buie însoţite de originale. Docu-
mentele de la punctele e), g) și h)
sunt valabile trei luni și se prezintă
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 250 de
lei și se achită la casieria spitalului.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmaţi
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data con-
firmării și încadrării ca specialist).
Funcţiile de medic-șef UPU,
medic-șef UPU-SMURD sau medic
șef CPU pot fi ocupate de medici
cu specialitatea Medicină de ur-
genţă, cu grad de medic specialist
sau primar, cu experienţă minimă
de lucru de 3 ani fără întrerupere
în cadrul unei UPU.
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Medi-
cilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de
administrare în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord.
m.s. nr. 1.406/2006, sau cele care
au împlinit vârsta de pensionare
conform legii, nu pot participa la
concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susţine în faţa comisiei de
examinare pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Bibliografia de concurs va fi
afișată la sediul spitalului și pe si-
te-ul acestuia.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de 15
zile de la apariţia acestui anunţ,
iar concursul se organizează în ter-
men de minimum 30 de zile și ma-
ximum 90 de zile de la publicarea
în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la Biroul RUNOS, tel.:
0265.77.656, int. 229 sau la sediul
spitalului din Sighișoara, str. Zaha-
ria Boiu nr. 40.
Posturi scoase la concurs
POSTURI SCOASE
LA CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Spitalul Orășenesc Ne-
grești-Oaș, jud. Satu Mare:
– 1 post medic specialist Geriatrie
și gerontologie;
– 1 post medic specialist Pedia-
trie;
– 1 post medic specialist ATI la
Compartimentul ATI;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă;
– 1 post medic specialist Medicină
de laborator;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală.
Spitalul Municipal Moreni, jud.
Dâmboviţa:
– 1 post medic specialist Medicină
de laborator.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă Brașov:
– 1 post medic primar Oncologie
medicală.
Spitalul Clinic de Nefrologie
„Dr. Carol Davila” Bucureşti:
– 1 post medic specialist Medicină
de laborator;
– 1 post medic specialist Nefrolo-
gie;
– 0,5 post medic specialist Boli in-
fecţioase.
Spitalul Clinic Municipal
Cluj-Napoca, jud. Cluj:
– 1 post medic specialist Oncolo-
gie.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă Bistriţa, jud. Bistriţa-
Năsăud:
– 1 post medic primar Medicină
de laborator;
– 1 post medic specialist Neuro-
chirurgie;
– 1 post medic specialist Cardio-
logie;
– 1 post medic rezident ultimul an
Diabet zaharat, nutriţie și boli me-
tabolice;
– 4 posturi medic specialist Medi-
cină de urgenţă;
– 3 posturi medic rezident ultimul
an Medicină de urgenţă;
– 1 post medic specialist Pediatrie.
– 1 post biolog.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă Cluj-Napoca, jud. Cluj:
– 1 post medic specialist Psihia-
trie;
– 0,5 post medic specialist Geneti-
că medicală;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Slatina, jud. Olt:
– 1 post medic specialist Reumato-
logie;
– 1 post medic specialist Oncolo-
gie;
– 1 post medic rezident an V Neu-
rologie;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist ATI;
– 2 posturi medic rezident an V
Obstetrică-ginecologie la Secţia
Obstetrică-ginecologie I;
– 2 posturi farmacist;
– 1 post chimist debutant;
– 1 post medic specialist Boli in-
fecţioase;
– 1 post medic specialist Cardiolo-
gie;
– 2 posturi medic rezident ultimul
an Cardiologie.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă Sibiu:
– 2 posturi medic rezident ultimul
an Medicină de urgenţă;
– 2 posturi medic specialist Medi-
cină de urgenţă.
Spitalul Clinic de Pneumoftizio-
logie „Leon Daniello” Cluj-Napo-
ca, jud. Cluj:
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 1 post medic primar Medicină de
laborator.
Spitalul Municipal Dej, jud. Cluj:
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă.
Centrul de Transfuzie Sanguină
Ploiești, jud. Prahova:
– 1 post biolog debutant.
Spitalul de Psihiatrie Cronici
Schitu Greci, jud. Olt:
– 1 post medic specialist Epidemi-
ologie.
Spitalul Orășenesc „Regele Carol
I” Costești, jud. Argeș:
– 1 post medic specialist Chirurgie
generală.
Spitalul Militar de Urgenţă „Dr.
Alexandru Gafencu” Constanţa
(U.M. 02175):
– 1 post medic primar Radiolo-
gie-imagistică medicală.
Institutul Oncologic „Prof. Dr.
Ion Chiricuţă” Cluj-Napoca, jud.
Cluj:
– 1 post medic specialist ATI;
– 1 post medic rezident anul V On-
cologie medicală.
Spitalul Orășenesc Beclean, jud.
Bistriţa-Năsăud:
– 1 post medic specialist Medicină
internă;
– 1 post medic specialist Psihia-
trie;
– 1 post medic specialist Medicină
fizică și de reabilitare;
Clinica particulară
Geronto Life Med,
sector 1, București,
angajează urgent medic specialist în Geriatrie/Gerontologie,
Cardiologie sau Medicină internă.
Relaţii la telefon: 0722.737.320 sau 0724.039.694.
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă;
– 1 post medic specialist Epidemio-
logie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 1 post medic specialist Cardiologie;
– 1 post medic specialist Ortope-
die-traumatologie.
Spitalul de Urgenţă Târgu Cărbu-
nești, jud. Gorj:
– 1 post medic specialist Oncologie.
Institutul Clinic Fundeni Bucu-
rești:
– 2 posturi medic primar Medicină
de laborator;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 0,5 post temporar vacant medic
specialist Neurologie;
– 1 post medic specialist Epidemio-
logie;
– 1 post medic rezident an IV Epi-
demiologie.
Spitalul Orăşenesc Gura Humo-
rului, jud. Suceava:
– 1 post medic specialist Ortopedie
și traumatologie;
– 1 post medic specialist Chirurgie
generală.
Serviciul de Ambulanţă al Judeţu-
lui Cluj:
– 2 posturi medic specialist Medici-
nă de urgenţă.
Spitalul Municipal Medgidia, jud.
Constanţa:
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă;
– 1 post medic specialist Chirurgie
generală.
Spitalul Orășenesc „Sfânta Filof-
teia” Mizil, jud. Prahova:
– 1 post medic specialist Medicină
internă;
– 1 post medic primar Medicină in-
ternă;
– 2 posturi medic specialist Pedia-
trie;
– 1 post medic specialist Obstetri-
că-ginecologie;
– 1 post temporar vacant medic
specialist Ostetrică- ginecologie;
– 1 post medic specialist ATI;
– 1 post medic specialist Psihiatrie;
– 1 post medic specialist Pneumo-
logie;
– 1 post medic specialist Recupera-
re, medicină fizică și balneologie.
Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu:
– 1 post medic specialist Medicină
fizică și de reabilitare;
– 1 post medic specialist Ortopedie
pediatrică.
Spitalul de Pneumoftiziologie
„Dr. Nicolae Rușdea” Baia Mare,
jud. Maramureș:
– 1 post medic primar Medicină de
laborator.
Spitalul Clinic Militar de Ur-
genţă „Dr. Constantin Papilian”,
Cluj-Napoca:
Centrul de Evaluare și Tratament a
Toxicodependenţelor pentru Tineri
„Sf. Stelian”
angajează medic în specialitatea Psihiatrie pentru
efectuare de gărzi.
Detalii la tel. 021.315.24.51 sau pe
e-mail: runos@cetttsfantulstelian.ro.
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
11
– 1 post medic specialist Chirurgie
O.M.F.
Primăria Orașului Berbeşti, jud.
Vâlcea:
– 1 post medic Medicină generală.
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru
Copii „Grigore Alexandrescu”
București:
– 2 posturi medic specialist Pedia-
trie;
– 1 post medic rezident anul V Pe-
diatrie;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă.
Spitalul Municipal Adjud, jud.
Vrancea:
– 0,5 post medic specialist.
Direcţia de Asistenţă Socială
Curtea de Argeș, jud. Argeș:
– 1 post medic specialist Medicină
de familie.
Spitalul Orășenesc „Regele Carol
I” Costești, jud. Argeș:
– 1 post biolog.
Direcţia de Sănătate Publică a Ju-
deţului Satu Mare:
– 1 post medic Medicină generală.
Spitalul Municipal de Urgenţă
Paşcani:
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă.
Spitalul Municipal Mangalia:
– 1 post medic specialist Boli infec-
ţioase.
Spitalul Orașenesc Brezoi, jud.
Vâlcea:
– 1 post medic specialist Oftalmo-
logie;
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic specialist Medicină
internă.
Spitalul Clinic de Copii „Dr. Vic-
tor Gomoiu” București:
–1 post medic specialist Psihiatrie
pediatrică.
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru
Copii „Sf. Maria” Iaşi:
– 1 post medic primar Pediatrie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Satu Mare:
– 1 post medic specialist Gastroen-
terologie;
– 1 post medic rezident ultimul an
Gastroenterologie.
Centrul de Sănătate Multifuncţio-
nal Bratca, jud. Bihor:
– 1 post medic specialist Medicină
internă.
Institutul Naţional de Manage-
ment al Serviciilor de Sănătate
București:
– 2 posturi medic primar Sănătate
publică și management/Epidemi-
ologie/Igienă/Medicină de familie;
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management/Epidemi-
ologie/Igienă/Medicină de familie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Vaslui:
– 1 post medic specialist Medicină
de laborator.
12
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
2 mai, Ziua
Mondială de
Conștientizare
a Astmului
Bronșic
Scopul principal al
tratamentului este să obţină
și să menţină controlul
bolii pentru a preveni
exacerbările, având ca
rezultat final scăderea
morbidităţii și a mortalităţii
prin această boală.
A
stmul este o afecţiune
cu o mare heterogenita-
te a manifestărilor cli-
nice. Este caracterizată
prin inflamaţie cronică a căilor ae-
riene, definită prin istoric de simp-
tome respiratorii (wheezing, scur-
tarea respiraţiei, durere toracică
și tuse cu intensitate variabilă)
și limitarea variabilă a fluxului
expirator.
Este de preferat ca diagnosti-
cul de astm să fie confirmat înain-
te de începerea tratamentului.
Există mai multe fenotipuri
de astm: cel alergic, non-alergic,
astmul la adult, astmul cu limi-
tare persistentă a fluxului de aer,
astmul la persoanele obeze. Toa-
te tipurile se caracterizează prin
modalităţi similare de manifes-
tare și beneficiază de tratament
asemănător.
Categoriile de medicamente
utilizate sunt împărţite în:
• Terapie de control (controller):
utilizată pentru a reduce inflama-
ţia căilor aeriene, controlul simp-
tomelor, prevenirea exacerbărilor
și declinul funcţiei respiratorii;
• Terapie de urgenţă (reliever):
se utilizează la nevoie – când apar
simptome, la înrăutăţirea simp-
tomelor sau în exacerbări; de ase-
menea, se folosește profilactic în
astmul indus de efort.
A. Tratamentul de urgenţă
Beta 2 agoniștii cu durată
scurtă de acţiune (BADSA) re-
prezintă medicaţia de urgenţă
și trebuie prescriși tuturor paci-
enţilor diagnosticaţi cu astm. Se
folosesc numai la nevoie, pentru
cuparea simptomelor. Adminis-
trarea lor în lipsa unui tratament
controller se face doar la pacien-
ţii cu simptome mai rare de două
ori pe lună. Medicamentele uti-
lizate din această categorie sunt:
salbutamolul, terbutalina sau
formoterolul.
Astmul
bronșic
Abordare terapeutică
De asemenea, ca
medicaţie de urgen-
ţă pot fi folosite și
anticolinergicele cu
durată scurtă de acţiu-
ne (ipratropium bromi-
de). Totuși, se preferă a fi
utilizate la pacienţii care
nu pot beneficia de BADSA
(1).
B. Tratamentul iniţial de
control
Tratamentul cu corticosteroizi
inhalatori (CSI) se iniţiază cât mai
repede din momentul diagnosticu-
lui de astm.
La pacienţii la care persistă
simptomatologia sau prezintă exa-
cerbări după două-trei luni de tra-
tament controller, trebuie luate în
calcul următoarele:
• Tehnica inhalatorie defectuoasă;
• Aderenţa scăzută la tratament;
• Persistenţa expunerii la noxe,
alergeni, fumat, medicaţie beta-
blocantă etc.;
• Comorbidităţile care contribuie
la menţinerea simptomelor;
• Diagnosticul incorect de astm.
Tratamentul iniţial al astmului
se face conform reprezentării din
tabel.
Înainte de iniţierea tratamen-
tului, trebuie să existe siguranţa
diagnosticului, a nivelului de con-
trol al astmului, a faptului că teh-
nica inhalatorie este corectă și să
se stabilească data următorului
consult. Evaluarea ulterioară a
pacientului se va face după
două-trei luni sau la nevoie (2).
Tabel. Tratamentul iniţial al astmului (1)
Simptome
<2 ori/lună, fără factori de risc
pentru exacerbări
Simptome sau utilizarea
medicaţiei de urgenţă >2 ori/lună
Simptome mai multe zile
consecutiv sau treziri nocturne
din cauza astmului, mai ales dacă
există factori de risc
Debut al astmului cu
simptomatologie severă sau
Exacerbare
Medicamente utilizate
pentru controlul astmului
CSI sunt cele mai active anti-
inflamatorii disponibile pentru
tratamentul astmului. Sunt reco-
mandaţi ca medicaţie de elecţie
în tratamentul astmului, singuri
sau în combinaţie cu beta 2 ago-
niștii cu durată lungă de acţiune
(BADLA). Pacienţii care utilizea-
ză cronic CSI reușesc să scadă
consumul zilnic de BADSA și să
diminueze riscul de exacerbări (3).
Se utilizează CSI în doze mici
ca medicaţie controller de pri-
mă intenţie, atât la copii, cât și la
adulţi. Reduc simptomele și nu-
mărul de exacerbări și cresc func-
ţia pulmonară și calitatea vieţii.
Sunt recomandaţi în doze medii și
mari, la pacienţii la care nu se obţi-
ne controlul cu doze mici, inclusiv
în situaţiile de diagnostic greșit,
neaderenţă la tratament, tehnică
de administrare defectuoasă, ex-
punerea în continuare la alergeni
(astmul alergic) sau comorbidi-
tăţi. Modificarea dozei de CSI o
va face doar medicul (pneumolog,
alergolog sau pediatru).
Reacţiile adverse cele mai frec-
vente sunt candidoza orofaringia-
nă și disfonia. Acestea pot fi dimi-
nuate de utilizarea unui dispozitiv
pMDI cu spacer (1).
B1. Combinaţiile CSI-BADLA
BADLA în monoterapie nu
sunt indicaţi în tratamentul ast-
mului deoarece nu au impact asu-
pra inflamaţiei bronșice și sunt
asociaţi cu creșterea morbidităţii
și a mortalităţii prin astm. Sunt in-
dicaţi doar în combinaţie cu CSI,
situaţie în care sunt extrem de efi-
cienţi în reducerea simptomatolo-
giei și a exacerbărilor. Combinaţi-
ile aprobate pentru tratamentul
astmului în ţara noastră sunt: bu-
desonida/formoterol și beclometa-
zona/formoterol.
Reprezintă medicaţia prefera-
tă pentru adulţii și adolescenţii la
care astmul nu este controlat doar
Tratament iniţial de preferat
CSI – formoterol la nevoie
Doze scăzute de CSI cu BADSA la nevoie
sau
CSI – formoterol la nevoie
Doze scăzute de CSI – formoterol de
întreţinere și la nevoie sau
ICS de întreţinere – BADLA + BADSA la
nevoie sau
Doze scăzute de CSI + BADSA la nevoie
Doze mari de CSI sau doze medii de CSI +
BADSA
La nevoie o cură scurtă de corticoizi oral
prin CSI. Nu a fost dovedită o creș-
tere a eficienţei CSI în combinaţie
faţă de cel utilizat în monoterapie,
dar s-a dovedit că utilizarea lor îm-
preună duce la creșterea aderenţei
la bronhodilatator (1).
B2. Antagoniștii receptorilor
de leucotriene
Montelukastul și zafirlukastul
sunt considerate medicamente si-
gure și bine tolerate pentru trata-
mentul astmului la copii și adulţi.
Deoarece sunt mai puţin eficienţi
decât CSI, sunt indicaţi în mono-
terapie doar la pacienţii la care nu
se pot administra corticoizi. De
regulă, sunt utilizaţi la pacienţii
cu astm necontrolat la doze medii/
mari de CSI sau combinaţii CSI/
BADLA.
B3. Antagoniștii de receptori
muscarinici
Anticolinergicele cu durată
lungă de acţiune (tiotropium) pot
fi utilizate la pacienţii cu exacer-
bări în ciuda tratamentului cu
CSI/BADLA. Sunt indicate doar la
pacienţii cu vârsta peste 12 ani.
B4. Teofilinele
Sunt bronhodilatatoare orale
cu acţiune antiinflamatoare mo-
destă. Din cauza ferestrei tera-
peutice înguste și a plajei largi de
efecte adverse (greaţă, vărsături,
aritmii cardiace), sunt rezervate
pacienţilor cu vârsta peste 12 ani
care prezintă intoleranţă sau con-
trol slab la medicaţia inhalatorie
(1).
B5. Terapia biologică
Anticorpii monoclonali anti
IgE (omalizumab) reduc frecven-
ţa exacerbărilor din astm cu 50%
la pacienţii cu astm alergic și nivel
crescut de IgE (3). Se utilizează la
pacienţii cu astm necontrolat prin
CSI sau CSI/BADLA. Conform ghi-
dului ERS/ATS din 2019 (European
Respiratory Society și American
Thoracic Society), doar pacienţii
cu astm alergic pot beneficia de
omalizumab. Pot reduce eozinofilia
periferică la pacienţii alergici, dar
se adresează și pacienţilor alergici
care nu au nivel crescut de eozinofi-
le. De asemenea, tratamentul poate
fi administrat ca precursor al tera-
piei biologice anti LT5.
Nu toţi pacienţii răspund la
omalizumab, de aceea, dacă trata-
mentul nu este eficient, se întrerupe
după 16 săptămâni de utilizare. Se
administrează la copii și adulţi (4).
Ars medici
Anticorpii monoclonali anti
IL5 (mepolizumab și reslizu-
mab) sunt utilizaţi la pacienţi cu
vârsta peste 18 ani cu astm alergic
și eozinofilie severă (1). Nu s-a ob-
servat o diferenţă semnificativă
între utilizarea mepolizumab sau
omalizumab, unii autori conside-
rând că eficienţa mepolizumabu-
lui ar fi crescută dacă anterior a
fost administrat omalizumab (4).
Anticorpii monoclonali anti
IL4 (dupilumab) sunt utilizaţi
începând cu vârsta de 12 ani, la pa-
cienţii cu astm alergic necontrolat,
cu sau fără eozinofilie sanguină.
(4).
B6. Corticoizii sistemici
Sunt utilizaţi în tratamentul
acut al exacerbărilor din astmul
moderat și sever. Ca tratament
cronic, pot fi utilizaţi doar la paci-
enţii cu astm greu de controlat sau
la cei corticodependenţi. Se va ţine
cont de cortegiul de reacţii adver-
se (anomalii în metabolismul glu-
cozei, creșterea apetitului, edeme,
facies cushingoid, hipertensiune
arterială, ulcer, necroze osoase
avasculare) (1).
Orice plan terapeutic al unui
pacient cu astm ar trebui să
includă:
• Evaluări medicale
periodice, în care medicaţia
se adaptează conform
nivelului de control al
astmului;
• Verificarea tehnicii
inhalatorii – modul de
utilizare a dispozitivelor (la
fiecare vizită);
• Consilierea pacientului în
vederea renunţării la fumat;
• Măsurarea înălţimii
și greutăţii copiilor și
adolescenţilor cu tratament
corticoid pentru a surprinde
impactul asupra creșterii;
• Screeningul simptomelor
de supresie a suprarenalei la
pacienţii adulţi cu CSI;
• Documentarea cât mai
completă a alergiilor;
• Pacienţii cu dificultăţi în
controlul astmului vor fi
îndrumaţi către pneumologi
(1).
Asist. univ. dr. Antonela
Dragomir
UMF „Carol Davila”,
Institutul de Pneumoftiziologie
„Marius Nasta”, București
Material preluat din volumul
„Pneumologie 2022 – Noutăţi
pneumologice; un respiro post-COVID”,
editat de „Viaţa Medicală”.
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro.
Publicitate VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
13

Astmul de la A la Z
Astmul este o afecțiune cronică, frecventă, care
determină inflamație la nivelul căilor respiratorii
cu îngustarea consecutivă a acestora.
Poate determina wheezing, dispnee,
constricție toracică și tuse.1

Prevalență Semne și simptome

Astmul ...iar la nivel global se Simptomele, frecvența și severitatea astmului diferă de la un pacient la altul,
preconizează că cifrele
afectează vor ajunge la 400 de
agravându-se de obicei în timpul activităților fizice sau noaptea.1,5

aproximativ milioane până în 2025.2

Poate determina o Pacienții cu astm pot prezenta:
1 milion de creștere a ratei de
mortalitate în
români. cazurile ușoare
indiferent de
severitate.3 Mulți
dintre pacienți nu Wheezing Dispnee Constricție Tuse Reducerea Insomnie Oboseală
reușesc să obțină un toracică nivelului de în timpul
control bun al astmului, activitate zilei
acest lucru având un
impact negativ Diagnosticul de astm este stabilit în funcție de istoricul simptomelor
asupra activităților caracteristice și evaluarea funcției pulmonare fie prin spirometrie, fie cu
zilnice.4 ajutorul unui debitmetru de vârf.6,7
(Sursa: Societatea Română de Pneumologie)

Factori declanșatori Exacerbări

• predispoziție genetică În timpul exacerbărilor
• factori alergici astmatice, cunoscute Căi respiratorii
(de ex., inhalarea particulelor cum sunt polenul, sporii fungici, acarienii)
și ca “atacuri de astm” normale
• factori non-alergici
(de ex., inhalarea particulelor cum sunt fumul și chimicalele)
sau “acutizări”:
• Musculatura pereților căilor
• activități fizice
respiratorii se contractă
• infecții respiratorii virale1,8
• Căile respiratorii se inflamează
• Crește producția de mucus
Căi respiratorii
Asocierea acestor factori determină îngustate
îngustarea căilor respiratorii și
îngreunarea respirației.6,9

Obiectivul tratamentului în astm

este obținerea controlului bolii!

ReferID este un set simplu de 4 întrebări pentru a indentifica rapid pacienții adulți cu astm care ar putea beneficia de o
examinare la un medic specialist. Accesând website-ul www.asthmareferid.com veți regăsi și recomandări elaborate pe baza
ghidului GINA pentru a facilita înțelegerea controlului și tratamentului astmului.

Identificați acum pacienții cu astm necontrolat!

Referințe:
1. NHS Choices. Asthma: introduction. http://www.nhs.uk/conditions/asthma/Pages/Introduction.aspx. 2. Masoli M,
Fabian D, Holt S, et al. The global burden of asthma: executive summary of the GINA Dissemination Committee Report.
Allergy 2004;59:468-78. 3. De Vries F, et al. Long-acting beta2-agonists in adult asthma and the pattern of risk of death
and severe asthma outcomes: a study using the GPRD. Eur Respir J. 2010; 36: 494-502. 4. Braido F. Failure in asthma Acest material este destinat profesioniștilor din domeniul sănătăţii.
control: reasons and consequences. Scientifica 2013;549252. 5. NHS Choices. Symptoms of asthma. RO-15619/05.2023
http://www.nhs.uk/Conditions/Asthma/Pages/Symptoms.aspx. 6. 2015 GINA REPORT, Global Strategy For Asthma
Management And Prevention. http://www.ginasthma.org/. 7. British Lung Foundation. Asthma diagnosis.
http://www.blf.org.uk/conditions/detail/asthma#Diagnosis . 8. World Health Organization. Asthma: fact sheet no. 307. ASTRAZENECA PHARMA S.R.L.
http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs307/en/. 9. Merck Manual Home Edition. Asthma. Str. Menuetului nr. 12, BBP, corp D, etajul 1, 013713, sector 1, București
http://www.merckmanuals.com/home/lung_and_airway_disorders/asthma/asthma.html. Tel.: +40 21 317 60 41; Email: office.romania@astrazeneca.com
 14 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Pentru pasionaţii de regalita-
te, recomandăm filmul „Por-
tretul reginei”, iar pentru cei
dornici de mister sau aventu-
ră, un thriller franţuzesc sau o
nouă producţie Marvel.
Gardienii galaxiei:
Volumul 3
Regia: James Gunn.
Cu: Pom Klementieff, Chris
Pratt, Bradley Cooper, Zoe
Saldana.
În noua producţie Marvel,
grupul de neadaptaţi arată puţin
diferit. Peter Quill, încă tulburat
de pierderea Gamorei, trebuie
să-și regrupeze echipa în jurul
lui pentru a apăra Universul și
pentru a-l proteja pe unul dintre
ei. O misiune care, dacă nu este
finalizată cu succes, ar putea
duce la sfârșitul gardienilor.
Elisabeta a II-a: Portretul
reginei
Regia: Fabrizio Ferri.
Cu: Charles Dance, Queen
Elizabeth II, Susan Sarandon.
Filmul ne prezintă povestea
Reginei Elisabeta a II-a de-a lun-
gul a 70 de ani, spusă din perspec-
tiva unora dintre cei mai apreciaţi
fotografi din lume, ce au construit
o imagine emblematică a aceste-
ia, în timp ce totul din jurul ei –
cultura, societatea, politica – era
într-o continuă schimbare.
Noaptea de 12
Regia: Dominik Moll.
Cu: Bastien Bouillon, Bouli
Lanners, Théo Cholbi.
Mai devreme sau mai târziu,
fiecare anchetator se confruntă
cu o crimă nerezolvată, care îl
bântuie. Pentru Yohan, care toc-
mai a fost numit șef al Brigăzii de
Criminalistică din Grenoble, uci-
derea Clarei este un astfel de caz.
Alături de echipa sa, el investi-
ghează viaţa și relaţiile victimei,
investigaţie care se transformă
rapid într-o obsesie.
Redacţia
Muzeul Naţional al
Ţăranului Român găzduiește
o expoziţie dedicată
răscoalei ţărănești din 1907.
Aceasta poate fi vizitată
până la 14 mai.
R
ăscoala ţărănească din
1907 – strigătul de dez-
nădejde al unor oameni
al căror mod de trai nu
ajunsese nicicum în secolul XX
– a fost folosită intens de apara-
tul de propagandă al regimului
comunist. Acum, ea este adusă
din nou în atenţia publicului de
Muzeul Naţional al Ţăranului Ro-
mân (MNŢR), în cadrul expoziţiei
„1907. Noi vrem pământ”. Aceasta
poate fi vizitată la Sala „Tancred
Bănăţeanu” până la 14 mai 2023.
Într-un cadru de semiobscu-
ritate, cu fascicule de lumină care
intensifică efectul de prezenţă al
obiectelor expuse, într-un mod
care accentuează percepţia și im-
pactul pe care acestea le au asupra
vizitatorului, ne confruntăm încă
de la început cu ceva din tensiu-
nea și dramatismul momentelor
dureroase de atunci.
Ansamblul este completat cu
un fond sonor sugestiv și cu o serie
Ţ
FIC IU
Remisiunea unui
OZA DE
NE
moment bolnav
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Atât de des mă întreb ce să aleg
din mine, cum să fiu, ce să simt,
unde să mă duc. Asta fac uneori în
faţa oglinzii: stau așa minute bune,
fără straturi epiteliale de păreri
externe, fără halatul meu genetic
pufos de la părinţi, doar cu o ro-
chie de satin. Mă percep ca pe o
imagine de CT, gata să arate care e
relaţia mea cu ce e în jur. Mă ana-
lizez. Îmi dedic timp. Caut să înţe-
leg ce se întâmplă cu viaţa mea de
zi cu zi și cu mine în ea. Trăiesc în
moment și un pic în urma lui, căci,
ajunsă acasă, mă gândesc la ziua
avută și cum m-a influenţat.
Ei bine, știi cum s-ar somatiza
ziua mea de azi?
Ca o pancreatită acută, dată
de veninul de scorpion-uman, de
mâzga moralităţii unor suflete
Ecouri peste
timp: Răscoala
din 1907
de animaţii proiectate pe pereţii
sălii. Toate acestea sporesc senza-
ţia de transpunere într-un alt timp
istoric. În același timp, avem oca-
zia de a ne întâlni cu obiecte speci-
fice vieţii ţăranilor. Putem admira
unelte din lemn, piese vestimen-
tare și obiecte de mobilier de care
aceștia se foloseau pentru traiul
zilnic, dar și obiectele care au deve-
nit arme în timpul confruntărilor –
secere, coase, topoare.
Detalii minuţios
reconstituite
Cu ajutorul reproducerilor de
documente, facsimile de periodice,
ilustraţii și gravuri de epocă sunt
reconstituite atât contextul social
şi istoric al României premergător
anului 1907, izbucnirea şi răspân-
direa mișcărilor ţărănești, cât şi
reacţia autorităţilor și modul prea
chinuite. Nu era patologia mea, era
de fapt patologia acelor clipe per
se. La nebunia de faţă, care nu mă
privea, eu am privit-o și am com-
plicat tot. Parcă am devenit un pse-
udochist necomunicant ce se preta
a fi aspirat, drenat din încăperea
Medic-Medicină-Cultură
A plecat dintre
noi un mare
om de teatru
violent în care au acţionat împotri-
va răsculaţilor. Reproducerile pro-
vin din colecţia MNŢR, dar şi de
la Biblioteca Academiei Române,
Arhivele Naţionale ale României,
Muzeul Naţional de Istorie a Ro-
mâniei şi din colecţia particulară
de imagine Sorin Nica.
Organizatorii au gândit expo-
ziţia într-un mod interactiv. Astfel,
vizitatorii pot răsfoi albumele cu
reproduceri din ziarele vremii (atât
românești, cât și străine), precum
și colecţiile de ilustraţii și caricaturi
semnate de Aurel Jiquidi și Octav
Băncilă. Pot fi consultate și foto-
grafii și texte relevante, care dau o
măsură mult mai amplă și mai im-
presionantă evenimentelor.
La patru decenii de la venirea
regelui Carol I la conducerea ţării,
aceste manifestări de o violenţă
surprinzătoare au dat mărturie
faptului că, în ciuda progreselor
incontestabile făcute de Româ-
nia, încă existau multe probleme
latente. Probleme cărora nu li se
acordase atenţia cuvenită și pen-
tru care nu se găsiseră soluţii potri-
vite. În final, asupra acestui lucru
au insistat și organizatorii. Ei au
scos la iveală raţiunile justificate
de nemulţumire ale comunităţilor
ţărănești.
Dr. Raluca Bulea
în care se afla atunci. Dar am stat
acolo, fără să vorbesc. Mă uitam
la ei. Cu câtă patimă doi colegi de
muncă se hărșneau în idei, cum se
ameninţau subtil, cum se șicanau...
aproape că devenea artistic. Sau
cel puţin pentru mine, căci toată
acea scenă la care eram martoră
se picta în mine drept un tablou
clinic, asociat cu stare de greaţă și
vărsături.
În gând întrebam Divinitatea
dacă îmi poate da un semn că to-
tul va deveni pașnic. Și un semn a
venit. Însă nu unul de dorit. Căci
între ei au început ţipete, injurii.
Nu era de bine. Semnul Cullen, la
pachet cu semnul Grey Turner îmi
umpleau ţesuturile moi, le sim-
ţeam în peritoneul momentului și
îmi era clar că e prea mult. M-am
scuturat, mi-am luat durerea din
etajul superior, imaginar mi-am
propulsat-o în altă parte, în așa
fel încât să susţină simbolic o epi-
condilită laterală. Pe scurt, m-am
forţat să devin imună la certu-
rile inutile la care asistasem, cu
Regizor și
profesor de
arta actoru-
lui, ghidând în
tainele sceni-
ce 14 promo-
ţii de actori,
Sanda Manu
rămâne o proeminenţă incontes-
tabilă a teatrului nostru.
Fiica marelui actor Ion Manu,
crescută în atmosfera vieţii tea-
trale, Sanda Manu a dorit din tot
sufletul să devină actriţă. Soarta
a decis însă să devină una dintre
cele mai interesante regizoare
din ultimele decenii. A termina-
nat IATC la clasa profesorului
G. Dem Loghin, în anul 1956. A
realizat spectacole de dramă și
comedie, dar a fost atrasă și de
musical. A avut în acest gen din
urmă două mari realizări: „Al-
cor și Mona” după „Steaua fără
nume” de Mihail Sebastian și
„Bună seara, domnule Wilde!”,
dramatizare de Eugen Mirea
după „Ce înseamnă să fii onest”
de Oscar Wilde.
Printre multele calităţi regi-
zorale pe care le-a avut, realizând
minunate spectacole după piese
ale literaturii dramatice universa-
le („Mincinosul” de Goldoni, „Bol-
navul închipuit” de Molière, „Că-
sătoria” de Gogol), se numără și
acela de a fi promovat dramatur-
gia contemporană românească.
Amintesc de succesul înregistrat
cu spectacolul „Ciripit de păsăre-
le” de Dinu Grigorescu, montat pe
scena Teatrului de Comedie, în-
tr-o vreme când arta teatrului era
pusă sub obrocul cenzurii. Pensio-
nată de la UNATC, și-a continuat
activitatea pedagogică la Univer-
sitatea „Spiru Haret”, unde, cu
aceeași dăruire, a modelat tinerii
aspiranţi la magica profesie de ac-
tor. Ca profesor era intransigentă,
uneori aspră, deși își iubea și își
încuraja studenţii să fie inventivi,
îndrăzneţi și să nu imite. Îi corec-
ta uneori cu asprime pe cei care
întreceau măsura.
Sanda Manu rămâne reper
pentru generaţiile de actori, regi-
zori și profesori de actorie.
Cel de Sus s-o aibă în pază!
Candid Stoica
durere de cot. Hematiile nu mai
fugeau prin mine, ci începuseră a
merge la pas, printre gândurile de
repulsie ce se înfiletau în centrul
meu de comandă.
Ce a urmat cu ei nu mai știu.
Am spus două vorbe și am ieșit, cu
o poftă cu care rar mai ieșisem pe
o ușă. În urma mea, vocile lor se
opriseră brusc, doar pereţii mai
tremurau încă, în tandem cu lup-
dub-ul pașilor mei ce sugerau că nu
mă voi mai întoarce vreodată.
Atunci momentul meu, sufe-
rind de pancreatită acută, a fost
vindecat subit. Nu medicamentos,
nu chirurgical. Căci, spre deosebi-
re de fiinţe, evenimentele bolnave
intră în remisiune imediat cum li
se ia puterea. Și-atunci realizez...
ce bine că fiecare dintre noi poate
controla intensitatea cu care per-
cepe clipele, dar ce greu e să și re-
ușim pe deplin asta.
Diana-Ioana Șobea
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România
A bsolventă a Facultăţii de Me-
dicină din cadrul UMF „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, dr. Anca
Hâncu s-a ocupat mulţi ani de diver-
se proiecte de stil de viaţă sănătos.
Și-a completat studiile cu masterat
(tot la Cluj) și doctorat în nutriţie la
UMF „Carol Davila” București.
Treptat, interesul a mers către
ceea ce se numește stil de viaţă:
„Nu numai nutriţie, ci și stil de via-
ţă, eu fiind un practicant al stilului
de viaţă sănătos”, spune aceasta.
Invitat să vizitez Centrul de
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
Crește interesul pentru
medicina stilului de viaţă
Medicina Stilului de Viaţă pe care
îl coordonează, am încercat să aflu
câte ceva despre ce înseamnă me-
dicina stilului de viaţă și ce a deter-
minat-o să urmeze acest drum în
cariera profesională.
Cum aţi ajuns să activaţi în acest
domeniu?
Am aflat treptat despre ceea ce se
numește medicina stilului de viaţă,
care m-a fascinat, și am mers spre
această zonă. Am făcut și un curs
de acreditare la nivel european în
acest domeniu. Acum sunt, prac-
tic, și medic acreditat în medicina
stilului de viaţă. M-am apropiat de
această zonă din pasiune, din prac-
tică, treptat, citind foarte mult pe
acest subiect. Așa am devenit re-
prezentant pentru România al Or-
ganizaţiei Europene de Medicina
Stilului de Viaţă, iar din acest an și
secretar general în boardul acestei
organizaţii.
Ce înseamnă această acreditare
europeană?
Vorbim de o nouă ramură a medi-
cinei... este un bagaj de cunoștinţe
care mie îmi oferă foarte multe
noţiuni pe care le practic zi de zi.
În România, zona aceasta este la
interferenţă: medicină generală,
medicină de familie. Dar medicina
stilului de viaţă poate să o practice
și un medic endocrinolog, și un dia-
betolog ș.a.m.d.
Concret, ce este medicina stilului
de viaţă?
În primul rând, este prevenţie, apoi
tratament și remisie ale bolilor prin
stil de viaţă. Totul are la bază evi-
denţe știinţifice, metaanalize, stu-
dii... Dar acest gen de medicină nu
exclude farmacoterapia dacă este
nevoie, respectiv procedurile chi-
rurgicale atunci când acestea sunt
necesare.
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
Și ce înseamnă, de fapt, interven-
ţie asupra stilului de viaţă?
Înseamnă consiliere pe nutriţie,
activitate fizică, somn, manage-
mentul abuzului de substanţe, al-
cool, fumat, droguri dacă e cazul.
Și mai înseamnă mindfulness, cum
îi spunem noi, adică armonia min-
te-corp-gânduri-emoţii. În Euro-
pa, definiţia include și gestionarea
relaţiilor interumane, chiar grija
pentru mediu – să fie totul într-un
mediu sănătos, curat, corect.
Înţeleg că practicaţi acest stil de
viaţă.
Sigur. Tot ceea ce fac zilnic are la
bază stilul de viaţă sănătos – totul se
leagă de aceste subiecte știinţifice
și de pasiunea mea pentru sport. Eu
sunt un om care merge la înot, mer-
ge la sala de sport. Adică tot stilul
meu de viaţă e unul activ. Iar benefi-
ciile le simt pe propria persoană, de
896 DE PAGINI
aceea îl recomand prin exemplu. Și,
’’
totodată, pentru mine e clar că ar
trebui făcut mult mai mult la nivel
populaţional, nu numai ce facem
noi în comunitatea medicală.
Mentorat american
Aţi avut un model după care v-aţi
inspirat?
Eu, sigur, am preluat toate aces-
te noţiuni de medicina stilului de
viaţă, dar conceptul a fost lansat în
anul ’89. În ’99 a apărut prima carte
a profesorului James Rippe, iar în
2016 a apărut o altă carte, în Life­
style Medicine in Clinical Practice,
a profesorului Jeffrey Mechanick.
Din anul 2020, eu colaborez cu pro-
fesorul Mechanick la diverse sim-
pozioane. Mai mult, după cartea
lui ne orientăm în crearea și dez-
voltarea Centrului de Medicina Sti-
lului de Viaţă pe care îl coordonez.
Profesorul Jeffrey Mechanick este
american, lucrează la Mount Sinai,
New York, este medic endocrino-
log și persoană de referinţă la nivel
mondial pe acest subiect. Practic,
evoluează ca un mentor al nostru –
a acceptat să fie președintele consi-
liului știinţific al centrului nostru.
M-am bucurat că a devenit Doc-
tor Honoris Causa al UMF „Carol
Davila” București, așa că rămâne
cumva un prieten al României.
Vă referiţi la centrul în care ne
aflăm acum?
Da, este vorba de Centrul de Medi-
cina Stilului de Viaţă BetterMe by
MedLife, în care m-am implicat
total, de la idee la materializare, gă-
sind o echipă minunată în cadrul
Med­Life. Sigur că pe măsură ce evo-
luăm, ne îmbunătăţim activitatea,
pentru că este ceva inovator, este
primul centru de acest gen în Româ-
nia. În acest moment suntem în curs
de a publica și un articol împreună
cu Societatea Europeană de Medi-
cina Stilului de Viaţă, în American
Journal of Lifestyle Medicine, des-
pre acreditarea europeană a centre-
lor de medicina stilului de viaţă.
În ce fel se implică profeso-
rul american în dezvoltarea
centrului dv.?
Fiind parte a consiliului știinţi-
fic, este o dovadă că lucrurile sunt
VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
15
făcute sub girul știinţific al unor
oameni cu experienţă și recunos-
cuţi la nivel mondial. Marea noas-
tră surpriză a fost când am văzut
că vrea să se implice în tot ceea ce
înseamnă crearea fișelor, stabili-
rea analizelor care trebuie făcute
pacienţilor ș.a.m.d. Toate acestea,
pentru că avem nevoie să creăm o
bază de date – deja pacienţii care
vin sunt urmăriţi cum evoluează,
pentru ca în timp să putem reali-
za studii retrospective sau chiar
prospective.
În dialog cu obezitatea
Există interes din partea persona-
lului medical pentru acest gen de
medicină?
Medicina stilului de viaţă este ceva
nou în România. Practic, subiectele
de nutriţie nu le-am abordat în fa-
cultate și medicii sunt interesaţi în
primul rând pentru ei, dar și pentru
pacienţii lor. În gastroenterologie,
de exemplu, degeaba dăm medica-
mente dacă nu avem și o alimen-
taţie corectă. În prediabet, în dia-
bet la fel. Sigur, putem prescrie, și
Conexiunile cu
toate specialităţile
medicale sunt
evidente în acest domeniu.
chiar facem asta, medicina stilului
de viaţă nu exclude medicaţia, însă
stilul de viaţă este baza peste tot, în
toate specialităţile.
Cum îi faceţi să conștientizeze
aceste avantaje?
În urmă cu patru ani am înfiinţat
Asociaţia Medicală de Prevenţie și
Stil de Viaţă Sănătos, despre care
deja au aflat mulţi medici. Dacă la
început aveam conferinţe micuţe,
la care ne bucuram când aveam
200-300 de participanţi online,
anul acesta am ajuns să avem, la
ediţia a șasea a „Dialogurilor obe-
zităţii”, 2.250 de participanţi, 100
dintre ei fiind cu prezenţă fizică și
restul online. Am ajuns la această
participare aducând speakeri de
foarte bună calitate din România și
din afară, dar și prin tematica deo-
sebită centrată pe medicina stilului
de viaţă. Mai avem și conferinţa
noastră anuală, precum și diverse
conferinţe mai mici, simpozioane...
multe pe nutriţie clinică.
Dialogurile obezităţii...?
Da, este un pachet pe care l-am nu-
mit „Dialogurile obezităţii”, unde
am reunit mai multe specialităţi
medicale în jurul acestui subiect,
tocmai pentru a conștientiza boala,
dar și intervenţia prin stil de viaţă în
această afecţiune. Obezitatea este o
boală cronică, recidivantă, multi-
factorială, tratabilă însă. Creșterea
percepţiei acestei afecţiuni este
importantă pentru că are consecin-
ţe metabolice și biomecanice care
afectează calitatea vieţii pacienţi-
lor. În decembrie 2021 am început
aceste conferinţe și anul trecut am
ajuns până la ediţia a cincea. Anul
acesta am organizat deja, cu ocazia
Zilei mondiale a obezităţii, încă o
ediţie, iar până la sfârșitul anului
mai avem programate două.
Dan Dumitru Mihalache
16 VIA�A MEDICALĂ
5 mai 2023 l Nr. 18
Prima capsulă smart pentru
controlul
apetitului
O echipă de cercetători de
la New York University
Abu Dhabi, în colaborare cu
un profesor și un student
de la MIT, a dezvoltat
primul dispozitiv de
electrostimulare (din
categoria electroceutical)
pentru a controla apetitul.
M
icul aparat, ingera-
bil, este primul din
categoria sa și este
folosit pentru neu-
romodularea axei intestin-creier,
calea de semnalizare dintre tractul
gastrointestinal și sistemul nervos
central.
Capsula ingerabilă este o me-
todă precisă și non-invazivă care
ar putea fi folosită pentru a modu-
la nivelurile senzaţiei de foame și
pentru a trata atât bolile metabo-
lice, cât și pe cele neurologice. Sis-
temul, intitulat FLASH, folosește
electrozii de pe suprafaţa capsulei
pentru a oferi o stimulare electrică
a ţesutului mucoasei stomacului.
L una trecută, FDA a permis
intrarea pe piaţă a unui nou
PROMO
Capsula are un înveliș cu o supra-
faţă hidrofilă, ceea ce îi permite să
„ocolească” lichidele gastrice din
stomac și astfel să permită un con-
tact direct între electrozi și ţesut.
Administrată pe cale orală, s-a ob-
servat că această capsulă FLASH
a modulat semnificativ și în mod
repetat nivelurile hormonului gre-
lină.
Dispozitiv cu insulină bazală,
pentru pacienţii cu DZ2
dispozitiv dedicat persoanelor cu
diabet zaharat de tip 2 (DZ2). Este
vorba despre o capsulă (un „pod”
– a nu se confunda cu pastilele in-
gerabile) doar pe bază de insulină
bazală, pentru pacienţii cu DZ2.
Dispozitivul este produs de
Insulet. La 25 aprilie, compania a
anunţat că a primit clearance-ul din
partea FDA pentru dispozitivul său
Omnipod GO, pentru a fi folosit de
persoanele cu DZ2, cu vârsta de cel
puţin 18 ani, care urmează un tra-
tament cu insulină bazală. Aceste
Medicina altfel
Stimulare timp de 20 de
minute
În lucrarea de cercetare „Bi-
oinspired, fluid-wicking, inges-
tible electroceutical capsules for
hunger-regulating hormone mo-
dulation”, publicată la 26 aprilie
a.c., cercetătorii au explicat pro-
cesul prin care au dezvoltat capsu-
lele și ce se întâmplă cu ele odată
persoane au nevoie de injecţii zilni-
ce cu insulină bazală, care are o ac-
ţiune lentă și rămâne în organism
peste 24 de ore.
Omnipod GO intră în catego-
ria aparatelor „wearables” (ce pot
fi purtate pe corp). Micul aparat
este rezistent la apă și nu conţine
fire, nici tuburi prin care se ad-
ministrează insulina. Hormonul
este încorporat într-o capsulă de
dimensiuni reduse, așa-numitele
„pods”. Pacienţii au la dispoziţie
șapte setări diferite pentru pre-
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Foto: Giovanni Traverso
ce sunt înghiţite. Capsulele sunt
alimentate de baterii ingerabile,
care pot să asigure o stimulare pe
o perioadă de 20 de minute. Micile
capsule pot fi apoi excretate în in-
terval de două săptămâni de la in-
gerare. Cercetarea a fost realizată
pe animale.
https://medicalxpress.com/news/2023-04-first-ever-
ingestible-electroceutical-device-appetite.html
programarea dozelor zilnice de in-
sulină. Aceste valori variază de la
10 până la 40 de unităţi de insulină
pe zi.
Compania a dezvoltat produsul
pentru a veni în ajutorul populaţiei
diagnosticate cu DZ2 cât mai de-
vreme pe parcursul tratamentului
lor. Această tehnologie ajută paci-
enţii să înceapă direct cu amplasa-
rea micului „pod” pe corp pentru
administrarea insulinei, înlocuind
injecţiile zilnice cu acest hormon.
https://www.massdevice.com/fda-clears-basal-insulin-pod-
insulet-diabetes/
Monitorizarea
inimii în afara
spitalului
Un tatuaj electronic recent
inventat vine cu îmbunătăţiri
majore în ceea ce privește mo-
nitorizarea funcţiilor miocar-
dului. Este vorba despre un nou
dispozitiv medical flexibil, ce
poate fi amplasat pe piept. El ar
reprezenta un pas major în lupta
împotriva bolilor cardiovascula-
re, principala cauză de deces la
nivel global.
Foto: University of Texas at Austin
Cercetătorii de la Universi-
tatea Texas din Austin au dez-
voltat acest tatuaj electronic
(sau e-tattoo) ultrasubţire și cu o
greutate extrem de mică, ce se li-
pește de pieptul pacientului. Dis-
pozitivul ajută în acest fel la mo-
nitorizarea continuă a inimii în
afara mediului de spital – chiar și
când pacientul se află în intimi-
tatea propriei locuinţe. El inclu-
de doi senzori ce oferă o imagine
clară a funcţionării mușchiului
inimii. Astfel, medicii au o șansă
mai bună de a depista precoce
semnalele de alarmă pentru o
eventuală boală cardiovasculară
ascunsă.
Nanshu Lu, profesor și au-
torul principal al studiului re-
feritor la e-tattoo, spune că,
dacă medicii ar putea efectua
o monitorizare continuă și la
distanţă, în timp ce pacientul
se află acasă, atunci specialiștii
ar putea stabili un diagnostic și
un tratament precoce. Iar dacă
medicii cardiologi ar putea atin-
ge aceste două obiective, subli-
niază acesta, „80% dintre bolile
cardiovasculare pot fi prevenite”.
https://medicalxpress.com/news/2023-04-chest-e-tattoo-
major-heart.html