ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 19 (1735), anul XXXV

12 mai 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Zbor
PAGINILE 8-9

Din 2020,
misiunea Asociaţiei
pentru

VIAŢĂ
Blondie a „căpătat
aripi”, transportând
cu avionul copii grav
bolnavi în spitale din
străinătate.

PAGINA 10 Medic în România

POSTURI SCOASE LA CONCURS Dr. Cătălin Cîrstoveanu,
în unităţile sanitare de stat Șeful secţiei de Terapie
Intensivă Nou-Născuţi de la
„Viaţa Medicală” continuă să publice lista Spitalul „Maria Sklodowska
posturilor scoa­se la concurs, preluând și infor­ Curie” din București
ACTUALITATE
maţii de pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro.
Am lua
Premiul
Zilele IOB 2023 EDITORIAL Chiar s-a terminat Nobel, dacă
Conferinţa și în acest an, pandemia de COVID? am pune
degetul pe
„Zilele Medicale informaţii la zi în
și Știinţifice domeniul îngrijirii Nu, nu s-a terminat, ci doar urgenţa medicală generată
ale Institutului
Oncologic
pacientului cu
cancer.
de aceasta. N-am fost niciodată mai expuși, de fapt.
Privind la rece, frapează inabilitatea societăţii româ- problemă.
București” a oferit, PAGINA 2 nești de-a absorbi lecţii de viaţă. PAGINA 3 PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
Institutul Oncologic
București a obţinut
autorizaţia pentru a
desfășura studii clinice
de fază I, a anunţat, la
deschiderea oficială a Zilelor
Medicale și Știinţifice ale
IOB, conf. dr. Laurenţia
Galeș.
C
onferinţa „Zilele Medicale și Ști-
inţifice ale Institutului Oncologic
București” a avut loc în perioada
4-7 mai, în format hibrid. La eve-
niment au fost prezenţi medici atât din ca-
drul institutului, cât și din alte spitale, pre-
cum și studenţi la medicină. Manifestarea
are, potrivit dr. Bogdan Tănase, managerul
Institutului Oncologic București (IOB), și
obiectivul de a educa gândirea medicală, în
primul rând a tinerilor la început de drum.
Medicul a prezentat și o parte dintre re-
alizările cele mai importante din cadrul
institutului. De exemplu, s-a dezvoltat De-
partamentul de Medicină Nucleară prin
achiziţionarea unui PET-CT, care la ora ac-
tuală este cel mai performant din ţară.
La rândul ei, conf. dr. Laurenţia Galeș,
director medical IOB, a menţionat că, odată
cu proiectul de amenajare a Ambulatoriului
de specialitate, a venit și includerea unor noi
specialităţi în echipă: „Avem de anul aces-
ta Genetică medicală, pentru că una dintre
rezidentele noastre a încheiat perioada de
rezidenţiat și acum este specialist în institut.
Cazuri cu două cancere ginecologice sincrone
Despre patologia ginecologică a vorbit
conf. dr. Laurenţiu Simion (foto). Ideea lu-
crării pe care a prezentat-o, spune el, a ple-
cat de la o pacientă destul de tânără diagnos-
ticată cu cancer de col uterin, care părea să
aibă și un chist ovarian. La o evaluare ima-
gistică mai atentă, s-a dovedit a fi un chist
adenocarcinom. „Și pornind de la această
pacientă, ne-am gândit că poate am dat noi
peste un caz rar, cu două cancere ginecologi-
ce sincrone, și ar putea să iasă de aici o pre-
zentare de caz.”
După ce au verificat datele din litera-
tură, au văzut că aceste duble localizări nu
sunt chiar atât de rare, „și atunci am zis că
ar merita să ne uităm în statistica IOB pe
zece ani ca să fie semnificativ”. Dintre cele
7.419 paciente cu neoplazii ginecologice, au
identificat 36 cu cancere ginecologice sin-
crone. „Procentual, înseamnă doar 0,5%, și
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA, MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU,
DORINA NOVAC,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
Noi specialităţi
medicale la IOB
(...) O să avem Ortopedie, Neurochirurgie,
Nefrologie, foarte importante pentru patolo-
gia oncologică”, a adăugat conf. dr. Laurenţia
Galeș.
Managerul IOB a vorbit și despre obiec-
tivele pe care și le-a setat pentru institut.
Acestea se bazează pe accesarea fondurilor
europene: „Așteptăm semnarea contractu-
lui de finanţare pentru un proiect care este
dedicat scăderii ratei infecţiilor nosocomia-
le, care va însemna dotări pentru secţiile de
bloc operator, terapie intensivă și laborator”.
Medici din Galaţi, la IOB
La eveniment au participat, atât cu prezen-
tare, cât și cu sesiune de prezentare de postere,
doi medici de la Spitalul Judeţean Galaţi. Este
vorba despre dr. Ana-Maria Ilie, medic spe-
cialist Radioterapie, și dr. Andreea Ciobanu,
fizician medical. Dr. Ana-Maria Ilie a explicat
că subiectul pe care l-au abordat în prezen-
tare – interacţiunea dintre radioterapie și
integrarea radioterapiei în cursul tratamen-
tului sistemic al cancerului glandei mamare
– este o provocare: „O discuţie, o dezbatere
și un subiect interesante pentru practica de
zi cu zi, în sensul că nu avem ghiduri bine
am mai găsit și 12 cazuri cu cancer gineco-
logic și un alt cancer pelvin, de tipul rectal
sau vezical, tot la categoria cancere sincro-
ne. Evident c-am exclus din această statis-
tică tumorile metacrone, metastazele sau
recidive”, a menţionat conf. dr. Laurenţiu
Simion.
MIRCEA CREŢU, EDITOR
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN Director general
dr. SIMONA MELNIC
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, Director vânzări
DEMOSTENE ȘOFRON, MIRCEA TOMESCU
RAREȘ VORONEANU
Marketing și Publicitate
Grafică pagina 1
NADINE DUMITRESCU,
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare dr. MARIANA MINEA
GINA MANCIU
Corectură Financiar-contabilitate
CRISTINA ANGHEL CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
stabilite în ceea ce privește interacţiunea
dintre tratamentele combinate”.
Printre cei prezenţi la Zilele IOB am
remarcat și doi studenţi de la UMFST
Târgu Mureș. Alexandra Maria Neguţescu
și Teodor Marian Baciu spun că această
manifestare înseamnă pentru ei descoperi-
rea unei posibilităţi de abordare a oncologiei
în viitor. „Eu, fiind studentă, mă gândesc la
oncologie după ce termin facultatea și consi-
der că participarea la acest eveniment poa-
te să îmi facă o cale mult mai clară pentru
viitor. Vreau să-mi fac o imagine mai clară
despre oncologia din România în spitale, eu
fiind încă în an preclinic”, a spus tânăra.
Din prezentare reiese că, de regulă, în
aceste neoplazii ginecologice sincrone aso-
cierea cea mai frecventă este între cancer
ovarian și cancer endometrial de tip endo-
metrioid, cu diferenţiere destul de bună. În
literatura mai veche, incidenţa acestor neo-
plazii sincrone ginecologice era undeva între
1 și 6%. În literatura mai recentă, incidenţa
aceasta a scăzut la 0,7 până la 1,8% dintre pa-
cientele tratate pentru cancere genitale.
În ceea ce privește prognosticul acestor
neoplazii sincrone, de regulă ele sunt cu
malignitate scăzută, dar evident intervin
particularităţi legate de vaccinarea HPV,
legate de educaţia medicală a populaţiei,
de accesibilitatea la servicii medicale. Iar la
unele dintre aceste elemente, spune medi-
cul, noi nu stăm prea bine: „Probabil că sunt
cele care schimbă tabloul din România faţă
de datele din alte state”.
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Actualitate
Grupaj realizat de
Dorina Novac
Tratamentul
neoadjuvant
în cancerul
bronhopulmonar
Este importantă perspectiva terapiei
neoadjuvante în cancerul bronhopulmo-
nar în stadiile incipiente, a precizat dr.
Alin Burlacu, medic specialist Chirurgie
toracică. Potrivit lui, scopul nu este de a
converti cazul către operaţie, ci să ofere
pacientului o perspectivă mai bună din
punctul de vedere al supravieţuirii. Să îm-
bunătăţească supravieţuirea „din punctul
de vedere al intervalului liber de boală și
al calităţii vieţii”.
Astfel, precizează medicul, există
câteva review-uri legate de noile per-
spective în ceea ce privește neoadju-
vanţa în cancerul bronhopulmonar:
„S-a dovedit că există o îmbunătăţire a
complianţei la terapie dacă se face trata-
ment neoadjuvant, pentru că de multe ori
pacienţii care se operează ajung să nu mai
fie conduși către tratamentul adjuvant.
Și aici vom face referire la tumor board,
la echipa multidiscipinară”. Dr. Alin
Burlacu consideră că este foarte impor-
tant ca pacientul să fie încă de la început
în comisii multidisciplinare.
De asemenea, medicul a mai subli-
niat că neoadjuvanţa ajută să fie evaluat
răspunsul imagistic in vivo la tratament:
„Pacientul face tratament, este diagnos-
ticat imagistic cu o boală, cu un cancer
bronhopulmonar, face tratament și ob-
servăm răspunsul: tumora a scăzut în di-
mensiuni sau nu, deci tratamentul a fost
eficient sau nu. La fel putem face o evalu-
are anatomo-patologică”. La tratamentul
adjuvant însă nu se știe exact dacă trata-
mentul făcut va fi sau nu util pacientului.
„Și asta deschide perspectiva pentru a
modela tratamentul adjuvant”, a conchis
medicul.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
Chiar s-a
terminat
pandemia de
COVID?
Dr. Gabriel Diaconu
Prevenţie
la malul
mării
Medicii pediatri se alătură
ediţiei de anul acesta a
campaniei „Asumă-ţi să
fii sănătos!”, desfășurată
pe litoralul românesc.
Ei vor stabili parametrii
nutriţionali și vor oferi
sfaturi de nutriţie.
T
uriștii care vor ajunge
anul acesta pe litoral, în
perioada 14-19 august,
vor putea beneficia de
consultaţii medicale gratuite în
cadrul unei noi ediţii a campaniei
„Asumă-ţi să fii sănătos!”. „Anul
acesta desfășurăm a treia ediţie
de prevenţie la malul mării în cele
cinci staţiuni, în care vor fi cinci
corturi mari și cinci mici, pentru
că vor fi trei specialităţi care vor
asigura această acţiune de preven-
ţie: Dermatologie, Endocrinologie,
Pediatrie”, a arătat prof. dr. Viorel
Jinga, rectorul UMF „Carol Davi-
la” din București, la conferinţa de
anunţare a campaniei.
Prezenţa pe malul mării a me-
dicilor pediatri este o premieră.
„Scopul nostru este de a vedea cât
mai mulţi copii și de a le stabili pa-
rametrii de nutriţie. Vom pregăti
și flyere în care vom recomanda
elemente de bază nutriţionale, le-
gate de stilul de viaţă”, a declarat
prof. dr. Doina Pleșca, președinta
Unul dintre marile păcate ale
organizaţiilor internaţionale în
faţa primei mari provocări epide-
miologice a secolului XXI a fost și
rămâne limbajul voit eliptic, rela-
tiv, care lasă loc de interpretare.
Nu, nu s-a terminat pandemia, s-a
terminat urgenţa medicală pusă de
pandemie. Cum știm asta? Pentru
că numărul deceselor, la nivel pla-
netar, a scăzut la un oarecare nivel.
Dar, atenţie, încă mor oameni de
COVID. Însă nu la nivelul de aten-
ţie și îngrijorare care constituie o
ameninţare pentru sistemele de
sănătate.
Sună rezonabil. În același timp,
nu. În Statele Unite, administraţia
Biden a primit un raport îngrijoră-
tor privind un eventual „nou” val
Omicron-like, a cărui probabilita-
te e scăzută – estimată undeva la
20% șanse de ocurenţă –, dar care
38 de
medici
dermatologi,
endocrinologi și
pediatri vor oferi
consultaţii pe
litoral.
Societăţii Române de Pediatrie.
Aceasta a atras atenţia că pan-
demia de COVID a determinat o
creștere alarmantă a numărului de
copii supraponderali, a celor care
au dobândit obezitate sau care au
dezvoltat tulburări scheletale la
pubertate.
Obezitatea a atins cote
alarmante
La fel ca în ediţiile precedente,
specialiștii și medicii rezidenţi în
Dermatologie și Endocrinologie
vor face screening pentru cancerul
de piele, osteoporoză și sindrom
metabolic.
„Sindromul metabolic repre-
zintă o constelaţie de factori de
risc cardiovasculari, și când spun
acest lucru mă refer la obezitate,
hipertensiune arterială, modifi-
cări ale homeostatului glicemic
până la diabet zaharat tip 2. (...)
Obezitatea înregistrează cote de-a
dreptul alarmante. Cifre publicate
în Atlasul Mondial de Obezitate
deocamdată e privit cu detașare de
Casa Albă. Între timp, FDA a modi-
ficat criteriile de recomandare pri-
vind a doua generaţie de vaccinuri
COVID în populaţia pediatrică. Nu
le mai recomandă, dar păstrează
recomandările pentru persoanele
vulnerabile din diverse motive me-
dicale sau pe criterii de vârstă.
Iar România se luptă cu con-
tractele mai mult sau mai puţin
păguboase antamate de autorităţi,
laolaltă cu celelalte guverne ale
Uniunii Europene, când termome-
trul panicii COVID arăta niveluri,
la propriu și la figurat, febrile.
N-am fost niciodată mai ex-
puși, de fapt. Preţul vaccinării
în masă a populaţiei a fost ati-
tudinea, în prezent, de negare
privind beneficiile suplimentare
ale produselor anti-COVID de pe
piaţă. Se aud răzleţ trompetele
din 2022 și 2023 arată că, la nivel
mondial, avem peste 700 de mili-
oane de oameni pe obezitate, iar
pentru anul 2030 se estimează că
numărul acestora va ajunge la un
miliard. În România (...), pentru
perioada 2030-2035, se estimează
niște procente alarmante, de peste
30% [în ceea ce privește obezita-
tea]. Dar poate cea mai îngrijo-
rătoare este creșterea incidenţei
obezităţii la copii. La acest capitol
suntem fruntași în Europa”, a atras
atenţia prof. dr. Cătălina Poiană.
Prezent și el la conferinţă, dr.
Alin Nicolescu, secretarul general
al Societăţii Române de Dermato-
logie, a reconfirmat participarea
medicilor dermatologi la acţiunea
de la malul mării. În același timp, el
a anunţat lansarea campaniei Eu-
romelanoma „Folosiţi Protecţia?”,
adresată adolescenţilor: „Campa-
nia de anul acesta este una puţin
particulară, pentru că adolescenţii
au acea frumoasă doză de teribi-
lism, dar care uneori, când trece
graniţa, poate să ducă la distrugeri
ireversibile. Studii recente ara-
tă că o singură arsură avută până
la 18 ani crește cu 18% riscul de a
face un cancer de piele”. Scopul
campaniei este acela de a îmbu-
nătăţi comportamentul asoci-
at cu protecţia solară în rândul
adolescenţilor.
Cristina Ghioca
ultimilor conspiraţioniști care,
odinioară, făceau prăpăd și sen-
zaţie pe piaţa zvonurilor. Iar obo-
seala post-pandemică își continuă
cursul fără, de fapt, vreo interven-
ţie populaţională care să amor-
tizeze povara dată de COVID, de
long-COVID și de psihopatologia
de traumă asociată pandemiei.
Cea mai bună alifie, după cum do-
vedesc probele circumstanţiale,
rămâne totuși timpul, magistral
diluat cu uitare.
Privind la rece ultimii trei ani
și jumătate, dincolo de sutele de
mii de vieţi salvate, dar și de zecile
de mii pierdute, frapează inabilita-
tea – deja proverbială – a societăţii
românești, fie ea academică sau
vulg de pretutindeni, să absoar-
bă lecţii de viaţă. E unicul aspect
care continuă să-mi pară absolut
terifiant. Aud de cel puţin zece
Viaţa după AVC,
o continuă provocare
Multe dintre nevoile
supravieţuitorilor unui
AVC, în Europa, rămân în
continuare neîndeplinite,
arată datele unui raport
recent al Stroke Alliance for
Europe.
Ziua Europeană de conștien-
tizare a Accidentului Vascular
Cerebral a fost marcată la 9 mai.
Cu acest prilej, Stroke Alliance
for Europe (SAFE) a publicat un
raport din care reiese că unul din
opt pacienţi cu accident vascular
cerebral (AVC) a avut idei suici-
dare. Totodată, riscul de tentativă
de suicid la aceste persoane este
aproape dublu faţă de cel al popu-
laţiei generale.
Între 20% și 25% dintre su-
pravieţuitorii unui AVC suferă de
anxietate continuă. Aceste rate
rămân constante chiar și după doi
ani de la producerea evenimentu-
lui. Aproape o treime (31%) dintre
supravieţuitori dezvoltă depresie
în primii cinci ani după AVC, în
ciuda faptului că au primit unele
forme de îngrijire.
Concluzii îngrijorătoare
Alte efecte psihologice ale acci-
dentului vascular cerebral includ
probleme de dispoziţie, sentimen-
te de nesiguranţă, psihoză, dez-
inhibare. Acestea sunt doar câteva
dintre concluziile îngrijorătoare
ale raportului publicat de SAFE și
VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
3
ori pe săptămână povești spuse de
pacienţi de-ai mei care au suferit
din cauza COVID, uneori au rămas
cu sechele. Pentru ei, „pandemia”
a fost reală, experienţa medicală
– adeseori dramatică. Dar, dincolo
de ușurarea „de-a fi scăpat”, nu văd
nicio problemă să-și continue viaţa
„ca și cum nimic nu s-ar fi întâm-
plat”. Cu deosebirea, și tind să le
aduc aminte, că ce s-a întâmplat i-a
adus la mine.
Nimeni nu vrea s-o sfârșească
drept Casandră. În timp ce la gaze-
tă se dezbate scoaterea materiilor
Logică și Psihologie din curricu-
lumul obligatoriu de liceu, nimeni
n-a introdus nimic în curriculumul
de pregătire medicală privind or-
ganizarea în caz de dezastre sani-
tare sau prevenţia epidemiilor. Iar
asta mi se pare, pur și simplu, trist.
Banal. Dar trist.
realizat cu sprijinul King’s College
din Londra. Răspunsurile folosi-
te în elaborarea documentului au
provenit de la 10.400 de pacienţi
care au trecut printr-un AVC, se
arată într-un comunicat transmis
de ALIA (Asociaţia pentru Lupta
Împotriva AVC) și SAFE.
Din păcate, în România, la fel
ca la nivel european, se acordă
prea puţină importanţă nevoi-
lor psihologice și sociale pe care
le are o persoană care supravie-
ţuiește unui accident vascular
cerebral. „Pacienţii au nevoie de
În fiecare an, în
România, peste
60.000 de persoane
suferă un accident
vascular cerebral.
Multe dintre ele
rămân cu sechele
grave.
îngrijire de specialitate, de ședin-
ţe cu psiholog sau chiar de trata-
ment antidepresiv. De asemenea,
suportul psihologic este necesar
și aparţinătorilor pacientului. Di-
agnosticarea precoce, tratamentul
adecvat și sprijinul psihologic pot
ajuta pacientul și familia aces-
tuia pe noul drum”, a declarat dr.
Alina Poalelungi, medic primar
neurolog.
Florentina Ionescu
4 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
Răspuns
imun diferit
la pacienţii
cu long-
COVID
R
ezultatele unui studiu publi-
cat recent în BMC Infectious
Disease arată că persoanele
care au dezvoltat long-COVID
răspund diferit la vaccinarea împotriva
SARS-CoV-2 și că această afecţiune ar
putea fi cauzată de o disfuncţie a siste-
mului imunitar. Studiul a comparat 245 de
persoane care au avut long-COVID cu 86 de
angajaţi din sănătate care s-au recuperat
după COVID-19 fără să dezvolte simp-
tome pe termen lung. Ambele grupuri
nu fuseseră vaccinate anterior începerii
studiului.
COVID-19 nu mai reprezintă
o urgenţă globală de sănătate.
Anunţul a fost făcut la 5 mai de
directorul general al OMS,
dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus,
la mai bine de trei ani de la debutul
stării de alertă privind acest virus.
Directorul Organizaţiei Mondiale a Să-
nătăţii (OMS) a avertizat că îndepărtarea
nivelului maxim de alertă nu înseamnă
că pericolul a luat sfârșit, starea de urgen-
ţă putând fi reinstituită dacă situaţia se
schimbă: „Cel mai rău lucru pe care orice
ţară îl poate face este să folosească această
știre ca motiv de a lăsa garda jos, de a de-
monta sistemele pe care le-a construit sau
de a transmite oamenilor mesajul că nu
mai au niciun motiv de îngrijorare legat de
COVID-19”. Rămâne la latitudinea fiecărei
ţări să continue să gestioneze situaţia gene-
rată de această afecţiune în modul pe care îl
consideră cel mai potrivit.
Același îndemn la prudenţă îl transmit
și specialiștii citaţi de The Guardian. Pru-
denţă, indiferent de eticheta pe care o va
primi sau nu COVID-19. Chiar dacă în ia-
nuarie 2021, pandemia ucidea săptămânal
100.000 de oameni în lume, iar săptămâna
trecută – doar 3.500, faptul că memoria
imunitară creată de acest virus este de
scurtă durată și că măsurile menite să pre-
vină transmiterea de la o persoană la alta
au fost reduse va face inevitabile noi valuri
de infectări, soldate și cu decese, mai ales
După ce au primit prima doză, cele două
grupuri au prezentat răspunsuri imune
similare. Însă după opt săptămâni, titruri-
le de anticorpi din grupul care dezvoltase
long-COVID rămăseseră înalte, compara-
tiv cu cele ale grupului fără long-COVID. În
plus, grupul cu long-COVID a dezvoltat și un
nivel crescut susţinut al anticorpilor împo-
triva fragmentelor replicante ale virusului.
„Teoretic, producerea unor astfel de anti-
corpi la titruri înalte poate însemna că aces-
te persoane sunt mai protejate de infecţie.
Trebuie să verificăm dacă răspunsul imun
accentuat corespunde gravităţii sau
Lecţiile
pandemiei
în rândul populaţiilor vulnerabile. În plus,
nu este clar dacă guvernele au învăţat sufi-
cient din această pandemie pentru a fi gata
să combată noi microbi emergenţi care ar
putea declanșa calamităţi mai mari, spun
ei. „Această urgenţă ne-a învăţat cât de
adaptabili și responsivi sunt oamenii, cât
de mult au fost dispuși să sacrifice pentru
a-i proteja pe ceilalţi, dar și cât de nepre-
gătite au fost guvernele și instituţiile”, a
transmis și psihologul Simon Williams de
la Universitatea Swansea.
Ţările revin la nivelul din 2019
Sistemele de sănătate dau primele sem-
ne de revenire la nivelul prepandemic, arată
raportul OMS „Cercetarea globală privind
continuitatea serviciilor esenţiale de sănă-
tate în timpul pandemiei de COVID-19: no-
iembrie 2022 – ianuarie 2023”. Au răspuns
la această cercetare 139 de ţări. Discontinui-
tăţi persistă indiferent de regiune și de nivel
de trai, mai ales în serviciile de screening,
Internaţionale
numărului de simptome asociate long-
COVID”, a declarat dr. Catherine Le,
codirector al programului de recuperare post-
COVID al Centrului Medical Cedars-Sinai
din California, unde a fost desfășurat studiul.
În cadrul studiului, long-COVID a fost
definit ca prezenţa simptomelor induse
de infecţia cu SARS-CoV-2 pentru un timp
mai îndelungat de 12 săptămâni. Simpto-
mele cele mai frecvente din acest sindrom
sunt oboseala, dispneea și alterarea func-
ţiei cerebrale, manifestată prin „brain fog”
(confuzie) și probleme de memorie.
https://www.medscape.com/viewarticle/991316
diagnostic și tratament al bolilor netransmi-
sibile, reabilitare și paliaţie. Acestea pot avea
un impact mai mare asupra populaţiilor vul-
nerabile decât pandemia.
Alt pas important pentru această tran-
ziţie îl reprezintă integrarea serviciilor
COVID-19 în serviciile de sănătate de ruti-
nă. Aproximativ 80-90% dintre ţări au de-
clarat că au integrat complet în rutină vac-
cinarea, diagnosticarea și managementul
cazurilor COVID, precum și serviciile des-
tinate îngrijirii cazurilor post-COVID. To-
tuși, 80% dintre cele 83 de ţări care au com-
pletat capitolul destinat îngrijirilor COVID
au declarat că întâmpină cel puţin un blocaj
în efortul de a crește accesul la instrumen-
tele esenţiale de îngrijire (diagnostic, tera-
pii, vaccinuri și echipament de protecţie).
Cele mai frecvente probleme sunt legate de
resursele umane și financiare.
https://www.bbc.com/news/health-65499929
https://www.theguardian.com/world/2023/may/07/is-covid-really-over-whos-
announcement-sounds-more-like-surrender-than-victory
https://www.who.int/news/item/02-05-2023-new-survey-results-show-health-
systems-starting-to-recover-from-pandemic
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
Un algoritm
îmbunătăţește
diagnosticul de
rejet de grefă
de rinichi
Revista Nature a publicat un studiu
care demonstrează superioritatea
unui algoritm computerizat în
diagnosticarea rejetului de grefă
renală. Rezultatele algoritmului au
indicat că 45% dintre diagnosticele
medicale umane de rejet de grefă
renală erau greșite – în majoritatea
cazurilor, prin supradiagnosticare.
Timp de 30 de ani, clasificarea inter-
naţională Banff a reprezentat standardul
de aur pentru diagnosticarea rejetului de
grefă renală. Autorii studiului au transpus
regulile sistemului Banff de diagnostic
într-un algoritm pe bază de cod ce acope-
ră toate scenariile posibile de diagnostic.
Sistemul amintit este unul complex și se
bazează pe o serie de indicatori: rezultatul
examenului histopatologic, expresia geni-
că, rezultatele microscopiei electronice,
prezenţa unor markeri non-invazivi, pre-
zenţa componentei C4d a complementului
în capilarele peritubulare (marker al reje-
tului mediat de anticorpi), prezenţa anti-
corpilor anti-HLA specifici donatorului
(DSA).
Ei au testat apoi capacitatea algoritmu-
lui de a reclasifica diagnosticele de rejet de
grefă, folosind trei cohorte internaţionale
multicentrice și două ample trialuri cli-
nice prospective. Au fost analizate 4.409
biopsii de la 3.054 de pacienţi adulţi și co-
pii (62,05% de sex masculin), provenind
din 20 de centre de transplant din Europa
și America de Nord.
În rândul populaţiei adulte, algoritmul
a rediagnosticat 83 din 279 (29,75%) de ca-
zuri considerate a fi de rejet mediat prin
anticorpi și 57 din 105 (54,29%) cazuri de
rejet mediat prin celule T. În același timp,
237 din 3.239 (7,32%) de cazuri diagnosti-
cate de anatomopatologi ca non-rejet au
primit diagnosticul de rejet din partea
algoritmului.
În rândul populaţiei pediatrice, diag­
nosticul a fost schimbat în 8 cazuri din
26 (30,77%) de cazuri de rejet mediat prin
anticorpi și în 12 cazuri din 39 (30,77%)
pentru rejet mediat de celule T. Studiul
demonstrează potenţialul clasificării his-
tologice automatizate pentru a îmbunătăţi
îngrijirea pacienţilor care au trecut prin
transplant prin corectarea erorilor de dia-
gnostic și pentru standardizarea diagnos-
ticelor de rejet. Mai multe informaţii sunt
disponibile acesând linkul din Nature.
https://www.lemonde.fr/sciences/article/2023/05/09/un-algorithme-
ameliore-le-diagnostic-de-rejet-de-greffe-du-rein_6172583_1650684.html
https://go.nature.com/3NTg5qS
Opinii
Mal
praxisul Protocoale și
Criterii de evaluare
a prejudiciului
corporal
La nivelul Uniunii Europene
nu există încă o definiţie
clară a prejudiciului
corporal, deși încă din
2003 a fost propusă o scală
de evaluare a dizabilităţii.
Astfel s-a făcut primul
pas spre armonizarea
compensării prejudiciului
fizic și psihic neeconomic în
ţările europene.
Propunerea de barem cuanti-
fică dizabilităţile în procente, sta-
bilindu-se „gradul de dificultate
în efectuarea mișcărilor și acţiu-
nilor obișnuite ale vieţii cotidiene
non-profesionale, măsurat în ra-
port cu un maxim teoretic de 100%”.
În ţările care au proceduri de
conciliere extrajudiciară a malpra-
xisului, evaluarea gravităţii pre-
judiciului unui pacient se face pe
baza baremelor firmelor de asigu-
rări. Toate aceste scale, deși sunt
diferite de la o ţară la alta, folosesc
criteriul invalidităţilor procen-
tuale. Acesta este cel mai utilizat
standard, inclusiv în expertizele
pentru stabilirea prejudiciului
corporal din procesele administra-
tive, civile sau penale.
Invaliditatea se va calcula con-
siderându-se că o persoană nor-
mală și sănătoasă are o integritate
fizică de 100% (adică o invaliditate
de 0%) și orice vătămare va produ-
ce o invaliditate parţială (expri-
mată procentual), temporară sau
permanentă. În cazul mai multor
invalidităţi diferite, ele pot fi în-
sumate după formule matematice
specifice domeniului.
Prejudiciul corporal poate fi
evaluat numai de experţii medi-
cali, care au o pregătire specială și
sunt atestaţi de organele judiciare.
Diferenţe de la o ţară la alta
În Spania, în domeniul malpra-
xisului sunt utilizate aceleași bare-
me precum cele din asigurările auto
RCA. În Franţa există un barem
unic pentru evaluarea prejudiciilor
cauzate de accidentele medicale
(este o Anexă a Codului de Sănăta-
te Publică) și un barem de referinţă
pentru indemnizaţia accidente-
lor medicale elaborat de ONIAM
(L’Office National d’Indemnisation
des Accidents Médicaux) pe baza
jurisprudenţei și a tranzacţiilor
în materie de daune. Există și alte
bareme ce sunt folosite de exper-
ţii medicali în expertizele judicia-
re pentru stabilirea prejudiciului
corporal.
În Suedia există două bareme
de evaluare a integrităţii fizice pu-
blicate de Swedish Insurance: „In-
validitate medicală – accidentări”
și „Invaliditate medicală – boli”,
care se aplică atât în procedurile
de compensare „no-fault”, cât și în
expertizele judiciare. În Germa-
nia, în cadrul procedurilor de me-
diere sau de arbitraj, sunt aplicate
baremele firmelor regionale de
asigurări pentru răspundere civilă
profesională medicală.
În România, evaluarea gravi-
tăţii unei vătămări corporale la
un caz de malpraxis este exclusiv
judiciară, fiind bazată pe criterii
medico-legale provenite din Codul
Penal. Cele mai utilizate sunt nu-
mărul de zile de îngrijiri medicale
și infirmitatea.
Infirmitate și invaliditate
Numărul zilelor de îngrijiri
medicale reprezintă un criteriu
convenţional, care nu este legat
de durata vindecării biologice sau
de perioada efectivă de tratament
medical. Acesta este acordat pe
baza celei mai grave leziuni, cuan-
tificând practic gravitatea vătă-
mării corporale. Când există mai
multe leziuni, nu este permisă în-
sumarea numărului de zile ce ar
putea fi acordate pentru fiecare
leziune în parte.
Infirmitatea reprezintă un
prejudiciu cu caracter permanent
care poate fi de ordin strict morfo-
logic, morfofuncţional sau numai
funcţional. Exemple de infirmitate
sunt: pierderea unui organ, ampu-
taţia unei mâini sau a unui picior,
pierderea vederii, redoarea strân-
să a unei articulaţii mari etc.
Deși infirmitatea reprezintă
un indicator penal privind gra-
vitatea unor sechele fizice, ea nu
include toate deficitele funcţiona-
le ale unei persoane și nu are ace-
eași semnificaţie ca invaliditatea
pentru daunele civile.
Prof. dr. Cristian Stan,
medic primar legist
ANMCS
particularităţi
în îngrijirile paliative
Eficacitatea aplicării
protocoalelor ar trebui să se
concentreze pe evaluarea
calităţii vieţii obţinute după
efectuarea intervenţiei.
Când vorbim de îngrijiri palia-
tive (IP) trebuie să avem în vedere
faptul că există anumite particula-
rităţi ale protocoalelor de diagnos-
tic și tratament.
În primul rând, nu există „cod
diagnostic”, deoarece protocoa-
lele din IP se referă, în general,
la managementul simptomelor
specifice pacienţilor din acest tip
de îngrijiri. În acest sens, eficaci-
tatea acestor îngrijiri ar trebui să
aibă în vedere măsura în care in-
tensitatea percepută a unui simp-
tom se modifică în urma aplicării
intervenţiei (de tip farmacologic
sau non-farmacologic) descrisă în
protocol. Este de dorit o scădere
a intensităţii sau chiar dispariţia
simptomului, însă sunt și cazuri în
care intensitatea crește – situaţie
care va obiectiva lipsa eficacităţii
intervenţiei respective.
În ceea ce privește eficienţa in-
tervenţiei, aceasta se referă la mă-
sura în care costul efectuării ei se
încadrează într-o anumită limită/
valoare stabilită anterior (de ex.,
de management) sau este compa-
rabil cu costul aceleiași intervenţii
Dreptul pacientului la
informaţia medicală
Uneori, oamenii consideră
că persoanele care sunt
informate sunt puternice.
Însă pacientul devine
puternic prin eforturile pe
care le depun medicii.
Informaţia medicală reprezin-
tă un întreg care este format din
mai multe componente. În Legea
nr. 46 din 2003 privind drepturile
pacientului există un capitol dedi-
cat acestei problematici. Cadrul
juridic normativ îi oferă pacien-
tului dreptul de a primi informa-
ţii legate de serviciile medicale
disponibile, precum și de modali-
tatea în care le poate utiliza. Mai
mult, există și un drept la infor-
maţie privitor la statutul profe-
sional pe care îl au furnizorii de
servicii medicale.
Potrivit art. 6 al documentului
menţionat, „pacientul are drep-
tul de a fi informat asupra stării
sale de sănătate, a intervenţiilor
medicale propuse, a riscurilor
potenţiale ale fiecărei proceduri,
a alternativelor existente la pro-
cedurile propuse, inclusiv asupra
efectuate în alt serviciu de IP simi-
lar sau în același serviciu, într-o
perioadă similară anterioară.
Protocoalele specifice IP au în
vedere: managementul durerii,
care, în opinia mea, ar trebui să
fie obligatoriu în toate aceste ser-
vicii; diagnosticul și tratamentul
greţei, al vărsăturilor, al diareii
sau constipaţiei; managementul
dispneei, al sindroamelor ocluzive
(care nu au indicaţie chirurgica-
lă); diagnosticul şi tratamentul
delirului sau al hemoragiilor la
pacientul aflat în îngrijiri paliati-
ve; managementul cazurilor care
necesită nutriţie şi hidratare ar-
tificială; managementul stării ter-
minale (și acesta ar trebui să fie
obligatoriu în toate serviciile de
IP, în opinia mea).
De asemenea, trebuie să se aibă
în vedere existenţa unor proto-
coale pentru managementul altor
urgenţe din IP, precum: hipercal-
cemia, sindromul de compresiune
medulară, sindromul de venă cavă
superioară.
Familia și pacienţii trebuie
informaţi minuţios
Un subiect sensibil, dificil de
detaliat în câteva rânduri, este pro-
blematica neresuscitării. Este bine
de știut că NU se recomandă (ne-
având suport legal şi nici etic) su-
punerea familiei la semnarea unui
neefectuării tratamentului și ne-
respectării recomandărilor medi-
cale, precum și cu privire la date
despre diagnostic și prognostic”.
Profesionistul din sectorul
medical trebuie să încerce pe cât
posibil să fie explicit. Să se asigure
că informaţia pe care o transmite
pacientului este ușor de înţeles
pentru o persoană care nu este
de specialitate și că fiecare dintre
elementele enumerate mai sus au
fost transmise și înţelese de per-
soana cu care interacţionează.
Informarea în altă limbă
Dreptul de a fi informat nu
este unul absolut, pentru că pot
5
VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
consimţământ pentru neefectua-
rea resuscitării cardio-pulmonare
(ca şi cum resuscitarea ar putea fi
o opţiune viabilă, când de fapt nu
este). În schimb, este foarte im-
portant ca familiei să i se explice
diagnosticul și prognosticul bolii,
precum şi complicaţiile care pot
apărea. Dacă se ridică problema
efectuării resuscitării, se va expli-
ca faptul că, de regulă, aceasta nu
aduce beneficii.
Familia pacientului, dar și
acesta trebuie să știe că, la finalul
vieţii, resuscitarea devine o inter-
venţie agresivă, că poate prelungi
procesul morţii sau că poate altera
semnificativ calitatea vieţii; pot
fi de ajutor în argumentaţie date
din literatura de specialitate – de
exemplu, PAM (Pre-Arrest Morbi-
dity Index*).
Cu toate acestea, într-o secţie
de IP sunt justificate existenţa
unui defibrilator sau a trusei de
urgenţă şi cunoașterea de către
personal a protocolului de resuci-
tare cardio-pulmonară (cel puţin
BLS – Basic Life Support). O astfel
de intervenţie s-ar putea dovedi
necesară într-o situaţie de urgen-
ţă, care poate viza un membru al
personalului sau un vizitator.
Conf. dr. Vladimir Poroch
Bibliografie
* Kjørstad OJ, Haugen DF. Cardiopulmonary resuscitation
in palliative care cancer patients. Tidsskr Nor Laegeforen.
2013 Feb 19;133(4):417-21. English, Norwegian. doi: 10.4045/
tidsskr.12.0378. PMID: 23423208
exista situaţii în care explicarea
unui diagnostic poate cauza sufe-
rinţă unui pacient. Acesta este și
motivul pentru care legiuitorul a
oferit posibilitatea ca pacientul să
refuze să fie informat, situaţie ce
reprezintă o excepţie.
De interes este situaţia în care
informarea medicală trebuie făcu-
tă într-o altă limbă decât română.
Legea menţionează faptul că, în
aceste situaţii, comunicarea se va
face în limba maternă ori într-o
altă limbă pe care pacientul o cu-
noaște. Dacă nici lucrul acesta nu
este posibil, se va căuta o altă for-
mă de comunicare.
Drd. Rareș Voroneanu
6 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
Aș vrea
și eu un
doctorat
Recent, am avut o nouă
ocazie să îmi amintesc de
lucrurile ce aș dori să se
petreacă altfel. Este la fel de
ușor să se petreacă și bine, și
dimpotrivă.
Când eu eram student (fără
telefon mobil, tabletă, calculator,
internet, e-mail) participam la
cursuri și stagii încercând să fiu cât
de atent eram în stare. Gândurile
unui tânăr „zboară”, parcă, mult
mai ușor. Sunt materii de care îmi
aduc aminte cu mare drag, dar
și materii despre care îmi aduc
aminte doar că „abia așteptam să
treacă examenul”. De la „Cișmigiu
et comp.” (și dinainte), activitatea
didactică are părţi frumoase
și mai puţin frumoase, uneori
justificate, alteori ţinând doar de
subiectivism. Aceasta nu pare că
s-ar putea schimba.
Pe „vremea mea”, după
finalizarea studiilor la diferitele
discipline, încercam să le arăt
foștilor mei profesori/asistenţi
că munca dumnealor nu a fost
în zadar și nici nu i-am uitat.
Încercam să îi vizitez cu diferite
ocazii. Erau anumite zile în care
alegeam un spital și încercam ca
în câteva ceasuri să trec prin toate
secţiile în care primisem cadou
învăţătură, doar ca să spun bună
ziua și mulţumesc. Azi, un e-mail
este „la un click distanţă”.
Există și așteptări
La o vârstă de peste 20 de ani
există și așteptări, iar când vârsta
se apropie de 30, cu atât mai
mult. Cred și știu că medicina nu
este o meserie, ci este o misiune
ce trebuie dusă la bun sfârșit cu
vocaţie, cu empatie, cu dorinţa de
a face bine celorlalţi – în primul
rând. Antrenamentul în acest sens
începe (sau ar trebui să înceapă)
după octombrie din anul I și
durează restul vieţii.
Sunt studenţi despre care
mai aflu câte puţin, uneori chiar
de la ei. Sunt studenţi pe care
îi ţin minte pentru că păreau
remarcabili în anul II (într-un
fel sau într-altul). Sunt și alţii
împreună cu care am participat
și la acţiuni extracurriculare și
astfel am ceva mai multe așteptări.
Cunosc persoane care au ajuns la
înţelepciunea de a spune „eu nu
am așteptări de la nimeni și nu am
încredere în nicio promisiune (...)”.
Oare aceasta să fie soluţia?
Un mesaj prin învăluire
Puţin prin învăluire, discutând
despre una, despre alta, un medic
pe care îl cunosc încă din anul II
mi-a povestit, m-a întrebat, mi-a
cerut sfatul ca să ajungă în final
să îmi transmită un mesaj de la
o terţă persoană (dintre cele pe
care eu nu le uitasem). Nu îmi
aduc aminte ca aceasta să mai fi
luat legătura cu mine după anul
II, însă acum, fiind luna mai, știa
că în iulie se organizează colocviul
pentru admitere la doctorat. Și...
ce să vezi... brusc și-a amintit că
mai există careva cunoscut prin
Institutul Cantacuzino care, de ce
nu (?), ar putea să se bucure și să
spună „da” la solicitare.
Studenţii, de altfel, știu foarte
bine ceea ce eu le spun: „Nu
dispăreţi. Legătura nu se rupe
sau nu ar trebui să se rupă după
încheierea sesiunii de examene.
Orice profesor și-ar dori să mai
știe ce au făcut și ce mai fac
foștii studenţi. Un profesor nu
procedează ca un robot care
vine, își spune lecţia, pleacă și nu
este deloc interesat de ceea ce se
petrece cu studenţii lui. În cazul
în care alegeţi să dispăreţi, cu
toate că faţă de perioada în care
eu eram student aveţi la dispoziţie
metode foarte simple, rapide,
gratuite pentru a trimite un
mesaj, să nu veniţi cu cereri doar
atunci când aveţi nevoie de ceva.
Există excepţii. În cazul în care
aveţi o problemă de sănătate, nu
pregetaţi – în acest caz nu voi
precupeţi niciun efort pentru a vă
ajuta”.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
Avem transparenţă
decizională?
Din cele zece zile
calendaristice acordate
cetăţenilor pentru
trimiterea sugestiilor
și propunerilor asupra
proiectului de act normativ
privind Contractul-cadru,
șase au fost zile libere.
Regimul politic în care tră-
im este unul democratic, ceea ce
înseamnă pentru societate niște
caracteristici organizatorice și
politice bazate pe drepturile gene-
rale ale cetăţenilor. Printre aceste
drepturi există și acela de expri-
mare a opiniilor și de participare
activă la luarea deciziilor. Corpul
medical – medicii în special – con-
sideră că opinia lor în problemele
care privesc sănătatea publică,
îngrijirile de sănătate și accesul
populaţiei la asistenţă medicală
(mai ales aceea acordată prin sis-
temul de asigurări de sănătate)
sunt importante, pentru că ei de-
ţin autoritatea epistemică asupra
acestor probleme. Ca urmare,
implicarea lor în luarea deciziilor
care privesc sănătatea trebuie să
fie una majoră!
Pe de altă parte, cadrul legisla-
tiv susţine consultarea și implica-
rea cetăţenilor în luarea deciziilor.
Legea nr. 52/2003 privind transpa-
renţa decizională în administraţia
publică, completată și republica-
tă în 2010, este relevantă în acest
sens. Legea, așa cum se prevede în
prima parte a acesteia, are drept
scop „să sporească gradul de res-
ponsabilitate a administraţiei pu-
blice faţă de cetăţean, ca benefici-
ar al deciziei administrative”.
Nevoia unor îmbunătăţiri,
semnalată și de UE
Legislativ, se pare că lucrurile
sunt clare și fără echivoc. Și to-
tuși, uneori sunt semnalate unele
interpretări la limita actului nor-
mativ sau proceduri care pun sub
semnul întrebării buna credinţă a
legiuitorului. Uniunea Europeană
ne-a atras atenţia, în ultimii ani,
că transparenţa decizională în
România este susceptibilă la mul-
te îmbunătăţiri. De această dată,
mă voi referi doar la pachetele de
acte normative ce reglementează
acordarea asistenţei medicale prin
sistemul public de asigurări socia-
le de sănătate. Periodic, aceste acte
normative sunt revizuite, modifi-
cate și completate. Procedura din
2023 a început de mult și este în
plină desfășurare.
Proiectul de ordin al minis-
trului Sănătăţii și al președintelui
CNAS privind aprobarea Norme-
lor metodologice, a pachetelor de
servicii și a Contractului-cadru pe
domenii pentru acordarea asis-
tenţei medicale, a medicamen-
telor și a dispozitivelor medicale
în cadrul sistemului de asigurări
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
sociale de sănătate se află în curs
de dezbatere publică și sunt anun-
ţate datele pentru consultări și
pentru negocieri pe domeniile de
contractare de servicii medicale.
Un aspect care este perceput ne-
gativ este publicarea proiectului
de act normativ spre consultare
exact cu ocazia Sărbătorilor Pas-
cale. Nu poţi să nu te gândești că
practica suprapunerii unor eveni-
mente laice și politice peste săr-
bătorile religioase era uzuală îna-
inte de 1989. Documentul a fost
publicat pe pagina web a CNAS
în 7 aprilie și astfel, cele zece zile
calendaristice în care se puteau
face propuneri, sugestii sau expri-
ma opinii au cuprins atât Paștele
catolic, cât și pe cel ortodox. De ce
tocmai atunci trebuia publicat do-
cumentul când se vorbește despre
proiectul respectiv de luni de zile,
când aplicarea va fi doar de la 1
iulie, iar legea prevede un termen
de 30 de zile lucrătoare înainte de
supunerea actului normativ spre
avizare de către autorităţile pu-
blice (Art. 7 alin. (2) din legea mai
sus amintită)?
De fapt, cele zece zile calen-
daristice reprezintă perioada mi-
nimă admisă de lege! De ce nu se
putea acorda un interval de timp
mai mare din moment ce acest
lucru era perfect legal? Din cele
zece zile calendaristice acordate
cetăţenilor și asociaţiilor legal
constituite ale acestora pentru
Opinii
trimiterea sugestiilor și propune-
rilor, șase au fost zile libere! Zile
libere erau și pentru operatorii
de la emitentul actului norma-
tiv, precum și pentru asociaţiile
profesionale. Consider că era mai
potrivit, mai corect și perfect
legal dacă procedura de iniţiere
a transparenţei decizionale pe
acel proiect de act normativ ar
fi fost programată cu mai mul-
tă deschidere spre corpul pro-
fesional medical și spre ceea ce
Legea nr. 52/2003 spune că este
transparenţă decizională.
Dezbaterea
care nu a mai fost
Conform legii, la dezbaterea
publică este obligatoriu să parti-
cipe experţii/specialiștii care au
participat la elaborarea notei de
fundamentare, a expunerii de mo-
tive, a referatului de aprobare și a
studiului de impact și fezabilitate
ale proiectului de act normativ.
Acest lucru este foarte bun și con-
tribuie la buna desfășurare a dez-
baterilor publice, cu atât mai mult
cu cât autorităţile publice emi-
tente ale actelor normative aflate
în transparenţă decizională sunt
obligate să justifice în scris nepre-
luarea recomandărilor venite de la
cetăţeni și asociaţiile legal consti-
tuite ale acestora. De asemenea, în
termen de zece zile calendaristice
de la încheierea dezbaterii publi-
ce, potrivit legii, trebuie asigurat
accesul public la minuta dezbate-
rii publice, la recomandările co-
lectate, la versiunile îmbunătăţite
ale proiectului de act normativ,
la rapoartele de avizare și la ver-
siunea finală adoptată a actului
normativ.
Având în vedere starea de să-
nătate orală precară a populaţi-
ei și accesul încă foarte redus la
asistenţa medicală stomatologică,
Colegiul Medicilor Stomatologi
din România a depus propuneri cu
note de fundamentare temeinice
pentru completarea și modifica-
rea proiectului de act normativ ce
reglementează asistenţa medicală
prin sistemul de asigurări de sănă-
tate din România. Consultările și
negocierile care se desfășoară în
luna mai a acestui an trebuie să fie
până la final constructive, trans-
parente și corecte pentru a putea
pregăti un act normativ cât mai
avantajos în folosul asiguraţilor.

Esenţial
Din punct de vedere medical, în funcţie de frecvenţa
și cantitatea utilizată, cofeina din cafea are efecte
cardiovasculare, neurologice și metabolice.
La o
ceașcă
de cafea
Precum vinul, cafeaua este atât aliment,
cât și medicament, peste 80% din populaţia
lumii consumând zilnic cel puţin o ceașcă de
cafea. Cele două tipuri majore de cafea sunt
Arabica (Coffea arabica) și Robusta (Coffea
canephora). Într-o ceașcă standard de
150 ml, conţinutul de cofeină variază de la 71
la 120 mg pentru cafeaua Arabica și de la 131
la 220 mg pentru Robusta. Se consideră că va-
rianta Arabica compensează cantitatea mai
mică de cofeina printr-o aromă mai bogată.
Cofeina acţionează ca un stimulent ner-
vos central prin blocarea receptorilor de ade-
nozină A1 și A2A (neurohormonii care sunt
eliberaţi în stările de oboseală) și eliberează
dopamină în cortexul prefrontal al creie-
rului, care excită mintea și corpul. Efectele
cofeinei se materializează destul de repede,
adesea în câteva minute de la ingestie și du-
rează de obicei ore. Trebuie avut în vedere
că estrogenul inhibă metabolismul cofeinei
prin mecanisme competitive, efectul său la
femei putând varia din această cauză.
La nivelul tubului digestiv, cofeina este
un stimulator puternic al secreţiei de acid
gastric (nu se recomandă consumul cafelei pe
nemâncate) și al motilităţii gastrointestinale.
Bună în migrene și cefalee
tensională
Un studiu retrospectiv a constatat că pa-
cienţii cu migrene au mai multe șanse de a
răspunde la efectele analgezice ale cofeinei,
inclusiv pacientele cu migrene asociate cu
menstruaţia. De altfel, cofeina nu este con-
traindicată persoanelor cu dureri de cap
tensionale. Dozele de cofeină de cel puţin
100 mg sporesc beneficiile analgezice în mi-
grenă, iar dozele de 130 mg sporesc eficacita-
tea analgezicelor în durerile de cap tensionale.
De asemenea, o ceașcă de cafea tare pare
să fie indicată atât ca tratament acut, cât și
profilactic, pentru cefaleea hipnică (apare
în general la pacienţii de peste 50 de ani).
Datorită vasoconstricţiei pe care o produce
prin blocarea receptorilor de adenozină,
cofeina este utilă și în cefaleea post-puncţie
lombară.
O metaanaliză efectuată recent a
constatat că băutorii de cafea au un risc
semnificativ redus de boală Parkinson,
probabil datorită unui efect neuropro-
tector al cofeinei în legătură cu alte boli
neurodegenerative. După instalarea bolii
Parkinson, cafeaua are însă efecte antagoni-
ce: scade rigiditatea musculară, dar accentu-
ează tremorul.
Dovezile privind consumul de cofeină
la pacienţii cu epilepsie sunt inconsistente.
Unele studii sugerează că un consum acut de
cofeină predispune la convulsii, dar un con-
sum cronic ar scădea frecvenţa convulsiilor.
Efectele cofeinei asupra somnului
sunt bine cunoscute, afectând inducerea
somnului și micșorând perioada de somn.
Există însă și pacienţi care au reacţie para-
doxală la consumul de cafea, la ei aceasta in-
duce somnul (cei cu boli pulmonare cronice).
Probabil că la aceștia cofeina îmbunătăţește
ventilaţia pulmonară (cofeina este înrudită
cu teofilina și ar putea induce un efect bron-
hodilatator similar teofilinei, având ca rezul-
tat creșterea saturaţiei de oxigen din sânge și
favorizând astfel somnul).
Fără a exista o explicaţie medicală solidă,
un alt studiu a dovedit că bărbaţii care beau
regulat cafea au risc mai mic de a face un
cancer de prostată comparativ cu nebăutorii
de cafea.
Excesul, sindrom toxic
În exces, cofeina induce o serie de modifi-
cări metabolice, inclusiv hipokaliemie. Când
este ingerată în cantităţi excesive pentru pe-
rioade îndelungate, cofeina produce un sin-
drom toxic specific. Numit cofeinism, acesta
se manifestă prin:
• cefalee, vertij, anxietate, agitaţie, tremor,
furnicături periorale și ale extremităţilor,
confuzie, psihoză, convulsii;
• palpitaţii și precordalgii;
• greaţă și vărsături, dureri abdominale, dia-
ree, incontinenţă intestinală, anorexie;
• pupile dilatate, dar reactive la lumină.
De menţionat că atunci când ne aflăm în
faţa unui tablou clinic similar celui descris
mai sus, tiroida trebuie neapărat examinată
cu atenţie pentru a face diagnosticul diferen-
ţial între intoxicaţia cu cofeină și tireotoxi-
coză (tireotoxicoza poate imita toxicitatea
cofeinei).
Deși decesele sunt extrem de rare, în li-
teratura medicală cel puţin 100 de decese
au fost atribuite toxicităţii cofeinei. Au fost
raportate convulsii și aritmii la concentraţii
plasmatice ale cofeinei de minimum 15 mg/L.
Concentraţiile plasmatice ale cofeinei de
80-100 mg/L sunt considerate letale. Pentru a
evita situaţiile neplăcute de mai sus, pentru
a rămâne cu o experienţă plăcută alături de
cafeaua noastră cea de toate zilele, trebuie
să nu uitam aforismul lui Paracelsus: „To-
tul e medicament, totul e otravă; doza face
diferenţa”.
Dr. Valentin Pantea
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
CPAP
rămâne o soluţie
pentru sindromul de
apnee în somn
În ciuda progreselor tehnologice,
la peste 40 de ani de la apariţia sa,
CPAP rezistă ca tratament pentru
sindromul de apnee în somn și nu
numai.
Prezentat publicului în anul 1981,
CPAP rămâne și astăzi un gold standard
în managementul sindromului de apnee
în somn (SAS), în condiţiile în care alte
oferte din sfera ORL, ortodontică și din
alte zone cu progrese tehnice imense în-
cearcă să concureze cu această variantă
terapeutică. Protezele mandibulare și in-
tervenţiile ORL trebuie luate în conside-
rare, în opinia medicilor americani, la acei
pacienţi care nu doresc și nu sunt capabili
să utilizeze aparatul CPAP (Continuous
positive airway pressure – Presiune pozi-
tivă continuă în căile aeriene).
În prezent, la categoria de vârstă 30-
60 de ani, 4% dintre bărbaţi și 2% dintre
femei suferă de SAS. Aceasta, corobora-
tă cu faptul că apneea presupune o înce-
tare sau descreștere a fluxului aerian în
timpul somnului, cuplată cu fragmen-
tarea somnului acolo unde se regăsesc
simptome specifice (de exemplu, som-
nolenţă, somn neodihnitor, nicturie,
sforăit, pauze cu oprirea respiraţiei, im-
potenţă, lipsa fertilităţii etc.), ne arată
că diagnosticul precoce al SAS devine
o urgenţă. Toate aceste evidenţe presu-
pun realizarea unei poligrafii sau unei
polisomnografii.
Sigur că au apărut tot felul de alte
mijloace de depistare, de la benzi la nive-
lul capului, articulaţiei mâinii, degetului,
tonometrii arteriale, inele cu posibilităţi
de monitorizare. Dar ele doar atenţionea-
ză asupra riscului de a avea SAS și impun
aprofundarea investigaţiilor.
Aparat cu multiple beneficii
Într-o lume modernă, în care adulţii
dorm inadecvat – doar o treime dintre ei
reușesc să doarmă șapte ore pe noapte,
atât cât recomandă Centrul pentru Pre-
venirea și Controlul Bolilor din SUA – și
în care dormitoarele nu respectă reguli
elementare legat de temperatură, liniște,
absenţa TV etc., CPAP își menţine avansul
protectiv faţă de alte tipuri de intervenţii.
Astfel, o intervenţie precoce la bolnavii cu
accidente vasculare și sindrom de apnee
în somn de tip obstructiv (SASO) poate
contribui la ameliorarea cogniţiei.
Utilizarea din timp a CPAP, înaintea
chirurgiei bariatrice, diminuează compli-
caţiile perioperatorii și scade durata de
spitalizare a acestor pacienţi după ope-
raţie. Astfel, metoda rămâne o terapie
vitală pentru cei cu tulburări de ritm și
VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
7
scade riscul de fibrilaţie atrială. Totodată,
ameliorează simptomele și funcţia cardia-
că, reduce riscul cardiovascular și norma-
lizează biomarkerii în cazul afecţiunilor
cardiometabolice.
În același timp, reversează remodela-
rea ventriculului drept în cazul celor cu
SASO. De asemenea, la pacientul cu over-
lap BPOC-SASO, dacă acesta este compli-
ant la CPAP, se ameliorează funcţia res-
piratorie și scade numărul de exacerbări,
precum și simptomatologia.
Dacă ne gândim că, din punct de ve-
dere patogenic, în SASO hipoxemia in-
termitentă are impact patogenic asupra
metabolismului și mediului care anturea-
ză diferite celule cu potenţial malign, se
poate lua în considerare că metoda de tra-
tament are și veleităţi protective în acest
domeniu. În privinţa unei alte comorbi-
dităţi – hipertensiunea arterială – CPAP
reduce presiunea arterială sistolică mai
mult decât cea diurnă. El are efect și în
formele de hipertensiune arterială rezis-
tente la tratament, cu condiţia ca aderen-
ţa și utilizarea zilnică să fie de minimum
5,5 ore pe noapte.
Imagine mai bună asupra
somnului
Titrarea și realizarea primei nopţi
de CPAP ajută pacienţii care apreciază
în mod eronat că au un somn normal să
conștientizeze că, de fapt, își subestimau
somnul sănătos.
Toate aceste dovezi, raportate în
studiile publicate în 2023, dovedesc în
continuare că CPAP este un standard de
aur. Sunt foarte multe comorbidităţi și
manifestări intrinsece legate de SASO,
precum diabetul, bolile cardiace, obezita-
tea, imunodeficienţe, funcţia cognitivă,
sănătatea mintală etc. Toate sunt puternic
ancorate din punctul de vedere al mortali-
tăţii la un aparat care împlinește 42 de ani
de utilizare, dar care își păstrează calităţile
și este lider de piaţă în concurenţa cu alte
metode terapeutice.
Sigur că și în domeniul ofertelor teh-
nice legate de CPAP s-au făcut progrese.
Aparatele sunt din ce în ce mai silenţioa-
se și mai puţin invazive. Măștile sunt și
ele din ce în ce mai moi, mai adaptabile la
structura osoasă a feţei. Dacă ne gândim
însă că unii confraţi spun că „nu e proble-
mă cu somnul, pot să dorm suficient când
mor”, realizăm că, de fapt, această menta-
litate poate afecta durata de supravieţuire
a oamenilor. Atunci, cu atât mai mult vom
putea înţelege ce servicii poate face acest
aparat conectat in facto la faţa, dar și la
viaţa pacientului.
Prof. dr. Florin Mihălţan,
UMFCD, București
 Până l a c e r
8 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
ș i î n ap o i ...
Grupaj
realizat de
Dorina
Novac
În România, majoritatea
copiilor care suferă de
boli rare nu au acces la
tratament. Acesta fie
lipsește, fie nu este accesibil
tuturor, din cauza locurilor
limitate din spitale.
Astfel, Asociaţia Blondie,
prin zborurile pe care le
organizează peste hotare,
vine în ajutorul micilor
luptători, unii dintre ei
abandonaţi în spitale.
P
ovestea Asociaţiei
Blondie este cunoscută
multora. Și pentru că
majoritatea știu cum a
început totul și cine este „Blondie”
– Cristi, băieţelul adoptat de Ade-
lina Toncean, fondatoarea ONG-
ului –, vom urmări acest lanţ al
faptelor bune, împletit cu speran-
ţe, care duce dincolo de hotarele
ţării. În 2020 misiunea asociaţiei
s-a schimbat, oarecum a „căpătat
aripi”, transportând cu avionul
copii grav bolnavi în spitale din
străinătate. „De trei ani, practic
din primele zile de pandemie, am
început să organizăm transporturi
medicale pentru copiii care nu pot
zboruri
pentru
viaţă
’’
să fie trataţi în România și au nevo-
ie să ajungă în afara ţării, la spitale
care să-i ajute”, povestește Adelina.
Astfel, până în prezent au organi-
zat și susţinut peste 140 de zboruri
medicale în regim de ambulanţă
aeriană. Au transportat cele mai
grave cazuri medicale – boli rare,
boli genetice, afecţiuni oncologice,
renale, pulmonare, neurologice,
precum și malformaţii cardiace
complexe. Potrivit ei, pentru a le
da o nouă șansă la viaţă micuţilor,
trebuie să găsească un spital care
să-i primească, au nevoie de un
avion, de medici, dar și de bani:
„Nu este ușor ca un pacient atât
de grav, pentru că noi zburăm cu
cazuri foarte grave, să fie acceptat
de spitalele din afara ţării. Pentru
că și ei au cazurile lor. Iar Italia este
ţara cea mai deschisă din punc-
tul acesta de vedere, pentru că ai
nevoie să te primească repede.
Anul acesta, în
afară de a continua
zborurile și efortul
de a achiziţiona avionul,
ne-am întors către
partea de prevenţie. Am
reușit să
extindem
proiectul de
monitorizare
a gravidelor în
risc social în
Ilfov, Giurgiu
și Călărași.
Până acum
proiectul se desfășura doar în
Constanţa. (Adelina Toncean)
Decizia, indiferent care este ea,
trebuie să vină foarte repede”.
Destinaţii pentru intervenţii
Milano, de exemplu, este
principala destinaţie pentru
copiii cu malformaţii cardi-
ace. Cei de aici „primesc co-
piii și dacă îi anunţăm cu o zi
înainte. Chiar dacă în dimineaţa
zborului anunţăm că nu mai este
același copil și că venim cu un alt
caz, fac repede actele și ni le tri-
mit”. După trei ani de zboruri, re-
prezentanţii asociaţiei știu deja în
ce spitale din afară pot fi tratate
anumite afecţiuni. Iar când este
vorba despre un caz foarte grav,
caută studii ale unor medici pen-
tru diagnosticul respectiv, verifică
la ce spitale pot fi găsiţi, iar apoi
îi contactează. „Răspund foarte
repede. Și așa începe colaborarea.
Dar deja am avut atât de multe ca-
zuri, încât rar se mai întâmplă să
apară ceva ce n-am avut niciodată”,
menţionează fondatoarea Asocia-
ţiei Blondie. Pentru transplant de
ficat merg la Palermo, iar dacă este
transplant renal sau pentru cazu-
rile oncologice, merg la Roma. La
Padova pentru transplant de cord,
iar la Paris pentru cazuri grave de
cancer sau pentru boli rare. „Une-
ori ne contactează spitalul din
afară, ca să facem un transport.
Pentru că poate deja au luat legă-
tura cu spitalul și ne contactează
să-i ajutăm cu transportul sau ne
contactează să îi aducem pe copii
acasă”, explică Adelina. Subliniază
că cele mai grele zboruri sunt cele
în care îi aduc să moară în ţară.
Deoarece se întâmplă, uneori, ca
atunci când nu se poate face nimic,
familia să decidă să revină acasă.
Cel mai scump zbor
Tânăra mai spune că au organi-
zat și șase zboruri într-o săptămâ-
nă, dar și două zboruri în aceeași
zi. Astfel, TAROM le este partener
din primul an, punându-le la dispo-
ziţie avioane mari, iar asta le oferă
posibilitatea de a transporta mai
mulţi copii la un singur drum. Un
zbor medical costă între 20.000 și
30.000 de euro, dar poate ajunge și
la 50.000 de euro. „Dacă în decem-
brie 2021 plăteam pentru un zbor
aproximativ 17.000-18.000 de
euro, acum avem nevoie de 35.000
de euro. Cel mai scump zbor a avut
loc în ianuarie 2022”, punctează
Adelina. Atunci când închiriază
avioane de la TAROM, continuă
ea, merg împreună cu medicii din
România „sau luăm direct o ambu-
lanţă aeriană din afara ţării, care
nu este pentru noi cea mai bună
variantă. Preferăm să zburăm cu
medicii români care cunosc cazul”.
Atunci când copiii sunt transpor-
taţi cu o ambulanţă aeriană, con-
form procedurii, nu mai urcă ni-
meni în avion, doar însoţitorii.
Își amintește că au avut și ca-
zuri care le-au dat bătăi de cap.
Au ajuns, de exemplu, pe un aero-
port din afara ţării și nu puteau să
transmită pacienţii pentru că nu
le apărea în sistem zborul din Ro-
mânia: „Pur și simplu, stăteam pe
platformă, aterizaţi, iar ambulan-
ţa nu putea să vină la noi pentru că
efectiv în sistem nu găseau zborul.
Sunt cazuri în care poate să se în-
chidă aeroportul, iar noi ajungem
la ore târzii ca să putem să găsim
avioane”. În ultima perioadă sunt
obligaţi să ia aeronave după ulti-
mul zbor de linie, de aceea sunt
la limită de fiecare dată cu timpul
până la care li se permite să mai
plece de pe aeroport. Astfel, au ce-
rut să li se facă derogare ca să poată
să decoleze: „Deși am întârziat, de
Special
fiecare dată au acceptat și absolut
niciodată n-am avut un incident în
zbor. După 146 de zboruri suntem
în continuare cu 0 incidente. Nici-
odată nu s-a întâmplat să moară un
copil în avion, am avut cazuri foar-
te grave, deci am avut momente în
care a trebuit să cerem să măreas-
că viteza și să aterizăm mai repe-
de. Dar de fiecare dată am ajuns cu
bine și acolo, și înapoi”.
Obiectivul asociaţiei:
o ambulanţă aeriană
Cel mai greu a fost zborul cu
numărul 100. Mărturisește că
medicul care i-a însoţit nu a avut
doar copilul de resuscitat, ci și
rolul de a-i calma pe toţi cei pre-
zenţi. „Doctorul Cîrstoveanu pă-
rea atât de calm și vorbea atât de
blând și de drăguţ. Însă ne-a ară-
tat după aceea că avea pulsul 200.
Dar practic asta facem, terapie
intensivă în zbor cu toate greută-
ţile care vin”, explică Adelina. Dr.
Cătălin Cîrstoveanu, împreună
cu echipa lui de la Spitalul „Maria
Curie” din București, însoţește cel
mai des pacienţii în afară. Însă, în
cazurile mai ușoare, cu copii mai
mari sau stabili, sunt ajutaţi de
medici de la ambulanţe private,
pe care îi contactează pentru zbor,
sau de medici voluntari de la ma-
ternităţile din București sau din
ţară. Deseori sunt ajutaţi de cei de
la Ambulanţa Călărași. Obiectivul
Asociaţiei Blondie este achiziţia
unui avion – o ambulanţă aeriană.
„Cred că undeva pe la zborul cinci
sau șase ne-am dat seama că este
important să o avem. Trebuie să
avem un avion ca să putem să cre-
ăm un serviciu real de ambulanţă
aeriană. Exact așa cum există un
serviciu de ambulanţă terestră”,
precizează Adelina Toncean.
Special VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
9

Medicul
care face
naveta între
două ţări
La început a făcut mai mul-
te zboruri în afara ţării, ast- Medeea,
fetiţa operată
fel încât copiii cu boli grave
să aibă acces la tratamente,
însă acum este tot mai greu
să-i însoţească. „De la mine
de la Ambulanţă s-a redus nu-

la Milano
mărul colegilor. Dar când se
ivește ocazia să mai plec cu
ei [cu Asociaţia Blondie], o
fac cu cea mai mare plăcere”,
povestește dr. Vlad Sârzea.

Vlad Sârzea este unul din-
tre medicii din Călărași care
s-a alăturat, în 2021, Asocia-
ţiei Blondie. Chiar dacă face
naveta între România și Fran-
ţa – pentru că lucrează la Ser-
viciul de Ambulanţă din Călă-
rași, iar lunar efectuează gărzi
în sistemul de urgenţă dintr-o
comună franceză –, medicul
s-a oferit să fie alături de mi-
cii luptători. Își amintește că
a aflat prima dată despre zbo-
rurile medicale organizate în
afara ţării după ce a văzut un
reportaj realizat de Recor-
der: „Am văzut acolo că nu
au medici cu care să zboare
ca să transporte copii. Și pen-
tru că am experienţă de zbor
medical, pentru că lucrez pe
elicopter, m-am gândit să o
contactez pe Adelina Toncean.
Atunci, desigur, eram mai
disponibil decât acum”.
80%
copiii care au primit o șansă la
Toate cazurile sunt grave viaţă în spitalele din afară. Despre
În general, echipajul medi- fetiţă, tatăl ei, Alin Gabriel Neagu,
cal este format din două-trei spune că „este un copil energic,
persoane: un medic, un asis- de zici că are baterii. Nu stă locu-
tent și cineva de la asociaţie. lui deloc”, iar această intervenţie
Au avut și cazuri când au mers o va ajuta să se poată bucura de
trei asistenţi, însă au fost mai copilărie și de viaţă.
mulţi copii în același zbor:
„Toate sunt grave. Vă daţi sea- Nu le-au dat speranţe foarte
ma că altfel n-am merge acolo. Are 7 ani și a fost diagnostica- mari
Dacă am timp și pot să ajut un tă, la numai câteva luni de la naș- Potrivit tatălui Medeei, pro- Amânaţi din cauza lipsei
copil sau un adult, de ce să nu tere, cu tetralogia Fallot, o malfor- blemele au început încă de când locurilor
o fac? Nu mi-e frică de zbo- maţie cardiacă rară. Iar acum două fetiţa avea două luni: „Ne-am dus Despre Asociaţia Blondie a
ruri”. Doctorul Sârzea spune săptămâni a fost operată în Italia, la un control, la medic, și ni s-a aflat întâmplător, la preselecţiile
că l-a marcat un caz în timp ce la clinica San Donato din Milano, spus că are o infecţie, un roșu în pentru emisiunea „Chefi la Cuţi-
transportau o fetiţă diagnosti- după ce a fost transferată cu aju- gât, ceva de genul. Apoi ne-a trimis te”: „Așa a vrut Dumnezeu. A fost
cată cu leucemie la tratament torul Asociaţiei Blondie. Aceasta acasă. Ne-au dat tratament pentru și fetiţa cu mine, iar Adelina – acolo
spre Roma: „Ulterior, am aflat este povestea Medeei, unul dintre așa ceva”. După două-trei zile s-au am cunoscut-o – s-a apropiat de ea.
că fostul meu coleg de bancă a
fost colegul de bancă al tatălui
acestei fetiţe după ce s-a mu-
tat la Craiova. Cumva, lumea e
mică și ne-am regăsit toţi acolo
să o ajutăm pe micuţă”. Și alţi
colegi de-ai lui, din Călărași,
i-au urmat exemplul, fiind
alături de Asociaţia Blondie și
copiii care nu pot fi trataţi sau
operaţi în România. „Când nu
am putut să merg, am promis
că găsesc pe cineva și a accep-
tat un coleg de la Ambulanţă. A
fost deschis să meargă. Chiar
de mai multe ori. Apoi am mai
găsit câţiva. Mai sunt doritori
în cercul meu de colegi care
sunt interesaţi de astfel de
acte de umanitate”, conchide
medicul.

întors la medic și atunci li s-a spus
că micuţa are probleme cu inima.
Prima intervenţie a fost făcută la
Târgu Mureș, când fetiţa avea 4-5
luni. Bărbatul povestește că încă
de la început medicii le-au spus că
trebuie să facă trei operaţii. Ast-
fel, a mai urmat una, la vârsta de
3 ani, tot la Târgu Mureș. „S-ar fi
putut face și a treia intervenţie în
România, dar având în vedere sis-
temul nostru de acasă, ar fi durat
partea de recuperare. Din ce am
înţeles, trebuia să mai așteptăm
pentru operaţie, pentru că nu erau
locuri disponibile. Se putea, și nu
se putea, pe de-o parte”, explică
Alin Gabriel Neagu. Și având în ve-
dere că nu le-au dat speranţe foarte
mari, e mult mai bine că au ales să
meargă în Italia, mărturisește el.
Ne-a zis direct diagnosticul, «fata
ta are boala respectivă. Noi putem
să vă ajutăm dacă vreţi să mergeţi
în Italia». Și așa a început totul”,
își amintește tatăl Medeei. În luna
februarie au mers pentru un con-
trol la Târgu Mureș, însă li s-a spus
că trebuie să mai aștepte, și nu se
știe cât. „Am vorbit cu Adelina, și
într-o săptămână maximum am
primit mesaj că s-a rezolvat to-
tul și că putem pleca în Italia.” Au
stat aproximativ trei săptămâni
în spitalul din Milano, deoarece
în secţia de terapie intensivă erau
multe cazuri urgente și nu puteau
să o opereze pe Medeea: „După ce
s-a eliberat și totul a fost ok, ne-au
operat imediat. Fetiţa se simte bine
acum și așteptăm să ne întoarcem
acasă”.
10 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
INSTITUTUL REGIONAL DE
ONCOLOGIE IAŞI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ordinului nr. 1406/2006, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
coroborat cu prevederile art. 185,
alin. (1), alin. (7) si alin. (7.1) din Le-
gea 95/2006 (republicată) și ţinând
cont de Articolul Unic, alin. 1, lit. a
din OUG nr. 80/2022, următoarele
posturi:
• 1 post medic șef – Secţia Cro-
nici (Îngrijiri Paliative);
• 1 post medic șef – Laborator de
Medicină Nucleară.
Dosarul de concurs va conţine
obligatoriu următoarele acte:
a) cererea în care se menţionea-
ză funcţia pentru care doresc să
concureze;
b) copia xerox a diplomei de stu-
dii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) actele doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
anexa din Ordinul 1.406/2006;
e) declaraţia pe propria răs-
pundere a candidatului, din care să
rezulte că nu a fost condamnat pe-
nal pentru fapte care îl fac incom-
patibil cu funcţia pentru ocuparea
căreia doreşte să concureze;
f) declaraţia pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu se află în stare de incom-
patibilitate;
g) adeverinţa medicală care să
ateste starea de sănătate corespun-
zătoare, eliberată de către medicul
de familie al candidatului sau de
către unităţile sanitare abilitate cu
cel mult 6 luni anterior derulării
concursului; pentru candidaţii cu
dizabilităţi, în situaţia solicitării
de adaptare rezonabilă, adeverinţa
care atestă starea de sănătate tre-
buie însoţită de copia certificatului
de încadrare într-un grad de handi-
cap, emis în condiţiile legii;
h) dovada/adeverinţa din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de către conduce-
rea unităţilor în care şi-a desfăşurat
activitatea sau de către Colegiul
Medicilor din România;
h1) în situaţia prevăzută la lit.
h, un document, certificat de gre-
fă, emis de instanţa judecătoreas-
că competentă, din care să reiasă
existenţa pe rolul instanţei a unui
litigiu cu privire la sancţiunea apli-
cată;
i) copia xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau certificatul de
membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate şi
vechimea în specialitate;
k) dovada absolvirii unor cur-
suri de perfecţionare în manage-
ment sanitar sau management al
serviciilor de sănătate, avizate de
Ministerul Sănătăţii în baza crite-
riilor de calitate stabilite prin ordin
al ministrului sănătăţii, sau, după
caz, dovada că sunt medici speci-
alişti sau primari în specialitatea
sănătate publică şi management
sau că au absolvit un masterat sau
doctorat în management sanitar
sau managementul serviciilor de
sănătate, organizat într-o instituţie
de învăţământ superior acreditată.
Documentul mai sus menţionat
poate fi înlocuit cu o declaraţie pe
propria răspundere, prin care se
obligă ca, în termen de 2 ani de la
încadrarea în funcţie, să facă dova-
da absolvirii unor cursuri de per-
fecţionare în management sanitar
sau management al serviciilor de
sănătate, avizate de Ministerul Să-
nătăţii în baza criteriilor de calitate
stabilite prin ordin al ministrului
sănătăţii.
l) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei,
laboratorului;
m) chitanţa de plată a taxei de
concurs (150 lei);
n) certificat de cazier judiciar;
o) certificatul de integritate
comportamentală din care să reia-
să că nu s-au comis infracţiuni pre-
văzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
118/2019 privind Registrul naţional
automatizat cu privire la persoane-
le care au comis infracţiuni sexuale,
de exploatare a unor persoane sau
asupra minorilor.
Posturi scoase la concurs
Încrisurile în copie vor fi însoţi-
te de originale pentru certificare.
La concursul pentru ocuparea
funcţiei de medic şef Laborator
Medicină Nucleară se pot prezenta
medici primari şi/sau specialişti cu
o vechime de cel puţin 5 ani în spe-
cialitatea postului, specialitate pe
care o practică în mod curent şi în
care sunt confirmaţi prin ordin al
ministrului sănătăţii publice.
La concursul pentru ocuparea
funcţiei de medic şef Secţia Cronici
(Îngrijiri Paliative) se pot prezenta
medici primari şi/sau specialişti cu
o vechime de cel puţin 5 ani în spe-
cialitate pentru care sunt confir-
maţi prin ordin al ministrului sănă-
tăţii publice, cu supraspecializare/
competenţă/atestat de studii com-
plementare de îngrijiri paliative.
Persoanele sancţionate în ulti-
mii 2 ani de către unităţile la care au
fost angajate sau de către Colegiul
Medicilor din România, precum şi
cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condiţiile sta-
bilite la art. 5 lit. b), c) sau d) din
Normele la Ordinul 1.406/2006 nu
pot participa la concurs sau la exa-
menele pentru ocuparea funcţiei de
şef de secţie.
În secţiile universitare clinice,
funcţia de şef de secţie se ocupă de
către un cadru didactic universitar
medical.
Medicii în vârstă de 67 de ani nu
pot participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe:
interviu - susţinerea proiectului
de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului
sau examenului se susţine după
întrebări cu subiecte din Legea nr.
95/2006 privind reforma în dome-
niul sănătăţii, cu modificările şi
completările ulterioare, şi legislaţia
secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică pentru medici se susţine pe
baza metodologiei stabilite pen-
tru obţinerea titlului de medic
specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul Institutului Regional de On-
cologie Iași, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariţia acestui
anunţ, iar concursul se organizează
între 31 și 90 de zile de la publicarea
în ,,Viaţa Medicală”.
Data organizării concursului,
probele de concurs, tematica și
bibliografia vor fi afișate ulterior
pe site-ul Institutul Regional de
Oncologie Iași.
Relaţii suplimentare cu pri-
vire la regulament, criteriile de
selecţie, temele pentru proiectul
de management și bibliografie
se obţin de pe site-ul spitalului:
www.iroiasi.ro sau la telefon:
0751.193.777.

POSTURI SCOASE LA CONCURS

preluate de pe www.posturi.gov.ro
Spitalul Filișanilor cu sediul în Filiași,
jud. Dolj:
– 1 post medic specialist Urologie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău:
– 1 post medic specialist specialitatea
Chirurgie generală.
Spitalul Orășenesc Baia de Aramă,
jud. Mehedinţi:
– 1 post medic specialist Chirurgie.
Spitalul Orășenesc Moldova Nouă, jud.
Caraș-Severin:
– 1 post medic specialist Medicină in-
ternă;
– 1 post medic medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 1 post medic medic specialist Diabet,
nutriţie și boli metabolice;
– 1 post medic specialist Cardiologie;
– 1 post medic specialist Neurologie.
Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. dr.
Alexandru Obregia” București:
– 5 posturi medic specialist Psihiatrie;
– 1 post medic specialist Psihiatrie pe-
diatrică;
– 1 post medic specialist Epidemiologie.
Centrul Medical de Diagnostic şi Tra-
tament Ambulatoriu „Dr. Nicolae
Kretzulescu” Bucureşti:
– 1 post medic specialist Medicina Mun-
cii.
Institutul Naţional de Recuperare,
Medicină Fizică și Balneoclimatologie
București:
– 1 post medic specialist RMFB (Recu-
perare medicală, ortopedie și traumato-
logie);
– 1 post medic specialist RMFB;
– 1 post medic specialist Medicină in-
ternă.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Ilfov, București:
– 1 post medic primar Nefrologie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală cu competenţă
CT-RMN;
– 0,5 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală cu competenţă
CT-RMN.
Spitalul Orășenesc Făget, jud. Timiș:
– 1 post medic specialist Medicină in-
ternă;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
Sibiu:
– 2 posturi medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală.
Spitalul Orășenesc Hârșova, jud. Con-
stanţa:
– 1 post medic specialist Endocrinologie.
Spitalul orășenesc Huedin, judeţul
Cluj:
– 1 post medic primar Medicină de labo-
rator;
– 1 post chimist specialist Biochimie
medicală.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău,
jud. Sălaj:
– 2 posturi medic primar ATI;
– 3 posturi medic Medicină de urgenţă;
– 6 posturi medic rezident ultimul an
Medicină de urgenţă.
Spitalul Municipal Orşova, jud. Mehe-
dinţi:
– 1 post medic specialist Obstetrică-gi-
necologie;
– 1 post medic specialist Epidemiologie.
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
„Sfântul Apostol Andrei” Constanţa:
– 2 posturi medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 2 posturi medic medic specialist Pedi-
atrie;
– 1 post medic specialist Radioterapie.
Spitalul Orășenesc Balș, jud. Olt:
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic primar Radiologie-ima-
gistică medicală.
Spitalul General CF Ploiești, jud. Pra-
hova:
– 1 post medic specialist Gastroentero-
logie.
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
Iaşi:
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 1 post medic specialist Boli Infecţioa-
se.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu:
– 1 post medic primar Chirurgie gene-
rală.
Spitalul Judeţean de Urgenţă Tg-Jiu,
jud. Gorj:
– 1 post medic rezident anul V, Oncolo-
gie medicală.
Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri
de Siguranţă Săpoca, jud. Buzău:
– 1 post biolog debutant, specialitatea
biologie.
Spitalul Orășenesc Balș, jud. Olt:
– 1 post medic specialist Pediatrie;
– 1 post medic primar Radiologie și
imagistica medicală.

Anunț de angajare LKH Murtal / locație Stolzalpe

Te căutăm!
Medic specialist în anestezie și medicină intensivă full-time sau part-time
Medic asistent anestezie si terapie intensiva full-time sau part-time

Locația LKH Murtal Stolzalpe este un spital din Stiria la 1200 m deasupra nivelului mării, cu specializare ortopedică. Accentul nos-
tru chirurgical este pus pe toate procedurile moderne de endoprotezare, chirurgie a coloanei vertebrale, precum și ortopedie pentru
mâini și picioare. Expertiza excelentă în domeniul ortopediei pediatrice este, de asemenea, recunoscută la nivel național.

Noi, secția de anestezie si terapie intensivă din cadrul LKH Murtal, locația Stolzalpe, suntem o echipă formată din 9 specialiști și 1
medic asistent, efectuăm un total de 3000 de anestezii, inclusiv toate procedurile moderne de anestezie generală si locală.
Asistența medicală postoperatorie și intensivă se desfășoară în 9 unități modern dotate.
Ne concentrăm pe tratamentul pacienților cu dureri acute și cronice. Împreună cu grupurile profesionale de ortopezi, interniști cu
specializare pe reumatologie și specialiști în medicină fizică, pacienții sunt tratați în sensul unei terapii multimodale a durerii.

Frumosul Murtal, care se află in apropiere de Lungau Salzburg si Carintia, oferă o gamă largă de activități de agrement, atât vara,
cât și iarna. Există, de asemenea, opțiunea de a închiria ieftin un apartament de serviciu (30-120 m2) în Stolzalpe.

Integrarea în echipa noastră și în regiunea Murtal este deosebit de importantă pentru noi. Îmbunătățirea cunoștințelor de limba
germană va fi sprijinită atât financiar, cât și organizatoric.

Sperăm că v-am trezit interesul și așteptăm cu nerăbdare să primim CV-ul dumneavoastră. info.recruiting@kages.at
Reuniuni medicale
Datele
prezentate
în cursul
reuniunii de
primăvară a
Zilei Hemato-
Oncologiei de
anul acesta
au arătat că
imunoterapia
umorală, care
s-a impus
în terapia
L
a începutul lunii aprilie
hemopatiilor au avut loc, pe parcursul
unei întregi după-amie-
maligne
ze, în format exclusiv
online, lucrările reuniunii de pri-
măvară a Zilei Hemato-Oncologi-
pe plan ei. Manifestarea clinico-știinţifică
se află la cea de a șasea ediţie. Or-
internaţional, ganizată, ca și celelalte ediţii, de
colectivul de hematologi din Spi-
talul Universitar de Urgenţă Bu-
pătrunde tot curești (SUUB), sub coordonarea
prof. dr. Ana Maria Vlădăreanu,
mai mult și manifestarea a beneficiat în acest
an și de participarea colectivului
în practica
de hemato-oncologi din Institu-
tul Regional de Oncologie Iași
(Angela Dăscălescu și Cătălin
hemato- Dănăilă), colectiv aflat în plină
ascensiune profesională.
oncologică
Programul reuniunii a fost
structurat pe trei secţiuni. Prima
a fost dedicată abordării leuce-
din ţara miei acute limfoblastice (LAL) la
adulţi, refractară sau în recădere
noastră.
după transplant, privită prin ex-
perienţa colectivului de la Iași și a
Sonografia transcraniană
în diagnosticarea bolii Parkinson
Sonografia transcraniană identificat un test specific folosit
poate fi de ajutor în în practica uzuală, progresul teh-
stabilirea diagnosticului nologic și cunoștinţele din ultimii
diferenţial de boală ani au popularizat unele metode
Parkinson și în depistarea care pot veni în ajutor medicilor.
pacienţilor la risc de a Astfel, Federaţia Europeană a So-
cietăţilor Neurologice și secţiunea
dezvolta această maladie.
europeană a Societăţii pentru Tul-
burările de Mișcare au stabilit că
D iagnosticul bolii Parkinson
(BP) este stabilit pe baza
anam­nezei, examenului fizic și ne-
sonografia transcraniană (TCS)
este recomandată în diagnosticul
diferenţial al BP, al sindroamelor
urologic al pacientului. Deși nu s-a parkinsoniene atipice și al celor
Progrese în
Hemato-
Oncologie
celui din SUUB și ilus-
trată prin prezentări de
cazuri clinice sugestive.
Spre deosebire de forma
pediatrică, înalt responsi-
vă la tratament, această for-
mă de LAL se asociază cu o rată
semnificativ mai mică de remisi-
uni, de durată scurtă.
Succese și prudenţă în LAL
Având în vedere limitele chi-
mioterapiei utilizate până în pre-
zent, s-a pus accentul pe progre-
sele terapeutice mai recente în
formele de LAL cu limfocite B,
atât Ph+, cât și Ph-. De exemplu,
progresele imunoterapiei umora-
le, cum ar fi: anticorpul monoclo-
nal bispecific blinatumomab (an-
ti-CD19 și anti-CD3) și anticorpul
monoclonal cuplat cu o imuno-
toxină inotuzumab ozogamicin
(anti-CD22+calicheamicin), uti-
lizaţi în corelaţie cu nivelul BMR
măsurat prin diverse metode.
Rezultatele acestora: rata de re-
misiuni complete: 30-40%; rata
de boală minimă reziduală BMR
negativă: 70-80%; supravieţuirea
medie: șapte luni. Acești produși
au adus o contribuţie terapeuti-
că și la pacienţii vârstnici (circa
20% dintre adulţii cu LAL), dar au
fost subliniate efectele adverse,
precum neurotoxicitatea și sin-
dromul de eliberare de citochine
în cazul blinatumomab și boala
veno-ocluzivă hepatică în cazul
secundare și în evidenţierea pa-
cienţilor la risc de a dezvolta BP.
Despre această metodă s-a discu-
tat și în cadrul Școlii de Iarnă de
Boală Parkinson și alte tulburări
de mișcare de anul acesta.
Datele din literatură arată că
hiperecogenitatea marcată a sub-
stanţei negre (SN) a fost detectată
și la 9% dintre subiecţii sănătoși,
la toate grupele de vârstă, și nu se
corelează cu severitatea bolii sau
cu gradul deficitului dopaminer-
gic detectat prin neuroimagistică
funcţională.
Un studiu desfășurat în 2010 a
evidenţiat că pacienţii sănătoși la
care s-a remarcat hiperecogenita-
tea substanţei negre prin metoda
ultrasonografică prezintă risc de
20 de ori mai mare de a dezvolta
trăsături specifice BP. În plus, se
asociază și cu alţi factori de risc,
precum sexul masculin, vârsta
înaintată, prezenţa mutaţiilor
inotuzumab. Aceste efecte adver-
se obligă la o monitorizare atentă
și avizată și la o serie de măsuri
preventive în administrare, ca,
de exemplu, asocierea de chimi-
oterapie pentru reducerea masei
celulare leucemice.
Programul a inclus și prezenta-
rea unui caz clinic de recădere izo-
lată în sistemul nervos central cu
leucemie meningeală, prilej pen-
tru trecerea în revistă a opţiuni-
lor terapeutice actuale la astfel de
cazuri.
Secţiunea următoare a con-
stat din intercalarea unei teme de
oncologie generală, iar cea de a
treia a avut ca temă generală „Ac-
tualităţi în tratament și abordare
în urgenţă în limfoamele maligne
non-Hodgkin și mielomul multiplu”.
Achiziţii în limfomul
mantalei
Dintre limfoamele non-Hodg-
kin a fost selectat pentru prezen-
tare limfomul mantalei. Entitate
interesantă din punct de vedere
clinic prin polimorfismul manifes-
tărilor și al evoluţiei, adeseori agre-
sivă, această proliferare malignă a
unei anumite categorii de limfo-
cite B din structura ganglionului
limfatic a cunoscut în ultimii ani
achiziţii terapeutice deloc neglija-
bile, care au permis chiar prelun-
girea duratei de viaţă a pacienţilor.
Este vorba de produși fo-
losiţi cu succes în alte boli
LRRK2 și SNCA sau istoricul fa-
milial pozitiv.
La o treime dintre pacienţii cu
diferite forme de parkinsonism
se remarcă prezenţa hiperdensi-
tăţii nucleului lenticular, mărirea
ventriculului III și creșterea di-
ametrelor coarnelor frontale ale
ventriculilor laterali.
Capcane diagnostice
Hiperdensitatea SN poate fi
prezentă unilateral sau asime-
tric bilateral. Dintre capcanele
diagnostice s-au amintit: ecoge-
nitatea normală, care indică mai
curând altă patologie, precum
atrofia multisistemică (AMS), și
nu BP idiopatică; de asemenea,
dilatarea peste 10 mm a nucleu-
lui lenticular, în combinaţie cu
hiperecogenitatea acestuia sunt
sugestive pentru paralizia supra-
nucleară progresivă (PSP); hiper­
ecogenitatea ganglionilor bazali
VIA�A MEDICALĂ 11
12 mai 2023 l Nr. 19
hemato-oncologice, precum le-
nalidomida, bortezomid, dar mai
ales inhibitorii de tirozinkinază
Bruton (ibrutinib, acalabrutinib,
zanubrutinib), venetoclax, ritu-
ximab, ca tratament prelungit de
întreţinere a remisiunii. De ase-
menea, se folosesc cu succes anti-
corpi bispecifici (blinatumomab,
mosunetuzumab, glofitamab+obi-
nutuzumab) în cazul recăderilor
după mai multe linii de tratament,
inclusiv cu inhibitori de tirozin-
kinază Bruton, dar și imunotera-
pia cu limfocite CAR-T, aflată la
începuturile ei în ţara noastră.
De menţionat importanţa tran-
splantului autolog de măduvă osoa-
să ca tratament de consolidare, ca
și a dozelor mari de cytosar în for-
mele cu histopatologie agresivă la
pacienţii eligibili. Toate acestea au
făcut ca durata medie de viaţă a în-
tregii populaţii de pacienţi cu lim-
fom al mantalei să crească de la doi
ani în 1990 la zece ani în prezent.
O altă categorie abordată a
fost cea a limfoamelor cutanate
cu celule T (mycosis fungoides,
sindrom Sezary) în care produși
noi aprobaţi pentru utilizare și
accesibili în România, precum
anticorpii monoclonali mogamu-
lizumab, anti-CCR4 (receptor
pentru citochine) și brentuximab
vedotin (anti-CD30), constituie
progrese terapeutice reale, deși nu
spectaculoase.
Dr. Radu Gologan
poate fi regăsită în sindroame par-
kinsoniene atipice.
Atunci când modificările de
ecogenitate ale substanţei negre
coexistă cu cele ale nucleului lenti-
cular, capacitatea de diferenţiere
între BP și AMS/PSP depășește
90%. Hiperecogenitatea bilaterală
marcată a SN e prezentă la peste
90% dintre pacienţii cu degene-
rescenţă corticobazală (DCB) și
este principala trăsătură care di-
ferenţiază această entitate de PSP.
În tremorul esenţial, dificil de di-
ferenţiat de forma tremorigenă a
BP, SN prezintă ecogenitate nor-
mală, mai ales în stadiile precoce,
și nu apar nici alte modificări.
Astfel, deși în practica curen-
tă nu e valorificat întregul poten-
ţial al TCS, aceasta reprezintă
una dintre cele mai importante
metode imagistice în patologia
de tip extrapiramidal, fiind un in-
strument util în numeroase studii
clinice de diagnostic diferenţial
al BP. Poate fi, de asemenea, uti-
lă în identificarea preclinică a
populaţiei la risc de a dezvolta BP
și are avantajul de a fi mai puţin
costisitoare și mai puţin invazivă
decât SPECT (tomografia cu emi-
sie de pozitroni).
Dr. Alexandra Mihai
12 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
Rolul ecografiei în
dermatologie
Peste 100 de specialiști din
ţară și de peste hotare au
participat, la Cluj-Napoca,
la conferinţa „Ecografia în
dermatologie”.
I
mplementată nu de foarte
mult timp în ţara noastră,
ecografia dermatologică
este folosită, potrivit prof.
dr. Maria Crișan, la Cluj-Napoca,
Timișoara, Iași și Târgu Mureș.
„Am pornit prezenta conferinţă
de la faptul că tot mai mulţi pa-
cienţi au încredere în ecografia
cutanată. Ea va fi extinsă în toa-
te serviciile de dermatologie nu
numai pentru partea medicală,
ci și pentru cosmetologie. (...) Se
recomandă ca înainte de orice
procedură cosmetică să se facă un
mapping sonografic, pentru a evi-
ta, din start, anumite complicaţii,
efecte secundare nedorite. Acest
lucru trebuie făcut și pentru a ști
unde trebuie să injectăm și cât, să
vedem dacă au fost sau nu injec-
tări anterioare”, a explicat prof.
dr. Maria Crișan.
Au fost trei zile pline (21-23
aprilie), în care au fost puse în
discuţie aspectele de bază ale eco-
grafiei dermatologice. Dr. Mihai
Socaciu a evidenţiat detaliile teh-
nice pentru îmbunătăţirea calităţii
imaginilor. Acestea sunt: alegerea
celei mai bune probe, utilizarea ce-
lei mai bune frecvenţe, a metode-
lor pentru a îmbunătăţi contrastul
și rezoluţia temporală.
Histopatologia, aliatul în
diagnosticarea tumorilor
Un al subiect dezbătut a fost
patologia pielii. În acest context,
prof. dr. Diana Gaitni a evidenţiat
anomaliile congenitale, patologiile
inflamatorii și infecţioase, masele
tumorale benigne și maligne, lezi-
unile posttraumatice, pielea nor-
mală și anatomia unghiilor.
PROMO
Dr. Bogdan Cheban și dr.
Maria Bungărdean s-au oprit asu-
pra tumorilor pielii. Ei au arătat
că diagnosticul bun și buna clasi-
ficare a tumorilor pielii au la bază
examinarea histopatologică deta-
liată. Aceasta include morfologia
tumorilor, arhitectura lor, statusul
diferenţelor, activitatea mitotică.
Tehnicile imagistice și cele
non-invazive pentru gestionarea
patologiilor pielii – în special pen-
tru cancerele de piele – au fost și
ele aduse în discuţie de prof. dr.
Andrada Savianu. Lucrarea sa a
prezentat cele mai noi aplicaţii,
printre care se numără fotografia
digitală, sonografia ecografică,
tehnici ale impedanţei electrice
sau spectroscopia Raman. Medi-
cul a arătat că, în dermatologie,
folosirea tehnicilor imagistice
non-invazive îmbunătăţește acu-
rateţea diagnosticului, optimi-
zând astfel tratamentul. Pe de
altă parte, însă, prof. dr. Andrada
Savianu a recunoscut că aceste
tehnici sunt oarecum limitative
din cauza costurilor prea ridica-
te și a nevoii de specialiști foarte
bine calificaţi.
De la sonar la inteligenţă
artificială
Programul știinţific al reuni-
unii a inclus și o sinteză a istoriei
ecografiei ca procedură imagisti-
că. Introdusă în practica clinică
după cel de-al Doilea Război Mon-
dial, principiile metodei sunt cele
ale sonarului folosit în Marină
pentru a detecta submarinele, a
Reuniuni medicale
arătat prof. dr. Radu Badea. Ace-
lași principiu, sonolocation, este
folosit în natură de vietăți, cum
sunt delfinul și balena.
Conceptul de ecografie clinică
a fost folosit întâi în neurologie,
pentru detectarea hematoamelor
posttraumatice, sau în oftalmolo-
gie, pentru detectarea dezlipirii
retinei. Mai târziu, ecografia își
găsește aplicaţii în obstetrică-
ginecologie pentru a evalua starea
fetusului, vârsta, dar și pentru a
pune în evidenţă eventualele mal-
formaţii anatomice. Ulterior, eco-
grafia Doppler devine standard
cardiologic non-invaziv.
Principalele aplicaţii ale eco-
grafiei dermatologice vizează
boli precum psoriazisul, cele cos-
metologice, cancerele de piele.
În încheierea prezentării sale,
profesorul Badea a subliniat că,
datorită inteligenţei artificiale,
dezvoltarea ecografiei este rapidă.
Astfel, și un diagnostic este foarte
ușor de pus.
Tehnicile non-invazive
s-au diversificat
Prof. dr. Alina Ioana Halip a
vorbit despre folosirea tehnici-
lor imagistice pentru leziunile
circumscrise și cronice ale pielii
și mucoasei. Ideea de la care se
pornește este cea a diversificării
metodelor non-invazive. Acestea
pot include dermoscopia, video­
dermoscopia și, nu în ultimul
rând, ecografia de înaltă frecven-
ţă. Dermoscopia poate îmbunătă-
ţi detectarea cancerului de piele,
dar și evidenţierea leziunilor
benigne ale pielii sau mucoasei.
Videodermoscopia poate fi folo-
sită la stocarea imaginilor, la ex-
tragerea și evaluarea mostrelor
pentru a se putea distinge clar
melanomul de alte false tumori
pozitive.
La rândul său, dr. Diana Crișan
a adus în discuţie ecografia de înal-
tă frecvenţă ca metodă modernă.
Aceasta este o unealtă histologică
utilă în evaluarea diferitelor tera-
pii anti-aging, cu aplicaţii în dome-
niile farmacologiei și ale derma-
to-cosmeticii. În completare, prof.
dr. Ximena Wortsman a prezentat
cazuri comparative, în care au fost
folosite frecveţe de 18-24 MHz,
respectiv de 70 MHz.
Faţa, un areal provocator
Dr. Alexandru Badea și dr.
Dinu Dumitrașcu și-au axat dis-
cursul pe arealul plin de provocări
care este faţa, din cauza particu-
larităţilor anatomice. Cei doi au
arătat că ecografia este device-ul
folosit în punerea în evidenţă a
structurilor anatomice și a zonelor
periculoase ale feţei.
Prof. dr. Maria Crișan s-a
oprit asupra tulburărilor infla-
matorii cronice ale integumen-
tului și importanţei ecografiei
în leziunile pielii la pacienţii cu
sclerodermie. Totodată, ea a vor-
bit și despre utilizarea acestei
metode pentru monitorizarea
activităţii psoriazisului, identifi-
carea unor posibile modificări ale
unghiilor sau pentru monitoriza-
rea răspunsurilor la evaluarea
terapeutică sau la tratamentele
biologice sistemice.
Un subiect extrem de interesant
a fost cel despre sonografia unghiei.
În acest context, prof. dr. Ximena
Wortsman a evidenţiat patologiile
care afectează unghiile și ţesuturi-
le. O altă temă de interes abordată
de aceasta a fost rolul ecografiei în
estetica feţei și complicaţiile sale.
Cu acest prilej, ea a vorbit despre
materialele cosmetice de umplere
care pot produce complicaţii ime-
diate, pe termen mediu sau lung.
Între acestea figurează orbirea (la
șapte ore de la injectarea cu acid
hialuronic), necrozele epidermale,
edemele, reacţiile sarcoidale gra-
nulomatoase și chiar desfigurarea
(după injectarea de ulei de silicon).
Schimbând arealul discuţiilor,
dr. Claudia Gonzalez a prezentat o
lucrare despre ecografia leziunilor
cutanate benigne. Au fost vizate
chisturile epidermice, cele capilare,
dermoide, lipoamele, neurofibroa-
mele. Din programul știinţific nu a
lipsit nici subiectul ecografiei vene-
lor periferice. Astfel, dr. Mihai So-
caciu a vorbit despre bolile venoa-
se periferice (varice, decolorarea
pielii, dermatite, ulcere etc.), dar și
despre sindromul posttrombotic.
Demostene Șofron
Foto: facebook.com/edusontv.net
Ars medici
Infecţii
asociate
DCI T
Tratament
ratament
Pacienţii trataţi cu succes, prin îndepărtarea completă a
dispozitivului și o cură completă de antibiotice, pot avea
un prognostic similar cu pacienţii care nu au fost niciodată
infectaţi.
D
ispozitivele cardiace
implantabile (DCI) in-
clud stimulatoarele car-
diace, defribrilatorul
implantabil și dispozitivele de re-
sincronizare cardiacă.
Terapia antimicrobiană
Pentru pacienţii care prezintă
bacteriemie, se recomandă iniţi-
erea terapiei antimicrobiene em-
pirice ample care să acopere atât
microbii Gram-pozitivi, cât și pe
cei Gram-negativi, până la iden-
tificarea microorganismului res-
ponsabil. 97% dintre pacienţii care
prezintă fie infecţie de buzunar, fie
endocardită pot fi vindecaţi după
extracţia combinată a sondelor și
terapia cu antibiotice. Se recoman-
dă o cură completă de antibiotice
pentru a trata buzunarul dispozi-
tivului și/sau infecţia sistemică și
endocardita valvulară. După în-
depărtarea dispozitivului cardiac
(DC) și a sondelor, antibioticele
sunt mai eficiente în eradicarea
infecţiei. Având în vedere că stafi-
lococii sunt cei mai frecvenţi mi-
crobi și că aproape jumătate dintre
ei sunt rezistenţi la meticilină,
vancomicina trebuie administrată
iniţial ca terapie antibiotică empi-
rică de acoperire, până la identifi-
carea agentului patogen responsa-
bil. Pacienţilor cu infecţii cauzate
de tulpini stafilococice sensibile la
meticilină li se poate administra
cefazolină sau nafcilină, cu între-
ruperea vancomicinei. Aceasta
din urmă trebuie continuată la
Prognostic și concluzii
Infecţia asociată DCI are o mortalitate în spital sau la 30 de zile de 5-8%. Mortalitatea este mai mare pentru
pacienţii cu comorbidităţi semnificative, cu endocardită DC, mai degrabă decât infecţia de buzunar și pen-
Figura. Strategii terapeutice pentru pacienţii cu infecţii asociate dispozitivelor cardiace
implantabile (3)
pacienţii cu infecţie cauzată de stafi-
lococi rezistenţi la meticilină (2,4).
Deși niciun studiu clinic nu a
testat durata minimă a antibiote-
rapiei, în general este recomandată
o cură de 14 zile după extragerea
sondelor pentru infecţia buzuna-
rului DC, respectiv de 10 zile – pen-
tru eroziunea buzunarului. Pentru
pacienţii cu infecţie sistemică fără
implicare valvulară, se recoman-
dă minimum 14 zile de terapie
antimicrobiană parenterală după
extracţia DC infectat. Durata tera-
piei antibiotice trebuie să fie de cel
puţin patru-șase săptămâni pentru
infecţii complicate, inclusiv endo-
cardită, embolie septică, osteomie-
lită și bacteriemie persistentă, în
ciuda îndepărtării dispozitivului și
a terapiei antibiotice iniţiale adec-
vate; durata acesteia ar trebui cal-
culată din ziua extragerii sondelor
sau a hemoculturii negative (indi-
ferent care a avut loc ultima dată).
În special pacienţii cu bacteriemie
stafilococică au nevoie de hemocul-
turi repetate pentru a documenta
eradicarea infecţiei (1,4).
În anumite circumstanţe, tera-
pia antibiotică pe termen lung și
îngrijirea locală a rănii sunt utili-
zate ca terapie paliativă la anumiţi
pacienţi cu infecţie asociată DCI,
dar care au un risc foarte mare
pentru îndepărtarea dispozitivu-
lui – cum ar fi probabilitatea mare
de a necesita extracţie chirurgica-
lă, incapacitate de reimplantare,
riscul continuu de reinfecţie din
cauza altor surse de infecţie sau o
speranţă de viaţă mai mică de un
an. Alegerea terapiei antimicrobi-
ene și dozarea sunt empirice. Re-
zultatul pe termen lung al acestei
abordări este necunoscut și ea este
luată în considerare numai atunci
când managementul convenţi-
onal este contraindicat sau este
mai puţin favorabil unui pacient
cu un risc mare de extracţie a DC
implantat. Terapia antibiotică su-
presivă pe termen lung este o abor-
dare paliativă care ar trebui să fie
ultima opţiune, în comparaţie cu
abordarea recomandată de extra-
gere a sondelor, care este conside-
rată curativă (4).
Îndepărtarea dispozitivului
Tratarea cu succes a infecţiilor
sistemice sau locale asociate DCI
necesită îndepărtarea completă a
tuturor părţilor sistemului, precum
și a sondelor reziduale non-func-
ţionale. Terapia cu antibiotice
fără îndepărtarea dispozitivului a
fost asociată cu o creștere de șap-
te ori a mortalităţii la 30 de zile.
Procedura de extracţie ar trebui
făcută fără întârzieri inutile, după
diagnosticarea infecţiei DC im-
plantat. Extracţia transvenoasă
a sondelor în decurs de trei zile
de spitalizare are ca rezultat o
mortalitate intraspitalicească
semnificativ mai mică și spita-
lizări mai scurte la pacienţii cu
infecţii asociate DC implantat.
Infecţia sistemică a fost un pre-
dictor important pentru creșterea
mortalităţii de toate cauzele (3,4).
tru pacienţii cărora
nu li se îndepărtează
complet dispozitivul
cardiac. O întârzie-
re în îndepărtarea
dispozitivului duce
la un prognostic mai
sever. Mortalitatea
pe termen lung la pa-
cienţi după infecţia
dispozitivului este de
1,5-2,4 ori rata mor-
talităţii la pacienţii
neinfectaţi, care este
de 6-15% la 1 an și de
14-33% la 3 ani. (3).
Extragerea transvenoasă per-
cutană este metoda de primă ale-
gere, deoarece complicaţiile majore
și mortalitatea sunt semnificativ
mai mici comparativ cu abordările
chirurgicale deschise. Metoda este
preferată chiar și în prezenţa vege-
taţiilor >10 mm atașate sondelor.
La pacienţii cu infecţie sistemică și
vegetaţii mai mari de aproximativ
20 mm, poate fi luată în conside-
rare extracţia chirurgicală deschi-
să sau aspiraţia percutană cu un
circuit extracorporeal. Scopul este
de a reduce sarcina generală „ve-
getativă” și riscul de embolizare a
materialului infecţios în circulaţia
pulmonară (3).
În cazul infecţiilor DC cu elec-
trozi epicardici, se recomandă
îndepărtarea completă a sondei
în caz de implicare certă, pe baza
analizei individuale de risc. Pentru
infecţia localizată a buzunarului,
fără implicarea certă a sondei epi-
cardice distale, este de preferat
tăierea sondei printr-o incizie se-
parată, departe de buzunarul dis-
pozitivului. În caz de bacteriemie
ocultă sau de fungemie, rezultatele
examinării microbiologice influ-
enţează terapia ulterioară (3).
În general, o singură hemocul-
tură pozitivă fără alte dovezi clinice
de infecţie nu ar trebui să ducă la în-
depărtarea dispozitivului cardiac.
Cu toate acestea, Staphylococcus
aureus ar trebui să fie întotdeauna
considerat un agent patogen și ar
trebui efectuată evaluarea unei sur-
se probabile (4). Îndepărtarea com-
pletă a DC este indicată la pacienţii
cu endocardită infecţioasă fără
implicarea certă a dispozitivului.
După îndepărtarea dispozitivului
și a sondelor, este crucială efectu-
area unei debridări meticuloase a
buzunarului dispozitivului cu exci-
zia completă a capsulei fibrotice, cu
îndepărtarea întregului material de
sutură și irigarea ulterioară a plăgii
cu soluţie salină sterilă (1,3).
Implantarea unui nou
dispozitiv
Reevaluarea necesităţii unui
nou DCI este imperativă după în-
depărtarea unui dispozitiv infectat.
Este posibil ca anumiţi pacienţi
să nu mai îndeplinească criteriile
pentru reimplantarea unui nou DC
sau să refuze implantarea unuia
nou (4).
VIA�A MEDICALĂ 13
12 mai 2023 l Nr. 19
Momentul optim de înlocuire
a dispozitivului este necunoscut.
Nu există date din studii prospec-
tive privind acest moment și riscul
de recidivă a infecţiei. Un nou im-
plant de dispozitiv poate fi amânat
în mod rezonabil până când hemo-
culturile sunt negative timp de 72
de ore, deși implantarea ar trebui
amânată dacă pacientul are o altă
sursă de infecţie activă. Implan-
tarea dispozitivului de înlocuire
trebuie efectuată într-o zonă alter-
nativă, precum partea controlate-
rală, sau folosind implantare epi-
cardică ori subcutanată. Anumite
studii au sugerat că implantarea
în aceeași zi este fezabilă pentru
pacienţii cu infecţii izolate ale bu-
zunarului și că nu este asociată cu
rezultate adverse (4).
Pentru pacienţii
stimulodependenţi,
stimularea cardiacă
temporară este necesară
ca o punte pentru
reimplantarea unui nou
dispozitiv permanent.
Stimularea epicardică este o
opţiune, dar a fost asociată
cu o mortalitate mai mare.
O alternativă adoptată în mod
obișnuit este stimularea temporară
folosind o sondă de stimulare cardi-
acă permanentă introdusă pe calea
venei jugulare interne și conectată
la un generator de puls extern, re-
utilizat, uneori numită stimulare
semi-permanentă. Această aborda-
re permite pacienţilor să aștepte
în siguranţă implantarea unui nou
dispozitiv timp de 3 până la 14 zile,
în funcţie de starea clinică. Pentru
pacienţii cu defibrilator cardiac cu
un risc ridicat de moarte cardiacă
subită, defibrilatorul portabil (Life-
Vest, ZOLL) este o opţiune ca o pun-
te către reimplantare (4) (Figura).
Dr. Corina-Maria
Mitroi-Maxim1,
dr. Maria-Valentina Pagău2,
dr. Raluca-Elena Slujitoru1,
dr. Ana Alexandra Dumitru-
Mateescu1,
dr. George-Răzvan Maxim2
1. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase
Constanţa
2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
„Sf. Apostol Andrei” Constanţa
Material preluat din volumul „Boli
infecţioase 2022 – Patologia infecţioasă în
pandemie”, editat de „Viaţa Medicală”.
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro.
 14 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Joaquin Phoenix este minu-
nat în rol de persoană cu pa-
ranoia, Jane Fonda este mai
vivace ca niciodată, iar Ben
Affleck se luptă să-și regă-
sească fiica într-un thriller
captivant.
Toate fricile lui Beau
Regia: Ari Aster.
Cu: Joaquin Phoenix.
După moartea subită a ma-
mei sale, Beau nu se simte bine
– paranoia îi îngreunează viaţa
și medicamentele pe care i le
prescrie terapeutul nu par a fi o
soluţie bună. În cele din urmă,
este nevoit să-și depășească cele
mai întunecate frici pentru a-și
îndeplini visele.
Clubul femeilor
dezlănţuite 2
Regia: Bill Holderman.
Cu: Jane Fonda, Diane Keaton,
Mary Steenburgen, Andy Garcia,
Candice Bergen.
Mult așteptata continuare
le urmărește pe cele patru prie-
tene la cataramă în excursia pe
care nu au avut-o niciodată – în
romantica Italie. Când lucrurile
o iau razna și secrete bine ascun-
se ies la iveală, vacanţa lor rela-
xantă se transformă în aventura
vieţii lor.
În transă
Regia: Robert Rodriguez.
Cu: Ben Affleck, William
Fichtner, Alice Braga.
Amatorii de thrillere și mis-
ter vor fi încântaţi de acest film.
Acesta spune povestea lui Daniel
Rourke (Ben Affleck), un detec-
tiv care trebuie să deslușească un
mister ce leagă dispariţia fiicei
lui de un program secret capa-
bil să infiltreze noi realităţi în
subconștientul oamenilor.
Redacţia
Teatrul Naţional din
București prezintă
spectacolul „Caragiale
altfel”. Un one-man show,
având la bază texte mai
puţin cunoscute ale marelui
scriitor român.
Nicolae Urs, un actor cu o ac-
tivitate bogată, la o vârstă respec-
tabilă, are curajul de a realiza un
spectacol original, cu și despre
I.L. Caragiale. În Caragiale altfel,
cu umor și aplicaţie, el prezintă
texte mai puţin cunoscute ale ma-
relui scriitor. Decorul este unul
simplu, fără elemente ajutătoare,
iar actorul se prezintă pe scenă
singur, spectacolul fiind un one-
man show. Uneori cântă, alteori
dansează, strigă, pentru a întipări
Portrete feminine
Muzeul Municipiului
București propune două
expoziţii tematice, care pot
fi vizitate până la 28 mai.
C
olecţia de Artă „Ligia
şi Pompiliu Macovei”,
parte a Muzeului Mu-
nicipiului București
(MMB), invită publicul iubitor de
artă să descopere, până la 28 mai
a.c., o serie de lucrări mai puţin cu-
noscute ale Ligiei Macovei. Discret
amplasate în spaţiul casei, acestea
sunt reunite sub genericul „Ligia
Macovei în colecţii private”.
Continuând să scoată în evi-
denţă importanţa colaborării din-
tre instituţiile publice și colecţio-
narii privaţi și promovând ideea
caselor de artist, secţia de artă a
Gh. Tattarescu - Femeie cu tamburină
Ţ
FIC IU
Norul aparţinătorului
OZA DE
NE
la tinereţe
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Și ea v-a zis să scoateţi o foaie
de hârtie, dar tu știai din ce mate-
rie urmează să vă dea test, pentru
că îţi plăcea biologia de clasa a
noua, numai că pe foaie ai scris tot
ce-ţi trecea prin minte în ziua ace-
ea, când ai așteptat pe hol, la lif-
turi, să iasă profesorul doctor din
operaţie și să-ţi spună câte kilo-
grame a avut tumoarea tatălui tău,
te simţi vinovată pentru că nu ai
căutat niciodată în DEX cuvântul,
de parcă ţi-a fost frică de maligni-
tatea lui, oricum tu nu aveai voie în
sala de operaţie, făceai analiză de
cuvinte, ce frumos suna în mintea
ta blocul operator, îţi și imaginai
o clădire cu paisprezece etaje, cu
patru lifturi pe fiecare aripă, une-
le opreau doar la etajele cu soţ, iar
altele la cele fără soţ și uite cum se
Un altfel de Caragiale
Nicoale Urs în „Caragiale altfel”
Foto: Florin Ghioca
în mintea spectatorului de azi
problemele politice, culturale ale
vremii.
Ligia Macovei
Muzeului Municipiului București
reintegrează în spaţiul său o se-
rie de lucrări de grafică ale Ligiei
Macovei. Acestea aparţin colecţiei
Eduard Uzunov, iar evenimentul
vine în continuarea altor două,
organizate în 2022, în colabora-
re cu Galeria de artă Rotenberg-
Uzunov: o expoziţie cu ilustraţii la
creaţia literară a lui Tudor Arghezi
și lansarea unui album cu lucrările
artistei.
Prezentul eveniment oferă pu-
blicului ocazia de a se bucura de
creaţii artistice accesibile în mod
obișnuit unui cerc mai restrâns de
iubitori de artă. În cadrul verni-
sajului, posesorul desenelor pre-
zentate a anunţat că urmează să
le doneze MMB, pentru ca acestea
să poată fi expuse în cadrul Casei
Macovei.
naște o comedie romantică unde
personajele principale sunt me-
dici rezidenţi, ţi s-a răcit cafeaua,
ai uitat complet de ea, butonezi
telecomanda cu gândul la comedii
romantice și te oprești când ajungi
pe canalul Diva, e o scenă în care
un tată își îmbrăţișează fiica, cei
doi se află în bucătărie, el soarbe
cafea dintr-o cană, iar tu faci un
pact în secunda aceea și le promiţi
celulelor tale olfactive că, dacă îţi
mai amintesc vreodată de mirosul
de clor și de dezinfectantul de pe
holul spitalului, o să le dezmoște-
nești, te bântuie imaginea acelui
hol unde circulă curenţii de aer
ridicându-se din casa liftului ne-
folosit de la etajul șase, aerul rece
trece prin materialul subţire al pi-
jamalelor taţilor cu sondă urinară,
Medic-Medicină-Cultură
Spectacolul este, de fapt, un Tache Ionescu, pe care Caragiale
lung monolog în care actorul, sub l-a lăudat, numindu-l „gură de aur”,
masca lui Caragiale, se întreţine sperând că va fi ales senator pe lis-
cu publicul, dovedind că multiplele tele Partidului Conservator Demo-
probleme cu care se zbătea marele crat (el, care toată viaţa a susţinut
scriitor persistă și azi, sub alte for- că nu va aparţine niciunui partid).
me. Corupţia, nedreptatea, dema- Pornind de la un articol în care
gogia, minciuna, hoţia au existat și Caragiale scrie cum trebuie să fie
există și astăzi, deși ele au fost com- actorii pe scenă – adică să îl aibă
bătute, ironizate strașnic. Actorul pe „dracul în ei” –, în spectacolul
alternează momente mai acide și de la TNB, Nicolae Urs are tea-
mai dramatice cu povestiri despre trul în sânge. Reușește, astfel, să
Mihai Eminescu, Octavian Goga ţină vie atenţia spectatorilor timp
(aflat în închisoare la Aiud), Barbu de un ceas și ceva și să readucă
Ștefănescu Delavrancea și Cella în memorie crâmpeie din viaţa
Delavrancea, de a cărei muzicali- atât de agitată a lui I.L. Caragiale.
tate e fermecat. Se ferește să atingă Cinste lui!
subiecte precum Veronica Micle și Candid Stoica
Portrete de
familie și creaţii
religioase
O altă casă de ar-
tist – al cărei sediu
este în așteptarea re-
abilitării și renovării,
dar al cărei patrimo-
niu este periodic scos
în evidenţă și recon-
textualizat în cadrul
diferitelor expoziţii
tematice – este Casa
Memorială Gheorghe
Tattarescu, aflată
și ea în subordinea
MMB. Muzeografa
Rodica Ion ne propu-
ne, la Palatul Suţu,
tot până la 28 mai
2023, o incursiune în
„Portretul feminin în
opera lui Gheorghe Ligia Macovei
Tattarescu”.
Prin această expoziţie-meda- stau alături de creaţii de factură
lion avem o imagine artistică, dar religioasă și multe schiţe folosite
și istorică, asupra operei finite, dar ca etape de lucru în cadrul am-
și a modului de lucru al pictorului plelor proiecte de pictură murală
care, alături de Theodor Aman, a bisericească.
fost deschizător de drum pentru Acest parcurs al creaţiei de
arta plastică românească. Ne sunt la un desen la o lucrare finaliza-
prezentate portrete de familie sau tă este întotdeauna fascinant, iar
ale unor tinere anonime, în care ar- expoziţiile dedicate lui Tattarescu
tistul își dă măsura talentului prin ne dau de fiecare dată prilejul să
compoziţie, detalii și ţinuta perso- îl analizăm și să încercăm să îl
najelor („Femeie tânără cu salbă”, înţelegem.
Dr. Raluca Bulea
,,Femeie cu tamburină”). Acestea
acei taţi care primesc un diagnos- fine de nisip se adună în spatele
tic nedorit de nimeni și care strâng ochilor tăi, parcă ai vedea cuvintele
mâna unor medici oncologi, șiruri profesorului cum se lovesc, ca niște
de bărbaţi uniţi de fire nevăzute mingi de ping-pong, de linoleumul
ce alcătuiesc o reţea pe care tu ești albastru proaspăt dezinfectat, cum
prea obosită să o mai înţelegi, așa ricoșează în timpanele tale, ce ches-
cum erai de obosită în după-amia- tie!, o fi și asta o abilitate care se
za aceea de iulie, când te strădu- dobândește în timp, ca doctorul să
iai să reţii fiecare cuvânt rostit de te facă să te simţi vinovat, tu, apar-
profesorul doctor, când te simţeai ţinător fără obiectul muncii, cum
vinovată ca în clișeul ăla cu elevul adică, nu prea te-a văzut prin peisaj,
prins cu lecţia neînvăţată, dar mie definiţi peisaj, îţi vine să-i spui.
mi-a plăcut biologia într-a noua, ai Tina Ion
vrea să strigi pe hol și vocea ta să Fragment din proza scurtă cu
răsune la celălalt capăt al firului, același titlu. Continuarea pe
în receptorul unui telefon cu fise www.viata-medicala.ro
de pe peretele aceluiași hol traver-
Pentru a participa la selecţie,
sat de pacienţi, medici, asistente puteţi trimite microficţiuni la adresa
și aparţinători, numai că particule florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
15

Dr. Cătălin
În România lipsesc CARTE DE VIZITĂ:
aproximativ 200 de paturi l Șeful secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi de la
pentru copii, spune dr. Spitalul „Maria Sklodowska Curie” din București

Cîrstoveanu:
Cătălin Cîrstoveanu, care lC  onferenţiar la Universitatea de Medicină și Farmacie
și-a exprimat speranţa că „Carol Davila”, București
anul acesta numărul lor va lV  isiting doctor la peste 20 de spitale și universităţi

„Am lua
crește cu 100. Acest lucru ar internaţionale
însemna, potrivit medicului,
lL  ector și formator medici specialiști
„absorbţia” tuturor
pacienţilor cu probleme

Premiul Nobel
critice, fie că sunt prematuri,
fie că e vorba de patologie
malformativă de diverse

dacă am pune
tipuri.

Care sunt cele mai complicate ca-

degetul pe
zuri pe care le trataţi la Spitalul
„Maria Curie” din București?
Sunt unele cazuri care supun o anu-
mită rutină medicală. Adică sunt

problemă”
cazuri care, deși cartea spune că
nu există boala, ci există pacientul,
totuși, unele se aseamănă foarte
mult, și există o întreagă patologie
asociată. Cu cât [există] mai multe
insuficienţe de organ, cu atât mai atrage și personal în locul acela, va sunt planurile dv. pentru următo-
complicată [este] afecţiunea. Și atrage medicaţie, absolut tot ceea rii ani?
cu cât cresc mai mari [copiii], cu ce este nevoie pentru acești paci- Am planuri mari! Trebuie să ter-
atât lucrurile sunt mai complica- enţi. Dacă nu există infrastructură, minăm, în noiembrie anul viitor,
te. Cele mai frecvente malformaţii nici nu se va crea această cultură de extinderea secţiei, proiectul fi-
întâlnite la nou-născuţi sunt cele a ne trata toţi copiii acasă. ind mult diferit faţă de ce ne-am
cardiace. Dar am văzut și cazuri Aţi mers cu mulţi copii peste imaginat că vrem să facem acum
de tumori maligne neonatale, care Trimiţând hotare pentru a fi salvaţi. cinci ani. Am plecat de la faptul că
sunt din ce în ce mai des întâlnite. textul BINE la Vă amintiţi un caz care v-a trebuie să mai punem paturi ca ex-
Înainte erau „meteorice”. Acum 8844, puteţi ajuta în marcat cel mai mult? tindere. Dar de la cele 20 de paturi
foto: Fundaţia Vodafone România

întâlnim din ce în ce mai frecvent fiecare lună cu 2 euro Da, mi-aduc aminte de de reanimare în plus am ajuns să
de la cancere la nou-născuţi până la extinderea Secţiei mai multe! De obicei sunt refacem amfiteatrul spitalului, să
la probleme serioase cu afecta- de Terapie Intensivă copiii la care îmi bate ini- schimbăm posturile trafo, tablouri-
re gravă pe termen lung și foarte Nou-Născuţi de la ma mai repede – cazuri le electrice, să cumpărăm două ge-
lung, cum ar fi copiii care suferă de „Maria Curie”. la care se întâmplă lucruri neratoare, să proiectăm și o sală de
insuficienţă intestinală de diverse grave. Îmi aduc aminte de un operaţii, să extindem zona de far-
cauze. copil cu stop cardiac în avion, maceutică, de pregătire a nutriţiei
Care ar putea fi cauzele? Prima problemă, de naţional. Anul acesta sperăm să pe care l-am dus înapoi acasă, la și medicaţiei. De-a lungul timpului
Am lua Premiul Nobel dacă am infrastructură avem finanţate la toate secţiile de „Maria Curie”. Alt copil cu hemora- am învăţat ce înseamnă imagistica
pune degetul pe problemă. Noi nivel III din România, prin acest gie gravă traheală – din plămâni în de urgenţă... Vom pune un RMN
Ce probleme ar trebui rezolvate la proiect, încă 100 de paturi. Și asta trahee. Sângele curgea întruna pe
însă găsim rezultatele unor astfel în mijlocul secţiei! De asemenea, o
nivel naţional în neonatologie?
de probleme, concepute greșit la va însemna rapid absorbţia tuturor trahee, așa era boala respectivă, și să avem o zonă importantă de trai-
Prima problemă este gravă și este pacienţilor cu probleme critice, fie s-a întâmplat în avion. La alt copil,
nivel celular, vascular, unele cazuri ning pentru medici și asistente. O
fiind clar asociate cu problemecunoscută. Este vorba despre lip- că sunt prematuri, fie că e vorba s-a întâmplat, înainte să plecăm, să continuăm să investim în educa-
sa acută de paturi în spitale. Spe- de patologie malformativă de di- tot o hemoragie gravă pulmonară,
genetice. De exemplu, lipsa vilozi- ţie, nu doar la noi în secţie. Suntem
răm să o rezolvăm împreună cu verse tipuri. Absorbţia acestora va într-o secţie din spitalul nostru, dar
tăţilor intestinale este o problemă implicaţi în mai multe proiecte edu-
Ministerul Fondurilor Europene însemna din start, cred, scăderea ne-am asumat riscul să încercăm
genetică, se știe, și sunt foarte pu- caţionale prin toată România, dar și
și Ministerul Sănătăţii, prin aces- mortalităţii în România. Asta este să-l ducem [în străinătate]. Era
ţine cazuri în această lume. Acum în afara ţării. Un alt proiect major
avem un astfel de caz în secţiate proiecte mari PNRR. Lipsesc prima noastră problemă – de in- ultima lui șansă. Din fericire, am început de mai multă vreme este
noastră. aproximativ 200 de paturi la nivel frastructură, care întotdeauna va ajuns amândoi „întregi” la destina- să terminăm heliportul. Pandemia
ţie, iar copilul este foarte bine as- ne-a încurcat un pic, ca termene și
PROMO
tăzi. Mi-aduc aminte și de un copil finanţare, dar o să îl terminăm anul
pe care-l luasem dintr-un alt spital. acesta.
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE EDITURA MEDICHUB MEDIA
Atunci am avut întreruperi de cu- Ce va însemna pentru Spitalul
rent în spitalul respectiv. A trebui „Maria Curie” extinderea Secţiei

TR ATAT
să coborâm pe scări, cu o targă de de Terapie Intensivă Neonatală?
sute de kilograme. A fost o întreagă Probabil va dispărea lista noastră

’’
aventură, și pentru că am întârziat de așteptare, care întotdeauna este

de
în felul acesta, copilul nu a putut să de peste 10-15 pacienţi. Aproape
fie foarte bine pregătit. Iar în avion o să dublăm numărul de pacienţi
s-au întâmplat lucruri complica-

PEDIATRIE
te. Am oprit avionul, la decolare,
pentru că pacientul nu era deloc
într-o stare bună, erau și pasageri.
S-au speriat și ei odată cu mine, sau
poate mai mult ei decât eu. Era și
o cunoștinţă de-a mea prin avion,
din întâmplare, care mi-a spus apoi
EDIȚIA I „doctore, erai leoarcă tot”.
Mulţi pacienţi în continuare
pe liste
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA În medicină este nevoie și de cre-
dinţă sau este suficientă știinţa?
Credinţa te ajută să înveţi foarte
bine și să fii dedicat. Tot ea te ajută
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI 896 DE PAGINI
să ai speranţă că poate se întâmplă
ceva, în ciuda tuturor evidenţelor
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor negative. Să speri atunci când poa-
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume te toţi spun „nu se poate”. Te mai
din centre universitare de prestigiu din țară. ajută și să rămâi drept chiar dacă
Timpul diluează
intensitatea unor
astfel de întâmplări,
și sunt atât de multe...
O viaţă e o mică istorie.
în secţia noastră. Iar asta înseam-
nă literalmente, la nivel naţional,
reducerea mortalităţii. Asta s-a în-
tâmplat și când am făcut prima ex-
tindere de la 10-15 pacienţi la 27 cât
avem acum. Prin extinderea secţiei
vor fi 46 de paturi. Avem pe listele
noastre de așteptare mulţi pacienţi.
În tei ani, de când cuantificăm prin-
tr-o aplicaţie IT, aproape 100 de
pacienţi n-au avut parte niciodată
de tratament și au decedat în alte
spitale, așteptând. Asta este reali-
tatea. Nu am putut să-i primim în
timp util. Extinderea aduce un plus

500 lei
e faliment. Da, e un faliment, dar o
iau de la capăt.
cu taxa de transport inclusă Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro În calitate de șef al secţiei de Te-
rapie Intensivă Nou-Născuţi, care
major de siguranţă pentru pacient
și înseamnă un plus major în proce-
sul educaţional.
Dorina Novac
16 VIA�A MEDICALĂ
12 mai 2023 l Nr. 19
Interfaţă
nouă
pentru
a calma
tremorul
Oamenii de știinţă de la Institutul
Fraunhofer pentru Inginerie
Biomedicală (IBMT) din Germania
au dezvoltat o platformă de
tehnologie menită să ajute la
atenuarea tremorului muscular.
A
ceastă tehnologie ar putea fi de
ajutor și persoanelor care au
leziuni la nivelul măduvei spi-
nării. Electrozi biocompatibili
amplasaţi în mușchi, în combinaţie cu elec-
trozi externi și cu alte dispozitive formează
o reţea inteligentă ce poate detecta semna-
lele transmise de mușchi și furniza stimuli
Progrese în administrarea
transcutanată a medicamentelor
Inginerii de la Massachusetts Institute
of Technology (MIT) au dezvoltat recent
un plasture care utilizează ultrasunetele
pentru a administra medicamente pe cale
PROMO
electrici, în funcţie de nevoi. În viitorul nu
foarte îndepărtat, pentru a ajuta persoanele
care suferă de tremor va fi nevoie doar de: un
controller compact (ce poate fi amplasat pe
o curea sau sub o haină), de câţiva electrozi
textili discreţi (pe braţe și pe picioare), de
electrozi cu lungimea de 3 cm și cu grosimea
de doar 1 mm amplasaţi în mușchii afectaţi.
Cum funcţionează
De fiecare dată când tremorul are loc,
sistemul transmite un stimul electric spre
mușchii afectaţi. La rândul lor, acești sti-
muli sunt înregistraţi de sistemul nervos
al purtătorului. În pasul următor, sistemul
cutanată. Ideea de la baza lui este că ultrasu-
netele pot crea „breșe” temporare în pielea
pacientului, permiţând trecerea substanţe-
lor medicamentoase.
Medicina altfel
nervos încetează să transmită semnalele de
interferenţă către mușchi, ceea ce îi face să
se calmeze, ameliorând tremorul.
Până acum, cercetătorii de la IBMT
spun că au obţinut progrese concrete. „Am
reușit să reducem tremorul mușchilor în
mod semnificativ la pacienţii incluși în tri-
aluri”, a explicat Andreas Schneider-Ickert,
manager de proiect în domeniul
implanturilor active.
În viitor, tehnologia aceasta ar pu-
tea fi disponibilă pentru a ajuta inclusiv
persoanele afectate de paralizie.
https://medicalxpress.com/news/2023-05-human-machine-interface-muscle-
tremors.html
Se știe că pielea este, de regulă, o zonă
dificilă când vine vorba de administrarea
medicamentelor. Cu toate acestea, plastu-
rele de ultimă generaţie din imagine, care
conţine transductori piezoelectrici, poate
împinge substanţa medicamentoasă prin
piele într-un mod foarte eficient.
Actuala versiune a acestui dispozitiv
poate administra moleculele medicamen-
tului până la nivelul a câţiva milimetri din
adâncimea pielii. Această caracteristică su-
gerează că plasturele ar putea avea aplicaţii
în tratarea rănilor relativ superficiale. Însă
cercetătorii de la MIT sunt convinși că pot
adapta dispozitivul, astfel încât să permită
administrarea medicamentelor în straturile
și mai profunde ale pielii și să ajungă, în cele
din urmă, în fluxul sanguin. Astfel, avanta-
jele unui sistem de administrare transcuta-
nată a medicamentelor ar fi semnificative.
https://www.medgadget.com/2023/05/ultrasound-patch-delivers-drugs-
through-the-skin.html
https://youtu.be/VpUCtA5D8PA
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Mănușa
antiedem
Pentru pacienţii care suferă de
edem al mâinii și al degetelor, cercetă-
torii au creat o mănușă specială, pe care
au numit-o KnitDema.
De regulă, acești pacienţi se tratea-
ză cu ajutorul unor ședinţe de masaj la
nivelul mâinii, efectuat de un terapeut.
O alternativă mai puţin costisitoare și
mult mai accesibilă ar putea fi masajul
efectuat de această mănușă.
Dezvoltat de o echipă de cercetători
de la Universitatea Cornell, dispoziti-
vul experimental încorporează o tehno-
logie specială. Prototipul este realizat
în prezent dintr-o mănușă tricotată ce
acoperă un singur deget. Incluse în ţe-
sătura obiectului sunt mai multe fire re-
alizate dintr-un aliaj, fiecare dintre ele
înconjurând degetul ca un inel.
Un circuit mic, încorporat în mă-
nușă, administrează un curent electric
care trece prin fiecare „inel”. Acestea
se încălzesc și se răcesc succesiv, du-
când la dilatări și contracţii de la vârful
degetului spre baza acestuia.
Prin activarea repetată a aces-
tor „inele”, degetul poate beneficia
de un masaj începând de la extre-
mitate. Într-o simulare realizată
în laborator, o versiune a mănușii
KnitDema a reușit să ajute la elimina-
rea apei, după ce a masat un model de
deget realizat din spumă.
https://newatlas.com/health-wellbeing/knitdema-hand-edema-glove/