ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 35 (1699), anul XXXIV

2 septembrie 2022
16 pagini
4lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

PAGINILE 8-9

Învăţarea
prin simulare
medicală
N
oile metode de
educaţie în domeniul
medical nu pot face
abstracţie de simularea
medicală. De anul acesta,
studenţii de la UMF
București vor avea un
centru de simulare
modern, integrat, unde vor
fi expuși unor situaţii
similare celor întâlnite în
activitatea medicală reală.

Viitorul sediu al Centrului UMFCD

OPINII pentru simulare medicală
Respectul reciproc,
cerinţă sau
obligativitate?

Un
must
Degradarea relaţiei medic-pacient
în context pandemic a trecut
medicul într-o zonă defensivă care
nu exista anterior, scrie prof. dr.
Florin Mihălţan. PAGINA 5

INTERVIU
Nicoleta Tupiţă:
„Consider comunicarea
un atribut-cheie pentru
have
al zilelor
un nutriţionist“.
PAGINA 15

noastre
2 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2022. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până joi, orele 10-15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
ANTIVIRAL
pentru variola maimuţei
La Universitatea Oxford
au început studiile privind
antiviralul tecovirimat,
care ar grăbi procesul de
vindecare în caz de variola
maimuţei.
P
este 3.000 de cazuri
de variola maimuţei
au fost identificate în
Marea Britanie. Viru-
sul s-a răspândit rapid și în alte
ţări și a fost declarat urgenţă me-
dicală globală. În cele mai multe
cazuri, infecţia se vindecă de la
sine, dar recuperarea poate dura
săptămâni și se poate însoţi de
complicaţii semnificative. Unul
dintre cercetătorii implicaţi în
studiul PLATINUM, ce urmă-
rește dezvoltarea antiviralului
tecovirimat, explică faptul că
acest tratament poate ajuta paci-
enţii să se vindece și să iasă din
carantină mai repede.
Aproximativ 500 de paci-
enţi cu variola maimuţei vor
participa la studiu: unii dintre
ei vor primi doza de tecoviri-
mat de două ori pe zi, în trata-
ment la domiciliu, iar alt grup va
primi placebo.
Prin compararea rezultate-
lor celor două grupuri, cercetăto-
rii speră să ajungă la o concluzie
EMBRION SINTETIC, cu activitate cardiacă
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au creat în laborator embrioni
sintetici de șoarece, iar aceștia au prezentat activitate cerebrală și cardiacă.
Embrionii de șoarece au fost creaţi uti-
lizând celule stem, și nu ovule sau spermă.
Cercetătorii consideră că această descoperire
poate îmbunătăţi înţelegerea primelor stadii
ale dezvoltării organelor și motivele pentru
care unele sarcini se opresc în evolu-
ţie. Însă alţi cercetători recomandă
ca aceste tehnici să fie utilizate cu
precauţie.
Cercetătorii de la Universitatea
Cambridge și de la Institutul de Teh-
nologie din California (Caltech) au
publicat recent rezultatele studiilor
efectuate pe această temă în revista
Nature. Echipa de la Cambridge a
analizat primele stadii ale sarcinii
încă de acum câteva decenii. A cre-
at în laborator condiţii care imită
Internaţionale
în câteva luni. Tecovirimat sau spitalizare, având o formă mo-
Tpoxx împiedică virusul să pă- derată de boală. În afară de an-
răsească celulele deja infectate și tiviralul studiat, pacienţii vor
oprește răspândirea acestuia în primi și tratamentul standard,
organism. Medicamentul a fost conform protocolului naţional.
aprobat anul acesta pentru trata- Tabletele de tecovirimat vor fi
mentul variolei maimuţei, având administrate timp de 14 zile, iar
în vedere rezultatele pozitive pacienţii pot opri voluntar admi-
din studiile iniţiale efectuate pe nistrarea lor. Se va compara tim-
pul necesar remiterii simptoma-
tologiei – în special a leziunilor
cutanate, care sunt un simptom
frecvent –, pacienţii urmând
să completeze formulare onli-
ne zilnic. În plus, se va evalua
cât de rapid vor elimina virusul
persoanele infectate– prin tes-
tele clasice de detecţie virală. De
asemenea, cercetătorii vor mo-
nitoriza și efectele adverse ale
tratamentului. Pacienţii vor fi
monitorizaţi pentru 28 de zile.
Antiviralul tecovirimat a
animale și siguranţa dovedită la fost dezvoltat pentru a trata in-
voluntarii umani sănătoși. fecţii cauzate de virusurile din
familia pox. Anterior studiului
Timp de 14 zile PLATINUM, pentru a-i testa si-
În prezent, majoritatea pa- guranţa, a fost administrat unui
cienţilor cu variola maimuţei număr de 400 de voluntari sănă-
primesc tratament simpto- toși. Nu au fost identificate moti-
matic. Studiul PLATINUM va ve de îngrijorare. Pe lângă accele-
evalua timpul de vindecare de rarea vindecării, medicamentul
la administrarea antiviralu- poate reduce complicaţiile și ris-
lui. Vor fi incluși adulţi și copii cul de răspândire a virusului.
testaţi pozitiv pentru variola https://platinumtrial.ox.ac.uk/more-information
https://www.bbc.com/news/health-62644509
maimuţei, dar care nu necesită
mediul uterin în timpul sarcinii și a descoperit
și modalitatea de a obţine cele trei tipuri de ce-
lule stem de la șoareci care să interacţioneze și
să se dezvolte în structuri asemănătoare celor
embrionare. Embrionii sintetici au supravieţuit
Grupaj realizat de
dr. Roxana Dumitriu
Deces
asociat
cu un
supliment
pentru slăbit
Soţia congresmenului Tom
McClintock din California de Nord
a decedat în urma posibilei adminis-
trări a unui supliment din plante care
este considerat sigur și este utilizat
pentru o varietate de afecţiuni, inclu-
siv diabetul zaharat, obezitatea, hi-
percolesterolemia etc. Decesul a fost
cauzat de o deshidratare severă în
contextul unei gastroenterite și infla-
maţii la nivel intestinal și gastric, con-
form raportului medico-legal eliberat
în luna martie a.c. Însă un raport ac-
tualizat a fost obţinut de presă abia în
luna iulie.
Din raportul autopsiei nu reie-
se clar dacă soţia oficialului ameri-
can a utilizat un supliment ce con-
ţinea frunză de dud alb sau dacă a
consumat frunze uscate sau proas-
pete ori sub formă de ceai. Însă,
conform documentului, o frunză
„parţial intactă” a fost găsită la nivel
gastric.
Testare mai riguroasă
Suplimentele alimentare repre-
zintă o afacere de aproximativ 54 de
miliarde de dolari în SUA. Acestea se
află sub controlul FDA (Administra-
ţia pentru Controlul Alimentelor și
Medicamentelor), însă fiind conside-
rate alimente, nu beneficiază de o tes-
tare la fel de riguroasă din punct de
vedere știinţific și al siguranţei, pre-
cum cea a medicamentelor pe bază de
reţetă și a OTC-urilor. Reprezentanţii
industriei suplimentelor alimenta-
re din SUA consideră că acest caz ar
fi trebuit investigat de la început de
FDA.
Dudul alb este originar din China,
iar fructele și frunzele sunt folosite de
sute de ani în medicina tradiţională.
Studiile din ultimele decenii au ară-
tat că extractul din frunzele de dud
alb poate reduce nivelul glicemiei și
poate ajuta la scăderea ponderală. Se
administrează de regulă sub formă de
capsulă, de extract sau de pulbere și
se poate consuma și sub formă de ceai
obţinut din frunze. Nu au mai fost
raportate decese cauzate de această
plantă în ultimii zece ani, conform
American Association of Poison
Control Centers.
https://www.medscape.com/viewarticle/979759
doar opt zile, din cauza unor defecte, însă au
atins momentul în care au prezentat activitate
cerebrală și cardiacă.
Prof. dr. Magdalena Zernicka-Goetz de la
Universitatea Cambridge a explicat că aceas-
tă experienţă a fost ca un vis devenit realitate,
pentru că au putut vedea cum se formează orga-
nele. Viaţa embrionară este foarte misterioasă,
de aceea este important pentru cercetători ce
se întâmplă în aceste momente, chiar și la nive-
lul unei plăci Petri. Iar faptul că utilizează em-
brioni sintetici le poate permite să testeze noi
medicamente în siguranţă.
Pe viitor, cercetătorii își doresc să păstreze
embrionii sintetici în viaţă pentru încă o zi sau
două, ceea ce este dificil fără a crea și o placen-
tă sintetică. În prezent, legile britanice permit
ca embrionii umani să fie studiaţi în laborator
până la 14 zile de dezvoltare, însă nu există
reguli în ceea ce privește embrionii sintetici.
https://www.bbc.com/news/health-62679322
Actualitate
Editorial
O meta-dramă
Dr. Vlad Stroescu
FABC iniţiază un
proiect care are ca scop
îmbunătăţirea calităţii vieţii
pacienţilor oncologici.
S
intetizând concluziile
oncologilor din Europa
și SUA, și anume că me-
dicamentele, tehnologia
și cercetarea nu sunt suficiente
în lupta cu cancerul în condiţiile
în care calitatea vieţii pacientului
este afectată, proiectul presupune
trei direcţii: nutriţie oncologică,
consiliere psihologică și mana-
gementul terapiei limfedemului.
Finanţat exclusiv din fonduri pri-
vate, acesta este în curs de imple-
mentare la Institutul Oncologic
București (IOB), urmând a fi pre-
luat și de cele din Cluj-Napoca și
Iași. „Scopul final al proiectului
este ca această nouă abordare să
poată fi multiplicată și aplicată în
toate spitalele României care tra-
tează bolnavi cronici, nu doar pe
cei oncologici”, a declarat Cezar
Irimia, președintele Federaţiei
Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer
din România (FABC).
În prima fază de implementa-
re a proiectului, la IOB se vor ofe-
ri gratuit consultaţii de nutriţie
oncologică tuturor pacienţilor cu
cancer aflaţi în terapie la Institut.
De asemenea, persoanele care vor
începe tratamentul vor beneficia
de evaluare nutriţională, consilie-
re și monitorizare nutriţională pe
toată durata acestuia. Serviciile
vor fi oferite de nutriţioniști-diete-
ticieni specializaţi în nutriţia paci-
entului cu afecţiuni oncologice.
Consiliere psihologică și
socializare
Prin componenta de consilie-
re psihologică, pacienţii vor putea
beneficia de sesiunile gratuite de
psihoterapie individuale sau de
Eveniment știinţific multidisciplinar
Ai crede că profesia noastră,
anii lungi în care am învăţat-o,
felul în care ne-a marcat și ne-a
schimbat viziunea asupra lumii
înconjurătoare adaugă ceva la cali-
tatea noastră de oameni, nu scade
din ea. Și, în majoritatea cazurilor,
așa este. Dar uneori...
Încă ne revenim după știrea
agresiunii pe care o colegă medic
a suferit-o la camera de gardă,
din partea cuiva supărat că spita-
lul nu-i putea face investigaţiile
pe care le revendica de urgenţă.
Colega noastră, de exemplu, toc-
mai pentru că era medic, nu era
Viaţă mai ușoară
pentru bolnavii
cu cancer
grup. „Tot în cadrul acestei etape
avem în vedere dotarea cu sisteme
de tip cooling-scalp, o tehnologie
care permite pacientului oncolo-
gic să-și păstreze părul în timpul
chimio-radioterapiei, și vom con-
tinua să oferim proteze mamare
și servicii cosmetice dedicate pa-
cientelor oncologice”, se arată în-
tr-un comunicat de presă emis de
FABC.
În cadrul ultimei direcţii a pro-
iectului, bolnavii vor avea acces
gratuit la serviciile specialiștilor în
terapia limfedemului și în recupe-
rare fizică medicală. „Vom încerca,
acolo unde ne vor permite spaţiul
și dotările institutelor partenere,
văzută, în acel moment, ca un om,
ci ca exponentul unei instituţii ce
nu se ridică la înălţimea cererilor.
Pumnul acela nu era pentru ea, ci
pentru noi toţi și pentru ficţiunea
legală din care facem parte. Era to-
tuși văzută ca o fiinţă vie, capabilă
să simtă durerea.
În aceeași perioadă, un text
larg distribuit în social media
spunea despre experienţa de-
zumanizantă de a fi pacient la o
unitate de primiri urgenţe. Spu-
nea, de exemplu, că nu există nici
măcar niște paravane care să îţi
ascundă goliciunea. Medicina, ne
să dotăm și să punem la dispoziţia
pacienţilor saloane de recupera-
re fizică medicală, dar și spaţii de
recreere în cadrul cărora aceștia
vor putea socializa, vor putea avea
acces la o bibliotecă și poate chiar
la un mic cinema”, se mai arată în
comunicatul de presă.
Toate aceste etape vor contri-
bui la emiterea unor ghiduri finale
de bune practici, care vor fi coor-
donate și redactate în colaborare
cu specialiștii din cadrul institu-
telor oncologice partenere, dar și
cu reprezentanţi ai autorităţilor și
ai altor instituţii publice și private
din România.
Cristina Ghioca
reproșează pe bună dreptate auto-
rul, în încercarea de a trata trupul,
uită adesea de persoana din interi-
orul ei, de dreptul ei la demnitate,
pudoare, politeţe... Boala e cea care
te despoaie de aceste drepturi,
aș zice eu, dar medicina ar putea
face mult mai mult în a le restau-
ra, chiar în timp ce îngrijește rana
fizică.
Cele două istorii nu sunt nimic
nou, fac parte dintr-o veche rutină
a urgenţelor, „dramă a dramelor”,
teatru în care evenimentele teri-
bile sunt mult prea multe pentru
a-i mai mișca din temelii pe cei ce
Strategii de eliminare
a rubeolei și rujeolei
Ministerul Sănătăţii a
publicat în transparenţă
decizională proiectul de
lege privind aprobarea
Planului de acţiune pentru
eliminarea rujeolei, rubeolei
și de prevenire a infecţiei
rubeolice congenitale.
Creat în concordanţă cu Pla-
nul Strategic pentru Rujeolă și Ru-
beolă pentru perioada 2012–2020
al Organizaţiei Mondiale a Sănă-
tăţii (OMS), principala direcţie
de acţiune a acestuia o constituie
vaccinarea împotriva celor două
afecţiuni. Deși la nivel european,
până în anul 2020, statele mem-
bre ale OMS au înregistrat pro-
grese în ceea ce privește elimina-
rea rujeolei și a rubeolei, ţinta nu
a fost atinsă, se arată în Ordinul
publicat pe site-ul Ministerului
Sănătăţii (MS). Astfel, obiectivele
pentru perioada 2021-2030 sunt:
eliminarea și menţinerea elimi-
nării rujeolei endemice; menţine-
rea eliminării rubeolei endemice;
prevenirea infecţiei rubeolice
congenitale/sindromului rubeolic
congenital – SRC (sub un caz de
Tema conferinţei „Zilele
Viaţa Medicală Online –
powered by MedicHub” de
anul acesta este „Practica
medicală după doi ani de
pandemie”.
Cea de-a treia ediţie a eveni-
mentului „Zilele Viaţa Medicală”
va avea loc în format online, în pe-
rioada 15-16 septembrie. Având în
prim-plan tema „Practica medicală
după doi ani de pandemie”, invitaţii
vor discuta despre transformarea
fără precedent prin care a trecut
activitatea medicilor din România.
Conferinţa va reuni vorbitori
de top din mai multe speciali-
tăţi. Vor fi șase sesiuni știinţifice:
VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
3
le privesc zilnic, jucându-și rolul în
ele. Din acest mugure de nepăsare,
de psihopatie comună, se degajă
meta-drama dezumanizării insidi-
oase, perfide, tocmai pentru că nu
se simte, precum leziunile din ne-
uropatia diabetică. Doar că efortul
nostru conștient de a simţi, de a nu
fi nepăsători nu e suficient. Schim-
barea, ca și până acum, nu ne e la
îndemână, pentru că e una de sis-
tem. Iar sistemul nu suntem noi,
oricât ne-ar plăcea să credem, ci
structurile politice în care lucrăm
și ale căror victime adesea suntem,
alături de pacienţii noștri.
SRC la 100.000 de nou-născuţi);
creșterea și menţinerea acoperirii
vaccinale prin vaccinul rubeolic
și rujeolic la peste 95%.
Strategii-cheie
Pentru realizarea acestor
obiective, documentul legislativ
prevede 18 strategii-cheie, din-
tre care menţionăm: înfiinţarea
Comitetului Naţional de Vaccino-
logie, cu rol de for știinţific con-
sultativ, având ca atribuţii princi-
pale asigurarea, la solicitarea MS,
a consultanţei de specialitate pen-
tru activităţile de elaborare, imple-
mentare și evaluare a Programului
Naţional de Imunizare derulat de
MS; oferirea de oportunităţi de
vaccinare antirujeolică și antiru-
beolică adolescenţilor și femeilor
la vârstă fertilă; dezvoltarea unei
strategii pentru imunizare în con-
diţii de crize umanitare, migraţie,
urgenţe de sănătate publică/epi-
demii, pandemii; creșterea per-
formanţei sistemelor informatice
(Registrul Electronic Naţional de
Vaccinare) privind managementul
distribuţiei și stocurilor de vaccin.
La nivel mondial, implementa-
rea Planului Strategic pentru Ru-
jeolă și Rubeolă 2012-2020 al OMS
a dus la reducerea considerabilă
a poverii reprezentate de aceste
boli, precum și la o creștere mar-
cată a introducerii celei de-a doua
doze de vaccin cu componentă ru-
jeolică în programele de imunizări
și la îmbunătăţirea supravegherii.
În perioada 2000-2018, numărul
estimat de decese prin rujeolă a
scăzut cu 73%, iar cel al cazurilor
noi cu 76%.
Cristina Ghioca
cardiologie (coordonator: prof. dr.
Doina Dimulescu); hepato-gastro-
enterologie (coordonator: prof. dr.
Liana Gheorghe); oncologie (coor-
donator: prof. asoc. abil. dr. Dana
Stănculeanu); medicina familiei
(coordonator: dr. Daciana Toma);
pneumologie (coordonator: prof.
dr. Florin Mihălţan); reumatologie
(coordonator: prof. dr. Ruxandra
Ionescu). Coordonatorul știinţific
al reuniunii medicale este prof. dr.
Viorel Jinga, rectorul Universită-
ţii de Medicină și Farmacie „Carol
Davila” din București.
Mai multe detalii despre în-
scriere și taxa de participare gă-
siţi pe medichub.ro, secţiunea
Evenimente.
Florentina Ionescu
4 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35 Interviu

Cu informaţii
validate medical,
eu do ș tiinţa
ps ută
fi c o m băt
po ate
Numeroși medici au Mi-aș dori mult să ajungem și noi
felicitat-o pe Monica acolo și cred că se poate. Sigur că
Rădulescu, fost reporter ţine de fiecare dintre noi. Nu tre-
buie să așteptăm de fiecare dată să
TV, pentru eBookul pe care
facă Statul sau alţii pentru noi.
l-a realizat în 2022. Acesta Cum ai ajuns la medicii și speci-
reprezintă, de fapt, un ghid aliștii care te-au ajutat în acest
complet de consultaţii proiect?
periodice pe care este bine să Activez de zece ani și jumătate în
le facă orice femeie. domeniul sănătăţii - sunt fost jur-

R
omânii au crescut cu
ideea că ar trebui să
meargă la medic doar
atunci când îi doare
ceva sau cu teama că, dacă merg
la un specialist, s-ar putea să afle
că au o problemă de sănătate. Cre-
dinţele acestea nu ar trebui să mai
existe, afirmă Monica Rădulescu.
Tănăra a acceptat recent să stăm
de vorbă despre un ghid în format
nalist de televiziune, am lucrat
șapte ani și jumătate la o emisiune
medicală, iar de trei ani sunt spe-
cialist în comunicare la o agenţie
de PR medical. Așa că găsirea unor
medici și a unor specialiști care să
mă ajute cu proiectul și să valideze
informaţiile din el a fost partea cea
mai ușoară.
Sănătatea înseamnă și grija
pentru piele și ochi
Foto: Ioana Dodan, The Fab Squad studio.

electronic la alcătuirea căruia au

pus umărul numeroși medici din
ţară. Scopul este, în esenţă, de a
răspândi informaţii validate me-
dical, mai ales în contextul în care
pandemia de COVID-19 ne-a ară-
tat ce putere mare de viralizare au
fake news-urile și cât de ușor pu-
tem cădea în capcana lor.
De unde a pornit ideea de a face
un eBook (un ghid) dedicat sănă-
tăţii feminine?
Ideea mi-a venit anul trecut și sunt
două lucruri importante de la care
am plecat: primul, personal, este
pierderea uneia dintre cele mai
bune prietene ale mele din cauza
unui cancer de col uterin. Și al doi-
lea este nevoia de prevenţie. Nu
ne-a învăţat nimeni să facem asta
și am crescut cu ideea că mergem
la medic doar atunci când ne doare
ceva sau „Dacă merg și aflu că am
ceva?”. Credinţele acestea nu ar
trebui să mai existe. Nu în vremu-
rile în care trăim. Din păcate, și tu
știi asta, România este pe primul
loc în Europa la mortalitatea prin
cancer de col uterin, iar cancerul
de sân este cel mai frecvent tip de
cancer la femei. Depistate în stadii
incipiente, aceste boli se pot trata.
Ai avut un plan în prealabil
pentru alcătuirea sumarului
eBookului?
Sigur că da. Numai că, atunci când
am început să pun în aplicare ce
am gândit pentru acesta, mi-am
Monica Rădulescu a lansat în luna mai „Ghid complet de
consultaţii periodice”, în format electronic. Ghidul este
împărţit în șase capitole: Medicul de familie și analizele
de bază; La ginecolog fără rușine; Grijă pentru pielea ta; decât cel cu care am lucrat capito- grafică, încă o lună. Planul iniţial
Alte consultaţii importante. Mergi la stomatolog și la lul dedicat sănătăţii ginecologice, era să îl lansez în 8 martie, anul
oftalmolog; Cum să comunici cu medicul și ce întrebări care a distribuit materialul pe con- acesta, dar a venit războiul [din
să pui; Cum să îţi organizezi consultaţiile la medic. Toate tul său de socializare. Ucraina] și nu am simţit că e potri-
vit să fac asta . Așa că l-am amânat
informaţiile din ghid sunt validate medical (și nu doar Fake news și puterea de
pentru luna mai.
medical) de specialiști. viralizare Dacă ar fi să realizezi în viitor
alte ghiduri dedicate sănătăţii,
dat seama că este nevoie de ceva ecografie sau mamografie și ur- De ce ai simţit nevoia ca toate in- spre ce zone te-ai îndrepta?
mai mult. Planul iniţial era să fac mează să meargă. Iar ultimul me- formaţiile din acest eBook să fie Acum am în plan (momentan sunt
un eBook dedicat sănătăţii gineco- saj primit chiar zilele trecute m-a validate medical de cei care au doar câteva idei puse pe hârtie) un
logice, care să cuprindă informaţii emoţionat foarte mult. Persoana contribuit la redactarea lui? eBook dedicat tot sănătăţii femei-
despre mersul la medicul gine- respectivă mi-a zis că i-am dat cu- Este un aspect important la care lor, pentru că aceasta este direcţia
colog, ce presupune consultaţia, raj să meargă la ginecolog și asta ţin mult. Trăim vremuri în care pe care simt să comunic. Acesta
ce este testul Papanicolau și când este pentru mine un semn clar că pseudoștiinţa are tentacule foar- se va adresa sănătăţii intime. Am
se face, care este diferenţa între eBookul își face treaba și mesajul te, foarte lungi. Și chiar pandemia ales tema pentru că este conside-
mamografie și ecografie și când ajunge acolo unde este nevoie. ne-a arătat ce putere mare de vira- rată (încă) tabu și pentru că sunt o
este indicată fiecare. Însă mi-am De câte ori a fost descărcat, până lizare au fake news-urile și cât de mulţime de informaţii de care ori-
dat seama că sănătatea femeilor în prezent, eBookul? ușor putem să cădem în capcana ce femeie are nevoie, indiferent de
înseamnă și grija pentru piele, În acest moment, când facem noi lor. De aceea, cred că e mai im- vârstă.
pentru ochi și, desigur, sănătate interviul, sunt 1.478 de descărcări portant ca niciodată să verificăm În final te-aș ruga să faci o reco-

’’
Vedem asta în ţări în care preven-
ţia se face așa cum trebuie și există
campanii foarte bune de informare.
Faptul că
lucrez de atât
de mult timp în
zona asta nu mă face
expertă, ci sunt aici
să învăţăm împreună
de la medicii pe care îi
cunosc.
emoţională. La final, ca bonus, [în
ghid] este un subcapitol dedicat
organizării. Planificarea este de
mare ajutor atunci când vrei să
faci gratuit analizele prin casa de
asigurări de sănătate.
Ce reacţii ai primit din partea fe-
meilor, după lansarea ghidului?
Au fost multe reacţii. Sunt mesaje
foarte faine de la femei care spun
că au printat eBook-ul ca să le fie
mai simplu să îl citească și să își
sublinieze informaţiile pe el. Mai
primesc mesaje de la femei care
îmi spun că s-au programat la
(de pe monicaradulescu.eu/freebie
- n.red.). Este un rezultat neaștep-
tat pentru mine. Nu credeam că
vor fi atât de multe. Sunt foarte
recunoscătoare pentru tot ce se
întâmplă și sper ca multe dintre
femeile care au citit eBook-ul să
meargă la controalele de rutină.
Ce fel de reacţii ai primit din par-
tea medicilor din România, după
lansare?
Au fost câţiva medici care m-au
felicitat pentru material. O lecţie
foarte faină de fairplay a venit din
partea unui medic ginecolog, altul
întotdeauna sursele din care ne
luăm informaţiile, mai ales atunci
când vine vorba de sănătatea
noastră. Mulţumesc și aici profe-
sioniștilor care și-au făcut timp
să răspundă întrebărilor pe care
le-am avut. (...)
Idei pentru ghiduri viitoare
Cât a durat elaborarea ghidului?
Am lucrat aproximativ trei luni.
Partea de interviuri cu medicii și
cu specialiștii invitaţi și redacta-
rea au durat două luni, iar cea de
mandare pentru medicii români,
care i-ar putea ajuta să vorbească
mai pe înţelesul pacienţilor.
Din păcate, o consultaţie durează
între 10 și 15 minute, și atunci tim-
pul trebuie folosit cât mai eficient
pentru ambele părţi. Cred că este
nevoie ca medicii să înţeleagă că
în faţa lor este un om, de cele mai
multe ori unul bolnav, deci vulne-
rabil, care are nevoie de empatie și
să înţeleagă mesajul specialistului,
transmis într-un limbaj cât mai
simplu și cât mai clar.
Florentina Ionescu
Opinii
Respectul reciproc,
cerinţă sau obligativitate?
Înainte de a
pune sub semnul
întrebării educaţia
profesioniștilor din
domeniul sănătăţii
în ceea ce privește
empatia și grija faţă de
pacient, ar trebui să ne
întrebăm și dacă acesta
din urmă le manifestă
faţă de corpul medical.
Reacţiile oficialităţilor la agre-
siunile din ce în ce mai frecvente
la adresa personalului medical au
apărut, în sfârșit, ca urmare a unor
evenimente neplăcute. Am văzut
declaraţia ministrului Sănătăţii,
dar și mesajul Colegiului Medici-
lor din România. Toate acestea au
punctat foarte bine obligativitatea
existenţei respectului din partea
pacientului.
Sigur că empatia și grija faţă
de pacient sunt incluse în CV-ul de
medic, asistent medical sau infir-
mier/ă. Toate aceste categorii pro-
fesionale au și primesc o educaţie
în acest sens în anii de facultate,
de rezidenţiat etc. Dar pădure fără
uscături nu există.
Întrebarea este valabilă însă și
în ceea ce-l privește pe pacient. Are
pacientul român această educaţie?
Sunt anumite grupe cu riscuri cer-
te pentru personalul medical care
s-au conturat în ultimii ani?
Pandemia a erodat relaţia me-
dic-pacient. Izolarea în spital a
devenit un coșmar pentru familie,
dar și pentru cel bolnav. Sufocarea
personalului de turele prelungite,
de numărul mare de salvări sau de
pacienţi veniţi în gardă a adus și
a creat animozităţi suplimentare.
Eșafodajul relaţiei medic-pacient
a fost bulversat și de mortalitatea
crescută, de faptul că virusul uci-
gaș a înrăit această relaţie.
Vinovaţi au fost găsiţi cu brio:
medicii, asistenţii și infirmierele
pentru condiţiile de spitalizare, de
izolare, pentru absenţa empatiei,
uneori ascunsă de costumul de pro-
tecţie, pentru imposibilitatea de a
Sănătate și empatie
Să mulţumim pentru că putem merge, putem vedea,
putem vorbi, putem munci, putem să „ne chinuim” cu toate
dificultăţile ce ne par de netrecut sau (oricum) mult mai
mari și mai dificile decât sunt.
Aflându-ne într-o staţiune în
care preocuparea cvasipermanen-
tă a personalului medical și auxili-
ar este aceea de a-i ajuta pe cei su-
ferinzi (am aflat că activitatea nu
se oprește aproape deloc, iarnă-va-
ră-primăvară, programările sunt
făcute cu mult timp înainte și este
important să fie respectate), am
văzut și am auzit multe istorisiri și
am aflat despre multe situaţii care
te pot cutremura.
Am văzut persoane tinere care
se deplasează doar în cârje sau
sprijinite de un cadru metalic. Am
Prof. dr.
Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”,
București
fi lângă pacient în orice moment,
iar rudele, nevăzând bolnavii aflaţi
pe patul de spital, au început să re-
acţioneze și, credeţi-mă, nu au ales
de fiecare dată calea blândă.
Aparţinători dificili
Degradarea relaţiei medic-pa-
cient în context pandemic a trecut
medicul într-o zonă defensivă care
nu exista anterior. Dorinţa lui de a
lucra în condiţii corecte și sigure
are, de fapt, două aspecte evidente
în spitalele românești. Primul este
legat de dotările secţiei, de con-
fortul hotelier, de accesul dificil
la consultaţii extraspitalicești in-
terdisciplinare, de aroganţa unor
colegi cu „trese”, de neglijarea unor
specialităţi în dauna altora etc.
Al doilea aspect ţine însă de pro-
totipurile de aparţinători, și mai rar
de tipul de pacient. Vorbim în speci-
al de rude care domiciliază de mult
în afara ţării și care sunt „extrem de
preocupate” de soarta celor dragi. În
primul rând, fac comparaţii cu be-
neficiile asigurărilor din străinătate,
cu condiţiile de internare de acolo,
motiv pentru care multe reclamaţii
încep cu aceste reproșuri. O parte
dintre aparţinători, deși li se explică
pașii următori ai tratamentului și de
ce trebuie făcuţi, îi uită cu desăvârși-
re și adaugă astfel un nou paragraf la
această reclamaţie.
Nu în ultimul rând, dacă ruda
este în stare gravă și cu „zile nu-
mărate”, încep să discute și să
reproșeze de ce este intubată,
de ce nu se face un transplant
pulmonar, „de ce nu se face to-
tul”. O parte dintre ei nu văd și
văzut foarte multe persoane, de
toate vârstele, care depind perma-
nent de un cărucior.
Doi tineri, soţ și soţie, se depla-
sau cu motocicleta. La un moment
dat au fost loviţi de o mașină și
proiectaţi în aer. Soţul a murit pe
loc. Soţia a intrat în comă. Starea
s-a îmbunătăţit după mai multe
săptămâni, neștiind nimic despre
soţul ei, aflând că a rămas singură
abia în momentul în care și-a „re-
venit”. Am notat cu ghilimele pen-
tru că nu doar starea psihică era
tragică, problemele erau aparent
racilele sistemului medical din
Vest, unde dacă scuipi sânge ești
programat la o consultaţie după
câteva luni; dacă faci o investiga-
ţie, o nouă programare la specialist
se face după săptămâni și dacă ești
în faza terminală, ești mutat într-o
secţie de paliaţie. Lucru care la noi,
adesea, este imposibil de realizat
ca urmare a numărului redus de
paturi.
Pacienţi problematici
Nu pot să nu vorbesc și de ti-
purile de pacienţi. Sunt, pe de-o
parte, cei cu patologii psihiatrice
care invocă te miri ce pentru a acu-
za serviciile. Am avut un astfel de
pacient care a venit să reproșeze
că s-a ţipat la el când a făcut spi-
rometria. Acolo există comanda
„Suflă!”, care se face cu voce mai ri-
dicată pentru a coordona comanda
cu gestul în sine.
Pe de altă parte, există bolnavi
care vin să se interneze și în urmă-
toarea oră solicită să plece. Ce face
medicul apoi? Dă cu subsemna-
tul la Casa de Asigurări când este
întrebat de ce s-a invalidat cazul.
Îi avem, de asemenea, pe cei fără
domiciliu – foarte bine îngrijiţi la
noi, spre deosebire de străinătate.
Ei se internează ori de câte doresc.
insurmontabile și fizic. Nu putea
face nicio mișcare cu propriile sale
puteri. Au urmat luni de recupera-
re și mici evoluţii pozitive în ceea
ce privește mișcările și activităţile
de zi cu zi. Doamne păzește!
Oare atunci când totul ni se
pare normal (mergem, vedem, au-
zim, vorbim, muncim) ne putem
gândi că sunt și persoane cu o ase-
menea suferinţă? Ne gândim vreo-
dată să mulţumim pentru ceea ce
avem, pentru ceea ce ni s-a dat și
trebuie să încercăm să păstrăm în
bune condiţii?
Fiecare și le știe pe ale lui
Nu trebuie să invidiem sau
să ne gândim la „cum îi merge al-
tuia”. Nu știm care este adevărul.
Am văzut persoane care arată
foarte bine, care păreau să fie în
vizită sau poate să facă parte din
Nu au acte, nu au card de sănătate.
Nu respectă condiţiile de spital.
Salonul este considerat o stradă pe
care se poate scuipa, arunca pe jos
și un spaţiu în care se poate chiar
și fuma. Dacă sunt externaţi, a
doua zi vin și se internează pe altă
secţie, iar doctorii sunt obligaţi să
îi primească, în caz contrar pu-
tând fi reclamaţi. Și exemplele pot
continua.
Agresivitatea, o tară
mondială?
Dacă este vorba de sistem ne-
performant, poate că ar trebui re-
luat dialogul autorităţi – asociaţii
profesionale – Colegiul Medicilor,
dar, în același timp, ar trebui edu-
cat potenţialul pacient, fără a uita
cei șapte ani de acasă, educaţie pe
care ar trebui să o primească la
școală. Sigur, se poate vorbi mult
despre atitudinile pacienţilor,
mai ales dacă mă gândesc la cei
din etnia romilor care, de obicei,
dacă au o rudă internată, invadea-
ză curtea spitalului, cu bulibașa
în frunte. După care flagelează
personalul cu întrebări, amenin-
ţări repetitive și chiar cu acţiuni
care uneori degenerează în bătăi,
unde, adesea, victimele sunt tot
din rândul personalului medical.
personalul care are grijă de ceilalţi,
dar, după o vreme, le-am revăzut în
„ţinuta de recuperare”, participând
la proceduri la fel ca și cei la care
suferinţa era evidentă.
Am văzut mai multe soţii care
păreau absolut sănătoase, care îm-
pingeau căruciorul în care se aflau
soţii lor. Figuri triste, aparent re-
semnate, figuri care din când în
când se luminau cu o rază de spe-
ranţă, persoane cu staturi diferite
și care, poate, în lipsa suferinţei
soţului ar fi fost/părut fără putere.
Acum însă, își concentrau toată
energia pentru a fi de folos celui de
care sunt legate „la bine și la greu”.
Unul dintre soţi abia se pu-
tea deplasa. Pentru a ajunge pe
patul unde era ajutat să facă une-
le mișcări avea nevoie de mult
sprijin. Profesorul de sport coor-
dona și ajuta, sfătuia și făcea, iar
VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
5
De obicei, intervenţiile poliţiei
sunt tardive.
Poate că totuși ar trebui să ne
uităm și la ce se întâmplă în alte
state. Un articol recent apărut în
British Medical Journal vorbeș-
te despre abuzarea medicilor în
Marea Britanie, SUA etc. Aflăm
astfel că, în SUA, de exemplu, în
ultimii cinci ani, numărul actelor
de violenţă la adresa medicilor
s-a dublat. Dar aici se mai menţio-
nează un fapt care poate ar trebui
luat în considerare: contribuţia
„mass-mediei” la aceste reacţii.
Agresivitatea poate fi fizică,
dar așa cum se arată în mai multe
publicaţii din străinătate, ea poate
fi și telefonică, prin bombardare cu
apeluri, pe Twitter, e-mail etc. Și
atunci, de ce m-ar mai mira ultima
decizie legislativă din SUA privind
violenţa armată, susţinută de me-
dici și grupuri medicale? Aceasta
a fost adoptată nu demult de Con-
gres, fiind cel mai important re-
gulament de control al armelor de
foc din ultimele trei decenii. Slavă
Domnului că la noi există alt regim
al armelor. Că altfel am deveni nu
doar „sac de box”, ci, poate, ţinte
fixe într-un poligon fără reguli.
Bibliografie
Dyer O. US doctors redouble calls for gun control after
hospital shooting. BMJ. 2022 Jun 7;377:o1412. Doi: 10.1136/
bmj.o1412. PMID: 35672033.
soţiaprivea duios dintr-o parte a
încăperii, gata ca la cel mai mic
semn să sară în ajutor și să își adu-
că mica sa contribuţie.
Mă gândeam: „Oare ce este în
sufletul celor care zilnic se întâl-
nesc cu tragedii? Oare cum rezistă
auzind și văzând atât de multe?”.
Medicina nu este o meserie, ci o
misiune. Este „ceva” ce nu poate
fi dus la bun sfârșit fără empatie,
fără suflet. Dar, în același timp,
pentru a „nu muri alături de paci-
enţi” medicii, asistenţii, infirmi-
erele, toţi cei implicaţi trebuie să
găsească formula echilibrului și
să continue cu bine, pentru binele
aproapelui. Iar noi să fim mai gri-
julii și să facem ceea ce ţine de noi
pentru a păstra starea de sănătate
și pe cât posibil a-i ajuta și pe alţii,
cu empatie.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
6 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
OAMGMAMR
Sprijin
ICN pentru
refugiaţi
Howard Catton, CEO al Consi-
liului Internaţional al Asistenţilor
Medicali (ICN), s-a întâlnit, la Bu-
curești, cu asistenţii medicali de la
serviciul de ambulanţă și a vizitat
un centru de refugiaţi. Acolo a vă-
zut cum sunt folosite donaţiile ICN
pentru furnizarea de medicamente
și consumabile pentru serviciul de
ambulanţă.
După vizită, acesta a declarat:
„Unele dintre primele persoane pe
care le întâlnesc [n. red.: oamenii
care sosesc din Ucraina] când co-
boară din tren sunt asistenţii me-
dicali, care le urează bun venit și le
evaluează starea fizică și psihică”.
Potrivit raportului din iunie,
ICN a făcut o donaţie către Ordinul
Asistenţilor Medicali din România
pentru sprijinul echipelor de am-
bulanţă, din care fac parte mulţi
asistenţi medicali care lucrează cu
refugiaţii ucraineni sosiţi în Ro-
mânia. „Mulţi dintre angajaţii de
pe ambulanţa din România sunt
voluntari care lucrează în ture ne-
plătite (...). Banii pe care i-am oferit
au fost direcţionaţi către costurile
echipamentelor esenţiale pentru
acest personal, inclusiv bandaje,
Reglementări privind
infecţiile asociate
asistenţei medicale
Prevenirea infecţiilor
asociate asistenţei medicale
reprezintă o prioritate
pentru legiuitorul nostru,
deoarece siguranţa
pacientului este ameninţată
de această problemă. În
acest sens, a fost adoptată
Legea nr. 3/2021.
Pentru ca scopul să poată fi
atins în totalitate a fost creat Co-
mitetul Naţional pentru Preveni-
rea și Limitarea Infecţiilor Asoci-
ate Asistenţei Medicale, instituţie
coordonată chiar de Ministerul
Sănătăţii. Principalele scopuri pe
care trebuie să le menţionăm sunt
acelea de a planifica, iniţia, coor-
dona, monitoriza și evalua toate
măsurile care sunt necesare pen-
tru prevenirea și controlul infec-
ţiilor asociate asistenţei medicale,
în toate unităţile medicale, fie ele
publice ori private.
Interesant de analizat este art.
4, potrivit căruia „fiecare pacient
care primește îngrijiri într-o uni-
tate medicală din România are
dreptul, garantat de stat, de a fi
protejat faţă de dobândirea unei
echipamente de prim ajutor și
alte materiale medicale de bază”, a
adăugat Howard Catton.
Refugiaţii ucraineni care ajung
în gara din București sunt adesea
subnutriţi, epuizaţi și deshidrataţi.
Unii au răni minore, iar alţii au afec-
ţiuni cronice, cum ar fi diabetul sau
bolile cardiovasculare, care nu au
fost tratate de săptămâni întregi.
Serviciul de ambulanţă primește
pe oricine dorește să fie consul-
tat și evaluat, non-stop, le acordă
primul ajutor și îi triază, iar pe cei
care au nevoie îi îndrumă către ser-
viciile tradiţionale de sănătate din
România.
Mircea Timofte, președintele
Ordinului Asistenţilor Medicali, a
declarat: „Asistenţii medicali din
România au fost din nou în prima
linie de sprijin, de data aceasta pen-
tru a face faţă unei crize umanitare
în curs de desfășurare, cauzată de
invazia rusă în Ucraina. În echipele
medicale de ambulanţă, în centre-
le de refugiaţi, în taberele de prim
ajutor, ca voluntari, asistenţii medi-
cali se află acolo unde este nevoie, la
momentul potrivit, oferind îngrijiri
pline de compasiune. Ordinul Asis-
tenţilor Medicali și Moașelor din Ro-
mânia dorește să felicite ICN pentru
cele două donaţii succesive către
serviciul de ambulanţă din Româ-
nia, în sprijinul eforturilor asistenţi-
lor medicali de a ajuta refugiaţii”.
Biroul de presă al ICN
Traducere OAMGMAMR
infecţii asociate asistenţei medi-
cale”. Practic, atât timp cât Statul
garantează că pacienţii sunt prote-
jaţi, aceștia au dreptul de a fi des-
păgubiţi în situaţia în care suferă
prejudicii de pe urma infecţiilor
dobândite în spital.
Duble dispoziţii
Din punctul meu de vedere,
legiuitorul a dorit doar să dubleze
dispoziţiile legale deja existente.
Bineînţeles, garantarea era subîn-
ţeleasă și prin prisma dispoziţiilor
constituţionale. Dovadă în acest
sens este chiar art. 34 denumit
Dreptul la ocrotirea sănătăţii:
„Dreptul la ocrotirea sănătăţii este
garantat”.
Potrivit Legii nr. 3/2021, în si-
tuaţia în care un pacient contrac-
tează o infecţie în cadrul
unei unităţi spitalicești,
acesta are dreptul de a
primi îngrijiri medicale
de specialitate și, în plus,
consiliere psihologică, ori
de câte ori este necesar.
De asemenea, potrivit art.
14, „pentru sprijinirea acti-
vităţii de îngrijire a infecţi-
ilor și utilizare judicioasă
a antibioticelor, în fiecare
unitate medicală vor fi elaborate
și aplicate protocoale locale de di-
agnostic, profilaxie și tratament
pentru principalele sindroame
infecţioase, bazate pe recoman-
dările din ghidurile naţionale de
profil și pe particularităţile de re-
zistenţă microbiană și consum de
antibiotice din respectiva unitate
medicală”.
Drd. Rareș Voroneanu
Opinii
reţetă compensată și nu poţi, pen-
tru că nou-născutul încă nu există
în sistem. Evident, astfel se pierd
și servicii. De vină ar fi comunica-
rea întârziată către CAS a datelor
de la primăriile care scriu certifi-
catele de naștere.
Și ca de fiecare dată, se dorește
a se face prevenţie. Nu spun că nu e
bună, din contră, sunt în favoarea
ei. Doar că, din păcate, modul în
Ce-și doresc
care se dorește a se face prevenţie
și a fi plătită este dezarmant. Pro-
gramele sunt stufoase, aș putea
spune chiar nerealiste (cel puţin
medicii de la noul din punctul meu de vedere, ca me-
dic într-o zonă rurală defavoriza-
tă). Mai mult, dacă nu reușești să
Contract-cadru
finalizezi cazul din varii motive
(se poate întâmpla ca pacientul
să nu revină la cabinet după ce-l
trimiţi la investigaţii),
Reducerea birocraţiei și O dorinţă veche a nu ești plătit. Și-atunci
operativitatea luării în medicilor de familie te trezești că ai muncit
evidenţă a nou-născuţilor este reducerea birocra- degeaba.
sunt două dintre temele pe ţiei. Lucrăm în SIUI
care medicii de familie ar online și, cel puţin te- O lege strâmbă
dori să le regăsească în noul oretic, am putea elimi- Toate aceste dole-
na „hârtiile” pe care anţe ale medicilor de
Contract-cadru. Amândouă
pacientul trebuie să la Dr. Valentin familie sunt susţinute
sunt doleanţe vechi, plimbe de la un medic de Asociaţia Profesi-
rămase nerezolvate de la Pantea,
la altul. Cel mai evident onală și de Patronatul
medic primar MF
un an la altul. La acestea exemplu de birocra- Medicilor de Familie la
s-ar adăuga și dorinţa ca ţie este următorul: toate biletele fiecare întâlnire cu CAS și Minis-
documentul în sine să fie de trimitere pentru consultaţii și terul Sănătăţii, dar Asociaţia și Pa-
simplificat. analize medicale și toate concedi- tronatul nu au drept de negociere,
ile medicale le scriem pe formu- ci doar rol consultativ.
Revin la o problemă funda- larul de hârtie, dar le și încărcăm Conform Legii 95, doar Co-
mentală pentru medicii de familie: în sistemul informatic. Dacă toate legiul Medicilor din România
Contractul-cadru (Co-Ca) cu CAS. aceste documente sunt încărcate (CMR) are dreptul de a negocia cu
Pentru medicina de familie acesta online, de ce mai e nevoie și de ele CAS prevederile Contractului-ca-
este important pentru că, pe baza scrise?! dru. Asta în ciuda faptului că CMR
lui, medicii își desfășoară activita- reprezintă interesele profesiona-
tea din cabinet în relaţie cu CAS. Banalul devenit o provocare le ale medicilor, și nu interesele
Din păcate, doar contractul ini- O altă doleanţă mai veche e cabinetelor medicale (pentru că
ţial era unul simplu, ușor de înţeles legată de operativitatea înscrierii acest contract de prestări servicii
și de pus în practică. Toate cele
noi devin tot mai stufoase și mai
împovărătoare pentru medicii de
nou-născuţilor, dar și a nou-ve- se încheie între cabinet și CAS, nu
niţilor pe listă. Pare ceva banal, între medic și CAS). Deci, principi-
dar medicii de familie nu pot al vorbind, nu CMR, ci Patronatul
familie (ultimul are circa 50 de pa- bifa bilanţul nou-născutului la o este cel care ar trebui să reprezinte
gini!). Cred că dorinţa de-a avea un lună de la naștere, deoarece copi- interesele medicilor de familie la
Contract-cadru mai simplu e una lul încă nu este înscris în sistem. negocierile cu CAS. Dar ce poţi să
firească. Sau te trezești că vrei să-i scrii o faci când legea este strâmbă?!
PUBLICITATE
ANGAJĂM MEDICI ÎN FRANȚA
Fondat în anul 2014, grupul CILAÉ este unul din pionierii centrelor pluridisciplinare
din Franța. Compus astăzi din 15 centre și 400 de colaboratori, CILAÉ SANTÉ își propune
să își extindă prezența geografică.
Grupul reunește cei mai buni practicieni și profesioniști din domeniul medical, oferindu-le
acestora un mediu de lucru atractiv, cu oportunități excelente de dezvoltare și de
formare în cadrul unor echipe multidisciplinare.
CILAÉ SANTÉ caută medici specialisti in Oftalmologie, Radiologie, Dermatologie,
Medicina Generala, Ginecologie.
CILAÉ SANTÉ caută de asemenea si medici stomatologi practicieni și specialiști în
chirurgie dento-alveolară,ortodonție și ortopedie dento-facială, endodonție,
parodontologie, chirurgie și maxilo-facială.
Printre avantajele oferite angajaților, pot fi enumerate:
- Statut de salariat pe perioadă nedeterminată;
- Remunerație foarte atractivă;
- Coaching, formare și asistență de înaltă calificare;
- Echipamente și tehnică de ultimă generație;
- Primă de instalare/relocare și ajutor de cazare.
Se oferă suport pentru învățarea limbii franceze, precum și asistență în vederea
obținerii dreptului de practică medicală în Franța.
Date de contact :
r.repciuc@cilae.fr @cilaesante cilae.fr
+40765625672 CilaeSante
+33768561903
Opinii
Depersonalizare
Zilnic, recunoscător
și desfigurare pentru alegerea făcută
Autoritatea și identitatea unui popor derivă și din
elementele trecutului său. Românii însă par mai
degrabă dornici să se debaraseze de tot mai multe
„straturi” ale acestuia.
În vara lui 2009 am vizitat „Parisul medical”. Imersia în at-
mosfera muzeelor, instituţiilor de învăţământ medical, a spita-
lelor, bibliotecilor și a colecţiilor private a avut un efect profund
asupra mea. Am realizat ce înseamnă valoarea unor zidiri și mo-
dul de legitimare internă și externă, prin
conservarea și expunerea unor lucrări de
artă care ofereau măreţie acelor spaţii.
Suntem mai mult cu cât trecut suntem
înconjuraţi. Universităţile, precum ace-
lea în care am poposit, își derivă auto-
ritatea și din numeroasele elemente ale
trecutului.
„Dezindentificarea” pe care am con-
statat-o la noi are și ea un trecut, dar, mai
ales în ultimii ani, am observat că s-a ac-
centuat. Ne debarasăm de orice ni se pare
Dr. Richard că ne înghite spaţiul și, cu voioșie, arun-
Constantinescu căm strat după strat de trecut. Facem loc
pentru obiectele prezentului și, motivând
dorinţa de modernizare și de eficientizare, ne transformăm
complet universităţile, spitalele și casele. Petrecem tot mai mult
timp, cum scria George Ritzer, în celebra sa carte „Globalizarea
nimicului. Cultura consumului și paradoxurile abundenţei” (Hu-
manitas, 2010), în „non-locuri”, înconjuraţi de „non-lucruri” și de
„non-oameni” (p. 86).
Edward Relph, în cartea „Place and Placelessness” (Pion, Lon-
don, 1976) – o relatare a modului în care locurile sunt experimen-
tate și cum acestea se schimbă –, scria că locurile sunt „încărcate
de semnificaţie, de obiecte reale și de activităţi. Reprezintă o sur-
să semnificativă de identitate individuală și comunitară și frec-
vent sunt centre profunde de existenţă umană, de care oamenii
sunt strâns legaţi, emoţional și psihologic” (p. 143). Observând,
și o fac de multă vreme, cum se depersonalizează și se uniformi-
zează universităţi și spitale, prin debarasarea de trecut, vizibil
și invizibil, cum dispare diversitatea și se anulează specificul
fiecărui așezământ, mă
întreb care mai este sub­
stratul existenţei personal-
instituţionale?
Devorarea trecutului
Olga Mărculescu scria
în 1970, chiar atunci (!),
despre politicile de „în-
noire” și de „actualizare”,
care „devorau trecutul is-
toric, sărăcindu-l, desfigu-
rându-l”. Oferea exemple,
„prea multe și prea multe
dureroase”, ale „actuali-
zării” acelor vremuri: „În
numele acestui mare «A»
a fost dărâmată Academia Paris, Facultatea de medicină, 2009
Mihăileană din Iași (...). La
fel poarta fostei Curţi Domnești din Iași, împreună cu zidurile
de incintă și fântâna. Este isprava «înnoitoare» a organelor lo-
cale de la finele anului 1963, al căror zel distrugător a fost oprit
din fericire la timp, căci altfel nu se știe până unde s-ar fi ex-
tins nedorita lor prezenţă în urbanistica locală. (...) Dar de ce, în
numele alinierii unui bulevard, să se frângă o stradă sau un an-
samblu cu pitoresc și tradiţie? De ce un spaţiu verde să ia locul
unei clădiri de la sfârșitul secolului trecut, sau un bloc «turn» să
îngroape importante vestigii ale trecutului, când, cu mai mult
efort de chibzuinţă, într-un spirit de armonizare cu exigenţele
prezentului, se pot căuta, și găsi, soluţii adecvate? (...) Dar dacă
în chiar asemenea perimetre ale vechiului ce trebuie demolat
se află și ceea ce denumim «monument istoric», dacă tocmai
într-un asemenea spaţiu, urban sau rural, istoria și-a ales când-
va un loc de proiectare al ei în veșnicie, dacă specificul «regio-
nal», cu atribute de «naţional», se întruchipează în vreo uliţă,
care reamintește un întreg trecut – atunci cruţarea unei măr-
turii istorice se propune de la sine. Edilii de astăzi trebuie să gă-
sească o soluţie pentru a încorpora noului ceea ce este vechi, dar
definitoriu” (Buletinul Monumentelor Istorice, anul XXXIX,
nr. 2, 1970, pp. 51-52).
În aceste vremuri totul este despre abundenţă, despre flux și
cantitate. Pentru că asta „se cere”. Esenţa instinctivităţii s-a pul-
verizat. Locurile seamănă unele cu altele, oamenii vor să seme-
ne și ei cu ceilalţi. Mirarea nu mai încape în noile creiere, doar
ușurătatea și ce e replicabil.
D’ale Rezidenţiatului
Nu m-am gândit nicio secundă că voi alege această specializare.
Nu a fost un plan pe termen lung. Dar a fost un moment când am
simţit o atingere pe umăr, însoţită de un sfat Divin: „Îndreaptă-ţi
pașii către Radiologie și Imagistică Medicală!”. De atunci, sunt
recunoscător zi de zi pentru această alegere.
Sunt în anul II de rezidenţiat și în
fiecare zi descopăr lucruri noi. Uneori
sunt extrem de entuziasmat, alteori
undeva la polul opus – debusolat pes-
te măsură. La început mi-a fost foarte
greu. Observam „simplitatea” de care
dădeau dovadă colegii mai mari în in-
terpretarea imaginilor CT sau IRM și
îmi spuneam că este imposibil. Nu ve-
deam luminiţa de la capătul tunelului,
deși era acolo, și aveam să o descopăr
în scurt timp.
Începuturile sunt dificile, iar acest
aspect le conturează frumuseţea. Ne-
cunoscutul m-a sufocat cu multe în-
trebări, mi-a pus la îndoială alegerile,
m-a intimidat. Ușor-ușor am înţeles că
este normal ca lucrurile să se prezinte
Între experienţă
și treptele devenirii
Oricât de capabil, un
profesionist nu poate să se
limiteze la un anumit grad de
autosuficienţă și mulţumire.
Progresul și perfecţionarea
trebuie să fie mereu parte
din viaţa lui. Iar acest lucru
presupune implicare în
activităţi de cercetare.
Recent, într-un număr al „Vieţii
Medicale”, editorialistul se (și ne) în-
treabă ce înseamnă experi-
enţa profesională, ce pon-
dere are ea în aprecierea
și alegerea unui medic și
când putem să afirmăm că
am atins maturitatea pro-
fesională, garanţie a unui
reprezentant de valoare al
domeniului.
Evocând mai mulţi fac- Dr. Virgil
tori de luat în seamă, autorul Răzeșu
apelează la exemplul unor
specialiști ai mediului privat care aleg
să rămână doar specialiști (doar sunt
plătiţi pentru ceea ce fac, nu pentru
titluri, nu?), refuzând titlul de medic
primar, căruia îi atribuie doar valoare
simbolică. În timp ce gradele didactice
și titlurile academice devin, pentru ei,
acolade suplimentare.
Nimic mai adevărat că medicina
este o profesie pragmatică. Experienţa
capătă o pondere cu totul particulară
în devenirea oricărui specialist. Ea nu
îţi este oferită atât de timpul scurs de
la calificare, cât, mai ales, de practica
efectivă. Experienţa nu se capătă din
parcurgerea literaturii de specialitate,
din cunoașterea principiilor și meto-
delor de realizare a obiectivelor, și nici
urmărindu-i pe ceilalţi specialiști în
acţiune. Experienţa înseamnă practică
directă, este expresia cantitativă a unei
bune pregătiri teoretice. Referindu-mă
la specialităţile chirurgicale, experien-
ţa adevărată înseamnă operaţii reali-
zate efectiv, ca prim sau principal ope-
rator. Nu poţi căpăta experienţă numai
privind sau asistând un alt operator.
Medicina vestică (păcat că principiul
astfel. Am început să caut, să înţeleg
ce presupune a fi un medic radiolog
responsabil, care sunt cunoștinţele pe
care trebuie să le dezvolt etc. Am înce-
put să citesc, să pun întrebări și lucru-
rile au devenit din ce în ce mai clare.
O chirurgie fină
Radiologia și Imagistica Medicală
este o chirurgie fină – „tai” imagine
după imagine și trebuie să „intervii”
acolo unde sunt probleme. Acest lu-
cru presupune să cunoști foarte bine
anatomia normală (radiografic, CT,
IRM și ecografic), variantele anatomi-
ce adiacente și vasta patologie pe care
bolnavul o poate prezenta. Așadar, o
provocare destul de mare.
nu se aplică și la noi) nu îţi acordă titlul
de specialist decât după atestarea unui
anumit număr (deloc mic) din fiecare
dintre intervenţiile curente.
Teorie vs. realitate
Realitatea contrazice consideraţii-
le autorului. Medicul, demn de atribu-
tul de profesionist adevărat, nu poate
eluda elementele conexe profesiei, pre-
cum gradele/treptele profesionale și
nici titlurile didactice sau academice,
cu un rol bine determinat în viaţa tu-
turor profesioniștilor. Aces-
tea sunt cele care le conferă
suport și-i departajează pe
unii de alţii. A te mulţumi
cu ceea ce ai învăţat și cu ce
știi să faci (chiar bine) la un
moment dat minimalizează
evoluţia, anulează progre-
sul, indiferent de câţi ani de
practică ai avea.
Fără a ne referi la satis­
facerea unor necesităţi de
ordin, să zicem, administrativ, profesi-
onistul demn de acest apelativ are obli-
gaţii faţă de meseria lui și datoria de a o
onora. Cu atât mai mult în profesia me-
dicală, aflată în prefaceri, metamorfo-
ze și reconsiderări permanente, chiar
de la o zi la alta, menite să eficientizeze
mjloacele și modalităţile diagnostice
și terapeutice. Cum ar putea statisface
medicul aceste deziderate altfel decât
prin contribuţia directă și substanţi-
ală la progresul domeniului, atestată
tocmai de parcurgerea sau atribuirea
acestor grade sau titluri de care se face
vorbire? Fără a absolutiza, toate aces-
tea capătă valenţe calitative și drep-
turi câștigate, care ţi se conferă, ţi se
atribuie, ca o recunoaștere a implicării,
a interesului și contribuţiei aduse la
progresul propriei specialităţi.
Principii de viaţă profesională
Oricât de capabil ar fi sau s-ar con-
sidera, niciun profesionist adevărat
nu se poate mulţumi cu un statu quo
calm și liniștit, izolat și rupt de ceilalţi
specialiști ai domeniului. Va fi depă-
șit de realităţi. Pentru el, progresul și
VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
7
Dr. Costin Chirica
Sunt recunoscător pentru faptul
că în modulele efectuate până acum
am întâlnit oameni pasionaţi, adevă-
raţi mentori, care mi-au oferit fără
măsură din cunoștinţele lor, și fără de
care nu aveam cum să progresez.
Dincolo de complexitatea Radio-
logiei și Imagisticii Medicale, am des-
coperit cât de importantă este colabo-
rarea cu toate celelalte specializări.
De cele mai multe ori, dialogul este
cuvâtul-cheie în gestionarea co-
respunzătoare a unui pacient și în
efectuarea unui act medical corect.
perfecţionarea continuă devin prin-
cipii de viaţă profesională. Profesia îl
obligă să-și analizeze și să-și evalueze
propriile rezultate și să tragă învăţă-
minte din ele. Ceea ce înseamnă activi-
tate de cercetare.
Și tot nu e suficient. Trebuie să-și
împărtășească propria experienţă și
s-o confrunte cu a celorlalţi, ceea ce în-
seamnă activitate știinţifică, din care
are de folosit și care poate folosi și alto-
ra. Tocmai aceste deziderate îi conferă
accesul îndreptăţit la gradele și titluri-
le profesionale, didactice și academice
care i se cuvin.
Fără titluri, dar implicaţi în
cercetare
Sunt cunoscute numeroase nume
de chirurgi de certă valoare, care au
rămas pentru totdeauna medici de
provincie, care au refuzat titlurile di-
dactice la care ar fi avut dreptul, dar
care au fost neobosiţi în a desfășura
activitate didactică. Care au imaginat
sau perfecţionat proceduri și tehnici
chirurgicale valoroase, generalizate
în toate serviciile din ţară, care au
redactat articole știinţifice, au scris
tratate de specialitate și au contri-
buit din plin la progresele chirurgiei
noastre. Este suficient să amintesc de
doctorul Constantin Andreoiu de la
Ploiești, care a introdus anastomozele
gastro-duodenale în chirurgia gastri-
că, o adevărată cotitură în chirurgia
digestivă, și care nu ezita să meargă
periodic, câte două-trei zile, într-un
alt serviciu, ca să înveţe – cum declara
cu toată sinceritatea – din ce fac alţii,
ca să vadă ce fac alţii sau să-i înveţe pe
alţii cum e mai bine de procedat.
În context, nu neg nici existenţa
unor profesioniști care au o predilecţie
particulară pentru titluri, cât mai mul-
te titluri. Dar dacă acestea nu sunt jus-
tificate și susţinute de o activitate con-
cretă, benefică pentru ceilalţi și care să
contribuie la progresele medicale, mai
devreme ori mai târziu, vor rămâne
simple nume fără un loc deosebit în is-
toria medicinei.
Rămâne valabil vechiul principiu
al „meseriei care nu se învaţă, ci se
fură”, de la cei mai iscusiţi decât noi,
cu condiţia ca, odată cu timpul și cu ex-
perienţa acumulată, să devenim pro-
fesioniști de la care urmașii noștri să
aibă ce fura.
8 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35 Special

Învăţarea
prin
simulare
medicală e al
Curs de tehnici laparoscopice de bază pentru Studenţi de anul întâi la staţia practică de sondaj
studenţi din ani clinici IV-VI nazogastric

u s t h a v
un m s t r e
el o r n o a
zil
A impulsionat cumva pandemia dezvoltarea
activităţii de învăţare prin simulare medicală?
Mulţi ar spune că da. Cert este că a determinat
o cerere tot mai mare pentru astfel de activităţi.
UMFCD le-a pregătit o surpriză în acest sens
Grupaj
mediciniștilor bucureșteni: începând cu noul realizat
an universitar, le pune la dispoziţie un centru de Dan
Dumitru
modern, integrat, de simulare medicală. Mihalache Clădirea viitorului centru de simulare al UMFCD

U
niversitatea de Medici-
nă și Farmacie „Carol
Davila” (UMFCD) va
avea, în curând, poate
cea mai modernă bază de învăţare
prin simulare medicală din Româ-
nia. În urmă cu mai bine de două
luni, profesorul Viorel Jinga, rec-
torul UMFCD, anunţa că a depus,
în numele instituţiei amintite, o
propunere de proiect pe compo-
nenta de digitalizare a universită-
ţilor, finanţată din Planul Naţio-
nal de Redresare și Rezilienţă, în
valoare de aproape 4 milioane de
euro. Aceasta vizează dezvoltarea
bazei de simulare medicală prin
dotarea cu simulatoare complexe,
de ultimă generaţie.
La nici două săptămâni de
la momentul respectiv, rectorul
UMFCD a mai făcut un anunţ, și
anume că Universitatea a achizi-
ţionat un imobil situat în centrul
capitalei, pe str. Thomas Masaryk,
„la mai puţin de 10 minute de Uni-
versitate și de rectorat”, viitorul
sediu al Centrului de simulare me-
dicală. Clădirea este formată din:
adăpost pentru protecţie civilă,
parcare subterană, parter cu re-
cepţie, cinci etaje și un etaj tehnic.
Suprafaţa utilă este de peste 2.000
mp și are o configuraţie de tip open
space și dotări corespunzătoare
unei clădiri de birouri, după cum
ne-a explicat profesorul Jinga.
În această perioadă clădirea
se află în proces de igienizare
și de stabilire a necesităţilor de
mobilier, diverse componente
hardware etc., astfel încât de la
1 octombrie să poată fi funcţională.
O parte din mobilier și simulatoa-
re au fost deja achiziţionate (prin
Fondul de dezvoltare instituţională
finanţat de Ministerul Educaţiei)
și așteaptă să fie amplasate în noul
centru. „Prin negocierea realizată
de echipa noastră se vor realiza
gratuit lucrările de pregătire a spa-
ţiului, astfel încât de la 1 octombrie
să se desfășoare în condiţii optime
activităţile de simulare medicală
din cadrul Universităţii”, a adăugat
Viorel Jinga. El adaugă că va-
loarea acestui proiect de inves-
tiţii este de peste 3 milioane de
euro, bani proveniţi din fondurile
UMFCD.
Coordonator al centrului din
str. Thomas Masaryk este asist.
univ. dr. Cristian Toma, care are
o vastă experienţă în activităţi de
simulare medicală. El va fi ajutat
de doi colegi, medicii rezidenţi
Andrei Slobozeanu și Marina
Leontescu, împreună cu aceștia
formând o echipă încă din anii
2016-2017. Lor li s-au alăturat nu
mai puţin de 60 de studenţi, ca
voluntari.
„Simularea medicală nu în-
seamnă numai să înveţi să faci
o procedură, să înveţi să faci o
manevră, înseamnă să te aco-
modezi cu tehnica, dar și cu
materialele pe care le folosești,
cu pașii tehnicii și mai ales cu
componenta de relaţionare cu
pacientul și cu echipa. Ca să
reproduci o manevră, dacă o
faci într-un mediu sigur, în care
te simţi protejat, nu e un lucru
complex. Complexitatea actu-
lui medical până la urmă constă
în punerea acestor patru punc-
te la un loc: manevră, utilizarea
materialelor în secvenţă corec-
tă și utilizarea corectă a lor, co-
municarea cu echipa medicală
și comunicarea primordială cu
pacientul și aparţinătorii aces-
tuia, cu familia.” (Dr. Cristian
Toma)

Nu inventăm roata
Am stat de vorbă cu dr.
Cristian Toma, pentru a afla mai
mult din ceea ce înseamnă acti-
vitatea de învăţare prin simulare
medicală la UMFCD și ce se va
schimba odată cu punerea în func-
ţiune a noului centru. În primul
rând, medicul ne-a explicat că
această activitate nu este una nouă
Dr. Cristian Toma Dr. Marina Leontescu Dr. Andrei Slobozeanu
pentru UMFCD; simulare medi-
cală se desfășoară și acum, numai
că nu este standardizată, cum este
cea pentru clinicieni, „iar prin
noul centru, tocmai asta încercăm
să facem”.
Practic, fiecare departament
realiza, din iniţiativă proprie,
cursuri tematice, uneori pe
Special VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
9

Curs de management al căilor aeriene cu

intubaţie dificilă pentru studenţi din ani clinici și Studenţi din ani clinici și medici rezidenţi la curs
medici rezidenţi de ecografie ţesuturi superficiale Scopul final al Naștere naturală – etapele parturiţiei
simulării
material biologic ex vivo sau chiar dedicat medicinei dentare, cu uni- sunt de înaltă fide- medicale este bulatoriu, cum se comunităţi universitare într-un
pe diverse simulatoare achiziţi- tăţi unde se poate lucra fizic partea litate, unele chiar realizează exame- stream online. Cine are acces la
siguranţa actului
onate prin diverse proiecte. Din de stomatologie pe manechin. reușind să „păcă- nul clinic, anam- internet și la minimum de teh-
2019, însă, a fost introdus un pro- Pe cel de-al doilea etaj va fi lească” aparatura
medical și a neza ș.a.m.d. nologie poate să intre în direct la
gram standardizat pentru toţi stu- amenajat un compartiment de gi- reală: „Dacă ducem pacientului. Vremurile tul- curs, să audă și să vadă ceea ce se
denţii Facultăţii de Medicină din necologie, neonatologie și pedia- un manechin full buri în care ne aflăm întâmplă acolo.
anul întâi, cu două activităţi de si- trie. „Aici, în principiu, vom vedea body – îl avem deja – în- m-au împins cu tirul în- Practic, acest lucru va permi-
mulare standard: „Suport vital de ce se face în timpul nașterilor nor- tr-o secţie de terapie intensivă trebărilor și către medicina de te și un soi de triaj al orientărilor.
bază” și „Tehnici clinice de bază”. male, dar și al celor cu complicaţii. și îl conectăm la aparatura reală dezastru sau medicina pentru situ- De exemplu, un student în an mai
preexistentă, el știe să «păcăleas- aţiile de urgenţă. Eram aproape si- mare care înclină către o carieră
„Simulatoarele, în funcţie de nivelul lor tehnologic, pot permite
că» aparatul că este un pacient gur că nici acest domeniu nu a fost chirurgicală, de pildă, având ac-
mai multe tipuri de antrenament. Simulatoarele de bază, care imită
real – are frecvenţă cardiacă, ritm omis din proiect, dar aveam nevoie ces la aceste cursuri, live sau înre-
anumite segmente ale corpului uman, nu au foarte multă tehnologie
de EKG etc. Eu, instructorul, îl pot de o confirmare. Într-adevăr, pe gistrate, și înţelegând conceptul,
în interior; pe ele se pot face diverse manevre, cum ar fi montarea
controla printr-o tabletă, pentru acest etaj se va amenaja și un spa- se va putea înscrie atunci când se
unui cateter venos periferic, adică o branulă, sau a unei sonde urinare.
că simptomele și manifestările lui ţiu pentru medicina de dezastru și va organiza cursul de chirurgie,
Simulatoarele de fidelitate înaltă au tehnologie avansată în interior,
sunt controlate printr-un soft”. pentru medicina în situaţii de ur- și va participa fizic, mărturisește
au și un ecran de proiecţie, și pe ele se pot face proceduri avansate de
Etajul al patrulea va fi alocat genţă: „În principiu, va fi un mediu Cristian Toma: „Nu ascund faptul
tip ecocardiografie transesofagiană sau ecoendoscopie ori bronho- că încercăm să dezvoltăm cursuri-
competenţelor, procedurilor mai simulat similar cu exteriorul – cu-
scopie, chiar și ureteroscopie. În principiu, sunt proceduri mai com- le mai nișate. Ele sunt și mai atrac-
nișate: colonoscopie, endoscopie tremur, incendiu, cablu de electri-
plicate, dar foarte utile pentru studenţi, chiar dacă nu toţi vor ajunge digestivă superioară, bronhosco- tive pentru studenţi – sunt studen-
citate dezafectat etc. – și îi învăţăm
cardiologi, de exemplu. Înţelegând și vizualizând patologiile, când vor pie, ureteroscopie, artroscopie, ţii generaţiei tehnologizate – și
pe cursanţi cum să reacţioneze în
deveni medici, indiferent de specialitatea pe care o vor avea, vor ști tot ce ţine de ortopedie (ortopedie astfel de situaţii. Mai mult de atât, atunci, prin acest stream online
să-și direcţioneze mai bine pacientul.” (Dr. Cristian Toma) minim invazivă), ecocardiografie, la subsol clădirea are și un adăpost le-am da acces celor interesaţi să
ecografie ș.a.m.d. Vor exista sta- pentru protecţie civilă. Vom face se dezvolte, iar dacă vor să partici-
În cadrul programului „Su- Ulterior, nou-născutul o să fie pre- ţii de lucru care vor fi permutate ceva exerciţii și acolo pentru situ- pe și fizic, se pot înscrie și, în ordi-
port vital de bază” studenţii înva- luat de echipa de neonatologie – în funcţie de cursurile care se vor aţii deosebite, cum ar fi un război nea în care s-au înscris, vor partici-
ţă să acorde primul ajutor – de la vom vedea ce se urmărește și acolo organiza. sau un atac chimic”, mă asigură pa la curs”.
dezobstrucţia căilor aeriene până interlocutorul meu.
la resuscitarea cardio-respirato- Naștere în prezentaţie craniană sub Spuneam că această clădire O comunitate cu pacienţi
îndrumarea dr. Octavian Munteanu standardizaţi
rie. În „Tehnici clinice de bază”, are două aripi unite între ele, pe
activitatea se desfășoară sub for- fiecare etaj, printr-o cameră-tam- Nu știu dacă este o premieră
ma unui atelier cu patru sau cinci pon. Această cameră va juca, con- naţională, dar un fapt original este
staţii de lucru. La fiecare staţie de form planificării, rolul unei săli de cu siguranţă. Spre finalul discuţiei
lucru există un segment de corp, debriefing (de analiză). Acolo vor noastre, doctorul Toma mi-a mai
un simulator de bază, unde un lec- exista o masă, scaune de jur-îm- mărturisit ceva, inedit: „Vrem să
tor, împreună cu 4-5 studenţi fac prejurul ei și un monitor: „După facem un nucleu de oameni, o co-
o manevră timp de aproximativ fiecare caz finalizat, la UPU, de munitate cu pacienţi standardizaţi,
45-60 de minute, după care merg exemplu, instructorul va merge formată din studenţi de la UNATC
la următoarea staţie, prin rotaţie. la masă cu participanţii, vor vizu- și din pacienţi trecuţi prin boală,
Astfel, cei 20-24 de participanţi aliza înregistrarea cu derularea care știu exact cum le-a fost, și au
învaţă și reușesc să înţeleagă, pe exerciţiului și vor dezbate ceea ce disponibilitatea și bunăvoinţa de a
parcursul a 3-4 ore, cât durează s-a întâmplat acolo. El va pune în- fi voluntari la centrul de simulare,
atelierul, câteva manevre esenţia- trebări care să-l ajute pe student să să vină cu experienţa lor reală”.
le: montarea unei branule, a unui ajungă la un răspuns, pentru că în Toţi aceștia vor fi instruiţi
cateter venos periferic, montare acest fel informaţia se reţine mult înainte în legătură cu ce să spună
de sondă nazogastrică, realizarea mai bine pe termen lung”, explică – „am avut asta, asta și asta, m-am
tușeului rectal, a sondajului ure- dr. Toma. simţit așa, mi s-a luat analiza asta și
tro-vezical și examenul ginecolo- mi s-a făcut procedura asta” –, iar
gic complet, inclusiv cu tușeu va- Triaj al orientărilor studenţii să descopere cam care ar
ginal, examen cu valve, chiar și cu Toate activităţile care se fac în fi traseul de urmat. Toate acestea
recoltare de Babeș-Papanicolau. cadrul centrului, activităţi prac- – sub coordonarea unui instructor
„Practic, orice student la Medicină tice și cu componentă teoretică, din specialitatea respectivă, un
generală de la UMF «Carol Davila» vor fi transmise în direct întregii cadru didactic.
trece, până la finalul anului întâi,
prin aceste staţii de lucru. Astfel,
atunci când intră în practica de
vară sau în cea din spital să fie deja
acomodat cu toate manevrele, să le –, iar când nou-născutul se trans- La ultimul etaj, al cincilea, va
fi făcut cu mâna lui pe simulator”, formă în pacient pediatric, urmă- exista o aripă dedicată chirurgiei,
mărturisește dr. Cristian Toma. rim manevrele pe care ar trebui să în general – chirurgie generală,
le știe orice viitor cadru medical vasculară, ginecologică, urologică
Nimic la voia întâmplării pentru a le aplica unui pacient pe- ș.a.m.d. –, vor fi staţii de lucru pen-
Curiozitatea nu îmi dă pace și diatric”, explică dr. Cristian Toma. tru laparoscopie, dar și pentru chi-
îl rog pe doctorul Toma să îmi ex- Etajul al treilea va fi divizat în rurgia clasică. Iar a doua aripă (clă-
plice cum va fi amenajat centrul două: Unitate de Primiri Urgenţe direa are două aripi, unite între ele
din str. Thomas Masaryk. Așa am și Secţie de Terapie Intensivă. La printr-o cameră-tampon) va simu-
aflat că la parterul clădirii vor acest etaj se vor desfășura acti- la medicina de ambulatoriu. Aici
fi amenajate două săli generoa- vităţi specifice UPU și Secţiei de va fi simulat un cabinet – va exis-
se de curs, unde se vor ţine pre- Terapie Intensivă cu paturi, cu ta și o cameră de tip salon – unde
zentările teoretice ale viitoarelor aparatură medicală reală. Mare viitorii medici vor fi instruiţi în
activităţi practice. Primul etaj va fi parte dintre simulatoarele de aici ceea ce privește medicina în am-
Studenţi de anul întâi la staţia practică de tușeu rectal
 PSIHIATRIA
12 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
Un vechi și reputat expert psihiatru
îmi spunea că aproape fiecare
om are cel puţin câte o problemă
psihiatrică, dar că nu ne putem
ocupa decât de cei mai gravi,
dintre care unii ar putea să aibă și
manifestări antisociale.
P
sihiatria este una dintre acele spe-
cialităţi medicale care se schimbă
radical de la o epocă la alta. Por-
nind de la descântece şi exorci-
zări, spre profesie nemedicală (aşa cum era
în SUA acum mai bine de un secol), ca pro-
blemă socială şi juridică şi apoi ca anexă a
Neurologiei, până la statutul de azi, ca speci-
alitate de sine stătătoare. A trecut prin etapa
indiferentă, coercitivă, farmacologică, iar în
prezent îşi caută rezolvări proprii, specifice.
Și o face prin mijloace şi metode complexe,
moderne, cu încercarea de a implica bol-
navii social şi profesional, chiar şi pentru
psihopaţii periculoşi. Înainte se spunea că,
dacă bolnavul psihic recunoaşte că e bolnav
şi acceptă ajutorul, înseamnă că boala nu e
gravă şi poate fi tratată, spre deosebire de
psihopaţi, care nu acceptă că sunt bolnavi
şi nici ajutorul medical, dar ei pot simula
pentru a evita internarea.
Se ştie că mulţi politicieni de mare suc-
ces erau borderline (pe linia de graniţă) sau
chiar dincolo (cine nu a citit cartea „Aceşti
bolnavi care ne conduc”?), iar patronii de
succes sunt în majoritate psihotici, aşa cum
ne demonstrează colegii psihologi, iar exem-
plele prezente sunt în jurul nostru.
Spitalul numărul 9 se aglomera
brusc
Pe vremea când eram student, discipli-
na Psihiatrie de la Facultatea de Medicină
Generală era la Spitalul nr. 9, la o margine
de Bucureşti, care acum este zonă semicen-
trală. Se spunea că pe vremea când fusese
înfiinţat, cu mulţi ani în urmă, ca „azil de
nebuni”, locul aparţinea turcului Malamuc,
de altădată
de unde bucureştenii au adoptat cuvântul
„balamuc”.
În spital ajungeam cu mijloacele de
transport în comun, alergând de la o clinică
la alta prin tot oraşul. Nu era permisă întâr-
zierea. Acolo făceam multă teorie chiar şi
la lucrări practice. Învăţam în vechile pa-
vilioane ale spitalului, aşa cum făcusem şi
mai înainte, tot acolo, fiziopatologia, care
se separase de fiziologie, cu faimosul prof.
dr. Teodorescu Exarcu.
Eram miraţi că spitalul se aglomera
brusc înainte de evenimente importante
sau vizite de stat, iar toţi „dispensarizaţii
revendicativi” erau internaţi pentru control
şi tratament până se termina evenimentul.
Aşa am aflat că atunci când veneau mari
personalităţi (de Gaulle, Hrușciov, Nixon și
mulţi alţii), nici nu mai erau locuri disponi-
bile în spital. Dar surpriza comportamenta-
lă a venit din sens invers, când Fidel Castro
a vizitat Bucureştiul. A oprit maşina într-o
piaţă aglomerată şi a făcut o „baie de mulţi-
me”. După care, văzând că românii sunt bi-
nevoitori şi entuziaşti, a ordonat şoferului să
vireze la dreapta şi, părăsind coloana oficia-
lă, a mers la întâmplare printr-un cartier ca
să vadă faţa adevărată a Capitalei. Evident,
spre marea spaimă a gazdelor şi a gărzilor
de corp, care nu se aşteptau la aşa ceva. Însă
totul a decurs bine.
Unii pacienţi nu păreau deloc
bolnavi
În privinţa bolnavilor internaţi existau
unele dubii, pe care ni le împărtăşeam dis-
cret între noi. Unii erau nişte domni foarte
civilizaţi, apatici (farmacologic), internaţi
la „somnoterapie” pentru a fi „traşi de lim-
bă” de psihiatri, de psihologi şi de „colabo-
ratorii” lor. Alţii, care erau violenţi, erau
trataţi cu „electroşocuri” sub curarizare (ca
să nu facă rupturi musculare), iar unii nu pă-
reau deloc bolnavi şi ne întrebam de ce mai
sunt ţinuţi acolo.
De exemplu, celebrul (în spital) Marius,
fost luptător în Legiunea Străină franceză,
veteran din războiul franco-algerian, care
fusese repatriat şi internat permanent. Un
bărbat prezentabil, politicos, perfect vorbi-
tor de limba franceză, uşor sedat, părea să
fie internat abuziv. Până într-o zi, când a vă-
zut în parcul spitalului un student arab (în-
cepusem să şcolarizăm şi studenţi străini de
diferite naţionalităţi). A izbucnit, dând co-
menzi militare în limba franceză unei trupe
inexistente şi a atacat atât de violent, încât
ne-am temut pentru viaţa bietului coleg. Ca
din pământ a apărut o namilă de infirmier
cu halat alb, care l-a imobilizat scurt, iar un
altul care îl urma i-a făcut o injecţie intrave-
noasă în braţ, iar agresorul s-a calmat subit.
A fost condus la salon şi s-au luat măsurile
necesare. Ne-am dat seama că, de fapt, fuse-
se trimis aici pentru a nu vedea arabi care să
îi declanşeze accesele de furie.
Alte scene rămase în amintire
Într-o dimineaţă, doamna doctor care
era asistenta grupei ne prezintă un pacient
bătrânel, veteran de război, cu aspect în-
grijit, dar cam ponosit, cu delir de invenţie.
După ce a ieşit pacientul, ne-am amuzat de
invenţiile lui, iar doctoriţa mi-a dat să ci-
tesc cu voce tare o „Declaraţie” redactată
frumos de acesta, referitoare la retroceda-
rea Basarabiei. Fiind un subiect care se dis-
cuta şi la noi în familie, am citit declamativ,
cu intonaţie, şi la sfârşit am adăugat că, din
punct de vedere istoric, are dreptate. După
aceeea, doamna doctor a spus că de aceea
îl dispensarizează, pentru a nu fi un caz
penal, şi să fiu atent și eu cum îmi prezint
opiniile.
Într-o zi, după ce începuserăm să ne
„rodăm” cât de cât cu viaţa din spitalul de
psihiatrie, am mers organizat să vizităm
un salon de bolnavi. O sală mare, lungă, de
modă veche, aşa cum văzusem în filme, cu
ferestre pe ambele laturi şi multe paturi
aliniate pe stânga şi pe dreapta, ca la arma-
tă. La intrare, doamna doctor conferenţiar
le ceruse celor două infirmiere voinice să
descuie și le-a spus să nu se îndepărteze de
Eseu
uşă. Am intrat cu toţii, în linişte, am privit
şi am ascultat prezentarea bolnavelor, care
stăteau nemişcate şi respectuoase. La ple-
care, un coleg mititel şi jucăuş, care încheia
şirul, a făcut cu ochiul unei paciente, tânără
şi drăguţă. A urmat strigătul general „pe el”
şi aproape toate pacientele s-au repezit asu-
pra lui, nu cu agresivitate, ci „de drag”. Noi
am îngheţat în cadrul uşii, dar cele două
infirmiere s-au năpustit ca buldozerele, cu
burta înainte. L-au despresurat pe coleg şi
au făcut ordine imediat, în liniște și fără
violenţă.
Îmi amintesc amuzat aceste scene ori
de câte ori ştirile de la TV arată imagini cu
poliţişti bătuţi de răufăcători sau care nu
reuşesc să imobilizeze agresorul, oferind
un spectacol ca în comediile mute de pe
vremuri. Poate că le-ar trebui nişte infirmi-
ere de la psihiatrie, dacă or mai fi fiind.
A avea sau nu discernământ
Într-o discuţie privată cu un vechi și
reputat expert psihiatru, dr. Stancu îmi
spunea că aproape fiecare om are cel puţin
câte o problemă psihiatrică, dar că nu ne
putem ocupa decât de cei mai gravi, dintre
care unii ar putea să aibă și manifestări an-
tisociale. Practic, aproape toţi infractorii
de orice fel, inclusiv prostituatele, prezintă
tulburări psihiatrice. Dar dacă au discernă-
mânt, sunt de resortul Justiţiei, și nu al me-
dicinei. La mirarea mea că astfel medicina
îi abandonează cu bună știinţă pe aceștia,
mi-a spus că nu se poate afirma oficial di-
agnosticul psihiatric, pentru că avocaţii ar
profita și i-ar disculpa, ignorând diferenţa
dintre comiterea faptei cu discernământ și
fără discernământ. Așa că nu sunt trataţi,
nici farmacologic, nici nefarmacologic și
vieţuim împreună, uneori ca într-o „ruletă
rusească”.
Evident, psihiatria din prezent a evolu-
at, s-a modernizat, dar continuă să se con-
frunte cu probleme clasice, care necesită o
abordare actualizată.
Prof. dr. Viorel Ordeanu
Ars medici
CANABISUL
și bolile hematologice
Un interes tot mai mare se manifestă la nivel global pentru
canabisul medicinal, pentru legalizarea utilizării sale
controlate în terapia unor afecţiuni și situaţii clinice.
N
umele de canabis sau
marijuana grupează
o serie de produși chi-
mici naturali sau sinte-
tici care aparţin grupei largi și he-
terogene de substanţe psihoactive
sau psihotrope. Acestea sunt de-
finite ca substanţe care afectează
activitatea cerebrală, producând
modificări ale dispoziţiei, ale ap-
titudinilor cognitiv-senzoriale și
conștientizării, ale sentimentelor,
emoţiilor și comportamentului.
Folosite de om din cele mai vechi
timpuri, substanţele psihotrope au
fost și sunt utilizate în trei scopuri
principale: recreaţional (denumi-
te în limbajul curent „droguri”),
medical și ritual-șamanic.
Fără a intra în complexitatea
domeniului, amplu, intens dispu-
tat și incomplet elucidat, prezen-
tarea câtorva date privind varian-
ta medicinală a canabisului, adică
cea folosită ca medicament, poate
fi utilă în condiţiile în care consu-
mul acesteia este în continuă creș-
tere în lume, iar medicii, inclusiv
hematologii, se pot confrunta cu
diverse aspecte socio-terapeutice.
Se estimează că 24% dintre pacien-
ţii cu cancer din SUA consumă zil-
nic canabis, iar 40%, intermitent.
Cu toate că nu se referă la com-
puși identici, termenii canabis și
marijuana – C(M) – sunt utilizaţi
interschimbabil în literatura me-
dicală și de către publicul larg. De
aceea vor fi folosiţi împreună și în
materialul de faţă.
Utilizarea în medicină
Utilizarea C(M) ca medica-
ment în medicina occidentală da-
tează de peste 150 de ani, produsul
fiind înscris în Farmacopeea SUA
Cadru legal privind
canabisul medicinal în
Europa
Ţări cu o legislaţie bine
stabilită privind canabisul
medicinal
Ţări care permit furnizarea
de produse specifice pe
bază de canabis în condiţii
specifice / Ţări cu perioadă
de utilizare tip test/studiu/
pilot
Strict interzis. În aceste
ţări este ilegal să folosești,
să cumperi sau să vinzi
canabis
Ilustrare a legalizării C(M) medicinal în Europa. Reprodus din (3)
în 1851 ca analgezic, hipnotic și
anticonvulsivant. A fost însă eli-
minat începând cu ediţia din 1999
de Asociaţia Medicală Americană,
din cauza creșterii utilizării sale
ilicite. Interesul pentru o utilizare
medicală potenţială a fost revita-
lizat în urma descoperirii în anii
2000 a sistemului canabinoid din
creierul uman, cu perspectiva uti-
lizării în tratarea durerii cronice
și a unor boli neurologice precum
scleroza multiplă și epilepsia.
În ultima perioadă s-a mani-
festat un interes crescând la nivel
global pentru C(M) medicinal, în-
deosebi datorită demersurilor co-
munităţilor de pacienţi, la care s-au
asociat și cele ale cercetătorilor,
pentru legalizarea utilizării con-
trolate a acestor compuși în terapia
unor afecţiuni și situaţii clinice.
Ca urmare, în SUA, folosirea
C(M) medicinal, legalizată iniţial
în 1985, în California, este în pre-
zent aprobată în 37 de state, patru
teritorii și în districtul Columbia,
cu diferenţe legislative de la un
stat la altul. Și în Europa a fost
aprobat pentru comercializare și
utilizare de un număr crescând de
state (circa 20 în prezent), sub di-
verse forme de legalizare (figura).
Deși figurează pe unele hărţi, Ro-
mânia nu se află printre aceste ţări
decât cu utilizare în preparate de uz
cosmetic. Totuși, un proiect de lege
având ca obiect legalizarea C(M)
medicinal iniţiat în 2019 și aprobat
de Senat se află în curs de aprobare
finală la Camera Deputaţilor.
Validarea prin studii clinice
și aprobare
De menţionat că prin Rezo-
luţia 2018/2775 din 13.02.2019,
Parlamentul European a stabilit
distincţia dintre „canabisul medi-
cinal” și „medicamentele bazate
pe canabis”, doar cele din urmă
fiind acceptate, datorită validării
prin trialuri clinice și evaluării de
către autorităţi de reglementare
competente.
Agenţia Europeană pentru
Medicamente a aprobat până
în prezent patru compuși de tip
canabinoid, extrași din Canna-
bis Sativa sau sintetici, pentru
utilizare medicinală:
– dronabinol, în 2010, pen-
tru anorexia din SIDA și pen-
tru greţurile și vărsăturile
asociate cu chimioterapia
citostatică;
– nabilone, în 2011, pentru gre-
ţuri și vărsături asociate cu chi-
mioterapia citostatică;
– cannabidiol (CBD) și del-
ta-9-tetrahydrocannabinol
(THC) - nabiximol, în 2014,
pentru spasticitatea din sclero-
za multiplă, dar și pentru dure-
rea cronică;
– cannabidiol, în 2019, pentru
epilepsia severă a copilului.
Aceste aprobări sunt însă con-
siderate insuficiente de pacienţi,
astfel încât disputele între ei și au-
torităţile abilitate continuă în mul-
te ţări. Cei care se opun, temporar,
legalizării consumului extins al
C(M) medicinal invocă riscurile
legate de consumul scăpat de sub
control, cu consecinţele sale nefas-
te din punct de vedere psihosocial,
și insuficienţa informaţiilor medi-
co-știinţifice privind eficacitatea
terapeutică (grevată de subiecti-
vism), efectele adverse ale admi-
nistrării pe termen lung, precum
și interacţiunile medicamentoase.
Cei care susţin legalizarea invocă
necesitatea întreruperii unui cerc
vicios: acesta întreţine utilizarea
ilicită a unor preparate necontro-
late din punct de vedere calitativ
și/sau cantitativ costisitoare și,
totodată, împiedică obţinerea de
date pertinente privind acţiunea
terapeutică și efectele adverse prin
studii și trialuri clinice.
De menţionat că substanţele
psihotrope medicinale aprobate
pentru comercializare precum
C(M) se administrează la reco-
mandarea și cu prescripţia medi-
cilor abilitaţi, iar utilizarea și dis-
tribuţia lor în practica medicală
sunt bine reglementate în întreaga
lume, fiecare stat având liberta-
tea unor reguli proprii atât din
punct de vedere farmaceutic, cât și
juridic.
Administrarea C(M) me-
dicinal prin fumat sau inha-
lare este formal interzisă ca
urmare a eliberării unor can-
tităţi mari, necontrolate, de
delta-9-tetrahydrocannabinol
(THC) cu puternic efect eu-
forizant și riscului de favo-
rizare a cancerului bronho­
pulmonar.
Influenţe asupra
organismului
Dintre cei peste 100 de canabi-
noizi evidenţiaţi, mai bine studiaţi
sunt delta-9-tetrahydrocannabinol
(THC) și cannabidiol (CBD), aceș-
tia fiind și cei care se află, în diverse
proporţii, în compoziţia medica-
mentelor de acest tip aprobate. Indi-
caţia lor terapeutică, cât și eficienţa
depind în mare măsură de proporţia
dintre acești canabinoizi și de canti-
tatea lor în preparatele administra-
te (de exemplu, THC este puternic
euforizant, iar CBD, nu).
Activitatea biologică a canabi-
noizilor este mediată prin modu-
larea sistemului endocanabinoid
situat la nivelul sistemului nervos
central și periferic, dar și a sis-
temului imunologic, și este asi-
gurată de neurotransmiţători și
receptori specifici. Pe aceste căi,
canabinoizii influenţează o serie
de procese fiziologice, apetitul,
somnul, metabolismul energetic,
fertilitatea, termoreglarea, exer-
ciţiul fizic, memoria, dar și fizi-
opatologice, precum anxietatea,
analgezia și răspunsul la stres.
Totodată, poate influenţa sistemul
imun atât umoral, cât și celular, re-
ducând activitatea acestuia (efect
imunosupresor).
Utilizarea în bolile de sânge
a) Hemato-oncologie
C(M) medicinal bazat în
special pe THC este utilizat în
hemato-oncologie pentru com-
baterea greţurilor și vărsăturilor
clasice asociate tratamentului
antineoplazic, necontrolate de
alte antiemetice. De asemenea,
este utilizat pentru ameliorarea
simptomatologiei legate de boală
și/sau de tratamente la pacienţii
VIA�A MEDICALĂ 13
2 septembrie 2022 l Nr. 35
aflaţi în stadii avansate ale bolii,
în scop paliativ, ca adjuvant al al-
tor medicaţii. Îl recomandă pen-
tru această ultimă utilizare efec-
tele sale de creștere a apetitului,
de reducere a durerilor cronice și
anxietăţii și de ameliorare a dis-
poziţiei și a calităţii somnului. Nu
există dovezi privind o acţiune
antineoplazică a tratamentului
cu C(M), acesta neînlocuind tra-
tamentele specifice, care trebuie
continuate conform indicaţiilor
medicale.
Trebuie menţionat însă că nu
este recomandată utilizarea C(M)
la pacienţii trataţi cu inhibitori ai
punctelor de control (utilizaţi în
limfomul Hodgkin rezistent, de
exemplu), din cauza reducerii efi-
cienţei terapeutice a acestora, con-
secinţă a acţiunii imunosupresoa-
re asupra limfocitelor T efectoare
antitumorale.
b) Boala grefă-contra-gazdă
O complicaţie imunologică
redutabilă a alo-transplantului
medular, boala grefă-contra-gaz-
dă (BGCG) este responsabilă de
o ridicată morbiditate și morta-
litate, care nu beneficiază de un
tratament satisfăcător. Observaţii
izolate, dar și trialuri în curs reco-
mandă C(M) pe bază de CBD ca
un real remediu atât în preveni-
rea, cât și în tratarea BGCG acută
și cronică refractară la alte trata-
mente, inclusiv la cele mai recente.
c) Siclemie
Tratamentul standard al cri-
zelor dureroase vaso-ocluzive din
siclemie include medicaţia opioi-
dă, cu consecinţele sale redutabile
după utilizarea pe termen lung.
Cel puţin 40% dintre pacienţii cu
siclemie din SUA folosesc opioide
în tratamentul durerii acute, deși
accesul la această medicaţie a de-
venit tot mai dificil odată cu res­
tricţiile impuse recent de autori-
tăţi pentru combaterea epidemiei
de opioide din această ţară.
C(M) poate constitui, con-
form rezultatelor mai multor stu-
dii randomizate și a Raportului
Academiei Naţionale de Știinţe
Medicale din SUA din 2017, o al-
ternativă reală la tratamentul
opioid al durerii, fără efectele ad-
verse ale acestuia. Mai frecvent,
poate reprezenta o medicaţie
adjuvantă, permiţând reducerea
dozelor de opioid. Totodată, se
constată reducerea anxietăţii și
depresiei, ameliorarea somnului
și a apetitului. Efectul benefic
al C(M) în siclemie s-ar datora
atât acţiunii sale analgezice, cât
și celei antiinflamatorii. Sunt în
continuare necesare studii am-
ple, bine planificate și controlate
pentru stabilirea metodologiei
de utilizare în practica clinică a
C(M) și pentru realizarea de pre-
parate canabinoide standardiza-
te în siclemie.
Dr. Radu Gologan
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
Drumul
de la
medicină
la
literatură
Muzeul Naţional al Literaturii
Române găzduiește o expoziţie
documentară dedicată acad.
Augustin Buzura.
Dintotdeauna au existat vocaţii ascunse,
cărora nu li s-a permis să iasă la lumină, și
care totuși și-au făcut auzită vocea în timp,
ajungând până la urmă să își împlinească
menirea. Un astfel de destin este cel al acad.
Augustin Buzura (1938-2017), pe care avem
ocazia de a-l descoperi mai în profunzime
până la 8 septembrie a.c., în cadrul expozi-
ţiei documentare „Buzura despre Buzura”.
Expoziţia este organizată de Fundaţia Cultu-
rală „Augustin Buzura”, la Muzeul Naţional al
Literaturii Române, într-unul dintre spaţiile
sediului din str. Nicolae Creţulescu 8.
Visând să fie filosof sau sculptor, având
talent real de desenator (după cum ne-o do-
vedesc autoportretele în cărbune și acuarela
casei părintești reproduse în expoziţie), Au-
gustin Buzura a plecat din Maramureșul na-
tal pentru a studia Medicină veterinară. A
sfârșit prin a studia Medicina umană, desco-
perindu-și încă din studenţie o reală pasiune
pentru psihiatrie, fapt reflectat chiar în lu-
crarea de licenţă, aflată în original în expozi-
ţie, și intitulată „Shakespeare în psihiatrie”.
Expoziţia explorează, cu ajutorul documen-
telor provenind din arhiva familiei, drumul
vieţii celui care avea să devină unul dintre
cei mai valoroși scriitori români contem-
porani. Membru al Academiei Române din
1992 și întemeietorul Fundaţiei Culturale
Ţ Îmi spusese mai demult că
FIC IU
Boala sărutului
OZA DE
NE
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
În urmă cu un an, la întoarcerea aca-
să din vacanţă, le-am arătat geamandura,
împreună cu tabla deformată pe care scria
Strada Falezei și mamei i-a dispărut zâmbe-
tul. I-am explicat că am adus marea acasă, ea
mi-a spus că numai plaja și mi-a arătat nisi-
pul din mașină. Acum privesc geamandura,
însă mi se pare imposibil să străbat distanţa
până la fereastră. Am vrut să strig și mi-am
dus mâna la gât. Probabil băusem prea mul-
te sucuri reci. Și doar îmi spusese că așa se
va întâmpla... Am sunat-o, era mai simplu
decât să cobor scara de lemn care încă nu
avea balustradă.
— Ce e? N-ai somn?
— Am febră.
A venit la mine cu termometrul, Molie
cu mercur cum îl numisem, pentru că era
al bunicii. Îl primise de la străbunica, în cu-
tia lui de carton, cu dedicaţie, să rămână în
Augustin Buzura la vernisajul
ARFOMED
Române (devenită ulterior Institutul Cultu-
ral Român), un susţinător neobosit al limbii
și culturii naţionale.
Extrase din jurnale nepublicate
Fotografii de familie, fotografii cu prie-
teni și colegi de breaslă apar alături de extra-
se din jurnalele sale nepublicate, de comen-
tarii ale celor apropiaţi, dar și de reproduceri
ale scrisorilor primite de la critici literari și
cititori și ale propriilor sale manuscrise dac-
tilografiate. Sunt expuse și două dintre mași-
nile de scris folosite de-a lungul vieţii, dar și
câteva exemplare originale
și mai multe reproduceri
ale notiţelor din studenţie.
Regăsim, de asemenea, do-
cumente medicale comple-
tate în acea perioadă, care
lăsau deja să se întrevadă
înclinaţia spre literatură
și o analiză profundă a su-
biectului.
O secţiune separată
este dedicată documen-
telor ce consemnau ședinţele Consiliului
Uniunii Scriitorilor, precum și celor extrase
din arhiva CNSAS. Nici Augustin Buzura nu
a scăpat de vigilenta urmărire a Securităţii
comuniste, atât în legătură cu conţinutul
romanelor sale, dar și atunci când nu a dorit
să participe la un volum care să omagieze
statul și pe conducătorul său, în 1988. Expo-
ziţia este completată prin prezentarea câtor-
va din diplomele și distincţiile care i-au fost
acordate în ţară și străinătate. Putem admi-
ra și un portret inedit realizat de artistele
Zorana și Meda Samson, cu ajutorul câtorva
din sutele de cravate colecţionate de scriitor.
În final, alături de fotografiile ce prezintă
expoziţia, vă oferim și o imagine inedită cu
Augustin Buzura, din mai 2008, când a avut
bunăvoinţa de a vernisa expoziţia de fotogra-
fie a Clubului de Artă Fotografică a Medicilor
din România (ARFOMED), la Palatul Suţu.
Dr. Raluca Bulea
familie. După ce mama mi-a pus
mâna rece pe frunte, atingere la
care eu am oftat de plăcere, mi-a spus:
— Da, cam ai. De când ești așa?
— De ieri.
— De ce nu mi-ai spus?
— Ar trebui să-mi dai o pastilă, nu să-mi
faci teorie.
— Îţi dau dacă știu pentru ce. Te doare
ceva? Ai mâncat prostii?
— Nu, nu, nu. Ce zice Molia?
— Îţi dau o jumătate de fiolă de algocal-
min. Chem ambulanţa.
— Fără doctori, mama, te rog, am încer-
cat să mă împotrivesc, lipindu-mi fruntea de
braţul ei rece.
— De ce, mica mea teroristă, a spus în
timp ce mă mângâia, e prea mare tempe-
ratura ca să așteptăm. Acum câteva seri ai
păţit la fel.
Medic-Medicină-Cultură
Răzvan Vasilescu:
două recitaluri
Cunoscutul și apreciatul actor Răzvan Vasilescu a susţinut de curând, cu
succes, la Amfiteatrul Teatrului Naţional din București, două reprezentaţii
diferite ca gen, amândouă spectacole ale Teatrului Dramaturgilor.
Primul spectacol, Șase comedii ușoa-
re pentru oameni triști (foto) se compune
din șase scenete (scheciuri), fiecare cu câte
două personaje, care au însă aceiași inter-
preţi: Răzvan Vasilescu și tânăra actriţă
Letiţia Vlădescu. Bazat pe un text de Ște-
fan Caraman, spectacolul este realizat cu
destulă aplicaţie și inteligenţă de regizorul
Alexandru Nagy.
Ștefan Caraman, autor arhipremiat, cu o
prodigioasă activitate în domeniul teatrului
și al scenariilor de film, scrie piese puţin ciu-
date, cu accente sarcastice, uneori absurde,
despre actualele relaţii umane între diferite
personaje. Oameni lacomi, grăbiţi și egoiști,
care se întâlnesc din întâmplare și se des-
part la fel, fără urme de regrete, fără iubiri
absolute, fără eșecuri insuportabile.
„«Șase comedii ușoare pentru oameni
triști» e un șirag de perle culese de pe fun-
dul unei mări poluate”, mărturisește auto-
rul în caietul-program al teatrului. Răzvan
Vasilescu, actor de compoziţie, ajuns la
maturitate, diferenţiază exact fiecare
personaj, făcând din ele „tipuri” de care să-ţi
amintești mult timp. Tânăra actriţă Letiţia
Vlădescu, elevă a profesorului Gelu Colgeag,
cu un aplomb neașteptat și cu înfăţișare de
star american, îi ţine piept cu talent și inteli-
genţă marelui actor. Este o actriţă care deja
are o activitate neobosită în teatrul particu-
lar și chiar de operetă, și despre care sigur
vom mai auzi.
insistenţele mele când vreau
să obţin ceva pot fi considerate
acte teroriste, iar eu înţelesesem
că, la auzul expresiei mică tero-
ristă, va ceda indiferent ce voi
spune.
— Am fumat, mama. Am
tras... în piept.
— Cine nu a fumat măcar o
dată în viaţă? În sfârșit, bine că mi-ai spus,
a zâmbit ea.
— Îţi arde de glume, m-am strâmbat pre-
făcându-mă îmbufnată.
— Crezi că se vede că ai tras două
fumuri?
— Mai multe... Vreo patru. Nu se vede?
Înainte să termin de vorbit ea formase
numărul. Când a ajuns ambulanţa, febra
începuse să scadă. Doctoriţa mi-a luat tem-
peratura, mi-a palpat stomacul și gâtul, eu
am mârâit la fiecare atingere și ne-a reco-
mandat să mergem la Urgenţă. Nu aveau
loc decât pentru o persoană și ar fi trebuit
ca părinţii să vină cu mașina proprie. Cole-
gul doctoriţei, un tânăr care nota pe o fișă
ceva, privea geamandura portocalie plină
de mâzgăleli și desene ciudate. Rămăsese
Poezie și muzică live
Al doilea spectacol, intitulat Cu o singură
viaţă, este de fapt un recital de versuri sus-
ţinut de Răzvan
Vasilescu, acom-
paniat cu muzică
live de regizorul
și compozitorul
Lucian Sabados.
„Doi ploieșteni
sensibili s-au în-
tâlnit în mod fe-
ricit și au creat
o bijuterie lirică,
din spatele lar-
mei cuvintelor de
zi cu zi, poeme trăite / simţite / gândite
de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nina
Cassian, Nichita Stănescu și Mircea Cărtă-
rescu. E ceea ce se numește, atât de neobiș-
nuită în lumea noastră pusă în slujba zeiţei
Thalia, o întâlnire de suflet între doi prieteni și
doi profesioniști”, se arată în descrierea spec-
tacolului. Actorul spune, nu recită, versurile,
fără să ridice glasul, aproape că le murmură.
150 de spectatori l-au ascultat într-o tăcere re-
ligioasă, fiindu-le într-un fel frică să aplaude,
ca nu cumva să strice atmosfera creată. Cei
doi merită felicitaţi din plin pentru acest act
curajos de a recita poezie în atmosfera tensi-
onată a zilelor nostre, impregnată de atâtea
probleme și griji.
Candid Stoica
cu mâna la barbă. Privirea i se mutase pe
perete și urca spre tavan. Semnături, de-
sene multicolore de mici dimensiuni, buze
făcute direct cu gura în nenumărate nuan-
ţe de ruj decorau peretele. Chiar deasupra
ferestrei era scris cu markerul verde Don’t
grow up. Semnele petrecerilor în pijama
tapetau tavanul mansardat până unde se
putea ajunge cu mâna. A citit, a zâmbit și
mi-a făcut cu ochiul. Și-a ridicat mâneca
halatului și mi-a arătat la încheietura mâi-
nii stângi tatuajul, its’a trap. Mama i-a spus
aceleași cuvinte pe care mi le spusese în
primăvară, când îi cerusem să zugrăveas-
că, verba volant, scripta manent, și râseră
împreună.
— Haide să o luăm pe domnișoara, avem
loc dacă nu stă întinsă. Reziști, nu? Mai poa-
te merge doar o persoană, dumneavoastră,
sau domnul, a spus arătându-l pe tata care
stătea palid în cadrul ușii.
Isabela Brănescu
Fragment din proza scurtă cu același ti-
tlu. Continuarea pe www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite proză scurtă la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Interviu VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
15

Nicoleta Tupiţă: „Comunicarea, un

atribut-cheie pentru
un nutriţionist”
Rubrică susţinută de

CARTE DE VIZITĂ:
l Nicoleta Tupiţă este
nutriţionist și dietetician
autorizat și deţine funcţia
de Manager Nutriţie Nestlé
South East Market.
lA  utoare a mai multor cărţi
și ghiduri, printre care
„Nutriţia sportivilor amatori
și profesioniști” sau „Ghid
de Nutriţie - de la prevenţie
la terapie” (2019, University
Press Târgu Mureș)
lB
 logger pe
www.sieucemaimananc.com.
consum adesea pe cele premium,
cum este ciocolata Nestlé Les Re-
cettes de l’Atelier sau Nespresso.
Folosesc adesea Optifibre, îmi plac
concrete ale acestor arii de cerceta-
re. De exemplu, brandul GARDEN
GOURMET®, de alternative la
carne și proteinele animale.
Ca nutriţionist, ce mesaje aţi
vrea să transmiteţi consumato-
rilor?
Am trei mesaje, care cred eu că
sunt importante, de luat în consi-
derare în relaţia noastră cu mân-
carea. Sunt lucruri de bun-simţ
pe care le ignorăm, pentru că
acordăm mai multă atenţie unor
„soluţii rapide care (doar) promit
minuni” sau ne concentrăm mai
mult pe suplimente și alte inter-
venţii mai puţin naturale.
1. Încercaţi să tindeţi spre un
echilibru pe termen lung. Nu poa-
te fi echilibru în fiecare moment
sau la fiecare masă, este greu în
contextul stilului de viaţă modern,
dar la nivel de săptămână cred că
este realizabil.
corespundă nevoilor consumato-
rilor și să se adapteze în funcţie de
evoluţia acestora. Cu toate că sunt
de părere că nu există alimente ne-
sănătoase, doar diete nesănătoase,
cred că reducerea de sare, zahăr
și grăsimi din alimente trebuie să
rămână o prioritate a industriei.
De exemplu, în ultimii 20 de ani,
Nestlé a redus zahărul din cerea-
lele de mic dejun cu până la 40%,
iar sarea cu până la 70%. De aseme-
nea, am crescut conţinutul de fibre
prin adăugarea de cereale integra-
le. Numai în NESQUIK conţinutul
de fibre a crescut cu peste 200%.
Industria alimentară poate contri-
bui și la educaţia consumatorilor
cu privire la alimentaţie și stil de
viaţă. Ne dorim consumatori să-
nătoși, care să se poată bucura de
alimentele care le fac plăcere, cum
ar fi o ciocolată bună.
Știu nutriţioniștii să gătească și

’’
Pentru un nutriţionist-
dietetician, a lucra în
cea mai mare companie
producătoare de alimente
din lume oferă multe
oportunităţi, de la
implicarea în formularea
produselor pentru
îmbunătăţirea profilului
nutriţional la comunicare și
relaţia cu autorităţile, dar și
proiecte educaţionale.
Cum este să lucraţi pentru un gi-
gant al produselor alimentare?
Lucrez pentru Nestlé de mai bine
de nouă ani. Fiecare zi e o nouă
provocare și simt că învăţ ceva nou
de la colegii mei, tocmai de aceea
am rămas o perioadă atât de lungă,
cel puţin pentru un tânăr, în cadrul
Nestlé. M-am angajat imediat după
terminarea studiilor de licenţă și
am crescut în această companie și
continui să cresc profesional. Cel
mai important aspect pentru mine
este că prin ceea ce fac am un im-
pact de masă. Dacă pot contribui la
îmbunătăţirea profilului nutriţio-
nal al unui produs, simt că ajung la
milioane de oameni! Același lucru
se întâmplă și în cazul proiectelor
educaţionale pe care le coordonez
sau le iniţiez. Mai apreciez și că un
nutriţionist poate să se dezvolte
atât știinţific, având acces la cele
mai recente cercetări din domeniu,
cât și pe alte zone atractive, cum
este comunicarea. Consider comu-
nicarea un atribut-cheie pentru un
nutriţionist: trebuie să știm cum
putem ajunge la oameni și cum
îi putem convinge să-și schimbe
obiceiurile alimentare.
Este esenţial ca
un nutriţionist
să știe să gătească.
Nu poţi cunoaște
alimentele, nu poţi
aprecia porţiile sau
recomanda reţete dacă
nu gătești.
Încep ziua cu o cafea bună
Cum vă începeţi ziua de lucru?
Îmi încep ziua cu o cafea bună și
un pahar de apă. Pentru cafea, aleg
Nespresso sau NESCAFÉ Dolce
Gusto și adaug puţin lapte și o lin-
guriţă de miere. Apoi continui cu
micul dejun.
Aveţi un produs preferat din por-
tofoliul companiei?
Am multe produse preferate din
portofoliul nostru, recunosc că le
Implicare în proiecte educaţionale
Recent, am început să coordonez implicarea
Nestlé în programele educaţionale șco-
lare „Și eu trăiesc sănătos!”- SETS,
iniţiate de Fundaţia PRAIS, și
programul „Traista cu sănăta-
te”, iniţiat și dezvoltat la Iași
de prof. univ. dr. Veronica
Mocanu.
De asemenea, am dezvoltat
proiectul NutriPorţia – o
metodă nutriţională care
îi ghidează pe părinţi în
prepararea unor mese echi-
librate pentru copii, dar îi
ajută și pe copii să înţeleagă
ce înseamnă o masă echilibrată
și cât trebuie să punem pe farfurie
din fiecare grupă de alimente.
mult produsele GARDEN GOUR-
MET® și gătesc mult cu MAGGI®
bază lichidă pentru mâncăruri –
așa îmi iese cel mai bun rizoto.
Mâncarea nu este un simplu
carburant
Ce lucruri interesante aţi aflat
în ultima vreme de la colegii de
companie din alte ţări, care lu-
crează în centrele de R&D?
În ultimii ani a existat o schimba-
re radicală în ceea ce privește mo-
dul în care oamenii privesc mân-
carea. Mâncarea nu mai este doar
un simplu carburant pentru orga-
nism, ci am descoperit că ea ne
influenţează performanţa fizică
și intelectuală, somnul, ne poate
îmbolnăvi, dar și vindeca. Există
foarte multe arii de mare interes
pe care se concentrează cerceta-
rea la Nestlé, dintre care amin-
tesc doar patru: microbiomul,
sănătatea creierului, prevenirea
îmbătrânirii premature și ali-
mentaţia sustenabilă. Putem ve-
dea și în România câteva aplicaţii
Anul trecut am creat VeggiePorţia – un ghid
nutriţional sub forma unei farfurii
care îi ajută pe oameni să consu-
me mai multe mese pe bază de
Braille și în format audio.
2. Relaţia cu mâncarea trebuie
să fie una de prietenie, nu de iu-
bire pătimașă, nu de ură. Asta în-
seamnă să ne bucurăm de micile
plăceri, să ne permitem anumite
mese mai „păcătoase”, dar să ţi-
nem cont de un orar al acestora, să
acordăm atenţie mare senzaţiilor
de foame și saţietate. Și să nu ui-
tăm că unui prieten îi putem spu-
ne și „NU” fără să se supere atunci
când riscăm să dezechilibrăm
prea mult balanţa cu „DA”.
3. Cina trebuie să fie o gustare
luată la ora 17:00-18:00 în majori-
tatea zilelor. Se acceptă excepţii la
ocazii speciale.
Reducerea de sare, zahăr și
grăsimi, o prioritate
România are cifre îngrijorătoa-
re legate de bolile metabolice,
inclusiv în rândul copiilor. Cum
poate ajuta industria în această
privinţă?
Industria are o contribuţie im-
portantă prin oferirea de produ-
se cu un profil nutriţional care să
alimente de origine vegeta-
lă fără a risca deficienţe de
proteine sau de vitamine și
minerale.
Anul acesta am coordonat
o campanie de suflet, plină
de emoţie, am accesibi-
lizat ghidurile NutriPor-
ţia și VeggiePorţia pentru
persoanele nevăzătoare,
punându-le la dispoziţie ver-
siunea farfuriilor în limbaj
altceva în afară de salate?
Sănătatea începe în bucătărie!
Cred că pentru a avea o alimen-
taţie sănătoasă trebuie să știm și
să gătim. Relaţia cu mâncarea se
construiește atingând alimentele,
lucrând cu ele, cunoscând textu-
rile și aromele, gătind. Pentru un
nutriţionist este esenţial să știe să
gătească. Nu poţi cunoaște alimen-
tele, nu poţi aprecia porţiile sau
recomanda reţete dacă nu gătești.
Bucătăria este laboratorul unui nu-
triţionist. Spun adesea că îmi pla-
ce mai mult să gătesc decât să mă-
nânc. Aș găti de toate, de la salate
la prăjituri, dar nu pot mânca atât
de mult și știu că trebuie să încerc
să menţin un echilibru. Bucătăria
mă relaxează, mă deconectează
complet de la realitate, intru parcă
într-un tărâm magic plin de arome
și culori. Pentru mine gătitul este
mai eficient decât meditaţia.
Care este plăcerea dv. alimentară
vinovată?
Dacă este să le iau în ordinea im-
portanţei, ar fi: brânzeturile, vinul,
ciocolata și pâinea de casă. Îmi pla-
ce mult și cafeaua, dar, conform li-
teraturii știinţifice de până acum,
aceasta aduce chiar beneficii atunci
când este consumată cu moderaţie,
deci nu o pot considera o plăcere
vinovată. Ciocolata și vinul aduc și
ele niște beneficii atunci când sunt
consumate în cantităţi mici (un pa-
har de vin de 150 ml sau 25-30 g de
ciocolată, ideal neagră).
Dr. Laura Davidescu
16 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
Defibrilatorul
extravascular
este sigur și eficient
Un studiu global prospectiv arată că ICD-urile extravasculare pot detecta și rezolva aritmiile
ventriculare induse în momentul implantării.
D
efibrilatorul, numit în mod obișnuit ICD
(implantable cardioverter-defibrillator),
este un mic dispozitiv care monitorizează
și reglează ritmul inimii. Aceste dispoziti-
ve reduc mortalitatea de cauză cardiacă în rândul pa-
cienţilor cu risc de aritmii ventriculare. Procedura de
implantare a acestui dispozitiv poate fi însă însoţită
de complicaţii, precum leziuni vasculare, perforaţie
cardiacă, pneumotorax, hemotorax sau obstrucţie
venoasă.
Într-o comparaţie recentă cu ICD-urile implantate
prin abord transvenos, ICD-ul subcutanat a prevenit
în mod eficient moartea subită aritmică, având mai
puţine complicaţii. Sonda ICD subcutanată este pla-
sată între piele și stern, astfel că între electrozi și mio-
card de află osul sternal. În consecinţă, în stimularea
extracardiacă este necesar un curent mai puternic,
iar pentru a defibrila este necesar un dispozitiv mai
mare. Stimularea antitahicardică nu este disponibilă,
iar stimularea bradicardiei este limitată la perioada
imediat după șoc și este inconfortabilă, din cauza sti-
mulării mușchilor scheletici.
Rezultate favorabile
În cadrul Congresului European de Cardiologie
de anul acesta au fost anunţate rezultatele unui stu-
diu, publicate simultan în The New England Journal
of Medicine. Acestea arată că sistemul EV ICD, un
Medicina altfel
defibrilator implantabil extravascular mai mic decât
cele subcutanate, a avut o rată de succes în defibrila-
re de 98,7%, îndeplinind și obiectivele de siguranţă.
Sistemul Medtronic EV ICD este conceput pentru a
trata ritmurile cardiace care pot evolua către moar-
te subită cardiacă, evitând în același timp riscurile
asociate dispozitivelor ICD transvenoase tradiţiona-
le, deoarece firul subţire (din plumb) este plasat în
afara inimii și a venelor, sub stern, prin abord minim
invaziv. Plasarea derivaţiei în această zonă este con-
cepută pentru a evita complicaţiile pe termen lung
(de exemplu, obstruarea venelor sau infecţii). Sonda
este conectată la un dispozitiv care este implantat
sub axila stângă, la nivelul liniei axilare mijlocii.
Timpul mediu de la prima incizie până la sutura
finală, inclusiv testul de defibrilare, a fost de 66 de
minute.
Studiul a înrolat 356 de pacienţi din 17 ţări (Ame-
rica de Nord, Europa, Orientul Mijlociu, Asia, Austra-
lia și Noua Zeelandă). La șase luni, 92,6% dintre paci-
enţi nu prezentaseră complicaţii majore (spitalizare,
nevoia de revizie a sistemului sau deces), iar 23 de
pacienţi (7,3%) prezentaseră 25 de complicaţii majo-
re. Nu au existat complicaţii intraprocedurale majore
și nici complicaţii unice observate, asociate procedu-
rii sau sistemului EV ICD (comparativ cu ICD-urile
transvenoase sau subcutanate).
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2206485
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
Periaj dentar cu ajutorul
microroboţilor
Periajul dinţilor trebuie efectuat de cel puţin două ori pe zi, în fi-
ecare zi. În viitor, acest obicei ar putea fi automatizat prin utilizarea
unor microroboţi, care vor peria dinţii în mod personalizat, arată noi
cercetări de la Universitatea din Pennsylvania. Oamenii de știinţă au
folosit câmpuri magnetice pentru a asambla nanoparticule în struc-
turi robotice minuscule, asemănătoare unei perii, cu ajutorul cărora
vor fi îndepărtate cu precizie biofilmele și alte substanţe lipicioase de
pe suprafaţa dinţilor. Biofilmele sunt compuse din celule microbiene
prinse într-o matrice extracelulară care se atașează ferm pe o varietate
de suprafeţe.
Nanoparticulele din oxid de fier din componenţa dispozitivului pot
activa peroxidul de hidrogen, pentru a ajuta la distrugerea bacteriilor
și la degradarea biofilmelor. Echipa de cercetători înglobează această
tehnologie într-un prototip prietenos, atractiv pentru consumatori, pe
care speră să îl definitiveze în termen de un an. Însă probabil că vor fi
necesari câţiva ani de testare înainte ca roboţii să fie pregătiţi pentru
utilizare comercială. Potrivit cercetătorilor, această tehnologie, odată
dezvoltată, ar putea veni în ajutorul persoanelor cu dizabilităţi, vârst-
nice sau care nu au capacitatea manuală de a avea grijă de sănătatea
orală.
https://www.medscape.com/viewarticle/979813
Mandibulă din titan
Cancerul oral se poate dezvolta în orice zonă a cavităţii orale sau
oro-maxilo-faciale. Pentru a gestiona acest tip de afecţiune, uneori poa-
te fi necesar ca osul mandibulei să fie îndepărtat printr-o intervenţie
chirurgicală dacă formaţiunea tumorală se află la acest nivel. Ulterior,
înlocuirea mandibulei este esenţială pentru ca o persoană să poată vor-
bi, mânca și consuma din nou lichide. Restabilirea acestei abilităţi pre-
supune reconstrucţia mandibulei cu ajutorul unui fragment osos prele-
vat din altă parte a corpului, cum ar fi de la nivelul membrului inferior.
Rezultatul astfel obţinut nu este la fel de durabil – se soldează cu
ruperea protezei în aproximativ 40% dintre cazuri – și nici estetic, osul
neputând fi adaptat pentru a se potrivi formei mandibulei. Oamenii de
știinţă propun acum o alternativă mai puţin invazivă, dar mai rezis-
tentă, prin utilizarea unui alt material – titanul. Cercetătorii din Ţările
de Jos au scanat imagistic caracteristicile anatomice ale unui pacient
și au imprimat 3D o versiune de mandibulă din titan, pe care ulteri-
or au implantat-o cu succes. Această tehnică a fost deja extinsă pen-
tru a fi utilizată în crearea implanturilor și pentru alte părţi ale feţei și
craniului.
https://www.medscape.com/viewarticle/979776
10 VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
PRIMĂRIA COMUNEI SĂCEL
(JUDEȚUL HARGHITA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioare,
un post cu jumătate de normă de
medic primar confirmat în spe-
cialitatea Medicină de familie în
cadrul aparatului de specialitate
al primăriei, Direcția de Asistență
socială – Cabinet Medical Școlar.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și adeverință/certifica-
tul de specialist sau primar pentru
medici, medici dentiști, farmaciști,
respectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru bio-
logi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei și se achită la sediul unității.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs va di afi-
șată la sediul instituției.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
MIERCUREA CIUC (JUDEȚUL
HARGHITA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
stomatolog/dentist cu drept de
liberă practică la structura Asis-
tență medicală în unitățile de în-
vățământ – Direcția de Asistență
socială din cadrul primăriei.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei și se achită la casieria
instituției.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Bibliografia și tematica de
concurs se vor afișa la sediul și pe
site-ul primăriei: www.szereda.ro
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la sediul primăriei, Piața Ce-
tății nr. 1, camera 139, sau la tel.:
0266.315.120, int. 234.
SPITALUL DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE „SF.
ANDREI” VALEA IAȘULUI
(JUDEȚUL ARGEȘ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
primar confirmat în specialitatea
Boli infecțioase în cadrul Compar-
timentului de Prevenire a infecți-
ilor asociate asistenței medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar și adeverin-
ță pentru integritate comporta-
mentală;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate. Copiile de pe actele
menționate se prezintă însoțite de
documente originale care se certi-
fică pentru conformitate cu origi-
nalul, sau copii legalizate.
Tematica de concurs este cea
pentru examenul de medic în spe-
cialitatea postului, postată pe si-
te-ul Ministerului Sănătății unde
se găsește și bibliografia și va fi
afișată la sediul și pe site-ul spita-
lului: www.spviasului.ro.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, str. Armand Căli-
nescu nr. 5, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 0248.724.431;
0248.724.430.
SPITALUL CLINIC C.F.
CONSTANȚA (JUDEȚUL
CONSTANȚA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
specialist confirmat în specialita-
tea Oncologie medicală în cadrul
Cabinetului de Oncologie medi-
cală.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
PROMO
SUNĂ ACUM
021 9362
Posturi scoase la concurs
Taxa de concurs este de 150 de lei. să rezulte că este apt din punct de
Documentele prevăzute la lit. vedere fizic și neuropsihic pentru
d), f) și g) sunt valabile trei luni și exercitarea activității pentru pos-
se depun la dosar în termen de va- tul pentru care candidează;
labilitate. h) chitanță de plată a taxei de
Tematica de concurs este cea concurs;
pentru examenul de medic speci- i) copia actului de identitate în
alist în specialitatea postului. termen de valabilitate sau orice alt
Înscrierile la concurs se fac la document care atestă identitatea
sediul unității, în termen de 15 zile potrivit legii și copie a certificatu-
calendaristice de la apariția aces- lui de căsătorie (dacă este cazul).
tui anunț, iar concursul se organi- Taxa de concurs este de 150 de
zează în perioada cuprinsă între lei.
31 și 90 de zile de la publicarea în Documentele prevăzute la lit.
„Viața medicală”. d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
SERVICIUL DE AMBULANȚĂ labilitate.
JUDEȚEAN VRANCEA Tematica de concurs va fi afi-
scoate la CONCURS șată la sediul instituției.
în conformitate cu prevederile Înscrierile la concurs se fac la
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com- sediul unității, în termen de 15 zile
pletările și modificările ulterioare, calendaristice de la apariția aces-
următoarele posturi la Stația Cen- tui anunț, iar concursul se organi-
trală Focșani: zează în perioada cuprinsă între
• un post cu normă întreagă de 31 și 90 de zile de la publicarea în
medic primar confirmat în specia- „Viața medicală”.
litatea Medicină generală/Medici- Relații suplimentare se pot ob-
nă de familie la Compartimentul ține la tel.: 0237.238.840.
de Consultații de urgență și trans-
port sanitar neasistat;
REPUBLICARE
• un post cu normă întrea- SERVICIUL DE AMBULANȚĂ
gă de medic primar confirmat în JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD
specialitatea Medicină generală/ scoate la CONCURS
Medicină de familie, cu atestat în conformitate cu prevederile
în Asistență medicală de urgență Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
prespitalicească la Compartimen- pletările și modificările ulterioa-
tul de Asistență medicală de ur- re, un post cu normă întreagă de
gență și transport medical asistat. medic în specialitatea Medicină
Dosarul de înscriere la concurs de familie la Compartimentul de
va cuprinde următoarele acte: Consultații de urgență și transport
a) cerere în care se menționea- sanitar neasistat – Stația Centrală
ză postul pentru care dorește să Bistrița.
concureze; La concurs se pot prezenta
b) copie xerox de pe diploma medici cu drept de liberă practică,
de licență și certificatul de specia- specialiști sau primari confirmați
list sau primar pentru medici, me- în specialitatea respectivă, rezi-
dici dentiști, farmaciști, respectiv denți aflați în ultimul an de pre-
adeverință de confirmare în gradul gătire în specialitatea în care se
profesional pentru biologi, biochi- publică postul.
miști sau chimiști; Dosarul de înscriere la concurs
c) copie a certificatului de va cuprinde următoarele acte:
membru al organizației profesio- a) cerere în care se menționea-
nale cu viza pe anul în curs; ză postul pentru care dorește să
d) dovada/înscrisul din care să concureze;
rezulte că nu i-a fost aplicată una b) copie xerox de pe diploma
dintre sancțiunile prevăzute la art. de licență și certificatul de specia-
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541 list sau primar pentru medici, me-
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la dici dentiști, farmaciști, respectiv
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din adeverință de confirmare în gradul
Legea nr. 95/2006 privind reforma profesional pentru biologi, biochi-
în domeniul sănătății, republicată, miști sau chimiști;
cu modificările ulterioare; c) copie a certificatului de
e) acte doveditoare pentru cal- membru al organizației profesio-
cularea punctajului prevăzut în nale cu viza pe anul în curs;
Anexa nr. 3 la ordin; d) dovada/înscrisul din care să
f) cazierul judiciar și certificat rezulte că nu i-a fost aplicată una
de integritate comportamentală; dintre sancțiunile prevăzute la art.
g) certificat medical din care 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
PRIMUL ORAȘ
MEDICAL DIN
ROMÂNIA
Medic geriatru în fiecare zi
Activități sociale zilnice
Îngrijire personală 24/7
Centru de Recuperare &
Wellnes
www.enayatimedicalcity.ro
Posturi scoase la concurs
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul instituției.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
SPITALUL CLINIC COLȚEA
BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
rezident ultimul an confirmat în
specialitatea ORL.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
PROMO
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15 zile
calendaristice de la apariția aces-
tui anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
ALBA-IULIA (JUDEȚUL ALBA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu comple-
tările și modificările ulterioare, un
post cu normă întreagă de medic
Medicină generală cu drept de li-
beră practică la Serviciul public de
Asistență medicală din subordinea
Consiliului Local al municipiului
Alba-Iulia.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menționea-
ză postul pentru care dorește să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de specia-
list sau primar pentru medici, me-
dici dentiști, farmaciști, respectiv
adeverință de confirmare în gradul
profesional pentru biologi, biochi-
miști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care să
rezulte că nu i-a fost aplicată una
dintre sancțiunile prevăzute la art.
455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. 541
alin. (1) lit. d) ori e), respectiv la
art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din
Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate în
termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f) și g) sunt valabile trei luni și
se depun la dosar în termen de va-
labilitate.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul primăriei, str. Calea
Moților nr. 5A, etaj II și pe site-ul
acesteia: www.apulum.ro.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, Serviciul Resurse
Umane, în termen de 15 zile ca-
lendaristice de la apariția acestui
anunț. În cazul în care ultima zi de
înscriere coincide cu o zi nelucră-
toare, candidații vor putea depune
dosarele de înscriere inclusiv în
prima zi lucrătoare după expirarea
celor 15 zile. Concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la sediul instituției, str. Calea
Moților nr. 5A – Biroul Resurse
Umane, sau la tel.: 0372.586.473.
CONSILIUL DE ADMINISTRAȚIE
AL SPITALULUI DE PSIHIATRIE
DRĂGOEȘTI (JUDEȚUL VÂLCEA)
organizează, în conformitate
cu prevederile Regulamentu-
lui de organizare și desfășurare
a concursului pentru ocuparea
funcției de manager persoană
fizică aprobat prin Dispoziția
Președintelui Consiliului Jude-
țean Vâlcea nr. 730/12.12.2017
și Dispoziția Președintelui
Consiliului Județean Vâlcea
nr. 238/12.03.2018, concurs
pentru ocuparea funcției de
manager persoană fizică.
Concursul se va desfășura la
sediul Spitalului de Psihiatrie
Drăgoești din localitatea Drăgo-
ești, strada Spitalului nr. 1, județul
Vâlcea, în perioada 02 septembrie
2022 –17 octombrie 2022, în două
etape:
1. Etapa de verificare a îndepli-
nirii de către candidați a condiții-
lor stabilite în anunțul de concurs,
care va avea loc pe data de 4 oc-
tombrie 2022, etapă eliminatorie.
2. Etapa de susținere publică și
de evaluare a proiectului de mana-
gement pe baza temelor-cadru, în
data de 12 octombrie 2022.
Concursul se va desfășura con-
form următorului calendar:
• 02 septembrie 2022: data pu-
blicării – la sediul spitalului, pagi-
na de internet a spitalului, pagina
de internet a Consiliului Județean
Vâlcea, portalul: posturi.gov.ro,
săptămânalul „Viața Medicală”;
• 03 octombrie 2022, ora 13:00:
data-limită până la care se pot de-
pune dosarele de concurs;
• 04 octombrie 2022: verifica-
re dosare de înscriere la concurs
și stabilirea rezultatului prin în-
scrierea mențiunii „Admis” sau
„Respins”;
• 04 octombrie 2022, ora 14:00:
afișare la sediul spitalului și pe pa-
gina de internet a rezultatului se-
lecției dosarelor;
• 05 octombrie 2022, ora 14:00:
data-limită de depunere a contes-
tațiilor privind rezultatul selecției
dosarelor de înscriere;
• 06 octombrie 2022, ora 14:00:
soluționarea contestațiilor privind
dosarele de înscriere respinse și
afișarea rezultatului;
• 06 octombrie 2022, ora 15:00:
afișarea pe pagina de internet a
spitalului a proiectelor de ma-
nagement depuse de candidații
declarați admiși în urma selecției
dosarelor;
• 12 octombrie 2022, ora 10:00:
susținerea publică a proiectului de
management;
• 13 octombrie 2022, ora 16:00:
afișarea la sediul spitalului și pe
pagina de internet a spitalului a
rezultatului probei de susținere
publică a proiectului de manage-
ment;
• 14 octombrie 2022, ora 16:00:
data-limită de depunere a contes-
tațiilor privind rezultatul probei
de susținere publică a proiectului
de management;
• 17 octombrie 2022, ora 16:00:
afișarea la sediul spitalului a rezul-
tatului soluționării contestațiilor
privind proba de susținere publică
a proiectului de management;
17 octombrie 2022, ora 16:00: afi-
șarea rezultatelor finale la sediul
spitalului și pe pagina de internet
a acestuia.
La concurs pot participa per-
soane fizice care întrunesc cumu-
lativ următoarele condiții:
a) cunosc limba română, scris
și vorbit;
b) sunt absolvenți ai unei in-
stituții de învățământ superior
medical, economico-financiar sau
juridic;
c) sunt absolvenți ai unor
cursuri de perfecționare în mana-
gement sau management sanitar,
agreate de Ministerul Sănătății și
stabilite prin ordin al ministru-
lui Sănătății, ori sunt absolvenți
ai unui masterat sau doctorat în
management sanitar, economic
sau administrativ organizat într-o
instituție de învățământ superior
acreditată, potrivit legii;
d) au cel puțin 2 ani vechime
în posturi prevăzute cu studii uni-
versitare de lungă durată, conform
legii;
e) nu au fost condamnate
pentru săvârșirea unei infracți-
uni comise cu intenție, cu excep-
ția situației în care a intervenit
reabilitarea;
f) sunt apte din punct de vede-
re medical (fizic și neuropsihic);
g) nu au împlinit vârsta stan-
dard de pensionare, conform legii.
Dosarul de înscriere trebuie să
conțină următoarele documente:
cererea de înscriere la concurs
în care candidatul menționea-
ză funcția pentru care dorește să
candideze;
a) copia certificată pentru con-
formitate a actului de identitate,
aflat în termen de valabilitate;
VIA�A MEDICALĂ
2 septembrie 2022 l Nr. 35
11
b) copia certificată pentru con-
formitate a diplomei de licență sau
echivalente;
c) copia certificată pentru con-
formitate a documentelor care
atestă absolvirea cursurilor de
perfecționare în management sau
management sanitar agreate de
Ministerul Sănătății și stabilite
prin ordin al ministrului Sănătă-
ții ori a diplomei de masterat sau
doctorat în management sanitar,
economic sau administrativ, or-
ganizat într-o instituție de învăță-
mânt superior acreditată, potrivit
legii;
d) curriculum vitae;
e) adeverința care atestă ve-
chimea în posturi cu studii uni-
versitare de lungă durată, în
învățământ superior medical, eco-
nomico-financiar sau juridic, sau
copie certificată pentru conformi-
tate a carnetului de muncă;
f) cazierul judiciar sau decla-
rația candidatului prin care aces-
ta își exprimă consimțământul
pentru obținerea extrasului de pe
cazierul judiciar de către comi-
sia de concurs conform Legii nr.
290/2004 privind cazierul judici-
ar, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
g) adeverința din care re-
zultă că este apt medical fizic și
neuropsihic;
h) declarația pe propria răs-
pundere privind necolaborarea cu
Securitatea înainte de anul 1989;
i) copie certificată pentru con-
formitate a actelor (certificat de
căsătorie etc.) prin care candidatul
și-a schimbat numele, după caz;
j) proiectul de management re-
alizat de candidat;
k) declarația pe propria răs-
pundere a candidatului că proiec-
tul de management este conceput
și realizat integral de către candi-
dat;
l) declarația pe propria răs-
pundere că în ultimii 3 ani nu a
fost constatată de către instituția
competentă existența conflictului
de interese ori starea de incompa-
tibilitate cu privire la candidat;
m) declarația pe propria răs-
pundere privind conformitatea cu
originalul a copiilor de pe docu-
mentele depuse la dosarul de în-
scriere;
n) chitanță de plată a taxei de
concurs – 400 lei.
Plata se va efectua în contul
RO45TREZ24F660601200130X
deschis la Trezoreria Băbeni, jude-
țul Vâlcea.
Candidații interesați vor putea
efectua o vizită în cadrul spitalului
în data de 26.09.2022, în intervalul
orar 10:30-11:30, sub îndrumarea
directorului medical, pentru a se
informa cu privire la problemele
de la fața locului. Dosarele de în-
scriere se depun personal la sediul
spitalului.
Persoanele și mass-media in-
teresate să participe la susținerea
publică a proiectului de manage-
ment vor putea transmite intenția
de participare pe adresa de e-mail:
spitalul_dragoesti@yahoo.com,
cu precizarea numelui și prenu-
melui și eventualele întrebări pe
care doresc să le adreseze candi-
datului în legătură cu proiectul
de management, până la data
10.10.2022. Participarea per-
soanelor interesate precum și a
mass-media se face după con-
firmarea intenției de participare
de către comisia de concurs cu
cel puțin 24 de ore înainte de
data susținerii publice a proiec-
tului de management.
Relații suplimentare se pot ob-
ține la telefon: 0350.802.491, Com-
partiment Resurse Umane, și pe
site-ul: www.spitaluldragoesti.ro.