ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 42 (1706), anul XXXIV

21 octombrie 2022
16 pagini
4lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

VOLUNTARIAT
Asistenţă
medicală mobilă
Caravana cu Medici a reușit
să impună adoptarea Legii
asistenţei medicale mobile,
prin care orice furnizor de
servicii medicale va putea
desfășura activitate în teren,
în comunităţi vulnerabile.
PAGINA 7

OPINII
Second opinion,
un măr al
discordiei
Instituţia celei de-a
doua opinii nu prea este

Recuperarea
bine privită în medicina
românească, subliniază
Biroul Executiv al CMMB.
Medicii au impresia că

post-infarct
un pacient care solicită
o a doua opinie le pune
la îndoială competenţa.
Există însă loc pentru
interpretarea rezultatelor și
în medicină. PAGINA 5

MEDIC ÎN
ROMÂNIA miocardic
I
Uneori este ntervenţia rapidă și corectă în caz de
nevoie și de infarct miocardic acut salvează viaţa.
câte doi sau Indiferent de modalitatea prin care a
trei chirurgi fost tratat infarctul, pacientul are nevoie
pentru a de câteva schimbări ale stilului de viaţă și
reuși fizic să ar trebui îndrumat cât mai rapid către un
reducem o program de recuperare cardiovasculară.
fractură. PAGINILE 8-9

Dr. Dan-Nicolae
Popescu, șef secţie
Ortopedie I la SUUB. MEDICINĂ ȘI ARTĂ Și regii au carii
PAGINA 15
Unic în peisajul Despre caria dentară
se spune că a apărut
spitalicesc relativ recent în
Tânăra artist plastic Lavinia Fălcan istoria omenirii, fiind
s-a alăturat echipei de la „Theodor cauzată de intro­
Burghele” într-un proiect inedit. Este ducerea zahărului
vorba despre o pictură murală de peste
80 de metri pătraţi care împodobește
rafinat în alimentaţie.
peretele de beton de lângă Centrul de Dar documente și
Cardiologie. Prin culori și sentimente, artefacte demon­
ea a creat ceva unic în peisajul strează că lucrurile nu
spitalicesc din România zilelor stau chiar așa.
noastre. PAGINA 11 PAGINA 5
2 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
Aparate auditive
din supermarket
Americanii pot cumpăra
acum proteze auditive mai
ieftine, direct din magazin,
fără să necesite o vizită la
medic și o reţetă în acest
sens.
P
reședintele Joe Biden
semna în luna iulie un
ordin prin care încuraja
Administraţia pentru
Controlul Alimentelor și Medica-
mentelor din Statele Unite (FDA)
să permită comercializarea de pro-
teze auditive la liber, fără prescrip-
ţie. În august, FDA anunţa modifi-
carea acestei reguli.
Se estimează că 90% dintre
persoanele cu probleme auditive
ar putea să beneficieze de aceste
dispozitive comercializate over the
counter. Experţii spun că schimba-
rea este majoră și că ani întregi s-a
lucrat la proteze care să fie accesi-
bile și calitative.
Până în acest moment, dispozi-
tivele de acest fel erau foarte scum-
pe și doar 16% dintre zecile de mili-
oane de americani cu probleme de
auz utilizau o astfel de proteză, po-
trivit National Institute on Deaf-
ness and Other Communication
Disorders. Numărul persoanelor
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
cu hipoacuzie este semnificativ.
Între americanii cu vârsta de pes-
te 12 ani, aproximativ unul din opt
are hipoacuzie cu ambele urechi,
iar problema se agravează odată cu
înaintarea în vârstă. Circa un sfert
dintre persoanele cu vârsta între
65 și 74 de ani au probleme de auz,
iar proporţia crește la 50% pentru
cei cu vârsta de 75 de ani.
Costul unei proteze
În general, o persoană plăteș-
te minimum 4.000 de dolari pen-
tru dispozitive auditive destinate
ambelor urechi, arăta unui studiu
publicat în 2020 în JAMA. Marii
producători pot oferi dispozitive
pentru 1.400 de dolari perechea,
însă, în funcţie de tehnologie, alte-
le pot costa și 6.000 de dolari pen-
tru o ureche. În Statele Unite, asi-
gurările private nu acoperă aceste
servicii pentru sănătate și același
lucru e valabil pentru majoritatea
pachetelor Medicare și pentru ju-
mătate din opţiunile Medicaid.
Casa Albă a anunţat săptămâ-
na aceasta că protezele auditive
sunt sau vor fi foarte curând dispo-
nibile la marii comercianţi ca Wal-
mart, Walgreens, CVS, iar preţuri-
le vor varia în jurul a 200 de dolari
perechea. Firma Sony are, de
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU,
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
Internaţionale
asemenea, două modele care pot fi
personalizate cu ajutorul unei apli-
caţii de mobil, la un preţ de 999 de
dolari, cu o baterie reîncărcabilă ce
se poate utiliza până la 70 de ore.
Pacienţii cu hipoacuzie au
un risc mai mare de a avea pro-
bleme de sănătate și cel mai pro-
babil au dificultăţi în a-și părăsi
locuinţa.
Există o legătură între surdita-
te și fragilitatea generală, implicit
un risc crescut de cădere, aceas-
ta din urmă fiind a doua cauză de
mortalitate la nivel mondial. De
asemenea, mai multe studii au
regăsit o legătură între probleme-
le de auz și o sănătate mintală și
psihosocială precară. Problemele
de auz pot duce la depresie, izola-
re și chiar demenţă. Specialiștii
sfătuiesc pacienţii ca în momen-
tul în care doresc să cumpere un
dispozitiv pentru auz să fie siguri
că se informează privind modali-
tatea de returnare. FDA nu a obli-
gat companiile să ofere condiţii de
returnare, însă aceste aspecte ar
trebui specificate obligatoriu. La
protezele de auz, în general, ajusta-
rea auzului durează până la patru
săptămâni.
https://edition.cnn.com/2022/10/17/health/over-the-counter-
hearing-aids-available/index.html
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Grupaj realizat de
dr. Roxana Dumitriu-Stan
Ambasadori în
lupta cu cancerul
de col uterin
Membrii familiei Lacks au primit titlul de ambasadori
OMS pentru eliminarea cancerului cervical. Acest titlu
recunoaște eforturile familiei în combaterea cancerului
cervical și păstrează vie memoria Henriettei Lacks, care a
murit în urma acestei afecţiuni în 1951.
Contribuţia Henriettei Lacks pentru știinţă a fost imensă. Diagnos-
ticată cu cancer de col uterin, i-au fost prelevate probe biologice, fără a
fi informată despre acest lucru. Celulele prelevate, HeLa, au devenit
apoi parte din prima linie de celule care au supravieţuit și au prolife-
rat în afara corpului uman. Celulele HeLa au avut un rol foarte impor-
tant pentru multe descoperiri știinţifice, inclusiv pentru dezvoltarea
vaccinului împotriva HPV, dar și în cercetările efectuate în domeniul
COVID-19.
Familia Henriettei Lacks, fiul, nepoatele acestuia și nepotul
Henriettei, a acceptat invitaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS) de a participa la Summitul Mondial de la Berlin. Această in-
vitaţie se adaugă strategiei globale a OMS de eliminare a cancerului
cervical, lansată în 2020. Strategia cuprinde mai multe obiective care
urmează a fi atinse până în 2030: primul – 90% dintre fetele eligibile
să fie vaccinate împotriva HPV; al doilea – 70% dintre femei să fie eva-
luate pentru screening utilizând un test performant; al treilea – 90%
dintre femeile cu leziuni precanceroase ar trebui să aibă acces la trata-
ment, iar 90% dintre femeile cu cancer invaziv ar trebui să fie îngrijite
corespunzător, inclusiv prin tratamente paliative.
În prezent, o femeie pierde lupta cu această boală la fiecare două
minute. Iar 90% dintre aceste decese apar în ţările cu venituri mici și
mijlocii, prin accesul inadecvat la metode de prevenţie a cancerului, la
metode de diagnostic și îngrijiri. Femeile din comunităţile marginali-
zate sunt afectate.
Familia Lacks s-a alăturat altor ambasadori OMS: fotbalistul
Didier Drogba, Alisson Becker, Michael Bloomberg, fostul primar al
New Yorkului Cynthia Germanotta și fostul prim-ministru britanic
Gordon Brown.
https://www.who.int/news/item/16-10-2022-henrietta-lacks--family-appointed-world-health-organization-goodwill-
ambassadors-for-cervical-cancer-elimination
Pandemia a redus
numărul de nașteri
Numărul de nașteri a scăzut cu 14% în ianuarie 2021 comparativ cu
ianuarie 2020, probabil o consecinţă a primului val de COVID-19.
Ianuarie 2021 a fost la distanţă de nouă-zece luni faţă de primul
lockdown. Scăderea numărului de nașteri a fost mult mai importan-
tă în ţări cu sisteme de sănătate problematice. Lituania și România au
înregistrat cele mai mari scăderi, de 28%, respectiv 23%, în timp ce în
Suedia, unde nu a existat lockdown, rata nașterilor s-a menţinut în li-
mite normale, arată cercetările publicate în revista Human Reproduc-
tion. Specialiștii trag un semnal
de alarmă că aceste probleme ar
putea determina consecinţe pe
termen lung, în special în vestul
Europei, unde există o populaţie
îmbătrânită. În această zonă, cu
cât perioadele de carantină au
fost mai lungi, cu atât au existat
mult mai puţine sarcini confir-
mate, chiar și în ţări în care pan-
demia nu a avut un impact semnificativ. O explicaţie ar fi teama cuplu-
rilor legată de o criză sanitară și socială la momentul primului val de
COVID-19.
Distanţarea fizică, frica de virus, criza socială și economică au repre-
zentat factori indirecţi care au jucat un rol important în amânarea sarci-
nilor. De exemplu, în Anglia sau Ţara Galilor s-a înregistrat o scădere cu
13% în ianuarie 2021, comparativ cu ianuarie 2018 și 2019. În Franţa sau
Spania s-a înregistrat o scădere de 14%, respectiv 23%. În martie 2021,
nașterile au revenit la o rată similară cu cea prepandemică.
https://www.bbc.com/news/world-europe-63253517
Difuzare în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
BERTA ALEXE perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Adresa: Green Gate, Titularii abonamentelor pe 12 luni
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, sunt creditaţi astfel:
etaj 11, sector 5, București – membrii Colegiului Medicilor
Telefon: 021.315.61.09; Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Fax: 021.315.69.80; – membrii Colegiului Farmaciștilor din
Publicitate: 0729.729.737 România – 10 ore de EFC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
Website: www.viata-medicala.ro – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni până joi,
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print orele 10-15, sau prin e-mail:
ABONAMENTE abonamente@viata-medicala.ro.
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
anului 2022. În Catalogul de presă al Poștei colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
Române, „Viaţa Medicală” săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
figurează la Nr. 23078. câtă vreme acestea sunt argumentate și
Abonamentele se pot încheia și direct exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
3

Editorial Regretatul profesor Aurel

Romilă, mereu structuralist,
cunoaștere e o continuitate lină și
fiecare suferinţă psihică are o ipos-
fel de mit al psihopatului, pe care
ni-l imaginăm distant, cu acces la
zi, în feluri mărunte, când parcăm
pe trotuar sau aruncăm gunoiul pe
Straturi spunea, într-unul dintre rarele
sale interviuri, că societatea se
tază sociopolitică. Din păcate. Me-
reu m-am gândit că, dacă stratul
putere, vinovat de toate lucrurile
rele ce ni se întâmplă. Am înţeles
geam. Închidem ochii psihopatic
mereu.

psihosociale împarte în opresori-psihopaţi și

oprimaţi-depresivi și că între ei se
află un strat de normalitate, care
ar trebui să fie cu atât mai dens
cu cât o societate e mai sănătoa-
să. Dar că în România acest strat e
foarte subţire și că povara, crucea
oamenilor normali e să fie puţini
și mereu pe cale de a se desprinde
de normalitate, către straturile de
deasupra sau de dedesubt.
Mi-a rămas în minte această
simplă traducere a psihopato-
Dr. Vlad Stroescu
logicului în social, pentru că, de
fapt, între cele două niveluri de
de normalitate s-ar disipa complet
și aș avea de ales, aș prefera ori-
când să fiu depresiv, nu psihopat.
Cred că traversăm o eră istorică
foarte aproape de acel moment al
disoluţiei normalului și cred că re-
ușesc deja într-o oarecare măsură
ce mi-am propus. Dar e complicat
și am să explic de ce.
Am enorma îndrăzneală să fac
un addendum la observaţia dom-
nului profesor. Opresorii și opri-
maţii, într-o societate ca a noastră,
nu sunt neapărat separaţi de stra-
tul de normal. Ne-am construit un
cu greu că psihopatul nu își exer-
sează acţiunea nocivă atât din
pură răutate, cât din pură indife-
renţă, din disempatie.
Am făcut din psihopat ţapul
ispășitor ideal, politicianul corupt,
„băiatul deștept”, miliardarul care
trage sforile, vecinul gălăgios.
Când, de fapt, psihopatia este mult
mai răspândită decât psihopatul,
și oricare dintre noi e capabil de
ea. Chiar și omul oprimat, depri-
mat, chiar și omul perfect normal
și sănătos are capacitatea de a-și
opri brusc empatia. O facem zi de
Și cu cât societatea e mai psi-
hopatică, cu cât spectrul opresi-
unii devine mai corporal, cu atât
contagiunea dintre psihopatie și
depresie e mai mare. Cu atât ris-
căm să devenim mai nepăsători,
mai paranoizi, mai dependenţi de
imaginea din oglindă, mai speriaţi
în însăși structura personalităţii
noastre. Cu atât mai depărtaţi de
ce am crezut, ne-am dorit să fim.
Trebuie să ne străduim să ră-
mânem sau să devenim sănătoși
mintal. Nu e doar pentru noi. E un
gest civic.

Stilul de viaţă sănătos Conducere

ALIAT ÎN
PREVENIREA
BOLILOR
Medicii și nutriţioniștii
recomandă, cu ocazia
Zilei Internaţionale a
Alimentaţiei, un stil de
viaţă sănătos care să includă
mișcarea în are liber,
hidratarea completă, somnul
odihnitor și o viaţă cât mai
lipsită de stres.
2019; între timp, cu siguranţă pan-
demia a mai făcut ceva modificări
în aceste statistici.
Având în vedere situaţia menţi-
onată mai sus, Organizaţia pentru
Alimentaţie și Agricultură a Na-
ţiunilor Unite recomandă organi-
zarea de acţiuni care să orienteze
populaţia spre programe alimenta-
re echilibrate nutriţional, ușor de
nevoie de sustenabilitate, atra-
ge atenţia nutriţionist Lygia
Alexandrescu, președinta Societă-
ţii Române de Educaţie Nutriţio-
nală: „Este necesară o lume în care
alimentul să fie suficient cantita-
tiv, să fie nutritiv, sigur și ușor de
procurat. (...) alimentaţia de pre-
venţie (...) reduce impactul bolilor
asupra organismului prin ceea ce
nouă
la Societatea
Română
de Istoria
Medicinei
Profesorul Octavian Buda, me-
Europeană, atenţionează Nicoleta dic primar Psihiatrie, a fost ales
Pauliuc, senator, președinta Co- în funcţia de președinte al Socie-
misiei pentru Apărare, Ordine tăţii Române de Istoria Medicinei
Publică și Siguranţă Naţională
din Senatul României. „Am alocat
o zonă foarte importantă alimen-
taţiei [în Planul de combatere
și prevenţie a cancerului] și am
spus că un nutriţionist trebuie să
facă parte din acel tumor board

C
ombinaţia dintre o die-
tă dezechilibrată și un
stil de viaţă sedentar a
dus la creșterea ratei
de obezitate nu numai în ţările
dezvoltate, ci și în cele cu venituri
mici, unde foametea și obezita-
tea adesea coexistă. Organizaţia
Mondială a Sănătăţii avertizează
că peste 670 de milioane de adulţi
și 120 de milioane de fete și băieţi
cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani
sunt obezi, iar peste 40 de milioa-
ne de copii sub 5 ani sunt supra-
ponderali. În același timp, peste
820 de milioane de oameni suferă
de foame.
În ceea ce privește ţara noas-
tră, Centrul de Observare a Obezi-
tăţii Globale estimează că aproape
jumătate (47,7%) dintre adulţii ro-
mâni sunt supraponderali; dintre
aceștia, 10,9% suferă de obezitate.
Datele sunt de la sfârșitul anului
urmat pe o perioadă îndelungată
şi sigure pentru toate vârstele, și
mai ales pentru bugetele persona-
le reduse. Tema propusă pentru
anul acesta este: „Nu lăsăm pe ni-
meni în urmă: producţii mai bune,
o nutriţie mai bună, un mediu mai
bun, ceea ce înseamnă o viaţă mai
bună”. Acestui obiectiv i se alătură
și manifestările organizate cu oca-
zia Zilei Internaţionale a Alimen-
taţiei, marcată în fiecare an la 16
octombrie. La București, acţiunile
de anul acesta au început cu două
zile mai devreme, printr-o confe-
rinţă organizată de Clinica Neolife
şi Societatea Română de Educaţie
Nutriţională. Tema conferinţei
a fost „Prevenţie prin alimenta-
ţie personalizată şi stil de viaţa
echilibrat – 2022”.
Prevenţie prin alimentaţie
Atunci când vorbim despre
hrană, despre alimentaţie, este
consumăm”.
Chiar dacă România nu se
compară cu ţările în care foametea
există în mod real, nu stăm extra-
ordinar de bine, cel puţin compa-
rativ cu celelalte ţări din Uniunea
Europeană, declară dr. Adina
Simona Dragomir, medic primar
Endocrinologie: „Trebuie să vor-
bim în mod cert și despre calitatea
alimentelor”.
În opinia dr. Cristina Berteanu,
medic primar ATI, director medi-
cal Neolife România, stilul de viaţă
sănătos ne ajută să facem faţă unei
boli grave cum este cancerul: „Este
necesar un plan alimentar care să
însoţească schemele de chimio- și
radioterapie”. Potrivit acesteia,
prin nutriţia de calitate se pot re-
duce costurile în Sănătate cu 97%
până în 2030.
În România, mortalitatea pre-
venibilă este la un nivel de 2,5
ori mai mare decât în Uniunea
alături de chirurgi, alături de oa-
meni care diagnostichează, de on-
cologi, radioterapeuţi, anesteziști,
psihologi.”
Beneficiile
personalizării
În medicina modernă se pune
foarte mare accent pe ideea de
personalizare a terapiilor. Pentru
că suntem indivizi diferiţi, avem
diferenţe în anumiţi parametri
biochimici, metabolici, genetici
și mai ales de microbiotă, perso-
nalizarea are un rol important
și în alimentaţie, spune Lygia
Alexandrescu. Potrivit acesteia,
beneficiile personalizării s-ar ve-
dea în creșterea nivelului energe-
tic, creșterea biodisponibilităţii
și a absorbţiei nutrienţilor, îmbu-
nătăţirea stării de funcţionare a
organismului și creșterea calităţii
vieţii.
Dan Dumitru Mihalache
(SRIM), sâmbătă, 15 octombrie.
Tot atunci au fost desemnaţi și
noii vicepreședinţi ai SRIM: dr.
Richard Constantinescu și dr. Dan
Arvătescu, președintele filialei din
Roman a organizaţiei.
Doctor în Știinţe Medicale,
prof. dr. Octavian Buda este cadru
didactic la Facultatea de Medicină
a Universităţii „Carol Davila”, la ca-
tedra de Istoria Medicinei. În tre-
cut a fost vicepreşedinte al SRIM
și preşedintele EAHMH – Euro-
pean Association for the History of
Medicine and Health, cu sediul la
Strasbourg. Președinte de onoare
este profesorul Benone Duţescu,
decanul de vârstă al societăţii.
Cristina Ghioca

Marș pentru conștientizarea

cancerului mamar
Duminica aceasta, în Capitală, va avea loc cea de-a doua ediţie a marșului caritabil PinkRide, or-
ganizat de Asociaţia Femeilor Motocicliste din România, divizia din România a Women International
Motorcycle Association (WIMA), și Vespa Club București. Marșul, la care vor participa motocicliste și
scuteriste din ţara noastră, are ca scop creșterea nivelului de conștientizare asupra cancerului de sân.
Membrele WIMA România și Vespa Club București își doresc să evidenţieze importanţa depistă-
rii precoce a cancerului de sân, dar şi să ofere un sprijin femeilor care au primit acest diagnostic. În
cadrul campaniei #PinkRide 2022 sunt strânse fonduri care vor ajunge, ca şi anul trecut, la Asociaţia
R.O.Z., ce ajută pacientele cu cancer mamar și familiile acestora. Marșul va porni de pe platoul din faţa
Gării Băneasa (Fântâna Mioriţa).
Anual, în Europa, aproximativ 500.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar, iar alte
130.000 mor din cauza acestei boli, arată statisticile Think Pink Europe. În România, în fiecare an
sunt depistate aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân, cele mai multe în stadii avansate.
Cristina Ghioca Imagine de la prima ediţie a PinkRide
4 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42 Opinii

Reglementări privind
serviciului medical furnizat prin prin orice mijloc de probă, deci
telemedicină, într-un dosar elec- poate fi un formular completat on-
tronic de sănătate al pacientului, line, un e-mail, o înregistrare tele-

telemedicina
Începând cu 15 septembrie
a.c., telemedicina a fost
reglementată oficial, prin
intermediul legii. Iată câteva
lucruri pe care trebuie să le
avem în vedere în acest sens.
Printre serviciile medicale care
fac obiectul telemedicinei se nu-
mără: consultaţiile care au ca scop
stabilirea diagnosticului; monito-
rizarea preventivă; interpretarea
rezultatelor unor investigaţii me-
dicale; stabilirea conduitei terape-
utice; serviciile de teleexpertiză
care presupun schimbul de opinii
medicale între medici; serviciile de
teleasistenţă, care presupun inte-
grarea în timp real a unor date, in-
formaţii ori opinii ale unor profesi-
oniști din sfera sănătăţii, cu scopul
efectuării unor proceduri medicale;
serviciile de telepatologie și cele de
telemonitorizare.
Condiţii de furnizare a
serviciilor
Referitor la condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească uni-
tăţile care pot asigura asistenţă
medicală la distanţă, avem în ve-
dere: asigurarea infrastructurii, a
personalului care utilizează teh-
nologia informaţiei și comunicaţi-
ilor, procedurilor și mecanismelor
adecvate pentru utilizarea în mod
securizat a platformelor audio sau
video, a reţelelor de cablu, fibră
optică, radio sau satelit; instruirea
profesioniștilor din domeniul să-
nătăţii pentru utilizarea sisteme-
lor și platformelor de comunicare
și transmisie de date; arhivarea și
securizarea tuturor informaţiilor
și documentelor de la pacient sau
a documentelor rezultate în urma
cu respectarea terme-
nelor de păstrare a
acestora potrivit preve-
derilor Legii Arhivelor
Naţionale nr. 16/1996,
republicată; informa-
rea pacientului cu privi-
re la dreptul medicului
de a decide în ceea ce
privește oportunitatea
furnizării/continuării
serviciului medical prin
telemedicină, respectiv
a necesităţii efectuării serviciului
medical faţă în faţă.
Consimţământul
pacientului este obligatoriu
Mai mult decât atât, este ne-
cesar consimţământul expres al
pacientului cu privire la accesarea
serviciilor de telemedicină, singu-
ra excepţie fiind sfera urgenţelor.
Dovada în acest sens se poate face
fonică și așa mai departe. Ceea ce
este important este să fie expres,
adică să fie exteriorizat în mod
special pentru acordarea servicii-
lor de medicină.
Un element important în fi-
nal: trebuie să existe un registru
de consultaţii/fișa pacientului
unde sunt consemnate, după caz,
următoarele informaţii: raportul
privind efectuarea consultaţiilor/
serviciilor medicale la distanţă, cu
indicarea mijlocului de comunica-
re utilizat; data și intervalul orar în
care acestea au fost efectuate; pre-
scripţia medicală și actele elibera-
te ca urmare a serviciului de tele-
medicină; identitatea personalului
medical care participă la serviciul
de telemedicină; incidentele teh-
nice survenite în timpul servi-
ciului de telemedicină, dacă este
cazul.
Drd. Rareș Voroneanu

ANMCS
A fost odată ca niciodată…
Drepturile persoanelor De ani întregi, atât eu, cât și alţi
colegi transmitem constant mesaje
Rezultă doar mesajul din care se pot trage
învăţăminte (cu speranţa că lucrurile din

cu dizabilităţi, o
care sperăm să fie de folos cititorilor categoria „așa nu” vor diminua ca frecven-
sau auditoriului nostru. Însă știm ţă). Acum, după mai bine de opt ani, spun că
oare cui ne adresăm și ce impact au am trăit acele incredibile momente. Nu mi-a

prioritate mondială
Odată cu recunoașterea dizabilităţii
drept o problemă globală de sănătate
publică, se vorbește despre anumite
standarde pe care unităţile sanitare
va trebui să le îndeplinească pentru
a facilita accesul persoanelor
din această categorie la servicii
medicale.
Dizabilitatea a fost recunoscută drept
o problemă globală de sănătate publică de
către Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(OMS). Ea este, totodată, o problemă de
drepturi ale omului și o prioritate de dezvol-
tare, fiind preluată de ONU în Agenda 2030
pentru dezvoltare durabilă.
Statele membre s-au angajat „să nu lase
pe nimeni în urmă” (leaving no one behind),
cu referire la persoanele cu dizabilităţi și
alte grupuri dezavantajate, și au propus
obiective concrete privind respectarea tutu-
ror drepturilor acestor persoane.
Convenţia privind drepturile persoa-
nelor cu dizabilităţi definește această cate-
gorie ca fiind „persoane care au deficienţe
fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale
de durată, deficienţe care, în interacţiune
cu diverse bariere, pot îngrădi participarea
deplină şi efectivă în societate, în condiţii
de egalitate cu ceilalţi”. Barierele pot fi: me-
diul fizic inaccesibil (arhitectura clădirilor
inadecvată accesului persoanelor cu diza-
bilităţi, lipsa rampelor sau existenţa unora
greu de utilizat, lipsa unor tehnologii de ac-
ces și dispozitive de asistare, lipsa meselor
de examinare sau a echipamentelor medi-
cale adecvate și persoanelor cu dizabilităţi),
atitudinile negative ale oamenilor faţă de
dizabilitate, lipsa de conștientizare, de cu-
noaștere și de înţelegere a nevoilor persoa-
nelor cu dizabilităţi, lipsa de materiale de
informare și comunicare.
Unităţile sanitare trebuie să fie
pregătite
România a adoptat, anul acesta, Stra-
tegia Naţională privind drepturile persoa-
nelor cu dizabilităţi 2022-2027, printre
cele opt domenii prioritare regăsindu-se
și Sănătatea. Pentru că persoanele cu
dizabilităţi au dreptul de a beneficia de ser-
vicii de sănătate de cea mai bună calitate,
accesibile din punct de vedere fizic, infor-
maţional și comunicaţional, ANMCS reco-
mandă în cuprinsul mai multor standarde
ca unităţile sanitare să fie pregătite pentru
preluarea și îngrijirea acestor pacienţi. În
cadrul lor se face referire la accesul fizic al
pacienţilor cu dizabilităţi în unităţile sani-
tare (rampe funcţionale, mână curentă, fără
obstacole/praguri, sistem de deschidere a
ușilor, adaptarea grupurilor sanitare, lifturi
adecvate). Totodată, se are în vedere modul
de orientare și comunicare (existenţa mar-
cajelor/inscripţionărilor accesibile nevăză-
torilor, a materialelor în Braille, asigurarea
serviciilor unui interpret mimico-gestual,
colaborarea cu organizaţii care sprijină per-
soanele cu dizabilităţi, inclusiv prin prelua-
rea câinilor utilitari ai acestora etc.). Lipsa
acestor măsuri conduce la vulnerabilitatea
persoanelor cu dizabilităţi, mai ales în situa-
ţii de risc și urgenţe umanitare.
În mai 2021, statele membre OMS au
adoptat rezoluţia WHA74.8 privind „Cel
mai înalt standard de sănătate atins pen-
tru persoanele cu dizabilităţi”. O evaluare
relevantă va fi raportul global privind cel
mai înalt standard de sănătate atins pentru
persoanele cu dizabilităţi până la sfârșitul
anului 2022.
Întrebările firești sunt însă altele: sunt
unităţile noastre sanitare suficient de pre-
gătite cu aceste soluţii?, este personalul
instruit în relaţionarea cu varietatea de
persoane cu dizabilităţi?, primesc acestea
suficient sprijin financiar de la autorităţile
care le coordonează/administrează?
Alexandra Veichel,
ANMCS
mesajele noastre asupra lor?
Mereu când am avut ocazia să vorbesc
în faţa unui auditoriu, am spus ceva ce mi-a
părut și îmi va părea în continuare esenţi-
al: fără o echipă, fără colaborare, medicina
se reduce la un nivel inferior celui potrivit,
inferior misiunii tuturor celor ce fac parte
din echipa medicală (poate cineva să negli-
jeze importanţa paznicului unui spital sau
a celor care se ocupă cu mentenanţa insta-
laţiilor de orice tip din instituţia sanitară?;
poate cineva să spună că un medic se va
descurca perfect fără asistenţi medicali?).
Uneori, însă, am senzaţia „vorbitului
în van”, ceea ce reprezintă o adâncă mâh-
nire. Nu are nicio importanţă dacă sunt eu
mâhnit – o persoană între miliardele lumii
–, au însă importanţă rezultatele sau, mai
precis, riscurile care derivă din practicarea
unei meserii în locul unei misiuni (misiunea
necesită și vocaţie).
Ţin cursuri și am avut prezentări la con-
ferinţe sau congrese de aproape 30 de ani.
De fiecare dată amintesc ceea ce eu consider
a fi de importanţă vitală. Din păcate, nu de
puţine ori se dovedește că importanţa este
„de viaţă și de moarte” (atunci când erori
sau lipsa colaborării și implicării multidis-
ciplinare se însoţesc, chiar și de pierderea
unei vieţi). Cui prodest? Este oare aceasta o
întrebare fără semnificaţie?
Negativul transformat în pozitiv
Am scris în „Viaţa Medicală” și înainte
de 1998. În 2014 mi s-a propus o colabo-
rare pentru realizarea rubricii „Colegi cu
Hipocrate” și, în momentul în care am spus
da, mă gândeam la cât de multe exemple
bune aș putea să dau. Însă primul articol a
apărut după o întâmplare pe care am tră-
it-o chiar eu. Din articol nu reiese aceasta.
Am grijă ca de fiecare dată când mă refer
la o întâmplare (cu atât mai mult în cazul
în care experienţa este negativă) să păstrez
confidenţialitatea, în așa fel încât nimeni
să nu poată înţelege despre cine este vorba.
venit să cred nici atunci, și nici azi parcă
nu îmi vine să cred, că a fost posibil. Așa se
comportă un coleg? Drept urmare, primul
meu titlu a fost: „Colegialitatea, o noţiune
pe cale de dispariţie?”.1
În următorul număr m-am adresat tine-
rilor viitori medici, studenţi ai universităţii
noastre și membri ai comunităţii universi-
tare. Mesajul meu a fost transmis și în fie-
care an, la fiecare primă întâlnire cu noua
generaţie de studenţi. În acel moment le
spun „trebuie să cunoașteţi documentele
importante care legiferează viaţa univer-
sitară, trebuie să citiţi Carta universitară,
regulamentul care vi se adresează”; pe baza
acestora se desfășoară activitatea noastră,
a tuturor. Din documentele importante am
ales „Articolul douăzeci și trei”.2
Repetiţia chiar este mama
învăţăturii?
Am încercat să îmi fac un plan privind
redactarea articolelor de opinie. Rareori l-am
respectat, având în vedere evenimente care
au condus la alegerea altui subiect în locul
celui „programat”. Și m-am bucurat să aud lu-
cruri bune, am mărit speranţa că de atunci va
fi deseori așa, atunci când am scris articolul
„Asistentul ideal”.3 Trecusem deja în ianuarie
2015. De atunci s-au „scurs” aproape opt ani.
Cui prodest? Cine citește și cine se folosește
de mesajele pe care încercăm să le transmi-
tem (sunt mulţi colegi care scriu pe diverse
teme de interes general, săptămână de săp-
tămână sau la anumite intervale)? Am avea,
oare, cum să evaluăm? S-a oprit cineva să
vadă care sunt îmbunătăţirile care au apărut
după, să zicem, zece ani de Ziua europeană
de combatere a depresiei? S-a întâmplat ceva
după aceste repetate comemorări? Devine,
oare, societatea mai bună?4
A fost odată ca niciodată…
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
1
https://www.viata-medicala.ro/dosar/colegialitatea-o-notiune-pe-cale-de-
disparitie-9001
2
https://viata-medicala.ro/ars-medici/articolul-douazeci-si-trei-9034
3
https://viata-medicala.ro/na/asistentul-ideal-9615
4
https://viata-medicala.ro/opinii/cat-de-jos-mai-poate-cobori-societatea-in-
care-traim-29222
Opinii
CMMB
Second opinion,
la „dr. Google” sau la un
coleg medic?
Există loc pentru
interpretarea rezultatelor
și în medicină. Cu toate
acestea, nu toţi medicii
acceptă instituţia celei de-a
doua opinii.
Vaai, dar cine a lucrat aici? O
întrebare pe care, spun unii, ar
lansa-o, evident acuzator, meșterii
care vin să-ţi monteze faianţa sau
să-ţi repare acoperișul. Concuren-
ţă există, deci nu ar strica să-ţi faci
puţină reclamă, prin comparaţie –
cam asta ar fi strategia de PR acti-
vată în acest caz. Cât de mult folo-
sește în negociere această tehnică
nu știm, dar dacă fiecare specialist
CMSR
Și regii au carii dentare
Nu cred că cetăţeanul
român are vreo mângâiere
în faptul că suferinţele lui
din cauza dinţilor stricaţi
sunt comparabile cu ale unor
regi și regine din vremuri de
mult trecute.
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
Când vorbim azi despre caria
dentară, despre epidemiologia bo-
lii și consecinţele acesteia asupra
sănătăţii generale, ne raportăm la
ultimele decenii și la situaţia ac-
tuală. O serie de informaţii care
circulă sau chiar sunt predate în
școli ca fiind sigure și de referinţă
nu sunt de fapt chiar așa. Despre
caria dentară se spune că este o
boală a dinţilor care a apărut rela-
tiv recent în istoria omenirii și că
apariţia ei este cauzată de introdu-
cerea zahărului rafinat în alimen-
taţie. Dar documente și artefacte
demonstrează că această boală era
răspândită cu multe secole înainte
de cunoașterea zahărului în forma
pe care o cunoaștem azi.
În Roma antică, jumătate din
populaţia metropolei antice era
afectată de această boală a dinţilor.
Și în Egiptul antic, și la alte civiliza-
ţii au fost semnalate boli ale dinţi-
lor, în special caria dentară. Dar nu
numai caria dentară era cauza du-
rerilor dentare și pierderii dinţilor.
Scorbutul era o boală răspândită și
nu puţini erau cei care ajungeau
edentaţi din cauza lui.
din construcţii spune despre cole-
gul său că e vraiște, cu siguranţă
este afectată imaginea breslei. Și,
respectiv, a fiecărui constructor în
parte.
Nu putem crede că și unii me-
dicii ar folosi astfel de strategii
de comunicare, că și-ar discredita
colegii în faţa pacienţilor pentru
a da ei bine, pentru a se promova
pe ei înșiși. Cu toate că există loc
pentru interpretarea rezultatelor,
într-o meserie în care operăm cu
ceva mai multe necunoscute decât
matematicienii. Iar rezultatul nu
depinde doar de medic, de pre-
gătirea și capacitatea sa profesi-
onală, ci și de zeci de alţi factori:
de la dotări, resurse, momentul
Ceea ce este sigur este că su-
ferinţele dentare erau corelate în
oarecare măsură cu starea mate-
rială și cu alimentaţia. În ceea ce
privește gradul de afectare prin
carie dentară a populaţiei umile și
sărace din secolele de mult trecu-
te, știm puţine lucruri, pentru că
nu avem suficiente relatări scrise
pentru a ne face o imagine a reali-
tăţilor de atunci. Dar avem referiri
și portrete în ceea ce privește per-
sonalităţile din acele vremuri, în
special din casele regale. Mulţi mo-
narhi au suferit cumplit din cauza
cariei dentare și a complicaţiilor
bolii. Departe de a fi o enumerare
exhaustivă, redau mai jos câteva
astfel de cazuri.
De la lipsa tratamentelor...
Ludovic al IX-lea cel Sfânt (1214-
1270) avea doar un molar inferior
când a murit, la vârsta de 45 de ani.
Se pare că regele a murit de scorbut,
nu de ciumă. Diagnosticul a fost pus
pe baza examinării mandibulei: pu-
tem citi în Manuscrisul Trezoreriei
din 1634 „mandibula lui St. Louis,
regele Franţei, este complet edenta-
tă, cu excepţia unui dinte”.
Carol al VII-lea (1403-1461)
avea dinţii foarte „răi” și se crede
că din cauza complicaţiilor cariilor
dentare, a lipsei dinţilor și a unei tu-
mori din gură nu a mai putut să se
alimenteze și că a murit de inaniţie.
De asemenea, Francisc I (1494-
1547) a avut foarte mari probleme
dentare asociate cu dureri cumpli-
te. Dentistul său a descris în acest
context o așa-numită „migrenă a
dinţilor”. Henric al III-lea (1551-
1589) a avut carii dentare multi-
ple. Din cauza lor a rămas edentat
și a trebuit să poarte o proteză im-
provizată, care era fixată în fiecare
dimineaţă de un servitor. Succe-
sorul lui, Henric al IV-lea, a avut
și el carii dentare, dar acestea au
fost plombate cu aur, iar dinţii care
i-au fost extrași au fost înlocuiţi cu
în care pacientul ajunge la doctor
sau condiţia sa medicală până la
dorinţa de a se vindeca, modul în
care urmează recomandările, spri-
jinul primit de la familie ori de la
comunitate și câte altele.
Formulă validată
Poate mai mult decât în alte
domenii, în medicină e nevoie de
pasiune pentru ceea ce faci și de
implicare. Iar oamenii pasionaţi
și implicaţi își apără cu multă
fermitate opiniile, asumându-și
riscul de a fi sancţionaţi pentru
erori sau pentru rezultate care,
așa cum arătam, nu depind doar
de decizia lor. Astfel, instituţia
celei de-a doua opinii nu prea
niște proteze confecţionate din
aur, cu dinţi de focă și de rechin.
Despre Ludovic al XIV-lea
(1638-1715), Regele Soare, știm po-
vești frumoase și am văzut filme.
Realitatea stomatologică este că el
Ludovic XIV în tinereţe
a avut probleme extrem de grave
din cauza dinţilor stricaţi. După
vârsta de 47 de ani avea maxilarele
aproape complet edentate și, ca o
complicaţie a unor extracţii denta-
re, a suferit de un empiem sinuzal,
cu frecvente secreţii fetide și stări
septice asociate. Lipsa dinţilor
nu a fost corectată niciodată și în
portretele din a doua parte a vieţii
sale, buzele retrase și profilul con-
cav o pun în evidenţă. Marchiza de
Maintenon, care i-a fost alături în
acei ani, avea și ea probleme sto-
matologice majore. Și Ludovic al
XVI-lea (1754-1793), regele deca-
pitat de revoluţionarii francezi, a
avut multiple carii cu complicaţii
infecţioase.
Regina Elisabeta I a Angliei
(1533-1603) este o personalitate
de referinţă în ceea ce privește su-
ferinţele cauzate de caria dentară.
Avea dinţii negri din cauza cariilor
și a pierdut o parte dintre ei. Avea
o teamă imensă de dentiști și ac-
cepta foarte greu vreun tratament.
Un episcop a cerut să i se facă lui
este bine privită în comunitatea
noastră. Avem impresia că un pa-
cient care solicită o a doua opinie
ne pune la îndoială competenţa.
Sau ne temem că i-am fi pierdut
încrederea. Când, de fapt, acest
mecanism ne protejează și redu-
ce presiunea în care lucrează me-
dicul, așa cum presiunea pe care
o suportă pilotul este redusă prin
participarea la decizie a copilotu-
lui, nelipsit din cabina curselor
de linie.
Simplul fapt că termenul ajuns
la noi și intrat în uz curent este cel
american, de „second opinion”,
arată că formula e validată într-un
sistem sanitar de înaltă perfor-
manţă, unde atât competiţia, cât
și rigorile societăţii sunt extrem
de mari. Nu că n-ar fi așteptări
mari și în societatea noastră, unde
medicului i se cere să obţină ace-
leași rezultate, să aibă aceleași
performanţe ca „afară”, cu mult
mai puţine resurse la îndemână.
Încrederea se câștigă
Cum rămâne, însă, cu încre-
derea pierdută dacă un pacient ar
cere o a doua opinie? Păi, oricum
pacientul cere o a doua opinie.
o extracţie dentară în mod de-
monstrativ pentru a arăta regi-
nei că durerea unei extracţii este
suportabilă.
Regele Richard al III-lea (1452-
1485) se ruga frecvent pentru a
Ludovic XIV în a doua parte a vieţii
cere ajutor la Sfânta Apollonia,
ocrotitoarea stomatologiei și a oa-
menilor cu dureri de dinţi, din cau-
za suferinţelor sale stomatologice.
... la lipsa de politici de
sănătate
Desigur că în epoca modernă,
patologia dentară a devenit tot mai
extinsă, iar în prezent caria denta-
ră este cea mai răspândită boală din
lume. Dar odată cu ea s-au dezvoltat
tehnicile de tratament și mai ales
mijloacele de profilaxie. Au crescut
considerabil și costurile alocate în-
grijirilor medicale stomatologice
prin sistemele de asigurări de să-
nătate. Indicatorii de morbiditate
prin caria dentară nu mai sunt azi o
expresie a modului de alimentaţie,
a nivelului de trai sau a apartenen-
ţei la o clasă socială. Ei sunt doar o
ilustrare elocventă a realismului
și pertinenţei politicilor de sănă-
tate. De aceea, avem în prezent
diferenţe considerabile între indi-
catori epidemiologici care privesc
caria dentară în statele Uniunii
VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
5
Chiar înainte de a veni la cabinet
el discută cu „dr. Google”. Dacă ar
merge și la un alt medic, scorul
ajunge doi la unu, iar riscul unei
erori scade spre zero. Încrederea
se câștigă în primul rând prin
comunicare.
Până să poată aprecia cunoș-
tinţele sau tehnica, pacientul sau
familia acestuia apreciază modul
în care medicul îl ascultă și i se
adresează. Deschiderea, inclusiv
către opiniile unui alt medic, este
apreciată pozitiv de pacient. Re-
laţia medic-pacient poate fi îmbu-
nătăţită, tensiunile pot fi preveni-
te printr-o mai bună comunicare.
Medicii trebuie să înveţe și tehnici
de comunicare, odată ce comu-
nicarea face parte din arsenalul
terapeutic.
Pentru membrii săi, Colegiul
Medicilor din Municipiul Bucu-
rești a organizat, în deschiderea
conferinţei sale anuale, cursuri de
comunicare. Jurnaliști, sociologi,
cadre didactice de la facultăţi de
profil au transmis, într-un format
interactiv, cunoștinţe din dome-
niul comunicării publice și celei
interpersonale.
Biroul Executiv al CMMB
Europene. Acolo unde s-a făcut pre-
venţie și asigurările sociale de sănă-
tate au susţinut accesul popu­laţiei
la îngrijiri stomatologice, caria
dentară este aproape eradicată. Din
nefericire, România se află la polul
opus, cu indicatori de îmbolnăvire
prin carie dentară mari și cu un ac-
ces al populaţiei la îngrijiri medica-
le stomatologice extrem de redus.
Nu cred că cetăţeanul român
are vreo mângâiere în faptul că sufe-
rinţele lui din cauza dinţilor stricaţi
sunt comparabile cu ale unor regi și
regine din vremuri de mult trecute.
Medicina și stomatologia au în zile-
le noastre un alt nivel al cunoașterii
și alte posibilităţi de prevenţie și de
tratament pentru foarte multe boli.
Menţinerea unor politici de sănă-
tate pentru stomatologie la nivelul
medieval empiric este anacronică.
Începutul timid al reconsiderării
atitudinii faţă de accesibilitatea ser-
viciilor stomatologice a cetăţenilor
asiguraţi trebuie să continue într-un
ritm accelerat pentru a recupera
handicapul creat în ultimele trei
decenii. Un program de prevenţie
în sănătatea orală desfășurat pe
termen nelimitat este de asemenea
imperios necesar. Programe derula-
te pe parcursul a câtorva luni în te-
ritorii limitate nu sunt altceva decât
niște păcăleli politice. Avem nevoie
de politici responsabile și realiste în
stomatologie.
Bibliografie:
http://homeoint.org/seror/odonto/lalanneart.htm
Queen Elizabeth I and her teeth - PubMed (nih.gov)
Queen Elizabeth’s Rotten Teeth – Tudors Dynasty
Did Richard III pray to Saint Apollonia for relief from
toothache? - PubMed (nih.gov)
6 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
La 13 octombrie s-a dat
startul seriei de evenimente
bilunare „Joia la Mironescu”,
desfășurate sub egida
Centrului Cultural „I.I.
Mironescu” al UMF din
Iași. Scopul acestora este
de a sublinia importanţa
înclinaţiei spre frumos în
profesia de medic.
P
rima activitate derula-
tă, „Respiraţii. Ipostaze
plastice – prelegere și
atelier”, a fost coordona-
tă de dr. Richard Constantinescu și
studenta Teodora-Cristina Voinia.
Acestora li s-au alăturat dr. Radu
Crișan-Dabija, managerul Spitalu-
lui de Pneumoftiziologie din Iași,
și prof. dr. Cristian Ungureanu,
prorector al Universităţii Naţio-
nale de Arte „George Enescu” din
Iași. Deviza serii a fost: „Intrarea,
gândirea și ieșirea sunt libere”.
Formatul evenimentului repre-
zintă o punte între medicină și
artă. Totodată, studenţilor le este
demonstrată importanţa unei vi-
ziuni armonizate asupra vieţii și le
este conturată o nouă coordonată a
raportării la viitoarea lor meserie.
Un mod prin care să înţeleagă că a
fi medic nu înseamnă doar a aduna
numeroase cunoștinţe pe care să le
aplice adecvat, ci și a da dovadă si-
multan de o anume înclinaţie spre
frumos – factor care umanizează
mai presus de orice.
Creaţie și recreaţie
Participanţii au putut afla
care sunt semnificaţiile artei și
culturii atât în viaţa oamenilor,
în general, cât și a viitorilor și
actualilor doctori, în particular,
din discursul doctorului Richard
Constantinescu în deschiderea
Viziuni
armonizate
asupra vieţii
serii. Acesta a integrat aspecte pri-
vind indispensabilitatea creaţiei și
recreaţiei prin artă. Au fost aduse
în discuţie informaţii referitoare
la compozitorii Giuseppe Sarti
și Chopin, la pianista Elizabeth
Sombart, strănepoata lui Nicolae
Leon, la medicii I.I. Mironescu,
Grigore T. Popa și Francisc Rainer.
De asemenea, au fost puse în lumi-
nă exemple de nu-
meroși medici care
au atins excelenţa în
domeniul lor și prin
intermediul artei,
care i-a ajutat chiar
și în dezvoltarea ma-
nualităţii. Printre
aceștia au fost amin-
tiţi Harvey Williams
Cushing, unul dintre
fondatorii neurochi-
rurgiei moderne, și
Dumitru Bagdasar,
fondatorul școlii românești de
neurochirurgie.
Discuţii pe teme literare
și existenţiale
Pornind de la tema aleasă a
primului eveniment din seria
„Joia la Marinescu”, Teodora-Cris-
tina Voinia și-a început prezenta-
rea cu o foarte reușită ilustrare a
noţiunilor de ordin știinţific ale
aparatului respirator, urmată de
o scurtă descriere a conexiunilor
dintre medicină și artă. În înche-
iere, i-a invitat pe participanţi la o
incursiune în universul artei care
surprinde arborele în multiple
unghiuri și ipostaze. Printre de-
taliile constitutive ale prelegerii
au fost infiltrate variate metafore
– de la arborele respirator până la
arborele cunoașterii.
Din prezentarea dr. Radu
Crișan-Dabija, auditoriul a putut
afla cât de importantă este atașa-
rea de latura artistică în practica
medicală, dar și despre efemerita-
tea vieţii și necesitatea de a privi
cu încredere și condescendenţă
artiștii care lasă moșteniri pentru
eternitate. Curiozitatea nativă și
cea cultivată a fost abordată de
prof. dr. Cristian Ungureanu, în
prelegerea sa. Acesta a vorbit des-
pre deschiderea către marile între-
bări ale existenţei și despre cum
orice atinge excelenţa devine artă.
Atelierul de pictură a fost o re-
ală reușită, transformându-se spre
seară într-o restrânsă șezătoare pe
teme literare și existenţiale.
Delia Scripcariu
Varia
In memoriam
La 23 septembrie 2022, în urma unei severe și îndelungate suferinţe,
a încetat prematur din viaţă colegul și prietenul nostru dr. Petru Damir,
la vârsta de 73 de ani.
Doctorul Petru Damir este cunoscut și definit în lumea medicală în
primul rând ca medic, absolvent al Universităţii de Medicină și Farmacie
„Gr. T. Popa” din Iași, promoţia 1974. A obţinut titlul de medic primar
în Pediatrie în 1991. A lucrat în INSMC „Alessandrescu-Rusescu” din
București până în 2017. În cei 18 ani cât am fost colegi în acest institut, s-a
remarcat prin atașament faţă de pacienţi, de colegi, de institut, cât și prin
corectitudinea și calitatea actului medical. S-a remarcat, de asemenea,
prin tact, răbdare și echilibru în relaţiile de colaborare din cadrul institu-
tului, dar și în perioada în care a coordonat oficial activitatea din ambu-
latoriul institutului.
Profesiunea de
medic și o familie
realizată pe trei ge-
neraţii par sufici-
ente pentru o viaţă.
Nu însă și pentru
doctorul Petru
Damir, care pare
că avea de plătit și
tribut al obârșiei
sale, pentru că s-a
născut la 16 martie
1949 în localitatea
Zahorna din judeţul
Iași, zonă din nor-
dul Moldovei care
a dat ţării o pleiadă
de oameni de artă
și cultură, a căror
faimă a depășit cu
mult graniţele ţării.
Conștient de această chemare, a urmat Liceul de Arte Plastice „Octav
Băncilă” din Iași.
Ce loc ocupă doctorul Petru Damir în lumea artei o arată recunoaș-
terea în primul rând din partea forurilor artistice, inclusiv a criticilor de
artă, care l-au onorat de fiecare dată cu cronici favorabile.
Era membru al Uniunii Artiștilor Plastici Profesioniști confirmat din
1990. A organizat până în prezent peste 40 de expoziţii personale în ga-
lerii de artă consacrate din Iași, Botoșani, Bacău, București, Budapesta,
Porrentruy și Lausanne – Elveţia. Are expuse patru lucrări monumen-
tale, dintre care trei la Iași și una la Porrentruy. La Iași există lucrarea
monumenală „Trepte spre desăvârșire”, sub forma unei fresce, executată
în holul Aulei (Amfiteatrul Mare) la Universitatea de Medicină și Far-
macie „Gr. T. Popa”, care ilustrează admiterea, procesul de învăţământ
și depunerea jurământului de medic la absolvire. A organizat expoziţii
în străinătate – la Chișinău, Porrentruy și Budapesta. Are lucrări în co-
lecţii particulare în orașe din România, Franţa, Germania, Elveţia, Italia,
Israel, SUA, Spania și Ungaria.
Să-i fie liniștită veșnica odihnă.
Prof. dr. Ioan Gherghina
Policlinică din Timișoara
angajează/colaborează cu medici în specialităţile:
Pneumologie, Medicină internă, Dermatovenerologie, Medicină de
laborator, Recuperare medicală, medicină fizică și balneologie.
Pentru contract cu Casa de Asigurări și servicii medicale contra cost.
Relaţii la telefon 0723.299.382,
e-mail: virginiamihaescu@yahoo.com
S.C. Delta Med S.R.L Giurgiu,
punct de lucru București
– Str. Povernei 40-42, cabinet ORL, etaj 4 – caută colaborare în
specialitatea ORL – pentru contratură. Vă rugăm să trimiteţi CV la
adresa de e-mail: dr.lunguelena@yahoo.com
Relaţii la telefon: 0722.573.707
Voluntar de weekend
Caravana cu Medici
și Legea asistenţei medicale mobile
Un grup de studenţi și tineri medici
a transformat în lege voluntariatul
lor de weekend.
— Nu ţi-a zis doctoru’ să nu mai pipi?, l-a
întrebat o femeie pe un bărbat care fuma.
— Ba da, și tot pip.
— Și mie mi-a zis să nu mai beau, dar una
mică tot beau, a spus altul, cu o sticlă de bere
de 0,5 litri în punga de plastic.
Dialogul de mai sus nu-mi dă pace de
când l-am auzit la sfârșit de august, în curtea
școlii din Biertan, judeţul Sibiu. Ambii băr-
baţi tocmai ieșiseră de la un consult medi-
cal, într-o sâmbătă tihnită de sfârșit de vară.
Nu-mi dă pace pentru că știu că alcoo-
lismul, fumatul și nepăsarea faţă de propria
sănătate sunt în sine o epidemie în România.
Murim mulţi de boli care ar fi putut fi tratate
sau chiar evitate (1), de multe ori prin stilul
de viaţă, dar și printr-un acces mai echitabil
la servicii de sănătate.
În sâmbăta aceea eram cu echipa Cara-
vana cu Medici din Brașov la a patra ei ac-
ţiune de anul acesta. 25 de studenţi la Medi-
cină și medici cardiologi, chirurgi, radiologi,
pediatri și de medicină internă veniseră să
facă investigaţii și să consulte gratuit pe ori-
cine îi solicita. Și nu au fost puţini, căci unii
aveau nevoie să le fie ajustate tratamentele,
unii nu mai merseseră la medic de ani buni.
Unei femei i-au descoperit o malformaţie
cardiacă, unui bărbat – o tumoră suspectă,
ambele necesitând intervenţie chirurgicală
imediată.
În acel weekend, echipa caravanei a con-
sultat 94 de adulţi și 18 copii, în cabinete
improvizate în săli de clasă, după un circu-
it foarte clar: oamenii erau înregistraţi și
primeau rezultatul analizelor recoltate cu
o săptămână înainte, după care mergeau la
triaj pentru examenul obiectiv, măsurători
și EKG. Apoi erau direcţionaţi către consul-
turile de specialitate de care aveau nevoie.
Tinerii foloseau o aplicaţie digitală în
care completau fișa pacientului, astfel că,
la sfârșit, aceștia primeau pe hârtie o reţetă
simplă și scrisoarea medicală cu recoman-
dări de investigaţii mai amănunţite sau alte
consulturi la specialist. Fiecare adult a bene-
ficiat de analize și servicii medicale care în
privat ar fi costat aproximativ 2.000 de lei.
Principiul unei spitalizări de zi
Proiectul Caravana cu Medici (2) a înce-
put acum opt ani în București. Cei cinci fon-
datori, pe atunci colegi de an la Medicină, au
pornit de la premisa că există un deficit de
servicii medicale în rural, în special în sate
izolate sau fără medic de familie. Soluţia? O
intervenţie rapidă și gratuită la faţa locului.
Ideea nu era nouă – și asociaţiile studen-
ţilor la medicină, Crucea Roșie sau Biserica
mai făceau astfel de campanii. Nou a fost
modul de organizare – acesta replica princi-
piul unei spitalizări de zi. Ulterior, proiectul
s-a extins organic și fără sprijinul autori-
tăţilor. Acum există șase filiale autonome
care trăiesc fără emoţii din sponsorizări și
granturi, iar medicii fac această activitate
voluntar. De la înfiinţare și până la mijloc de
septembrie 2022, organizaseră în total 138
de caravane, consultaseră peste 12.000 de
oameni și aduseseră peste 1.600 de studenţi,
rezidenţi și specialiști în 200 de sate.
Numai anul acesta la nivel naţional fuse-
seră programate 45 de acţiuni. „La început
organizam trei caravane pe an, acum facem
trei caravane pe weekend”, explică ritmul
de creștere al proiectului dr. Mihai Ranete,
unul dintre fondatori, acum medic radiolog.
De la iniţiativă studenţească la
proiect legislativ
Poate că cel mai mare succes al proiectu-
lui e că a reușit să impună adoptarea Legii
asistenţei medicale mobile (3), prin care
orice furnizor de servicii medicale, de la
clinici private la spitale judeţene, va putea
desfășura activitate în teren, în comunităţi
vulnerabile, ori de câte ori e nevoie.
Legea a fost promulgată în primăvară, iar
acum echipa Caravana cu Medici și cabine-
tul parlamentarului USR care a iniţiat legea,
Tudor Pop, lucrează la normele de aplicare.
În viitor, iniţiatorii își doresc ca servicii-
le să fie decontate de stat; pentru personalul
medical acestea să fie zile de muncă plătite,
parte din program, iar pentru studenţi – să
echivaleze orele de practică, iar oamenii să
primească reţete compensate și bilete de tri-
mitere decontate.
„Scopul n-a fost să beneficiem noi de pe
urma legii”, mi-a spus dr. Alex Covaciu, re-
zident pe Cardiologie în anul V și președin-
tele filialei Brașov. „Scopul a fost de a arăta
un mod outside the box de a oferi servicii
medicale în zone defavorizate, într-un mod
cost-eficient, benefic pentru pacient, pen-
tru medic și pentru sistem. Și asta am reușit
să facem.”
Nu doar pacienţii au de câștigat
Nu doar localnicii câștigă de pe urma ca-
ravanelor, ci și studenţii și tinerii medici. Au
mai mult timp să stea de vorbă cu pacienţii,
fac proceduri (EKG-uri, ecografii) mai mul-
te decât apucă în spital și învaţă să lucreze
în echipă și să nu se sfiască să ceară o a doua
părere.
Astfel de acţiuni sunt cu atât mai impor-
tante acum, când activitatea clinică a stu-
denţilor a avut mult de suferit din cauza pan-
demiei și unele stagii s-au desfășurat chiar
online: „Medicul mergea cu laptopul prin sa-
lon la bolnavi, iar noi, de pe Zoom, puneam
câte o întrebare”, mi-a spus o studentă despre
perioada aceea.
În plus, au ocazia să capete deprinderi
pe care școala nu le dezvoltă. Am vorbit cu
studenţi care datorită caravanei au făcut
lucruri pe care nu și le-ar fi imaginat: au
stat în mall să convingă oameni să le done-
ze cei 3,5% din impozitul pe venit, au făcut
afișe sau clipuri video pentru Instagram pe
teme de educaţie medicală. O studentă de
anul VI, care își dorește să se specializeze în
Chirurgie generală, a ales să lucreze în de-
partamentul financiar tocmai pentru că nu
știa nimic despre asta, dar era convinsă că
cineva o va învăţa.
În caravane, tinerii medici învaţă și
că nu e suficient să fii un bun practician,
ci trebuie să îţi și pese de omul din faţa ta.
Aici, nu mai sunt „domnul rezident”, după
cum îmi spunea unul dintre ei, ci „dom-
nul doctor”, ies din demo mode și se simt
responsabili pentru gândirea și deciziile
lor medicale. Îi ajută să se vizualizeze pe ei
înșiși în viitor.
După sate cu comunităţi vulnerabile,
precum Augustin și Budila, din Brașov,
VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
7
Biertan pare o destinaţie atipică. E o
comună cu 2.800 de locuitori (după
recensământul de anul acesta), formată
din trei sate, cu drumuri asfaltate și case
„la dungă”, cum le ţineau și sașii, toate cu
case de oaspeţi moderne, pentru turiști,
case care se vând pe zeci de mii de euro.
Doar că unul dintre sate nu mai are medic
de familie de prin ’93, unul are un medic
care vine doar o dată pe săptămână, iar
satul Biertan are medic de familie zilnic,
dar nu e suficient. Nu doar medicii lipsesc
de aici, ci și posibilităţile de transport
public. Cea mai apropiată policlinică e la
Mediaș, la 25 de kilometri, dar de ani buni
nu mai există autobuz. Dacă nu ai mașină,
n-ai decât să le plătești privaţilor și 100-120
de lei pe un drum dus-întors și riști și să
mergi degeaba, dacă medicul tău lipsește
sau nu mai prinzi loc la analize. Așa că
oamenii se duc cel mult atunci când îi doare
ceva sau cheamă Salvarea când nu mai pot.
O situaţie „win-win”
În România care se neglijează, nu sunt
suficiente iniţiative private sau ONG-istice
care să meargă la firul ierbii, chiar dacă nu-
mărul lor a crescut în timp. De aceea ce a re-
ușit Caravana cu Medici să facă e atât de rar
și de valoros: să piloteze o soluţie de inter-
venţie publică, să o extindă la nivel naţional,
să o rafineze și să o transforme într-o lege. În
baza ei, spitalul din Mediaș ar putea să orga-
nizeze la Biertan o caravană exact ca a lor, cu
specialiști din spital, în timpul săptămânii.
Ar ajunge astfel la mai mulţi pacienţi odată
și și-ar reduce și fluxul de pacienţi care ajun-
ge în spital. O situaţie win-win.
Dacă spitalele de stat vor dori să facă
asta, rămâne de văzut, când ele se plâng că
și așa au personal insuficient. Va fi nevoie de
voinţă din interior și de niște curajoși care să
încerce.
Sorana Stănescu
Fotografii de Mircea Reștea
Bibliografie
1. https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2021-12-13-25240344-0-starea-
sanatatii-uniunea-europeana.pdf
2. https://www.caravanacumedici.ro/
3. https://www.monitoruloficial.ro/article--e-Monitor--339.html
 ?
8 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42 Special Special VIA�A MEDICALĂ 9

Recuperarea
21 octombrie 2022 l Nr. 42

Ce este infarctul miocardic acut

Infarctul miocardic acut este una dintre urgenţele cele mai întâlnite în
camera de gardă a marilor spitale și reprezintă o întrerupere a fluxu-
lui de sânge la nivelul arterelor coronare, vase responsabile cu irigarea
Cele mai
mușchiului inimii.
frecvente

post-
De ce apare
Cea mai frecventă cauză responsabilă de apariţia infarctului miocar-
dic este reprezentată de ateroscleroză (boală a vaselor de sânge), se-
întrebări
cundară unui stil de viaţă inadecvat (consum excesiv de grăsimi animale
și alcool, fumat, sedentarism, exces ponderal). Depunerea colesterolului pe arte-
rele coronare, în cazul inimii, conduce progresiv la împiedicarea curgerii fiziolo-
gice a sângelui, ducând în timp la o hrănire deficitară a miocardului (mușchiului
inimii), proces numit ischemie. În anumite condiţii, plăcile de colesterol se pot

infarct
rupe, provocând în acel loc obstrucţia vasului de sânge prin material trombotic,
urmată subsecvent de suferinţa teritoriului miocardic deservit de vasul respectiv
în aval. Astfel se produce infarctul de miocard. În funcţie de gravitatea leziunilor
și de întinderea zonei de ischemie pe care acestea o provoacă, infarctul miocardic
poate contura un tablou de prezentare la spital mai sever sau mai puţin sever.

Care este conduita terapeutică optimă

miocardic
Diagnosticul de infarct miocardic este un eveniment major pentru pacientul car-
diovascular și conduita terapeutică non-farmacologică și farmacologică reprezin-
tă o piatră de hotar decisivă pentru restul vieţii acestuia. Pe lângă tratamentul
medicamentos individualizat pe care pacientul va trebui să îl urmeze din acel mo-
ment, acesta va primi și multiple recomandări de modificare a stilului de viaţă
pentru a diminua factorii de risc cardiovascular care l-au adus în acest moment
nefericit.

B
Infarctul miocardic olnavului cu infarct miocardic i se
acut reprezintă o va recomanda pentru primele zile
după revenirea la domiciliu o activi-
urgenţă medicală ce tate fizică gospodărească ușoară sau
plimbări scurte, de 15-20 de minute, dacă fizic
apare prin ocluzia acesta se simte bine și nu raportează durere,
unei artere coronare. dispnee sau palpitaţii. Ce nu este recomandat a
se efectua este activitate de rezistenţă, cum ar
Recunoaşterea fi ridicarea de greutăţi mai mari de 5 kilogra-
imediată a semnelor me. După o săptămână post-angioplastie sau
după trei-șase săptămâni post-intervenţie prin
şi transportarea bypass aorto-coronarian, pacientului i se va re-
de urgenţă a comanda să efectueze un test de efort monitori-
zat electrocardiografic, eventual şi cu posibili-
pacientului la spital tate de măsurare a gazelor respiratorii, condus
până la nivel simptomatic pe cicloergometru
în vederea efectuării (bicicletă) sau pe covor rulant (bandă).
cât mai rapide a Testul va cuantifica nivelul de fitness car-
diopulmonar al pacientului, va evalua stabili-
reperfuziei sunt tatea electrică a inimii şi controlul tensiunii
absolut esenţiale arteriale. De asemenea, va servi drept punct
de plecare pentru parametrii de debut ai ac-
pentru salvarea tivităţii fizice a pacientului, pe care echipa de
vieţii acestuia. recuperare cardiovasculară îi va monitoriza pe
parcursul sesiunilor de recuperare (2).
Ce se întâmplă
Aceasta nu trebuie privită ca o dietă (de urmat
pe o perioadă scurtă), ci mai degrabă ca o modi-
ficare a stilului de viaţă, prin adoptarea unei ali-
mentaţii bogate în legume și fructe (două-trei
porţii/zi), cu creșterea aportului de fibre (30-
45 grame/zi, provenind din cereale integrale –
ovăz, secară, hrișcă), scăderea consumului de
sare (sub 5 grame/zi), eliminarea alimentelor
procesate, atât solide, cât și lichide (mezeluri,
dulciuri, sucuri cu zahăr adăugat), includerea
de proteină slabă (pește, curcan, pui) și reduce-
rea consumului de carne roșie. În cazul pacien-
ţilor fumători, renunţarea la tutun este obliga-
torie pentru scăderea riscului cardiovascular și
a complicaţilor în viitor, iar consumul de alcool
se recomandă a fi limitat la 100 grame de alcool
pur (echivalentul a patru-cinci pahare de vin în
cuantum de 150 ml) pe săptămână (3).
Recuperarea cardiovasculară – unde,
când, cum?
Recuperarea cardiovasculară poate fi efec-
tuată în regim ambulatoriu (fără necesar de
spitalizare), în regim instituţionalizat (cu
spitalizare) și prin intermediul serviciilor de
telemedicină (de la domiciliul pacientului).
Regimul ambulatoriu și cel instituţionalizat
au avantajul că activitatea fizică se desfășoară
în persoană, alături de echipele specializate,
însă dezavantajos pentru pacient este faptul
că trebuie să se deplaseze sau să fie internat în
centrele respective. Complianţa pacienţilor la
aceste două tipuri de programe este în general
mai scăzută pe termen lung, în special în rân-
dul celor ce sunt încă activi din punct de vedere
profesional. Pe de altă parte, serviciile de tele-
medicină prezintă avantajul că activităţile fizi-
ce pot fi efectuate de la domiciliul pacientului,
în intervalele orare care i se potrivesc acestuia,
cu monitorizare de la distanţă de către o echi-
În cadrul programelor de recuperare cardia-
că pot fi efectuate mai multe tipuri de exerciţii
fizice, în funcţie de programul individualizat
ce i se va recomanda pacientului. Astfel, dintre
modalităţile de exerciţiu fizic enumerăm: antre-
namentul continuu de intensitate moderată, an-
trenamentul fizic pe intervale, antrenamentul
de rezistenţă, cel al mușchilor respiratori și sti-
mularea electrică funcţională. Acolo unde este
posibil, se recomandă îmbinarea acestor tipuri
de antrenamente pentru a asigura atât crește-
rea capacităţii de efort, îmbunătăţirea debitului
cardiac și a funcţiei diastolice (de relaxare) a ini-
mii, cât și a forţei și a capacităţii de coordonare a
întregului organism (2).
Participarea pacienţilor în programele de
recuperare cardiacă după un eveniment coro-
narian acut este recomandare de clasa IA a ghi-
dului Societăţii Europene de Cardiologie pentru
îmbunătăţirea prognosticului pe termen lung al
acestora. Îmbinarea programelor de exerciţiu fi-
zic regulat cu unul de optimizare a factorilor de
risc (menţinerea unei tensiuni arteriale sistolice
<140 mmHg și a LDL-colesterolului <70 mg/dl)
se asociază cu scăderea complicaţiilor și a recu-
renţei evenimentelor acute (3).

Multiple
Schimbări ale stilului de viaţă pă medicală prin intermediul dispozitivelor
însă ulterior unui Modificarea stilului de viaţă al pacientului inteligente puse la dispoziţia sa (2).
Bibliografie
1. European Association of Preventive

infarct miocardic? se numără poate printre cele mai dificile de- Pentru cele mai bune rezultate, un pro- Cardiology (EAPC), in cooperation with
the Institute of Medical Biometry and
ziderate pe care medicul le are pentru acesta. gram de recuperare cardiovasculară este re-
Recuperarea
Informatics (IMBI), Department of Medical
De cele mai multe ori, complianţa pacientului comandat să se întindă pe o durată de 8-12 Biometry, University of Heidelberg, and
the Cochrane Metabolic and Endocrine
cardiovasculară la tratamentul medicamentos este superioară săptămâni, cu o frecvenţă de două-trei ori pe

beneficii,
Disorders Group, Institu. Bernhard Rauch,
faţă de complianţa la tratamentul non-medica- săptămână și să fie efectuat de persoane ca- Constantinos H Davos, Patrick Doherty,
este componenta mentos, și anume, regimul fără sare, scăderea lificate în acest domeniu, în centre echipate Daniel Saure, Maria-Inti Metzendorf,
Annett Salzwedel, Heinz Völler, Katrin
majoră care cantităţii de grăsimi alimentare, scăderea în
greutate, efectuarea de exerciţii fizice, renunţa-
corespunzător. Programelor de exerciţii fizice
aerobice, de forţă și respiratorii li se va asocia
Jensen, Jean-Paul Schmid, the „Cardiac
Rehabilitation Section”. 18, s.l. : European
poate îmbunătăţi rea la fumat sau la consumul de alcool. și un program de corectare a factorilor de risc Journal of Preventive Cardiology, 2016, Vol.
23, pp. 1914-1939
Este însă foarte important, pentru un pa- cardiovascular (consiliere psihologică, consul-

bariere
prognosticul cient cu istoric de infarct miocardic acut, să tanţă nutriţională și metabolică, consilierea
2. 2021 ESC Guidelines on cardiovascular
disease prevention in clinical practice:

pacientului, de respecte recomandările privind alimentaţia. sevrajului de tutun etc.) (2). Developed by the Task Force for
cardiovascular disease prevention in

aceea trebuie să clinical practice with representatives of

the European Society of Cardiology and 12
medical societies With. Frank L J Visseren,
creştem gradul François Mach, Yvo M Smulders, David

importante
Carballo, Konstantinos C Koskinas, Maria
de conştientizare Bäck, Athanase Benetos, Alessandro Biffi,
José-Manuel Boavida, Davide Capodanno,
în comunitatea Bernard Cosyns, Carolyn Crawford,
Constantinos H Davos, Ileana Desormais,
medicală şi în Ema. 34, 2021 : European Heart Journal,
Vol. 42, pp. 3227-3337
rândul publicului 3. ESC Scientific Document Group, 2020
ESC Guidelines for the management of
privind această Indiferent de modalitatea facilita în final reinserţia socială aorto-coronarian se asociază cu lipsa finanţării corespunzătoa- acute coronary syndromes in patients
presenting without persistent ST-
prin care a fost tratat infarctul a acestuia cu o calitate superioa- un risc de mortalitate mai mic re, a centrelor specializate de
intervenţie. miocardic acut, pacientul ar tre- ră a vieţii. În 2020 s-a publicat faţă de cel al pacienţilor care nu stat sau chiar și în regim privat
segment elevation: The Task Force for the
management of acute coronary syndromes
bui îndrumat către un program un studiu în Jurnalul European urmează un astfel de program (1). și lipsa unui cadru legal cores- in patients presenting without. Jean-
Asist. univ. dr. Maria-
Philippe Collet, Holger Thiele, Emanuele
Alexandra Pană, de recuperare cardiovasculară de Cardiologie Preventivă ce a În ciuda multiplelor be- punzător desfășurării acesto- Barbato, Olivier Barthélémy, Johann
șef lucr. dr Ștefan-Sebastian cât mai rapid pentru a reduce demonstrat că participarea paci- neficii pe care programele de ra. În plus, prescripţia de către Bauersachs, Deepak L Bhatt, Paul Dendale,
Busnatu, Maria Dorobanţu, Thor Edvardsen, Thierry
riscul de decondiţionare fizică enţilor la programe de recuperare recuperare cardiacă le repre- medici a recuperării cardiace în Folliguet, Chris P Gale, Martine Gilard,
UMF „Carol Davila”, București suplimentară, care va amplifica cardiacă după un sindrom corona- zintă, acestea înfruntă bariere rândul pacienţilor cu indicaţie Alexander Jobs, Peter Jüni, Ekaterini
Spitalul de Urgenţă bucla psihologică negativă și va rian acut sau operaţie de bypass importante în România, cum ar fi este foarte scăzută. Lambrinou,. 14, s.l. : European Heart
„Bagdasar-Arseni”, București Journal, 2021, Vol. 42, pp. 1289-1367
10 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
Abordând un subiect aparent
arid, cu puternic iz juridic,
lucrarea „Răspunderea legală
a personalului medical din
perspectiva particularităţilor
generate de pandemia COVID-19”
este o lectură facilă, convingătoare
și educativă pentru personalul
sanitar.
Studiul publicat de colegul
nostru pneumolog dr. Petru-Emil
Întoarcerea
la Natură
Lucrarea „Plante antivirale – te ajută să fii cu un pas
înaintea bolii“, scrisă de Virginia Faur, se adresează în
egală măsură tuturor celor care cred că omul este legat
de mediu și că aici își găsește sănătatea.
Cartea apărută la Editura Medicală reușește să fie utilă fiecăru-
ia dintre noi, indiferent de ipostaza în care ne aflăm. Autoarea are
încredere în posibilităţile nelimitate ale mediului natural ca sursă
a sănătăţii. Această încredere a condus-o la elaborarea cărţii, prin
care-și împărtășește acumulările, har primit pentru a fi dat.
Eu m-am născut într-o familie de intelectuali; tatăl meu a fost
medic radiolog, iar mama, profesoară. Am avut un unchi la Heren-
dești (un sat lângă Lugoj), care a folosit plante de leac. Eu însumi
folosesc plantele în tratarea pacienţilor mei; nu putem neglija
faptul că, din cele mai vechi timpuri, oamenii au folosit plantele
medicinale pentru vindecarea bolilor. Nu trebuie să uităm că din
ierburi s-au născut medicamentele. Și astăzi, multe medicamente
moderne se obţin din produse naturale, în majoritate plante.
Homeopatia ca sursă de sănătate
Pe zi ce trece, ne vom apropia de epoca biologică, unde vom fi
mai aproape de Natură. Dar întoarcerea la Natură nu este o simplă
atitudine, ci este o necesitate. Eu
îmi exprim speranţa că un nu-
măr mai mare de specialiști vor
înţelege că utilizarea „leacurilor
băbești“ constituie o sursă de
sănătate. Principiile active din
plante sunt un izvor de sănăta-
te al Naturii, dat omului, dar de
care acesta s-a apropiat prea pu-
ţin. Este un domeniu puţin explo-
rat și acesta trebuie să fie drumul
de întoarcere spre modelele na-
turale ale compușilor chimici de
o complexitate deosebită.
Apreciez faptul că în carte
sunt trecute formulele chimice
ale principiilor active. În această
lume de formule, fenomenele catalitice și biocatalitice sunt pu-
ţin cunoscute, iar cunoașterea rolului acestora va putea deschi-
de calea spre pătrunderea și înţelegerea fitoterapiei și, mai ales,
a homeopatiei, ca surse de sănătate umană în viitor. De aceea,
consider că după această carte trebuie să urmeze altele care să
deschidă un drum lung, anevoios, dar plin de satisfacţii pentru
medici, farmaciști, chimiști, biologi și, în același timp, unul plin
de speranţe pentru cei în suferinţă.
Virginia Faur face descrierea plantelor care s-au dovedit a fi
eficiente împotriva infecţiilor virale și oferă instrucţiuni privind
modul de preparare și administrare a acestora pentru combate-
rea infecţiilor și întărirea imunităţii.
RĂSPUNDEREA JURIDICĂ
MEDICALĂ,
o temă de actualitate
Muntean*, Răspunderea legală
a personalului medical din per-
spectiva particularităţilor ge-
nerate de pandemia COVID-19
reprezintă o temă de mare actu-
alitate. Acest manual se grefează
în lumea medicală într-o perioadă
propice, când Ministerul Sănătăţii
și Colegiul Medicilor din România
încearcă să facă lumină în acest
domeniu atât de vânat de avocaţi
specializaţi în malpraxis – „culpe
medicale”.
Perioada pandemică a girat
noi acuze la nivelul corpului sa-
nitar, unele catalogate ca greșeli
pur medicale, altele ţinând de
absenţa mijloacelor adecvate de
tratament ori de investigaţii efec-
tuate la timpul potrivit, iar altele
aparţinând sistemului. Medicii și
Dr. Emilian Dobrea
Apariţii editoriale
asistenţii medicali, care timp de din legislaţia românească și inter- mi s-au părut la fel de interesante.
trei ani au acordat ajutor și spri- naţională legată de asumarea ris- Autorul însă nu se oprește aici. El
jin pacienţilor infectaţi cu SARS- cului de malpraxis, de posibilele încearcă să contureze și modalităţi
CoV-2, pot să spună câte proble- greșeli care pot deriva din negli- de corectare și precauţii necesare
me noi cu tentă de malpraxis au jenţă, neștiinţă etc. Concomitent, pentru a nu ajunge în această situ-
apărut în acest interval de timp. am remarcat modul de grupare aţie, arătând care sunt implicaţiile
Pacientul român a devenit mai a capitolelor unde s-au analizat practice viitoare.
revendicativ din două motive: răspunderea juridică medicală, Felicit autorul pentru idee și
pentru că avea o infecţie virală și răspunderea legală a personalului cred că ce spunea Albert Camus
exista spectrul unei agravări ra- în contextul particularităţilor im- poate fi pe bună dreptate aplicat
pide cu potenţial letal; pentru că primate de pandemia de COVID, și acestui material: „Justiţia ab-
nu avea infecţia, dar fiind tributar dar și răspunderea medicală admi- solută se atinge prin suprimarea
unei afecţiuni respiratorii croni- nistrativ-funcţională a spitalului, tuturor contradicţiilor; de aceea,
ce, era adesea văduvit de tipul de răspunderea medicală disciplinară ea distruge libertatea”.
asistenţă necesară. privită prin prisma dreptului mun- Prof. dr. Florin Mihălţan
cii, răspunderea medicală civilă, ca *Dr. Petru-Emil Muntean este
Analiză critică, dar
și cea contractuală medicală. Deli- deţinătorul unui Master în
constructivă
mitarea răspunderii pentru echi- Malpraxis Medical, obţinut la
Privind lucrarea, am fost plă- pamente, utilităţi, substanţe, res- Universitatea de Medicină și
cut impresionat de analiza critică, ponsabilitatea practicării în alte Farmacie „Iuliu Haţieganu” din
dar și constructivă a delimitărilor spitale, în afara orelor de program Cluj-Napoca.
Psihiatru.ro, inclusă în
Apariţii editoriale MedicHub
Cazuri clinice, în
Societatea Română Societatea Română Societatea Societatea Societatea Societatea Română
Since 2013 indexed in de Obstetrică
și Ginecologie
de Ultrasonografie
în Obstetrică și Ginecologie
Română
de HPV
de Uroginecologie
din România
de Endometrioză
și Infertilitate Est-Europeană
de Medicină Fetală
și Neonatală
IBI Factor 2014-15 is 3.43 JOURNAL FOR CONTINUING MEDICAL EDUCATION
Index Copernicus Ginecologie
Year X • No. 37 (3) 2022 • DOI: 10.26416/Gine.37.3.2022
Since 2015 indexed in
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
ISSUE
THEME
CLINICAL CASES
IN GYNECOLOGY
Cel de-al treilea număr al re- Numărul 3/2022 al revistei
Publicaţie
susţinută de: A.R.P.P.
Indexed since 2014
EBSCO Academic Search Ultimate & OBSTETRICS
One Belt, One Road Reference Source, REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XVIII • Nr. 70 (3) 2022 • DOI: 10.26416/Psih.70.3.2022 The impact
Indexed since 2021 of COVID-19 pandemic
vistei Psihiatru.ro* este disponi- Ginecologia.ro*** este disponibil
on the training
of resident doctors
in obstetrics-gynecology
page 6
bil pentru abonaţi atât în format
GYNECOLOGY
Development of uterine
leiomyosarcoma
in a woman with uterine
pentru abonaţi, tema acestei ediţii
leiomyoma
print, cât și digital. Apariţia sa fiind „Cazuri clinice, în Ginecolo-
page 28
ORIGINAL ARTICLE
NEONATOLOGY
Lithium – a necessary
coincide cu includerea jurnalului gie”. Iată câteva dintre articolele
The neonatal
therapeutic option
for affective disorders characteristics
page 5
of congenital heart
defects – our experience
Genetic factors in page 45
addictions
știinţific, condus de prof. dr. Doina publicate în penultimul număr din
PHOTO: SHUTTERSTOCK
page 10
REVIEW
Virtual reality’s
implementation in
Cozman, în prestigioasa bază de acest an al revistei: „Impactul pan-
cognitive, psychotic
and anxiety disorders
page 26
RESEARCH
Implementing a socio-
date internaţionale Index Coper- demiei de COVID-19 asupra pregătirii medicilor rezidenţi
recreational activities
program for inpatients
with mental disorders –
PHOTO: SHUTTERSTOCK
a pilot study
page 38
nicus. Pe lângă Index Coperni- în specialitatea Obstetrică-Ginecologie”; „Dezvoltarea unui
cus, Psihiatru.ro este indexată în leiomiosarcom la o pacientă cu leiomiom” sau „Caracte-
EBSCO și DOAJ. În cuprins găsiţi articole precum: „Im- risticile neonatale în malformaţiile cardiace congenitale –
plementarea realităţii virtuale în tulburările cognitive, experienţa noastră”.
psihotice și anxioase” și „Implementarea unui program de
activităţi socio-recreative la pacienţii internaţi cu tulburări
Medicamentele
Publicaţie sub egida Colegiului cu sprijinul Societăţii Române 1991
Farmaciștilor din România de Istoria Farmaciei
Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
SOCIETATEA ROMÂNĂ
psihice. Studiu-pilot”.
DE ISTORIA FARMACIEI
REVISTĂ DE EDUCAŢIE FARMACEUTICĂ CONTINUĂ
Anul XIX • Nr. 207 (4) 2022 • DOI: 10.26416/Farm.207.4.2022
Complexitatea patologiei și pacientul
TEMA
EDIŢIEI
NEFROLOGIE
ORL geriatric
FARMACOLOGIE
Medicamentele §i
pacientul geriatric
pag. 6
CERCETARE
Since 2013 indexed in Societatea Română de Audiologie
și Patologie a Comunicării
Societatea Română
de HPV
Academia
de Știinţe Medicale
Societatea Română
de Foniatrie
Statinele și efectul
EBSCO Academic Search Ultimate & diabetogen (I)
One Belt, One Road Reference Source pag. 16
JOURNAL FOR CONTINUING MEDICAL EDUCATION FARMACOVIGILENŢĂ
Year XV • No. 56 (3) 2022 • DOI: 10.26416/ORL.56.3.2022
Farmacovigilenţa –
Revista ORL.ro* a ajuns la cea „Nefrologie” este tema celei de-a
posibil parcurs de carieră
pentru farmaciști
pag. 30
NUTRIŢIE
Impactul activităţilor
de-a treia ediţie din acest an. „Am patra ediţii din acest an a revistei
fizice biodiversificate și
ISSUE al educaţiei nutriţionale
THEME în reducerea obezităţii
infantile
pag. 36
COMPLEXITY
reunit în acest număr cazuri cli- Farmacist.ro****. Iată câteva dintre
OF ENT PATHOLOGY FARMACOTERAPIE
Importanţa
interdisciplinarităţii și a
transferului tehnologic
FOTO: SHUTTERSTOCK
pag. 42
nice, tehnici chirurgicale și studii AUDIOLOGY
Impedancemetry
page 5 titlurile ediţiei: „Medicamentele și
doctorale interesante, complexe, OTOLOGY
Studiu retrospectiv
al schwanomului
vestibular
pacientul geriatric”; „Farmacovigi-
generate de abordarea patologi- lenţa – posibil parcurs de carieră pentru farmaciști”; „Impac-
în Republica Moldova
page 20
RHINOLOGY
ilor dificile sau de la graniţă cu tul activităţilor fizice biodiversificate și al educaţiei nutriţiona-
Factorii implicaţi
în apariţia rinitei alergice
pe teritoriul României
page 32
neurochirurgia, toate rezultate le în reducerea obezităţii infantile”.
din experienţa clinică a colegilor
noștri, dar și a colegilor din Repu-
blica Moldova”, spune, în editorial, conf. univ. dr. Mădălina Noi orientări în abordarea
Georgescu, redactor-șef al jurnalului știinţific. Alte titluri
din sumarul revistei sunt: „Studiu retrospectiv al schwa- clinicoterapeutică
nomului vestibular în Republica Moldova” sau „Factorii Revista digitală Practica Publicaţie acreditată
de Colegiul Medicilor
Publicaţie sub egida
ASOCIAŢIEI GENERALE
implicaţi în apariţia rinitei alergice pe teritoriul României”. Veterinară.ro* vine cu o nouă
A MEDICILOR VETERINARI REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Veterinari din România DIN ROMÂNIA
Anul XI • Nr. 37 (3) 2022 • DOI: 10.26416/PV.37.3.2022
Din 2015 indexată
EBSCO Academic Search Ultimate &
One Belt, One Road Reference Source
ediţie, având ca temă „Noi ori- Noi orientări în TEMA
EDIŢIEI
entări în abordarea clinicotera- abordarea
Gastroenterologia, tema
clinico-
terapeutică
peutică”. În cuprins puteţi citi REPRODUCŢIE ȘI SELECŢIE
GENETICĂ
Beneficii și riscuri ale
noii ediţii a Medic.ro articole precum: „Beneficii și
sterilizării chirurgicale
prepubertare la canide
pag. 4
Importanţa perioadei
colostrale în profilaxia
riscuri ale sterilizării chirurgi-
bolilor infecţioase la viţeii
nou-născuţi
pag. 19
TEHNICI DE BIOLOGIE
MOLECULARĂ
cale prepubertare la canide”;
Implementarea unui
protocol de tip Real-Time
PCR HRM pentru
diagnosticul mielopatiei
degenerative la câine
În noul număr al revistei Medic.ro** regăsiţi titluri pre- „Importanţa perioadei co-
pag. 22
IMAGISTICĂ
Endocardioza mitrală
pag. 28
Coordonate imagistice
în patologia vezicală
cum: „Dieta – parte integrantă a lostrale în profilaxia bolilor in-
litiazică la animalele de
Din 2015 indexată
Publicaţie sub egida Societăţii Naţionale de Medicina Familiei
companie
EBSCO Academic Search Ultimate &
pag. 34
One Belt, One Road Reference Source
FOTO: SHUTTERSTOCK
tratamentului patologiei diges- fecţioase la viţeii nou-născuţi”;
REVISTĂ DE EDUCAŢIE MEDICALĂ CONTINUĂ
Anul XIX • Nr. 148 (4/2022) • DOI: 10.26416/Med.148.4.2022
TEMA
EDIŢIEI
tive”; „Calitatea oului, aliment „Implementarea unui protocol
GASTRO­
ENTEROLOGIE
de bază cu potenţial nutraceu-
pag. 33
de tip RealTime PCR HRM pentru diagnosticul mielopatiei
EDITORIAL
Motivaţia de a fi mentor
tic”. Alte articole interesante și
pag. 3 degenerative la câine” și „Coordonate imagistice în patolo-
CERCETARE ORIGINALĂ
Impactul pandemiei
de COVID-19
foarte bine documentate sunt: gia vezicală litiazică la animalele de companie”.
Redacţia
asupra alimentaţiei
„Terapia cu dispozitive mode-
adolescenţilor
pag. 8
* Revista este acreditată cu 10 credite EMC, la abonare.
latoare nazoalveolare (NAM)
SINTEZE CLINICE
Terapia cu dispozitive
modelatoare
** Revista este acreditată cu 10 credite EMC, pentru medici și 5 credite EMC,
nazoalveolare (NAM)
în managementul
timpuriu al pacienţilor
în managementul timpuriu al
cu despicături
pentru asistenţi medicali, la abonare.
labio-maxilo-palatine
pag. 14
pacienţilor cu despicături la- *** Revista este acreditată cu 10 credite EMC, pentru medici, și 5 credite
FOTO: SHUTTERSTOCK
EMC, pentru moașe, asistenţi maternali și asistenţi medicali, la abonare.
bio-maxilo-palatine” sau „Boala **** Revista este acreditată cu 10 credite EFC, pentru farmaciști, și cu 5 cre-
Paget a osului cu debut atipic – prezentare de caz”. dite EMC, pentru asistenţi, la abonare.
Artă și medicină
Când inima
suferă, doctorii
se străduiesc să o
vindece.
O tânără artist
plastic întregește
această vindecare
a inimii, dar și a
sufletului, prin
culori și sentimente,
creând ceva unic în
peisajul spitalicesc
din România zilelor
noastre.
Un loc al tihnei
și al bucuriei
„Anul acesta am inaugurat
cel mai nou și mai modern
Centru de Cardiologie de stat
din România. Recent, acesta
a fost completat cu o operă de
artă excepţională realizată de
Lavinia Fălcan, iar cât de curând
va începe implementarea
proiectului grădinii terapeutice
din curtea Spitalului Clinic
„Prof. Dr. Theodor Burghele”. Și
vă asigurăm că nu ne vom opri
aici, pentru că aici, la Spitalul
Burghele, dorim să facem un
loc al sănătăţii, dar și un loc al
tihnei, al bucuriei. Ne dorim să
le oferim pacienţilor noștri o
senzaţie de liniște, să scape de
anxietăţi, de temeri și venirea la
spital să devină nu numai un act
medical, ci un serviciu medical
de excelenţă.” (Dr. Turkes
Ablachim)
VERNISAJ
în curtea Spitalului „Theodor Burghele”
C
eea ce se întâmplă la
Spitalul Clinic „Prof. Dr.
Theodor Burghele” din
București este uimitor,
pot spune. Dacă în vara acestui an
am avut parte de o lansare de succes
– Centrul de Cardiologie Burghele
(vezi „Viaţa Medicală nr. 23 din 10
iunie 2022) –, săptămâna trecută a
mai venit cu o noutate: finalizarea
unei picturi murale de peste 80 de
metri pătraţi care împodobește
peretele de beton de lângă Centrul
de Cardiologie. Practic, spaţiul adi-
acent unităţii medicale este acum
complet reinventat și transformat
într-o oază de lumină și culoare.
Pictura a fost realizată în două săp-
tămâni, pro bono, de tânăra artist
plastic Lavinia Fălcan, masterandă
a Universităţii Naţionale de Arte
București.
Vegetaţie, inimă și
cromatică
Noul proiect de la Spitalul
Burghele s-a născut din dorinţa
implementării unui concept mo-
dern, în care pacienţii să aibă par-
te nu numai de un act medical pur
și simplu, ci de un serviciu medical
integrat, care să aibă în vedere și
starea lor de spirit. Pacientul să
simtă că vine într-un loc bun, fa-
miliar, protector și cald, spune dr.
Turkes Ablachim, coordonatoarea
Centrului de Cardiologie: „Venitul
la doctor să nu mai fie o experien-
ţă traumatizantă. E suficient că
pacientul vine cu problema lui de
sănătate, să nu mai adăugăm și noi
altele, ci, din contră, să încercăm
să-l detensionăm”.
Și cum gândurile bune își gă-
sesc de regulă corespondentul,
echipei i s-a alăturat și Lavinia
Fălcan, artist plastic care are un
lot de picturi expuse chiar la New
York: „Am avut o discuţie cu doam-
na doctor și cu cei implicaţi în acest
proiect... practic, am avut mână
liberă, proiectul a trebuit să vină
din inspiraţia mea, din stilul meu,
culorile pe care le-am dorit eu, dar
să includă inima ca element cen-
tral – fiind centru de cardiologie,
evident că nu se putea fără acest
detaliu, ceea ce a fost minunat”.
Având în vedere că era vorba
de un gard de beton într-o curte de
spital, Lavinia a încercat să facă o
conexiune între vegetaţia existen-
tă, inimă și cromatică. Predomină
culori precum turcoazul, verdele,
galbenul, roșul magenta al inimii.
„Culorile mă ghidează foarte tare
în fiecare proiect de la bun început.
Aici am adăugat și câteva elemente
supradimensionate care au legătu-
ră cu natura: frunze, o pasăre – po-
rumbelul păcii, care este reprezen-
tat de Picasso în multe picturi ale
sale. Am adăugat porumbelul în
această pictură pentru că avem ne-
voie de pace și de liniște, evident,
doar că de data aceasta ţine în cioc
un pandantiv cu o inimioară.”
Îmbinare fericită între
clasic și contemporan
Atunci când pacientul ajun-
ge aici, primul lucru pe care îl
vede este zona de vegetaţie care
este completată de gardul pictat
într-o notă contemporană, ușor
abstractă, și care poate avea o anu-
mită însemnătate pentru fiecare
în parte. Găsim aici, de exemplu,
o libelulă supradimensionată prin
care trec mai multe fire de culoa-
re, care, spune Lavinia, reprezintă
delicateţea cu care trebuie tratat
sufletul omului, delicateţea pe care
trebuie să o avem în viaţa de zi cu
zi și faptul că „suntem niște călă-
tori, niște zburători, iar din când
în când trebuie să ne mai oprim și
pe la doctor, că nu se poate altfel.
Am ales niște linii fluide tocmai ca
să fie mult mai călduroase și mai
primitoare”.
Pe cealaltă latură a gardului
sunt reprezentate două personaje
care își oferă unul altuia o inimă.
„E, de fapt, darul pe care-l avem
noi în viaţa aceasta și am vrut să
reprezint asta și prin pictură”,
Vindecare și prin
artă
„Inima înseamnă dragoste,
iubire, viaţă și, cumva, prin
această pictură am vrut să arăt că
atunci când venim la consultaţie
putem să avem parte și de
vindecare prin artă, prin culoare,
prin cultură. Am vrut ca lumea
să nu vină doar la un consult și
atât, să vină într-un loc în care
să vadă și culoare. Culoare care
sper să transmită de fiecare dată
emoţii pozitive și multă, multă
vindecare. Pentru că atunci
când te întâlnești cu asemenea
culori, interpretări artistice,
sentimente, chiar se întâmplă
vindecarea.” (Lavinia Fălcan)
îmi explică Lavinia Fălcan. La
mijlocul acestei laturi a gardului
este reprezentată grafic și tema
centrală a picturii, o inimă: „Am
vrut să fie un fel de iluzie optică...
atunci când te apropii nu îţi dai
seama ce este de fapt, dar când
te îndepărtezi identifici clar ele-
mentul central al acestei picturi”.
Foarte prezente sunt aici
notele vegetale: cu elemente de
VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
11
vegetaţie începe totul și tot cu ele-
mente vegetale se încheie, „iar la
mijloc este toată acţiunea”, spune
Lavinia, adăugând că povestea
acestei picturi „este legată de iu-
bire și de ideea că, într-un final,
inima se vindecă”.
Urmează grădina
terapeutică
Miza unui artist este de a
transforma locul, spunea prof.
dr. Viorel Jinga la inaugurarea
picturii murale: „Ea [Lavinia
Fălcan] a transformat acest loc în-
tr-unul frumos, pe care sper să îl
reîntregim în câteva luni odată cu
următorul «vernisaj» – parcul din
curtea spitalului, care va fi trans-
format într-o grădină terapeutică.
O să fim poate vestiţi în București
nu numai pentru profesionalis-
mul nostru, ci și pentru modul în
care percepem arta și, respectiv,
arhitectura”.
Proiectul – Grădina terapeuti-
că – este unul ambiţios, spunea cu
aceeași ocazie Sorina Rusu, cadru
didactic la Facultatea de Urba-
nism din cadrul Universităţii de
Arhitectură, cea care, potrivit dr.
Turkes Ablachim, „a trudit luni în
șir pentru a realiza acest proiect”.
„Am primit acest proiect ca pe o
provocare de a găsi calea necesară
să implementăm prima grădină
terapeutică în cadrul Spitalului
Burghele și să reușim să arătăm
cât de important este mediul în-
conjurator în restabilirea stării de
echilibru, de sănătate a pacientu-
lui”, explică Sorina Rusu. Potrivit
acesteia, a fost realizată docu-
mentaţia de avizare a lucrărilor
de intervenţii și se speră că în cel
mai scurt timp se va implementa și
acest proiect.
Dan Dumitru Mihalache
12 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42 Neurologie

O patologie cu prevalenţă în

Demenţa creștere

Prelungirea vieţii se asociază

cu o creștere a prevalenţei
afecţiunilor degenerative
la nivel cerebral, ceea ce
impune adoptarea unor
măsuri active pentru
prevenirea acestora.
în gândirea logică, ceea ce are ca
rezultat încetinirea gândirii și de-
teriorarea gravă a atenţiei. Simp-
tomele principale sunt: pierderi
de memorie, dificultăţi de limbaj
și dificultăţi de înţelegere, schim-
bări de dispoziţie și modificări de
comportament.

C
onform unei glume me-
dicale moderne, vom
avea tot mai multe me-
dicamente pentru dis-
funcţia erectilă și tot mai multe
implanturi cu silicoane în scop
estetic, dar nu vom mai ști ce să
facem cu ele. Totul – consecinţă
a creșterii prevalenţei afecţiuni-
lor degenerative la nivel cerebral,
afecţiuni tot mai evidente odată cu
creșterea duratei de viaţă.
Medical vorbind, avem trei ti-
puri principale de demenţă:
- demenţa Alzheimer – cea mai
frecventă demenţă (la ora actuală
reprezintă între 50% și 70% dintre
cazuri); pacientul uită în special
semnificaţia cuvintelor, are difi-
cultăţi în a găsi cuvinte potrivite și
o capacitate redusă de prelucrare
simultană a informaţiilor;
- demenţa frontotemporală – se
poate întâlni și la persoane mai
tinere (40-45 de ani); printre
simptome se numără: anxietatea,
depresia, dificultăţile de comuni-
care, tulburările de comportament
cu scăderea inhibiţiilor, reducerea
empatiei faţă de alţi oameni, re-
tragerea și izolarea socială, com-
portamentul obsesiv-compulsiv,
incapacitatea utilizării limbajului
abstract și a simbolurilor, semne-
lor abstracte;
- demenţa vasculară (senilă), ur-
mare a unor microinfarcte cere-
brale care determină atrofia focală
a regiunilor cerebrale implicate
Alte tipuri de demenţă sunt
demenţa cu corpi Lewy, demenţa
asociată infecţiei cu HIV (tot mai
rar întâlnită, datorită noilor tera-
pii antiretrovirale), din boala Par-
kinson, din boala Creutzfeldt-Ja-
kob, boala Huntington, paralizia
progresivă supranucleară, demen-
ţa din bolile prionice și neurosifi-
lisul. În practică putem întâlni ca-
zuri în care se combină mai multe
tipuri de demenţă.
Există tratamente care înce-
tinesc semnificativ progresia de-
menţei, iar la ora actuală se caută
modalităţi de prevenire și de depis-
tare precoce a acestei afecţiuni.
Tulburările de somn, cauză studiului, riscul a fost cu 69% mai ar putea debuta o demenţă de tip parodontale profunde și pierderea
ori consecinţă mare la cei care dormeau mai mult Alzheimer, în special la femei. osului alveolar au fost asociate cu
Studiile efectuate în Sta- de 8 ore pe zi, faţă de cei care dor- un risc cu 23% mai mare de declin
tele Unite pe cohorte mari meau 7-8 ore pe zi, și de două ori Beneficiile consumului de cognitiv și cu un risc cu 21% mai
de pacienţi urmăriţi pe mai mai mare pentru cei care se culcau pește gras mare de demenţă. Mecanisme po-
mulţi ani au arătat că tulburările înainte de ora 21:00, faţă de cei Nutriţia este o parte impor- tenţiale care ar putea explica aso-
de somn pot fi un factor de risc sau care se culcau la 22:00 sau mai târ- tantă în prevenirea demenţei. cierea dintre boala parodontală și
un semn de avertizare al declinului ziu. Aceste asocieri au fost cele mai Este deja bine cunoscut faptul că declinul cognitiv ar putea fi:
cognitiv. Mai mult, coșmarurile la pronunţate la persoanele cu vârsta un consum ridicat de acizi grași - inflamaţia parodontală – poate
adulţii sănătoși de vârstă mijlocie cuprinsă între 60 și 74 de ani și la polinesaturaţi Omega-3 (PUFA) contribui la neuroinflamaţie, care
și de peste 65 de ani pot fi un factor bărbaţi. este asociat cu volume mai mari este în sine un factor de risc pentru
de risc independent pentru decli- Două studii recente confirmă ale hipocampului, ceea ce face ca demenţă;
nul cognitiv și demenţă, în special rezultatele cercetărilor anterioa- adulţii sănătoși de vârstă mijlocie - agenţii patogeni parodontali pot
la bărbaţi. re care sugerau că durata extremă să aibă un raţionament abstract avea un efect direct asupra creie-
Un alt studiu recent bazat pe a somnului (prea mult sau prea mai bun. Rezultatele studiilor su- rului, afectând astfel cogniţia, dar
o populaţie de aproape 2.000 de puţin), fragmentarea somnului și gerează că beneficiile de stimula- mecanismele exacte sunt în pre-
adulţi în vârstă care nu sufereau somnolenţa excesivă în timpul zi- re a creierului prin PUFA Ome- zent neclare;
la începutul cercetării de demenţă lei sunt asociate cu declinul cogni- ga-3 încep de la vârsta mijlocie. - disfuncţia masticatorie secunda-
a arătat că prea mult somn și prea tiv și demenţa. Principalele surse alimentare de ră pierderii dinţilor poate duce la
mult timp petrecut în pat pot creș- Alte cercetări au relevat că Omega-3 includ peștele gras, cum deficite nutriţionale ulterioare.
te riscul de a dezvolta demenţă, în pierderea mirosului indică faptul ar fi somonul și sardinele. Din pă- Din fericire, sănătatea paro-
special de tip Alzheimer. Conform că în decurs de până la cinci ani cate, noi, românii, suntem defici- dontală poate fi menţinută prin
tari în consumul peștelui. De ace- măsuri de auto-îngrijire și prin

ȘAH, MUZICĂ ȘI DANS ea consider că populaţia generală

ar trebui încurajată să-și măreas-
utilizarea regulată a serviciilor de
bază de sănătate orală.
Comisia Lancet estimează că 40% dintre cazurile de demenţă ar putea fi prevenite sau amânate prin că aportul de Omega-3 fie printr-o Din datele cunoscute până
abordarea factorilor de risc cunoscuţi asociaţi stilului de viaţă. De aceea, la ora actuală se urmărește pre- dietă bogată în pește – preferabil acum se știa că diabetul zaharat,
venirea acesteia printr-o abordare multimodală axată pe riscurile comportamentale modificabile. În cazul –, fie prin suplimente. prin complicaţiile sale, poate fi un
demenţelor, aceste intervenţii tind să includă antrenamentul creierului, exerciţiile fizice și nutriţia. Neuro- Alte studii indică faptul că o factor agravant pentru demenţe
logii și psihiatrii moderni vorbesc despre „rezervă cognitivă”, văzută ca o „sănătate organică a creierului”. dietă cu suplimente de tipul mul- prin creșterea aterogenezei, pro-
Creșterea rezervei cognitive și gestionarea activă a sănătăţii organice a creierului ar trebui să fie în fruntea tivitamine-multiminerale are un ducerea de microinfarcte cerebra-
listei strategiilor de prevenire a bolii Alzheimer în special, dar și a celorlalte demenţe. efect benefic asupra sănătăţii min- le, apariţia corpilor cetonici etc.
Antrenamentul creierului implică activităţi cu consum mare la nivel cerebral (șah, cuvinte încrucișa- tale prin reducerea declinului cog- Studiile actuale arată că thiazolidi-
te etc.), dar și dezvoltarea gândirii abstracte și a sentimentelor (muzică, poezie, pictură sau desen etc.). În nitiv asociat vârstei. Cercetătorii nedionele, cum ar fi pioglitazona,
mod evident, acesta îmbunătăţește în mod direct funcţionalitatea și sănătatea organică a creierului. Studiile au descoperit că aceste suplimen- dar și clasicul metformim, par a fi
funcţionale RMN și EEG arată o viteză îmbunătăţită de procesare a informaţiilor după astfel de activităţi. te au efecte de protecţie similare protectoare împotriva demenţei,
Reglarea somnului (somnul de calitate) are efecte benefice în prevenirea demenţelor. atât pentru memorie, cât și pentru în timp ce sulfonilureicele par să
Exerciţiile fizice sunt utile pentru prevenirea și funcţia executivă. crească riscul de demenţă la paci-
ameliorarea acestora prin creșterea tonusului fizic, enţii cu diabet zaharat de tip 2.
dar și psihic. Studiile arată că întreruperea bruscă a Îngrijirea sănătăţii dinţilor Toate aceste studii despre
activităţilor la pensionarea pacienţilor poate declan- O altă direcţie de prevenire profilaxia și depistarea precoce a
șa apariţia simptomelor demenţei. De aceea, pensi- este tratarea afecţiunilor care po- demenţei se înscriu în efortul me-
onarea nu trebuie să însemne retragerea totală din tenţează apariţia acestora. Studii dicinei actuale de a da ani vieţii și
activitate. recente indică faptul că sănătatea viaţă anilor.
Dintre activităţile fizice cele mai recunoscute ca parodontală precară și pierderea Dr. Valentin Pantea
având efect anti-aging cerebral sunt dansul și tenisul dinţilor pot crește riscul de declin Bibliografie
https://www.medscape.com/viewarticle/981906
de masă, întrucât solicită cel mai mult coordonarea cognitiv și demenţă. Rezultatele https://www.medscape.com/viewarticle/982256
https://www.medscape.com/viewarticle/980703
corpului și intensificarea activităţii cerebrale. Dar ori- unei revizuiri a 47 de studii au ară- https://www.medscape.com/viewarticle/980785
ce activitate fizică are efecte benefice antidemenţă, tat că apariţia parodontozei, pier- https://www.medscape.com/viewarticle/980730
https://www.medscape.org/viewarticle/979478
de aceea sportul este recomandat la orice vârstă. derea dinţilor, apariţia pungilor https://www.medscape.com/viewarticle/981468

Ars medici
Datorită dezvoltării
tehnicilor de genetică
moleculară, s-au putut
identifica modificări
ale microbiotei în
diferite patologii
esofagiene. Însă nu se
poate preciza pe baza
cercetărilor actuale
dacă disbioza este
cauza sau consecinţa
bolilor esofagiene de
tip inflamator sau
neoplazic.
M
icrobiota esofagiană
a fost considerată,
în mod tradiţional,
tranzitorie, fiind
translocată din orofaringe. Pri-
mul studiu privind microbiota
esofagiană, explorată cu ajutorul
culturilor bacteriene, a fost publi-
cat în 1983. În 2013, un alt studiu
arăta că populaţia bacteriană din
esofagul superior este similară
cu cea din esofagul inferior. Utili-
zând biopsii și probe obţinute prin
periere au fost identificate cele
mai frecvente specii bacteriene
prezente în esofagul persoanelor
fără patologie: Streptococcus viri-
dans, Fusobacterium, Neisseria,
Haemophilus și Prevotella. Au ur-
mat studii genetice prin tehnica
16S rRNA PCR, care permite
identificarea bacteriilor pe baza
secvenţei de acizi nucleici. Re-
zultatele au fost similare cu cele
raportate de studiile care utilizau
culturile microbiene, cele mai frec-
vente specii bacteriene esofagiene
fiind Streptococcus, Prevotella și
Veillonella. Astăzi se consideră că
microbiota esofagiană este în prin-
cipal alcătuită din specii de Strep-
tococcus, Haemophilus, Neisseria,
Prevotella și Veillonella.
Compoziţia microbiotei esofa-
giene normale variază în funcţie
de vârstă și de dietă. Persoanele
vârstnice au o populaţie mai re-
dusă de Prevotella. Tratamentul
cu inhibitori de pompă de protoni
pentru afecţiuni gastroduodenale
poate, de asemenea, să modifice
microbiota esofagiană. Consu-
mul crescut de fibre s-a asociat
cu creșterea tulpinilor de Firmi-
cutes și reducerea bacteriilor
Gram-negative. Consumul redus
de fibre s-a dovedit că se însoţește
de creșterea numărului de bacte-
rii Gram-negative, respectiv de
Prevotella, Neisseria și Eikenella.
În multe afecţiuni esofagiene se
cercetează rolul microbiotei în
patogeneză.
BRGE
Expunerea acidă a esofagului
conduce la diminuarea speciilor
bacteriene. Pornind de la această
observaţie, s-a propus o clasifica-
re a microbiotei în două catego-
rii: tipul I, pentru persoanele fără
patologie de tub digestiv superi-
or, în care predomină bacteriile
Gram-pozitive din încrengătura
Firmicutes, și tipul II, domina-
te de bacterii Gram-negative la
persoanele cu boală de reflux
gastroesofagian (BRGE) și cu eso-
fag Barrett. Mai multe studii au
demonstrat că expunerea acidă,
prelungită, a esofagului se înso-
ţește de reducerea numărului de
bacterii din încrengătura Firmi-
cutes, respectiv de populaţiile de
Streptococ, și de creșterea numă-
rului de bacterii din încrengăturile
M
VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
13
icrobiota
esofagiană
se modifică odată cu vârsta
Haemophilus, Neisseria, Prevote-
lla și Veillonella. Unii cercetători
s-au întrebat dacă nu există o rela-
ţie de cauzalitate între modificarea
raportului dintre Streptococcus
și Prevotella și dezvoltarea esofa-
gului Barrett. Cercetări efectuate
pe un lot redus de pacienţi au ară-
tat această posibilitate, dar fără a
putea trage concluzii ferme.
De asemenea, s-a evidenţiat și
prezenţa infecţiei cu Helicobacter
pylori la pacienţii cu BRGE, însă
patogenitatea ei la acest nivel ne-
cesită mai multe studii. Grupul de
cercetare condus de Blackett a evi-
denţiat prezenţa infecţiei cu Cam-
pylobacter la pacienţii cu boală de
reflux și esofag Barrett. Această
infecţie s-a asociat cu creșterea in-
terleukinei 18, care induce sinteza
interferonului gamma, având un
rol în imunitatea înnăscută și în
cea dobândită. Această observaţie
nu explică un rol cauzal, dar atra-
ge atenţia asupra unei interrelaţii
dintre microbiota esofagiană și
sistemul imun, care poate juca un
rol în patologia BRGE și/sau a com-
plicaţiilor acesteia.
Adenocarcinomul esofagian
La pacienţii cu adenocarci-
nom esofagian a fost evidenţiată o
scădere a diversităţii populaţiilor
bacteriene esofagiene. Pe acest
fond există o creștere a tulpinilor
de Lactobacillus fermentum, pro-
ducătoare de acid lactic. Numărul
studiilor despre rolul disbiozei eso- bogată în bacterii Gram-negative, cercetători au observat că la pa- Corynebacterium). Dar numărul
fagiene în patogeneza adenocarci- eliberează lipopolizaharide, care cienţii cu carcinom scuamos eso- pacienţilor incluși a fost limitat și,
nomului esofagian este în creștere, pot iniţia de asemenea procese in- fagian, prezenţa Fusobacterium de asemenea, nu s-au utilizat teste
fiind căutate mecanismele mole- flamatorii și afectează funcţiona- nucleatum în ţesuturile neoplazi- de genetică pentru identificarea
culare. Dar numărul pacienţilor rea sfincterului inferior esofagian, ce este asociată cu un prognostic speciilor bacteriene.
incluși în aceste studii este redus, contribuind la întreţinerea reflu- nefavorabil. Un studiu recent pe o popu­
iar dovezile sunt încă limitate pen- xului gastroesofagian și la proce- laţie adultă cu esofagită eozinofi-
tru a trage concluzii convingătoa- sele de carcinogeneză. Receptorii Esofagita eozinofilică lică nu a putut demonstra modifi-
re. Mecanismele moleculare exac- TLR4 recunosc lipopolizaharidele Esofagita eozinofilică este o cări ale microbiotei la pacienţii cu
te care sunt declanșate de disbioza bacteriilor Gram-negative și au afecţiune cronică cu patogeneză acest tip de patologie comparativ
esofagiană și care ar putea conduce un rol în carcinogeneză, prin ac- mediată imun (alergică) care poa- cu persoanele fără patologie eso-
la carcinogeneză nu sunt cunoscu- tivarea căii NF-κB. S-a dovedit că te progresa în timp de la un proces fagiană. S-au utilizat teste geneti-
te. Mai mulţi factori pot interveni expresia receptorilor TLR4 e cres- inflamator la fibroză cu stenoze ce din ţesut bioptic prelevat de la
și modela această interacţiune: in- cută la pacienţii cu esofag Barrett manifestate clinic. Este foarte pro- mijlocul esofagului. S-au cercetat
fecţia gastrică cu H. pylori, hernia și cu adenocarcinom esofagian. babil ca disbioza esofagiană să fie de asemenea posibile corelaţii
hiatală, obezitatea, tratamentul implicată în patogeneza esofagitei dintre microbiotă și manifestările
cu inhibitori de pompă de protoni Cancerul esofagian de tip eozinofilice. Rolul principal revine clinice sau aspectele endoscopice,
și antibioterapia. Disbioza esofa- scuamos de asemenea receptorilor de tip dar nu s-a evidenţiat nicio asocie-
giană poate conduce la inflamaţie Caracteristicile microbiotei TLR, care sunt un mediator-cheie re semnificativă. Acest domeniu
persistentă, care poate declanșa esofagiene la pacienţii cu cancer în interacţiunea microbiotă – epi- este deschis cercetării, fiind dis-
procesele de carcinogeneză. scuamos esofagian este mai puţin teliu esofagian de suprafaţă. În ponibile puţine studii, efectuate
Dezechilibrul dintre imunitate cunoscută. Având în vedere aso- esofagita eozinofilică, activarea pe loturi limitate, cu rezultate
și microbiotă poate schimba com- cierea acestei neoplazii cu can- receptorilor TLR conduce la „ac- contradictorii, deși ipoteza teore-
poziţia moleculelor bacteriene și cerele din sfera ORL, este posibil tivarea” proceselor inflamatorii și tică a asocierii patogenetice dis-
să conducă la formarea așa-numi- ca o disbioză asemănătoare să fie modifică funcţia de barieră a epi- bioză – esofagită eozinofilică este
telor căi moleculare asociate mi- implicată în anumite mecanisme teliului esofagian. Încă nu există foarte plauzibilă.
croorganismelor, MAMP (micro- patogenetice comune. Un studiu dovezi care să poată preciza dacă Dr. Lidia Ciobanu,
organism-associated molecular iniţial de tip caz-martor a demon- modificările microbiotei sunt ca- dr. Voicu Mercea
patterns). Pe aceste căi sunt acti- strat că la pacienţii cu carcinom uza sau consecinţa modificărilor UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca,
Institutul Regional de
vaţi receptori de tipul TLR și NOD, scuamos esofagian predomină inflamatorii identificate în esofa- Gastroenterologie și Hepatologie
care pot determina transcrierea Prevotella, respectiv Prevotella gita eozinofilică. Studii efectuate „O. Fodor” Cluj-Napoca
unor gene, ducând la eliberarea de nanceiensis. Alte studii au arătat pe populaţia pediatrică au identi-
Bibliografia este disponibilă pe
citokine și interleukine, care sunt o abundenţă a bacteriilor din mi- ficat modificări ale microbiotei la www.viata-medicala.ro
responsabile de un răspuns infla- crobiota cavităţii bucale implicate copiii cu forme active de esofagită
mator. Microbiota esofagiană de în diferite patologii stomatolo- eozinofilică, respectiv o abunden- Material preluat din volumul
„Gastroenterologie 2021 - Microbii
tipul II, caracteristică pacienţilor gice: Porphyromonas gingivalis, ţă a speciilor de Haemophilus și
din aparatul digestiv: dușmani și
cu boală de reflux gastroesofagian, Fusobacterium nucleatum. Alţi de Proteobacteria (Neisseria și prieteni” editat de „Viaţa Medicală”.
14 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42 Medic-Medicină-Cultură
Ţ
FIC IU
DEPRESIA nu te caută prin poate salva –, dar strigătul tău
OZA DE

NE e mut. Și oricum nimeni nu are

în parteneriat cu
Revista
buzunare de mărunţiș timp să te audă. Toţi sunt prinși
în același carusel și nu aud nimic,
D

de Povestiri afară de muzica bâlciului.

Depresia nu e
neapărat pentru oamenii bogaţi. Ea
nu se uită la contul tău din bancă.
O doare la bașcheţi că ai vilă sau
că trăiești modest în 20 de metri
pătraţi. E insensibilă la marca
mașinii pe care o conduci și nu dă
două parale pe hainele de brand cu
care te împopoţonezi în încercarea
de-a îndulci amarul zilelor care
curg egal.
Depresia, my friend, e o curvă
perfidă unsă cu toate alifiile, care
se aliază, de cele mai multe ori, cu
vreo frică pe care o găsește bine
cuibărită prin cine știe ce cotlon
al subconștientului tău. Bat palma
și pun la cale împreună un plan
perfect prin care să te distrugă
lent, dar sigur, cu puterea picăturii
chinezești.
Dacă tu crezi că depresia îţi
bate într-o zi la ușă – Ta daaaa! – și
îţi spune „Hello, Anca, am venit
și eu în vizită”, te înșeli amarnic.
Cu depresia te pomenești în casă
pur și simplu, o găsești într-o zi
prin toate sertarele, dulapurile,
după perdele, în cuptor, în baie, și
habar n-aveai că a intrat. Nici nu
știi pe unde, pentru că n-a sunat
la ușă niciodată. S-a infiltrat prin
pereţi, a intrat pe ferestrele larg
deschise în dimineţile în care, de
dragul aerului răcoros de toamnă,
ai scos capul pe geam și ai inspirat
profund... deznădejde.
Depresia se joacă neîncetat
cu mintea ta, fără ca tu măcar să
știi ce trăiești. Crezi că ești bine,
că lupta ta de zi cu zi cu morile de
vânt are un sens, că micile victorii
vor duce undeva, că singurătatea
din cuplu nu e adevărată și oricum
e mai bine așa decât să fii singur pe
bune. Te păcălește spunându-ţi că
ești puternic și poţi lua un număr
infinit de lovituri în plex, nimic
nu te dărâmă, ești invincibil, nu te
consumi niciodată, mai e mereu
o mică rezervă din tine pe care o
poţi folosi la nevoie. Și când nu mai
poţi, tot mai poţi puţin.
Perfida asta te amăgește că viaţa
ta nu are sens decât în acest carusel
ameţitor din care, dacă te oprești,
vei fi aruncat cât colo și acela va fi
sfârșitul. Trebuie deci să te învârţi
necontenit, din ce în ce mai repede,
ca într-o centrifugă. Pentru că
numai așa ea va putea extrage toată
seva din tine, pentru ca tu să rămâi
gol, iar ea să te poată umple.
Și numai când ea va da peste
răscoale vei înţelege că este în
tine, în toate camerele tale, și nu
o poţi alunga. O vezi, o simţi, dar
nu i te poţi împotrivi. O privești
în ochi, cu ochii tăi pierduţi, care,
de fapt, nu văd nimic. Nu mai e
nimic dincolo de retină, nicio
lumină, niciun viitor. Înăuntru,
frig, întuneric și toate fricile lumii
strânse ciorchine. Ai vrea să te
ridici, dar ai uitat să faci și cele
mai elementare lucruri. Ai vrea
să strigi după ajutor – pentru că
numai cineva din afară te mai
Se va găsi, poate, cineva care,
măcar în treacăt, îţi va citi strigătul
în privirea pierdută, te va strânge
în braţe, te va lua de mână și te va
duce la un vraci de suflete care te
va scoate din mrejele perfidei.
Nu va fi ușor. Va trebui să
deschidă toate ferestrele ce au
fost bine zăvorâte, să deretice, să
alunge tot praful, să golească toate
sertarele și să rearanjeze totul.
S-ar putea să fie nevoie și de doze
șoc de iubire. Și de tihnă. Și, mai
ales, de asigurarea că viaţa are sens
și în afara caruselului.
Anca Vătășoiu
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la
adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.

Studiu caragialian
la Bulandra
După evenimentele din decem-
brie ,89, tinerii regizori, dezgus-
taţi de dramaturgia comunistă,
au aruncat-o pur și simplu la coș,
îndreptându-și atenţia spre ope-
rele clasicilor, pe care au căutat să
le valorifice într-o viziune cât mai
personală. Așa a apărut la sfârșitul
titlului unor spectacole cuvântul:
DUPĂ. Unele spectacole semănau
evoluţiile și reacţiile. Singurul care
a rămas fioros este Pampon, iar
Crăcănel merge pe vechile coordo-
nate ceva mai decente.
Au rămas pe vechile canavale
Nae Girimea, dar care este un tâ-
năr șarmant, îmbrăcat după ulti-
ma modă, un june care frecventea-
ză barurile și magazinele de lux,
ascultă la căști muzică de calitate

Constantin Popovici,
cu originalul doar la titlu, pentru
că întreaga reprezentaţie era îm-
pănată cu ideile „inovatoare” ale
și are siguranţa farmecului său
personal. Singurul personaj salvat
în coordonatele caragialiene este
Miţa Baston, care, trecând peste

un artist polivalent
Muzeul Naţional al
Literaturii Române
găzduiește o expoziţie
dedicată artistului
Constantin Popovici, autorul
sculpturii „Monumentul
Electricităţii”, care ne
întâmpină și astăzi pe
Muntele Pleaşa, din judeţul
Argeș.
marcheze această aniversare deo-
sebită (care s-ar fi cuvenit sărbăto-
rită anul trecut, dar a fost amâna-
tă) și să omagieze personalitatea
lui Constantin Popovici, autorul
acestei remarcabile sculpturi din
oţel inoxidabil, Hidroelectrica SA,
alături de Augustina Popovici, so-
ţia artistului, și de Muzeul Naţio-
nal al Literaturii Române au orga-
nizat la sediul muzeului din Calea
introspecţie chiar și de poezie, cu
versuri de o sensibilitate aparte,
după cum ne-o dovedesc paginile
din catalog.
Suferinţă transpusă în opere
Lucrările de grafică expuse,
majoritatea din colecţia Augustinei
Popovici, pot fi văzute atât ca etape
de căutare în procesul de creaţie
a sculpturilor, dar și ca lucrări in-
noilor regizori, care schimbau
textul, locul unde se petrecea ac-
ţiunea și chiar omiteau personaje,
fără să ţină seama de intenţiile
autorului. Calul de bătaie în aceas-
tă „reconsiderare” este piesa lui
I.L. Caragiale, „D,ale Carnavalu-
lui”. De aceea nu m-am mirat prea
mult după vizionarea spectaco-
,
lului După d ale (regia, Cornel
Scripcaru), al Teatrului Bulandra.
Personaje reinventate
Spectacolul regizat de Cornel
Scripcaru, altfel un mare actor,
dă impresia că este un fel de exa-
men pentru Facultatea de Regie,
multele indicaţii regizorale, reu-
șește să facă un personaj valabil:
o femeie care iubește sincer, cu
pasiune. Interpretarea Manuelei
Ciucur este excelentă, dând chiar
imaginea personajului gândit de
Caragiale. Nu putem decât să-i
spunem sincer: FELICITĂRI.
Indiferent de reacţia publicu-
lui sau a criticilor dramatici, stă în
picioare întrebarea elevilor care
constată că ce au citit și, probabil,
ce le-au explicat profesorii nu se po-
trivește mai deloc cu ce au văzut pe
scenă, la Teatrul Bulandra. Asta să
fie adevărata piesă a lui Caragiale,

A
cum cinci decenii, ală-
turi de o mare realizare
inginerească, hidro-
centrala de la Vidraru,
era așezată, în semn de recunoaș-
tere a eforturilor umane deosebite,
o operă de artă ce ne întâmpină
și astăzi de pe Muntele Pleaşa:
„Monumentul Electricităţii” sau
„Statuia lui Prometeu”. Dorind să
Griviţei o amplă retrospectivă.
Expoziţia, deschisă până la 30 oc-
tombrie a.c., este însoţită și de un
excepţional catalog monografic.
Lucrări în lemn, piatră sau
bronz
Parcurgând sălile de expoziţie,
avem ocazia să constatăm, o dată
în plus, că anumiţi artiști au darul
extraordinar de a excela nu doar în-
tr-o unică manieră de exprimare, ci
în toate cele de care instinctul îi în-
deamnă să se apropie. Dacă pentru
cei mai mulţi Constantin Popovici
este sculptorul căruia îi datorăm
monumentale lucrări de for public,
cunoscătorii, precum și cei care
aleg să se apropie de personalitatea
sa vizitând această expoziţie știu
că artistul a lucrat în egală măsură
și sculpturi de atelier și că a fost un
la fel de talentat grafician. Mode-
lând cu aceeași plăcere și măiestrie
lemnul, piatra sau lutul, turnând
apoi în bronz anumite variante pe
care le considera demne de tăria
metalului, Constantin Popovici
s-a apropiat în momentele sale de
dependente, ilustrând o anumită cu tema: ce se mai poate întâm- pe care ei o studiază la școală, se vor
nevoie de exprimare asociată unui pla în piesă cu personajele lui întreba elevii? Oare acest spectacol
moment ori unor trăiri emoţiona- Caragiale. Acţiunea se petrece în nu-l contrazice drastic pe profeso-
le. Marcat definitiv de asasinarea timpuri moderne, păstrează per- rul de literatură? Elevul, oare, nu
tatălui, petrecută sub ochii săi de sonajele, eliminând doar Catinda- va spune colegilor săi sau, peste ani,
copil, Constantin Popovici își va tul și actul doi, care conţine aven- copiilor lui cum a vizionat la teatru
transpune durerea și dorul în ne- turile eroilor la un bal de cartier. un spectacol în care povestea e alta
numărate opere, în care regăsim Celorlalte personaje fie le-a dat decât cea a lui Caragiale?
elementele de legătură precum alte acţiuni fizice, fie le-a schimbat Candid Stoica
simbolistica zborului frânt ori ro-
zeta reprezentând semnul lăsat de
glonţ. Din expoziţie nu puteau lipsi
portretele emblematice, precum
cel al lui Eminescu sau cel al lui
Bacovia. În cazul acestuia din
urmă, putem vedea o variantă în
ghips, precum și una în bronz, cu
soclul din piatră de Măgura, ver-
siuni ale impresionantei lucrări ce
stă de decenii în centrul Bacăului.
Marcat de melancolie și triste-
ţe, Constantin Popovici și-a găsit
alinarea în arta sa, pe care ne-a
lăsat-o în dar, în ciuda plecării sale
premature, și de care ne putem bu-
cura acum, aprofundând universul
interior al unui artist cu o forţă ex-
presivă extrem de personală.
Dr. Raluca Bulea Foto: Bogdan Marina
Medic în România
În Ortopedie, provocările
sunt la tot pasul
Diversitatea și complexitatea tot mai mare a cazurilor sunt elemente nelipsite în meseria
de ortoped. Dar, ca și alte specialităţi, Ortopedia este într-o permanentă dezvoltare.
Tehnologiile tot mai performante contribuie semnificativ la rezolvarea cazurilor din ce în ce
mai complexe care ajung pe masa chirurgilor ortopezi. Cu ce costuri? Uneori, foarte mari,
ne spune dr. Dan-Nicolae Popescu, șef secţie Ortopedie I la SUUB.
Este Ortopedia o specialitate
„scumpă”?
Din păcate, da. Majoritatea inter-
venţiilor chirurgicale necesită uti-
lizarea unor implanturi, iar cele
de bună calitate sunt și scumpe,
bineînţeles. De aceea, calitatea
serviciilor în specialitatea noastră
nu depinde doar de buna pregăti-
re a medicului, ci și de posibilita-
tea acestuia de a apela la cele mai
performante implanturi.
Care sunt cele mai frecvente ca-
uze care duc la complicaţii în
această meserie?
În general, de complicaţii ne lovim
atunci când pacienţii nu conștien-
tizează faptul că intervenţia chirur-
gicală nu înseamnă doar rezolvarea
problemei ortopedice, ci ea trebuie
privită ca un ansamblu de factori de
risc care pot pune în pericol chiar și
viaţa pacientului. De aceea, o evalu-
are completă, preoperatorie, a stării
de sănătate a pacientului este, de
cele mai multe ori, absolut necesară.
Mai ales că tot mai multe persoane
cu vârsta înaintată sau cu patologii
asociate severe ni se adresează și
suntem nevoiţi să ne asumăm îm-
preună riscurile unei intervenţii
chirurgicale complexe.
Peste tot în medicină se vorbeș-
te despre inovaţie. În Ortopedie,
cum își face ea simţită prezenţa?
Există două domenii în care
inovaţia este permanent prezentă
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
în specialitatea noastră. Primul
este cel al îmbunătăţirii calităţii
materialelor/aliajelor din care sunt
fabricate implanturile. Implantul
de calitate este unul dintre facto-
rii care asigură reușita unei inter-
venţii chirurgicale. Celălalt este
dezvoltarea continuă a chirurgiei
minim invazive, pe cale artroscopi-
că. La nivel mondial, în ultimii ani
există o tendinţă în creștere a trece-
rii de la chirurgia deschisă, clasică,
la cea minim invazivă. Aceasta face
ca suferinţa să fie mai scăzută în
primele ore postoperator și, foarte
important, permite o recuperare
mai rapidă.
Îmi doream o carieră în
chirurgie
V-aţi dorit să urmaţi această spe-
cialitate? Cine v-a influenţat în
luarea deciziei?
A fost o alegere spontană în mo-
mentul în care, în funcţie de punc-
tajul obţinut la examenul de rezi-
denţiat, a trebuit să optez pentru
o specialitate. Nu cunoșteam pe
absolut nimeni în acest domeniu.
Îmi doream dintotdeauna să ur-
mez o carieră în chirurgie și am
ales Ortopedia. Am știut din timpul
stagiului din facultate că este o spe-
cialitate în care există o gamă lar-
gă de intervenţii care solicită atât
îndemânarea, cât și logica.
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
Aţi avut vreun model, un mentor
care v-a inspirat?
Încă din primii ani de carieră și
până în prezent l-am avut alături,
ca îndrumător, dar și ca prieten, pe
profesorul Cătălin Cîrstoiu, actua-
lul coordonator al clinicii noastre și
decan al Facultăţii de Medicină de
la UMF București. Am avut și am
în continuare multe de învăţat de
la dânsul.
Dacă ar fi să vă întoarceţi în timp,
aţi mai alege această profesie?
Categoric da! Îmi place ceea ce fac
și mi-a adus foarte multe împliniri
în plan profesional. M-am gândit
de multe ori ce aș fi făcut în viaţă
dacă nu eram medic – îmi este greu
și acum să răspund la această între-
bare. Este adevărat și faptul că în
momentul în care am început eu,
adică în anul 1995, posibilităţile de
a alege o meserie „de viitor” în Ro-
mânia erau puţine. Toţi colegii de
liceu visau la Medicină, Drept sau
ASE.
V-aţi gândit vreodată să plecaţi și
să profesaţi peste hotare?
Nu mi-am propus niciodată să pro-
fesez în altă ţară. E adevărat că am
și avut marea șansă de a profesa în
unul dintre cele mai mari spitale
din România – Spitalul Universitar
de Urgenţă București [SUUB]. Aici
am avut întotdeauna ceea ce a fost
necesar pentru a-mi îndeplini toate
nevoile profesionale. Poate altfel aș
896 DE PAGINI
CARTE DE VIZITĂ:
l Absolvent al Facultăţii de Medicină a UMF „Carol Davila”
București, promoţia 2001
l Medic primar Ortopedie-Traumatologie
l Șef secţie Ortopedie I la SUUB
l Doctor în Medicină
fi gândit dacă nu găseam un loc de
muncă unde să am atât de multe
împliniri profesionale.
Și femeile pot fi buni
ortopezi
Este această meserie una specifi-
că bărbaţilor? Este dificil pentru
o femeie să o practice?
Din păcate, da. Când afirm asta, mă
refer la faptul că în timpul multor
intervenţii chirurgicale este nece-
sară forţa fizică. Uneori este nevoie
și de câte doi sau trei chirurgi băr-
baţi pentru a reuși fizic să reducem
o fractură și să o fixăm adecvat.
Dar asta nu înseamnă că o femeie
nu poate fi un bun ortoped. Am co-
lege care fac faţă cu brio la cele mai
dificile intervenţii. Și aici munca
în echipă își spune cuvântul. De
asemenea, există domenii în Orto-
pedie în care efortul fizic nu este
atât de mare, cum ar fi, de exemplu,
artroscopia, chirurgia mâinii sau a
piciorului.
Care consideraţi că ar fi calităţile
unui bun ortoped?
Răbdarea și perseverenţa. Cu mul-
tă muncă și dăruire vin și rezultate-
le. Și, ca în orice alt domeniu, este
foarte important să îţi placă ceea ce
faci. Doar așa poţi obţine rezultate.
Comunicarea medic-pacient
este importantă în desfășurarea
actului medical? Astăzi, când
internetul abundă în informaţii
pseudoștiinţifice.
Într-adevăr, în zilele noastre in-
ternetul influenţează majoritatea
pacienţilor atât în alegerea medi-
cului, cât și a tratamentului pe care
vor să îl urmeze. Tocmai de aceea
este foarte important rolul nostru
de a-i ajuta să facă o distincţie cât
mai clară între realitate și ceea ce
află din diverse surse. De aseme-
nea, cred că foarte importantă este
și comunicarea medicului cu fa-
milia, mai ales în cazul pacienţilor
VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
15
vârstnici sau al celor cu traume ma-
jore care le pun viaţa sau integrita-
tea în pericol. Este datoria noastră
să liniștim îngrijorările acestor
familii, dar și să le aducem la cu-
noștinţă riscurile și prognosticul
realist în aceste cazuri.
Familia și prietenii, pe
primul loc
Aţi primit sfaturi la început de
carieră care v-au fost de folos în
timp?
Din fericire am avut parte de sfa-
turi bune tot timpul, atât din partea
familiei, cât și a colegilor mai mari.
Dv. ce sfaturi aţi da celor care vor
să urmeze o carieră în Ortopedie?
Să aibă răbdare. Performanţa și
adresabilitatea vin odată cu timpul,
cu experienţa. Este un sfat pe care
l-am primit și eu când eram la înce-
put de drum. La început de carieră
ai uneori impresia că nu o să înveţi
niciodată suficient de mult cât să
faci tot ceea ce îţi dorești. Dar cu
perseverenţă, sigur vei reuși!
Timpul liber cum vi-l petreceţi?
Ce hobby-uri aveţi?
Puţinul timp liber pe care îl am
încerc să-l petrec cât mai mult cu
familia. Dintre hobby-uri aș amin-
ti călătoriile și cititul. Câteodată îi
invidiez pe cei care lucrează online
și au posibilitatea să se mute în di-
verse locuri din lume și să îmbine
călătoriile cu munca.
Dv. cum îmbinaţi viaţa persona-
lă cu cea profesională? Care are
prioritate?
Deși îmi place foarte mult meseria
pe care o am și o practic cu drag,
prioritate va avea întotdeauna
viaţa personală. Sunt multe zilele
când ajung seara târziu acasă sau
lipsesc fiind de gardă, dar încerc
să suplinesc asta în restul timpului.
Cred că în viaţă familia și prietenii
sunt lucrurile cele mai importante.
Dan Dumitru Mihalache
16 VIA�A MEDICALĂ
21 octombrie 2022 l Nr. 42
Evaluarea durerii
toracice în urgenţă
Colegiul American de
Cardiologie a lansat recent
un document de consens
clinic al experţilor prin care
încearcă să ofere îndrumări
practice privind gestionarea
durerii toracice acute în
departamentul de urgenţă.
D
urerea toracică este unul
dintre cele mai frecven-
te simptome pentru care
un pacient se prezintă în
departamentul de urgenţă. Provo-
carea majoră în aceste situaţii este
dată de capacitatea de a identifica
rapid pacienţii care au sindrom co-
ronarian acut (SCA) sau alte afecţi-
uni care pun viaţa în pericol, dintre
cazurile mai frecvente de afecţiuni
benigne, multe dintre acestea având
o etiologie non-cardiacă.
În acest sens, se fac eforturi
considerabile pentru eficientiza-
rea și îmbunătăţirea procesului de
evaluare a durerii toracice în ur-
genţă, cu scopul de a gestiona rapid
cazurile care necesită acest lucru,
dar și de a limita testarea inutilă
a pacienţilor cu un risc scăzut de
SCA. Strategiile propuse de-a lun-
gul timpului au redus atât numărul
de pacienţi care necesită internare,
cât și timpul de așteptare în camera
de gardă. Prin acest document, Co-
legiul American de Cardiologie își
propune să ofere o evaluare critică
și practică a opţiunilor de diagnos-
tic, pe baza dovezilor știinţifice și
în funcţie de opiniile experţilor.
Puncte-cheie
Electrocardiograma (ECG) re-
prezintă cel mai bun instrument în
evaluarea iniţială a durerii toracice
în UPU și trebuie efectuată și inter-
pretată în zece minute de la sosirea
pacientului în camera de gardă.
În cazul pacienţilor care sunt
aduși la camera de gardă cu ambu-
lanţa, investigaţia ECG efectuată în
mediul prespitalicesc trebuie revi-
zuită, deoarece este posibil ca mo-
dificările ischemice să se fi rezolvat
înainte de sosirea în departamentul
de urgenţă.
Dacă pe ECG sunt identificate
semne de infarct miocardic sau de is-
chemie, conduita terapeutică trebuie
Medicina altfel
să respecte ghidurile actuale pentru
managementul infarctului miocar-
dic cu sau fără supradenivelare de
segment ST.
Troponina T cardiacă de înaltă
sensibilitate (hs-cTnT) și troponi-
na cardiacă I de înaltă sensibilitate
(hs-CtnI) sunt biomarkerii prefe-
raţi pentru evaluarea suspiciunii de
sindrom coronarian acut.
Pacienţii cu valori iniţiale
hs-cTn substanţial crescute sau cei
cu modificări dinamice semnifi-
cative în decurs de 1-3 ore sunt re-
partizaţi în categoria de risc înalt
și ar trebui încadraţi în continua-
re conform definiţiei universale a
infarctului miocardic. Pacienţii cu
risc intermediar ar trebui monito-
rizaţi în dinamică prin măsurători
repetate ale hs-cTn la 3-6 ore, iar
evaluarea riscului să se facă fie pe
baza scorului modificat HEART, fie
pe baza scorului EDACS.
Pacienţii cu risc scăzut pot fi ex-
ternaţi direct din camera de gardă,
iar teste suplimentare pot fi luate în
considerare, în regim ambulatoriu,
în cazuri selecţionate.
https://www.medscape.com/viewarticle/982302
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
Ciment cu antibiotic
pentru infecţiile osoase
Procedurile ortopedice efectuate în mod frecvent, precum
implantarea protezelor de genunchi și de şold, pot genera infecţii
bacteriene, cel mai adesea cu stafilococ. Aceste infecţii sunt în pre-
zent tratate cu antibiotice cu administrare sistemică. Expunerea
sistemică la doze mari de antibiotice poate avea drept consecinţă
dobândirea rezistenţei la
aceste medicamente și dis-
trugerea microbiotei. Pen-
tru a remedia problema,
cercetătorii de la Brigham
and Women’s Hospital, de-
partamentele de Medicină
și de Chirurgie Ortopedi-
că, și-au propus să creeze
o combinaţie de antibiotic
și ciment osos care poate fi
administrată local.
Ei au selectat molecu-
lele pentru proiectarea
antibioticelor, ulterior au
verificat bacteriile sus-
ceptibile și rezistente la
medicamente într-un model preclinic. Pentru fabricarea cimen-
tului osos, au folosit polimetilmetacrilat (PMMA), standardul de
aur aprobat de FDA. Echipa de cercetători a comparat cimentul
osos PMMA utilizat în mod curent și noul ciment osos încărcat cu
antibiotic, utilizând un model profilactic și unul cu leziuni tibiale
infectate cu stafilococ. Antibioticul cu dublă acţiune, VCD-007, a
demonstrat o eficacitate ridicată împotriva bacteriilor rezistente
la medicamente, a încetinit dobândirea unor viitoare rezistenţe,
iar eliberarea medicamentului a fost făcută fără a afecta stabilita-
tea cimentului osos.
Sunt necesare studii suplimentare, însă cercetătorii sunt opti-
miști în ceea ce privește această abordare terapeutică ţintită, mi-
nim invazivă și specifică în tratarea infecţilor osoase.
https://www.brighamandwomens.org/about-bwh/newsroom/press-releases-detail?id=4272
Oprirea sângerării cu ajutorul
unui nou adeziv medical
Aproximativ două milioane de oameni mor anual, în lumea în-
treagă, din cauza hemoragiilor. Hemoragia necontrolată generea-
ză peste 30% din decesele survenite prin traumă, având în vede-
re situaţiile cu insuficiente opţiuni terapeutice. În acest context,
cercetătorii de la Universitatea McGill au dezvoltat un adeziv
medical care ar putea salva vieţi. Ei au fost inspiraţi de structurile
identificate la animalele marine, precum midiile și viermii plaţi.
Acești bioadezivi pot absorbi și coagula rapid sângele, formând
o bioaderenţă puternică, fără a fi nevoie de compresie, pentru a re-
zista tensiunii arteriale și pentru a sigila locul de sângerare. Ei se
formează prin infuzarea unui xerogel hemostatic macroporos cu
lichide funcţionale. Xerogelul hemostatic este dur, biodegradabil
și activ în promovarea coagulării sângelui. Lichidele funcţionale
infuzate permit adezivitate universală, au funcţie antibacteriană,
stabilitate la depozitare și pot fi implementate ușor. De asemenea,
acești bioadezivi pot fi îndepărtaţi fără a provoca resângerare sau
pot fi lăsaţi în interiorul corpului pentru a fi absorbiţi. Rezultatele
favorabile au fost obţinute până acum pe modele animale.
https://www.nature.com/articles/s41467-022-32803-1