ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro
Nr. 45 (1761), anul XXXV
10 noiembrie 2023
16 pagini + 4 pagini
Supliment Publicitate
Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Estetica intimă
între frivolitate
Posturi scoase la
concurs în unităţile
sanitare de stat
„Viaţa Medicală” continuă

și necesitate
să publice lista posturilor
scoase la concurs, preluând
și informaţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

PAGINILE 8-9

D
incolo de
necesitatea
intervenţiilor
de chirurgie estetică
ginecologică
efectuate la
recomandarea
medicului,
specialiștii trag un
semnal de alarmă:
alegerea procedurilor
trebuie să rămână o
opţiune personală.

ADVERTORIAL ADVERTORIAL ADVERTORIAL

GIP,
hormonul
incretinic
dominant
Receptorii GIP limitează depozitarea
de trigliceride în ţesutul adipos
ectopic, implicat în numeroase efecte
metabolice nefavorabile. PAGINILE
II-III din Supliment Publicitate
Strategii Redefinirea
individuale protecţiei
în infertilitate împotriva gripei
Anul acesta, Săptămâna Despre viitorul vaccinurilor
Europeană a Fertilităţii gripale și importanţa
(6-12 noiembrie) are ca motto protecţiei dincolo de gripă
„Minds matter” și își propune să ne oferă detalii dr. Eduard
abordeze importanţa suportului Prisăcariu, Country Medical
psihologic la persoanele afectate Lead Sanofi România.
de infertilitate. PAGINA 10 PAGINA 11

Medic în România Romina Sima, medic primar

Obstetrică-Ginecologie la Maternitatea Bucur:
Studenţii au nevoie de programe de simulare
medicală pentru a-și
PAGINILE 8-9deschide orizonturile.

PAGINA 15
2 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
Seniori și tineri
pasionaţi de medicină
psihosomatică
au prezentat cele
mai noi abordări
din domeniu la
Conferinţa Naţională
de Psihosomatică.
Manifestarea
știinţifică a avut loc
în perioada 20-21
octombrie, la Cluj-
Napoca.
C
onferinţa naţională de
psihosomatică a fost re-
luată anul acesta, după o
pauză de trei ani cauzată
de pandemia de COVID-19. Aproa-
pe 100 de specialiști, studenţi (in-
clusiv studenţi internaţionali) și
rezidenţi au participat la reuniu-
nea medicală care s-a bucurat și de
prezenţa lectorilor internaţionali.
Sunt de reţinut speakerii – două
distincte generaţii, cea a seniori-
lor, respectiv a tinerilor –, notând
audierea lucrărilor absolvenţilor
programului masteral de psihoso-
matică al UMF „Iuliu Haţieganu”
Cluj-Napoca. Apoi, trebuie menţio-
nate prezentarea ţinută de prof. dr.
Wolfgang Soellner, primul preșe-
dinte al European Association for
Psychosomatic Medicine (EAPM),
și cea a prof. dr. Bernd Löwe
(Hamburg), care a reprezentat
Academia EAPM.
Programul știinţific al celor
două zile a fost extrem de con-
centrat. Participanţii au abordat
declinul cognitiv la vârstnici și
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ALBU,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
LORETA BUDIN, dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
Abordări
psihosociale
tulburările comportamentale în
demenţă. Din perspectivă psihia-
trică, aceste persoane pot dezvolta
depresie sau manie. Simptomele
neuropsihiatrice includ apatia,
paranoia, scăderea interesului
pentru îngrijirea proprie. Din per-
spectivă clinică, vorbim și despre
agitaţie, agresiuni verbale sau/și
fizice, rezistenţă la îngrijire. Abor-
dările terapeutice au în vedere in-
clusiv comportamentul maniacal,
comportamentul sexual inadecvat,
problemele de somn. Intră în dis-
cuţie și impactul mediului încon-
jurător asupra vârstnicului, cum
ar fi, de exemplu, o nouă rutină, un
nou coleg de cameră, schimbarea
programului zilnic, a personalului
care are grijă de pacient, o cameră
supramobilată.
Crește prevalenţa bolii
Alzheimer. Din păcate, statisticile
pentru România nu se cunosc (nici)
în acest domeniu, astfel că este ne-
cesară înfiinţarea unui Registru
Naţional al Demenţei.
Factori decisivi în suicid
Capabilitatea ca factor de-
cisiv în sinucidere a fost
un alt subiect dezvoltat
în cadrul conferinţei
de la Cluj-Napoca.
În acest context au
fost prezentate
teoriile tradiţio-
nale și noi pri-
vind suicidul.
Una dintre te-
orii detaliază
cei trei pași
ai suicidului:
dezvoltarea
ideaţiei suici-
dare, severita-
tea, pasajul la
acţiune. Există
puţine studii pri-
vind tehnicile de
modificare a capabi-
lităţii și există dovezi
slabe legate de posibilitatea
manipulării capabilităţii.
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. ALEXANDRA ENACHE,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU,
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
DORINA NOVAC, dr. VALENTIN PANTEA,
prof. dr. MIRCEA IOAN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON, MONICA
TĂNASE, RAREȘ VORONEANU
DTP
ANDREI POPESCU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
în medicină
Stresul oxidativ în somn a fost
și el adus în discuţie. S-a vorbit
despre rolul somnului, depriva-
rea de somn și urmările acesteia:
somnolenţă, afectare cognitivă,
neoplazii, creșterea mortalităţii și
a riscului unor patologii psihiatri-
ce. În acest context a fost abordată
și deprivarea de somn în timpul
pandemiei de COVID-19.
Diabetul presupune
adaptări comportamentale
Aspecte psihosociale ale diabe-
tului zaharat de tip 2 au făcut și ele
obiectul unei prezentări. Am aflat
astfel că diabetul zaharat de tip
2 presupune adaptări comporta-
mentale și psihologice. Intervenţia
psihosocială poate crește aderenţa
la tratament. A fost abordat și con-
ceptul de simptome persistente
somatice și mentale.
Problema gestionării de-
presiei rezistente la tratament
(TRD) a adus în discuţie utilizarea
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
esketaminei, un medicament care
modulează neurotransmiterea
glutamatului, restabilind funcţia
sinaptică. Psihoterapia și terapia
non-farmacologică pot fi luate și
ele în calcul în traseul pacientului
cu TRD. Fiecare pacient trebuie
evaluat cu mare atenţie înainte
de începerea tratamentului cu
esketamină.
Două studii de caz prezentate
au avut ca obiect restructurarea
cognitivă în echilibrarea psihoso-
matică. Ambele au fost rezolvate
prin terapii la nivelul cogniţiei.
Prezentări din domenii
variate
Alte subiecte abordate au fost
adaptogenii vegetali în terapia
psihosomatică (modul în care
plantele adaptogene ne aduc mai
aproape de natură și de noi înșine),
ficatul gras non-alcoolic, practici
de comunicare privind imuniza-
rea și asocierea lor cu acceptarea
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Actualitate
vaccinului, predarea psihosoma-
ticii în nursing, mecanismele de
coping în bolile inflamatorii intes-
tinale, catatonia în bolile organice,
medicaţia psihotropă și interacţiu-
nile medicamentoase/gestionarea
lor, aplicaţiile inteligenţei artifici-
ale în psihosomatică. Concluzia ge-
nerală a vizat și modul de abordare
a pacientului, felul în care cadrele
medicale trebuie să i se adreseze.
Se cuvine menţionată și sesi-
unea dedicată tinerilor, cu teme
precum alexitimia în intestinul iri-
tabil; tulburările somnului în rân-
dul studenţilor clujeni; atitudinea
faţă de cancerul de col uterin, me-
ditaţia și vindecarea; anxietatea la
pacienţii cu indicaţie de gastrosco-
pie și colonoscopie; stresul profe-
sional la antreprenori (prevalenţă
în creștere alarmantă, cauzată de
nesiguranţa socio-economică);
prevalenţa somatizării la studenţii
internaţionali din Cluj-Napoca.
Demostene Șofron
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Asociaţia Prematurilor și
Asociaţia „ABC-ul educaţiei
pentru copii” au lansat la
7 noiembrie o iniţiativă de
implementare a „Carnetului
Prematurului și
Nou-Născutului cu Risc”.
L ansat sub egida Comisiei
pentru Sănătate și Familie a
Camerei Deputaţilor, „Carnetul
Prematurului” este un pas con-
cret către asigurarea intervenţiei
și monitorizării copiilor născuţi
înainte de termen, se arată într-un
comunicat de presă. Carnetul se
concentrează pe monitorizarea
continuă și personalizată a evolu-
ţiei copiilor născuţi prematur. Prin
utilizarea lui, cadrele medicale vor
putea urmări progresul copilului,
vor putea recomanda investigaţii
specifice și intervenţii terapeuti-
ce adecvate și vor putea preveni
eventualele complicaţii.
Documentul facilitează ast-
fel un dialog eficient și coerent
între familii și echipa multi-
Piaţa
studiilor
clinice
s-ar putea
tripla
Până în 2026, piaţa studiilor
clinice din România s-ar
putea tripla, de la 72 de
milioane de euro (bugetul
din 2019) la peste 210
milioane de euro, a anunţat
farm. dr. Răzvan Prisada,
președintele ANMDMR.
R
ecent, la București, a
avut loc workshopul
„România: dezvoltarea
unui model competitiv
pentru studiile clinice”, organizat
de Hubul de Inovaţie în Sănătate.
Sub coordonarea Agenţiei Naţio-
nale a Medicamentului și a Dispo-
zitivelor Medicale din România
(ANMDMR), hubul a lansat pri-
mul său proiect în domeniul studi-
ilor clinice. Acesta are ca scop creș-
terea numărului de studii clinice
din România.
„În ultimul an am reușit să re-
zolvăm multe probleme restante.
Ţinta noastră este reprezentată
de triplarea numărului de studii
clinice desfășurate în ţara noastră,
la care să participe un număr cât
Abonamente 2024
Pentru că viaţa își schimbă și ritmul, și costurile,
ziarul Viaţa Medicală devine, din 2024, publicaţie bilunară. Vom apărea tot vineri, la fiecare
două săptămâni. În felul acesta, menţinem neschimbat preţul abonamentului pentru tot anul
2024, în ciuda numeroaselor și importantelor creșteri ale preţului hârtiei și ale serviciilor de
producţie și difuzare a publicaţiei noastre.
Cele 26 de ediţii vor fi disponibile abonaţilor profesioniști din Sănătate atât tipărite, cât și PDF.
De asemenea, vă așteptăm zilnic pe www.viata-medicala.ro, cu informaţii în timp real despre
evenimentele medicale importante.
„Gândim medical, evoluăm digital!”
S-a lansat „Carnetul Prematurului”
disciplinară de specialiști impli-
caţi în îngrijirea micuţilor. În plus,
familiile vor avea la dispoziţie un
instrument de informare oficial,
avizat de cadre medicale și ușor de
urmărit.
mai mare de pacienţi români, ceea
ce va permite și creșterea venituri-
lor la buget”, a arătat președintele
ANMDMR.
Viaţă mai bună pentru
pacienţi
Creșterea numărului de studii
clinice derulate în România va
genera, în primul rând, beneficii
majore pentru pacienţi. Aceștia
vor avea acces la cele mai noi tra-
tamente și la servicii medicale
specializate, care pot determina
o creștere a supravieţuirii sau a
calităţii vieţii. „Pacientul este
primul beneficiar al creșterii ni-
velului studiilor clinice în Româ-
nia. Când discutăm despre studii
clinice, discutăm despre trialuri-
le pe care le aplicăm în spitalele
care, de multe ori, nu au personal
suficient, în clinicile care, de mul-
te ori, nu au doctori suficienţi, în
populaţia care, de multe ori, nu
are o informare sau o educare co-
rectă”, a punctat Radu Gănescu,
președintele Coaliţiei Organi-
zaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni
Cronice.
Reprezentanţii celor două
asociaţii iniţiatoare au prezen-
tat, marţi, și un exemplu vizual
pentru „Carnetul Prematurului
și Nou-Născutului Vulnerabil”.
Acesta este inspirat din modelele
Sunt necesare politici
sanitare concrete
Cercetarea clinică trebuie să
meargă mână în mână cu activita-
tea medicală, a subliniat conf. dr.
Michael Schenker, președintele
Comisiei de Oncologie Medicală
din Ministerul Sănătăţii: „Per-
formanţa unui spital constă în a
oferi pacienţilor medicamente
noi, inovative, medicamente care
pot să schimbe cursul negativ al
lucrurilor acolo unde terapiile
standard nu fac faţă”. În opinia sa,
este nevoie de dezvoltarea unor
politici sanitare care să pună ac-
cent pe lucruri concrete precum:
accesul echidistant și predictibil
la cercetare clinică, la inovaţie,
legislaţie previzibilă, coerentă și
aplicată la nevoile din practica de
zi cu zi, consolidarea parteneriatu-
lui dintre industria farmaceutică,
spitale și universităţi pe tot tra-
seul pacientului, disponibilitatea
datelor statistice care „să poată
fi folosite pentru fundamentarea
propunerilor și acces la servicii
performante”.
Cristina Ghioca
altor state și a fost conceput în
urma unor discuţii cu medici și
specialiști.
Forma finală a „Carnetului
Prematurului” va fi dezbătută în-
tr-un cadru mai larg în perioada
Anual, în
România,
peste
20.000
de copii
se nasc
prematur.
Editorial
De ce ne tot
împotmolim
în bani
Situaţia din ultimele zile de
la Casa Naţională de Asigurări de
Sănătate, mai exact problemele
de decontare a anumitor servicii
și tratamente, respectiv protestul
angajaţilor (care își doresc sala-
rii mai mari) sună un clopoţel cu
timbru trist: oricât de mulţi bani
ar părea că avem, nu-s niciodată
destui pentru sănătatea românilor.
Așa cum o spun resemnaţi cei mai
mulţi dintre actorii instituţionali:
„Sistemul sanitar din România e
subfinanţat”. Asta, când sunt poli-
ticoși. Când sunt nepoliticoși, așa
cum s-a mai întâmplat în trecut,
o zic pe-a dreaptă: „Românii dau
2 lei pe sănătate și se-așteaptă să
primească 4”.
Lucrurile sunt mult mai nuan-
ţate de atât. Pe de o parte, anvelopa
de colectare a fondurilor din con-
tribuţia forţei de muncă este mică,
raportat la populaţia generală. Mai
mult, din sumele colectate, doar o
fracţie se întoarce direct în servi-
cii, graţie sistemului îmbătrânit de
finanţare, ale cărui origini bastar-
de n-au fost, de fapt, niciodată cer-
cetate amănunţit. Realist vorbind,
nici CNAS nu știe cum funcţionea-
ză CNAS, un remarcabil Titanic
al României care nici aisberguri
nu întâlnește, nici nu vrea să se
scufunde.
Sunt câteva lucruri îngrozi-
toare, dacă te uiţi din depărtare la
dispensarea bugetului de miliarde
către utilizator: majoritatea nu
știu cât dau, drept urmare, cred că
li se cuvine totul. Iar numărul ce-
lor care nu dau nimic, dar depind
profund de servicii medicale, este
și mare, și în creștere. Către aceș-
tia din urmă –practic, beneficiari
direcţi ai statului social – nu se
îndreaptă decât gânduri bune și
anchete media despre mizeria din
spitale. România subsidiază boală,
în loc să construiască sănătate.
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
3
următoare, în întâlniri cu medici și
autorităţi.
Demersul celor două asociaţii
face parte dintr-o serie de acţiuni
de sprijin pentru copiii născuţi
prematur, intitulate „Misiunea
Vulnerabilii”. Anual, în ţara noas-
tră, peste 20.000 de copii se nasc
prematur, ceea ce înseamnă apro-
ximativ 10% din totalul nașterilor.
Mulţi dintre acești copii născuţi
înainte de termen se confruntă
cu dificultăţi în neurodezvoltare,
cum ar fi întârzieri motorii, deficit
cognitiv, viteza redusă de procesa-
re, probleme de comportament și
dificultăţi de integrare.
Multe dintre aceste probleme
pot fi reduse sau eliminate atunci
când prematurii sunt îngrijiţi
corespunzător, după un plan de
intervenţie și monitorizare multi-
disciplinară. Intervenţia timpurie
și terapiile integrate pot schimba
decisiv parcursul lor.
Florentina Ionescu
Dr. Gabriel Diaconu
O reformă a sănătăţii trebuie
să înceapă de la crux-ul problemei:
rămânem în zodia gratuităţii me-
dicale, de fapt, o formă de ipocrizie
naţională, sau permitem supli-
mentarea formelor și fondurilor
prin care aparatul sanitar se poate
autofinanţa? Aici România ezită,
e pudică, fobică sau, de-a dreptul,
obtuză. Tot ce-am reușit e să imple-
mentăm o formă de coplată, al că-
rei impact rămâne relativ obscur,
sau să lăsăm marile instituţii să
atragă proiecte, fonduri europene,
lucru lăudabil, dar doar indirect în
legătură cu beneficiarul. Pentru
că pe beneficiar nu-l fac termopa-
nele bine. Pe beneficiar îl fac bine
investiţiile strategice în sănătatea
lui, respectiv decontarea elastică a
serviciilor asociate bolilor lui.
Ce devine fapt este că, privind
spre viitor, s-ar putea ca mono-
polul CNAS să devină o piatră de
moară. Nu avem o legislaţie ro-
bustă care să permită prezenţa
mai multor case de asigurări de
sănătate, și nu e foarte clar nici
dacă România e compatibilă cu
un astfel de sistem. Medicina pri-
vată a devenit, în ultimii zece ani,
o alternativă la serviciile publice
de sănătate, deși mulţi operatori
continuă să deconteze servicii din
banul public. Unii spun c-ar tre-
bui să fie o competiţie reală, alţii
propun un parteneriat real.
Până atunci – și o spun cu titlu
de opinie personală –, e problema-
tic că ditai mastodontul, cum e
CNAS, nu reușește să ţină o sche-
mă de personal adecvat, bine plătit
și bine motivat să grijească la ne-
voia românilor de-a fi, cu adevărat,
„asiguraţi” medical. La fel de bine
cum reputaţia acestei instituţii,
altfel vitală în drumul de la boală
la sănătate, e compromisă de-un
trecut al micilor progrese și-al
marilor greșeli.
4 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
Tinerii medici
trebuie încurajaţi
să adreseze
întrebări
C ardiologia este o specialitate
care nu a acordat suficientă
atenţie ideii de siguranţă psiholo-
gică în cadrul pregătirii medica-
le. Acesta este mesajul pe care îl
transmite un articol publicat on-
line în JACC în 31 octombrie a.c.
Autorul vorbește despre crearea
unui mediu de învăţare care încu-
rajează tinerii medici să adreseze
întrebări pentru a-și lămuri necu-
noscutele, fără teama de a se simţi
umiliţi sau judecaţi. „Poate că exis-
tă unii oameni în unele instituţii
care chiar acordă atenţie acestui
aspect, dar la nivel general putem
Salpingo-ovarectomia
Patru femei
din Marea Britanie
purtătoare de BRCA1
sau BRCA2
au beneficiat de
extirparea ovarelor
simultană cezarienei
și trompelor uterine
în cadrul operaţiei de
cezariană.
M
odificările genelor
BRCA se asociază
cu aproximativ 15%
dintre cancerele
ovariene. Riscul cumulativ ca o
persoană purtătoare de BRCA1 să
dezvolte cancer ovarian de-a lun-
gul vieţii este de 16-68%, respectiv
de 11-30% pentru BRCA2.
Patru paciente purtătoare
de modificări la nivelul genelor
BRCA au fost consultate la Univer-
sity College London Hospitals Fa-
milial Cancer Clinic în intervalul
1 martie 2018 – 31 martie 2022. Fi-
ecare caz a fost discutat în cadrul
unor întâlniri multidisciplinare
pe tema cancerelor cu transmitere
familială. La întâlniri au partici-
pat oncologi specializaţi în neo-
plasmele ginecologice, geneticieni
cu activitate clinică, consilieri
genetici și psihologi.
Femeile erau considerate eli-
gibile pentru salpingo-ovarecto-
mie dacă aveau vârsta mai mare
de 35 de ani – pentru purtătoa-
rele de BRCA1 –, respectiv peste
40 de ani, pentru purtătoarele de
BRCA2. Toate au avut între 40 și
45 de ani. Cazurile lor au fost pu-
blicate în jurnalul Obstetrics &
Gynecology.
Trei paciente prezentau muta-
ţia BRCA1 și suferiseră de cancer
face mai mult”, spune dr. Vivek
Kulkarni, director al programu-
lui de training pentru medicii fe-
llows în Cardiologie, de la Spitalul
Universităţii Cooper din Camden,
New Jersey , și autor al articolului.
Comentariul său se referă la
situaţia din Statele Unite, unde fe-
meile reprezintă aproximativ unul
din opt cardiologi.
Siguranţa psihologică repre-
zintă confortul de a interacţiona
cu ceilalţi cu sinceritate, firesc
și fără frică, explică medicul. În-
seamnă disponibilitatea de a-ţi
recunoaște greșelile, de a întreba
profilactică,
de sân. Dintre ele, două trecuseră
prin mastectomie bilaterală, iar
o femeie fusese tratată prin tu-
morectomie, chimioterapie și ra-
dioterapie. Ea și-a hrănit ulterior
bebelușul la sânul neiradiat.
Pacienta cu BRCA2 nu suferise
de cancer de sân, dar optase pentru
mastectomie bilaterală preventivă.
Două dintre paciente se aflau la pri-
ma sarcină, în urma fertilizării in
vitro, și au născut gemeni. Celelalte
femei erau la al doilea copil, primul
fiind născut tot prin cezariană.
Intervenţia 2 în 1, opţiune
viabilă
Toate intervenţiile s-au des-
fășurat sub anestezie epidurală.
Medicii au evaluat timpul operator
(între 45 și 90 de minute), canti-
tatea de sânge pierdut (400-1.000
ml), concentraţia de hemoglobină,
complicaţiile perioperatorii, durata
spitalizării (2-4 zile) și capacitatea
de alăptare. Nicio pacientă nu a
necesitat transfuzii de sânge, nu a
suferit leziuni ale organelor interne
și nu a avut nevoie de reinternare
sau reintervenţie. Incidentele pos-
toperatorii au fost minore. De ase-
menea, medicii au evaluat gradul
de satisfacţie a pacientelor, după 11-
59 de luni de la intervenţie, acesta
fiind foarte ridicat.
Internaţionale
despre ceva ce nu ai înţeles, de a-ţi
exprima o îngrijorare, de a cere
ajutor sau, pur și simplu, de a spu-
ne „Nu știu”. Confortul psihologic
vine din faptul că toate aceste lu-
cruri sunt considerate normale în
mediul respectiv. Tinerii cardio-
logi sunt cu atât mai expuși unui
Abordarea menopauzei
timpurii
Extirparea ovarelor implică
instalarea timpurie a menopauzei
și un risc mai mare de sângerare
intraoperator, din cauza modifi-
cărilor fizice survenite în timpul
sarcinii. „Singura problemă reală
este că vasele de sânge se măresc
mult în perioada sarcinii, așa că
este nevoie de și mai multă grijă
pentru a evita deteriorarea lor.
Le ligaturăm sau le cauterizăm
cu foarte mare atenţie”, a expli-
cat pentru BBC profesorul Adam
Rosenthal, care a efectuat proce-
dura la University College London
Hospital.
Potrivit cercetărilor, trompele
uterine se află la originea majori-
tăţii cancerelor ovariene seroase
de grad înalt. În același timp, me-
nopauza indusă chirurgical pare
a fi mai greu de suportat decât
menopauza instalată pe cale natu-
rală. Studii clinice în desfășurare
evaluează eficienţa și siguranţa
salpingo-ovarectomiei bilaterale
efectuate în scop profilactic prin
două intervenţii, la distanţă una de
alta. Prima îndepărtează trompele
uterine la momentul la care paci-
enta este sigură că nu își mai doreș-
te alţi copii. A doua îndepărtează
ovarele la vârsta intrării naturale
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
astfel de stres deoarece adeseori
trebuie să ia decizii rapid, cu con-
secinţe de viaţă ori de moarte.
Frica de a face greșeli sau de a nu
putea cere ajutorul în timp real
are urmări atât pentru medic, cât
și pentru pacient.
https://www.medscape.com/viewarticle/998140?src=
la menopauză. În felul acesta, se
reduce semnificativ riscul apari-
ţiei cancerului, dar se păstrează
beneficiile hormonilor naturali.
În cazurile de faţă, trei pacien-
te au utilizat terapie de substituţie
hormonală postchirurgical – fe-
meia fără antecedente de cancer
de sân, care efectuase mastecto-
mia profilactică, și două femei
cu antecedente de cancer mamar
triplu-negativ (pe suprafaţa celu-
lelor tumorale nu există receptori
pentru estrogen sau progesteron
și nici receptorul 2 al factorului de
creștere epidermală).
Autorii recomandă terapia
combinată cu administrare mai
degrabă transdermică, pentru un
risc mai mic de apariţie a trombo-
embolismului venos.
Terapia se va iniţia la minimum
șase săptămâni postintervenţional
sau mai târziu, în cazul feme-
ilor care doresc să alăpteze.
Hormonii sintetici pot provoca
bebelușului icter și ginecomas-
tie. În absenţa contraindicaţiilor,
tratamentul trebuie continuat
până la 51 de ani. Autorii sublini-
ază importanţa selectării cazu-
rilor pentru această intervenţie
chirurgicală combinată.
*https://journals.lww.com/greenjournal/fulltext/9900/
combined_bilateral_salpingo_oophorectomy_and.944.aspx
https://www.bbc.com/news/health-67272149
Relaţia dintre
muncă și
sănătate,
subexplorată
Munca și jobul sunt o pâr-
ghie insuficient utilizată pentru
a influenţa în bine sănătatea
populaţiilor. La fel cum școlile
ar putea fi locul pentru formarea
unor obiceiuri sănătoase în rân-
dul copiilor și adolescenţilor, și
locurile de muncă ar putea ajuta
la protejarea sănătăţii angajaţi-
lor. Este mesajul transmis de o
serie de trei articole publicate în
The Lancet*.
Potrivit autorilor, comuni-
tatea medicală a abordat relaţia
dintre muncă și sănătate mai
degrabă din perspectiva medici-
nei ocupaţionale, și nu a evaluat
rolul muncii ca determinant so-
cial pentru sănătate. O viziune
îngustă și reductivă asupra mun-
cii reflectă și maniera în care
guvernele colectează informaţii
privind statutul ocupaţional.
Adesea chestionarele caută să
afle doar dacă oamenii sunt an-
gajaţi sau nu, fără alte informaţii
legate de muncă.
Este nevoie de o mai bună
evaluare a efectelor muncii asu-
pra sănătăţii psihice, mai spun
autorii. Astfel, un job care pre-
supune, pe de o parte, solicitări
și responsabilităţi crescute, iar
pe de altă parte, un nivel scăzut
de control, este cel mai frecvent
asociat cu un risc înalt de apari-
ţie a depresiei. Un alt aspect sub-
evaluat este legat de influenţa
pensionării asupra sănătăţii.
Autorii fac și o serie de reco-
mandări, subliniind că rezulta-
tele nu se pot obţine decât prin
colaborarea dintre diferitele do-
menii și organizaţii. În opinia lor,
comunitatea medicală trebuie să
implice cu adevărat alte sectoa-
re, precum organizaţiile interna-
ţionale de muncă și sindicatele,
pentru a lua în considerare vite-
za automatizării unor domenii.
Dar și pentru a susţine accele-
rarea evaluării unor iniţiative la
scară mare care ar putea proteja
sănătatea.
*https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/
PIIS0140-6736(23)02272-9/fulltext
Opinii
După o vară agitată în lumea
stomatologică, în care s-au
petrecut multe evenimente
în spaţiul public pe tema
unor decizii ale Consiliului
Naţional al CMSR, a venit
momentul sensibil al
alegerilor.
Zilele acestea se desfășoară
alegerile pentru organele și func-
ţiile de conducere din cadrul Co-
legiului Medicilor Stomatologi din
România (CMSR). Medicii stoma-
tologi se situează pe trei poziţii.
Unii sunt implicaţi nemijlocit în
alegeri, prin asumarea candida-
turilor, alţii s-au poziţionat în sus-
ţinători ai unora sau altora dintre
colegii care candidează, iar a treia
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
categorie, ca de obicei, cea mai nu-
meroasă, o reprezintă indecișii. Ei
sunt de fapt miza jocului în zilele
premergătoare alegerilor, ei sunt
ţinta promisiunilor electorale lan-
sate de candidaţi.
Există grupuri de aspiranţi la
funcţiile care vor deveni curând
vacante. Dar sunt și candidaţi care
se declară independenţi. În princi-
piu, există un curent de opinie care
dorește schimbare cu orice preţ și
scoaterea completă din joc a tu-
turor medicilor stomatologi care
ocupă funcţii în mandatul actual.
Apoi, este grupul moderat, care
promovează oameni noi alături de
colegi care au experienţa activită-
ţilor din Colegiu. Candidaţii inde-
pendenţi mizează pe o susţinere
venită din ambele echipe, dar este
foarte posibil ca reacţia electoratu-
lui să fie chiar inversă. Adică să nu
acorde atenţie acestor candidaţi
independenţi.
Promisiuni și controverse
Evident, grupul radical are li-
deri noi, care nu au mai avut func-
ţii în cadrul CMSR. Ei fac promisi-
uni electorale generoase, dar puţin
realiste. O reflectare a cunoașterii
insuficiente a atribuţiilor legale
ale CMSR și a modului de funcţi-
onare până în detaliu a autorităţii
profesionale. Se promit proceduri
noi pentru sterilizare, eludând
Alegeri
la CMSR
complet legislaţia în vigoare, care
nu conferă Colegiului astfel de
atribuţii. Se dorește elaborarea
unor protocoale de lucru, precum
și revenirea asupra competenţelor,
exact tema care a fost subiectul
disputelor din această vară.
O temă controversată o con-
stituie atitudinea și politica viito-
rilor lideri la adresa cabinetelor
stomatologice mici. Problema
este delicată, deoarece majorita-
tea medicilor stomatologi lucrea-
ză în cabinete mici și doresc ca
acestea să fie protejate în concu-
renţa acerbă de pe piaţa de servi-
cii medicale, unde se confruntă cu
lanţurile de cabinete. Candidaţi
care declară că doresc susţinerea
cabinetelor stomatologice mici
sunt, în mod paradoxal, chiar
exponenţi ai furnizorilor de cali-
bru mare în domeniul asistenţei
stomatologice.
Dihotomiile sunt din nou la or-
dinea zilei. Vorbim de medici uni-
versitari versus medici din privat,
medici care activează în sistemul
bugetar versus medici care lucrea-
ză în cabinete particulare. De me-
dici care sunt afiliaţi la o asociaţie
profesională sau la alta, medici spe-
cialiști și medici stomatologi fără
specialitate ș.a.m.d. Este surprinză-
tor câtă patimă există în aceste zile
în dezbaterile pe teme electorale.
Suspiciunile de fraudare a
alegerilor sunt și ele prezente, cu
toate că atât legislaţia în vigoare
elaborată de CMSR, cât și cadrul
legislativ naţional înlătură orice
dubii asupra corectitudinii alege-
rilor. Vom avea observatori desem-
naţi peste tot. Este momentul ca
medicii stomatologi să-și recâștige
încrederea atât în colegii lor, cât și
în ei înșiși.
Marketing politic
În tot acest proces găsim foar-
te multe elemente și proceduri ti-
pic electorale preluate din lumea
politică. Sunt la o scară mai mică,
dar există. Promisiunile electorale
sunt structurate pe principii ase-
mănătoare. Construirea profilului
de candidat se face pe evidenţierea
greșelilor altora atunci când candi-
datul în cauză nu prea are ce spune
despre meritele și realizările per-
sonale. Pentru discreditarea unor
candidaţi se practică sugestii de
limitare a mandatelor, chiar dacă
ele sunt contrare prevederilor
legale în vigoare.
Stomatologia trece printr-o pe-
rioadă foarte grea. Presiunile din
piaţa de servicii medicale stoma-
tologice sunt imense. Sunt multe
frustrări și multă inechitate din
partea autorităţilor în reglemen-
tarea legislativă a unor probleme
sensibile. Codul fiscal modificat
vine cu o taxare de trei ori mai
mare pentru serviciile medica-
le stomatologice, ceea ce aduce o
nouă povară pe cabinetele denta-
re și, în final, asupra pacienţilor.
Proiectul de finanţare de fonduri
structurale cu investiţii producti-
ve pentru microîntreprinderi din
Regiunea de Nord-Vest în perioada
2021-2027 nu include ca eligibile
activităţile de asistenţă medicală
stomatologică printre cele 39 de
coduri CAEN (dintre care unul se
referă la servicii de sănătate, dar
nu de stomatologie, și doar pen-
tru staţiuni balneoclimaterice). Și
prevederile legale referitoare la
dispozitivele medicale aduc sar-
cini administrative și financiare în
dezacord cu realităţile din teren.
Stomatologi mulţi, pacienţi
(cu bani) puţini
Numărul de medici stomato-
logi crește exponenţial în fiecare
an. Se conturează o supraofertă de
servicii medicale stomatologice,
care se va accentua în anii urmă-
tori. Medicii stomatologi se con-
fruntă cu reducerea semnificativă
a numărului de pacienţi, care nu
mai pot accesa serviciile de medi-
cină dentară din motive financia-
re. Și în această direcţie este nevo-
ie de o reconsiderare a politicilor
de formare profesională a medici-
lor stomatologi.
Pe de altă parte, nu avem pro-
grame de prevenţie și nu se mai
școlarizează studenţi pentru pro-
fesia de asistent medical de profi-
laxie stomatologică.
În aceste condiţii complexe
și tot mai dificile de exercitare a
profesiei, medicii stomatologi își
concentrează interesul pe alege-
rile pentru funcţiile de conducere
din Colegiu. Sarcinile CMSR în vi-
itorul apropiat vor fi foarte grele.
Pentru că aceste probleme grave
care afectează profund existenţa
profesională a medicilor stomato-
logi necesită soluţii de rezolvare.
ANMCS
Calitatea îngrijirii,
oglinda modului în care este
asigurată asistenţa medicală
O schimbare de paradigmă
se regăsește la nivelul
sistemelor de sănătate din
Europa și a strategiilor
promovate de Comisia
Europeană: medicina
centrată pe pacient*. Este
necesar să se creeze o
armonizare a preocupării
personalului medical și a
managerilor în privinţa
furnizării de servicii
medicale de calitate.
Pacienţii nu mai sunt priviţi
doar ca subiecţi ai serviciilor de
sănătate. Aceștia sunt implicaţi în
luarea deciziilor medicale și, pe
cale de consecinţă, devin multipli-
catori de imagine. În acest context,
managementul calităţii privește
toate ariile de activitate ale uni-
tăţii sanitare și este necesar să fie
parte integrantă a tuturor activită-
ţilor desfășurate în organizaţie.
În cadrul unităţii sanitare, ma-
nagementul calităţii reprezintă o
abordare sistemică, parte a mana-
gementului organizaţional, astfel
încât, pentru o asigurare și o îmbu-
nătăţire reale și continue ale calită-
ţii serviciilor medicale, premisele
clinice să fie parte a fundamentării
și stabilirii deciziilor manageriale.
În analiza și evaluarea imple-
mentării și dezvoltării sistemu-
lui de management al calităţii în
domeniul îngrijirilor de sănăta-
te, este important să se înţeleagă
faptul că rezultatele scontate apar
atunci când există o corelare efici-
entă între structurile și procesele
implicate în atingerea obiective-
lor stabilite. Totuși, pe parcursul
implementării unui sistem de
management al calităţii, de mul-
te ori apar confuzii în înţelegerea
termenilor „asigurarea calităţii”,
„îmbunătăţirea calităţii” și „mana-
gementul calităţii”. Prin urmare,
asigurarea calităţii are în vedere
realizarea tuturor activităţilor din
cadrul proceselor. Procese care
sunt fundamentul planificării pe
bază de obiective, standarde, ac-
tivităţi de realizat și indicatori.
Acestea se monitorizează și evalu-
ează continuu, prin acţiuni specifi-
ce de evaluare internă (autoevalua-
re) și externă (acreditare). În acest
fel se poate evalua conformitatea
cu standardele stabilite, se pot
identifica abaterile și se pot aplica
măsurile corective necesare.
Un proces continuu
Totodată, îmbunătăţirea ca-
lităţii reprezintă o abordare pro-
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
5
activă, realizată într-o manieră
continuă, în vederea îmbunătăţirii
proceselor și activităţilor planifi-
cate. Unul dintre instrumentele
utilizate pentru îmbunătăţirea și
rezolvarea problemelor privind
calitatea este „ciclul în patru pași”,
cunoscut ca modelul PDCA (Plan-
Do-Check-Act/Planifică-Efectuea-
ză-Verifică-Acţionează). Promovat
de W. Edwards Deming, modelul
PDCA acordă o atenţie deosebită
prevenirii erorilor repetate și se
focusează pe rezolvarea probleme-
lor prin stabilirea unor standarde
specifice și adecvate.
Nu în ultimul rând, manage-
mentul calităţii, în înţelesul de
gestionare a calităţii sub toate as-
pectele, coordonează și facilitează
toate procesele și activităţile atât
în cadrul asigurării calităţii, cât și
al îmbunătăţirii acesteia.
Responsabilitate de echipă
Managementul calităţii nu
este responsabilitatea unei sin-
gure persoane – manager sau ma-
nager de calitate/responsabil cu
managementul calităţii –, nu se
concentrează doar pe cheltuieli și
eficientizarea utilizării resurselor,
nu este o „irosire a timpului”, ci o
sumă a tuturor acţiunilor reali-
zate de întreg personalul unităţii
sanitare, în toate structurile orga-
nizaţiei, ca preocupare constantă
a tuturor.
Din perspectiva profesioniș-
tilor din sănătate, managemen-
tul calităţii implică armonizarea
relaţiei dintre activitatea mana-
gerială și cea clinică, încurajează
perfecţionarea profesională pe tot
parcursul carierei și învăţarea din
erori, antrenează întregul perso-
nal și stimulează implicarea pa-
cientului în realizarea propriilor
îngrijiri. Astfel, se asigură accesul
la asistenţă medicală de calitate, în
condiţii de siguranţă.
Sistemul de management al
calităţii presupune o schimbare
importantă în viaţa organizaţi-
ei, prin trecerea de la o structură
cu responsabilităţi pe verticală
(ierarhizate și rigide), la o struc-
tură colaborativă și deschisă din
punctul de vedere al rolurilor și
responsabilităţilor descentralizate
și distribuite. Tot acest demers în
asigurarea și îmbunătăţirea cali-
tăţii, reflectat într-o politică în do-
meniul calităţii, înseamnă, înainte
de toate, muncă în echipă.
Cristina Racoceanu,
director Unitatea de Evaluarea și
Acreditare a Unităţilor Sanitare din
Ambulatoriu,
ANMCS
*https://reform-support.ec.europa.eu/towards-person-
centred-integrated-care_en
6 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45 Opinii

Atunci când calmul este

Povestea celor care se cred „stat în
stat”, istorisită săptămâna trecută,
continuă cu un nou episod.

de fapt o crasă nonșalanţă

După cum istoriseam săptămâna trecu-
tă*, era vorba de o lungă perioadă de timp
pierdută, într-un clasic stil al bătăii de joc
faţă de umilul cetăţean (care trebuie să
„înghită” orice). Era vorba de o lungă peri-
oadă de păcăleală („vă vom suna”), urmată
de o puţin mai scurtă perioadă de minciună
(„răspunsul a venit, procura este valabilă, vă
așteptăm... ”). Și, da! Era vorba despre cei
care se cred stat în stat (pentru că li s-a per-
mis și li se permite în continuare), dar și des-
pre tulburarea sănătăţii mintale prin tehnici
clasice – clientul nostru, sclavul nostru etc.
Nu am scris mot-à-mot, deoarece clien-
ţii nu se gândesc să procedeze la fel ca băn-
cile sau companiile de telefoane etc., care
înregistrează conversaţiile, spunând „bine-
voitor” la începutul discuţiei că îţi solicită
această permisiune – de parcă ai avea alter-
nativă; mai că vor să îţi arate că ţi se face și
un favor: „Vrei să te înregistrăm? Vorbim cu
tine. Nu vrei, treaba ta, închidem discuţia și
nu ai decât să umbli prin oraș, peste Podul
Grant sau alte locuri tulburător de libere
pentru circulaţie, să stai la cozi... și poate îţi
va veni și rândul. Ah, nu ai timp? Trebuie să
lucrezi pentru serviciul tău? Treaba ta! Ce
ne pasă nouă? Noi ne luăm oricum salariile,
dividendele, extrabonusurile. Treaba ta!”.
Curat „sănătate mintală”!
Printre rânduri
Așadar, o scurtă istorioară despre com-
portamentul băncilor și dispreţul faţă de
clienţi. După toate cele petrecute, în urma
protestului, fiul respectiv a primit un me-
saj la fel de batjocoritor din care reieșea (nu
mot-à-mot): „Ţi s-a spus că trebuie să aduci
certificat INFONOT. Ce ne mai tulburi?
Adu-l! Ce contează că te-ai prezentat prima
dată la noi pe 12.09.2023, că ai mai venit de
două-trei ori de atunci, că dacă problema se
rezolva corect, în perioada respectivă, nu era
necesar să mai ai niciun certificat suplimen-
tar? Ce ne pasă nouă că am avut un angajat
care întâi te-a păcălit și apoi te-a minţit? Nu
mai lucrează la noi. Nu mai contează nici
păcăleala și nici minciuna. Sclavule, vezi-ţi
de treabă. Nu e problema noastră cât timp
a trecut. Nu e problema noastră cât timp va
trece. Nu ai timp? Ia-ţi concediu dacă te in-
teresează să rezolvi problema. Ce, e proble-
ma noastră? Nuuuu! E doar a ta!”. Am notat
într-un stil „pamflet” (dexonline: „specie
literară în versuri sau în proză cu caracter
satiric, în care scriitorul înfierează anumite
tare morale, aspecte negative ale realităţii
sociale, trăsături de caracter ale unei persoa-
ne etc.”) nu doar ceea ce s-a scris, ci și ceea ce
ar putea să rezulte „printre rânduri”.
Întâmplarea face (nimic nu este întâm-
plător) ca în acea perioadă să se difuze-
ze, în reluare, un episod din serialul „The
Good Wife”. Merită istorisit. La proces, un
tânăr era acuzat (se pare, pe nedrept) de
viol și crimă. Avocatul apărării era unul
dintre eroii principali (Will). Tânărul fu-
sese deja abuzat/bătut de două ori în arest;
se aflau cu toţii la a n-a înfăţișare în faţa
judecătorului. Tânărul se simţea hăituit.
Avocaţii au fost chemaţi de judecător. Tâ-
nărul privea disperat în jur. A văzut pis-
tolul din dotarea unui poliţist; l-a smuls;
a împușcat martorul și a început să tragă
(într-un episod de gravă tulburare minta-
lă indusă de nedreptatea care i să făcuse
și i se făcea; nu a realizat că avocatul său
tocmai găsise argumente în apărare) la
întâmplare în sala plină de oameni. Will
a încercat să îi ia arma. Fără să vrea, l-a
împușcat mortal. Urma acum să fie acu-
zat de crimă. Dar urma și ca procuratura
să fie acţionată în justiţie pentru provo-
carea accesului de disperare, pentru tul-
burarea mintală produsă, pentru crime-
le săvârșite într-un moment al pierderii
controlului mintal.
Nu se întâmplă așa de fiecare dată când
cei care se cred „stat în stat” te duc la dispe-
rare. Însă a fost, este și va fi în continuare
foarte grav dacă li se va permite mai departe
să procedeze în așa fel încât cetăţeanul să se
simtă dispreţuit, hăituit, chinuit, abandonat
– „pentru că pot”.
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
*https://www.viata-medicala.ro/sanatatea-mintala-si-poten-ialele-tulburari-
produse-de-cei-care-se-cred-stat-in-stat-34817

Recomandare
și recunoștinţă
Ai un cabinet sau lucrezi pentru că ești modest și pentru
la o clinică privată unde ești că tu crezi că e mai important
plătit în funcţie de cât de mult interesul pacientului decât alte
consulţi sau de numărul și com- politeţuri.
plexitatea intervenţiilor. Ţi-ar Dar dacă totuși ai face-o?
plăcea să te caute mai mulţi pa- „Doctore, să știi că a venit la
cienţi? Ţi-ar plăcea ca mai mul- mine X trimis de tine. Mi-a plă-
ţi colegi de alte specialităţi să îţi cut de el, are într-adevăr ceea ce
trimită pacienţi calificaţi? Și te temeai tu, dar este într-o fază
asta nu pentru că ești singurul administrabilă. Dacă îl ajutăm

Copia dosarului medical,

în specialitatea ta pe o rază de Dr. Nicolae- să se ţină de tratament o să… Și,
100 de kilometri, ci pentru că că tot veni vorba, îţi mulţumesc
Iordache Iordache
au încredere în ceea ce faci tu. pentru că m-ai ales pe mine, ai

gratuită sau nu?

Recent, Curtea de Justiţie a Uniunii Eu-
ropene a luat o decizie de interes pentru pro-
fesioniștii din sectorul medical: pacienţilor
le este recunoscut dreptul de a obţine în mod
gratuit o primă copie a registrului în care
sunt menţionate datele lor medicale. Cum
s-a ajuns la o astfel de decizie? Ei bine, este
vorba de același regulament GDPR, despre
care am mai vorbit.
Pe scurt, problema de astăzi poate fi rela-
tată în felul următor: un fost pacient a cerut
medicului său dentist o copie a registrului
său medical, deoarece acesta a vrut să-l tra-
gă la răspundere pentru o serie de greșeli
comise în timpul actului medical. Profesio-
nistul din sectorul medical a decis să pună
în sarcina persoanei cheltuielile ocazionate
de copiere. Din perspectiva legislaţiei de pe
teritoriul Germaniei, doctorul a procedat
corect, deoarece astfel prevede actul nor-
mativ. Dar pacientul nu a dorit să plătească,
motiv pentru care au fost sesizate instanţele
de judecată.
Întrucât problematica este născută din
interpretarea în mod diferit a GDPR, s-a
decis că este necesară intervenţia Curţii de
Da sau nu? toată încrederea că îmi voi da tot interesul
Dacă da, am o întrebare: când totuși să tratez bine pacienţii…” 30 de secunde.
o fac, îi suni să le mulţumești și să le spui, Firește, nu e obligatoriu, dar dacă s-ar
măcar în limite profesionale, că pacientul a întâmpla, ţi-ar plăcea, ţi-ar mângâia sufletul
Justiţie a Uniunii Europene. Așadar, potri- ajuns, cum vezi tu situaţia lui și să îi mulţu- tău de profesionist și poate ţi-ar înlătura în-
vit acesteia, medicului îi este recunoscută mești pentru încredere? De fiecare dată? Da doieli existenţiale. Data viitoare te-ai gândi
posibilitatea de a cere achitarea copiei doar sau nu? din nou la acest medic? Da sau nu?
în cazul în care solicitantul a mai primit Dacă nu, hai să ne uităm din perspectiva La fel și cu cei care îţi trimit ţie pacienţi.
acest registru medical. De asemenea, s-a cealaltă. Asta dacă mai vrei să îţi trimită. Dacă o bază
mai subliniat și faptul că pacientul nu este Trimiţi pacienţi de-ai tăi la alţi specialiști solidă de „fani” care să te recomande ţi-ar
obligat să justifice cererea pe care o înain- în care ai încredere că îi vor trata bine. Aș- prinde cumva bine.
tează. Sigur, există și excepţii în acest sens, și tepţi să te sune să îţi confirme și să îţi mulţu- Fără orgolii, fără comision. Doar
facem referire doar la anumite chestiuni pe mească pentru asta? Da sau nu? Poate că nu, profesionalism. Și umanitate.
care le pot prevedea dispoziţiile naţionale.
Scopul obţinerii în mod gratuit a istoricului
medical este acela de a facilita exercitarea
drepturilor recunoscute de sfera legislativă.
În final, pentru a înţelege cu adevărat
în ce măsură îi afectează pe profesioniștii
din sectorul medical decizia pe care am
prezentat-o, aș vrea să citez câteva rânduri
din Constituţia României, respectiv art. 148
alin. (2): „Ca urmare a aderării, prevederile
tratatelor constitutive ale Uniunii Europe-
ne, precum și celelalte reglementări comu-
nitare cu caracter obligatoriu, au prioritate
faţă de dispoziţiile contrare din legile inter-
ne, cu respectarea prevederilor actului de
aderare”.
Drd. Rareș Voroneanu
Opinii
Incursiune în
reglementările
privind
eutanasia Motto: „Moartea nu este o boală. A menţine pe cineva
în viaţă pentru o perioadă nerezonabilă de timp
este inuman, toxic și foarte costisitor.”
Subiectul eutanasiei este
foarte delicat și cu multe
implicaţii, nu doar medicale.
De aceea am să încerc să
prezint doar câteva idei
actualizate, fără a avea
pretenţia de a fi exhaustiv.
A
stăzi se discută despre
eutanasie pasivă – pa-
cientului i se întrerupe
suportul vital acordat
de personalul medical – și eutana-
sie activă – la cererea pacientului,
un medic îi administrează o sub-
stanţă care îi va provoca decesul.
Procesul este cunoscut sub numele
de asistenţă medicală la moarte și
sinucidere asistată de medic. Aces-
ta este reglementat în diferite ţări,
dar există încă discuţii despre re-
glementările în cauză, întrucât nu
există consens. Nici clasificarea de
mai sus nu este unanim acceptată.
În Franţa, legea care reglemen-
tează această problemă spune că,
pentru a evita orice suferinţă, „ori-
ce persoană are dreptul de a avea
un sfârșit de viaţă demn însoţit
de cea mai bună alinare posibilă a
suferinţei”. Pacienţii pot solicita
asistenţă medicală la moarte cu
condiţia să respecte unul dintre
următoarele criterii:
- suferă de o afecţiune gravă și in-
curabilă al cărei prognostic vital
este ameninţat pe termen scurt
și prezintă suferinţe refractare la
tratament;
- suferă de o afecţiune gravă și
incurabilă și au decis încetarea
tratamentului care pune viaţa în
pericol pe termen scurt și este
susceptibil de a provoca suferinţe
insuportabile;
- sunt incapabili să-și exprime voin-
ţa și, din cauza refuzului de încăpă-
ţânare nerezonabilă a pacienţilor,
PUBLICITATE
CĂUTĂM
COMPETENȚA
DUMNEAVOASTRĂ ÎN MATERIE
DE SĂNĂTATE
PENTRU SPITALUL REGIONAL VILLACH
Medici specialiști pediatri
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
7
Benito Oliver
un medic oprește tratamentul de
susţinere a vieţii.
Recent, în Franţa au reapărut
discuţii privind modificarea aces-
tei legi, în sensul creșterii permi-
sivităţii acordării asistenţei me- materiale reduse. În opinia sa, acest cel al unei paciente de doar de 23 Și părerile pacienţilor sunt îm-
dicale la moarte. În 12 iulie 2023, lucru nu ar fi „politically correct”, de ani care a supravieţuit atacuri- părţite. În general, cei vârstnici –
Academia Medicală Franceză a întrucât sistemul medical nu ar ofe- lor teroriste de la Bruxelles, din 22 care constată în mod conștient de-
votat pentru dreptul la sinucidere ri tuturor pacienţilor șanse egale. martie 2016, și cel al unei pacien- clinul calităţii vieţii din cauza unor
asistată în mod excepţional, prin Au trecut mai bine de 20 de ani te de 50 de ani, mamă a doi copii, afecţiuni legate de senectute – cer
care se spune că ar fi „inuman, de când în Belgia au fost adoptate victimă a unui viol care i-a cauzat ca în momentul în care calitatea
când prognoza vitală nu este pe legi privind eutanasia, îngrijirile suferinţe psihologice insuporta- vieţii scade sub un anumit nivel
termen scurt, ci pe paliative și drepturile bile. În toate cazurile raportate (demenţă gravă, dureri insuporta-
termen mediu, să nu pacienţilor. Se consi- anul trecut, suferinţa fizică a fost bile etc.) să fie ajutaţi să scape de
răspundem disperării deră că Belgia și Ţările singura cauză a eutanasiei în doar acest chin.
persoanelor care cer de Jos sunt cele mai 25,4% din cazuri. Majoritatea euta- La final vreau să prezint un
mijloacele pentru a permisive în acest do- nasiilor (72,4%) au fost cerute atât caz mai special. La cererile repe-
scurta suferinţa pe care meniu. Ele permit sinu- din cauza suferinţelor fizice, cât și tate ale unei octogenare sănătoase,
o au din cauza unei boli ciderea facilitată de un psihologice, și 2,2% doar din cauza care nu dorea să supravieţuiască
grave și incurabile”. medic inclusiv pentru suferinţelor psihologice. soţului ei care tocmai decedase,
afecţiuni psihiatrice, o Trebuie menţionat că în Bel- un medic elveţian a luat în consi-
Cel mai mare practică pe care mulţi gia există principiul „clauzei de derare sinuciderea asistată a aces-
număr de decese o consideră condamna- conștiinţă” care spune că „niciun teia și i-a prescris pentobarbital.
asistate din lume Dr. Valentin
bilă. În aceste ţări, paci- medic nu este obligat să efectueze Pacienta își administrează doza și
În Canada eutana-
Pantea, enţilor li se pot furniza eutanasia”. Dacă un cadru medical decedează. Urmărit penal, medi-
medic primar MF
sia activă este legală medicamente pentru a refuză să o efectueze, acesta trebu- cul a fost condamnat iniţial pen-
din 2016. În prezent, le ingera, dar psihiatrii ie să informeze pacientul sau per- tru „încălcarea legii medicamen-
această ţară are cel mai mare pot interveni activ, administrând soana de încredere „în timp util” și telor și dispozitivelor medicale”.
număr de decese asistate de un injecţii letale. să transmită dosarul medical altui Sentinţa a fost anulată ulterior de
medic, la nivel mondial. În plus, coleg. instanţa federală, care a cerut să
există dispoziţiile necesare pentru Suferinţele combinate, cel fie rejudecat „sub incidenţa legii
consimţământul prealabil pentru mai greu de dus Reglementări clare, păreri narcoticelor”.
cei care se confruntă cu perspecti- În Belgia, conform ultimului împărţite Doi ani mai târziu, Camera Pe-
va unei boli neurodegenerative și raport al Comisiei Federale pentru Chiar dacă există reglemen- nală de Apel și Revizuire din Ge-
care încă sunt capabili mintal să ia Controlul și Evaluarea Eutanasiei, tări naţionale, părerile medicilor neva a achitat, în cele din urmă,
astfel de decizii. din cele 2.966 de eutanasii înregis- sunt împărţite. Unii dintre medi- doctorul, motivând că octogenara
Acum se discută despre o nouă trate în 2022 (an record), 50,5% au cii de terapie intensivă și de me- îi indicase notarului său, în 2015,
propunere legislativă care ar extin- fost efectuate acasă, faţă de 31,8% dicină paliativă care au cei mai „că nu-și dorește să supravieţuiască
de indicaţia și pentru bolile mintale în spitale și unităţi de îngrijiri pali- mulţi pacienţi aflaţi în fază ter- soţului ei”. Instanţa concluzionează
grave, nu doar pentru afecţiunile în ative, și 16,4% în căminele de bă- minală spun că e periculos să te astfel că „simplul fapt că un medic
fază terminală. Psihiatrii canadi- trâni. 59,9% dintre pacienţii euta- joci de-a Dumnezeu. Ei văd o con- prescrie pentobarbital unei per-
eni refuză ideea eutanasiei active nasiaţi au suferit de cancer, 19,6% tradicţie între ceea ce trebuie să soane cu sănătate bună, capabilă
pentru pacienţii psihiatrici, consi- dintre eutanasii au fost urmarea facă un medic și eutanasie, consi- de discernământ și care dorește să
derând că astfel de cazuri sunt de polipatologiilor (o combinaţie de derând că nu acesta este rolul me- moară, nu constituie un compor-
fapt eșecuri ale psihiatriei. În plus, patologii care, luate individual, dicului. Alţii, care iau in conside- tament pedepsit penal”. Oare cum
psihiatrul canadian Dinah Miller nu sunt „fatale”, dar laolaltă fac rare efortul medical și financiar s-ar judeca un astfel de caz la noi?
atrage atenţia că eutanasia s-ar viaţa „insuportabilă”), restul fiind consumat pentru aceste cazuri,
putea transforma într-o formă de cazuri psihiatrice. Printre aceste sunt de acord cu eutanasia pasivă, Bibliografia este disponibilă pe
eugenie a pacienţilor cu posibilităţi cazuri de psihiatrie s-a regăsit și chiar și cu cea activă. www.viata-medica.ro
APLICAȚI ONLINE ACUM!
Mai multe informații despre
locurile de muncă vacante puteți
găsi la karriere.kabeg.at
8 VIAŢA MEDICALĂ
Special

Estetica
10 noiembrie 2023 l Nr. 45

Grupaj
realizat
de Monica
Tănase

intimă,
între frivolitate și necesitate
Intervenţia chirurgicală estetică ginecologică,
din ce în ce mai populară, aduce îmbunătăţiri
semnificative în viaţa femeilor, la mai multe

’’
niveluri, de la cel funcţional la cel emoţional.

D
incolo de necesitatea
intervenţiilor de chi-
rurgie estetică gineco-
logică efectuate la reco-
mandarea medicului, specialiștii
trag un semnal de alarmă: alegerea
acestor proceduri trebuie să ră-
mână o opţiune personală. Scopul
final: de a spori încrederea în sine
și de a îmbunătăţi calitatea vieţii,
fără influenţa unor standarde ne-
realiste de frumuseţe.
Miza chirurgiei estetice
intime: calitatea vieţii
pacientei
La fel ca în cazul altor proce-
duri estetice, pacientele ajung la
chirurgul ginecolog din dorinţa de
a se simţi mai încrezătoare și mai
mulţumite de aspectul corpului
lor. Adesea, intervenţiile chirur-
gicale intime pot fi soluţii pentru
consolidarea imaginii de sine. In-
diferent dacă vizează corectarea
asimetriilor, a petelor pigmentare
sau a altor imperfecţiuni, restau-
rarea aspectului anterior sarcinii
sau corectarea unor traumatis-
me, intervenţiile de chirurgie
estetică ginecologică pot ajuta la
restabilirea încrederii în sine.
Aducerea pe lume a unui copil
vine cu modificări semnificative
în zona genitală a femeii, care pot
Procedurile cele mai solicitate în
chirurgia estetică ginecologică
afecta aspectul acesteia. Femeile
cu vârsta de peste 35 de ani ajung
la chirurgul estetician de gineco-
logie pentru intervenţii care să co-
recteze modificările survenite în
urma nașterilor, în special a celor
pe cale naturală. Printre cele mai
frecvente probleme se numără
ruptura de perineu. Adesea, aceas-
ta se traduce prin slăbirea mușchi-
lor perineali, lucru care ajunge să
provoace durere, disconfort și pro-
bleme în viaţa sexuală ori reduce-
rea sensibilităţii în timpul actului
sexual. Alte modificări care pot
apărea în urma nașterilor includ
coborârea vezicii urinare în vagin
(cistocel), prolapsul rectului în va-
gin (rectocel) sau prolapsul uterin.
Acestea pot fi însoţite sau nu de in-
continenţă urinară.
Diana Mihai, medic primar
chirurg și președinta Societăţii
Române de Estetică Ginecologică,
atrage atenţia: „Aceste interven-
ţii au efect estetic, pentru că pe
aceste paciente le deranjează că
intrarea în vagin este deschisă,
dar le incomodează și la contac-
tul sexual. Episoadele de pierdere
de urină evident că le afectează
calitatea vieţii. Aceste femei nu
pot să facă sport, ceva le jenează
când râd sau tușesc. Unele dintre
ele, pur și simplu, la mers sau la
urcat scări experimentează pier-
deri de urină, ceea ce le obligă să
poarte în mod constant absor-
bante. O procedură chirurgicală
schimbă aspectul zonei genitale,
redă funcţionalitatea acesteia de
dinainte de a da naștere, iar pa-
cienta nu va mai simţi durere la
contactul sexual. Există, de ase-
menea, femei care, după o pier-
dere semnificativă în greutate,
observă că labiile mari au pierdut
volum și fermitate, ceea ce le afec-
tează atât din punct de vedere psi-
hologic – amintindu-le mereu de
excesul de greutate anterior –, cât
și funcţional. Astfel, o labioplas-
tie ori o abordare minim invazivă,
prin injectarea de acid
hialuronic, va
restabili volumul pierdut și va
reda un aspect natural”.
„Am suferit o intervenţie chi-
rurgicală în urma căreia mi-au
fost scoase colul și uterul, dar au
rămas ovarele. Pe lângă operaţie,
am făcut radioterapie externă și
brahiterapie, care este o radiote-
rapie internă. Aceste tratamente-
le însă vin cu niște repercusiuni.
Din păcate, la vremea respectivă
nu am primit indicaţii de a urma
un tratament de regenerare,
de substituţie hormonală, care
mi-ar fi dat șansa la o viaţă nor-
mală imediat după operaţie. În
schimb, ovarele mele au mai
funcţionat o perioadă și, tânără
fiind, organismul a fost destul de
rezistent la
schimbare. S-a instalat o sta-
re de premenopauză și apoi de me-
nopauză destul de precoce, de care
nu am fost nicio clipă conștientă.
Am mers la medic, la endocri-
Nu mai spun
că actul sexual
devine aproape
imposibil din cauza
durerii locale, iar
disconfortul psihic
este major, pentru
că te simţi mai puţin
feminină. (Mărturia
unei paciente)
și ovule, care aveau efectul unui
plasture pe o mână amputată. Am
început să mă documentez, am ci-
tit foarte mult despre ce tratamen-
te se pot face. Am găsit informaţii
pe site-uri din străinătate, pentru
că la noi se păstrează încă o reti-
cenţă în a vorbi despre asta și mai
ales în a face astfel de tratamente
de chirurgie ginecologică.
Așa am găsit recomandări le-
gate de terapia-vampir sau PRP.
Am făcut prima dată laser, pen-
tru că atrofia era severă. Apoi am
început să alternez PRP-ul cu
ședinţele de laser.
PRP-ul este o procedură ce
implică sângele pacientei, din
care se extrage plasma și apoi
se injectează în zonele afectate.
Are o acţiune destul de largă,
procedura fiind folosită în orto-
pedie, pentru sportivi, și are un
efect fantastic. Nu implică nimic
chimic, nimic extern, ne tratăm cu
propriile resurse.
Procedura laser se aseamănă
cu ecografia transvaginală. Nu este
deloc dureroasă și durează, cu to-

l Labioplastia presupune reducerea sau remodelarea labiilor, fie

pentru a corecta asimetriile, fie pentru a elimina disconfortul
cauzat de labii prea mari.
Mărturia unei paciente
Elena* are 37 de ani și, în urmă
cu zece ani, a fost diagnosticată cu
nolog, dar nu am primit niciun
tratament de substituţie. Doar cal-
ciu și alte suplimente cu efect mai
tul, 10-15 minute. Pe părţile latera-
le ale baghetei respective este ceva
care stimulează ţesutul. Nu simţi

l Vaginoplastia se referă la strângerea canalului vaginal, în spe-

cial după naștere sau în cazul slăbirii musculaturii din zona pe-
rineului. Această procedură reușește o îmbunătăţire a calităţii vieţii
cancer de col uterin. Au urmat pro-
cedurile oncologice care i-au salvat
viaţa, dar care au lăsat în urmă
sexuale a pacientei și poate ajuta la rezolvarea problemelor legate de cicatrici care aveau să-i afecteze
incontinenţa urinară. feminitatea. A ajuns la clinica de
mult sau mai puţin benefic asupra
stării mele.
La nivel fizic era o senzaţie
de disconfort, o senzaţie de uscă-
ciune, de usturime. Radioterapia
căldură, arsură, nu simţi nimic. Și
nici nu are contraindicaţii, în afară
de evitarea contactului sexual pen-
tru o perioadă, evitarea tratamen-
tului cu ovule, adică lucruri firești.

l Himenoplastia este procedura ce implică restaurarea himenului

și poate fi efectuată pentru a respecta anumite tradiţii cultura-
le sau pentru a restabili integritatea himenului în caz de agresiune
chirurgie ginecologică cu un diag-
nostic pentru care o văzuseră mai
mulţi specialiști: atrofie vaginală.
deshidratează ţesuturile, le usu-
că, și sunt favorizate și infecţiile
urinare, care devin recurente. Nu
Tratamentul stimulează ţesutul și
îl regenerează. Dacă ne uităm la o
imagine care are ţesut normal la
sexuală sau alte situaţii traumatice. De fiecare dată însă primise reco- mai spun că actul sexual devine bază și deasupra atrofiat, după tra-

l Terapia-vampir sau PRP: tratamentul implică sângele recoltat

de la pacientă, din care sunt extrase trombocite, factori de creș-
tere și de rejuvenare, elemente care sunt ulterior injectate în zona in-
mandări care nu rezolvau senzaţia
de disconfort și durere, cu care se
obișnuise să trăiască. De trei ani
timă a pacientei. Efectul: crește lubrifierea locală, sensibilitatea, îm- urmează o terapie laser alternată
bunătăţește flora locală, care va ţine departe candidozele recidivante. cu terapia-vampir, cum se numește
În plus, este recomandată pacientelor cu cistite frecvente, cu senzaţie uzual intervenţia PRP (platelet-
de urinare frecventă și dureroasă, pentru o îmbunătăţire a vieţii în rich plasma), o dată la trei luni,
contextul acestei patologii. proceduri deloc accesibile financi-
aproape imposibil din cauza du-
rerii locale. Disconfortul psihic
este major, pentru că ai tot felul
de probleme care te fac să te simţi
rău și chiar să te simţi mai puţin
feminină.
La scurt timp am ajuns la atro-
fie vaginală. Am mers la mai mulţi
tament se vede cum partea de ţe-
sut atrofiat devine din ce în ce mai
mică, iar dacă repetăm procedura,
ajunge la normal. Apoi tratamen-
tul se face doar de întreţinere. Așa
funcţionează laserul.
PRP-ul se derulează astfel:
se ia sânge, se centrifughează, se

l Clitoroplastia, o procedură mai rară, vizează îmbunătăţirea

aspectului și funcţionalităţii clitorisului.
ar, dar care i-au schimbat viaţa.

*identitatea pacientei este protejată la

medici ginecologi, dar care nu au
știut să mă îndrume sau să-mi ofe-
re un tratament în afară de creme
scoate plasma și se injectează atât
extern, în zona labiilor – dacă sunt
persoane deranjate de aspect sau
solicitarea acesteia
Advertorial – Educaţie medicală continuă VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
I
II VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
GIP, hormonul incretinic dominant -
implicații în diabetul zaharat tip 2
Prof. Dr. Nicolae Hâncu,
Profesor emerit, Universitatea “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca
Ce este efectul incretinic?
Este păstrat sau redus la pacienții cu diabet zaharat tip 2?
Cercetări efectuate și publicate în anul 1964 de către Elrick și colab. au arătat că după
administrarea orală de glucoză apare o stimulare mai accentuată a eliberării de insulină
decât după administrarea glucozei pe cale intravenoasă, fenomen denumit mai târziu
”efect incretinic” și care este atribuit eliberării la nivel intestinal a doi hormoni incretinici
- gastric inhibitory polypeptide (GIP) și glucagon-like peptide-1 (GLP-1). Secreția
de hormoni incretinici este stimulată de prezența nutrienților la nivel intestinal, acești
hormoni având la rândul lor efect insulinotropic. Se cunoaște de asemenea că acțiunea
GIP este predominantă asupra efectului incretinic fiind responsabilă de aproximativ 44%
din acest efect, în timp ce stimularea directă prin glucoză corespunde la 33% din efect,
iar cea determinată de GLP-1 la 22% din efectul incretinic.
Numeroase studii au demonstrat că la pacienții cu diabet zaharat tip 2 efectul incretin-
ic este semnificativ redus sau chiar absent (figura 1) și că defectele acestui mecanism
contribuie la apariția și progresia hiperglicemiei, alături de alte defecte patogenetice.
Figura 1. Efectul incretinic la subiecții sănătoși și la persoanele cu diabet zaharat tip 2
Bibliografie selectivă: Elrick H, Stimmler L, Hlad CJ Jr, Arai Y. Plasma insulin response to oral and intravenous glucose administration. J Clin Endocrinol Metab 1964; 24: 1076–82; Nauck MA; Meier JJ. The incretin eff ect in healthy individuals and those with
type 2 diabetes: physiology, pathophysiology, and response to therapeutic interventions. Lancet Diabetes Endocrinol 2016; 4: 525–36; Calanna S, Christensen M, Holst JJ, et al. Secretion of glucose-dependent insulinotropic polypeptide in patients with type 2
diabetes: systematic review and meta-analysis of clinical studies. Diabetes Care 2013; 36: 3346–52; Calanna S, Christensen M, Holst JJ, et al. Secretion of glucagon-like peptide-1 in patients with type 2 diabetes mellitus: systematic review and meta-analyses of
clinical studies. Diabetologia 2013; 56: 965–72; Drucker, D.J., Holst, J.J. The expanding incretin universe: from basic biology to clinical translation. Diabetologia 2023; 66: 1765–1779; Christensen MB, Gasbjerg LS, Heimbürger SM, Stensen S, Vilsbøll T, Knop
FK. GIP’s involvement in the pathophysiology of type 2 diabetes. Peptide. 2020; 125: 170178; Samms RJ, Coghlan MP, Sloop KW. How may GIP enhance the therapeutic efficacy of GLP-1? Trends Endocrinol Metab. 2020;31(6):410-421; Nauck MA, Müller
TD. Incretin hormones and type 2 diabetes. Diabetologia 2023; 66,: 1780–1795.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Eli Lilly România.
PP-LD-RO-0372
Advertorial
Există un deficit de secreție al GIP și
GLP-1 la persoanele cu diabet zaharat tip 2?
Studiile inițiale, efectuate pe un număr mic de subiecți, au sugerat că la pacienții cu diabet
zaharat tip 2 ar exista o hipersecreție de GIP și o hiposecreție de GLP-1, dar cercetările
ulterioare pe un număr mai mare de subiecți, precum și meta-analizele acestor studii
demonstrează că nivelurile de GIP și GLP-1 nu sunt semnificativ diferite la persoanele
cu diabet zaharat tip 2 vs. persoanele aflate în stadiul de normoglicemie. Totuși, există
variații în răspunsul hormonilor incretinici stimulat de nutrienți și care este influențat
de factori cum ar fi hiperglucagonemia bazală sau nivelurile de acizi grași neesterificați
și care pot fi diferiți în prezența obezității sau diabetului zaharat. Pe de altă parte, deși
nivelurile de GIP și GLP-1 sunt păstrate în diabetul zaharat tip 2, efectul incretinic este
redus (figura 2).
Figura 2. ecreția de LP-1 și IP la subiecții cu diabet zaharat tip 2 este păstrată,
dar efectul incretinic este redus.
um se explică efectul incretinic redus la pacienții cu diabet
și cum poate fi ameliorat?
n diabetul zaharat tip 2 se constată absența aproape completă a răspunsului insulinotropic
la GIP, sugerându-se existența unei rezistențe la administrarea de GIP chiar și în
concentrații suprafiziologice. n același timp GLP-1 își păstrează capacitatea de stimulare
a secreției de insulină însă la un nivel redus față de subiecții fără diabet, cel mai probabil
ca și consecință a reducerii masei beta-celulare. n general reducerea efectului incretinic
este corelată cu reducerea masei beta-celulare, astfel că la o reducerea cu 75% a capacității
secretorii endogene, efectul incretinic este aproape abolit (figura 3). Intervențiile care
reduc glucotoxicitatea, cum este tratamentul intensiv cu insulină, pot restabili răspunsul
insulinosecretor la administrarea exogenă de GIP (cu restabilirea sensibilității la acesta),
precum și răspunsul la administrarea de GLP-1.
Figura . educerea efectului incretinic n paralel cu reducerea capacității insulinosecretorii
um se explică potențialele
efecte favorabile ale GIP în diabetul zaharat tip 2?
Activarea receptorilor de GIP are efecte de stimulare a secreției de insulină și a
glucagonului (dar stimularea glucagonului apare doar la niveluri scăzute de glucoză),
precum și de inhibare a apetitului prin acțiune la nivelul sistemului nervos central. De
asemenea, activitatea GIP la nivelul țesutului adipos crește sensibilitatea la insulină,
crește capacitatea de stocare a trigliceridelor la nivelul țesutului adipos cu reducerea
țesutului adipos ectopic (date din studii experimentale), cu efecte indirecte favorabile
asupra metabolismului glucozei.
Advertorial VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
III

GIP
1 din cei 2 HORMONI IMPLICAȚI
ÎN EFECTUL INCRETINIC1
Atât GIP, cât și GLP-1 sunt hormoni secretați de intestin
ca răspuns la ingestia de alimente. Aceștia sunt
responsabili pentru efectul incretinic, în care glucoza
administrată oral determină eliberarea unei cantități
mai mari de insulină comparativ cu glucoza
administrată iv, la valori similare ale glucozei serice.1

~2/3 GIP este responsabil pentru aproape două treimi din efectul incretinic la
persoanele sănătoase, contribuind la secreția de insulină mai mult decât GLP-1. 2

GIP poate contribui la menținerea valorilor

glicemice în două moduri.
Studiile preclinice au demonstrat că GIP poate
contribui la reglarea glicemiei prin efectul său asupra
GLICEMIE sensibilității la insulină.1,3
Crește secreția de insulină Îmbunătățește sensibilitatea
1 dependentă de glucoză, din
celulele beta1
2 la insulină conform datelor
preclinice4-6
Datele din ultimele cercetări arată că GIP ar putea avea efect asupra mecanismelor
asociate greutății corporale, precum ingestia alimentară și apetitul alimentar.2,3,5-10
În plus, o serie de studii genetice corelează acțiunea GIP cu metabolismul insulinei,
glicemiei, lipidelor și al greutății corporale.11-13
iv=intravenos
1. Nauck MA, et al. Lancet Diabetes Endocrinol. 2016;4(6):525-536. 2. Nauck MA, et al. Diabetes. 2019;68(5):897-900. 3. Adriaenssens AE, et
al. Cell Metab. 2019;30(5):987-996. 4. Mohammad S, et al. J Biol Chem. 2011;286(50):43062-43070. 5. Kim SJ, et al. PLoS One.
2012;7(7):e40156. 6. Finan B, et al. Trends Mol Med. 2016;22(5):359-376. 7. Gasbjerg LS, et al. Peptides. 2020;125:170183. 8. Mroz PA, et al. Mol
Metab. 2019;20:51-62. 9. Zhang Q, et al. Cell Metab. 2021;33(4):833-844. 10. NamKoong C, et al. Biochem Biophys Res Commun.
2017;490(2):247-252. 11. Saxena R, et al. Nat Genet. 2010;42(2):142-148. 12. Speliotes EK, et al. Nat Genet. 2010;42(11):937-948. 13. Bowker
N, et al. Diabetes. 2021;70(11):2706-2719.
Material destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. PP-TR-RO-0054
S.C. ELI LILLY ROMÂNIA S.R.L.
Strada Menuetului, nr. 12, Bucharest Business Park, Corp D, Etaj 2,
013713, Sector 1, București, Tel: 021-402.30.00, Fax: 021-402.30.01
IV VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
SPITALUL MUNICIPAL „DR.
POP MIRCEA” MARGHITA
(JUDEŢUL BIHOR)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord.
m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu
prevederile art. 185 din Legea nr.
95/2006, următoarele funcţii:
• șef Secţia Medicină internă;
• șef Secţia Chirurgie generală;
• șef Secţia Obstetrică-ginecolo-
gie;
• șef Secţia Pediatrie;
• șef Secţia ATI;
• șef Laborator Analize medica-
le.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionează
funcţia pentru care doresc să con-
cureze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pen-
tru calcularea punctajului pre-
văzut în Anexa la normele
menţionate;
e) declaraţie pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu a fost condamnat penal
pentru fapte ce-l fac incompatibil
cu funcţia pentru care dorește să
concureze;
f) declaraţie pe propria răspun-
dere a candidatului, din care să re-
zulte că nu se află în stare de incom-
patibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovada/adeverinţa din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat activi-
tatea sau de Colegiul Medicilor din
România;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate și
vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei,
respectiv a laboratorului;
l) cazier judiciar;
m) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150 de
lei.
La concursul pentru ocuparea
funcţiilor de șef de secţie se pot pre-
zenta medici cu o vechime de cel
puţin 5 ani în specialitatea respec-
tivă, specialitate pe care o practică
în mod curent și în care sunt confir-
maţi prin ordin al ministrului sănă-
tăţii publice (vechimea în speciali-
tate decurge de la data confirmării
și încadrării ca specialist).
La concursul pentru ocuparea
funcţiei de șef laborator analize me-
dicale se pot prezenta medici pri-
mari și/sau specialiști cu o vechime
de cel puţin 5 ani în specialitatea
medicină de laborator, specialitate
pe care o practică în mod curent și
în care sunt confirmaţi prin ordin
al ministrului sănătăţii publice (ve-
chimea în specialitate decurge de
la data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancţionate în ulti-
mii 2 ani de unităţile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, precum și cele cărora
le-a încetat contractul de adminis-
trare în condiţiile stabilite la art. 5,
lit. b), c) sau d) din Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, nu pot participa la con-
curs. În situaţia în care persoanele
sancţionate contestă conform legii
sancţiunea aplicată fie de unitatea
angajatoare, fie de Colegiul Medi-
cilor din România, interdicţia de a
participa la concurs produce efecte
de la data la care hotărârea judecă-
torească rămâne definitivă.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe:
interviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legislaţia
secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii din str. Eroi-
lor nr. 12-14, în termen de 15 zile
de la apariţia acestui anunţ, iar
concursul se organizează în termen
de minimum 30 de zile și maximum
90 de zile de la publicarea în „Viaţa
medicală”.
Tematica de concurs va fi pusă
la dispoziţie la sediul unităţii în
momentul înscrierii. Relaţii su-
plimentare se pot obţine la tel.:
0259.362.595.
SPITALUL JUDEŢEAN DE
URGENŢĂ GIURGIU
cu sediul în municipiul Giurgiu, bd.
București nr. 18, judeţul Giurgiu,
caută medici pentru linia de gar-
dă medicină de urgenţă în cadrul
Unităţii de Primiri Urgenţe a spi-
talului.
Pot efectua gărzi în cadrul UPU
următorii medici:
• medici specialiști sau primari în
specialitatea Medicină de urgenţă;
• medici rezidenţi anul IV și V în
specialitatea Medicină de urgen-
ţă, sub supravegherea unui medic
specialist sau primar specialitatea
Medicină de urgenţă;
Posturi scoase la concurs
• medici specialiști sau primari în
specialitatea Anestezie și terapie
intensivă;
• medici de Medicină generală sau
Medicină de familie cu competen-
ţă/atestat în medicină de urgenţă.
Menţionăm că se asigură
decontarea transportului.
Relaţii la telefon: 0727.535.190.
SPITALUL ORĂȘENESC BREZOI
(JUDEŢUL VÂLCEA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Le-
gii nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătăţii, cu modifi-
cările și completările ulterioare și
a Ord. m.s. nr. 284/2007, privind
aprobarea Metodologiei-cadru de
organizare și desfășurare a concur-
surilor/ examenelor pentru ocupa-
rea funcţiilor specifice comitetului
director din spitalele publice, modi-
ficat cu Ord. m.s. nr. 954/2017, pen-
tru ocuparea postului de director
medical.
La concurs/examen se pot în-
scrie candidaţii care îndeplinesc,
cumulativ, criteriile generale și
specifice:
Criterii generale:
– au domiciliul stabil în Româ-
nia;
– nu au fost condamnaţi defini-
tiv pentru săvârșirea unei infracţi-
uni contra umanităţii, contra statu-
lui ori contra autorităţii, de serviciu
sau în legătură cu serviciul, care
împiedică înfăptuirea justiţiei, de
fals ori a unor fapte de corupţie
sau a unei infracţiuni săvârșite cu
intenţie, care i-ar face incompati-
bili cu exercitarea funcţiei, cu ex-
cepţia situaţiei în care a intervenit
reabilitarea;
– au o stare de sănătate co-
respunzătoare postului pentru
care candidează, atestată pe baza
adeverinţei medicale eliberate de
medicul de familie sau de unităţile
sanitare abilitate;
– nu au vârsta de pensionare,
conform prevederilor legale în
vigoare.
Criterii specifice:
– sunt absolvenţi de învăţământ
universitar de lungă durată, cu di-
plomă de licenţă sau echivalentă în
domeniul medicină, specializarea
medicină;
– sunt confirmaţi cel puţin medic
specialist;
– au minimum 5 ani vechime în spe-
cialitatea respectivă.
Concursul/examenul cu-
prinde următoarele probe de
evaluare:
a) test-grilă/lucrare scrisă de
verificare a cunoștinţelor din legis-
laţia specifică postului;
b) susţinerea proiectului de spe-
cialitate pe o temă din domeniul de
activitate al postului;
c) interviul de selecţie.
Calendarul de desfășurare a
concursului:
– depunerea dosarului de înscriere:
20.11.2023, ora 15:00;
– test-grilă/lucrare scrisă de veri-
ficare a cunoștinţelor: 28.11.2023,
ora 10:00;
– susţinerea proiectului de speciali-
tate: 04.12.2023, ora 9:30;
– interviul de selecţie: 04.12.2023.
Concursul se desfășoară la se-
diul spitalului, str. Fabricii nr. 2,
Brezoi, jud. Vâlcea.
Actele necesare pentru dosarul
de concurs, bibliografia, tematica,
temele pentru proiectul de specia-
litate se vor afișa la avizierul și pe
site-ul spitalului.
Relaţii suplimentare pri-
vind organizarea și desfășura-
rea concursului se pot obţine la
secretarul comisiei de concurs
Postea Livia, sau la tel.:
0250.778.230, int. 108.

Telemedicină 100% Pășește cu încredere în mediul virtual !

Telemedicina nu înlocuiește actul medical, ci îl completează.
O aplicație de telemedicină pentru orice specialitate,
ideală în gestionarea bolnavilor cronici!

Oriunde, oricând!

CABINETE/CLINICI MEDICALE VIRTUALE

SOLO TEAM BUSINESS

ABONAMENTE LUNARE 1 Medic 3+ Medici 12+ Medici
249 RON 599 RON 1749 RON
Fără comisioane din valoarea consultațiilor!

TIMP
VIZIBILITATE
- o planificare eficientă a agendei si a pacienților
- un portal cu numele tău: https://DrPrenumeNume.dr-online.ro
PARTENER
PERSONALIZARE - profil, logo, program, durată și valoare consultații
ACCESABILITATE - programări în cabinet, consultații text sau video
EFICIENȚĂ - emiterea de documente medicale: rețete, trimiteri, scrisori www.diviziapentrumedici.ro
EFICACITATE - mai multă medicina , mai puțină birocrație
MONETIZARE - facturare/încasare automată, integrată, credite pacienți
MARKETING - integrarea conturilor de social media:
FaceBook, Twitter, Instagram, YuoTube
PROMOVARE - blog, testimoniale, optimizare SEO, asistent AI www.dr-online.ro
INTEGRĂRI - dispozitive medicale contact@dr-online.ro
DISPONIBILITATE - Româna, Engleza, Franceza, Italiana, Spaniola, Maghiară 0767260133
Special
poate au avut o intervenţie chirur-
gicală în urma căreia au rămas cu
cicatrici pe care vor să le vindece
–, dar și intern. Asta înseamnă că
se injectează în pereţii vaginali,
în zona operaţiei – în cazul meu în
partea de bont vaginal, acolo unde
am fost tăiată efectiv și unde rămâ-
ne cicatrice. Fiind produs din pro-
priul corp, organismul îl recunoaș-
te rapid, nu îl respinge, nu există
reacţii adverse și regenerează
ţesuturile.
Eu repet aceste proceduri la
trei luni, chiar dacă nu este un tra-
tament foarte accesibil financiar.
Aș putea face mai rar, dar cazul
meu este unul extrem, de atrofie
vaginală severă. Pentru o femeie
cu o atrofie cauzată de vârstă, de
menopauză, de viaţa obișnuită,
nu este necesar să facă atât de
des. Eu am fost foarte, foarte
rău, iar acum sunt foarte,
foarte bine și nu vreau să
pierd efectele. Este o stare
de bine care vreau să fie o
stare continuă.
Acest tratament mi-a
schimbat viaţa în bine. Încă
nu pot să spun că am o via-
ţă normală, pentru că nu știu
cum ar fi fost normalul meu la
40 de ani fără această operaţie și
fără aceste tratamente. Dar mă
simt foarte bine. Diferenţa este
incomensurabilă.”
Când nu este recomandată
chirurgia estetică
ginecologică
Ca orice alt tip de procedură
chirurgicală, estetica ginecologică
implică riscuri și vine cu o serie de
recomandări foarte ferme din par-
tea specialiștilor, cu atât mai mult
în era în care botoxul și augmenta-
rea mamară au devenit intervenţii
frecvente și acceptate fără multe
rezerve la nivel social. În urmă cu
zece ani, procedurile chirurgicale
ginecologice se aflau în zona extra-
ordinarului, acum însă au devenit
mai accesibile și mai acceptabile.
„Dacă pacienta vrea să facă
aceste intervenţii strict pentru
ea, vrea ea să se simtă mai bine
când se uită în oglindă, când mer-
ge pe bicicletă, când merge la
plajă sau vrea ea să se simtă mai
bine în timpul contactului de cu-
plu, o încurajez să facem aceste
proceduri. Dacă înţeleg că vrea
să facă acest lucru pentru parte-
ner, îi recomand să mai reflecte-
ze. S-au făcut mai multe studii pe
această temă, iar bărbaţii, dar și
femeile au fost întrebaţi ce notă
ar da zonei intime a femeii. S-a
observat că domnii sunt mult mai
generoși în note decât doamne-
le. Așadar, rareori bărbatul este
cu adevărat influenţat de acest
CaressFlow - Tratament de oxigenare vulvo-vaginală
aspect în viaţa de cuplu. Mai de-
grabă, de cum se înţeleg ei doi,
de câtă susţinere primește de la
partenera sa, mai mult decât de
zona intimă. Sigur că, și pentru
femei, aceste detalii au devenit
importante odată cu scăderea
în dimensiune a costumului de
baie, odată cu apariţia nudurilor
în filme; femeile au început să se
uite la alte femei și să-și dorească
și ele să arate la fel. Dar, așa cum
fiecare dintre noi are nasul dife-
rit sau părul diferit, la fel și zona
intimă este diferită. Aceasta din
urmă ţine de preferinţa fiecăreia
și nu există un standard de fru-
museţe în acest sens”, avertizează
dr. Diana Mihai.Astfel, este esenţi-
al ca pacienta să facă alegerea unei
intervenţii invazive pentru ea în-
săși, pentru confortul propriu,
nu pentru altcineva. Dacă există
presiuni externe sau încercări de
a salva o relaţie prin intermediul
intervenţiilor estetice genitale, re-
comandarea specialistului merge
mai degrabă către un psiholog și
către psihoterapie.
De asemenea, aceste proceduri
nu se realizează în cazul infecţii-
lor genitale sau urinare active.
Înainte de a lua în conside-
rare o intervenţie estetică
genitală, se recomandă o
serie de analize. Acestea
includ test Papanicolau,
testarea pentru HPV,
examenul de cultură a
secreţiei vaginale, suma-
rul de urină și urocultura.
Dacă se observă leziuni
active la nivelul colului
uterin, vaginului sau vulvei,
Tratament PRP
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
9
Dr. Diana Mihai este medic primar Obstetrică-Ginecologie, specia-
’’
lizată în infertilitate, estetică ginecologică, medicină regenerativă și
pionieră în ginecologia estetică în România. Este membră fondatoare
și președintă a Societăţii Române de Estetică Ginecologică și vice-
președintă a Asociaţiei Internaţionale a Celulelor Stem și Medicină
Regenerativă (IASRM). Este
primul medic din România
care a folosit și care studiază Așa cum
laserul CO2 - Deka Monalisa fiecare dintre
Touch, trainer naţional în teh- noi are nasul
nica PRP, folosește și studiază diferit sau părul
HIFEM (EMSELLA) pentru
diferit, la fel și zona
tratamentul incontinenţei uri-
nare, tulburări de statică pelvi-
intimă este diferită;
nă și laxitate vaginală. Totoda- (…) nu există un
tă, este membră în Societatea standard de frumuseţe
Europeană de Menopauză și în acest sens.
Andropauză (EMAS). (Dr. Diana Mihai)
drumul pacientei va trece mai în- funcţionalităţii organismului în
tâi pe la un specialist ginecolog, zona intimă.
pentru a trata problema medicală, Cu toate acestea, decizia alege-
și abia ulterior se iau în considera- rii acestor intervenţii trebuie să fie
re procedurile estetice. una informată și validată cu speci-
Chirurgia estetică ginecolo- aliști, de la psiholog, la ginecolog
gică poate avea un efect transfor- și chirurg, cu scopul de a reda si-
mator radical asupra mulţumirii guranţa și încrederea de sine, plă-
de sine, plăcerii și bucuriei de fi- cerea și viaţa în acord cu propriul
ecare zi, dincolo de restaurarea trup.
Procedura
Laser CO2
Monalisa
Touch 2
10 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45 Advertorial

Săptămâna Europeană a Fertilităţii,

6-12 noiembrie 2023

Strategii
individuale în
infertilitate
Săptămâna Europeană a Fertilităţii (EFW), înfiinţată în 2016, se desfășoară anual în prima săptămână (completă) din noiembrie.
EFW își propune atât să crească gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la infertilitate, cât și să transmită problemele cu care
se confruntă persoanele cu infertilitate.
Anul acesta, EFW are ca motto „Minds matter” și își propune să abordeze importanţa suportului psihologic la persoanele afectate de
infertilitate.

Infertilitatea reprezintă inca-
pacitatea biologică a unui cuplu
de a procrea. Este o problemă de
sănătate publică, afectând global
unul din șase cupluri, iar inciden-
ţa este în continuă creștere, având
un puternic impact psihic, social și
financiar.
În absenţa unei cauze cunoscu-
te, evaluarea cuplului infertil tre-
buie să fie iniţiată după 12 luni de
contacte sexuale neprotejate, dacă
partenera are sub 35 de ani, sau
după 6 luni, dacă vârsta partenerei
este peste 35 de ani. Investigarea
cuplului trebuie să fie una sistemi-
că, multidisciplinară alcătuită din:
specialist în infertilitate, endocri-
nolog, uro-androlog, genetician.
Conform Organizaţiei Mondia-
le a Sănătăţii (OMS), infertilitatea
reprezintă lipsa apariţiei sarcinii
după un an de contacte sexuale ne-
protejate, la o femeie sub 35 de ani,
sau după 6 luni, la o femeie peste
35 de ani.
Definiţia infertilităţii este
adaptată vârstei partenerei – cel
mai important parametru, care
influenţează în mod direct atât
rezerva ovariană, cât și calitatea
ovocitelor.
Repartiţia pe sexe a cauzelor
infertilităţii este următoarea:
– 20-35% dintre cauzele de inferti-
litate sunt de cauză feminină;
– 25-40% dintre cauze sunt atribui-
te factorului masculin;
– 20-45% sunt cauze mixte;
– 10-20% infertilitate necunoscută.
Evaluarea cuplului infertil tre-
buie să fie una sistemică, detaliată,
cu un raport bun cost-eficienţă.
Este important ca partenerii să
fie îndrumaţi către un centru de
infertilitate pentru a nu se pierde
timp preţios.
Evaluarea partenerei înce-
pe cu măsurarea rezervei ova-
riene – reprezintă capacitatea
ovarului de a produce ovocite.
Rezerva ovariană are variabilita-
te individuală, fiecare femeie se
naște cu un număr finit de ovoci-
te (500.000-1.000.000) din care
se pierde în fiecare lună o mică
proporţie, prin ovulaţie și prin
procesul de atrezie foliculară fizi-
ologică. Rezerva ovariană se core-
lează invers proporţional cu vârsta
partenerei și scade accelerat după
vârsta de 35 de ani.
Infertilitatea masculină este
de cauză heterogenă, cel mai frec-
vent fiind determinată de tulbu-
rări de spermatogeneză. Etiologia
afectării spermatice poate avea loc
la nivel pre-testicular, post-testicu-
lar sau la nivel testicular.
Recomandăm ca atunci când
un cuplu care își dorește obţinerea
unei sarcinii și vârsta partenerei
este peste 35 de ani, să consulte
specialistul în infertilitate de la în-
ceput, pentru a face investigaţiile
specifice și pentru evaluarea po-
tenţialului fertil.
La pacientele de peste 40 de
ani, fertilizarea in vitro este o pro-
vocare, din păcate, din pricina vâr-
stei. Rata de sarcină este scăzută,
doar unul din zece ovocite putând
duce la obţinerea sarcinii, ceea ce
implică necesitatea repetării pro-
cedurii. De multe ori, tehnologia
folosită în laborator și testarea
genetică a embrionilor ne arată că
această categorie de paciente ob-
ţine o rată mai mare de embrioni
aneuploizi.
Medicina modernă a dezvoltat
soluţii pentru obţinerea sarcinii
chiar și la vârstă maternă avansa-
tă. Pentru partenerele care depă-
șesc vârsta de 42 de ani, singura
variantă recomandată și cu șanse
mari de reușită este reprezenta-
tă de folosirea gameţilor donaţi.
Aceasta este singura soluţie de ob-
ţinere a sarcinii și pentru pacien-
tele diagnosticate cu menopauză
instalată precoce. Fenomenele de
epigenetică transmise de mamă
influenţează genetica viitorului
copil, activând sau inactivând
comportamentele genetice.
Este important să consiliem
cuplul cu privire la stilul de viaţă
și evaluarea factorilor care expun
fertilitatea la risc (mișcare, numă-
rul de ore de somn, renunţarea la
fumat și adoptarea unei alimen-
taţii cu efect antiinflamator), re-
nunţarea la folosirea disruptorilor
hormonali (parfumuri, odorizan-
te, detergenţi parfumaţi) – care se
leagă de receptorii hormonali și
produc dezechilibre.
Medicina modernă a găsit solu-
ţii și pentru femeile care își doresc
amânarea concepţiei și care își pot
prezerva fertilitatea prin criopre-
zervarea de ovocite (atunci când
nu există partener) sau de em-
brioni (în care există un partener
stabil). Pentru femeia modernă
este importantă alegerea momen-
tului și planificarea unei sarcini la
momentul oportun.
Procesul de fertilizare in vitro
nu scade rezerva ovariană și nu ac-
celerează instalarea menopauzei,
foliculii antrali recrutaţi în timpul
procesului de fertilizare in vitro
s-ar fi pierdut oricum, prin proce-
sul de atrezie lunară fiziologică. De
asemenea, toate studiile extensive
în domeniu arată că fertilizare in
vitro nu se asociază cu creșterea
riscului pentru dezvoltarea unei
boli neoplazice.
Dr. Ioana Iordache,
medic specialist
Obstetrică-Ginecologie
Referinţe:
https://fertilityeurope.eu/european-fertility-
week/ ; World Health Organization (WHO).
International Classification of Diseases,
11th Revision (ICD-11) Geneva: WHO 2018;
http://www.members.groupposeidon.com/
Calculator

Articol realizat cu sprijinul Merck Romania

Compania Merck este lider mondial pe
piaţa tratamentelor de fertilitate și singura
care oferă versiuni recombinante ale celor
trei hormoni naturali necesari pentru
tratarea infertilităţii. De asemenea, are
și un portofoliu complet de tratamente
de fertilitate necesare în fiecare etapă a
ciclului reproducător. În acest fel, dorim
să ajutăm cuplurile să-și realizeze visul de
a avea un copil. Bazându-ne pe expertiza
noastră în fertilitate, care datează din
1906, am generat continuu inovaţii în
domeniul fertilităţii. Acum 20 de ani, am
reușit să aducem pe piaţă primul produs
de uz uman recombinant din lume pentru
tratarea infertilităţii. Și dedicarea noastră
pentru cercetare și dezvoltare nu s-a oprit
niciodată.
În România, Merck este lider de piaţă
în tratamentele de fertilitate. Cu
portofoliul nostru larg de medicamente și
dispozitive de tratament, ne propunem să
contribuim la îmbunătăţirea rezultatelor
tratamentului care ajută cuplurile să-și
îndeplinească visul de a deveni părinţi.
În eforturile noastre de a îmbunătăţi
rezultatele tratamentului de fertilitate
pentru cupluri, am colaborat cu societăţile
știinţifice românești și cu centrele de FIV
din ţară. Recunoaștem faptul că parcursul
tratării infertilităţii prezintă provocări
pentru pacienţi, dar scopul nostru este
tocmai acela de a facilita o experienţă mai
lină pentru ei.
Merck a finanţat primul studiu privind
infertilitatea din România, realizat în
2018, și și-a continuat sprijinul și pentru
a doua ediţie a acestuia (2023). Pot
împărtăși faptul că rezultatele ultimului
studiu au arătat că 17,1% din populaţia
fertilă din România, inclusă în studiu, a
experimentat sau se confruntă în prezent
cu probleme de infertilitate. Este crucial
să subliniem faptul că infertilitatea este
o provocare care afectează atât femeile,
cât și bărbaţii. Prin urmare, este esenţial
să creștem gradul de conștientizare,
să demontăm concepţiile greșite și să
încurajăm populaţia să solicite asistenţă
specializată într-un stadiu cât mai precoce.
Procedând astfel, pot spori șansele de a-și
atinge visul de a avea un copil. În timpul
Săptămânii Europene a Fertilităţii, este
esenţial să se recunoască faptul că fiecare
ciclu de tratament reprezintă o călătorie
care cuprinde inovaţii continue menite să
optimizeze șansele de concepţie. Aceasta
implică eforturile dedicate ale clinicienilor
din prima linie, ale echipelor de cercetare
și ale companiilor farmaceutice care
dezvoltă noi terapii și tehnologii de
fertilitate. În calitate de lider al industriei,
avem responsabilitatea de a ne împărtăși
expertiza, de a ne asculta în mod activ
clienţii și de a colabora cu factorii
importanţi din domeniul fertilităţii pentru
a avea un impact pozitiv asupra vieţii
pacienţilor noștri, făcând tot posibilul
pentru a găsi soluţii de rezolvare.
Să continuăm să creștem conștientizarea
cu privire la problemele de fertilitate,
nu doar în această săptămână, ci pe
tot parcursul anului. Procedând astfel,
Dr. Oussama Jabri,
putem oferi sprijin mai multor cupluri în General Manager Healthcare Romania
îndeplinirea visului lor de a deveni părinţi. Managing Director Merck Romania SRL
Advertorial
Redefinirea protecţiei
împotriva gripei:
viitorul
vaccinurilor
gripale și
importanţa
protecţiei
dincolo de
gripă
Cu o echipă dedicată și
perspective ambiţioase
pentru viitor, Sanofi aduce
contribuţii semnificative
la sănătatea globală prin
furnizarea de soluţii
avansate pentru prevenirea
și tratamentul, printre
altele, și a infecţiilor virale.
Compania rămâne angajată
în misiunea sa de a proteja
populaţia globală împotriva
gripei și complicaţiilor
acesteia, urmărind să
definească noi standarde în
protecţia împotriva gripei,
prin furnizarea de
vaccinuri „First-in-Class,
Best-in-Class”.
l Care sunt priorităţile glo-
bale ale Sanofi în ceea ce
privește dezvoltarea vaccinuri-
lor, în special a celor împotriva
gripei?
Avem o abordare globală atunci
când vine vorba de dezvoltarea
vaccinurilor. Din datele pe care le
avem, peste jumătate de miliard de
persoane din întreaga lume se vac-
cinează anual cu un vaccin Sanofi.
Prioritatea noastră principală este
să oferim o protecţie cât mai efici-
entă și să contribuim la reducerea
presiunii asupra sistemelor de
sănătate, prin evitarea unor boli
grave sau complicaţii ce pot duce
la spitalizare, de la infecţiile cu vi-
rusul sinciţial respirator la gripă,
meningită, hepatita A și B și multe
altele. Specific pentru vaccinurile
gripale, ne concentrăm pe stabili-
rea unui nou standard în evalua-
rea eficacităţii acestora. Standard
care să vizeze nu doar protecţia
împotriva infecţiei iniţiale cu vi-
rusul gripal ci, mai important, și
protecţia dincolo de gripă, împo-
triva complicaţiilor cu potenţial
devastator ale acesteia. Am făcut
deja pași importanţi în această di-
recţie cu ajutorul vaccinul nostru
gripal cu doză mare de antigene,
Efluelda®, un vaccin pe care îl
considerăm „First-in-Class, Best-
in-Class”. Acesta este un vaccin
gripal îmbunătăţit care include
o concentraţie de patru ori mai
mare de antigene (1) comparativ
cu vaccinul gripal cu doză stan-
dard de antigene (2). Este creat
special pentru adulţii cu vârsta
peste 60 de ani. Începând cu luna
octombrie, vaccinul este dispo-
nibil și pentru pacienţii români,
putând fi prescris și adminis-
trat gratuit persoanelor cu vâr-
sta de peste 65 ani și cu două boli
cronice asociate.
l l
De ce ar trebui să ne în-
grijoreze gripa? Cum
se aliniază Sanofi cu aceas-
tă preocupare în contextul
actual?
În lumina pandemiei de
COVID-19, ne confruntăm cu o
schimbare semnificativă în per-
cepţia riscului asociat infecţiilor
virale și complicaţiilor generate
de acestea. Datele arată că gripa
Interviu cu
dr. Eduard
Prisăcariu,
Country
Medical
Lead Sanofi
Romania,
Medical
Head South
Europe
poate duce la complicaţii severe
pentru diferite categorii de per-
soane. Adulţii de peste 40 de ani,
chiar și fără istoric de boli car-
diovasculare, au un risc de opt
ori mai mare de a avea primul
accident vascular cerebral după
o infecţie gripală (3), în timp ce
gripa crește riscul de pneumonie
de opt ori la copiii sub 14 ani (4).
Vârstnicii sunt cei mai afectaţi
de formele severe de gripă, din
cauza imunosenescenţei și a co-
morbidităţilor asociate vârstei.
Unul din trei vârstnici internaţi
cu gripă dezvoltă pneumonie (5).
Și pacienţii cu diabet zaharat au
un risc de șase ori mai mare de a
fi internaţi în cazul contractării
gripei (6). Așadar, este foarte im-
portant ca oamenii să înţeleagă că
gripa rămâne o ameninţare reală,
și dezvoltarea de vaccinuri efici-
ente pentru protecţia împotriva
acesteia nu este doar o prioritate,
ci și o misiune pentru companii
precum Sanofi.
l Cum demonstrează vaccinul
cu doză mare de antigene
protecţia dincolo de gripă și care
sunt rezultatele studiilor realiza-
te de Sanofi în această privinţă?
Într-un studiu clinic randomizat,
vaccinul gripal Sanofi cu doză
mare de antigene s-a dovedit a fi
cu 24,2% mai eficient în protejarea
persoanelor vârstnice de infecţia
gripală, comparativ cu vaccinul cu
doză standard de antigene (7). De
asemenea, acesta este asociat cu
o rată de spitalizare pentru gripă
și pneumonie cu 64,4% mai mică
comparativ cu vaccinul gripal cu
doză standard (8). Mai mult, în-
tr-o metaanaliză a 12 sezoane gri-
pale, care a implicat 45 de milioa-
ne de vârstnici, s-a dovedit că, în
comparaţie cu vaccinul gripal
cu doză standard de antigene,
vaccinul gripal Sanofi cu doză
mare de antigene are beneficii
suplimentare dincolo de preveni-
rea gripei. El reduce complicaţiile
severe legate de gripă, cum ar fi
spitalizări cauzate de pneumonii,
spitalizările cauzate de boli car-
diovasculare sau chiar spitalizări
în orice cauză (9).
Dovezile de înaltă calitate și efi-
cacitatea superioară a Efluelda®
au fost recunoscute în mai multe
zone geografice, de către diverse
autorităţi sanitare internaţiona-
le, precum ECDC, CDC, STIKO
(Germania) sau NACI (Canada).
Toate analizele GRADE publica-
te de instituţii independente din
domeniul sănătăţii recunosc cel
mai ridicat nivel de dovezi pentru
vaccinul gripal cu doză mare de
antigene. Efluelda® a primit apro-
barea de la agenţiile pentru medi-
camente din Europa în 2020. Este
deja disponibil în multe ţări euro-
pene, inclusiv Franţa, Germania,
Spania, Italia, Portugalia.
Cum vor arăta vaccinurile
gripale în viitor și care sunt
provocările în această direcţie?
Când privim spre viitor, este ușor
să fim atrași de promisiunile teh-
nologiei, dar, pentru noi, vaccinul
gripal nu este o poveste despre teh-
nologie. Mai degrabă, este despre
prevenirea unor afecţiuni grave
în cazul pacienţilor vulnerabili,
indiferent de modelul vaccinului.
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
11
Suntem în căutarea unor soluţii
noi și îmbunătăţite pentru a asigu-
ra cea mai bună protecţie posibilă
dincolo de gripă. Investim în con-
tinuare în tehnologiile de ARNm
pentru viitoarele vaccinuri, dar
avem în vedere trei direcţii majo-
re: îmbunătăţirea imunogenicită-
ţii, reducerea reacţiilor adverse
pentru a face vaccinurile ARNm
mai tolerabile și asigurarea unei
administrări ușoare și termostabi-
le. Prin aceste eforturi, ne propu-
nem să egalăm standardul actual
al vaccinului cu doză mare și să
oferim cea mai bună protecţie din-
colo de gripă cu vaccinurile ARNm
ale viitorului.
Referinţe:
1. Efluelda Rezumatul Caracteristicilor
Produsului Data revizuirii textului: August
2023
2. VaxigripTetra Rezumatul
Caracteristicilor Produsului Data revizuirii
textului: Iulie 2023
3. Warren-Gash, C. et al. Eur. Respir. J. 51(3).
pii: 1701794 (2018)
4. Kubale J, et al. Clin Infect Dis. 2021 Dec
6;73(11):e4288-e4295
5. Goodwin, K., Viboud, C., & Simonsen,
L (2006). Antibody response to influenza
vaccination in the elderly: A quantitative
review. Vaccine.2006.24(8):1159–1169.
Available at: https://doi.org/10.1016/j.
vaccine.2005.08.105
6. Bouter KP, et al. Diabetes Res Clin Pract.
12:61-8 (1991)
7. DiazGranados CA et al. 2015
Vaccine;33(36):4565-4571; DOI: 10.1016/j.
vaccine.2015.07.003
8. Johansen ND, et al. NEJM Evidence.
2023; DOI: 10.1056/EVIDoa2200206
9. Lee JKH, et al. Vaccine: X. 2023;
14:100327; DOI: www.sciencedirect.com/
science/article/pii/S2590136223000682
12 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
SPITALUL „PROF. DR. EDUARD
APETREI” BUHUȘI (JUDEŢUL
BACĂU)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p.
nr. 1.406/2006 și Legea nr. 95/2006, urmă-
toarele funcţii:
• medic șef Secţia Medicină internă;
• medic șef Secţia Chirurgie generală;
• medic șef Secţia Boli infecţioase;
• medic șef Secţia Psihiatrie cronici.
La concursul sau examenul pentru
ocuparea funcţiilor de șef de secţie, se pot
prezenta medici specialiști sau primari,
cu o vechime de cel puţin 5 ani în specia-
litatea respectivă, specialitate pe care o
practică în mod curent și în care sunt con-
firmaţi prin ordin al ministrului sănătăţii
publice (vechimea în specialitate decur-
ge de la data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii 2
ani de unităţile la care au fost angajate
sau de Colegiul Medicilor din România,
precum și cele cărora le-a încetat contrac-
tul de administrare în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) nu pot participa
la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susţinerea
proiectului de management (probă elimi-
natorie); probă scrisă – constă în alegerea
prin tragere la sorţi a 10 titluri din temati-
ca anunţată, din care comisia va formula
10 subiecte din legislaţia sanitară (probă
eliminatorie); proba clinică sau proba
practică pentru medici se susţine în faţa
comisiei de examinare pe baza metodolo-
giei stabilite pentru obţinerea titlului de
medic specialist.
Proba scrisă a concursului se susţine
după subiecte din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănătăţii, cu
modificările și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
La punctajele obţinute în urma pro-
movării probelor prevăzute mai sus, se va
adăuga un punctaj rezultat din analiza și
evaluarea actitivităţii profesionale și ști-
inţifice, pe baza documentelor depuse de
candidaţi la dosar, conform prevederilor
Anexei la prezentele norme.
Dosarul de înscriere la concurs va cu-
prinde următoarele acte:
a) cerere pentru înscrierea la concurs
în care se menţionează funcţia pentru care
dorește să concureze;
b) copie xerox a diplomei de studii;
c) adeverinţa din care să reiasă confir-
marea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa la prezen-
tele norme;
e) declaraţie pe propria răspundere că
nu a fost condamnat penal pentru fapte
care îl fac incompatibil cu funcţia pentru
ocuparea căreia dorește să concureze;
f) declaraţie pe propria răspundere că
nu se află în stare de incompatibilitate;
g) certificat privind starea de sănătate;
h) dovada/adeverinţa din care să rezul-
te că în ultimii 2 ani nu a fost sancţionat de
conducerea unităţilor în care a activat sau
de către Colegiul Medicilor din România;
i) copie xerox a autorizaţiei de liberă
practică sau certificatul de membru al Co-
legiului Medicilor din România, vizat pe
anul în curs;
j) copia carnetului de muncă sau,
după caz, o adeverinţă care să ateste
SC Routine Med SRL,
centru medical multifuncţional (inclusiv cu spitalizare de zi) din Tulcea,
angajează:
– medic specialist Oftalmologie;
– medic specialist Cardiologie;
– medic specialist Diabet zaharat, Nutriţie și Boli Metabolice;
– medic specialist Psihiatrie.
Informaţii la telefon 0728.202.508.
confirmarea în specialitate și vechimea în
specialitate și în muncă;
k) un proiect de management privind
evoluţia viitoare a secţiei;
l) chitanţă de plată a taxei de concurs
de 150 de lei.
Persoanele care vor ocupa funcţia de
medic șef secţie sau șef laborator, sub
sancţiunea revocării din funcţie, au obli-
gaţia ca, în termen de 2 ani de la data ocu-
pării funcţiei și ulterior la fiecare 2 ani, să
facă dovada absolvirii unuia dintre cursu-
rile de perfecţionare de scurtă durată în
management sanitar, avizate de Ministe-
rul Sănătăţii în baza criteriilor de calitate
stabilite prin ordin al ministrului sănătă-
ţii, cu excepţia medicilor specialiști sau
primari în specialitatea sănătate publică și
management sau care au absolvit un mas-
terat sau doctorat în management sanitar
sau managementul serviciilor de sănătate,
organizat într-o instituţie de învăţământ
superior acreditată.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei”
Buhuși, în termen de 15 zile de la apariţia
acestui anunţ, iar concursul se organizea-
ză în termen de minimum 30 de zile de la
publicarea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot obţine la
Biroul RUNOS, tel.: 0234.262.220, int.
106, sau 0746.356.776.
SPITALUL DE OBSTETRICĂ-
GINECOLOGIE BUFTEA
(JUDEŢUL ILFOV)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile Ord. m.s.p.
nr. 1.406/2006, coroborat cu prevederile
art. 185 din Legea nr. 95/2006, republica-
tă, cu modificările și completările ulteri-
oare, următoarea funcţie:
• medic șef Laborator Radiologie și
imagistică medicală.
Înscrierile la concurs se fac în termen
de 15 zile de la apariţia acestui anunţ, la
sediul spitalului din orașul Buftea, str. Stu-
dioului nr. 5, jud. Ilfov – Biroul RUNOS.
Dosarul de înscriere la concurs va cu-
prinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionează func-
ţia pentru care dorește să candideze;
b) copie xerox de pe diploma de studii;
c) adeverinţă din care să reiasă confir-
marea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru calcularea
punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 la nor-
mele menţionate;
e) declaraţie pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu a
fost condamnat penal pentru fapte ce-l
fac incompatibil cu funcţia pentru care
dorește să concureze;
f) declaraţie pe propria răspundere a
candidatului, din care să rezulte că nu se
află în stare de incompatibilitate;
g) certificat privind starea de sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care să rezul-
te că în ultimii 2 ani nu a fost sancţionat
de conducerea unităţilor în care și-a desfă-
șurat activitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
h1) în situaţia în care persoana a fost
sancţionată și a contestat conform legii
sancţiunea aplicată fie de unitatea angaja-
toare, fie de Colegiul Medicilor din Româ-
nia, un document, certificat de grefă, emis
de instanţa judecătorească competentă, din
care să reiasă existenţa pe rolul instanţei a
unui litigiu cu privire la sancţiunea aplicată;
Posturi scoase la concurs
i) copie xerox a autorizaţiei de liberă
practică sau a certificatului de membru al
Colegiului Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă sau,
după caz, o adeverinţă care să ateste con-
firmarea în specialitate și vechimea în
specialitate;
k) un proiect de management privind
evoluţia viitoare a laboratorului;
l) chitanţă de plată a taxei de concurs;
m) cazier judiciar și certificat (adeve-
rinţă) de integritate comportamentală (se
ridică de la cazier).
Taxa de concurs este de 150 de lei și se
va achita la casieria unităţii.
Documentele depuse în copie la dosa-
rul de înscriere vor fi însoţite de documen-
tele originale pentru conformitate.
La concurs se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puţin 5 ani în specialitatea
postului, specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confirmaţi prin
ordin al MS (vechimea în specialitate de-
curge de la data confirmării și încadrării
ca specialist).
Persoanele sancţionate în ultimii 2 ani
de unităţile la care au fost angajate sau
de Colegiul Medicilor din România, pre-
cum și cele cărora le-a încetat contractul
de administrare în condiţiile stabilite la
art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006, sau cele care au împlinit vâr-
sta de pensionare conform legii, nu pot
participa la concurs.
Concursul sau examenul va consta în
următoarele probe: interviu – susţinerea
proiectului de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se susţine
după subiecte din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănătăţii, cu
modificările și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practică se sus-
ţine pe baza metodologiei stabilite pentru
obţinerea titlului de medic specialist.
Concursul se organizează în termen
de minimum 30 de zile și maximum 90 de
zile de la publicarea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot obţi-
ne pe site-ul: spitalbuftea.ro, secţiunea
PROMO
„anunturi” și la tel.: 021.351.52.95;
0723.851.811; 0730.073.443.
INSTITUTUL NAŢIONAL DE
RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ
ȘI BALNEOCLIMATOLOGIE,
cu sediul în București,
strada Sf. Dumitru nr. 2,
organizează examen de promovare în
grad știinţific în post de pe gradul de
cercetător știinţific gradul II
în cadrul Laboratorului de Studii
Hidrogeologice, Balneotehnice și
Balneoclimatice a Factorilor Terapeutici
Naturali; pentru ocuparea următo-
rului post în cadrul Laboratorului de
Studii Hidrogeologice, Balneotehnice și
Balneoclimatice a Factorilor Terapeutici
Naturali:
• 1 post de cercetător știinţific gradul I
în domeniul medicină dentară – speciali-
tatea stomatologie generală.
Concursul se va desfășura conform Le-
gii nr . 319/2003 privind Statutul persona-
lului de cercetare-dezvoltare (cu modifică-
rile și completările ulterioare) și conform
Ordinului nr. 6.129/2016 – Art. 1, Anexa 22
și Art. 3, pct. (3) – privind aprobarea stan-
dardelor minimale pentru titluri didactice
din învăţământul superior și a gradelor
profesionale din cercetare-dezvoltare
(cu modificările și completările ulterioa-
re), în data de 14 decembrie 2023, la se-
diul Institutului Naţional de Recuperare,
Medicină Fizică și Balneoclimatologie,
București.
Dosarul pentru examen se depune
în 30 zile lucrătoare, la Compartimen-
tul Resurse Umane al Institutului Naţi-
onal de Recuperare, Medicină Fizică și
Balneoclimatologie, București.
Metodologia de concurs se poa-
te consulta pe site-ul I.N.R.M.F.B.:
h tt p s : //w w w. i n r m f b . r o /w p - c o n t e n t /
uploads/2023/10/INRMFB-metodologie-
concurs-CS-1-SI-CS-II.pdf
Informaţii suplimentare se pot obţi-
ne de la Compartimentul Resurse Umane
al Institutului Naţional de Recuperare,
Medicină Fizică și Balneoclimatologie,
București.
Eveniment
Bucuria revederii
colegiale a promoţiei
105 a Facultăţii de
Medicină
„Carol Davila” din
București a fost
aureolată prin
omagierea profesorilor
nonagenari.
A
mfiteatrul Mare al Facultăţii de
Medicină a UMF „Carol Davila”
din București a găzduit în 30 sep-
tembrie a.c. reuniunea colegială a
promoţiei 105 a acestei facultăţi, reprezen-
tată de absolvenţii anului 1980, care-și fina-
lizau studiile medicale începute cu șase ani
înainte. Din cauza situaţiei pandemice din
anul 2020, aniversarea celor patru decenii
de la absolvirea facultăţii nu a fost posibilă,
iar încercările de a ne întâlni, în cei doi ani
care au urmat, nu au ajuns să se finalizeze.
Anul acesta, în schimb, printr-o campanie
susţinută, începută cu aproape șase luni în
urmă, s-a putut ajunge la ceea ce ne-am pro-
pus: reuniunea promoţiei la 43 de ani de la
absolvire!
Voi încerca să creionez, în câteva fraze,
această promoţie, fiind unul dintre repre-
zentanţii ei. Colegele mele, împreună cu cei
care făcuserăm stagiul militar (la termen
normal) înainte de facultate promovase-
răm concursul de admitere din anul 1974,
în timp ce colegii noștri fuseseră admiși
în urma concursului din 1973 – după care
efectuaseră stagiul militar (la termen re-
dus). Am fost astfel, prima serie de medici-
niști cu armata efectuată înaintea începerii
facultăţii.
Admiterea la Medicină în anii ’70: se
dădeau cinci examene!
Concursurile de admitere din acea peri-
oadă erau deosebit de severe, înscriindu-se
peste 3.000 de candidaţi pe 400 de locuri
la Facultatea de Medicină. Se susţineau trei
probe scrise: anatomie și fiziologie, chimie
organică și fizică. Dacă media celor trei dis-
cipline era de la cinci în sus, urma oralul, care
se compunea din două probe: una de anato-
mie și alta de fiziologie. Mediile de admitere
din anii 1973 și 1974 au fost de peste 8,30. Exi-
genţa examenului de admitere era necesară
datorită volumului, diversităţii și dificultăţii
studiilor medicale din cei șase ani de facul-
tate. Studenţii depășeau, mai ușor sau mai
greu, în funcţie de cunoștinţele acumulate
pe parcursul semestrelor sau anilor de studii,
examenele practice, teoretice sau scrise.
După susţinerea examenului de diplo-
mă, au urmat trei ani de stagiatură (internat
generalizat), cu examene semestriale la cele
șase specialităţi medicale de bază (Interne,
Chirurgie, Obstetrică-Ginecologie, Infecţi-
oase, Pediatrie și Circumscripţie medicală).
Acesta a înlocuit clasicul internat, de sor-
ginte franceză, care se desfiinţase în urmă
Întâlnire emoţionantă
după 43 de ani de la
terminarea facultăţii
cu doi ani. Examenul medical îi selecţiona,
printr-un concurs riguros, pe cei mai capa-
bili dintre studenţii ultimului an de studii
medicale.
Între 1983 și 1990 nu s-a organizat
examen de secundariat
Cei mai mulţi dintre noi și-au desfășu-
rat stagiatura în cadrul clinicilor universi-
tare din București. În același timp, o mică
parte dintre colegi, prin prisma criteriilor
de selecţie ale perioadei respective, au pri-
mit prerepartiţie în învăţământul superior
medical bucureștean. Concursul de secun-
dariat din 1983 a fost ultimul de acest tip
din perioada comunistă, următorul des-
fășurându-se de-abia în anul 1990. Astfel,
cei care nu au promovat sau nu au putut
susţine acest concurs au ocupat posturile
vacante ale dispensarelor rurale.
Revenirea la calendarul normal al con-
cursurilor de intrare în secundariat, care ul-
terior s-a numit rezidenţiat, a făcut ca o parte
dintre noi să-și înceapă specializarea la o vâr-
stă mai înaintată. Însă cu experienţa medi-
cală acumulată, de-a lungul anilor, în cadrul
dispensarele comunale, de întreprindere sau
în staţiile judeţene de salvare.
În final, reprezentanţii promoţiei 105 a
Facultăţii de Medicină „Carol Davila”, la fel
ca toate celelalte promoţii ale acestei facul-
tăţi, au devenit medici specialiști, medici
primari, doctori în medicină, acoperind toa-
te specialităţile medicale disponibile prin
concurs. Majoritatea dintre noi activăm în
România, dar avem un număr semnificativ
de colegi care sunt apreciaţi acolo unde i-a
dus destinul lor medical. Menţionez doar o
parte dintre ţările unde aceștia profesează
și impresionează prin cunoștinţele medica-
le pe care le stăpânesc: Canada, Columbia,
Ecuador, Elveţia, Irak, Franţa, Ghana, Israel,
Germania, Iordania, Italia, Liban, Marea
Britanie, Nigeria, Norvegia, Suedia și SUA.
Promoţia care a „dat” un ministru al
Sănătăţii
Performerii promoţiei noastre au fost, în
primul rând, cei care au primit prerepartiţie
în învăţământul superior, la care s-au adău-
gat și alţi colegi merituoși, care au îndeplinit
criteriile de promovabilitate ale învăţămân-
tului superior medical sau militar. Aceștia
au parcurs toate treptele ierarhice și au
ajuns profesori universitari, generali, doc-
tori honoris causa, membri ai Academiei de
Știinţe Medicale sau membri ai Academiei
Oamenilor de Știinţă.
O particularitate a promoţiei 1980 a Fa-
cultăţii de Medicină este aceea că, din rândul
ei, în anul 2003, a fost numit un ministru al
Sănătăţii, aspect onorant care, evident, în-
nobilează întreaga promoţie. M-am ferit, în
aceste evidenţieri ale vârfurilor generaţiei
mele medicale, să menţionez numelor aces-
tor colegi. Consider că fiecare dintre noi, în-
cepând cu medicul de familie și ajungând la
cel mai recunoscut specialist pe plan mondial
dintre noi, și-a îndeplinit cu profesionalism,
acribie și deontologie ceea ce a acumulat pro-
fesional de-a lungul întregii vieţi medicale,
întinsă pe mai multe decenii.
Trei profesori nonagenari prezenţi
la reuniune
Din galeria profesorilor sau a șefilor de
secţie pe care i-am avut, de-a lungul anilor
de studenţie, stagiatură și secundariat (rezi-
denţiat), îi voi aminti pe cei care mi-au lăsat
amintiri de neșters în memoria afectivă, prin
ţinuta academică a cursurilor, seminarelor
sau lucrărilor practice sau prin relaţiile em-
patice pe care le stabileau cu pacienţii: Viorel
Ranga, Simion Căpâlnă, Petre Groza, Xenia
Petrescu, Ion Bruckner, Leonida Gherasim,
Benone Duţescu, Panait Sîrbu, Alexandru
Constantinovici, Tudor Sbenghe.
Dintre aceștia, cu ocazia întâlnirii pro-
moţiei noastre, am avut plăcerea să primim
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
13
Leonida Gherasim
mesaje călduroase de apreciere pentru împli-
nirile – pe toate planurile generaţiei noastre
– de la trei venerabili profesori nonagenari:
doamna Xenia Petrescu, care a predat în
Clinica de semiologie medicală de la Spitalul
Colţea, domnul Benone Duţescu, care a fost
titularul cursuri-
lor de Etica profe-
siunii medicale și
Istoria medicinei,
și domnul Leonida
Gherasim, care a
fost rectorul IMF
în 1980 și șeful Cli-
nicii de cardiologie Benone Duţescu
din cadrul Spita-
lului Universitar. Primii doi ne-au transmis
mesaje scrise, care au fost expuse pe ecra-
nul Amfiteatrului Mare, după ce profesorul
Gherasim ni s-a adresat în transmisiune
video, online. Mesajele celor trei mari perso-
nalităţi medicale au revigorat amintirile ani-
lor de studenţie ale participanţilor, aducând,
în plus, o infuzie de tinereţe și optimism. Cei
trei iluștri profesori, nonagenari acum, făceau
parte dintre mentorii spirituali ai generaţiei
noastre; iar dacă-ţi trăiesc părinţii, chiar și
cei spirituali, ești încă tânăr și receptiv la tot
ce mai are de transmis un astfel de părinte,
justificând acest aspect prin mesajul doam-
nei profesoare: „Mi-aţi fost dragi, copiii mei!”.
Momentul recepţionării acestor mesaje de
către cei aproape 100 de medici ai promoţi-
ei 105, care am fost prezenţi în amfiteatru, a
fost ales între pomenirea, printr-un moment
de reculegere, a memoriei părinţilor, profe-
sorilor și colegilor noștri care au plecat spre
Ceruri și alocuţiunile tuturor participanţilor
la această celebrare. Fiecare participant și-a
expus statusul profesional sau social actual,
uneori punctându-se extinderea genealogică
sau preocupările de loisir.
Dr. Horia Berceanu
 14 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
DE AZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Cel mai nou film al lui
Cristi Puiu, cel mai nou film
cu Johnny Depp și cel mai
nou film Marvel, cu supere-
roine – acestea sunt premie-
rele săptămânii pe marele
ecran.
Jeanne du Barry
Regia: Maïwenn.
Cu: Johnny Depp, Maïwenn,
Pierre Richard, Melvil Poupaud.
Filmul spune povestea ulti-
mei amante a regelui Franţei,
Jeanne du Barry, a cărei rela-
ţie amoroasă cu regele Ludovic
al XV-lea a scandalizat curtea.
Jeanne Vaubernier își folosește
frumuseţea și inteligenţa pentru
a-și depăși condiţia socială. Cu
ajutorul iubitului ei, Contele du
Barry, este prezentată regelui
și în scurt timp ajunge favorita
oficială.
MMXX
Regia: Cristi Puiu.
Cu: Igor Babiac, Dorian Boguţă,
Dragoș Bucur, Adelaida Perjoiu.
MMXX prezintă patru scur-
te momente în timp, ce surprind
rătăcirile unor suflete blocate la
răscrucea istoriei: o terapeută
care completează chestionarul
clientei sale, fratele acesteia,
prins în pregătiri pentru aniver-
sarea sa, soţul terapeutei, care se
teme că s-a contaminat cu coro-
navirus, plus un inspector de la
crimă organizată, tulburat de
moartea unui coleg.
The Marvels
Regia: Nia DaCosta.
Cu: Brie Larson, Teyonah
Parris, Iman Vellani, Samuel L.
Jackson.
Dacă vă era dor de un film cu
eroi (eroine, în cazul de faţă) cu
superputeri, a venit momentul
să mergeţi la cinema. În noua
producţie Disney-Marvel, pute-
rile lui Carol Danvers, Kamala
Kahn și Monica Rambeau se îm-
pletesc în mod misterios. Cele
trei sunt obligate să coopereze
pentru a salva Universul.
Redacţia
Artă contemporană, la Turnul Croitorilor
Florin Olari, unul dintre cei
mai cunoscuţi pictori de biserici
din Transilvania, anunţă un nou
vernisaj. Expoziţia sa de artă con-
temporană (pictură și instalaţie),
intitulată „Esenţe”, își va deschide
porţile la 15 noiembrie a.c., de la
ora 17:00, la Turnul Croitorilor din
Cluj-Napoca.
Iubitorii de artă sunt invitaţi
să se bucure de o incursiune prin-
tre lucrări abstracte cu accente
suprarealiste și printre instalaţii
având la bază fagurele de miere.
Mituri, povești
și interpretări
ale simbolurilor
Muzeul Municipiului
București invită publicul să
viziteze o nouă expoziţie,
deschisă din 8 noiembrie
2023 la Muzeul „Dr. Nicolae
Minovici‘ din Capitală.
Noul proiect muzeal se inti-
tulează „Ghid de ornamentică
tradiţională în colecţia Muzeului
Nicolae Minovici”. Iniţiatorii săi își
propun să introducă vizitatorul în
interiorul universului ornamenti-
cii tradiţionale.
În decorul regăsit pe obiectele
de artă populară de aici sunt în-
scrise o multitudine de elemente
cu semnificaţii pline de înţeles. Pe
lângă funcţia utilitară, artefactele
tradiţionale poartă una simbolică,
transmisă prin forma obiectului,
dar mai ales prin ornamentică, se
arată într-un comunicat de presă.
Simbol universal
al Soarelui
Expoziţia prezintă ele-
mentele specifice decorului
Ţ
FIC IU
Fluturi în
OZA DE
NE
insectar
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
memoria nu e un ghem alb verde
sau cenușiu care poate fi deșirat
uneori e o fată cu un câine în braţe
care îmi linge obrazul
când obosește se transformă în
funda roșie ce se rostogolește prin
vene
respiră greu
oftează la efort
și adesea se hrănește odată cu mine
deși
un mic dejun de cinci stele servit
unei funde
„Mirosul, textura de-
licată, dar rugoasă,
și nuanţele naturale
în note particulare
ale zecilor de faguri
contrastează cu com-
poziţiile cromatice
intense ale picturilor,
oferind o experien-
ţă vizuală fascinan-
tă”, declară autorul
lucrărilor.
Etalată în două
dintre galeriile
tradiţional, miturile, poveștile și
interpretările care le-au însoţit și
care au supravieţuit până astăzi.
Multe din înţelesurile vechi sunt
pierdute, explică Silvia Zamfir,
Mădălina Manolache și Ionuţ
Banu, curatorii expoziţiei.
Bogată în simboluri, arta
populară românească s-a mani-
festat în tehnici de lucru și ma-
teriale variate – ceramică, lemn,
ţesături. Curatorii amintesc că un
motiv apreciat în mod particular
de colecţionarul Nicolae Minovici
a fost rozeta. Aceasta este un sim-
bol universal al Soarelui, întâlnit
în arta multor culturi. Soarele,
simbol purificator, asociat acţiu-
nii terapeutice și chiar divinităţii,
a fost suprafolosit de Minovici în
expunerea originală a vilei-muzeu
din Capitală. Acest simbol există
pe numeroasele artefacte ale co-
lecţiei. Legând motivul păsării de
profesiunea lui Minovici, aceea de
medic legist, publicul care va tre-
ce pragul expoziţiei se poate ra-
porta la mitul Calandrianonului,
„o pasăre fantastică înzestrată cu
calităţi tămăduitoare”, după cum
o descriu cei trei curatori.
Expoziţia poate fi vizitată până
la 28 ianuarie 2024.
Florentina Ionescu
e ca un concert de jazz fără contra-
bas
alteori aleargă după mașină încăl-
ţată cu pantofii mei cu toc
și-o las să se împiedice singură
Medic-Medicină-Cultură
Genţile care au făcut
istorie
La București poate fi vizitată
o expoziţie mai puţin
obișnuită dedicată... genţilor.
Aceasta a plecat din Londra
și a poposit în ţara noastră
după ce a trecut prin Belgia
și Hong Kong.
E
diţia de toamnă a Art
Safari, care este deschi-
să pentru public până
la 14 ianuarie 2024, ne
oferă oportunitatea de a parcurge
traseul prin timp și prin lume al
unui obiect care, cel puţin pentru
doamne, poate fi considerat indis-
pensabil: geanta. Expoziţia este
organizată de unul dintre cele mai
renumite muzee din capitala brita-
nică: Victoria and Albert Museum.
Contrar a ceea ce ne-am putea
imagina la vederea titlului, „Bags:
Inside Out” nu este doar o expozi-
ţie despre modă, ori despre obiecte
faimoase purtate de persoane încă
și mai cunoscute. Este, în primul
rând, o incursiune în devenirea
unui obiect cu evidente valenţe
practice, de utilitate imediată.
Unul care s-a transformat și s-a re-
inventat în fiecare perioadă istori-
că, odată cu schimbările survenite
în societate și cu nevoile celor care
îl utilizau.
O primă secţiune, „O geantă
pentru orice ocazie”, este dedicată
aspectului practic, în care geanta
este un conţinător pentru dife-
ritele lucruri pe care trebuie să
le purtăm asupra noastră sau pe
care trebuie să le ducem dintr-un
loc în altul. În cadrul ei putem
vedea o poșetă brodată a Reginei
Elisabeta I a Angliei, în care era
păstrat marele sigiliu regal. Toto-
dată, putem admira obiecte de că-
lătorie ori provenite din arsenalul
în timp ce-mi masez tălpile în gro-
pile din trotuar
doctorul m-a diagnosticat cu tensi-
une arterială mărită
după ce i-am explicat că funda ro-
șie s-a transformat
într-un ghem îmbufnat
mi-a prescris un pumn de medica-
mente
pe care le privesc ca pe fluturii din
insectar
Isabela Brănescu
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Centrului de Cultură Urbană
Turnul Croitorilor, expoziţia
„Esenţe” particularizează trăirile
spirituale ale artistului și le trans-
pune în minunate forme artistice
prudente și exaltate, deopotrivă,
marcate de consuetudine, dar și de
îndrăzneală și de excentricitate, se
precizează într-un comunicat de
presă.
Expoziţia va rămâne deschi-
să până la 29 noiembrie 2023.
Intrarea este liberă.
Florentina Ionescu
militar, care au dat noi dimensiuni
genţilor, atât la propriu, cât și la
figurat.
Legătura dintre obiect și
proprietar
Cea de-a doua zonă a expoziţiei
explorează legătura dintre genţi și
persoanele care le folosesc, fiind
intitulată „Statut și identitate”. În
mod firesc, aici pot fi admirate „ve-
detele”, genţi ale unor creatori de
modă cu nume de rezonanţă, care
au fost purtate de actriţe ori prin-
ţese. În același timp, este explorat
modul în care aceste accesorii pot
fi utilizate ca mijloace de transmi-
tere a unor mesaje publicitare, dar
și a altora cu impact social, depă-
șind astfel zona frivolităţilor.
În aceeași direcţie, sunt pre-
zentate și o serie de modele care au
fost create din materiale reciclate.
Scopul a fost acela de a crește gra-
dul de conștientizare și de impli-
care a publicului larg în folosirea
responsabilă a resurselor și în ges-
tionarea corectă a deșeurilor.
În final, trecem în spatele cor-
tinei, pătrunzând într-un atelier
reconstituit în expoziţie. Acesta ne
arată care sunt etapele de creaţie,
de lucru efectiv și de promovare
ulterioară a acestui gen de produs.
Astfel, avem imaginea completă
și, dincolo de reflecţiile profunde,
cu siguranţă vom avea și momente
de amuzament, la vederea unora
dintre genţile cu forme dintre cele
mai neobișnuite.
Dr. Raluca Bulea
Medic în România
Simularea medicală,
o piesă din puzzle-ul
educaţiei medicale
La momentul actual, la Universitatea de Medicină și Farmacie
„Carol Davila” există standarde internaţionale similare celor
occidentale în ceea ce privește simularea în Obstetrică-Ginecologie,
consideră dr. Romina Sima, medic primar Obstetrică-Ginecologie la
Maternitatea Bucur.
Cât de importantă este simularea
medicală pentru studenţi?
Este un aspect deosebit de impor-
tant al educaţiei medicale actuale.
În prezent, în era tehnologiei, este
esenţial să apelăm și să profităm
de existenţa diferitelor dispozitive
pentru a progresa în orice dome-
niu. În medicină, în timp, au apă-
rut modele-simulatoare medicale
pentru foarte multe tehnici practi-
ce. Sigur că acestea nu pot înlocui
practica din spital sau din sala de
operaţie. Însă contribuie la fixarea
unor deprinderi practice și la dimi-
nuarea unor curbe de învăţare.
Cum decurg workshopurile pe
care le organizaţi în cadrul De-
partamentului de Simulare Me-
dicală de la Centrul de Inovaţie și
e-Health (CieH)?
Primul aspect de care ţin cont este
cui se adresează această activita-
te. În funcţie de pregătirea anteri-
oară a participanţilor (dacă sunt
studenţi, medici rezidenţi, moașe
sau medici specialiști), alcătuiesc
un plan de lucru. Al doilea aspect
este tema abordată. În funcţie de
aceasta, hotărăsc împreună cu or-
ganizatorii de la centru care sunt
dispozitivele și materialele nece-
sare, precum și numărul optim de
participanţi. Ulterior, se stabilesc
timpul acordat workshopului și
modalitatea de organizare. La final,
când sunt prezenţi participanţii,
se decid și grupele de lucru, pen-
tru că în majoritatea situaţiilor se
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
lucrează în echipe. Ca organizare a
unei zile de ateliere, se începe cu o
scurtă introducere teoretică. Apoi
se lucrează pe simulator sub atenta
supraveghere și cu ajutorul colegi-
lor cu care eu susţin workshopul.
Participarea este gratuită.
Aplicabilitate mai mare în
chirurgie
Cum i-aţi descrie pe studenţii dv.?
Studenţii, prin definiţie, mai ales
cei la Medicină, sunt dornici de
cunoaștere. Acest lucru mă bucură
foarte mult. Cei care participă la
aceste workshopuri mai au parti-
cularitatea că sunt pasionaţi și de
activitatea practică. Medicina are
specialităţi medicale, chirurgicale,
imagistice sau de laborator. Acti-
vitatea de simulare se pretează în
toate, dar cu mai mare aplicabili-
tate în cele chirurgicale. Majori-
tatea studenţilor care iau parte la
aceste activităţi vor să capete abi-
lităţi practice și să experimenteze
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
CARTE DE VIZITĂ:
l Șef de lucrări Obstetrică-Ginecologie
la Universitatea de Medicină și
Farmacie „Carol Davila”
l Coordonator workshopuri în cadrul
CieH
l Arii de expertiză: ultrasonografie
în Obstetrică-Ginecologie,
histeroscopie, laparoscopie
ginecologică, colposcopie,
management sanitar
dacă i-ar tenta sau li s-ar potrivi în
viitor o specialitate ce necesită
astfel de deprinderi. De asemenea,
sunt dornici de muncă în echipă.
Ce învaţă în cadrul atelierelor de
la CieH?
Activităţile sunt diferite. De exem-
plu, în specialitatea mea, temele
sunt foarte variate. Am avut ate-
liere de obstetrică, ginecologie,
imagistică. S-au exersat manevre
specifice consultului obstetrical
sau ginecologic; nașterea pe cale
vaginală fiziologică sau patologică;
rezolvarea unor complicaţii ce pot
surveni la naștere și implică o atitu-
dine de urgenţă; monitorizarea fe-
tală. Workshopurile de ginecologie
presupun exersarea tehnicilor de
bază, precum noduri, suturi în chi-
rurgia deschisă ori laparoscopică,
dar și tehnici pe simulatoare avan-
sate. Pe acestea se pot practica pașii
unei operaţii întregi, simple sau cu
complicaţii.
Primesc note, sunt evaluaţi în
vreun fel?
896 DE PAGINI
’’
Studenţii și medicii rezidenţi sunt atrași
să înveţe pe simulator și mai apoi să aplice
la pacient. Tehnologia este într-un continuu
progres. Cel mai probabil, în curând vom vedea
inteligenţa artificială aplicată de rutină și în
simularea medicală.
La finalul workshopurilor poate
exista o evaluare, dar nu este stan-
dard. Activitatea de simulare nu
face parte din materiile studiate la
Medicină, ca să impună acordarea
de note. Cu toate acestea, în func-
ţie de programul în cadrul căruia
se realizează acel workshop, poate
exista un test la final.
Incursiune în
instrumentarul laparoscopic
și robotic
În mai 2023, CieH a organizat
primul workshop de laparoscopie
și chirurgie robotică destinat me-
dicilor rezidenţi din Obstetrică-
Ginecologie. Ce a însemnat pen-
tru dv. faptul că aţi coordonat
acest program?
Acest workshop a fost cu totul de-
osebit. S-a realizat pe simulatoa-
re medicale de ultimă generaţie
tehnologică pentru laparoscopie
și chirurgie robotică. A fost o acti-
vitate pentru medicii rezidenţi în
Obstetrică-Ginecologie, deoare-
ce aceștia sunt deja familiarizaţi
cu multiple tehnici chirurgicale.
Iar simularea pe aceste modele se
face tocmai pentru îmbunătăţi-
rea deprinderilor chirurgicale. În
centrul CieH se organizează work-
shopuri de laparoscopie, dar și de
obstetrică, unde dr. Oana Vișan și
dr. Andreea Borislavschi au fost și
sunt frecvent implicate. Însă acest
workshop [la care vă referiţi] a fost
realizat sub coordonarea mea. Am
fost foarte încântată de această
sesiune de simulare. Am avut posi-
bilitatea să îndrumăm și să supra-
veghem efectuarea de operaţii gine-
cologice complete, cu pași standard
sau complicaţii, aspecte facilitate
de simulatoarele avansate.
Care a fost structura atelierului?
Workshopul a avut o introducere
teoretică. În cadrul ei, am făcut o
incursiune în instrumentarul lapa-
roscopic și robotic. Totodată, am
subliniat aspecte importante de
ergonomie în laparoscopie sau ges-
turi de fineţe, care pot fi efectuate
pentru obţinerea unui timp scurt al
pașilor operatori. Ulterior, fiecare
medic rezident a lucrat pe simula-
tor de laparoscopie sau chirurgie
robotică. Studenţii au efectuat, sub
supravegherea noastră, de la exer-
ciţii simple de manualitate până
la etape de operaţii ginecologice.
VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
15
Laparoscopia se învaţă pornind
de la exerciţii simple. Doar după
familiarizarea cu anumite gesturi
se pot efectua operaţii. Laparosco-
pia este dependentă de exerciţiu și
logistică.
Deschiderea orizonturilor
profesionale
De ce credeţi că au nevoie medici-
niștii de astfel de pregătire?
Studenţii au nevoie de programe
de simulare medicală pentru a-și
deschide orizonturile profesionale.
Este important să exerseze gesturi
operatorii sau de imagistică, pen-
tru a putea lua în calcul o speciali-
tate medicală pe care să o practice
în viitor și care să necesite astfel
de tehnici. De exemplu, dacă un
student își dorește să devină chi-
rurg, este bine să înceapă din timp
să participe la simulare pe modele
specifice. Aceasta pentru a căpăta o
anumită rutină în tehnici de bază,
precum mânuirea instrumentelor
chirurgicale sau efectuarea de no-
duri intraoperatorii. După un timp
petrecut la simulator, performanţe-
le lui se îmbunătăţesc considerabil.
Care sunt avantajele pentru
studenţi?
Avantajele înscrierii la programe
de simulare medicală sunt date de
menţinerea unei pregătiri constan-
te în domeniul respectiv, precum
și de familiarizarea și dobândirea
unor tehnici noi, avansate, aliniate
unor standarde internaţionale.
Unde se situează România la
capitolul simulare medicală, în
specialitatea dv.?
În UMF „Carol Davila” există
standarde internaţionale simi-
lare celor occidentale în ceea ce
privește simularea în Obstetrică-
Ginecologie. La centrul CieH se
efectuează lunar diferite work-
shopuri adresate medicilor rezi-
denţi. Pentru Obstetrică există
cele mai avansate simulatoare,
cum ar fi cel pentru nașterea na-
turală. Acesta este un model,
un manechin de dimensiunile
reale ale unei femei. Pe el se pot
monitoriza funcţiile vitale (ten-
siune arterială, puls periferic),
fătul, pot fi simulate nașterea și
chiar hemoragia. Iar acesta este
doar unul dintre simulatoarele
existente.
Florentina Ionescu
16 VIAŢA MEDICALĂ
10 noiembrie 2023 l Nr. 45
Examinarea limbii în scopul
detectării eventualelor
semne de boală este readusă
în discuţie de oamenii de
știinţă. Ei speră să folosească
algoritmii de învăţare
automată și inteligenţa
artificială în acest scop.
R ecent, un studiu realizat de
cercetătorii din Australia și
Irak a adus și mai multe dovezi în
ceea ce privește acurateţea sporită
a tehnologiei bazate pe inteligenţă
artificială (IA), când aceasta este
folosită pentru a detecta boli cu aju-
torul semnelor de pe limbă.
Inginerii de la Middle Techni-
cal University (MTU) din Bagdad
și cei de la University of South
Australia (UniSA) au folosit o ca-
meră video cu USB și un computer
pentru a obţine imagini de pe lim-
bile a 50 de pacienţi. Aceștia erau
diagnosticaţi cu diabet zaharat,
insuficienţă renală și anemie.
Apoi, specialiștii au comparat cu-
lorile acestui organ cu cele dintr-o
bază de date cu 9.000 de astfel de
imagini. Folosind ulterior tehnici
Inteligenţa
artificială este
folosită acum de
cercetători pentru a
detecta boli ţinând
cont de semnele de
pe limbă.
PROMO
Culoarea limbii,
analizată în
scop diagnostic
de procesare a imaginilor, ei au
diagnosticat în mod corect bolile
în 94% dintre cazuri.
Datorită caracteristicilor aces-
tui soft nou de analiză a culorii lim-
bii, un mesaj vocal a fost apoi trimis
fie pacientului, fie furnizorului său
de servicii medicale. În acest mesaj
se menţiona ce culoare are limba
pacientului și ce boală a identificat
algoritmul de IA. Mai multe de-
talii despre noua descoperire
au fost publicate în jurnalul AIP
Conference Proceedings*.
În urmă cu mii de ani, în medi-
cina tradiţională chineză se prac-
tica examinarea limbii pentru a
Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Medicamentele
contrafăcute,
identificate mai rapid
Când vine vorba despre acest algoritm printează codul pe
medicamente ori dispozitive
medicale, este important
ambalajul produsului.
Ulterior, orice persoană din
lanţul de aprovizionare care are in-
să putem verifica dacă
stalată aplicaţia SmartID pe mobil
acestea sunt autentice sau
poate scana cu ajutorul ei atât su-
contrafăcute. Aici vine în prafaţa ambalajului, cât și codul de
ajutor SmartID, un sistem bare. În felul acesta, va genera un
inovator. nou cod, de siguranţă, care certifi-
că autenticitatea medicamentului
S uprafaţa oricărui produs ori
a ambalajului său prezintă
ori a dispozitivului medical.
Sistemul a fost dezvoltat re-
unele caracteristici unice de di- cent de un consorţiu de institute
mensiuni submilimetrice, ca o am- răspândite în toată Germania, care
prentă proprie: de exemplu, unele fac parte din Societatea Fraun-
puncte în relief (care există pe hofer. Rezultat în urma unui pro-
cutiile unor medicamente), une- iect întins pe trei ani, sistemul va
le crăpături sau unele modificări fi prezentat în cadrul evenimentu-
de culoare. SmartID recunoaște lui MEDICA 2023, la Düsseldorf,
detecta anumite boli. Medicina aceste particularităţi, le digitizea- între 13 și 16 noiembrie a.c.
convenţională din zilele noas- ză și le convertește într-un cod de https://medicalxpress.com/news/2023-11-counterfeit-
tre a folosit multă vreme această bare. Producătorii care folosesc medication-smartphone.html
metodă. Astfel, s-a demonstrat
că forma, culoarea și grosimea
limbii unei persoane pot dezvălui
semne ale diabetului zaharat, ale
problemelor hepatice, existenţa
unor probleme digestive sau circu-
latorii, dar și semne ale unor boli
circulatorii ori cardiovasculare, a
Foto: Fraunhofer-Gesellschaft
explicat profesorul Ali Al-Naji de
la MTU și UniSA.
*https://pubs.aip.org/aip/acp/article-
abstract/2804/1/040003/2910310/Computer-aided-diseases-
diagnosis-system-based-on
https://www.unisa.edu.au/media-centre/Releases/2023/eyes-
may-be-the-window-to-your-soul-but-the-tongue-mirrors-
your-health/