ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 31 (1747), anul XXXV

4 august 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

PAGINA 10
POSTURI SCOASE
LA CONCURS
în unităţile sanitare de stat
„Viaţa Medicală” continuă să publice
lista posturilor scoa­se la concurs,
preluând și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

NURSING

Turism
Plan de Îngrijire
în Pediatrie

cu indicaţie
Orice pacient internat este susceptibil
de a suferi căderi, din diverse cauze.
Pacientul pediatric este mai
predispus acestui risc. Riscul de

medicală
cădere este calculat încă de la
internare, dar și pe parcursul
internării. PAGINA 12

PAGINILE 8-9 OPINII

Peste 1,2 milioane Doctor bun
de persoane au vizitat Cine conferă unui
medic premisele de
categoria doctorilor
buni? Profesorul
Turcia, anul trecut, a fi un doctor bun? Câmpian încearcă să
în scop medical. Care sunt elementele
care îl pot încadra
răspundă la aceste
întrebări.
pe un medic în PAGINA 6

Prof. dr. Gelu Onose, șeful Secţiei Clinice de Recuperare

România
Medic în

neuromusculară de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”:

Inteligenţa artificială poate
revoluţiona recuperarea medicală.
PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
„I-am iubit banii”
Citeam recent pe o reţea socială destăinuirea unei femei: „am făcut sex cu el pentru
bani”, „l-am iubit pentru bani” (cred că mai corect ar fi fost „i-am iubit banii”). Am rămas
surprins de lipsa de jenă a acestei mărturisiri. Însă și mai surprins am fost de cât de multe
persoane adulte au apreciat această situaţie.
P
ersonal, pot să accept că
unele femei găsesc o cale
mai ușoară de făcut bani
(chiar dacă mai cred că
e mai frumos să faci dragoste, nu
sex, că dragostea îţi aduce mai
multă plăcere decât sexul „spor-
tiv”), dar mi-e greu să accept aces-
te destăinuiri fără nicio urmă de
jenă. Eu am fost crescut cu ideea
că rufele murdare se spală în fami-
lie, că viaţa privată e viaţă privată
și că, dacă tot ai făcut o boacănă, te
abţii să baţi toba ca să afle tot sa-
tul. Am fost învăţat că neafișarea
publică a „păcatelor” personale
ţine de o minimă decenţă (afișarea
lor în public seamănă a exhibiţi-
onism). Poate merită menţionat
faptul că am crescut la ţară, bunicii
mei erau ţărani autentici (comu-
niștii le-au spus „chiaburi”).
Pentru o analiză psihologică a
acestui caz ne putem folosi de „pi-
ramida trebuinţelor” a lui Maslow.
În mare, pe primul nivel al aces-
teia sunt nevoile fiziologice: apă,
aer, hrană, somn, sex (e vorba de
sexul animalic). Pe cel de-al doilea
nivel se află nevoia de siguranţă:
securitate personală și financiară,
sănătate. Pe cel de-al treilea sunt
nevoile sentimentale (dragoste,
intimitate sexuală, familie, pri-
etenii). Pe nivelul următor sunt
nevoile de (auto)apreciere, de
(auto)stimă, de recunoaștere a va-
lorilor proprii. Pe cel de-al cincilea
nivel se situează nevoile cogniti-
ve (intelectuale), iar la al șaselea
– cele artistice. Ultimul nivel, al
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE,
MAGDALENA TĂNĂSESCU.
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
Tuturor
pacienţilor care
pleacă la muncă în
Uniunea Europeană le
spun: „Aveţi grijă! Totul
costă. Inclusiv banii
își au preţul lor”.
șaptelea, este rezervat nevoilor de
upgrade personal, de permanentă
reevaluare personală. Unii psiho-
logi vorbesc și de un al optulea ni-
vel, cel al conectării cu Divinitatea.
Valori superioare vs valori
inferioare
Îmi amintesc cu plăcere că, pe
vremea când eram asistent univer-
sitar la Medicină și aveam ore de
stagiu de Medicină de familie cu
studenţii din ultimul an, în ultima
oră de stagiu le vorbeam despre pi-
ramida lui Maslow. Ora era printre
cele mai ascultate și dezbătute din
stagiu. Într-un an am fost întrebat
dacă există posibilitatea ca unele
persoane să sară peste nivelurile
iniţiale direct la cele superioare.
Răspunsul meu a fost „nu; e ne-
voie să-ţi satisfaci nevoile, nivel
cu nivel, pentru a putea evolua, la
fel ca la un joc; pot exista excepţii
doar în cazul geniilor”. Într-un alt
an, o studentă a fost revoltată când
le-am spus că sexul este o nevoie
primară. A înţeles situaţia când
am ajuns la cel de-al treilea nivel al
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
piramidei, și am făcut o diferenţie-
re clară între „a face sex” (ceea ce
se apropie mai mult de o gimnas-
tică matinală) și „a face dragoste”
(ceea ce te apropie mai mult de
valorile superioare, de nivelurile
superioare).
Revenind la destăinuirea „se-
xului pe bani”, cred că putem în-
cadra această activitate la nivelul
1 (al satisfacerii unei nevoi pri-
mare), cel mult la nivelul 2 (asigu-
rarea unei siguranţe financiare).
Deci, nimic superior.
Morală și paradoxuri
Cazul este interesant de anali-
zat și din punct de vedere social:
ce model comportamental pro-
movează în societate, ce au tinerii
de învăţat din această „poveste”?
Concluzia evidentă a acestei po-
vești ar fi că „femeia este un obiect
sexual care poate fi cumpărat”.
Sunt sigur că niciun om cât de
cât educat nu poate fi de acord cu
această idee. Pentru mine a fost
dezamăgitor să văd câţi oameni
maturi (maturi cronologic) nu au
ajuns cu gândirea la morala aces-
tei destăinuiri, că nu au înţeles ce
comportament promovează des-
tăinuirea. Paradoxul este că mulţi
dintre cei care au apreciat această
destăinuire se plâng ulterior de ca-
litatea societăţii românești.
Tot referitor la bani, la nevoia
de siguranţă financiară, citeam
recent un studiu făcut pe studenţii
americani. Scopul său era de a afla
din ce motiv și-au ales studenţii
respectivi facultatea de medicină:
pentru bani sau din vocaţie? A
fost o plăcere să descopăr că toţi
cei intervievaţi au spus că pe pri-
mul plan a stat dorinţa de a obţine
satisfacţii profesionale din ceea
ce fac, că nu banii au reprezentat
prima alegere. Evident, pentru
aceștia, banii nu reprezintă un
scop în sine, ci un mijloc de a trăi
decent, de satisfacere a nevoilor de
nivelurile superioare.
Revenind la studenţii mei, ia-
răși îmi amintesc că unei serii i-am
spus „dacă doriţi să faceţi bani din
medicină, să știţi că aţi greșit; ba-
nii (ăia mulţi) nu se fac din medici-
nă”. Răspunsul lor a fost prompt și
lămuritor: „Domnule doctor, dacă
doream să facem bani, azi nu eram
aici, la facultate”, fapt pentru care
am renunţat să mai discut acest su-
biect cu următorii mei studenţi.
Dr. Valentin Pantea
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Actualitate
Hrănirea exclusiv
la sân a bebelușilor,
încurajată de INSP
Copiii alăptaţi la
sân au șanse mai bune
să nu fie subponderali,
supraponderali sau
să sufere de obezitate
și sunt mai puţin pre-
dispuși la diabet, pe
parcursul vieţii, sub-
liniază reprezentanţii
Institutului Naţional
de Sănătate Publică
(INSP), în contextul
Săptămânii Mondiale
a Alimentaţiei la Sân.
Potrivit statisticilor,
anual, aproximativ
45% dintre decesele
la copii sunt atribuite
subnutriţiei. În multe
ţări, mai puţin de o pă-
trime dintre sugarii cu
vârsta cuprinsă între 6
și 23 de luni benefici-
ază de o diversificare
alimentară corectă și sunt hrăniţi adecvat vârstei lor, subliniază repre-
zentanţii INSP, într-un comunicat de presă.
În plus, potrivit estimărilor, la nivel global, în 2020, 149 de milioa-
ne de copii sub vârsta de 5 ani aveau înălţime mică pentru vârsta lor, iar
45 de milioane au fost prea slabi pentru înălţimea lor. În acest context,
INSP readuce în atenţia publică ghidul „Promovarea alăptării. Sfaturi
pentru îmbunătăţirea practicii alăptării” realizat de instituţie în colabo-
rare Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessan-
drescu-Rusescu” din București, biroul OMS pentru
România și alţii. Documentul este destinat per-
Dacă toţi
sonalului sanitar și readuce în atenţie princi-
copiii cu vârsta
piile îngrijirilor centrate pe persoană și pe
între 0 și 23 de luni
familie, precum şi faptul că sprijinul pen-
ar fi alăptaţi optim, se
tru alăptare oferit la nivelul comunităţii
estimează că în fiecare
an ar putea fi salvate este esenţial.
peste 820.000 de Săptămâna Mondială a Alimentaţi-
vieţi ale copiilor cu ei la Sân este celebrată în fiecare an între
vârsta sub 5 ani. 1 și 7 august.
Florentina Ionescu
Secretariat Detalii:
DANIELA RADU tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
Difuzare e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
BERTA ALEXE Titularii abonamentelor pe 12 luni
Adresa: Green Gate, sunt creditaţi astfel:
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, – membrii Colegiului Medicilor
etaj 11, sector 5, București Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Telefon: 021.315.61.09;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
Fax: 021.315.69.80;
România – 10 ore de EFC;
Publicitate: 0729.729.737
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354 Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
Tiparul executat de Deasign Print
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
intermediul săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
www.viata-medicala.ro/abonamente câtă vreme acestea sunt argumentate și
sau la sediul redacţiei. exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
Noi măsuri
fiscale pentru
medici (sau
împotriva lor)
Dr. Vlad Stroescu
SOS, cancerul
bronhopulmonar!
Peste 61% dintre persoanele
cu cancer pulmonar
care s-au internat anul
acesta la Institutul de
Pneumoftiziologie „Marius
Nasta” din București aveau
metastaze, au atras atenţia
reprezentanţii instituţiei, în
contextul Zilei Mondiale de
Luptă Împotriva Cancerului
Bronhopulmonar.
A
proape 700 de cazuri
de cancer bronho­
pulmonar au fost
diagnosticate în pri-
ma jumătate a anului la Institutul
de Pneumoftiziologie „Marius
Nasta” din București, informea-
ză instituţia, pe pagina sa de pe o
reţea socială: „Numărul cazurilor
de cancer pulmonar în Institutul
«Marius Nasta», conform datelor
din serviciul statistică, în prime-
le șase luni ale anilor 2021-2023,
prezintă o variaţie minimă. (...) În
primele șase luni ale anului 2021
au fost diagnosticate 702 cazuri de
cancer pulmonar, în primele șase
luni ale anului 2022, 800 de cazuri
cancer, iar în primele șase luni ale
anului 2023, 694 de cazuri cancer
pulmonar”.
Însă multe dintre cazurile in-
ternate anul acesta în Institut se
aflau deja în stadii avansate. „Mai
Săptămâna aceasta, în pre-
sa centrală a apărut un draft de
măsuri fiscale, pe ale căror con-
secinţe imediate le vor suporta
„antreprenorii” clasei mijlocii:
creșterea impozitului la microîn-
treprinderi, dispariţia plafonului
de contribuţii de sănătate la PFA
și o serie de alte măsuri care, dacă
le-am înţeles bine, vor crește sen-
sibil taxele în cazul medicilor care
nu lucrează cu contract de muncă
– adică foarte mulţi dintre cei din
afara spitalelor. Aceste măsuri vin
după alte măriri de taxe, pe anul
curent, pe care le-am simţit deja
din plin. Am pus „antreprenori”
între ghilimele, pentru că mulţi
dintre noi nu avem cu adevărat
veleităţi de afaceri, nu dezvol-
tăm „companii medicale”, ci doar
încercăm să ne facem treaba cât
îngrijorător este faptul că la mo-
mentul internării în 2023 propor-
ţia de cazuri depistate cu metas-
taze a fost de 61,39%, un stadiu în
care șansa de a beneficia de o tera-
pie inovativă scade foarte mult, ca
urmare a statutului fragil pe care
organismul persoanei afectate îl
are”, au subliniat reprezentanţii
unităţii sanitare.
Diagnosticul precoce
dublează rata de
supravieţuire
Diagnosticul precoce poate du-
bla rata de supravieţuire, iar un sis-
tem de diagnosticare precoce care
integrează și măsurile de interven-
ţie asupra principalilor factori de
risc ai cancerului bronhopulmo-
nar poate asigura premisele unui
control de succes și de reducere a
poverii bolii, au arătat și partici-
panţii la dezbaterea pe tema can-
cerului bronhopulmonar, organi-
zată, recent, în mediul online.
„Există fonduri alocate, de
aproximativ 8 milioane de euro,
pentru dezvoltarea unui pro-
gram-pilot de screening pentru
cancerul bronhopulmonar (...),
în condiţiile noii recomandări a
Consiliului Uniunii Europene. (...)
Avem în vedere, în afară de reco-
mandarea de a selecţiona fumă-
torii și foștii fumători, să ne ale-
gem și o regiune unde expunerea
mai liber în condiţiile actuale de
mediu.
Aș vrea să amintesc că
mulţi dintre noi, medici care
acum avem peste 40-45 de ani,
am început foarte săraci. Ca să
supravieţuim dintr-un salariu
de medic obișnuit, la mijlocul
anilor 2000, aveam trei opţiuni:
compromisul moral al plăţilor
informale, emigrarea și munca
serioasă în privat, independentă,
cu o creștere lentă, „organică”, a
pacienturii, experienţei, repu-
taţiei, devenind antreprenorii-
fără-voie de azi, una dintre multe
ciudăţenii ale capitalismului
românesc.
Aș mai vrea să amintesc că în
România observăm liste tot mai
mari de așteptare la medicii spe-
cialiști, așa cum se întâmplă de
Ziua Mondială de
Luptă Împotriva
Cancerului
Bronhopulmonar
este marcată
anual la 1 august.
profesională la pulberi a fost ceva
mai ridicată, cum este cazul Văii
Jiului, și să vedem dacă nu putem
să facem un mic pilot și acolo”, a
anunţat dr. Carmen Ungurean,
responsabil Programe de preven-
ţie și screening în cadrul Institu-
tului Naţional de Sănătate Publică.
Ea a atras atenţia însă că scre-
eningul previne dezvoltarea bolii
sau diagnosticarea tardivă numai
dacă este urmat de preluare rapidă
în diagnostic și tratament.
Maximizarea succesului
terapeutic
Integrarea examenului ana-
tomopatologic și a determinării
biomarkerilor în oncologia de
precizie reprezintă o abordare
promiţătoare care poate îmbună-
tăţi diagnosticul și tratamentul
cancerului, personalizându-le
pentru fiecare pacient în parte
și maximizând șansele de succes
terapeutic.
„Determinarea unui biomar-
ker specific poate ajuta la identi-
ficarea unor ţinte terapeutice spe-
cifice, cum ar fi mutaţii genetice
tratabile cu medicamente ţintite.
Această abordare poate spori efi-
cacitatea tratamentului și poate
reduce expunerea pacientului la
terapii care nu ar fi eficiente în
cazul său. În plus, integrarea exa-
menului anatomopatologic cu de-
terminarea biomarkerilor poate
oferi informaţii prognostice im-
portante, cum ar fi riscul de recu-
renţă a cancerului sau răspunsul
probabil la un anumit tratament”,
a conchis prof. dr. Ovidiu Pop, vice-
președintele Comisiei de anatomie
patologică din cadrul Ministerului
Sănătăţii.
Cristina Ghioca
multă vreme în Occident, dar fără
un sistem coerent de îngrijiri de
etapă, în medicina primară, și cu
creșterea poverii pe camerele de
primiri urgenţe. E consecinţa di-
rectă a valului masiv de emigrare
din acei ani ai sărăciei, val care
nu s-a încheiat cu totul nici azi, în
ciuda salariilor mult mai mari din
sistemul de stat.
Știm cu toţii că nu doar din
pricina banilor se pleacă din ţară.
Printre altele, se pleacă și în spe-
ranţa că, într-o ţară mai civiliza-
tă, vei ști măcar ce se întâmplă
cu impozitele pe care le plătești,
vei spera la o educaţie mai solidă
pentru copilul tău, la un oraș mai
curat, la mai multe ocazii de a te
dezvolta, la un acces mai bun la
cultură, informaţie, vacanţe, la un
spital aproape de tine care e dotat
Proiect-pilot
pentru atrofia
musculară
spinală
Peste 11.000 de nou-născuţi
au fost testaţi pentru atrofie
musculară spinală în cadrul
unui proiect-pilot desfășurat
în opt maternităţi publice
și private. În urma sa, au
fost depistate patru cazuri
pozitive.
Luna august este dedicată
conștientizării atrofiei musculare
spinale (AMS). În acest context,
Centrul Naţional Clinic de Recu-
perare Neuropsihomotorie Copii
„Dr. Nicolae Robănescu” a anunţat
rezultatele unui proiect-pilot de
screening al nou-născuţilor pentru
această afecţiune. Proiectul a fost
derulat în opt maternităţi publice
și private din București și Slobo-
zia, începând cu luna august a anu-
lui trecut.
Până acum, în cadrul său au
fost analizate 11.000 de probe,
fiind depistate patru cazuri pozi-
tive. „În urma oferirii sfatului ge-
netic în cazul familiei unuia dintre
1 din 6.000
până la
1 din 10.000 de
copii se naște cu
AMS.
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
3
cu mai mult de doi medici epuizaţi
și unde nu vei fi lăsat să mori pe o
bancă, în curte, la un plan pentru
o bătrâneţe liniștită.
Nu știm prea bine ce se va în-
tâmpla cu impozitele în creștere
din România. Aparent, se acoperă
o gaură. Bugetară. Practic, cred că
vor împinge o masă mare de me-
dici care nu mai sunt tineri, dar
au obosit peste nivelul vârstei lor,
să profite de ultimul tren către
orizonturi mai luminoase. Va fi
un nou impuls, printre multe al-
tele, de accelerare a emigrării, din
moment ce se prefigurează a fi
singura soluţie onorabilă.
Sau poate e doar pesimismul
oboselii mele, și totul va fi bine
doar prin muncă orbească și bună
credinţă, singurele lucruri care
sunt în putinţa noastră.
cei patru nou-născuţi, au mai fost
depistate încă două cazuri în ace-
eași familie”, a explicat conf. dr.
Andrada Mirea, directorul medi-
cal al Centrului, în cadrul confe-
rinţei de presă pentru anunţarea
rezultatelor proiectului-pilot.
Costuri anuale de 1,5
milioane de euro
Dacă programul ar fi imple-
mentat la nivel naţional, el ar ne-
cesita, anual, 1,5 milioane de euro,
a adăugat aceasta: „Numărul copi-
ilor depistaţi (...) nu ar crește nea-
părat, dar depistarea lor încă de la
naștere și începerea tratamentului
în stadiu presimptomatic ar duce
la eliminarea altor costuri psihice
și financiare, atât pentru familiile
afectate, cât și pentru sistemul de
sănătate”.
Potrivit datelor prezentate de
conducerea Centrului „Nicolae
Robănescu”, costurile necesare
pentru îngrijirea unui singur paci-
ent cu cel mai frecvent și mai grav
tip de AMS, depistat tardiv, se ri-
dică la aproximativ 600.000 de lei
pe an, la care se adaugă cheltuielile
cu tratamentul. În cazul depistării
precoce, nu numai că mare parte
din aceste costuri nu ar fi necesare,
dar calitatea vieţii pacienţilor s-ar
îmbunătăţi considerabil.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
Tratament nou
pentru leucemia mieloidă acută
FDA aprobă quizartinib pentru tratamentul adulţilor din
SUA cu leucemie mieloidă acută purtători ai mutaţiei FLT3-
ITD. De asemenea, FDA aprobă testul LeukoStrat CDX FLT3
pentru depistarea acestei mutaţii.
M de neignorat
edicamentul quizar-
tinib va fi adminis-
trat ca medicament
de primă linie paci-
enţilor cu leucemie mieloidă acu-
tă, în combinaţie cu chimioterapia
standard – ciclu de inducţie cu ci-
tarabină și antraciclină, urmat de
consolidare cu citarabină – și, ulte-
rior, ca terapie de menţinere.
Aproximativ un sfert dintre
pacienţii cu leucemie acută mie-
loidă prezintă mutaţia FLT3-ITD.
Proteina FLT3 este un receptor
de tirozinkinază prezent pe celu-
lele stem hematopoietice. Tipul
wild FLT3 susţine supravieţuirea,
creșterea și diferenţierea celulară,
în timp ce mutaţia ITD (internal
tandem duplication), pe care o ţin-
tește medicamentul, se asociază
Empaglifozin,
aprobat
pentru
pacienţii cu
BCR
Comisia Europeană aprobă
inhibitorul cotransportorului
de sodiu-glucoză (iSGLT2) em-
paglifozin pentru tratamentul
adulţilor cu boală cronică de
rinichi (BCR). Aprobarea pen-
tru această nouă indicaţie se
bazează pe rezultatele studiului
EMPA-KIDNEY. Empaglifozin
este primul iSGLT2 care demon-
strează o reducere semnificativă
statistic a numărului de spitali-
zări de toate cauzele la pacienţii
cu BCR comparativ cu placebo.
Este cel de-al treilea iSGLT2
aprobat pentru boli renale, după
canaglifozin (pentru nefropatie
diabetică) și dapaglifozin (BCR).
Inhibitorii de SGLT2 sunt utili-
zaţi pentru tratamentul diabe-
tului zaharat și au primit deja
aprobare pentru reducererea
decesului de cauză cardiovas-
culară la pacienţii cu diabet za-
harat, iar ulterior pentru trata-
mentul adulţilor cu insuficienţă
cardiacă.
https://www.medscape.com/viewarticle/994859?src=
cu un risc mai mare de recividă și
cu o supravieţuire de durată mai
scurtă.
Aprobarea s-a bazat pe studiul
de fază 3 QuANTUM-First, ran-
domizat, care a urmărit peste 500
de pacienţi cu această mutaţie.
Mediana supravieţuirii genera-
le în rândul pacienţilor trataţi cu
chimioterapie a fost de 31,9 luni
pentru grupul care a primit și qui-
zartinib, respectiv de 15,1 luni pen-
tru grupul care a primit placebo
(doar chimioterapie). Medicamen-
tul nu este indicat ca monoterapie
de menţinere după transplantul alo-
gen cu celule stem hematopoietice.
Prin program special
Quizartinib prezintă prin-
tre efectele adverse lungirea
Biopsia lichidă în cancerul
ORL indus de HPV
Un nou studiu obţine rezultate promiţătoare privind rolul biopsiei lichide în diagnosticarea
și monitorizarea cancerului orofaringian asociat HPV.
Într-un studiu de cohortă ob-
servaţional retrospectiv, un test
sanguin a permis detectarea frag-
mentelor modificate de ADN al vi-
rusului Papilloma uman de la nive-
lul ţesuturilor tumorale, eliberate
în sângele periferic. Specificitatea
a fost de 100% atât în ceea ce pri-
vește depistarea, cât și monitoriza-
rea cancerului orofaringian indus
de HPV. Sensibilitatea testului a
fost de 91,5% pentru diagnostic
și de 88,4% pentru monitorizare,
ceea ce înseamnă că unul din zece
pacienţi cu un rezultat negativ a
fost de fapt fals negativ. Studiul
a fost publicat online în JAMA
Otolaryngology Head and Neck
Surgery*.
Posibilitate de screening
Biopsia lichidă reprezintă o
metodă tot mai studiată în scopul
Internaţionale
În 2019, Administraţia pentru Alimente și Medicamente (FDA)
din Statele Unite respingea quizartinib pentru tratamentul în
monoterapie (deci, fără asocierea cu chimioterapie) al adulţilor cu
leucemie mieloidă acută recidivată sau refractară cu mutaţie FLT3-
ITD. Majoritatea membrilor comisiei de oncologie au considerat că
riscurile tratamentului depășeau beneficiile, potrivit rezultatelor
obţinute într-un studiu precedent, QuANTUM-R.
intervalului QT, riscul de torsadă
a vârfurilor și stop cardiac, motive
pentru care va fi disponibil doar în
cadrul unui program special. Cele
mai frecvente reacţii adverse în-
tâlnite în cadrul studiului au fost
limfopenie (60%), hiposodemie
(59%), hipoalbuminemie (53%),
hipofos­fatemie (52%), creșterea
diagnosticării și urmăririi cance-
rului de col uterin și din sfera ORL.
Aproape toate cazurile de cancer
de col uterin și majoritatea (70%)
celor de cancer orofaringian sunt
provocate de tulpini HPV onco-
gene. Posibilitatea descoperirii
printr-un simplu test de sânge a
fragmentelor ce semnalează trans-
formarea malignă crește șansele
identificării într-un stadiu tim-
puriu a pacienţilor care ar avea
nevoie de investigaţii suplimen-
tare. Aceasta, în contextul în care
cancerul orofariangian se mani-
festă prin simptome nespecifice,
iar depistarea lui presupune în
prezent recoltarea unui fragment
de ţesut de la nivelul ganglionilor
limfatici.
Fragmentele de ADN viral
modificate de la nivelul ţesutu-
lui tumoral (ADN HPV-TTMV)
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
nivelului fosfatatzei alkaline (51%),
hipomagneziemie (44%), neutro-
penie febrilă (44%), diaree (42%).
Dintrepacienţii care au primit
quizertinib 11,3% au decedat în
cursul studiului, respectiv 9,7%
dintre cei care au primit placebo,
majoritatea prin cauze infecţioase.
https://www.medscape.com/viewarticle/994618?src=
reprezintă un biomarker produs
în timpul fragmentării ADN-ului
HPV din celulele canceroase în
procesul degradării acestora.
Biomarkerul poate fi identificat cu
ajutorul unui test PCR ultrasensi-
bil, care poate face diferenţa între
ADN-ul viral eliberat în sânge din
celulele maligne (transformate
în urma infecţiei cu tulpina on-
cogenă) și ADN-ul viral provenit
dintr-o infecţie acută sau croni-
că cu HPV. Specialiștii citaţi de
Medscape** spun că, deși testul poa-
te rata unul din zece cazuri pozitive,
el poate fi util pentru depistarea ce-
lor cu suspiciune clinică de cancer
ORL indus de HPV, aceștia urmând
a fi investigaţi suplimentar.
*https://jamanetwork.com/journals/jamaotolaryngology/
fullarticle/2807242
**https://www.medscape.com/viewarticle/994418
https://aacrjournals.org/clincancerres/
article/28/19/4292/709304/Detection-of-Occult-Recurrence-
Using-Circulating
https://www.nature.com/articles/s41416-022-01868-6
Tulburările de
pigmentare a
pielii, nu sunt
Aproximativ jumătate din-
tre femei suferă de tulburări de
pigmentare a pielii autodeclara-
te, iar 28% raportează un impact
semnificativ al acestora asupra
calităţii vieţii. Este rezultatul
unuia dintre studiile globale
privind sănătatea pielii prezen-
tate de L’Oréal Dermatological
Beauty în cadrul Congresului
Mondial de Dermatologie desfă-
șurat recent în Singapore.
Unul dintre studii a fost de-
rulat de La Roche Posay, care a
intervievat 48.000 de persoane
din 34 de ţări. A constatat că ju-
mătate (50%) suferă de tulburări
de pigmentare a pielii autodecla-
rate, inclusiv vitiligo, hiperpig-
mentare postinflamatorie și me-
lasmă. Aproape o treime (28%)
dintre ele au raportat un impact
semnificativ al acestora asupra
calităţii vieţii, iar 44% dintre
cele cu tulburări de pigmenta-
re au declarat că ascund partea
vizibilă a pielii afectate.
De asemenea, Vichy a pre-
zentat rezultatele unui sondaj
realizat în rândul a 20.000 de
femei din 20 de ţări, care a ară-
tat că 72% dintre ele consideră
că variaţiile hormonale au un
impact negativ asupra stării lor
de bine. Iar trei din patru femei
spun că problemele pielii sunt
prezente sau se înrăutăţesc în
perioadele menstruale.
„De aceea, pentru sănătatea
pielii și pentru susţinerea calită-
ţii vieţii, pigmentările și efectele
variaţiilor hormonale la nivelul
pielii și scalpului femeilor sunt
aspecte obligatoriu de luat în
calcul în practica de zi cu zi în
cabinetul medicului dermato-
log, atât pentru prevenţie, cât
și ca tratament”, a declarat dr.
Dana Bratu, specialist în derma-
tologie și estetică medicală, par-
ticipant în cadrul congresului la
evenimentele știinţifice L’Oréal
Groupe.
Opinii
Despre lipsa bunului
simţ între „colegi”
Lipsa de bun-simţ este o
mare problemă oricând,
oricum și în cazul oricui.
Doar că atunci când poate
face rău sau foarte mult rău,
deja este prea de tot!
Sunt atât de multe lucruri de
scris despre acest subiect, încât
într-o săptămână s-ar putea scrie
o nuvelă, dar și o carte. Iar aceasta
Nu-mi plac glorificarea
și demonizarea epocii
actuale. Îmi plac oamenii
care se trezesc și realizează
ce e cu adevărat semnificativ
în viaţa asta. Indiferent
pe ce căi.
Bunicul, văzând-o că a început
să plângă în momentul în care se
Dr. Richard
Constantinescu
împiedicase și se lovise la un ge-
nunchi, i-a transmis, zgâmboit:
„De ce plângi!? Fetiţele la vârsta
asta nu plâng!”. Om trecut prin via-
ţă, cu experienţe care mai de care
mai diverse, plimbat prin lume și,
mai ales, urmăritor constant de
programe TV, de seriale și de ma-
teriale video, rămăsese conceptual
prizonier al unor formule pe care
le livraseră, cu siguranţă, toţi cei
dinaintea lui. Oare nu nimerise, în
miile de ore petrecute în faţa atâ-
tor ecrane, nicio emisiune, niciun
reportaj ori măcar un short privi-
tor la modul de a interacţiona cu
un copil care plânge?!
Indiferent de câtă informa-
ţie îţi trece prin creier sau cărui
tip de materiale continui să te ex-
pui, și care-ţi vor crea realitatea
nu este deloc îmbucurător. Însă,
„asta este...”. Am primit în urmă
cu două zile un mesaj de la un fost
student, care tocmai participase
la o „întâlnire colegială”, nu întâm-
plător menţionată de mine în ghi-
limele. Noţiunea de colegialitate
sau de prietenie este astăzi atât de
departe de ceea ce ar fi bine să fie.
„Din nefericire, recent am ieșit
cu un grup de prieteni, o parte fiind
AntiRenașterea
interioară, tot în vechile paradig-
me operezi. Cercetări mai vechi
sau mai noi sunt traduse în lim-
bajul comun și transformate în
cărţi tipărite și, mai nou, în format
ebook și audio. Unele devin pod­
casturi, seminarii, traininguri,
cursuri online și offline.
Imuabilitatea nu mai are
scuze
Nu mai sunt scuze, cel puţin
când ești părinte sau bunic, că
nu ai de unde afla despre modul
în care poţi să te schimbi și să in-
teracţionezi cu fiica ori nepoata.
Însă, din păcate, timpul și resur-
sele emoţionale sunt consumate
pe conţinut de amorţit tărtăcuţa.
Astfel, disponibilitatea adapta-
tivă nu mai există și cei care ar
trebui să ofere suport, înţelegere,
dăruiesc șabloane sau se transfor-
mă în figuri parentale apatice ori
intruzive.
La orice moment al zilei m-am
aflat în parcul din faţa Centrului
Cultural „I.I. Mironescu”, am în-
tâlnit copii însoţiţi de părinţi sau
de bunici. Poate că unii părinţi
chiar au fost nevoiţi să rămână
cu copilul și să răspundă urgent
la un telefon sau la e-mailuri.
Chiar și așa, mi se pare extrem
de trist ca mâna stângă să-l ţină
flasc pe micuţul care vrea să urce
scările unui tobogan, iar dreapta,
ageră, să se miște atât de rapid pe
ecran, deopotrivă cu privirea. Și,
ceea ce-i mai important, viaţa de
lângă el, copilul pe care și l-a do-
rit, să fie precum un scaiete care
i s-a prins de mânecă, taman când
la medicină, și am discutat de prac-
tica de vară. Când am spus că fac
practica de vară la «Cantacuzino»,
a fost motiv de «haz»... Că de ce ai
face practică acolo unde catedra de
micro este... x, y, z. M-a întristat că
unele persoane judecă doar din au-
zite, și când încerci să le oferi con-
traargumente nu le ascultă.”
Aceste discuţii nu sunt rare, iar
opiniile eronate se transmit atât de
trecea, absorbit de-ale serviciului,
pe lângă o tufă.
Tinerii de ieri și de azi
Când circul cu autobuzul se
întâmplă să observ ce le reţine
atenţia călătorilor. Recent, m-am
nimerit alături de un tânăr bine
făcut, care, îndată după validarea
biletului, a scos rapid telefonul
din buzunar și, vreme de multe
staţii, a privit un video cu două pi-
sici care se învârteau și deasupra
cărora migrau diverse emoticoa-
ne. Chiar n-aș fi scris despre asta
dacă respectivul adolescent ar fi
fost captat de imaginile unor tine-
re. (Acum nici nu mi se mai pare
deplasat gestul unui profesor de
psihiatrie american care, aflat la o
conferinţă internaţională într-un
centru universitar din România,
după ce și-a susţinut prezentarea,
cu lejeritate, a deschis telefonul și
a căutat – pe un site de întâlniri –
femei disponibile în zona în care se
afla el.)
Măcar noi, în liceu sau mai de-
vreme, ne holbam înspre alt tip de
conţinut, indiferent care era ace-
la, dar mult peste vârsta noastră.
Doream să avem anumite experi-
enţe și să devenim bărbaţii care
să le poată împlini. Infantilizarea
aceasta este suspectă și de natură
a pleoști orice extremitate, fie ea
cefalică ori subombilicală.
Iluzia înţelegerii sporește
Înainte de asasinarea sa,
Martin Luther King Jr. a predi-
cat în Catedrala Naţională din
Washington și, vorbind despre
ușor. Contramodelele sunt urmate
atât de frecvent. La începutul fi-
ecărui nou an universitar, de mai
mult timp, am o discuţie prelimi-
nară cu fiecare serie în parte, timp
de circa jumătate de ceas (însă,
probabil, puţini sunt atenţi la ceea
ce spun, din păcate).
Printre mesajele pe care le con-
sider esenţiale se numără:
- Începeţi anul II, nu vă gândiţi
și nu luaţi în seamă ce vi s-a spus
despre activitatea universitară la
Institutul „Cantacuzino”.
- Porniţi la drum fără prejude-
cată; observaţi, analizaţi, descope-
riţi singuri care este adevărul.
- Încercaţi un mod diferit de
ceea ce aţi făcut (poate) până
acum: observaţi, spuneţi, între-
baţi, ascultaţi; nu vă temeţi să daţi
un răspuns pentru că nimeni nu
va fi penalizat pentru un răspuns
eronat – iar dacă știm ce greșim,
putem să corectăm.
Vorbe în vânt
În cursul introductiv le pre-
zint câteva mesaje transmise de
studenţi care au absolvit, între
care unul care mi se pare cutre-
murător (nu cred că exagerez).
Un fost student mi-a scris în se-
mestrul II că a venit la Institut
cu frică și cu certitudinea că nu îi
va plăcea microbiologia (din cau-
za „sfaturilor” aberante primite
de la „colegi mai mari”). Dar a
ajuns să înţeleagă că erau „vorbe
în vânt”, iar studiul la Institutul
Cantacuzino a devenit o plăcere,
o activitate la care a participat
cu drag.
dezvoltarea tehnologică și despre
relaţia americanilor cu aceasta,
spunea: „Una dintre marile pro-
bleme ale vieţii este aceea că mulţi
oameni parcurg o etapă cu multe
schimbări sociale, dar, cu toate
acestea, nu reușesc să dezvolte ati-
tudini noi, răspunsuri mentale noi,
cerute de situaţia actuală. Ei sfâr-
șesc prin a dormi în timpul unei
revoluţii”.
Știm că oamenii sunt igno-
ranţi. Mai mult decât cred ei că
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
5
Privitor la „întâlnirea colegi-
ală de mai sus” mi s-a relatat în
continuare: „Persoanele respec-
tive nu au făcut microbiologie la
«Cantacuzino», ci doar au auzit
zvonuri legate de modul de pre-
dare de aici. Informaţiile lor erau
total fragmentate și denaturate și,
așa cum fac studenţii, mulţi exa-
gerează doar pentru a impresio-
na. Poate că, dacă aș fi fost cu un
an mai mic, chiar aș fi putut să fiu
și eu puţin pus pe gânduri de cele
spuse de ei. Am încercat să le ex-
plic că solicitările dumneavoastră
sunt justificate și nu sunt deloc ab-
surde, așa cum le făceau ei să pară,
însă nu cred că intervenţia mea a
avut un impact destul de mare asu-
pra lor. Poate ar fi trebuit să fiu mai
«bătăios» în discuţie. Lucrurile pe
care le-au spus cu convingere și
modul în care le spuneau puteau să
influenţeze destul de mult un stu-
dent mai mic și puteau să creione-
ze o imagine eronată”.
Cât de rău-voitor să fii și cât
de lipsit de bun-simţ, încât să
transmiţi un mesaj aberant unor
colegi sau viitori colegi, să ajungi
să îi faci să le fie frică de o materie
importantă și foarte practică, de
mare utilitate în prevenirea unor
evenimente de sănătate care pot
evolua negativ? Evenimente care
pot duce chiar și la decesul persoa-
nei în cazul căreia diagnosticul nu
se face corect, iar tratamentul cu
antibiotice nu ţine cont de princi-
pii clasice de la care nu ar trebui să
ne abatem*.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
*https://roami.ro/wp-content/uploads/2023/06/08_history-of-
medicine_2_2022.pdf
sunt. Dintotdeauna au fost in-
stalaţi într-o iluzie a înţelegerii.
Dar, acum, mi se pare că aceasta
sporește.
Unul dintre prietenii mei,
universitar cunoscut, entuziast
susţinător al tinerilor, afirmă – în
faţa oricărui tip de audienţă – că
„trăim o adevărată Renaștere”.
Niciodată nu l-am contrazis di-
rect, deși mi-a auzit frecvent idei-
le despre creierul vremii noastre.
Opinia mea este că trăim o ade-
vărată AntiRenaștere. Sintagma
nu îmi aparţine. E a lui Eugenio
Battisti, al cărui volum cu titlu si-
milar a fost publicat în România în
anii ’80.
6 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
CMSR
Doctor bun
Cine conferă unui medic
premisele de a fi un doctor
bun? Care sunt elementele
care îl pot încadra pe un
medic în această categorie?
Ce face medicul pentru a
fi un doctor bun? Voi oferi
niște răspunsuri aplicabile
în special în cazul medicilor
stomatologi.
Formarea profesională este
determinantă în Medicina den-
tară. Studentul trebuie să înveţe
pentru a dobândi cunoștinţe teore-
tice, pentru a deprinde abilităţi și
pentru a învăţa comportamentul
corect faţă de pacienţi. Toate uni-
versităţile și facultăţile de profil se
străduiesc într-un fel sau altul să
ofere o pregătire foarte bună, dar
nu toate reușesc în aceeași măsu-
ră. De aici provine prima cutumă:
respectivul medic este absolvent al
unei anumite universităţi și acesta
este primul pas spre a fi recunos-
cut de pacienţi drept un doctor
bun. Dar nu este întotdeauna așa;
un doctor bun poate proveni de la
aproape orice facultate.
Facultăţile de Medicină denta-
ră trebuie să instruiască studenţii
Et in Moinești ego
Dedicată unei teme
generoase de dezbatere,
intitulată „Abordarea
multidisciplinară în
patologiile medico-
chirurgicale. Provocări și
controverse actuale”, cea de
a XVIII-a ediţie a „Zilelor
Medicale ale Spitalului
Municipal de Urgenţă
Moinești”, derulată în
perioada 13-15 iulie 2023,
a confirmat înscrierea
sa în bunele tradiţii ale
manifestărilor știinţifice de
certă valoare.
Deschiderea oficială s-a des-
fășurat sub semnul adoptării ca
membru corespondent al Aca-
demiei Oamenilor de Știinţă
din România a prof. dr. Adrian
Cotîrleţ. Acest eveniment repre-
zintă recunoașterea unanimă a
realizărilor sale profesionale și
manageriale și încununarea efortu-
rilor de a realiza o unitate medicală
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
în stagiile practice prin acte me-
dicale executate de aceștia sub
îndrumarea și controlul cadrelor
didactice adecvate. Așa cere legea,
dar nu prea se întâmplă întocmai
și peste tot.
În stomatologie, pentru ca
un medic să fie un doctor bun,
trebuie să comunice empatic
cu pacientul pentru a-i câștiga
încrederea și trebuie să știe să facă
intervenţiile potrivite acestuia.
Tratamentele trebuie să fie ne-
dureroase, durabile și estetice. În
practica medicală, profesionistul
din stomatologie are de îndeplinit
două cerinţe majore: să îl mulţu-
mească pe pacient și să ofere trata-
mente cu rezultatele așteptate de
pacient.
reprezentativă pentru medicina
românească. Au subliniat sem-
nificaţiile acestui eveniment
membri ai Academiei Oamenilor
de Știinţă, ai Academiei de Știinţe
Medicale, ai Uniunii Medicale Bal-
canice, reprezentanţi ai medicinei
din Israel și Statele Unite, ca și ai
universităţilor de medicină din
ţară și din Chișinău și profesioniști
aparţinând unor centre medicale
de prestigiu ale ţării.
În cadrul sesiunii inaugurale
au fost susţinute mai multe confe-
rinţe de larg interes, bine primite
de asistenţă, precum: „Healthy
food, fresh air, environment&
water for brain development”
(prof. dr. Alexandru-Vlad Ciurea,
București), „Nerve transfer for
restoring elbow flexion in brachi-
al plexus palsy” (prof. dr. Teodor
Stamate, Iași), „Schimbarea de
paradigmă în bolile infecţioase”
(prof. dr. Adrian Streinu-Cercel,
București), „Noutăţi tehnologi-
ce în chirurgia minim invazivă
a cancerului esofagian toracic”
(prof. dr. Silviu Constantinoiu,
Pierderea unui pacient pune
prestigiul în pericol
Aspectul comercial al practicii
medicale stomatologice este imens
și va rămâne așa atât timp cât paci-
enţii vor trebui să-și plătească tra-
tamentele. Pierderea unui pacient
înseamnă prestigiul de doctor bun
pus în real pericol. Iar pacienţii
caută medici stomatologi despre
care află că sunt doctori buni. Ei nu
sunt dispuși să „învestească” într-o
afacere nesigură.
Ce face un medic stomatolog
pentru a fi un doctor bun? În pri-
mul rând, caută să înveţe cât mai
mult, mult mai mult și mai eficient
decât în cei șase ani de facultate.
Rezidenţiatul este un obiectiv pen-
tru tot mai mulţi medici stoma-
tologi. Este de reţinut că medicul
stomatolog, după ce devine medic
specialist, se întoarce în cabinetul
lui fără a primi un salariu mai mare
la noul grad profesional. Pentru că
acolo el își asigură veniturile doar
din munca lui de medic stomato-
log, nefiind salariat în sistemul bu-
getar. Este valabil pentru cei peste
95% de medici stomatologi specia-
liști care lucrează exclusiv în cabi-
nete private.
O altă formă de perfecţionare
sunt cursurile cu aplicaţii practice
sau demonstraţii pe cazuri clinice
în care medicii învaţă să stăpâneas-
că tehnici noi de diagnostic și de
tratament. Astfel de cursuri sunt
București) și „Chirurgia în era
inteligenţei artificiale” (prof.
dr. Eugen Târcoveanu, Iași).
Ședinţe operatorii
transmise live
Manifestarea a inclus mai mul-
te ședinţe operatorii efectuate de
mari maeștri ai chirurgiei noastre,
în echipă cu specialiștii Spitalului
Moinești, transmise live. Progra-
mul reuniunii, deosebit de dens,
rezervat atât medicilor, cât și asis-
tenţilor medicali, s-a desfășurat în
mai multe săli, prilejuind trecerea
în revistă a unei experienţe deose-
bit de valoroase de nivel naţional,
precum și a marilor probleme și
provocări ale medicinei mondiale
actuale.
Ca vechi și constant partici-
pant la reuniunile de la Moinești,
îmi exprim satisfacţia și nu mai
puţin admiraţia faţă de acei pro-
fesioniști de certă
valoare, care înţe-
leg să fie, înainte de
toate, mesageri ai
progresului și bine-
lui pentru semenii
lor.
Prin constanţă
și participare, prin
seriozitatea demer­
sului informativ,
cât și prin ambian-
ţa de înţelegere și
colaborare, de înalt
umanism și dorinţă
de progres, mani-
festarea tradiţiona-
lă de la Moinești se
înscrie, neîndoiel-
nic, printre reușite-
le activităţii știinţifice naţionale
și nu numai, pentru care organi-
zatorii și realizatorii merită toate
felicitările și urările de a continua.
Dr. Virgil Răzeșu
costisitoare și adesea se
desfășoară în străinătate.
Acest efort financiar, sub
forma investiţiilor în for-
marea profesională, este
normal să se regăsească în
onorariile aplicate la cabi-
nete. Pacientul va plăti un
pic mai mult, dar va avea
mulţumirea de a fi tratat
de un doctor bun.
Alternative la
concurenţa loială
Din nefericire, unii medici cau-
tă alternative la concurenţa loială
bazată pe calitatea actului medi-
cal. Dacă nu reușesc să obţină recu-
noașterea din partea pacienţilor ca
fiind doctori buni, ei postează, sub
diverse forme, reclame prin care,
direct sau cu subînţeles, se autode-
clară doctori buni. Este o păcăleală
comercială care, uneori, reușește
totuși să atragă pacienţi. Dar aceș-
tia vor plăti tarife mai mari, însă
nu pentru investiţia de timp și bani
a medicului în formarea lui profe-
sională, ci pentru amortizarea
costurilor reclamelor. De fapt, pa-
cienţii achită nota de plată a re-
clamelor la care au dat curs. Toţi
medicii doresc să fie apreciaţi de
pacienţi și să fie caracterizaţi de
aceștia ca doctori buni. Presti-
giul de doctor bun este meritoriu.
El este greu de câștigat și ușor
de pierdut. Pentru că pacienţii
Considerente
legislative despre
curăţenia în spitale
Un subiect extrem de
important în domeniul
medical este cel privind
curăţenia în spitale. Vă voi
prezenta în cele ce urmează
câteva prevederi legislative
în acest sens.
Curăţenia în instituţiile sani-
tare este făcută în conformitate cu
Ordinul nr. 1761 din 3 septembrie
2021 pentru aprobarea Normelor
tehnice privind curăţarea, dezin-
fecţia și sterilizarea în unităţile
sanitare publice și private, evalua-
rea eficacităţii procedurilor de cu-
răţenie și dezinfecţie efectuate în
cadrul acestora, producerile reco-
mandate pentru dezinfecţia mâi-
nilor în funcţie de nivelul de risc,
precum și metodele de evaluare a
derulării procesului de steriliza-
re și controlul eficienţei acestuia.
Capitolul al doilea al documentu-
lui vorbește, între altele despre
„curăţare”. Aceasta este definită
ca „metoda prin care se asigură
îndepărtarea fizică/chimică a mi-
croorganismelor de pe suprafeţe,
obiecte sau tegumente, odată cu
îndepărtarea prafului și a substan-
ţelor organice. Curăţarea nu înlo-
cuiește dezinfecţia”.
Potrivit legii, în vederea efec-
tuării acţiunilor de curăţenie, per-
soanele competente vor utiliza
Opinii
plătesc tratamentele stomatolo-
gice, ei vor să ajungă la un doctor
stomatolog bun.
În urmă cu câţiva ani au fost
făcute niște clasamente ale docto-
rilor stomatologi buni. Aprecieri-
le care au stabilit clasamentul ve-
neau chiar de la colegii de breaslă
din zona geografică de referinţă.
Da, erau o mândrie și o satisfac-
ţie cu totul deosebite pentru un
medic stomatolog să fie plasat pe
locuri onorante ale clasamentului.
A fost o formă de apreciere făcută
de cunoscători. Medicii stoma-
tologi au făcut un clasament al
medicilor stomatologi cu cei care
sunt cei mai buni dintre ei. Apre-
cierea ca doctor bun satisface fără
îndoială orgoliul și mândria unui
medic și ea trebuie obţinută co-
rect pentru a putea fi reală și va-
lidă. Totodată, ea asigură un flux
de pacienţi care vin să confirme
calificativul „doctor bun”.
detergenţi, produse de curăţare și
întreţinere, precum și echipamen-
te profesionale. Mopurile și lavete-
le (acestea fiind categorisite chiar
pe coduri de culori) trebuie să fie
rezistente la termodezinfecţie și
la spălare. Ele nu trebuie să fie de
unică folosinţă, putând fi reutiliza-
te. Tot legislaţia ne indică în mod
expres că pot fi folosite și mopurile
cu franjuri, însă ele trebuie să res-
pecte condiţiile stipulate mai sus.
Cât de des se schimbă un
mop?
Așa cum ne așteptam, există și
indicaţii referitoare la modalitatea
în care se folosește mopul. Acesta
va trebui schimbat la fiecare 20 de
metri pătraţi. Mai mult decât atât,
nu se pot curăţa două încăperi se-
parate cu același mop, fiind nece-
sară schimbarea lui. Atât lavetele
utilizate cât și mopurile trebuie
dezinfectate și curăţate în mașini-
le de spălat care se află în spălăto-
ria spitalului ori în locuri special
amenajate.
Legea precizează și că numărul
de lavete și de mopuri existente în
spital trebuie să fie de cel puţin trei
ori mai mare decât necesarul cal-
culat. Este obligatoriu ca, în activi-
tatea de curăţenie, să se ţină cont
de recomandările producătorilor,
și să nu se amestece produsele.
De asemenea, pentru menţinerea
unei curăţenii optime, este nece-
sar ca unitatea spitalicească să
aibă o încăpere specială pentru de-
pozitarea produselor de curăţenie.
Ustensilele folosite la curăţenie
(găleţi, cărucioare pentru curăţe-
nie etc.) trebuie întreţinute după
fiecare curăţare, dar și la finalul
zilei de lucru.
Drd. Rareș Voroneanu
Opinii
ANMCS
Dieteticianul,
parte a echipei
clinice în spital
ANMCS va transpune în cea de-a treia ediţie a standardelor
de acreditare reglementările legislative nou adoptate în
domeniul nutriţiei-dieteticii.
Prin OUG nr. 25/2023 pentru
modificarea și completarea OUG
nr. 83/2000 privind organizarea
și funcţionarea cabinetelor de li-
beră practică pentru servicii pu-
blice conexe actului medical, a fost
completată lista serviciilor publice
conexe actului medical cu trei noi
categorii de servicii, printre care
și nutriţia-dietetica. Măsura legis-
lativă a fost adoptată pentru pu-
nerea în aplicare a prev. art. 2 alin.
(1) din Legea nr. 256/2015 privind
exercitarea profesiei de dietetici-
an, precum și înfiinţarea, organi-
zarea și funcţionarea Colegiului
Dieteticienilor din România.
Prin Ordinul ministrului Sănă-
tăţii nr. 1992/2023 au fost aproba-
te Normele metodologice privind
înfiinţarea, autorizarea, dotarea,
funcţionarea și înregistrarea cabi-
netelor de liberă practică pentru
serviciile publice conexe actului
medical. Au mai fost aprobate
și normele pentru stabilirea do-
cumentelor necesare pentru eli-
berarea autorizaţiilor de liberă
practică pentru personalul care
desfășoară servicii publice conexe
actului medical.
O privire comparativă asupra
celor două ediţii ale standardelor
de acreditare a unităţilor sanitare
cu paturi, prin prisma mediului
de îngrijire și a drepturilor paci-
entului, ne arată că reglementarea
modului de asigurare a alimenta-
ţiei pacientului a înregistrat un
progres în cea de-a doua ediţie a
standardelor. Reglementarea are
cerinţe care impun obligativitatea
spitalului de a asigura concordan-
ţa dintre alimentaţia pacientului și
patologia sa.
Criterii privind alimentaţia
pacienţilor
În cadrul Referinţei 1, „Mana-
gementul strategic și organizaţi-
onal”, regăsim Standardul 01.09:
„Mediul de îngrijire asigură con-
diţiile necesare pentru desfășura-
rea asistenţei medicale”. În cadrul
criteriului 01.09.01, „Organizarea
mediului de îngrijire respectă con-
diţiile privind capacitatea și com-
petenţele asumate ale spitalului”,
regăsim cerinţa 01.09.01.06: „Ali-
mentaţia pacientului este stabilită
în concordanţă cu recomandările
igienico-dietetice corespunzătoa-
re patologiei sale”. În cadrul ace-
luiași criteriu este reglementată
și cerinţa 01.09.01.07: „Instituţia
asigură calitativ și cantitativ hra-
na pentru pacienţi, aparţinători
și personal medical, în condiţiile
de siguranţă alimentară a pacien-
tului”. Ca dovadă de îndeplinire a
cerinţei este sugerat indicatorul
01.09.01.07.08 – „Serviciul de fur-
nizare a hranei are definite me-
niuri și reţetare realizate în func-
ţie de patologie și avizate de către
dietetician”.
Astfel, este evident că pro-
gresul realizat în privinţa stan-
dardizării mediului de îngrijire a
influenţat pozitiv rezultatele tra-
tamentelor pacienţilor spitalizaţi,
prin asigurarea dietelor corect
stabilite în raport cu patologia fi-
ecărui bolnav. Evoluţia pacientu-
lui pe perioada spitalizării nu este
influenţată doar de tratamentul
recomandat de medicul curant și
de administrarea corectă a medi-
camentelor prescrise de acesta, ci
și de consumarea corectă a tipului
și cantităţii de alimente ce cores-
pund dietei pacientului stabilită
prin raportare la patologia sa.
Colaborarea dintre spital și di-
etetician trebuie să se desfășoare
într-una din formele prevăzute de
Legea nr. 256/2015 și de Normele
de aplicare a acestei legi, aprobate
prin H.G. nr. 58/2019, „Dietetici-
anul trebuie să fie parte a echipei
clinice”.
Constanţa Tăiatu
CMMB
Programe de instruire
online pe emcb.ro
Deși ne aflăm în plin
anotimp al vacanţelor,
credem că este bine să
vorbim despre Educaţia
Medicală Continuă.
Pentru cei mai mulţi dintre
noi, vacanţa e scurtă, mult mai
scurtă decât vara. Unii ar vrea
să-și completeze numărul credi-
telor acum, când presiunea este
mai mică în cabinet, sau când mai
au câteva zile libere înainte de a
se întoarce la spital. Dar cum să
profite de acest răgaz, când abia în
septembrie încep „școlile de vară”,
cursurile, congresele sau celelalte
manifestări știinţifice?
Simplu: accesând programele
de instruire online pe platforma
EMCB, pe care Colegiul Medicilor
din Municipiul București (CMMB)
a pus-o la dispoziţia tuturor medi-
cilor din ţară. Primul certificat de
participare creditat EMC a fost eli-
berat unui utilizator al platformei
la 18 ianuarie 2022, după numai
două luni de la momentul în care
platforma, cu toate noile funcţio-
nalităţi, a fost lansată. Până la sfâr-
șitul lunii iulie a acestui an, s-au în-
registrat ca utilizatori peste 2.300
de medici, fiind eliberate 877 de
certificate.
Marele avantaj al cursurilor
online este că informaţiile sunt
accesibile non-stop. Programul
cursantului devine programul
cursului, nu invers, ca la evenimen-
tele medicale desfășurate în sală.
După-amiaza sau seara, într-o pa-
uză, în weekend, medicul își sta-
bilește, în ritmul propriu, progra-
mul de curs și momentul în care
completează chestionarul, pentru
finalizarea capitolului.
Cum funcţionează
Medicul care dorește să-și com-
pleteze EMC se înregistrează, cu
datele de identificare și adresa de
e-mail, și poate participa la orica-
re dintre cursurile active pe site.
Atenţie, se poate credita la nivel
de Colegiu doar un curs de educa-
ţie medicală continuă la distanţă
într-o lună calendaristică – limi-
tare impusă prin Decizia 12/2018
a CMR privind reglementarea
sistemului naţional de educaţie
medicală continuă.
Fiecare curs de pe platforma
emcb.ro are mai multe capitole.
Fiecare capitol are la final un ches-
tionar de evaluare, trebuind a fi în-
deplinite cerinţele de promovabili-
tate pentru fiecare curs, așa cum a
stabilit aceeași decizie a CMR.
Foarte important, dacă greșeș-
te la completarea chestionarelor și
nu primește certificatul, medicul
poate relua cursul în totalitate după
trecerea a 30 de zile. Însă trebuie să
completeze toate chestionarele, in-
diferent dacă le completează corect
sau nu. Altfel, cursul nu este marcat
în sistem ca finalizat și nu se poate
relua după cele 30 de zile.
Accesul pe platforma emcb.ro
este gratuit, ca și accesul la Con-
ferinţa anuală a CMMB pentru
medicii din București.
Cursuri disponibile
În acest moment, sunt trei
cursuri pe platformă, deci până la
sfârșitul anului medicii pot obţine
46 de puncte EMC, doar partici-
pând la acest program. Materiale-
le sunt prezentate într-o abordare
pluridisciplinară, utilă medicilor
din toate specialităţile. De exem-
plu, modulul dedicat îngrijirilor
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
7
paliative, creditat cu 18 puncte
EMC, prezintă o sinteză structu-
rată în șapte capitole, oferind date
de epidemiologie, fiziopatologie,
diagnostic/evaluare și tratament.
Rolul acestui curs este de a atrage
atenţia asupra importanţei îngri-
jirii paliative atât pentru îmbună-
tăţirea calităţii vieţii pacientului,
cât și pentru îmbunătăţirea su-
pravieţuirii acestuia. Autori sunt
prof dr. Cornelia Niţipir, dr. Horia-
Teodor Cotan (Secţia de Oncolo-
gie medicală, Spitalul Universitar
de Urgenţă Elias), iar coautori
dr. Andreea Ilie, dr. Oana Roșu,
dr. Monica Profir.
Cursul în care se prezintă „Par-
ticularităţile anemiei la pacienţii
cu afecţiuni hematologice” semna-
lează că anemia poate fi un prim
semn al unei patologii vaste, poten-
ţial letale dacă nu este investigată și
tratată corespunzător. Autorii sunt
prof. dr. Horia Bumbea, dr. Daniela
Diaconescu, dr. Delia Soare, de la
Spitalul Universitar de Urgenţă Bu-
curești, iar cursul este creditat cu
14 puncte EMC. Un alt curs credi-
tat cu 14 puncte EMC este „Durerea
toracică acută: Provocări diagnos-
tice. Leziuni cu potenţial letal”, au-
torul fiind dr. Sündüz Cadîr, medic
primar medicină de urgenţă, UPU-
SMURD București, Spitalul Clinic
de Urgenţă București.
Proiectul de educaţie medicală
la distanţă, susţinut de platforma
emcb.ro, este rezultatul cooperă-
rii strânse între CMMB și UMF
„Carol Davila” București, ale cărei
cadre didactice au realizat cursu-
rile online, pentru pregătirea tutu-
ror medicilor din România.
Biroul Consiliului Municipal
al CMMB
 aţi e d e
8
n
VIA�A MEDICALĂ
t i
4 august 2023 l Nr. 31
De s
s a u
vac a n ţă al?
r i s m m e d i c
tu
De cele mai multe
ori, atunci când ne
gândim la Turcia, ne
vin în minte staţiunile
turistice de la malul
mării sau orașul
Istanbul, vizitat anual
de zeci de milioane de
turiști (aproximativ
51,4 milioane numai
în 2022, conform
statisticilor locale).
În ultimii ani, însă,
ţara a devenit și o
importantă destinaţie
de turism medical.
T
urismul medical a câș-
tigat tot mai mult teren
în ultimii ani. În trecut,
acesta era practicat, de
obicei, de persoane din ţările mai
puţin dezvoltate care călătoreau în
statele foarte dezvoltate pentru a
avea acces la tratamente indispo-
nibile în ţările de provenienţă. În
prezent însă, la turismul medical
apelează și persoane din state dez-
voltate care preferă să se trateze la
preţuri mai mici în ţări în curs de
dezvoltare.
Conform indexului de turism
medical, publicat de globalheal-
thcareaccreditation.com, cele
mai populare destinaţii de turism
medical sunt Mexic, Costa Rica,
Malaezia, Thailanda și Turcia.
În Turcia am avut și eu ocazia
să merg recent, pentru a vizita
câteva spitale care oferă servicii
medicale pentru pacienţii din alte
ţări. Am aflat astfel că Turcia are
reglementări legislative special
concepute pentru turismul medi-
cal. Toate unităţile sanitare care
tratează pacienţi din alte state au
certificate de autorizare obţinute
pe baza îndeplinirii unor criterii
și sunt evaluate regulat. Până în
prezent, 3.032 de instituţii sanita-
re și 786 de instituţii intermediare
au primit Certificate de Autoriza-
re Internaţională pentru Turism
de Sănătate, spun reprezentanţii
autorităţilor turce în domeniu.
Servicii medicale
intermediate
„Numai anul trecut, peste 1,2
milioane de persoane au vizitat
ţara noastră pentru a beneficia de
Salon pentru pacienţii de la Spitalul public „Dr. İsmail Fehmi Cumalıoğlu”
îngrijiri medicale. Cele mai mul-
te dintre ele au vizat intervenţii
din domeniul chirurgiei plastice
și estetice, proceduri stomatolo-
gice, oftalmologice, ginecologice
și de sănătate reproductivă, dar și
intervenţii din domeniul ortope-
diei sau oncologiei”, ne-a explicat
dr. Ezgi Canpolat, reprezentant al
International Health Services Ltd.
(USHAŞ).
Afiliată Ministerului Sănătăţii
din Turcia, USHAȘ este, practic,
interfaţa dintre sistemul medical
turcesc și persoanele din alte ţări
care vor să se trateze în Turcia.
Alegerea serviciilor medica-
le, a clinicilor și specialiștilor la
care pacienţii străini doresc să
se trateze se face prin interme-
diul platformei HealthTürkiye
creată cu sprijinul Ministerului
Sănătăţii și al Ministerului
Culturii și Turismului din Turcia.
Totul începe cu un click
Persoanele care doresc să se
trateze în Turcia trebuie, mai îna-
inte de toate, să-și facă un cont
gratuit pe această pagină. Ulterior,
vor beneficia de asistenţă pentru
obţinerea așa-numitei vize de să-
nătate, pentru organizarea trans-
portului, a cazării, a transferurilor
de la aeroport la hotel și de la hotel
la unitatea sanitară aleasă, precum
și pentru planificarea tratamente-
lor medicale și a vizitelor ulterioa-
re de monitorizare.
Îngrijirile medicale sunt
acordate atât în spitale publice
sau semi-publice, cât și în cele
private, dar și în instituţii medica-
le non-profit. Opţional, pacienţii
Cabinet pentru mamografii la Spitalul public „Dr. İsmail
Fehmi Cumalıoğlu”
Special
Grupaj
realizat de
Cristina
Ghioca
Sistemul
turcesc de
sănătate, pe
scurt:
l 20 City Hospitals
(spitale construite
sau care
funcţionează
în sistemul
parteneriatului
public-privat)
l 48.753 de paturi ATI
l 194.910 doctori
l 1.358.558 personal
medical
l 16 ambulanţe
aeriene
(Sursă: Ministerul Sănătăţii
din Turcia)
pot alege și anumite pachete de
vizitare a obiectivelor turistice din
diferite orașe de acolo.
Cei mai mulţi turiști care iau
calea Turciei pentru tratamente
medicale provin din state pre-
cum Azerbaidjan, Ucraina, Rusia,
Irak, Iran, Georgia, Maroc, Libia,
dar și Germania, Marea Britanie,
SUA, Bulgaria, România sau Irlan-
da. Pachetele de servicii medicale
pleacă de la sume minime stabili-
te de Ministerul Sănătăţii pentru
fiecare intervenţie și variază în
funcţie de particularităţile fiecă-
rui caz, au arătat reprezentanţii
USHAȘ.
Tot de la ei am aflat și că
cei mai mulţi pacienţi români
aleg această ţară pentru inter-
venţii din domeniul chirurgiei
bariatrice.
Special
Incursiune în specificul zonei
Dincolo de vizitarea spitalelor,
deplasarea în nordul Turciei a în-
semnat și o familiarizare cu spe-
cificul turistic al zonei. Am avut
astfel ocazia de a vizita două dintre
podgoriile din așa-numita Tracia
de Est (formată din provinciile
Edirne, Kırklareli și Tekirdağ), im-
portante destinaţii turistice din re-
giune, dar și de a „inspira” puţin din
izul istoric al orașului Edirne. Deși
Metode de tratament predate la școala medicală din Moscheea Sultanului Baiazid al II-lea
Pe urmele pacienţilor străini
C
ălătoria mea în Turcia
a avut loc la jumătatea
lunii iulie. Atunci, îm-
preună cu jurnaliști din
Bulgaria, Grecia, Serbia și Polonia,
am vizitat patru spitale din nordul
Turciei – două publice și două pri-
vate – care tratează și turiști stră-
ini, inclusiv din România. Au fost
trei zile dense, în care am poposit
în patru orașe diferite din provin-
ciile Kırklareli, Edirne și Tekirdağ.
Dincolo de infrastructura mo-
dernă și dotările pe care le-am
regăsit atât în unităţile sanitare
publice, cât și în cele private, am
rămas plăcut impresionată de sis-
temul de gestionare a pacienţilor
foarte bine pus la punct. La intra-
rea în unităţile sanitare, pacienţii
erau întâmpinaţi de o vastă zonă
de recepţie, cu numeroase ghișee
pentru triere. După ce treceau de
ele, atât în unele unităţi de stat, cât
și în cele private, pacienţii aveau
posibilitatea de a solicita asistenţă
de la angajate ale spitalului aflate
acolo pentru a furniza informaţii
sau pentru a-i conduce spre di-
versele pavilioane de investigaţii.
Extrem de cochete și elegante,
purtând uniforme viu colorate,
diferite de cele ale celorlalţi anga-
jaţi ai spitalului, mi-au amintit de
stewardesele pe care le vedem cu
toţii în avion.
Bariere lingvistice depășite
În ceea ce privește pacienţii
străini, în fiecare unitate care pri-
mește astfel de persoane există sa-
loane special destinate spitalizării
acestora, specialiști dedicaţi trată-
rii lor, dar și angajaţi care asigură
servicii de interpretariat în anu-
mite limbi.
Periplul nostru prin unităţile
sanitare din Turcia a debutat cu
ar fi multe de spus despre acesta și
atracţiile sale turistice, voi menţio-
na doar Muzeul de Sănătate, Mos-
cheea Sultanului Baiazid al II-lea.
Construit de arhitectul oto-
man Mimar Hayruddin pentru
sultanul Baiazid al II-lea (perioadă
de domnie 1481-1512), complexul
găzduia, între altele, un spital, dar
și o școală de medicină. Vechea in-
stituţie de învăţământ avea camere
spitalul privat Medikent din ora-
șul Lüleburgaz, cel mai mare din
provincia Kırklareli. Înfiinţată în
2008, unitatea sanitară este căuta-
tă de pacienţii străini (inclusiv ro-
mâni) pentru intervenţii care ţin
de domeniul chirurgiei estetice,
bariatrice sau cardiovasculare.
A doua oprire a fost la spitalul
public Sultan Murat 1, din orașul
Edirne. De îndată ce i-am trecut
pragul, am fost plăcut surprinsă
să constat că, deși are o vechime
însemnată (a fost construit în
1955!), clădirea era renovată, iar
mobilierul și echipamentele me-
dicale erau moderne și bine între-
ţinute. Unitatea sanitară a început
să găzduiască pacienţi străini în
urmă cu trei ani. În 2022 i-au tre-
cut pragul 720 de persoane din alte
ţări, dintre care 11 din România.
Cele mai multe au provenit din
Grecia, Bulgaria, dar și din Ucrai-
na, Suedia și Italia, ne-au explicat
reprezentanţii unităţii sanitare.
Interpretariat și în limba
română
Următoarea vizită a fost la spi-
talul privat Optimed, din orașul
Çorlu, provincia Tekirdağ – un
spital care are sucursală și în Ro-
mânia. M-am bucurat enorm ca,
printre cei care ne-au întâmpinat
și ne-au însoţit de-a lungul vizitei
acolo, să o cunosc pe Paula Genç.
Într-o română încă perfectă, dar
cu accent, mi-a povestit că e născu-
tă în Tulcea, că s-a căsătorit cu un
bărbat din Turcia și astfel a ales să
își ducă traiul pe aceste meleaguri.
La Optimed le oferă asistenţă ro-
mânilor care aleg să se trateze aici.
Acesta a fost, de altfel, și singurul
spital din cele vizitate care oferă
servicii de interpretariat în limba
română.
pentru găzduirea studenţilor, săli
de clasă și de experimente, dar și
o bibliotecă. În acele vremuri, spi-
talul din complex era cunoscut ca
un important centru pentru tra-
tarea problemelor oftalmologice.
Se evidenţia însă și prin practicile
sale în domeniul sănătăţii mintale.
Persoanele cu afecţiuni psihiatrice
care-i treceau pragul beneficiau, în-
tre altele, de terapii prin muzică și
cu sunetul apei. De altfel, și în ziua
de astăzi, persoanele care vizitează
Reprezentaţie a unei camere pentru studenţi de la școala medicală din
complexul Moscheea Sultanului Baiazid al II lea
În ceea ce privește serviciile
medicale cel mai des accesate de
pacienţii străini, reprezentanţii
spitalului ne-au spus că pe primul
loc se situează cele de chirurgie
a obezităţii. Ele sunt urmate de
procedurile de chirurgie plastică
și estetică, de transplant de păr, de
ortopedie și traumatologie, neuro-
logie, obstetrică-ginecologie, onco-
logie și stomatologie. Acestea din
urmă par a fi și cele mai căutate de
românii care aleg să se trateze în
această unitate.
Grijă pentru mediul
înconjurător
Inaugurat în anul 2020 și ri-
dicat în numai doi ani, Spitalul
public „Dr. İsmail Fehmi Cu-
malıoğlu”” din orașul Tekirdağ
Holul central al Spitalului public „Dr. İsmail Fehmi Cumalıoğlu”
complexul se pot bucura, în interi-
orul său, de un moment de răgaz
sau chiar de un pui de somn într-un
spaţiu special amenajat, cu bănci
din piatră, sunete de instrumente
muzicale în surdină și susurul apei
provenite de la o micuţă fântână
arteziană amplasată în centrul
acestui loc.
Vizitarea tuturor încăperi-
lor-muzeu prilejuiește o întoarcere
în timp. O reamintire a metodelor
rudimentare de tratare a diferitelor
este de departe cel mai specta-
culos din toate cele pe care le-am
vizitat. Unitatea sanitară de tip
City Hospital, construită în siste-
mul parteneriatului public-privat,
impresionează încă din primele
clipe în care îi treci pragul. Holul
central, dominat de scări rulante
și numeroase panouri cu indica-
ţii, te duce mai degrabă cu gân-
dul la un mall decât la o unitate
sanitară.
Cu o suprafaţă de peste
150.000 mp, clădirea a fost pro-
iectată pentru a rezista la cu-
tremure cu magnitudinea 9. Pe
acoperiș, pe o suprafaţă de 6.500
mp, sunt montate panouri solare.
„Aceste panouri produc suficien-
tă energie astfel încât, timp de 4-5
zile, să nu fie necesară utilizarea
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
9
afecţiuni pentru care astăzi se utili-
zează tehnici minim invazive, mult
mai puţin dureroase decât cele din
trecut. Întreaga experienţă este
completată de prezenţa unor mane-
chine în mărime naturală, în straie
specifice perioadei de funcţionare
a complexului, care întruchipează
personaje ale locului – profesori,
elevi, pacienţi. Și pentru ca tabloul
să fie complet, fiecare încăpere este
decorată cu accesorii și elemente de
mobilier specifice și ele vremii.
altor surse de energie”, a punctat
directorul unităţii sanitare. Spita-
lul are și un heliport, precum și un
sistem de reciclare a apei. „Colec-
tăm apa de ploaie, o filtrăm și o re-
utilizăm. Producem astfel o canti-
tate de apă de aproximativ 11.000
de metri cubi, suficientă pentru
a uda tot orașul în care ne aflăm”,
a adăugat acesta. Tot aici este
utilizată și o sursă alternativă de
energie, provenită din transfor-
marea energiei din gaz în energie
electrică utilă.
Până în prezent, spitalul a tra-
tat aproximativ trei milioane de
pacienţi, dintre care 648 din alte
ţări. Aceștia au provenit, în mare
parte, din Bulgaria, România,
Grecia, dar și din Statele Unite,
Australia și Algeria.
10 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
SPITALUL CLINIC DE
RECUPERARE IAȘI
(JUDEŢUL IAȘI)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, următoarele
funcţii:
• șef Secţia clinică Recuperare
medicală Neurologie;
• șef Laborator Analize medi-
cale.
Candidaţii vor depune la Spita-
lul Clinic de Recuperare Iași un do-
sar cuprinzând următoarele acte:
a) cererea în care se menţio-
nează funcţia pentru care doresc
să concureze;
b) copia xerox a diplomei de
studii;
c) adeverinţa din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) actele doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut în
anexa la prezentele norme;
e) declaraţia pe propria răs-
pundere a candidatului, din care să
rezulte că nu a fost condamnat pe-
nal pentru fapte care îl fac incom-
patibil cu funcţia pentru ocuparea
căreia dorește să concureze;
f) declaraţia pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de către conduce-
rea unităţilor în care și-a desfășu-
rat activitatea sau de către Cole-
giul Medicilor din România;
h1) în situaţia prevăzută la art.
1, alin. (6) (în situaţia în care per-
soanele prevăzute la alin. (5) „Per-
soanele sancţionate în ultimii 2 ani
de către unităţile la care au fost an-
gajate sau de către Colegiul Medi-
cilor din România nu pot participa
la concursurile sau la examenele
pentru ocuparea funcţiei de șef
de secţie, șef de laborator și șef de
serviciu” contestă conform legii
sancţiunea aplicată fie de unitatea
angajatoare, fie de Colegiul Medi-
cilor din România, interdicţia pre-
văzută la alin. (5) produce efecte
de la data la care hotărârea jude-
cătorească rămâne definitivă), un
document, certificat de grefă, emis
de instanţa judecătorească compe-
tentă, din care să reiasă existenţa
pe rolul instanţei a unui litigiu cu
privire la sancţiunea aplicată;
i) copia xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau certificatul de
membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei /
laboratorului;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 250 de
lei.
În secţiile universitare clinice,
funcţia de șef de secţie se ocupă de
către un cadru didactic universitar
medical desemnat pe bază de con-
curs organizat în condiţiile legii și
prezentului anunţ.
Spitalul Clinic de Recuperare
Iași respectă dispoziţiile prevăzu-
te în actele normative în vigoare,
Regulamentul intern și Contrac-
tul colectiv de muncă la nivelul
unităţii.
La concurs sau examen se pot
prezenta medici cu o vechime de
cel puţin 5 ani în specialitatea Neu-
rologie, specialitate pe care o prac-
tică în mod curent și în care sunt
confirmaţi prin ordin al ministru-
lui sănătăţii publice (vechimea în
specialitate decurge de la data con-
firmării și încadrării ca specialist).
La concursul sau examenul
pentru ocuparea funcţiei de șef
de laborator analize medicale se
pot prezenta medici primari și/sau
specialiști cu o vechime de cel pu-
ţin 5 ani în specialitatea Medicină
de laborator, specialitate pe care o
practică în mod curent și în care
sunt confirmaţi prin ordin al mi-
nistrului sănătăţii publice.
Persoanele sancţionate în ulti-
mii 2 ani de unităţile la care au fost
angajate sau de Colegiul Medicilor
din România, nu pot participa la
concurs.
Persoanele cărora le-a încetat
contractul de administrare în ul-
timii 2 ani în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord.
m.s.p. nr. 1.406/2006, nu pot par-
ticipa la concursul sau examenul
pentru ocuparea funcţiei de șef
secţie.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică-
rile și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susţine în faţa comisiei de
examinare pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul Spitalului Clinic de Recu-
perare Iași, str. Pantelimon Halipa
nr. 14, Compartimentul Conten-
cios, în termen de 15 zile de la data
publicării prezentului anunţ, iar
concursul se organizează în ter-
men de minimum 30 de zile și ma-
ximum 90 de zile de la publicarea
în săptămânalul „Viaţa medicală”.
Bibliografia, tematica și teme-
le-cadru vor fi afișate pe site-ul
spitalului.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la tel.: 0740.904.022.
CENTRUL NAŢIONAL
CLINIC DE RECUPERARE
NEUROPSIHOMOTORIE
COPII „DR. NICOLAE
ROBĂNESCU” BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, corobo-
rat cu prevederile art. 185 din Le-
gea nr. 95/2006, funcţia de:
• șef Laborator – specialitatea
Medicină de laborator din cadrul
Laboratorului de analize medicale.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care doresc să
concureze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa la prezentele norme;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condam-
nat penal pentru fapte ce-l fac
incompatibil cu funcţia pentru
care dorește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancţionat de conducerea
unităţilor în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România (în situaţia în
care persoana sancţionată con-
testă conform legii sancţiunea
aplicată fie de unitatea angajatoa-
re, fie de Colegiul Medicilor din
România. În situaţia prevăzută
la art. 7, un document, certificat
de grefă, emis de instanţa jude-
cătorească competentă, din care
să reiasă existenţa pe rolul in-
stanţei a unui litigiu cu privire la
sancţiunea aplicată);
h) certificat privind starea de
sănătate;
i) copie certificat de membru
al organizaţiei profesionale cu
viza pe anul în curs și certificat
malpraxis;
j) copie carte de identitate, cer-
tificat de naștere, certificat de că-
sătorie (după caz);
k) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
l) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a labora-
torului de analize medicale;
m) chitanţă de plată a taxei de
concurs de 200 de lei.
Documentele depuse în copii
vor fi prezentate și în original în
vederea verificării conformităţii
copiilor cu acestea.
Rezultatele analizării dosa-
relor se afișeaza la sediul unităţii
sanitare publice în termen de 2
zile lucrătoare de la data înche-
ierii înscrierii. Termenul de în-
scriere este de 15 zile de la data
publicării în „Viaţa medicală”, iar
concursul se organizează între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viaţa medicală”.
Medicii care au împlinit vârsta
de pensionare prevăzută de lege
(67 de ani) conform art. 185, alin.
13, din Legea nr. 95/2006, privind
reforma în domeniul sănătăţii, nu
pot participa la concursurile sau
examenele pentru ocuparea func-
ţiei de medic șef laborator.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmaţi
prin Ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data con-
firmării și încadrării ca specialist).
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului
de management, probă scrisă și
probă practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba practică se susţine pe
baza metodologiei stabilite pen-
tru obţinerea titlului de medic
specialist.
Relaţii suplimentare, biblio-
grafia și alte menţiuni referitoare
la organizarea concursului/exame-
nului se publică pe site-ul: http://
www.recuperarecopii.ro/, se afișea-
ză la sediul unităţii și se pot obţine
la tel.: 021.460.0232/112.
Posturi scoase la concurs
POSTURI SCOASE
LA CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Spitalul Judeţean de Urgenţă – 3 posturi medic primar Medici-
„Sf. Pantelimon” Focşani, jud. nă de familie.
Vrancea: Spitalul Municipal Lupeni, jud.
– 1 post medic specialist Pediatrie Hunedoara:
în cadrul Secţiei Pediatrie. – 1 post medic specialist Cardio-
Şcoala Gimnazială Specială pen- logie la Cabinetul de Cardiologie.
tru Surzi Nr. 1 București: Institutul Naţional de Manage-
– 1 post medic școlar. ment al Serviciilor de Sănătate
Spitalul Orăşenesc ,,Sfânta Fi- București:
lofteia” Mizil, jud. Prahova: – 1 post medic specialist Sănătate
– 1 post medic specialist Dermato- publică și management/ Epidemi-
venerologie; ologie/ Igienă/ Medicină de fami-
– 1 post medic specialist Pedia- lie la Serviciul de Management
trie; al programelor de formare din
– 1 post temporar vacant medic cadrul Centrului de Excelenţă în
specialist Obstetrică-ginecologie; dezvoltarea capacităţii pentru
– 1 post medic specialist ATI; managementul serviciilor de să-
– 1 post medic specialist Psihia- nătate.
trie; Direcţia de Sănătate Publică a
– 1 post medic specialist Urologie; Judeţului Satu Mare:
– 1 post medic specialist Recupe- – 1 post medic Medicină generală
rare, medicină fizică și balneo­ în cadrul Compartimentului Eva-
logie; luare factori de risc din mediul de
– 1 post medic specialist Neurolo- viaţă și muncă.
gie; Spitalul Clinic de Urgenţă „Sfân-
– 1 post medic specialist Endocri- tul Pantelimon” București:
nologie; – 2 posturi medic specialist Ane-
– 1 post medic specialist Di- stezie și terapie intensivă la Secţia
abet zaharat, nutriţie și boli Anestezie și terapie intensivă.
metabolice; Serviciul de Ambulanţă Jude-
– 1 post medic specialist Gastro- ţean Sălaj:
enterologie. – 1 post farmacist cu drept de li-
Serviciul Judeţean de Ambulan- beră practică în cadrul Punctului
ţă Ialomiţa: farmaceutic.
– 1 post medic Medicină generală Creșa „Voinicel” Zalău, jud. Sălaj:
la Compartimentul de Asistenţă – 0,5 post medic generalist.
medicală de urgenţă și transport Institutul Naţional de Geronto-
medical asistat, Staţia Centrală logie și Geriatrie „Ana Aslan”
Slobozia. București:
Penitenciarul-Spital Bucu- – 1 post medic specialist Geriatrie
rești-Rahova: și gerontologie la Secţia III sediul
– 1 post medic dentist cu drept de Otopeni, Calea Bucureștilor nr.
liberă practică la Penitenciarul 307;
Ploiești. – 1 post medic specialist Geriatrie
La concurs pot participa persoa- și gerontologie la Secţia IV sediul
nele care nu au calitatea de poli- Otopeni, Calea Bucureștilor nr.
ţist de penitenciare. 307.
Serviciul de Ambulanţă Bucu- Spitalul General Căi Ferate Dro-
rești-Ilfov, beta-Turnu Severin, jud. Mehe-
în cadrul substaţiilor Serviciului dinţi:
de Ambulanţă București-Ilfov: – 1 post medic specialist Radio-
– 4 posturi medic specialist Medi- logie-imagistică medicală pentru
cină de urgenţă; Laboratorul de Radiologie și ima-
– 2 posturi medic Medicină gene- gistică medicală;
rală cu drept de liberă practică; – 1 post medic primar Neurologie
– 8 posturi medic specialist Medi- la Cabinetul de Neurologie din ca-
cină de familie; drul Ambulatoriului integrat.
Fundaţia HOSPICE Casa Speranţei
angajează pentru punctul de lucru din
Municipiul București,
Servicii îngrijiri la domiciliu,
Medic Specialist Medicină de Familie sau Oncologie,
cu sau fără atestat în îngrijiri paliative.
Studii: superioare – Facultatea de Medicină Generală, Specialitate
Medicina de Familie sau Oncologie
Cerinţe:
- Certificat de membru al Colegiului Medicilor valabil;
- Disponibilitate pentru contract cu CAS;
- Permis de conducere categoria B.
Norma de lucru: 7 h/zi
Descrierea postului: Asigură îngrijirea paliativă a pacienţilor
oncologici din serviciul de îngrijiri la domiciliu.
CV-urile și scrisorile de intenţie se pot trimite pe adresa de e-mail:
recrutare@hospice.ro
Varia
EFICACITATEA IMUNOTERAPIEI,
? ?
Este eficacitatea imunote-
rapiei influenţată drastic de
întreruperea temporară sau
de sistarea completă a tratamen-
tului, analog chimioterapiei sau
radioterapiei
Există dovezi care susţin efectul
de lungă durată al imunoterapiilor
(este cazul pacienţilor cu melanom
în stadiul IV trataţi cu nivolumab,
pembrolizumab sau combinaţia ni-
volumab-ipilimumab), cu absenţa
progresiei bolii la doi până la cinci
ani (în funcţie de perioada de urmă-
rire a studiului) după întreruperea
imunoterapiei. De fapt, aceasta este
o caracteristică generală a trata-
mentului imunoterapeutic: spre
deosebire de chimioterapie, efectul
său se instalează mai lent, însă este
mult mai durabil (1,2).
Nevii atipici versus melanomul
în fază incipientă PREZENTARE DE CAZ
Diagnosticul clinic,
inclusiv cel dermatoscopic
al melanomului în fază
incipientă, este o provocare
pentru medicul dermatolog.
Modificările pe care le
presupune pot fi subtile și
greu de diferenţiat de cele
ale nevilor atipici.
N
evii (aluniţele) sunt
formaţiuni benigne
foarte comune, care
iau naștere prin pro-
liferarea intraepidermică sau
intradermică a melanocitelor. O
formă particulară de nevi e repre-
zentată de cei atipici, cu forme
neregulate, cu numeroase inden-
taţii și „fugă de pigment”. Aceș-
tia din urmă trebuie diferenţiaţi
de melanoame (mai ales de cele
superficiale, extensive în supra-
faţă, în faza de creștere radială –
„în pată de ulei”). În formularea
diagnosticului clinic trebuie avut
în vedere că, prin definiţie, ter-
menii „displazie” și „in situ” sunt
strict histopatologici, motiv pen-
tru care aceștia nu pot fi intro-
duși. Totuși, modificările atipice
între mit și adevăr
Depinde eficacitatea imu-
noterapiei de momentul
iniţierii acesteia faţă de
tratamentul chirurgical
Da, din câte se pare. Până
acum 10-20 de ani se credea că
adevărata valoare a imunoterapi-
ei nu poate fi obţinută decât după
îndepărtarea completă a tumorii
maligne, acolo unde există opţiu-
nea de rezecţie (analog chimiote-
rapiei, aceasta acţionând cu atât
mai bine cu cât volumul tumoral
sau încărcătura tumorală totală
este mai mică). În prezent există
deja tratament imunoterapeutic
folosit în neoadjuvanţă, în com-
binaţie cu chimioterapie, pentru
cancerul pulmonar non-microce-
lular rezecabil: nivolumab împre-
ună cu dublet de sare de platină
ale nevilor pot fi vizibile în timpul
examenului fizic.
Semnul ugly duckling
În cazul de faţă, pacientul V.
în vârstă de 47 de ani, fără antece-
dente de afecţiuni dermatologice,
s-a prezentat pentru un control
de rutină, la care s-au observat o
multitudine de nevi distribuiţi
mai ales pe zonele expuse la soare
Foto 1
(până la trei cicluri de chimiotera-
pie). Acesta poate fi urmat postre-
zecţie de tratamente adjuvante,
altele decât imunoterapie.
Rezultatul studiului care a
condus la aprobarea acestei in-
dicaţii de Administraţia pentru
Alimente și Medicamente din
SUA a arătat îmbunătăţirea cu
37% a supravieţuirii fără recă-
deri în favoarea combinaţiei de
imuno-chimioterapie faţă de
chimioterapie simplă, precum și
rate de aproape 11 ori mai mari
pentru răspuns patologic com-
plet (dispariţia completă a ţe-
sutului tumoral posttratament
neoadjuvant, dovedită pe baza
biopsiei sau la rezecţia tumora-
lă) pentru imuno-chimioterapie.
Toate acestea, în condiţiile în
(mâini, torace). Leziunea care a
atras atenţia clinicianului (the
ugly duckling sign) a fost cea
evidenţiată în foto 1.
În cazul nevului fotografiat se
poate aplica regula ABCDE – acro-
nimul următoarelor semne clinice
de alarmă: asimetrie (Asimetry),
margini neregulate (Border), cu-
loare neomogenă (Colour), cu zone
de nuanţe diferite (vizibile mai
Foto 2
care nu s-a observat o creștere a
incidenţei reacţiilor adverse.
Raţionamentul din spatele
studiilor de imunoterapie în ne-
oadjuvanţă este observaţia că me-
moria imunologică de lungă dura-
tă și controlul creșterii tumorale
sunt aparent superioare dacă se
adresează tumorii intacte, faţă de
cazul tratamentului în contextul
bolii neoplazice micrometastatice
(în adjuvanţă). Trebuie menţio-
nat că există și studii în derulare
pentru imunoterapii perioperati-
ve (neoad­juvante plus adjuvante),
însă fără o formă de tratament
aprobată momentan (1,3).
?
Este eficacitatea imunote-
rapiei influenţată drastic
de anumite tratamente
ales dermatoscopic), dimensiune
(Dimension) mai mare de 6 mm și
elevaţie (Elevation).
Configuraţia dermatoscopică
(foto 2) a leziunii din imagine este
foarte alarmantă. Aceasta pre-
zintă o asimetrie pigmentară și
structurală marcată, o pigmen-
taţie policromatică intensă,
prezenţa de globule cu distri-
buţie neuniformă și structuri
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
11
medicamentoase sau diete
iniţiate anterior
Există dovezi care susţin efi-
cacitatea redusă și scăderea su-
pravieţuirii generale sub imunote-
rapie în cazul pacienţilor care au
primit tratament antibiotic sau
tratament cu antiinflamator ste-
roidian, iniţiate înaintea debutului
imunoterapiei. În ambele situaţii,
există ipoteze în care se face legă-
tura dintre cele două tratamente
sus-amintite și afectarea florei
intestinale.
Mai mult, în studii care au că-
utat să pună în evidenţă scăderea
supravieţuirii pe seama ineficaci-
tăţii imunoterapiei la pacienţi cu
anumite tipuri de disbioze intesti-
nale, se pare că și reversul este ade-
vărat. Calitatea florei intestinale
poate fi ameliorată prin prebiotice
sau probiotice și transplant fecal
(transferul bacteriilor fecale de la
un individ sănătos la bolnav).
Tot în același context, dieta
influenţează dramatic microbiota
intestinală. Dieta de tip meditera-
neean este, aparent, mai frecvent
citată faţă de altele ca îmbunătă-
ţind supravieţuirea generală sub
tratamentele imuno-oncologice
(1,4).
Dr. Alexandru Velcescu,
medic specialist oncologie medicală,
Policlinica NovaLife București
Bibliografie
1. Butterfield L.H., Kaufman H. L, Marincola F.M. Cancer
Immunotherapy: Principles and Practice. 2nd edition. Demos
Medical Publishing, 2022
2. Devita V.T. Jr., Lawrence T.S., Rosenburg S.A. Cancer:
Principles and practice of oncology, 12th edition. Wolters
Kluwer. Cap 17-20: 202-241. 2023
3. N Engl J Med 2022;386:1973-85
4. Soldati et al. J Transl Med (2018) 16:75
ciano-leucopigmentare (aparen-
te zone de „regresie”). O astfel de
leziune trebuie întotdeauna exci-
zată chirurgical și trimisă către
examinare histopatologică.
În cazul prezentat, diagnos-
ticul prezumtiv a fost de nev me-
lanocitar atipic. Iar examenul
histopatologic a confirmat sus-
piciunea de displazie prin obser-
varea cuiburilor de nevocite fu-
zionate, a crestelor interpapilare
elongate, a infiltratului limfocitar
dermic și a creșterii raportului
nucleocitoplasmatic.
Prevenţia este mai bună
decât vindecarea
Autoexaminarea pielii și pre-
zentarea precoce la medic, la pri-
ma leziune suspectă, sunt esenţi-
ale pentru a preveni dezvoltarea
ulterioară a unor formaţiuni mult
mai greu de tratat cu prognostic
rezervat. La toate acestea se adau-
gă și evitarea expunerii excesive la
soare, mai ales în copilărie. Chiar
dacă medicina modernă a evolu-
at și există multe terapii noi, pre-
venţia este întotdeauna mai bună
decât vindecarea.
Dr. Cristina Irimia
 Îng
12 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
e r
d
P n
a
l
în Pediatrie(3)
Prin seria de materiale publicate în cadrul „Planului de
Îngrijire în Pediatrie” dorim să oferim asistenţilor medicali
un instrument care să le eficientizeze efortul de îngrijire a
pacientului pediatric. În această a treia parte consemnăm
manevrele de îngrijire.
C
alitatea îngrijirilor me-
dicale în pediatrie este
raportată la competenţa
tehnică și la respectarea
procedurilor, la utilizarea măsuri-
lor de control al infecţiilor asocia-
te asistenţei medicale, la comuni-
carea între echipa medicală și la
comunicarea cu pacientul sau cu
părintele acestuia.
Existenţa procedurilor medi-
cale a ghidat asistenţii medicali
către un mediu de muncă efici-
ent, spre rezultate pozitive ale
îngrijirilor medicale și ale trata-
mentului, ce generează satisfacţia
pacientului.
Procedurile au fost elaborate
și prelucrate la nivelul spitalului,
având în vedere particularităţile
pacientului pediatric.
Manevrele de îngrijire a paci-
entului pediatric sunt consemnate
într-un tabel sistematizat pe zile
de spitalizare și pe ore, măsurabil
și monitorizabil, astfel încât asis-
tentul medical să știe în ce măsură
se atinge obiectivul propus. Acest
tabel este conceput astfel încât:
- să contribuie la asigurarea
siguranţei pacientului, oferind o
bază pentru evaluarea și revizu-
irea continuă a intervenţiilor de
îngrijiri medicale în conformitate
cu recomandările medicului și cu
procedurile de tehnică medicală
de îngrijire;
- să fie practic și aplicabil;
- să fie ușor de evaluat.
Metoda de completare a mane-
vrelor de îngrijiri sprijină asisten-
ţii medicali să aibă o viziune clară
pentru a nu naște confuzii asupra
manevrelor efectuate pe parcursul
turei de lucru și pentru a urmări în
dinamică starea de sănătate și de
satisfacţie a pacientului.
Abordare distinctă privind
procesele M.I.S.
Descriu modul personal de a
notifica o parte dintre manevre în
Planul de Îngrijire:
• Fiecare manevră efectuată
are la bază identificarea pacientu-
lui, în conformitate cu „Procedura
de identificare multiplă a paci-
entului” implementată la nivelul
spitalului.
• Evaluarea, monitorizarea și
notarea funcţiilor vitale și vege-
tative se efectuează zilnic sau ori
de câte ori este nevoie, utilizând
culoarea roșie pentru valorile
patologice.
• Consemnarea manevrelor de
recoltare însumează totalitatea
probelor biologice, pe care asisten-
tul medical este delegat să le efec-
tueze, în funcţie de recomandările
medicului.
ijire
• Prescurtarea M.I.S. edifică,
în mod concret: Montarea, Între-
ţinerea și Suprimarea dispozitive-
lor medicale folosite în îngrijirea
pacientului și identifică eficient
postura acestora.
Paleta pediatrică necesită o
abordare distinctă privind proce-
sele M.I.S. Asistentul medical se
asigură că pacientul beneficiază de
confort fizic și psihic aplicând toa-
te metodele de prevenire a infecţii-
lor asociate asistenţei medicale.
Întreţinerea dispozitivelor
medicale reprezintă un proces
important, asistentul pediatric
urmărește (și notează) buna
O comunicare eficientă
este esenţială pentru
asigurarea continuităţii
procesului de nursing.
Nursing
• Asistenţa medicală include promovarea sănătăţii, educaţia pentru
sănătate și prevenirea bolilor, îndrumând pacienţii spre o alimentaţie
raţională, o igienă corespunzătoare, un mod de viaţă echilibrat și spre a
înţelege mai bine boala și strategia terapeutică.
• Evaluarea activităţii de îngrijire este activitatea independentă a
asistentului medical, de evaluare a implementării intervenţiilor de în-
grijire consemnată în Planul de Îngrijire. Asistenţii medicali vor înre-
gistra modificările și vor stabili noi obiective și intervenţii adaptate la
starea pacientului.
• Stabilirea diagnosticului de îngrijire este o etapă importantă, fi-
ind utilizată pentru a determina deciziile de îngrijire și rezultatele
pacientului. În cazul în care trebuie abordate mai multe diagnostice
de îngrijire, asistentul medical va lua în considerare fiecare evaluare,
acordând atenţie simptomelor severe și factorilor de risc.
funcţionare a acestora cu un efort Îngrijire, prin notarea cifrei
suplimentar. De exemplu, insera- corespunzătoare.
rea și întreţinerea branulei copilu- • Orice pacient internat este
lui mic sau preșcolar e o provoca- susceptibil de a suferi căderi de la
re continuă. Asistenţii utilizează același nivel sau niveluri diferite,
mijloace care să le înlăture teama, din diverse cauze. Pacientul pedi-
inventează jocuri, se folosesc de atric este mai predispus acestui
culori, diminutive etc., faţă de co- risc. Riscul de cădere este calculat
laborarea cu pacientul adolescent încă de la internare, dar și pe par-
sau adult, care are discernământul cursul internării, cu ajutorul scalei
necesar de a coopera în acest sens. Stratify. Documentarea riscului de
Suprimarea dispozitivelor me- cădere în Planul de Îngrijire este
dicale constituie manevra care se foarte importantă, atât pentru
efectuează în condiţii de maximă identificarea riscurilor de cădere
siguranţă la terminarea terapiei la care este expus pacientul, cât și
sau din cauze care necesită această pentru aplicarea corectă și funda-
decizie. mentată a acţiunilor de îngrijire.
• Monitorizarea durerii pe
Completarea rubricilor parcursul internării reprezintă un
aferente factor care ne arată modificările
În ceea ce privește rubrica apărute în starea pacientului pe-
în care se face referire la stome, diatric. Asistentul medical trebuie
ne-am asigurat că în tabelul aferent să consemneze zilnic în Planul de
se notează, după caz, cantitatea care Îngrijire evoluţia durerii după sca-
este eliminată sau introdusă prin lele durerii din FOCG, elaborate în
intermediul stomei. De exemplu, în procedura „Managementul durerii”.
cazul gastrostomei se notează can- • Evaluarea scorului de de-
titatea de alimente introduse în sto- pendenţă a pacientului se folo-
mac; în cazul colostomei se notează sește ca instrument de măsură
cantitatea de fecale eliminate. pentru a ne orienta în procesul de
Asistentul medical pregătește îngrijire și se efectuează atât la
psihic și fizic pacientul pentru in- internare, pe parcursul internării,
vestigaţiile paraclinice și consul- cât și la externarea pacientului
turile recomandate, bifând efectu- (vezi prima parte a Planului de
area acestora în rubrica aferentă. Îngrijire). Astfel, consemnarea și
Am recurs la utilizarea legen- urmărirea scorului de dependenţă
delor, numerotate de la 0 la 3, pen- ne permit aprecierea rezultatului
tru eficientizarea muncii asisten- obţinut în urma tratamentului și a
tului medical în cazul mai multor intervenţiilor de îngrijire.
indicatori. Astfel: Asistent Daniela Nicolau,
• Din evaluarea pacientului director de îngrijiri
Spitalul Clinic de Urgenţă pentru
rezultă o bază de date obiective și
Copii „Louis Ţurcanu” Timișoara
subiective care stau la fundamen-
Planul de Îngrijire în Pediatrie
tarea deciziilor asistenţilor medi- - Partea întâi https://www.viata-medicala.
cali, modificarea stării de sănătate ro/plan-de-ngrijire-in-pediatrie-32586
a acestuia fiind consemnata în Pla- și fișa nr. 1: https://www.medichub.ro/
upload/files/plan_ingrijire_pediatrie_
nul de Îngrijire, la predarea turei.
partea_i_1794.pdf
• Evaluarea riscului de apa- - Partea a doua https://www.viata-
riţie a escarelor se bazează pe medicala.ro/plan-de-ngrijire-in-
observarea stării de sănătate a pediatrie-2-32933
și fișa nr. 2: https://www.medichub.
pacientului cu ajutorul scalei de ro/upload/files/tabel_plan_
evaluare regăsită în Planul de ingrijire_2_1804.pdf
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
13

Teste complementare: detecta- antigenului p24 al HIV (proteină

rea antigenelor virale CMV (pp65)
în leucocitele din sângele periferic
sau a ADN-ului CMV în sânge sau
în ţesuturi poate grăbi diagnos-
ticul. Aceste teste se pot pozitiva
cu câteva zile mai devreme decât
culturile. Cea mai sensibilă meto-
dă pentru a detecta CMV în sânge
sau în alte fluide poate fi amplifi-
carea ADN-ului CMV prin reacţia
de polimerizare în lanţ (PCR). De-
tecţia prin PCR a ADN-ului CMV
în sânge poate fi un factor predic-
tiv pentru progresia bolii, în speci-
al la gazdele imunodeprimate, iar
detectarea prin PCR a ADN-ului
CMV în lichidul cefalorahidian
este utilă pentru diagnosticul en-
cefalitei sau a poliradiculopatiei
cauzate de CMV (3).
O altă situaţie este cea a feme-
ilor gravide, deoarece primoin-
fecţia CMV în timpul sarcinii se
poate solda cu infectarea transpla-
virală). Deși EIA este foarte sensi-
bil, nu este optim în ceea ce priveș-
te specificitatea. În cazul unui test
ELISA pozitiv, testul de confirma-
re cel mai frecvent este Western
Blot (3). La pacienţii cu serologie
negativă sau incertă, dar cu sus-
piciune clinică înaltă de infecţie
HIV, se determină încărcătura
virală ARN-HIV prin PCR. Vire-
mia HIV în sindromul retroviral
acut poate ajunge la valori foarte
înalte. Dacă aceasta nu se poate
determina, pacientul este obli-
gat să repete serologia HIV după
trei luni (perioada maximă de
fereastră serologică).
4. Primoinfecţia cu
Toxoplasma gondii
Diagnosticul infecţiei acute cu
Toxoplasma gondii poate fi stabi-
lit prin determinarea simultană a
anticorpilor IgM și IgG anti-Toxo-

Sindroame mononucleozice
centară a fătului și cu apariţia unui
sindrom plurimalformativ. Pentru
a stabili cât mai corect un diagnos-
tic al primoinfecţiei în sarcină
plasma în ser. Prezenţa IgA circu-
lante susţin diagnosticul de infec-
ţie acută. Titruri pozitive de IgG
(>1:10) pot fi detectate la două-trei

CONFIRMAREA
se utilizează teste suplimentare,
astfel că la pacientele cu anticorpi
IgM anti-CMV, cât și la cele cu an-
ticorpi IgG anti-CMV este necesa-
săptămâni după infestaţie. De obi-
cei, acestea au o valoare maximă
la șase-opt săptămâni și scad lent
la un nou nivel de bază, persistând

DIAGNOSTICULUI
Datele de laborator
CMV, infecţie acută cu HIV și reac-
non-etiologice au ţii la medicamente (2).
rol determinant – neutropenia ușoară și trom-
bocitopenia sunt frecvente în pri-
în susţinerea mele luni de boală.
diagnosticului – de regulă, pacienţii cu sin-
de sindrom drom mononucleozic de cauză
infecţioasă nu au sindrom infla-
mononucleozic, acesta mator biologic, astfel că VSH-ul,
fiind confirmat de fibrinogenul și proteina C reactivă
au valori normale.
datele etiologice. 2. Sindromul de citoliză și de
heterofili. Acest test are o sensibi-
litate de 75% și o specificitate de
90% comparativ cu testele sero-
logice specifice pentru EBV. Re-
zultatele fals-pozitive ale testului
monospot sunt mai frecvente în
rândul persoanelor cu boală a ţesu-
tului conjunctiv, limfom, hepatită
virală și malarie (3).
2. Primoinfecţia cu CMV
Detectarea anticorpilor anti-
ră efectuarea testului de aviditate toată viaţă.
a anticorpilor IgG anti-CMV faţă Pe lângă titrul IgG, este nece-
de antigenele CMV. Identificarea sar și titrul seric al IgM pentru a
ADN-ului CMV în lichidul amni-
otic extras prin amniocenteză de
la o gravidă confirmă infec-
Sindromul
tarea in utero cu CMV a
mononucleozic se
fătului (1).
definește din punct de
3. Sindromul vedere biologic prin leucocitoză
retroviral acut
Infecţia acută cu
cu limfomonocitoză (peste 50%
din totalul leucocitelor) și prin
virusul imunodefici-
prezenţa pe frotiul de sânge
enţei umane (HIV) se
manifestă la trei-șase periferic a unor limfocite mari,
săptămâni după mo- hiperbazofile, ce reprezintă
mentul infecţiei ca un peste 10% din totalul
sindrom mononucleozic.
Centrul pentru Prevenirea și
limfocitelor.

C
ea mai frecventă cauză
de sindrom mononu-
cleozic este reprezen-
tată de primoinfecţia
cu virusul Epstein-Barr (EBV),
agentul etiologic principal al mo-
nonucleozei infecţioase (MI) (1).
În 10% dintre cazuri, agentul eti-
ologic este însă altul și produce
un sindrom clinic similar: virusul
citomegalic (CMV), virusul imu-
nodeficienţei umane (HIV), Toxo-
plasma gondii, dar și virusul her-
pes simplex uman 6 sau 7 (HHV-6
sau HHV-7), virusul hepatitic A
(VHA), virusul hepatitic B (VHB)
și, mult mai rar, virusul hepatitic
C (VHC) (2).
Diagnosticul non-etiologic este
orientat de:
1. Tabloul hematologic. Acesta
reprezintă un argument în formu-
larea suspiciunii diagnostice.
– creșterea numărului total de
leucocite constituie o manifesta-
re hematologică caracteristică în
săptămânile doi-trei de boală și de
obicei depășește valoarea 12.000-
18.000/mmc.
– limfomonocitoza este modi-
ficarea cardinală din punct de ve-
dere hematologic și are o valoare
procentuală ce depășește 50%.
– prezenţa limfocitelor atipi-
ce pe frotiul de sânge periferic,
deși nu este patognomonică, este
caracteristică (4).
– limfocitele atipice pot fi găsi-
te și la pacienţii cu toxoplasmoză,
rubeolă, hepatită virală, oreion,
colestază: funcţia hepatică este
anormală în peste 90% dintre
cazuri. Nivelurile serice ale tran-
saminazelor și ale fosfatezei alcali-
ne sunt ușor crescute în general.
Concentraţia serică a bilirubinei
este crescută în aproximativ 40%
din cazuri (3).
DIAGNOSTICUL
ETIOLOGIC
1. Mononucleoza infecţioasă
EBV
Diagnosticul etiologic al MI se
bazează pe teste serologice speci-
fice pentru EBV. Titrurile de anti-
corpi IgM și IgG faţă de antigenul
capsidic viral (VCA) sunt cres-
cute în serul a peste 90% dintre
pacienţi la debutul bolii.
Determinarea anticorpilor IgM
anti-VCA este cea mai utilă pentru
diagnosticul mononucleozei infec-
ţioase (MI) acute, deoarece titru-
rile sunt crescute doar în primele
două-trei luni de boală. Anticorpii
IgG anti-VCA nu sunt utili pentru
diagnosticul MI, dar sunt utilizaţi
pentru evaluarea expunerii la EBV
în antecedente, deoarece persistă
pe toată durata vieţii.
Seroconversia anticorpilor
anti-EBNA (Epstein Barr Nuclear
Antigen) este de asemenea folosi-
toare pentru diagnosticul infec-
ţiei cu EBV. Anticorpii împotriva
EBNA devin detectabili relativ
mai târziu (trei-șase săptămâni
de la debutul simptomelor) și per-
sistă pe viaţă. Se poate utiliza și
testul monospot pentru anticorpii
CMV IgM poate fi utilă pentru
diferenţierea formelor acute, dar
seroconversia este relativ târzie, la
circa patru săptămâni (4). Acești
anticorpi pot persista până la șa-
se-nouă luni după momentul infec-
tării. Pot apărea rezultate fals po-
zitive pentru IgM anti-CMV prin
reacţii încrucișate cu alte virusuri
sau în prezenţa unor boli autoimu-
ne (de exemplu, factorul reuma-
toid circulant poate conduce oca-
zional la rezultate fals pozitive). Se
va solicita titrul lor pentru susţine-
rea diagnosticului diferenţial.
Izolarea virusului din urină sau
din salivă nu reprezintă o dovadă
de sine stătătoare a infecţiei acu-
te, deoarece excreţia virusului se
poate produce timp de luni sau ani
după boală.
Controlul Bolilor din SUA reco-
mandă ca screeningul pentru in-
fecţia cu HIV să fie efectuat ca par-
te a asistenţei medicale de rutină.
Diagnosticul de infecţie cu
HIV depinde de prezenţa anticor-
pilor anti-HIV și/sau de depistarea
directă a HIV sau a uneia dintre
componentele sale. Anticorpii îm-
potriva HIV apar în general în cir-
culaţie la 3-12 săptămâni după mo-
mentul infecţiei. Testul standard
de screening sanguin pentru in-
fecţia cu HIV este ELISA (Enzyme
Linked Immunosorbent Assay),
numit și test de imunoabsorbţie
enzimatică (EIA). Acest test are o
sensibilitate de peste 99,5%.
Testele EIA de generaţia a
patra combină detectarea anti-
corpilor anti-HIV cu detectarea
stabili momentul infestaţiei (3).
Pentru determinarea anticorpi-
lor IgM, se utilizează teste ELISA
(acestea nu conferă certitudinea
unei infecţii recente, titrul poate ră-
mâne pozitiv 12 luni post-infecţie).
În cazuri dificile, cum ar fi în
timpul sarcinii, unde primoin-
fecţia se poate transmite la făt și
poate să determine un sindrom
plurimalformativ, este necesară
efectuarea unui test de aviditate a
anticorpilor IgG anti-Toxoplasma
gondii. Evidenţierea ADN-ului de
Toxoplasma gondii în lichidul am-
niotic confirmă diagnosticul in-
trauterin de infecţie fetală cu acest
microorganism.
Testele de biologie moleculară
de tip RT-PCR sunt utile pentru di-
agnosticul reactivărilor la imuno-
deprimaţi, cum ar fi evidenţierea
ADN Toxoplasma gondii în LCR
la pacienţii cu SIDA care dezvoltă
toxoplasmoză cerebrală (1).
Dr. Ana-Alexandra Dumitru-
Mateescu1,
dr. Ana-Maria Stroe2,
dr. Daniela-Andreea Mateescu2
1. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase
Constanţa
2. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă
„Sf. Apostol Andrei” Constanţa
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro.
Material preluat din volumul
„Boli infecţioase 2022 – Patologia
infecţioasă în pandemie”, editat de
Viaţa Medicală.
 14 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
Australia
abstractă
Muzeul Naţional al Hărţilor
și Cărţii Vechi găzduiește
o expoziţie surprinzătoare
de fotografie de călătorie.
Aceasta poate fi vizitată
până la 10 septembrie a.c.
M
uzeul Naţional al
Hărţilor și Cărţii
Vechi reușește ade-
sea să surprindă
publicul prin evenimentele sale
temporare, în ciuda faptului că
dispune de un spaţiu relativ re-
strâns pentru a le organiza. Pen-
tru această vară surpriza vine
sub formă de fotografii, reunite
sub genericul „Zoom pe Hartă:
Australia Nebănuită”, în cadrul
unui proiect curatoriat de Ioana
Marinescu. Dacă cineva va trece
pragul muzeului gândindu-se că
va vedea alte imagini cu canguri,
ursuleţi koala și ornitorinci, va fi
Invitaţie la film
DE AZI, ÎN
CINEMATOGRAFE
Jason Statham revine
într-un nou film de acţiune.
De această dată, confruntări-
le pline de suspans au loc în
mediu acvatic.
Ţ
FIC IU
Fetiţele
OZA DE
NE
bătrâne
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Femeile bătrâne, când se duc,
se micșorează.
Pântecele lor par pântece de
copii. Nici n-ai zice că acolo a fost
odată un cuptor unde s-a copt o
fiinţă.
Mâinile lor se roagă întruna,
buzele își cer iertare pentru cele
făcute și nefăcute. Ar vrea să te
mângâie, dar nu ajung. Ar vrea să
te cuprindă, dar nu au putere.
Zâmbesc la complimente și se
bucură când văd ceva strălucitor.
Sunt cuminţi.
Sunt fetiţe.
puternic dezamăgit. Deși sunt fo-
tografii de călătorie, așa cum ne
este sugerat din titlu, felul în care
Radu Păltineanu și Irina Repede
au ales să imortalizeze Australia
este cu totul diferit. După cum re-
marcabilă este și povestea care a
stat în spatele imaginilor care au
fost selectate pentru noi.
Cei doi artiști și-au dorit să
exploreze Australia profundă,
autentică, să surprindă esenţa ţă-
rii-continent altfel decât în cadrul
circuitelor turistice obișnuite. Așa
că în octombrie 2021 au pornit la
drum cu tricicletele, într-o călăto-
rie care avea să se încheie un an și
jumătate mai târziu. Fotografiile
care au rezultat în urma acestei
spectaculoase aventuri se înca-
drează, parţial, în compoziţia cla-
sică a fotografiei documentare de
natură și peisaj.
Perspective
neașteptate
Ceea ce surprinde
cel mai mult sunt ima-
ginile imortalizate din
văzduh, cu ajutorul unei
drone. Acestea oferă
privitorului o perspec-
tivă nouă și de cele mai
multe ori complet ne-
așteptată. Văzând doar
fotografiile, fără să știm
la ce să ne așteptăm sau
cum și unde au fost rea-
lizate, am avea într-un
prim moment senzaţia
că ne aflăm în faţa unor
picturi abstracte, domi-
nate de niște puternice
tușe de culoare, de la
roșul argilei la turcoa-
zul marin. În fapt, este
efectul de surpriză pe
Meg 2: Confruntare în
adâncuri
Regia: Ben Wheatley.
Cu: Jason Statham, Sienna
Guillory, Cliff Curtis, Skyler
Samuels, Wu Jing.
Jason Statham și Wu Jing
conduc o echipă de cercetare în-
drăzneaţă într-o scufundare în
care explorează cele mai adânci
zone ale oceanului. Călătoria lor
se transformă într-un haos de
Străinii li se adresează cu „bu-
nica”, chiar dacă ele n-au fost nici
măcar „mami”.
Femeile bătrâne trec Dincolo
greu.
Se leapădă întâi de frumuseţe,
apoi de hărnicie, apoi de putere și
de răbdare.
Rămâne în urmă amintirea
unei salate de cartofi, a unei plă-
cinte cu praz sau a unei creme de
zahăr ars.
Mâinile lor, fără obiectul mun-
cii, se sfinţesc. Albe, cu urme
vinete de la perfuzii, așteaptă să
care fotografii l-au avut în vedere.
Meritul lor este acela de a fi ales
pentru noi și de a ne fi dezvăluit o
altă perspectivă și o altă secvenţie-
re ale unor porţiuni ale regiunilor
străbătute. Regiuni unde vegeta-
ţia mărginește deșertul ori unde
ţărmul pietros se pierde în mare,
creând unduiri și reflectări de nu-
anţe în faţa cărora rămânem duși
pe gânduri. Reflectând la aceste
fie împreunate pentru totdeau-
na. Dezbrăcate de bijuterii, cu
câte o verighetă prea largă, se
odihnesc.
Mâinile astea au mângâiat,
au robotit, au dojenit, n-au avut
liniște.
Cum le petrecem pe aceste
fetiţe, pe femeile bătrâne?
Medic-Medicină-Cultură
imagini, la forţa lor, dar și la cura-
jul și tăria de caracter ale celor care
le-au realizat, devenim conștienţi
de faptul că oriunde în jurul nostru
putem identifica alte moduri de a
privi și de a defini lucrurile, și pe
noi înșine în raport cu ele. Perspec-
tive care să ne facă mai buni și să
ne permită să apreciem mai mult
tot ceea ce ne-a fost dat.
Dr. Raluca Bulea
neconceput când o operaţiune de
minerit răuvoitoare le amenin-
ţă misiunea și îi forţează într-o
luptă pentru supravieţuire cu
mize mari. Confruntaţi cu colo-
salii megalodoni și cu necruţă-
torii jefuitori ai mediului, eroii
trebuie să depășească din toate
punctele de vedere prădătorii
nemiloși într-o cursă zguduitoare
contracronometru.
Redacţia
Câteodată, într-un moment de
luciditate, își acoperă cu cămașa
de noapte, cu cămașa de moarte,
genunchiul dezgolit.
Pentru că, în mijlocul tuturor
celor care le schimbă pamperșii
și le îndeasă cu linguriţa mânca-
re pasată în gură, femeile bătrâne
sunt pudice.
Ar vrea să-și păstreze demnita-
tea și decenţa.
Dar natura a hotărât altfel,
a hotărât să le slăbească trupul
și mintea și să le oblige să uite
toate regulile de bună purtare
respectate o viaţă.
Și atunci ele se roagă deznădăj-
duit la Domnul să le ia. Sau rabdă
cu stoicism propria neputinţă.
Se lasă moale, nu mai au nimic
de rezolvat, de apărat.
Dramaturgia
pierde un om
de valoare
A plecat dintre noi, după o
boală necruţătoare, dramatur-
gul, comediograful, scenaris-
tul, romancierul, producătorul
Adrian Lustig (n. 1953). Este mai
cunoscut ca autorul piesei „Po-
ker”, care s-a bucurat de un real
succes în teatru. Spectacolul a fost
regizat de Alexandru Tocilescu
și a avut o distribuţie excelentă
(George Mihăiţă, Vladimir
Găitan, Valentin Teodosiu). Ul-
terior, textul a fost ecranizat de
Sergiu Nicolaescu. A scris sce-
nariul multor filme, printre care
„Nuntă mută”, regizat ce Horaţiu
Mălăele. A lucrat și la scenariul
filmului „Restul e tăcere”, regi-
zat de Nicolae Caranfil. Ultimul
scenariu pe care l-a scris a fost
pentru filmul „Nunţi, botezuri,
înmormântări”. O comedie crân-
cenă și originală pe care TVR1 a
difuzat-o în memoria sa.
Apărut destul de târziu în
câmpul dramaturgiei, s-a dovedit
a fi un autor de real talent. În cele
câteva piese scrise și reprezenta-
te de trupe de prestigiu (cum ar
fi Teatrul de Comedie) a încrus-
tat realitatea crudă a unei lumi
corupte și în derivă din Româ-
nia actuală. Și-a făcut debutul la
Teatrul Naţional din Iași cu piesa
„Circul lui Matteo”.
Adrian Lustig a fost, de fapt,
un inginer IT-ist performant,
dar cultura și talentul literar l-au
propulsat în linia întâi a drama-
turgilor și scenariștilor români.
A fost un om iubit și apreciat
pentru discreţia pe care a avut-o
în lumea aceasta. Mai cunoscută
publicului este soţia sa, Eugenia
Vodă, realizatoarea excepţionalei
emisiuni „Profesioniștii”. Împre-
ună cu fiul lor, regizorul de teatru
Alexandru Lusting, formau o fa-
milie frumoasă. Prin plecarea lui
din viaţă, dramaturgia română
pierde un om de o valoare incon-
testabilă. Cel de sus să aibă grijă
de sufletul său!
Candid Stoica
Și noi nu le mai recunoaștem
pe cele care ne-au fost model, care
ne-au crescut, care ne-au iubit.
Unii dintre noi fugim, să nu
vedem decăderea.
Ne rugăm și noi să li se curme
suferinţa. Nu știm, de fapt, dacă e
suferinţă și asta ne înnebunește,
incertitudinea asta și faptul că nu
depinde de noi, că omul e singur în
faţa morţii și trebuie să se descurce.
Pe bătrânele fetiţe nu putem să
le luăm în braţe și să le băgăm în
burta noastră, să le protejăm așa
cum ne-au protejat ele.
Nimic din toate astea nu e
posibil. Nimic.
Dana Voicu
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România
Echipamentele de tip
exoschelet (și nu numai) pot
deveni mult mai intuitive
odată cu dezvoltarea
inteligenţei artificiale. Pot
ajunge până acolo încât, la o
simplă intenţie de mișcare
a pacientului, ele să știe să o
continue în lanţ cinematic,
„învăţând” („machine
learning”) și
perfecţionându-și astfel
performanţele în urma
interacţiunii om-mașină.
R
ecuperarea medicală ro-
mânească a trecut, de-a
lungul timpului, prin
frământări diverse, pre-
cum întreaga noastră societate. Au
tot fost discuţii privind denumirea
specialităţii și probleme legate de
proprietatea asupra unor active din
staţiuni balneoclimatice ș.a.m.d. În
sectorul balnear, cu toate rănile sale
(v. Băile Herculane), există totuși
unele elemente de relansare, pe de
o parte, și pe de alta, încă avem uni-
tăţi de elită cu acest profil.
Există în ţara noastră și oameni
care încearcă să dezvolte acest do-
meniu. Am discutat despre aceste
aspecte cu prof. dr. Gelu Onose,
unul dintre profesioniștii de marcă
din domeniul recuperării medicale
românești și internaţionale.
Denumirea specialităţii a fost
subiect de discuţii o bună perioa-
dă de timp în România. Care mai
este, astăzi, denumirea acestei
specialităţi?
Recuperare, medicină fizică și bal-
neologie, consider. Oficial, Medici-
nă fizică și de reabilitare, lucru cu
care nu o să fiu de acord niciodată.
Lăsând la o parte elementele de se-
mantică vizavi de recuperare-rea-
bilitare, nu pot să accept dispariţia
termenului de balneologie de pe pa-
rafa acestor medici, colegi ai noștri
de specialitate. Circa jumătate din-
tre ei lucrează în balnear și acordă
proceduri balneare acolo.
Eram recunoscuţi pentru reţea-
ua balneară. Mai există ceva din
acele staţiuni?
Majoritatea lor există. Încă avem
unităţi de elită. Avem și staţiuni
balneare care încep încet-încet
să se revigoreze. Unele dintre ele
și-au mai revenit. Felix, Covasna,
Techirghiol, Eforie, Mangalia. Ge-
oagiu s-a redresat, de asemenea,
VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
15
CARTE DE
VIZITĂ:
l Profesor
universitar
lM  embru (O) al
Academiei de
Știinţe Medicale
lȘ  eful Secţiei
Clinice de
Recuperare
Inteligenţa artificială
neuromusculară
de la Spitalul
Clinic de
poate revoluţiona
Urgenţă
„Bagdasar-
Arseni”
recuperarea medicală
foarte bine. S-a dezvoltat mult și neurorecuperare, la care să aibă mecatronic, cu vocaţie de costum, spinală, din punct de vedere
domeniul neurorecuperării. Aceas- acces și să și-o dobândească atât practic. Din păcate, din 2010 este farmacologic cred că suntem mai
ta, faţă de recuperarea obișnuită, medicii de neurologie, cât și cei de tot în stadiul de, să zicem, testări. departe de rezolvarea problemei
are anumite particularităţi majore, recuperare, neurochirurgii. Testări pe care a trebuit să le în- decât prin abordarea aceasta teh-
din cauza riscului vital și a îngrijiri- După cele 10-14 zile ce se întâm- trerupem din cauza crizelor din nologică, precum exoscheletele.
lor recuperatorii, absolut necesare, plă cu pacientul? 2009-2010, când fondurile pen- Adică această lipsă de comunica-
dar complexe și deloc ușor de acor- Odată stabilizat cât de cât, este tru cercetare s-au tăiat primele. re existentă în cazul unei leziuni
dat în mod performant. transferat în secţia de neurorecu- De atunci o ţinem tot din criză în medulare, de exemplu – comen-
Și pe această zonă au fost dispu- perare, unde coordonarea ansam- criză și nu găsim finanţare pentru zile voluntare de la creier nu mai
te, legat de cine să se ocupe de blului demersurilor de evaluare și a duce la capăt acel exoschelet ro- ajung la efectorul muscular, în
recuperarea pacienţilor. Cum s-a terapeutico-recuperatorii aparţi- botizat. Acum am făcut o schiţă de periferie –, să poată fi suplinită
rezolvat problema? ne medicilor de recuperare. De ce consorţiu cu colegii de la Univer- de exoschelet. Acesta, odată cu
Încă dinainte de 2010, am perfectat spun stabilizat cât de cât? Pentru sitatea Tehnică a Moldovei de la dezvoltarea inteligenţei artificia-
împreună cu profesorul Mureșanu că, așa cum spunea și profesorul Chișinău, dar nu știu cum o să fie. le, poate deveni mult mai intuitiv,
și cu regretatul profesor Băjenaru – Dafin Mureșanu, bolnavii neuro- Sperăm să reușim... totul depinde astfel încât la o minimă intenţie
era pe atunci președintele Societă- logici sunt bolnavi hipercronici, de resursele economice. de mișcare să știe să o continue în
ţii de Neurologie din România – un care nu se stabilizează cu adevărat Rezolvă acest exoschelet pro- lanţ cinematic, cu ajutorul unor
protocol în care prevedeam delimi- niciodată. Zici, după doi-trei ani, blema persoanelor cu deficienţe motorașe – tot mai miniaturizate,
tarea elementelor de competenţă că „uite-l, e pe picioare, merge”, și motorii? dar la fel de puternice. Pe lângă
în domeniul neurorecuperării. te trezești că face, spre exemplu, o Deocamdată, nici cel mai avansat aceasta, intenţia de mișcare se
criză epileptică sau/și că apar du- exoschelet din lume nu satisfa- poate nuanţa suplimentar prin
„O greșeală se poate face o reri neuropate, uneori chinuitoare. ce perfect funcţional necesităţile culegerea non-invazivă de date,
singură dată” Deci, să nu ne facem iluzii. acestor persoane: tot cu două cârje electroencefalografic. Apoi, prin
sau un cadru tetrapodal funcţio- softuri perfecţionate, se traduc
Cum sunt delimita- Conceptul de Din criză în criză nează. În plus, dispozitivul este comenzile voluntare motorii ce-
te aceste compe­ recuperare înseamnă purtat „pe dinafară”, peste îmbră- rebrale și se transmit wireless la
tenţe? acordarea de intervenţii Care consideraţi căminte, inclusiv cu conotaţii nega- motorașe, ocolind calea anato-
În stadiul su- terapeutico-recuperatorii pe că este elemen- tive de ordin estetic/ psihologic. În mo-fiziologică reprezentată de
praacut – pri- bază de obiective, care se iden- tul esenţial în momentul în care aceste exoschele- măduva spinală, dacă aceasta a
mele 24 de ore tifică prin evaluare clinico-func- recuperare? te vor fi suficient de miniaturizate devenit nefuncţională.
– și acut – prima ţională și paraclinică. Atât ca Evaluarea este să poată fi purtate subvestimentar, Prototipul dv. ar permite aceste
săp­tămână –, pa- moment, cât și ca dozaj, ex- un element abso- situaţia se va schimba radical. Și update-uri?
cientul este încă tensie în timp și perspec- lut esenţial în spe- mai e ceva: să aibă suficientă auto- Dacă am avea bani, am putea
instabil. De aceea, tivă de recuperare. cialitatea noastră. nomie, pentru că îţi trebuie 25-60 aplica toate acestea pe proiectul
îngrijirile recuperatorii Este foarte importantă poate chiar 100 de waţi ca să ţii un nostru, dar și alte optimizări.
se pot acorda în cadrul sec- pentru a ști dacă și când e om de greutate medie, nu mai spun Vorbim aici de un proiect sută la
ţiilor de neurologie. Pentru aceas- momentul de intervenţie recupe- unul mai solid. Bateria ar trebui să sută românesc.
ta, există un compartiment, în ca- ratorie, care este statusul biologic ţină trei-patru ore cel puţin, pentru Sigur. Este realizat de cercetători
drul secţiei, care acordă elemente al pacientului, astfel încât să nu-l că altfel trebuie să stai lângă priză de la Spitalul Clinic de Urgenţă
de îngrijiri recuperatorii. De ce? decompensezi, care este dozajul și tot timpul. „Bagdasar-Arseni” și de la Insti-
Pentru că, așa cum spunea un fost pentru standardizarea diagnostică Prototipul dumneavoastră ar tutul de Cercetări pentru Tehno-
președinte al Societăţii internaţio- și de abordare multiplană. Al doilea permite această autonomie? logia Construcţiilor de Mașini.
nale a măduvei spinării, o greșeală este stăpânirea tehnologiei. Tre- Deocamdată nu, dar pentru că din Dar, din păcate, când s-a terminat
se poate face o singură dată. După buie să ai și cu ce. Tehnologia este 2006 tot auzim că vor apărea bate- finanţarea, s-a terminat și proiec-
aceea, îţi trebuie nu știu cât timp să din ce în ce mai scumpă, mai ales rii de mărimea unui card, care se în- tul. De atunci, prototipul nostru
o repari sau nici nu o mai poţi repa- elementele de robotică, inclusiv carcă într-un minut. Încă sperăm. stă într-o hală la respectivul insti-
ra. Vorbim de bolnavi foarte fragili. exoscheletele, dispozitivele de tut. Și mai e ceva, dacă am găsi o
Cât durează această etapă? realitate virtuală/augmentată etc. „O luptă-i viaţa, deci te finanţare, găsim și cu cine să exe-
În jur de 10-14 zile. Aflându-se Știu că aţi și fost premiat, în luptă!” cutăm? Căci în industria româ-
deja la neurologie, acolo trebuie echipă, pentru un prototip de nească... mi-e greu să cred că mai
administrat pachetul iniţial de exoschelet. Putem spera totuși la o rezolvare putem face ceva. Nu pot să spun
îngrijiri recuperatorii, pe care ne- Așa este. La Salonul internaţional cât de cât a acestor probleme? decât că luptăm în continuare:
urologii și-l asumă. De aceea s-a de invenţii de la Geneva, în 2008. După părerea mea, cu excep- O luptă-i viaţa, deci te luptă!
vehiculat ideea unei competenţe în E vorba de un dispozitiv ortetic ţia terapiei genice în amiotrofia Dan Dumitru Mihalache
16 VIA�A MEDICALĂ
4 august 2023 l Nr. 31
Biomaterial
care îngroașă
corneea
Oamenii de știinţă au descoperit
un nou tip de biomaterial care este
activat cu ajutorul luminii albastre
și care ar putea salva vederea
pacienţilor.
K
eratoconusul este o boală oculară
degenerativă, progresivă, ce duce
la subţierea corneei. Dacă nu este
tratată, această subţiere poate
produce orbire. Dorind să vină în ajutorul
pacienţilor cu această boală oculară, oame-
nii de știinţă de la Universitatea din Ottawa*
au creat un nou material experimental, in-
jectabil. Activat de impulsuri de joasă ener-
gie de lumină albastră, acesta duce la îngro-
șarea corneei compromise.
O lucrare** ce prezintă pe larg de-
taliile despre cercetarea biomateria-
lului a fost publicată recent în jurna-
lul Advanced Functional Materials.
Materialul are anumite ingrediente-che-
ie, cum ar fi peptide și glicozaminogli-
cani. În cadrul unei proceduri relativ
Foto: Digital Health Lab UC San Diego
Graţie unui accesoriu extrem de ieftin,
care poate fi atașat la telefoanele inteligen-
te, măsurarea tensiunii arteriale (TA) ar pu-
tea deveni mult mai accesibilă pacienţilor.
Inginerii de la University of California
San Diego au dezvoltat un prototip de clamă
ce ajută la măsurarea TA cu ajutorul telefo-
nului mobil. Clama este simplă, deloc costisi-
toare și utilizează camera foto și lanterna din
PROMO
Foto: University of Ottawa
simple, chirurgii creează un mic „buzu-
nar” în interiorul corneei afectate, în
care este introdus materialul experimen-
tal. Odată injectat, el este expus la impul-
suri de joasă energie de lumină albastră.
Substanţa se întărește și ia forma unui
TA din
buricele
degetelor
dotarea telefonului smart pentru a monitori-
za TA chiar din vârful degetului utilizatoru-
lui. Clama funcţionează împreună cu o apli-
caţie specială de mobil și în prezent costul ei
de fabricaţie este de doar 80 de cenţi.
Cercetătorii estimează că, în viitor, cos-
tul clamei care se atașează la telefon ar putea
să scadă la 10 cenţi pe bucată. Tehnologia de
la baza acestui prototip a fost publicată în
Medicina altfel
ţesut similar corneei, cu o structură 3D,
în decurs de câteva minute, iar apoi devi-
ne transparentă.
*https://www.uottawa.ca/about-us/media/news-all/healing-power-light-
uottawa-team-advances-clear-vision-eye-repair
**https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/adfm.202302721
https://newatlas.com/medical/blue-light-cornea-thickening-injectable-
biomaterial/
Foto: SpiralE din Nature Communications (2023)
29 mai a.c. în jurnalul Scientific Reports.
Datorită acestui accesoriu, monitorizarea
tensiunii arteriale ar deveni mai accesibilă
pentru persoanele din comunităţile sărace.
De asemenea, de această metodă ar putea
beneficia și vârstnicii, și femeile gravide, și
acele persoane care vor să aibă un bun ma-
nagement al hipertensiunii arteriale.
https://today.ucsd.edu/story/super-low-cost-smartphone-attachment-brin-
gs-blood-pressure-monitoring-to-your-fingertips
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Monitorizare
prin canalul
auditiv
Cercetătorii au creat un dispozitiv de
ultimă generaţie, spiralat, care monitori-
zează activitatea cerebrală și este plasat în
interiorul canalului auditiv.
Create pentru a servi mai multor sco-
puri, interfeţele de tip creier-computer (în
original, brain-computer interfaces sau
BCI) încorporează, de obicei, electrozi ce
se aplică pe scalp sau unii implantaţi chiar
în creier. Acum, însă, oamenii de știinţă
au descoperit o nouă interfaţă tip BCI, mai
puţin invazivă. Astfel, dispozitivul poate fi
introdus în canalul auditiv al pacientului,
în funcţie de nevoi. Micul dispozitiv expe-
rimental BCI a fost dezvoltat de o echipă
de cercetători de la Universitatea Tsinghua
din China și este cunoscut sub numele de
SpiralE. El măsoară doar 50 mm în lungime
și 3 mm în diametru. Are forma unei pan-
glici dreptunghiulare cu mai multe straturi,
cu o extremitate dispusă în spirală, care îi
permite să fie introdusă cu ușurinţă în cana-
lul auditiv al pacientului. O lucrare ce pre-
zintă cercetarea acestui dispozitiv a fost pu-
blicată recent în Nature Communications*.
*https://www.nature.com/articles/s41467-023-39814-6
https://newatlas.com/medical/spirale-ear-canal-bci/