ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 21 (1737), anul XXXV

26 mai 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

PAGINA 10
Medic în România PAGINA 15
POSTURI SCOASE
Victor Ștefănescu, medic primar
LA CONCURS Chirurgie generală la Spitalul
în unităţile sanitare de stat Universitar de Urgenţă Militar Central
„Viaţa Medicală” continuă să publice „Carol Davila” București:
lista posturilor scoa­se la concurs, Operez tot mai multe
preluând și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.
cazuri la oameni tineri.
OPINII
Învăţământul
centrat pe student
O lege votată recent
vorbește despre centrarea
învăţământului pe student.
„Încă din studenţie am simţit
că studentul reprezintă
centrul”, spune prof. dr.
Mircea-Ioan Popa. Legile pot
fi bune, dar ce este bun în legi
trebuie și respectat. OPINII
PAGINA 7
Asigurarea
de malpraxis
Schimbarea cadrului legislativ
în domeniul malpraxisului
este dificilă pentru că trebuie
învinse cutume. Este necesară
reconsiderarea juridică a
actului medical și trebuie
asumată fezabilitatea unor
proceduri noi. Asigurătorii
trebuie să fie actori principali
în procedurile de soluţionare.
23 PAGINA 5

MAI
este Ziua
Mondială a
Melanomului

Viaţa
cu melanom
Diagnosticul de melanom cutanat vine cu multiple
schimbări și provocări, pe diferite planuri. Boala are un
impact atât psihologic, cât și financiar. Afectează viaţa
de zi cu zi a pacientului, mai ales că înseamnă, de multe
ori, o navigare dificilă prin spitale.
PAGINILE 8-9
2 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21 Actualitate

Centenar
Aproximativ 1.000 de persoane au participat săptămâna trecută la
Conferinţa Naţională cu participare Internaţională Zilele Medicale și
Știinţifice ale Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Ediţia
de anul acesta a reuniunii medicale a fost una aniversară, instituţia

știinţific
sanitară sărbătorind împlinirea a 100 de ani de la înfiinţare. Temele
abordate au fost extrem de variate și interesante. Între altele, a fost
discutat impactul tehnologiei și al inteligenţei artificiale în psihiatria de
astăzi. Alte subiecte abordate au fost depresia rezistentă la tratament, Grupaj realizat de
Cristina Ghioca

la Spitalul
tulburările de comportament sau fenomenul îngrijorător al adicţiilor.

„Obregia”
Aplicaţie
destinată

AI
tulburării se poate
afective dovedi utilă în
bipolare diagnosticarea precoce
D ezvoltarea tehnologiei a dus la apariţia a numeroase programe și

F
aplicaţii mobile dedicate inclusiv problemelor de sănătate. Primele
programe destinate pacienţilor au apărut în anul 2004, iar din 2009 au olosită deja la scară largă
început să apară și aplicaţii care pot fi utilizate pe telefonul mobil. în alte domenii, inteli-
În prezent există peste 10.000 de aplicaţii mobile destinate sănătăţii genţa artificială (AI) are
mintale, iar dintre acestea, în jur de 500 sunt destinate gestionării tul- încă utilizări limitate în
burării afective bipolare. O astfel de aplicaţie este și GALENE. Bazată pe psihiatrie, însă câteva progrese
jurnalizare, ceea ce o diferenţiază de alte aplicaţii este faptul că medicul au fost înregistrate și aici, a subli-
are acces în timp real la datele introduse de pacient, a explicat unul din- niat dr. Diana Dumitru. Astfel, s-a
tre iniţiatorii săi în cadrul Zilelor Medicale și Știinţifice ale Spitalului observat o evoluţie remarcabilă în
Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. ceea ce privește identificarea bio-
Pacienţii care utilizează aplicaţia primesc zilnic un chestionar pe markerilor cu rol în diagnosticarea
care trebuie să îl completeze. Formularul conţine o serie de întrebări precoce a tulburărilor mintale și
despre calitatea somnului, dispoziţia emoţională în timpul zilei, consu- de comportament, iar prin utiliza-
mul de alcool, cafea, psihostimulante. Pacientul are, de asemenea, posi- rea AI poate fi crescută acurateţea
bilitatea de a introduce medicamentele luate și de a raporta eventuale cu care sunt stabilite diagnosticele
reacţii adverse declanșate de acestea. GALENE este gândită astfel în- psihiatrice.
cât, pe măsură ce datele sunt introduse, nivelul de predicţie să În prezent, sunt în dez-
devină din ce în ce mai precis în prevenirea și prezicerea voltare mai mulţi al-
apariţiei episoadelor pozitive sau negative asociate goritmi de detec-
afecţiunii. tare precoce a
O altă funcţionalitate a aplicaţiei este aceea de unei afecţi-
a trimite notificări către medic și aparţinători în uni, dar și
momentul în care modelul de predicţie sesizea- de moni-
ză anumite elemente de risc. La rândul său, pa- tor i z are
cientul primește notificări pentru a completa a răs-
chestionarul și a-și urma tratamentul. Dezvol- punsului
tatorii săi își doresc ca, pe viitor, să includă în la tra-
aplicaţie un istoric comprehensiv al pacientu- tam e n t.
lui, în care să se regăsească inclusiv informaţii Un astfel
despre comorbidităţile sale. Totodată, se doreș- de exem-
te extinderea ei astfel încât să poată fi utilizată plu vizează
și în alte afecţiuni, precum depresia, tulburările tulburările
obsesiv-compulsive și chiar tulburările psihotice. neurocognitive
majore. Utilizându-se de date cu-
lese din neuroimagistică, mecanis-
mele AI pot detecta stadii preclini-
ce de degradare a neuroanatomiei,
a arătat medicul citat. Totodată,
capacitatea sistemelor de machine
learning de a asimila informaţii noi
ar putea duce la noi ipoteze privind
mecanismele implicate în apariţia
acestor tulburări.
Poate crea noi patternuri
Astăzi, există studii care arată
că folosirea la domiciliu a anumi-
tor dispozitive ar putea contribui
la îmbunătăţirea depistării preco-
ce a declinului cognitiv prin mo-
nitorizarea funcţiilor cerebrale.
Datele astfel obţinute ar oferi siste-
melor de machine learning o bază
de date suficient de mare pentru a
oferi noi patternuri.
O altă funcţie în curs de im-
plementare în cazul AI este capa-
citatea de a anticipa răspunsul la
tratament. Aceasta îi va ajuta pe
clinicieni să aleagă un tratament
ţintit, cu cât mai puţine reacţii
adverse. Prin asocierea anumitor
biomerkeri, precum factori so-
cio-demografici, trasee EEG și
rezultate RMN, PET și SPECT,
algoritmii au reușit să prognozeze
cu acurateţe ridicată răspunsul pa-
cienţilor la tratamentul psihotrop.
Aspecte care trebuie
îmbunătăţite
Deși beneficiile utilizării AI
în practica medicală sunt de ne-
contestat, există anumite aspecte
sensibile de care trebuie să se ţină
cont înainte ca aceasta să fie utili-
zată pe scară largă. În acest sens
este extrem de important ca algo-
ritmii folosiţi să nu aducă niciun
prejudiciu pacienţilor. Astfel, spe-
cialiștii care selectează, testează,
implementează și evaluează AI
trebuie să aibă în vedere principi-
ile etice ale anumitor minorităţi și
să relaţioneze tulburările psihice
cu obiceiuri acceptate în anumite
grupuri etnice.
De asemenea, nu trebuie să se
piardă din vedere faptul că anu-
miţi algoritmi – cum sunt cei fo-
losiţi de Facebook – ridică proble-
me morale ca urmare a lipsei de
transparenţă și sunt o ameninţare
pentru supravegherea, procesa-
rea și interpretarea datelor per-
sonale la scară largă fără acceptul
utilizatorilor.

VIAŢA MEDICALĂ dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU, EDITOR Secretariat Detalii:

publicaţie săptămânală dr. GABRIEL DIACONU, DANIELA RADU tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
Fondator prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU, Difuzare e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
dr. MIHAIL MIHAILIDE dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN, BERTA ALEXE Titularii abonamentelor pe 12 luni
Director editorial dr. RADU GOLOGAN, Adresa: Green Gate, sunt creditaţi astfel:
dr. LAURA DAVIDESCU dr. ALEXANDRA GUŢĂ, bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
Redactor șef – membrii Colegiului Medicilor
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, etaj 11, sector 5, București
DAN DUMITRU MIHALACHE dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Redactori Telefon: 021.315.61.09;
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN – membrii Colegiului Farmaciștilor din
FLORENTINA IONESCU, Director general Fax: 021.315.69.80;
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA România – 10 ore de EFC;
CRISTINA GHIOCA, dr. SIMONA MELNIC Publicitate: 0729.729.737
ROMANESCU, CANDID STOICA, – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
dr. ALINA SIMACHE E-mail: redactia@viata-medicala.ro
dr. VLAD STROESCU, Director vânzări – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Colaboratori permanenţi Website: www.viata-medicala.ro
dr. DIANA ANDRONACHE, DEMOSTENE ȘOFRON, Conducerea săptămânalului
MIRCEA TOMESCU ISSN 1220-5354
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, RAREȘ VORONEANU „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
Marketing și Publicitate Tiparul executat de Deasign Print
dr. RALUCA BULEA, Grafică pagina 1
ABONAMENTE de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN, ANDREI POPESCU NADINE DUMITRESCU,
Abonamentele se pot încheia prin colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, Tehnoredactare dr. MARIANA MINEA
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA, GINA MANCIU intermediul săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU, Corectură Financiar-contabilitate www.viata-medicala.ro/abonamente câtă vreme acestea sunt argumentate și
MIRCEA CREŢU, CRISTINA ANGHEL CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE sau la sediul redacţiei. exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
Ne trebuie o
medicină nouă
Dr. Gabriel Diaconu
Ziua Mondială a Sănătăţii Digestive
Sănătos
încă de la
început
Organizaţia Mondială a Sănătăţii marchează, și
în acest an, Ziua Mondială a Sănătăţii Digestive,
care are drept scop conștientizarea importanţei
prevenţiei și tratamentului bolilor digestive.
V
iaţa a sute de milioane
de oameni este altera-
tă și deseori scurtată
nu doar de bolile neo-
plazice, cardiovasculare și infec-
ţioase, ci și de bolile digestive. În
fiecare an, Ziua Mondială a Sănă-
tăţii Digestive (WDHD – World
Digestive Health Day) a avut o
temă de specialitate, pentru a per-
mite concentrarea opiniei publice,
a mass-mediei și a autorităţilor
sanitare asupra câte unui capitol
de patologie. Astfel, în 2022 tema
a fost „Prevenţia cancerului co-
lorectal”. În 2021 a fost „Obezita-
tea, o pandemie”, în 2020 – „Mi-
crobiomul intestinal” și așa mai
departe.
În acest an, WDHD se celebrea-
ză sub sloganul „Un tub digestiv
sănătos de la început” (A healthy
gut from the start). Acest motto
dorește să cuprindă acţiuni dedi-
cate păstrării funcţiilor digestive
normale și rolului dietei pentru
Proiect de ţară
în cercetare și inovaţie
La București a fost lansat,
recent, proiectul naţional Hub
de Inovaţie în Sănătate. Scopul
acestuia este dezvoltarea capa-
cităţii de cercetare și inovare în
domeniul sănătăţii din România.
„Hubul are trei parteneri im-
portanţi – Ministerul Sănătăţii,
Alianţa Universitară G6-UMF și
Medicina trece prin cicluri.
Unele sunt o simplă spirală cumula-
tivă. Din ce știm, învăţăm mai mult.
Altele sunt într-o spirală derivati-
vă. Din ce știm, învăţăm din greșeli.
Dar apoi, uneori, medicina trebuie
să treacă și prin cicluri fundamen-
tale ale filosofiei de practică. Aici
vorbim, de fapt, de revoluţii.
Au existat revoluţii în medicină
care au transformat faţa meseriei.
Prima revoluţie a fost anatomică. O
cunoaștere îndeaproape a corpului
a obligat medicul să reconsidere ca-
uza și manifestările bolii. Următoa-
rea a fost microbiologică. Depășirea
pragului de judecată medicală de la
macro la microcosmosul corpului
uman a cimentat pentru totdeauna
relaţiile intricate între agresor și
gazdă. După care, aflarea pietrei de
sănătatea digestivă. Societăţile ști-
inţifice de gastroenterologie, naţi-
onale și internaţionale, marchează
această zi prin acţiuni de educaţie
medicală știinţifică și prin acţi-
uni de educaţie pentru sănătate a
cetăţenilor.
Mesaj pentru conștientizare
Prof. dr. Christina Surawicz și
prof. dr. Carol Semrad, coordona-
toarele acţiunilor de anul acesta,
au adresat un mesaj prin care ex-
plică sensul temei evenimentului:
„De la naștere, tractul gastroin-
testinal servește pentru a oferi nu-
trienţi corpurilor noastre, pentru
a spori răspunsul imun, a găzdui
microbiota intestinală și repre-
zintă «al doilea creier» cu axa cre-
ier-intestin. Nevoile alimentare
ale tractului digestiv se schimbă
de la nou-născut, prin copilărie și
maturitate. Funcţia tractului di-
gestiv poate explica modul în care
o dietă sănătoasă poate promova
Local American Working Group
(LAWG), asociaţia celor mai mari
companii farmaceutice interna-
ţionale cu implicare în cercetare
și dezvoltare”, a declarat Radu
Rășinar, președintele LAWG, la
conferinţa de lansare a hubului.
Direcţiile strategice asuma-
te în cadrul proiectului sunt:
temelie, codul genetic, a introdus
un nou univers al medicinei mole-
culare și al acţiunii curative la nivel
de nucleotidă.
Astfel de revoluţii au de-a face
cu omul. Au mai puţin de-a face cu
umanismul. Aici evoluţia n-a fost
nicidecum la fel de liniară. Aceleași
progrese care au permis tratamen-
te mai bune au deschis ușa și către
– uneori – inimaginabile abuzuri.
Au găsit fundament pentru rasism,
eugenie și, la limită, escalade ideolo-
gice către forme perverse de tiranie.
Vreme de mult timp, ca ironie, paci-
entul a fost văzut drept o persoană a
cărei boală n-ar trebui să-i ofere de-
cât gratitudine, recunoștinţă în caz
că doctorul va ști ce are și-l va trata.
O medicină bazată pe dovezi.
Când mi-am început cariera acesta
funcţia optimă a organelor și un
microbiom sănătos. Înţelegerea
funcţiilor normale ale tractu-
lui digestiv și dieta vor ajuta, de
asemenea, la identificarea celor
care au nevoie de îngrijire pentru
simptomele lor. Există legături
naturale cu WDHD anterioare,
în special cu campania din 2020
privind microbiomul intestinal
și cu campania din 2021 privind
obezitatea”.
Ziua Mondială a Sănătăţii Di-
gestive este sărbătorită în fiecare
an în 29 mai, evenimentele, activi-
tăţile și iniţiativele asociate conti-
nuând pe tot parcursul și dincolo
de anul campaniei.
Printr-o campanie cu mai mul-
te faţete, Organizaţia Mondială de
Gastroenterologie va oferi mesaje
simple pentru publicul larg, în sco-
pul de a-l ajuta în înţelegerea rolu-
lui important al dietei în sănătatea
digestivă.
Prof. dr. Dan L. Dumitrașcu
studiile clinice, educaţia și promo-
varea sănătăţii în afecţiuni croni-
ce prioritare, dar și digitalizarea
în sănătate. Primul proiect deru-
lat vizează studiile clinice. Acesta
are în vedere realizarea unui plan
de acţiuni concrete, cu indicatori
de performanţă măsurabili.
Cristina Ghioca
era sfântul crez al doctorilor de pre-
tutindeni. Să practice o medicină
bazată pe dovezi. Dovezile erau vă-
zute cumva „abstract”, iar „standar-
dul de aur” era puţin spre deloc în-
ţeles de practicianul de rând, care-l
lua de-a gata din studii și statistici.
Termeni precum calitatea vieţii
pacientului, dreptul lui la refuz me-
dical, etica îngrijirii compasionale,
îngrijirea la sfârșitul vieţii sau im-
portanţa calităţii relaţiei medic-pa-
cient erau văzuţi ca (cel mult) peri-
ferici în discuţia terapeutică.
Pandemia de COVID-19, ca
model acţional pentru medicina
contemporană, a arătat limitele
ecosistemelor. Principii care fac
viaţa o prioritate absolută au ge-
nerat inegalităţi, inechităţi și, nu
rareori, abuz. Aceleași principii au
Registru
româno-polonez
al traumatismelor
cranio-cerebrale
România și Polonia
pregătesc un registru al
pacienţilor cu traumatisme
cranio-cerebrale. Iniţiativa
are ca scop îmbunătăţirea
serviciilor de sănătate
acordate acestor persoane
și aprofundarea înţelegerii
acestor leziuni.
Peste 250 de neurologi din 16
ţări, inclusiv România, s-au reunit
în 12-13 mai, la Cracovia, pentru a
participa la cea de-a XX-a ediţie a
Congresului Academiei de Neuro-
traumatologie Multidisciplinară
(AMN). În cadrul manifestării
a fost semnat și un acord
între AMN și EFNR
(Federaţia Euro­
peană a Societăţilor
de Neuroreabilita-
re), care vizează
analiza și dezvol-
tarea registrului
pacienţilor cu
traumatisme
cranio-cerebrale
(TCC), intitulat
PRESENT (Patient
REgistry Short –
Essential Neuro­
Trauma).
Date complexe despre
pacienţi
Proiectul a fost lansat la ediţia
precedentă a Congresului AMN și
va conţine date despre persoanele
cu TCC din România și Polonia.
Până acum, în cadrul său au fost
incluși 250 de pacienţi români și
aproximativ 100 de pacienţi po-
lonezi. „Este un proiect-pilot. (...)
Dorinţa noastră este ca, treptat,
să-l dezvoltăm și dincolo de Eu-
ropa, în Orientul Mijlociu, Asia.
(...) Încercăm să-i identificăm [pe
acești pacienţi] și să folosim da-
tele. Să tragem concluzii asupra
practicii și știinţei. Ceea ce este
important este să ai o masă critică
de date. Și apoi, pornind de la ele,
poţi schimba anumite lucruri”, a
VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
3
falsificat, pe alocuri, menirea cor-
pului medical de-a trata, îngriji și
veghea omul aflat în suferinţă, ast-
fel că medicii, uneori, au devenit
veritabili gardieni ai libertăţii sau
libertăţilor. Ceea ce merită o adân-
că reflecţie.
Ne uităm la un viitor mai incert
ca oricând. Eram obișnuiţi cu anu-
mite cutume ale căror fundamente
au fost zdruncinate de realitatea
ultimilor ani. Deși medicii au salvat
sute de milioane de vieţi, ei au văzut
cum se duc și pier sute de milioane
de oameni.
Ne trebuie o medicină nouă,
centrată pe pacient, pe comunitate,
pe nevoile ei culturale. O medicină
dincolo de dovezi. O medicină care
să-și propună și să rămână cu și
despre oameni.
declarat prof. dr. Dafin Mureșanu,
președintele EFNR, în cadrul con-
ferinţei de presă organizate cu
ocazia congresului.
Potrivit specialistului, regis-
trul ar urma să se bazeze pe trase-
ul pacientului – de la traumatism
la tratamentul acut, subacut și re-
cuperare (cognitivă, emoţională),
„lucru foarte greu de reconstituit,
pentru că diversele segmente nu
comunică între ele”.
Ghid nou pentru TCC
Tot în cadrul reuniunii a fost
anunţată și crearea primului ghid
privind traumatismele cranio-ce-
rebrale moderate și severe. „Ghi-
dul terapeutic pe care noi îl vom
face ca proiect major al AMN se
referă la neurorecuperarea după
TCC. Early recovery, pentru că
începem măsurătorile în primele
24 de ore de la producerea eveni-
mentului și mergem până la 180
de zile pentru a monitoriza evolu-
ţia. Încercăm să determinăm care
sunt intervenţiile relevante”, a
punctat profesorul Mureșanu. Un
alt subiect atins a fost constituirea
unei reţele naţionale de specialiști,
în România, pentru eficientizarea
tratării pacienţilor cu TCC.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21 Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea

O bacterie intestinală poate juca un rol
în dezvoltarea bolii Parkinson prin faptul
că duce la agregarea alfa-sinucleinei, ele-
ment-cheie în patogeneza acestei maladii.
Cercetătorii de la Universitatea Helsin-
ky din Finlanda au descoperit că bacteria
Desulfovibrio (DSV) are o prevalenţă și o
abundenţă mai mari la pacienţii cu boală
Parkinson, mai ales la cei cu forme agresi-
ve de boală, decât la indivizii sănătoși. Ei
au încercat să afle dacă bacteria provoa-
că agregarea alfa-sinucleinei. Studiul lor,
Bacterie intestinală
asociată bolii Parkinson
publicat online în Frontiers in Cellular and
Infection Microbiology, sugerează acest lu-
cru. Ei au prelevat bacteriile din scaun de
la zece persoane cu boală Parkinson și de
la partenerii lor sănătoși. Izolatele bacte-
riene au fost administrate unor nematode
Caenorhabditis elegans, care prezentau
o supraexpresie a alfa-sinucleinei. Nema-
todele din cele două grupuri de control au
primit izolate de Escherichia coli MC4100,
care au demonstrat capacitatea de agre-
gare a alfa-sinucleinei în modele animale,
respectiv izolate de E. coli LSR11, incapabi-
le de agregare. Cercetătorii au urmărit atât
durata de supravieţuire a viermilor, cât și,
prin microscopie confocală, nivelul de agre-
gare a alfa-sinucleinei.
Studiul lor a remarcat astfel că nemato-
dele hrănite cu bacterii DSV prelevate de la
pacienţii cu boală Parkinson au prezentat
agregate de alfa-sinucleină mai mari și mai
numeroase decât cele hrănite cu DSV prele-
vate de la persoanele sănătoase sau cu E. coli.
Aceste rezultate, deși obţinute pe un studiu
mic și pe nevertebrate, sugerează că bacteria
DSV contribuie la dezvoltarea bolii Parkin-
son, prin inducerea agregării alfa-sinucleinei.
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fcimb.2023.1181315/full

Reţea globală pentru detectarea Din nou, despre

și prevenirea patogenilor cu beneficiile
ajutorul genomicii mișcării
Reprezentanţii OMS au anunţat că,
împreună cu partenerii, au lansat
o reţea globală pentru detectarea
și prevenirea ameninţărilor de tip
infecţios cu ajutorul genomicii.
acestea să devină epidemii și pandemii, ca
parte dintr-un sistem mai amplu de supra-
veghere, precum și să dezvolte tratamente
și vaccinuri.
IPSN, al cărui secretariat este găzduit de
Hubul de Inteligenţă privind Pandemiile și
pandemice. Genomica stă la baza capacită-
ţii de a fi pregătit și de a răspunde eficient în
faţa unei epidemii sau pandemii, precum și la
o parte a supravegherii continue a unei game
vaste de boli, de la toxiinfecţii alimentare și
gripă la tuberculoză și HIV. Cu ajutorul geno-
Activitatea fizică poate preveni apari-
ţia bolii Parkinson, semnalează un studiu
publicat în revista Neurology de un grup de
cercetători francezi. Concluziile cercetării
se adaugă dovezilor deja existente privind
beneficiile mișcării asupra sănătăţii. Stu-
diul a urmărit timp de 29 de ani o cohortă de
100.000 de femei afiliate unui plan naţional

R
eţeaua Internaţională pentru Su-
pravegherea Patogenilor (IPSN)
va furniza o platformă în vederea
conectării ţărilor și regiunilor, cu
scopul de a îmbunătăţi sistemele de colectare
și analiză a eșantioanelor. Reţeaua va folosi
aceste date pentru a impulsiona luarea de de-
cizii de sănătate publică și pentru a distribui
informaţiile pe o scară mai largă.
Testarea genomică analizează codul ge-
netic al virusurilor, bacteriilor și altor micro-
organisme patogene, cu scopul de a obţine
informaţii privind pericolul pe care îl repre-
zintă pentru sănătate și modul lor de transmi-
tere. Cu ajutorul ei, ţările pot să prevină și să
răspundă focarelor de boală înainte ca
Epidemiile al Organizaţiei Mondiale a Sănătă-
ţii (OMS), aduce laolaltă experţi în genomică
și în analiza datelor din cadrul guvernelor,
fundaţiilor, organizaţiilor, societăţii civile, zo-
nei academice și sectorului privat.
Acces la secvenţiere
și la know-how
„Această reţea poate juca un rol vital în
securitatea în domeniul sănătăţii: să dea acces
fiecărei ţări la secvenţiere și analiză genomică
a patogenilor, ca parte a sistemului propriu
de sănătate publică”, a spus dr. Tedros Adha-
nom Ghebreyesus, directorul general OMS.
Pandemia de COVID-19 a scos în evidenţă
rolul critic pe care supravegherea genomică îl
are în capacitatea de răspuns la ameninţările
micii, specialiștii au putut monitoriza răspân-
direa rezistenţei la medicamente a virusului
HIV, ducând astfel la crearea antiretrovirale-
lor salvatoare de viaţă.
IPSN se bazează pe experienţa pandemiei
în vederea creării unei platforme puternice
pentru parteneri din sectoare diverse cu sco-
pul de a împărtăși cunoștinţe, instrumente și
practici pentru viitor. În prezent, acestea nu
sunt suficient împărtășite. Membrii ISPN vor
lucra împreună în grupuri dedicate, cu provo-
cări specifice. Ei vor avea finanţare prin ISPN
pentru a dezvolta idei și proiecte în genomi-
ca patogenilor. Conectând ţările și regiunile,
ISPN le va ajuta să se facă mai bine auzite și
să-și susţină priorităţile.
https://www.who.int/initiatives/international-pathogen-surveillance-network
de asigurări de sănătate pentru persoanele
care lucrează în educaţie. Incidenţa bolii
Parkinson a fost cu 25% mai mică în grupul
cu cel mai mare nivel de activitate fizică, în
comparaţie cu grupul cu cel mai mic nivel.
Până acum se știa că exerciţiile fizice
de tip aerob, de intensitate moderată spre
înaltă, sunt mai potrivite pentru a atenua
simptomele motorii din această boală și au
potenţial de a modifica cursul bolii. Un alt
studiu, publicat tot în luna mai în Journal
of Parkinson Disease, încearcă să afle dacă
și „volumul” mișcării joacă un rol în aceste
efecte benefice. Se evaluează șapte studii
clinice randomizate, ce urmăresc grupuri de
la 30 până la 452 de persoane. Parametrul
măsurat de majoritatea lor este numărul de
pași parcurși zilnic.

Transplanturile cardiace de la donatori

https://www.lemonde.fr/sciences/article/2023/05/18/maladie-de-parkinson-
l-activite-physique-diminue-les-symptomes-et-pourrait-avoir-un-effet-
neuroprotecteur_6173821_1650684.html
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37197993/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37125564/

cu COVID-19 activ au rezultate mai slabe

Persoanele care au suferit un
transplant cardiac în care inima
provenea de la donatori cu formă
activă de COVID-19 au avut un risc
mai mare de deces la 6 luni și la
1 an comparativ cu cei care au primit
cordul de la donatori non-COVID
sau care se negativaseră recent de
SARS-CoV-2.
Este semnalul de alarmă pe care îl trage
un studiu publicat în Journal of the Ameri-
can College of Cardiology. El a identificat
27.862 de donatori în baza de date a SUA în-
tre luna mai 2020 și iunie 2022, cu 60.699
de teste PCR efectuate anterior prelevării.
Donatorii au fost consideraţi a avea infecţie
COVID-19 activă dacă au prezentat un test
pozitiv în intervalul de 48 de ore anterior
prelevării cordului. Alţi donatori s-au ne-
gativat mai devreme în decursul internă-
rii și au fost consideraţi ca având infecţie
recentă.
Dintre cei 1.445 de donatori COVID (+),
1.017 au fost consideraţi cazuri active, iar
428 ca negativaţi recent. În total, 309 tran-
splanturi de cord au folosit donatori COVID
(+), dintre care 239 au fost incluse în ana-
liză (150 cu COVID activ și 89 cu infecţie
negativată recent).
Ratele de mortalitate la 6 luni și la 1 an
au fost de 13,8%, respectiv de 23,2%, pen-
tru primitorii de inimi de la donatori cu
infecţie COVID activă, faţă de 7%, respectiv
9,2%, pentru primitorii de inimi de la dona-
tori non-COVID. Ratele înregistrate au fost
similare cu ale inimilor de la donatori care
se negativaseră recent de COVID.
Infecţia cu SARS-CoV-2 poate provoca
disfuncţie endotelială subclinică și leziuni
miocardice persoanelor bolnave. În prezent,
nu există un consens privind evaluarea și
abordarea donatorilor de cord al căror test
COVID este pozitiv.
Pro și contra
Date anterioare provenind de la două
studii mici sugerau că pacienţii care primesc
inimi de la donatori pozitivi pentru COVID
au rezultate similare pe termen scurt cu cei
care primesc inimi COVID negativ.
Citat de Medscape, dr. Sean Pinney,
șeful secţiei de Cardiologie de la spitalul
Mount Sinai Morningside din New York,
subliniază că este nevoie de mai multe
studii pentru a putea trage o concluzie pe
acest subiect. Dar că prezenta cercetare ar
trebui să invite la precauţii.
Tot el remarcă faptul că nu se cu-
nosc date privind statusul imun al pri-
mitorilor și, deci, impactul pe care
l-ar putea avea vaccinarea lor asupra
inimii primite.
Programele de transplant cardiac tre-
buie să continue să pună în balanţă aspec-
tele pro și contra, dat fiind că oamenii care
așteaptă o inimă nouă sunt în luptă strânsă
cu timpul. În plus, după cum remarcă dr.
Alex Reyentovich, director medical al pro-
gramului de transplant cardiac la Institu-
tul de Transplant Langone al Universităţii
din New York, citat de aceeași publicaţie,
studiul nu prezintă informaţii legate de
încărcătura virală – astfel că o persoană cu
test pozitiv, dar cu încărcătură mică ar pu-
tea fi un bun candidat pentru majoritatea
centrelor de transplant.
https://www.medscape.com/viewarticle/992241
Opinii
Greva,
un drept al
angajaţilor Asigurarea de
Slaba finanţare a anumitor
sectoare a stârnit și încă
stârnește nemulţumiri
în diferite sectoare de
activitate. Greva este un
mijloc legal de exprimare
a nemulţumirilor pe care
le au angajaţii. Aceasta
este reglementată de acte
normative aflate în vigoare.
Codul muncii precizează, la
art. 233, că „salariaţii au dreptul la
grevă pentru apărarea intereselor
profesionale, economice și sociale”.
Greva fiind un act voluntar, nu pot
exista constrângeri cu privire la
începerea ori oprirea ei. Există și
anumite excepţii, iar acestea sunt
expres prevăzute de lege. Este ca-
zul profesioniștilor din sectorul
juridic, cum ar fi judecătorii, pro-
curorii ș.a.m.d., lucrători ai arma-
tei, personalul cu statul special
care face parte din Ministerul Ad-
ministraţiei și Internelor, cei din
Ministerul Justiţiei, iar lista poate
continua.
Reglementări pentru
sectorul sanitar
În sectorul sanitar, legea nu in-
terzice dreptul la grevă, însă adu-
ce o reglementare specială: este
permisă doar în situaţia în care
organizatorii grevei reușesc să
asigure serviciile necesare la mi-
nimum o treime din activitatea
care se desfășura în mod normal.
Însă, după ce a pornit, greva poa-
te fi și suspendată, în cazul în care
pretenţiile greviștilor sunt în faza
de analiză. Dacă negocierile nu re-
ușesc să acopere nemulţumirile,
există posibilitatea de a fi reluată.
Legea spune că, pentru a pu-
tea declanșa greva în sectorul
medical, este necesar ca orice altă
cale de soluţionare a conflictului
să fi fost utilizată fără succes. Mai
mult, sarcina de a decide asupra
declanșării ei aparţine organizaţi-
ilor sindicale, însă este necesar să
existe un acord scris în acest sens.
Actualul cadru legislativ stabileș-
te și un prag minim de semnături
necesar, și anume jumătate din nu-
mărul membrilor sindicatelor.
Înainte de a suspenda activita-
tea, legislaţia impune organizarea
unei greve de avertisment. Durata
ei maximă nu poate depăși două
ore, cu cel puţin două zile lucră-
toare înainte de greva propriu-zi-
să. De asemenea, declanșarea gre-
vei, precum și durata ei trebuie
să fie comunicate angajatorului
cu cel puţin două zile lucrătoare
înainte. În situaţia în care se de-
cide ca data grevei să fie schim-
bată, procedura descrisă mai sus
trebuie reluată.
Drd. Rareș Voroneanu
CMSR
malpraxis
În ţările în care pacientul
primește compensaţiile
cuvenite în urma unor
prejudicii aduse de actul
medical prin proceduri
administrative simple,
transparente și operative,
cazurile de malpraxis
care sunt soluţionate în
instanţe sunt foarte puţine
și personalul medical nu mai
aplică tactici defensive în
relaţia cu pacienţii.
Serviciile medicale sunt aso-
ciate cu riscul de prejudiciere a
pacientului. Este un paradox ca
actul medical făcut pentru a aduce
alinare pacientului să fie suspectat
ca fiind o intervenţie care face rău
pacientului. Intenţia și diligenţa
medicului trebuie să fie prioritare
în aprecierea actului medical. Per-
sonalul medical este obligat să aibă
o asigurare pentru răspunderea ci-
vilă pentru cazurile de malpraxis.
Reglementările în vigoare sunt,
de fapt, o serie de acte normative
elaborate de-a lungul a 20 de ani
cu scopul de a se completa unul pe
altul. Cu toate acestea, proceduri-
le prevăzute aflate în vigoare sunt
încă foarte departe de a oferi un ca-
dru de reglementare satisfăcător.
Poliţa de asigurare de malpra-
xis conferă asiguratului o iluzorie
protecţie în cazul unui prejudiciu
adus pacientului prin actul medi-
cal. În România, asigurătorii nu
plătesc daune celor în drept. Asta
se întâmplă pentru că reglementa-
rea legală privind cercetarea și so-
luţionarea în cazurile de malpraxis
este greoaie și confuză. Soluţiona-
rea finală a majorităţii reclamaţi-
ilor din acest domeniu este făcută
în justiţie, respectiv în civil sau în
penal.
Un pacient poate reclama un
potenţial prejudiciu generat de o
intervenţie medicală în justiţie
sau se poate adresa comisiilor de
competenţă profesională și moni-
torizare a cazurilor de malpraxis.
Aceste comisii pot doar să ofere re-
clamantului rezultatul unei exper-
tize prin care intervenţia medicală
incriminată este considerată sau
nu un malpraxis. Depunerea recla-
maţiilor la colegiile profesionale
sau la protecţia consumatorilor
nu aduce rezolvarea situaţiei. În
contextul reglementărilor actuale
se derulează astfel de proceduri
care nu mulţumesc pe nimeni. Din
acest motiv, suntem din nou în
căutarea unei soluţii. Ministerul
Sănătăţii a iniţiat o acţiune la nivel
naţional în acest sens.
Listă de experţi – necesară
Situaţiile ivite în cadrul servi-
ciilor medicale prestate în regim
de internare și cele efectuate în
regim ambulatoriu sunt semnifi-
cativ diferite. Serviciile medicale
stomatologice au și ele o serie de
caracteristici specifice. De aceste
deosebiri trebuie să se ţină cont.
Problema principală în regle-
mentarea corectă a situaţiilor de
acest gen este constatarea preju-
diciului, dacă acesta există, și în-
cadrarea lui într-un cuantum de
despăgubire. Asigurătorul este
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
potenţialul plătitor al daunei dacă
aceasta este confirmată. De ace-
ea este normal ca asigurătorul să
poată face constatările necesare
pe baza unor expertize calificate
și autorizate. Dar expertul trebuie
să fie un medic cu experienţă în
specialitatea în care a fost comisă
fapta. Așadar, asigurătorul ar tre-
bui să apeleze la un astfel de ex-
pert. Pentru aceasta, compania de
asigurări ar trebui să aibă experţi
proprii din toate specialităţile me-
dicale, iar acest lucru este practic
imposibil sau foarte greu de reali-
zat. Și nu este în cauză un singur
asigurător; pe piaţă sunt multe
firme care oferă astfel de asigurări.
Cealaltă alternativă este ca asigu-
rătorul să poată solicita un expert
acreditat în acest sens de către
colegiul profesional. Pentru aceas-
ta, colegiul profesional trebuie să
întocmească o listă de experţi pe
baza unor criterii clare și rezona-
bile, iar experţii acreditaţi trebuie
să dorească și să solicite ei înșiși
acest lucru. Pe de altă parte, asigu-
rătorul trebuie să aibă încredere în
expertul solicitat.
VIA�A MEDICALĂ 5
26 mai 2023 l Nr. 21
Cercetarea făcută de asigură-
tor cu ajutorul expertului potrivit
situaţiei poate duce la confirma-
rea sau infirmarea cazului clinic
ca fiind un malpraxis. În funcţie
de aceasta, asigurătorul poate
aprecia necesitatea achitării că-
tre păgubit a unei despăgubiri
corespunzătoare și mulţumitoare
pentru el. Astfel, cazul poate fi re-
zolvat fără a fi nevoie să se ajungă
în instanţă. În condiţiile în care
se vor face plăţi numeroase pen-
tru daune în asigurările pentru
malpraxis, costul acestora va creș-
te cu siguranţă la valori greu de
estimat.
Asigurarea furnizorilor de ser-
vicii medicale este și ea o provoca-
re dacă se ajunge la plata curentă
a daunelor pentru prejudicii în
cazurile de malpraxis. Infecţiile
nosocomiale, cu germeni de spi-
tal, sunt responsabile pentru mii
de îmbolnăviri și sute de decese,
chiar dacă le numim infecţii asoci-
ate actului medical sau cu oricare
altă denumire. Plata daunelor în
astfel de situaţii înseamnă sume
de bani considerabile. Expertiza,
corectitudinea și sinceritatea în
cercetarea cauzelor sunt de luat în
considerare.
Trebuie învinse cutume
Schimbarea cadrului legisla-
tiv în domeniul malpraxisului este
dificilă pentru că trebuie învinse
cutume. Este necesară reconside-
rarea juridică a actului medical
și trebuie asumată fezabilitatea
unor proceduri noi. Asigurătorii
trebuie să fie actori principali în
procedurile de soluţionare. Inter-
venţia medicală este cu riscuri
și terenul biologic al pacienţilor
este extrem de diferit. Accentul
nu trebuie pus pe culpa medicală,
ci pe premisele actului medical și
repararea sau compensarea preju-
diciului probat, acolo unde acesta
există. Implicarea părţilor în pro-
cese interminabile este păguboa-
să pentru toată lumea. În ţările
în care pacientul primește com-
pensaţiile cuvenite în urma unor
prejudicii aduse de actul medical
prin proceduri administrative
simple, transparente și operative,
cazurile de malpraxis care sunt
soluţionate în instanţe sunt foar-
te puţine și personalul medical
nu mai aplică tactici defensive în
relaţia cu pacienţii. Astfel, toată
lumea are de câștigat.
6 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21 Opinii

CNAS a emis Anexa 13 la
Contractul-Cadru cu afecţiunile
pentru care pacientul se poate
prezenta la consultul de specialitate
fără bilet de trimitere de la medicul
de familie.
Înainte de COVID circula o glumă des-
pre doi birocraţi începători care lucrau în-
tr-un birou mai mic, înghesuiţi de prea mul-
te documente care erau în biroul lor. Într-o
zi își iau inima-n dinţi și vorbesc cu șeful lor,
un birocrat cu experienţă:
— Șefu’, biroul nostru e plin de documen-
te, dintre care multe nici nu ne mai sunt de
folos. Nu am putea scapă cumva de ele? Am
avea și noi mai mult spaţiu în birou.
Șeful, după un moment de gândire pro-
fundă, le răspunde:
— Să știţi că aveţi dreptate! Uite cum
facem: faceţi câte trei copii după fiecare
document și putem arunca originalele.
Bolnavi de birocraţie
Acum, dacă vă spun că reali- și au purces la treabă. Rezultatul
tatea e și mai tare decât gluma, o seamănă cu poanta de mai sus:
să mă credeţi? Hai să v-o dove- dacă înainte era nevoie de șapte
desc. Recent, după COVID, invi- acte, după analiza celor cu expe-
tat fiind la o conferinţă de profil rienţă e nevoie de 17!
cu cercetătorii români, premi-
erul Ciucă a cerut „debirocra- Și Sănătatea suferă de
tizarea gestionării granturilor această boală
pentru cercetare”. El a declarat Dr. Valentin Din păcate, birocraţia este
că „nu este acceptabil ca un cer- Pantea, prezentă și în domeniul me-
cetător german să poată achizi- medic primar MF dical. Medicii de familie, cei
ţiona un reactiv în cinci ore, iar unul român care trebuie să rezolve și sarcinile admi-
în cinci luni”. nistrative ale cabinetului, nu doar pe cele
După ce premierul Ciucă a cerut prac- medicale, resimt această birocraţie din
tic reducerea birocraţiei pentru firmele plin. Pentru a mai ușura totuși sarcina bi-
care vor să se acrediteze pentru inovare și rocratică, Casa Naţională de Asigurări de
transfer tehnologic, funcţionarii din subor- Sănătate (CNAS) a emis Anexa 13* la Con-
dinea ministerului și-au suflecat mânecile tractul-Cadru. Aceasta este o listă cu afec-
ţiunile care permit prezentarea pacien-
tului direct la medicul de specialitate din
ambulatoriu, fără a mai fi nevoie de bilet
de trimitere (BT) de la medicul de familie.
Lista este lungă și cuprinde 58 de afec-
ţiuni, dintre care voi aminti doar câte-
va: infarct miocardic și angină pectorală
instabilă; boală cronică de rinichi – faza
predializă; insuficienţă cardiacă clasa
III-IV NYHA; colagenoze majore (lupus
eritematos sistemic, sclerodermie, poli/
dermatomiozită, vasculite sistemice);
anemii hemolitice endo- și exoeritro-
citare; tuberculoză; boli psihice (grup
diagnostic schizofrenie, tulburări schizo-
tipale și delirante, grup diagnostic tulbu-
rări ale dispoziţiei, autism, ADHD, boli
psihice la copii); afecţiuni postoperato-
rii și ortopedice până la vindecare; astm
bronșic; glaucom; status post-AVC; boală
cronică inflamatorie intestinală (boala
Crohn și colita ulceroasă); boli nutriţio-
nale la copii (malnutriţia protein-calorică
la sugar și copii, anemiile carenţiale până
la normalizare hematologică și biochi-
mică) și obezitatea pediatrică; demenţe
degenerative, vasculare, mixte; afecţiuni
oncologice și oncohematologice; epilepsie;
boala Parkinson; poliartrită reumatoidă,
artropatie psoriazică, spondilită anchilo-
zantă, psoriazis cronic sever; afecţiuni ale
copilului 0-1 an; vicii de refracţie și tulbu-
rări de acomodare copii 0-18 ani etc.
Pentru toate aceste afecţiuni din Ane-
xa 13 pacientul se poate prezenta la con-
sultul de specialitate fără BT de la medi-
cul de familie! O menţiune aparte trebuie
făcută pentru afecţiunile postoperatorii
și ortopedice care nu mai necesită BT de
la medicul de familie până la vindecarea
acestora!
Logica și realitatea din teren
Ca efect secundar, internarea pacien-
ţilor cu afecţiuni prevăzute în Anexa 13
poate fi făcută tot prin eliberarea de către
medicul specialist din ambulatoriul de
specialitate a unui BT pentru internare,
fără a mai fi nevoie de bilet de internare
emis de medicul de familie.
O altă situaţie oarecum similară este cea
în care colegii din ambulatoriu solicită BT
de la medicul de familie pentru fiecare pre-
zentare a pacientului la consult, omiţând că
pe un BT se pot acorda un consult iniţial și
încă două controale în decurs de 30 de zile.
Logica este de a elibera BT doar pentru
un caz (puseu) de boală nou, considerând
că în decurs de 30 de zile, printr-un con-
sult iniţial și încă două controale ulteri-
oare, trebuie să poţi rezolva cazul (puse-
ul) respectiv. De aceea, CAS nu permite
eliberarea unui nou BT pentru același caz
de boală în decursul a 30 de zile (evident,
dacă e cazul, se poate elibera BT pentru o
altă afecţiune).
Acum, că am stabilit „diagnosticul”,
mă întreb care-ar putea fi cel mai bun plan
terapeutic.
*https://mhm.bz/Z2Ujx

Telefonul mobil
PROMO

și hipertensiunea
arterială
Hipertensiunea arterială primară este
tot mai frecvent întâlnită, alături de obezi-
tate și diabet zaharat, afecţiuni care se po-
tenţează reciproc. Pe lângă fondul genetic,
hipertensiunea arterială (HTA) este promo-
vată de mai mulţi factori a căror intervenţie
este dovedită. Cei mai de seamă dintre aceș-
tia sunt: stresul, consumul exagerat de sare,
sedentarismul, fumatul, excesul de alcool,
în anumită măsură și vârsta, prin indurarea
pereţilor arteriali.
Revista European Heart Journal Digital
Health publică, în ediţia sa din 5 mai 2023,
un articol care incriminează telefonia mo-
bilă ca factor generator de hipertensiune
arterială. Grupul de cercetători chinezi a ur-
mărit timp de 12 ani un număr mare de uti-
lizatori ai telefoanelor mobile. Ei au făcut o
analiză multifactorială care a dus la rezulta-
te statistice semnificative. Faţă de non-utili-
zatori, riscul de HTA crește cu 7%, fiind mult
mai redus în cazul utilizării „hands-free” a
telefoanelor.
La cei cu antecedente familiale de HTA,
probabilitatea instalării hipertensiunii arte-
riale ajunge la 33%. Riscul este egal pentru
ambele sexe. La cei care ţin telefonul la ure-
che mai mult de 6 ore pe săptămână, acest
risc este cu 25% mai mare, iar la cei cu 30 de
minute pe săptămână, cu 12% faţă de cei care
folosesc telefonul mobil ocazional, sub 5 mi-
nute pe săptămână.
Un semn de întrebare
Sunt și alte studii în curs de desfășurare,
dar, ca și în cazul fumatului, recunoașterea
riscului vine destul de târziu. Probabilitatea
ca fluxul de unde electromagnetice care tra-
versează creierul cu o anumită intensitate
să nu fie cu totul lipsit de nocivitate este ri-
dicată. Energia electromagnetică proiectată
asupra diencefalului ar putea influenţa, în
timp, nu doar centrii reglatori ai tensiunii
arteriale, ci și pe cei ai saţietăţii sau ai trac-
tului hipotalamo-hipofizar care controlea-
ză hormonii de stres sau comportamentul
sexual.
Noile tehnologii care ne fac viaţa mai
ușoară, cum sunt și cele legate de radioac-
tivitate, ca și numărul enorm de substanţe
chimice de sinteză, necunoscute în natură,
dar răspândite în cantităţi copleșitoare,
trebuie utilizate cu maximă circumspecţie.
Pentru moment, asupra telefoniei mobile
plutește doar un semn de întrebare.
Conf. dr. Corneliu Zeana
Opinii
Învăţământul centrat
pe student
În 1987 nu cunoșteam
noţiunea „învăţământ
centrat pe student”, dar în
timp am înţeles importanţa
ei.
Deși nu cunoșteam nici terme-
nul, nici noţiunea, exista „ceva” ce
m-a făcut încă de multă vreme să
înţeleg (aparent fără să mi se ex-
plice) cât de importanţi sunt cei
cărora le explici, cei pentru care
trebuie să fii dispus să faci sacri-
ficii, cei care prin dezvoltarea lor
pot continua să facă acele lucruri
care sunt utile dezvoltării societă-
ţii românești.
Este drept, trei dintre bunicii
mei au fost învăţători. Nu îmi aduc
aminte să fi încercat să îmi im-
pună metode de lucru, să încerce
să îmi demonstreze importanţa
activităţii lor, să fi încercat să mă
influenţeze în alegerea unui viitor.
Nici bunicii și nici mama (medic)
nu mi-au spus vreodată că ar tre-
bui sau ar fi bine sau ar fi necesar
să aleg să urmez studiile medica-
le ori să mă gândesc la o carieră
universitară.
Legile pot fi bune
Stau de câteva zile și încerc să
rememorez ceea ce îmi mai aduc
aminte din copilăria mică (exem-
plu, construind cu Moșu’ Sarmi-
zegetusa pe malul Jiului, poate în
jurul vârstei de 3-4 ani) sau din
copilăria puţin mai mare (ducând
Proiect de
antropologie
socială
Elaborarea și implementa-
rea unei legi a malpraxisului
medical reprezintă un act de
mare complexitate socială. Ea
necesită atât corelarea legisla-
tivă a tuturor prevederilor ce
au relevanţă pentru practica
medicală, cât și introducerea
unor reglementări privind
metodele de soluţionare ex-
trajudiciară a reclamaţiilor de
malpraxis.
Beneficiile unei asemenea
legi sunt evidente, printre cele
mai importate fiind: compensa-
rea eficientă și echitabilă a pa-
cienţilor prejudiciaţi de o eroa-
re medicală, protecţia crescută
a medicilor în faţa unor acuza-
ţii nejustificate de malpraxis,
reducerea costurilor sociale ge-
nerate de greșelile medicale și,
nu în ultimul rând, menţinerea
respectului bolnavului faţă de
medici și de profesia medicală.
Alte aspecte importante care
caprele la păscut și în același timp
făcând calcule „din minte” cu
bunicul).
Nici atunci, nici în adolescen-
ţă, nici în anii de liceu, niciunul
dintre bunici sau părinţi nu a in-
tervenit pentru a mă „direcţiona”.
Dar încă din liceu mă „trezeam”
dând sfaturi și spunând și altor
colegi ce mai descopeream. Mi se
părea că merită să fie spus (deși,
parcă cel mai mult ne plăcea să
jucăm fotbal, baschet și ping-pong
pe catedră).
Chiar deunăzi mă miram cum
de am reușit eu să iau examenul
de admitere la Liceul Gheorghe
Lazăr, discutând cu colegi din
mica mea echipă medicală și de în-
văţământ. Le aminteam și că după
ce am luat nota 4 pentru că nu am
desenat tabelul lui Mendeleev,
deoarece „profa de chimie” expli-
ca foarte bine, chiar dacă avea un
mod sever de a transmite informa-
ţia, m-am bazat foarte multă vre-
me pe cele învăţate în clasa a VII-a.
Încă din studenţie am simţit
că studentul reprezintă „centrul”.
Am simţit-o uneori în calitate de
student, alteori explicând unora
dintre colegii veniţi din alte ţări
pentru a studia în România. Ex-
plicându-le lui Jamel, Jonathan,
Ahmed (și nu îmi mai aduc amin-
te numele colegului din Congo),
am învăţat să explic – sau mai
bine zis m-am dezvoltat expli-
când, pentru că bazele au fost
puse de profesori din liceu și din
trebuie să fie reglementate prin
această lege:
• delimitarea situaţiilor în
care răspunde juridic spitalul
public de cele în care răspunde
direct medicul, precum și tipul de
răspundere juridică a fiecăruia;
• posibilitatea pacientului de a
parcurge o metodă alternativă de
soluţionare a conflictului înainte
de a depune o acţiune în justiţie;
• definirea mijloacelor de pro-
baţiune extrajudiciară a greșeli-
lor medicale;
• structura baremelor ce pot fi
aplicate pentru aprecierea gravi-
tăţii prejudiciului corporal;
• cauzele exoneratoare de răs-
pundere pentru medic și spital;
• prevederi privind clauze-
le minime ale asigurărilor de
răspundere civilă profesională
medicală;
• sursele de finanţare pentru
despăgubirea pacienţilor prin
procedură extrajudiciară (sume
„CAPITOLUL XVI: PRO-
MOVAREA INSTITUŢIEI DE
ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
CENTRATE PE STUDENT Art.
120 – (1) Studenţii sunt conside-
raţi parteneri ai instituţiilor de
învăţământ superior și membri
egali ai comunităţii academice.
(2) În învăţământul superior
sunt promovate principiile în-
văţământului centrat pe stu-
dent, învăţare. (4) Principiile
învăţământului superior cen-
trat pe student au drept scop:
a) interacţiunea susţinută, în-
tre studenţi și profesori, pentru
motivarea studiului discipline-
lor predate; b) cooperarea între
studenţi pentru a încuraja învă-
ţarea reciprocă, colaborarea și
dialogul între membrii comuni-
tăţii academice; c) învăţare ac-
tivă susţinută prin diverse stra-
tegii, metode și tehnici pentru
responsabilizarea studenţilor
de a-și dezvolta gândirea critică
și de a participa la dirijarea do-
bândirii propriilor cunoștinţe;
e) învăţarea eficientă prin stabi-
lirea realistă a timpului necesar
de predare, studiu individual și
de evaluare; (...).”
Citat neexhaustiv din do-
cumentul oficial votat de Sena-
tul României la 22 mai 2023,
cameră decizională. Textul a
fost votat anterior și în Camera
Deputaţilor.
facultate, oameni pe care nu îi voi
uita niciodată. Legile pot fi bune,
dar ce este bun în legi trebuie să fie
și respectat.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
plătite de asigurare, contribuţii
financiare ale statului, fonduri
ale autorităţilor publice locale
etc.).
Deoarece domeniul responsa-
bilităţii medicale este unul trans-
disciplinar, având o relevanţă de-
osebită medicală și juridică, dar și
efecte foarte importante în ceea
ce privește sanogeneza, medicina
defensivă, climatul psihologic în
care se desfășoară munca din do-
meniul sanitar și în final asupra
nivelului de bunăstare generală a
populaţiei, putem spune că o lege
a malpraxisului reprezintă un
adevărat proiect de antropologie
socială.
Prof. dr. Cristian Stan,
medic primar legist
Bibliografia selectivă a articolelor
privind malpraxisul publicate
în numerele 11-21/2023 ale
săptămânalului „Viaţa Medicală”
se regăsește pe
www.viata-medicala.ro
AMNCS
Evaluarea și
acreditarea
spitalelor –
perspectiva unui
evaluator (I)
Medicul Larisa Chiriac, evaluator ANMCS din 2011,
ne-a vorbit despre ce înseamnă, din perspectiva
sa, evaluarea și acreditarea spitalelor. Prima sa
misiune de evaluare a avut loc în 2012, reușind deja
să-și treacă în portofoliu 12 spitale publice și private
din 12 judeţe ale României.
Din prisma evaluatorului de
spital, ce schimbări s-au produs
în unităţile sanitare evaluate
din 2010 încoace?
Chiar cred că sunt plusuri în
viaţa de zi cu zi a fiecărui spital
aduse de procesul de evaluare.
Poate că nu sunt acelea pe care
și le-a dorit procesul în sine de la
bun început, dar pași sunt. Dacă
ne întoarcem la primul ciclu de
acreditare, existau foarte multe
repere de ordin administrativ,
care vizau mai curând infrastruc-
tura unităţii sanitare. Cu ce s-au
ales spitalele din asta? Cu igieni-
zări, renovări de spaţii, comple-
tare inventar, schimbat lifturi,
reamenajări de spaţii exterioare.
Ciclul al doilea de acreditare cred
că a pus accentul pe alte aspecte:
nu ne mai uităm dacă îndepli-
nești condiţii minimale, ci cum
implementezi noţiunea de mana-
gement al calităţii.
Înţeleg cei implicaţi care este
beneficiul acreditării unei uni-
tăţi sanitare sau mai este de
lucrat?
În acest moment, din păcate,
nu există încă o înţelegere
deplină a beneficiului noţiunii de
acreditare în unităţile sanitare
cu paturi. Pentru unii dintre ma-
nageri este strict un obiectiv de
atins pe perioada mandatului,
pentru că în lipsa înscrierii sau a
parcurgerii procesului de acredi-
tare nu poţi să mergi la contrac-
tare cu CAS, deci nu ai acces la
fonduri publice.
Implicarea tuturor este
obligatorie
Explicaţi-ne, de fapt, ce face
acreditarea?
Parcurgerea procesului de acre-
ditare îţi spune dacă tu, entitate
sanitară cu paturi, îndeplinești
VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
7
condiţiile de infrastructură, do-
tare, logistică, resursa umană
– suficientă numeric și bine pre-
gătită profesional – să realizezi
un gest medical de calitate. Că îl
și faci de calitate, de fiecare dată,
ţine de oamenii de acolo, de ce
fac ei zi de zi. Asta presupune
că toţi angajaţii unei unităţi se
implică în urmărirea fluxurilor
și proceselor care se desfășoară
în unitatea lor. Le analizează, le
identifică punctele slabe, con-
struiesc mecanisme de îndrep-
tare/îmbunătăţire, identifică
riscuri și le gestionează proactiv,
nu reactiv. Adică nu aștept să mi
se întâmple ceva și după aceea să
generez un mod de lucru care să
mă ferească de următoarea gre-
șeală, ci mă uit eu, înainte, cum
ar fi să fac asta, în așa fel încât să
minimizez toate riscurile.
Dincolo de evaluator, sunteţi
și pacient. Dumneavoastră,
ca pacient, aţi văzut lucruri
îmbunătăţite?
Puţine, dar sunt. Pacientul ro-
mân nu cred că are această per-
spectivă de a privi lucrurile deo-
camdată. Eu nu am văzut niciun
pacient până în ziua de azi care
să îmi spună „nu merg la spitalul
cutare pentru că este încadrat
în categoria IV de acreditare”.
Pacientul român are alte criterii
de prioritizare a alegerilor sale:
se duce unde este cel mai aproa-
pe de casă, unde nu sunt costuri
asociate sau merge după medic,
ceea ce nu e un lucru rău. Cred
că încă nu am învăţat, ca pacient,
să am această cerinţă printre
criteriile care contează pentru
mine. Nu îmi pun pe listă, de
exemplu, „spune-mi un medic
gastroenterolog foarte bun în-
tr-un spital acreditat, eventual de
categoria II”.
Biroul de comunicare ANMCS
 8 VIA�A MEDICALĂ
Special

Viaţa cu
26 mai 2023 l Nr. 21

melanom
23 mai,
Ziua
Mondială a
Melanomului

De la diagnostic
la voluntariat
Diagnosticul de melanom cutanat vine cu multiple schimbări și provocări, pe diferite planuri.
Boala are un impact atât psihologic, cât și financiar. Afectează viaţa de zi cu zi a pacientului,
Grupaj mai ales că înseamnă, de multe ori, o navigare dificilă prin spitalele de stat. Iar problemele nu se
realizat de
Florentina opresc aici. Doi pacienţi – aflaţi în stadii diferite – mi-au descris ce înseamnă pentru ei viaţa cu
Ionescu melanom în România. Publicăm poveștile lor în mai, o lună dedicată conștientizării riscului de
cancer de piele.

instrumentul util în reevaluare

DERMATOSCOPIA digitală,

Profilaxia în cancerul de piele este foarte impor- lumină polarizată, cât și non-polarizată, „deci obţinem poate grupa leziunile existente în funcţie de gradul de
tantă, a explicat medicul dermatolog Dana Chielcea, elemente de diagnostic importante atât superficiale, risc. Imaginile obţinute cu ajutorul lui sunt stocate în-
din București. Prevenţia unui melanom, însă, nu este cât și profunde”, completează dr. Chielcea. Prin funcţia tr-o bază de date: „Putem chema pacientul la reevalu-
foarte ușoară, pentru că factorii de risc sunt multipli: de Full Body Mapping a aparatului, medicii dermato- are dacă monitorizarea și temporizarea sunt necesare,
„Aici vorbim și de un fototip cutanat deschis, fototipul logi pot efectua și dermatoscopie la nivelul întregului și comparăm astfel imaginile obţinute la reevaluări
Fitzpatrick 1 și fototipul Fitzpatrick 2; de antecedente corp. Cu ajutorul funcţiei mozaic (Mosaic View), softul seriate”.
personale patologice de cancer cutanat, de antecedente
heredocolaterale; de arsuri solare severe în copilărie; de
expunere la soare, fie că vorbim de plajă, de lucrul în aer
liber; de expunerea la solar”.
Acești factori nu pot fi înde-
părtaţi în totalitate, mai ales că
unii dintre ei sunt genetici, însă
expunerea solară la ore nepotrivi-
te poate fi evitată. „Putem aplica
produse cu factor de protecţie so-
lară 50+. Putem examina periodic
aluniţele, mai ales dacă pielea este
una deschisă la culoare, cu un nu-
măr mare de leziuni”, a adăugat dr.
Dana Chielcea.
Monitorizarea aluniţelor este
un pilon important în prevenţia melanomului, la fel și
excizia leziunilor cu un risc de transformare malignă,
punctează dermatologul: „Nu avem cum să excizăm
toate leziunile unui pacient în scop profilactic, dar
le putem ţine sub observaţie foarte bine cu ajutorul
dermatoscopiei digitale”.

Bază de date cu imagini

FotoFinder este numele pe care îl cunosc toţi der-
matologii, când vine vorba despre realizarea unei hărţi
dermatoscopice digitale. El facilitează monitorizarea
aluniţelor, și nu numai. Imaginile se pot realiza atât în
Special VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
9

P Când priorităţile
entru a-i proteja identi- Depistarea
tatea, R.I. a fost de acord
să-mi spună povestea ei precoce –
arma cea mai

folosind doar iniţialele.
Este din București și în prezent
melanomul ei este în stadiul IA.
Această povară a bolii este greu de
dus și, ca orice diagnostic oncolo-
gic, ea nu dispare niciodată, măr-
turisește R.I.: „Cumva, stai cu sabia
lui Damocles deasupra capului și
trebuie să te gândești că faci tot ce
ţine de tine, ca un om responsabil.
Dar nu știi niciodată când o să îţi
apară. Îţi reamintește constant că
trebuie să ai grijă de tine”.
Informarea, înţelegerea din
partea familiei și a prietenilor,
sprijinul primit la locul de muncă,
un doctor de familie bun, înţelegă-
tor și disponibil sunt esenţiale pen-
tru pacientul cu melanom. Totoda-
tă, R.I. este de părere că este bine
să existe o asigurare medicală la o
clinică privată, pentru eventualele
investigaţii urgente: „Eu am avut
noroc, l-am descoperit în stadiu in-
cipient și le-am avut pe toate cele
de mai sus”.
Alegerea medicului oncolog
Tânăra obișnuia să meargă
anual, în fiecare primăvară, la me-
dicul dermatolog, pentru că avea
deja multe aluniţe. La clinică i s-a
realizat o „hartă” a nevilor pig-
mentari. De la an la an, doctoriţa
tinerei analiza modificările de pe
piele cu ajutorul dermatoscopului.
„În august 2018 am observat o pată
roz pe spate, într-o zonă neexpusă
la soare, care nu era [acolo] în pri-
măvară. Am urmărit-o o lună și
m-am programat la dermatolog.
Formaţiunea arăta suspect. Am
primit recomandare de excizie și
rezultatul histopatologic a venit
în două săptămâni, confirmând
diagnosticul de melanom malign
stadiul 1A”, povestește tânăra.
R.I. a apreciat, la acel mo-
ment, empatia doctoriţei Daniela
se schimbă
Popoiu, dermatologul ei, care a su-
nat-o și a invitat-o la clinică să aibă
o discuţie. „Mi-a spus că am mare
noroc că l-am descoperit la timp.
Conform protocolului, mi-a reco-
mandat o nouă excizie cu margini
de siguranţă și mi-a dat numele
unui chirurg și al unui oncolog.
Următorul pas a fost să merg la
medicul de familie, cu care m-am
sfătuit. Mi-a dat trimiterile nece-
sare și am ales Institutul Oncologic
București(IOB).”
Acolo, lucrurile au mers mai
ușor decât se aștepta. Într-o zi s-a
înregistrat, a fost trimisă la navi-
gatorul de pacienţi – o persoană
care a mers cu R.I. la oncolog și chi-
rurg, au stabilit detaliile și au făcut
programarea intervenţiei. „Exci-
zia a fost făcută la IOB între Cră-
ciun și Revelion. Chirurgul mi-a
spus să nu îmi fac griji, că așteaptă
un rezultat histopatologic bun. Și
așa a fost.” Singurul mare minus
a fost că tânăra a primit rezulta-
tul târziu, după șase săptămâni:
„Aceste șase săptămâni pot afec-
ta serios un pacient în stadiu mai
avansat”.
În cazul ei, fiind un melanom
în stadiul 1A, au urmat doar con-
troale periodice la dermatolog: la
trei luni, în primul an; la șase luni,
începând cu al doilea an. La trei
ani de la diagnostic, cu ajutorul
medicului oncolog de la clinica pri-
vată unde are un abonament, a fă-
cut și unele investigaţii imagistice:
RMN la cap, CT de torace și RMN
de abdomen și pelvis.
O observaţie personală pe care
R.I. a ţinut să mi-o precizeze este,
de fapt, un aspect greu de supor-
tat pentru pacientul cu melanom
malign aflat la început de drum:
„Doctorii oncologi de la stat sunt
foarte aglomeraţi. În multe cli-
nici nu se respectă programările
din cauza numărului foarte mare
de pacienţi în stadii avansate. Nu
au timp să răspundă întrebărilor
pacienţilor, iar cazurile mai pu-
ţin grave pot fi analizate în doar
cinci minute, ceea ce e supărător
pentru pacient”. De aceea, arată
ea, alegerea medicului oncolog
este foarte importantă, mai ales
că este vorba despre o relaţie pe
termen lung.
importantă
Tot în luna mai am vorbit cu
Ioana Cristea, președintele fon-
Asociaţiile de pacienţi joacă, de dator al Asociaţiei OncoPacien-
asemenea, un rol important. Ea sfă- ţilor PHOENIX. În urma expe-
tuiește pacienţii să caute un grup rienţei acumulate de-a lungul a
de suport și de educaţie serios, care șapte ediţii de campanii dedica-
să ofere informaţii de încredere. te prevenirii cancerelor, „Soare
În Asociaţia de pacienţi Melanom Fără Pete” fiind una dintre ele,
România, R.I. a găsit informaţiile ea a înţeles cât de importante
necesare, răspunsuri rapide și ar- sunt mesajele ce ajung la oa-
gumentate, bazate pe studii și cer- meni. Iar acestea au avut întot-
cetări, ghiduri actualizate de trata- deauna în prim-plan prevenţia.
ment și recomandări obiective de În ultimii ani, Ioana Cristea
doctori și spitale. a pierdut persoane dragi din
cauza melanomului, inclusiv
Pragul psihologic: cinci ani membri ai Asociaţiei OncoPa-
de la diagnostic cienţilor PHOENIX. Unul din-
Viaţa femeii s-a schimbat în tre cei care au pierdut lupta cu
bine. Acum este mult mai atentă melanomul este chiar omul care
cu ea, petrece mai mult timp cu fa- a inspirat această campanie,
milia, în natură, vede lumea cu alţi „Soare Fără Pete”: „A fost foarte
ochi și priorităţile i s-au schimbat implicat, prin puterea exemplu-
total. „Simt că am făcut tot ce pu- lui, în principal în acţiunile de
team. Aștept decembrie 2023, să distribuire de flyere cu infor-
trec de pragul psihologic de cinci maţii despre autoexaminarea
ani de la diagnostic.” pielii prin regula ABCDE, sim-
Prevenţia face și acum parte ţind pe propria piele necesitatea
din viaţa ei. Merge în mod regulat prevenirii”.
la controale dermatologice: „În-
cerc să mănânc sănătos din toate
grupele alimentare. Am redus za-
hărul. Folosesc haine cu protecţie
UV. Limitez expunerea la soare și
evit intervalul 09:30-17:30, vara”.
În 2021, R.I. a devenit voluntar
al Asociaţiei Melanom România,
din dorinţa de a ajuta, așa cum a
fost, la rândul ei, ajutată: „La pri-
mirea diagnosticului, simţi ne-
voia să vorbești cu persoane care
au trecut prin aceleași situaţii.
Și e mai ușor să discuţi cu cei din
grup. Voluntarii fac ca lucrurile să
fie mai suportabile, educă și dau
speranţă”.

tic sunt
după diagnos
Provocările

e
multiple

p
sublini-

ă
Raul a ţinut să

aj u t
În încheiere,

î i
melanomul a

a r e
ă lupta sa cu

l c
eze că în toat

u
iţionat din

ta r
utorul necond

l u n
de aj

Vo
avut pa rt e iţi. Acum el

a
medici deoseb

b o al
partea unor ajute și pe

g ă
interesat să îi

e l e a
este extrem de

ţ
devenind

î n
om ,

ă
cu melan

i s
ţi

ţ
pa ci en ân-

n
i
lţ cate și implic

e
ceila

p ac i m ul ţi ne vi pig- un fel de patient advo ia M el an om

e foarte Asociaţ
în ţe le s el , chiar dacă ar ot iv, le re co mandă du-se, ca voluntar, în af la t m ai m ulte
dat de tari. Din aces
tm ă ei, a
medicului de
rmatolog i-a
piele și că men rgă cât se România. Datorit atamen-
este că- ca nc er de m ul te al uniţe să mea al e en ţi e, diagnostic și tr
are 42 de ani, că es te su sp ec t de
începând di n ac el ce lo r cu
la medic pe nt ru co nt ro de sp re pr ev
area la conf er in ţa naţio-
Raul Măluţan st di agnos- hi m ba de de s rt ic ip
trei copii. A fo
viaţa lui se va sc rven- po
trei ani cu inte N, dermatologice.
at e te. Pr in pa aceasta, a avut
săto ri t și ar e
mbr 2016.
ie ur m at ul di n nală organizată anual de enta-
anom în octo momen t. „A u
CT și RM uns la m ed ic formaţii prez
ticat cu mel r, iar din , investigaţii up ă ce a aj să i acces la cele mai noi in
en ţi ar universita ţii ch ir ur gi ca le
ile de sp re D
a aflat că tr eb ui e
ător i.
Este co nf er cadrul Aso- uri interminab Cluj-Nap oca, de si- te de medici și cercet for-
te voluntar în analize și gând meu.” ie cu margini partea de in
anul 2020 es . În cazul lui, it or ul fa că și re -e xc iz
ol og ic ă tu și , di nc ol o de
, pr in
om România cum va fi vi ru R au l a se al iz a hi st op at To
ărturise șt e că
ciaţiei Melan o vizită la perioadă pent ranţă. La an au fo st mare, voluntarul m edia
ul a fo st preves t de
ti Cea mai grea nere a re zu lt a- gu sant in el ă nu ei de so ci al m
diag no stic o zi înainte nd, după obţi gan gl ionului mal ig- intermediul platform acele situaţii di-
atolog, cu doar fost atunci câ ogic, trebuia a te elemente tumorale re
medicul derm an i. Reacţia ui hi st op at ol in u- ţi ei , af lă de sp
ţii cu
rsta de 36 de tului examen
ul g on colog găsi ăt oare a cont a asocia runtă pacien
de a împlini vâ m ed ic ch ir ur er io ad a ur m ăr i. ca re se co nf
să își găseas că un lionului ne . „P și mon it or iz fici le cu Unii di re eint
ec tu ez e biopsia gang at cu investigaţii la re co - melanom din România. dura-
care să ef
st câ te va săptămân i de
nd cu mar tie 20 18 ,
cu - tâ rz ie ri de diagnosticare:
santinelă. „A
u fo g de În ce pâ oncolo g suferă în ic încă este
m ed ic chirurg oncolo da re a med icului cl in ic re zu lt at histopatolog de
discuţii cu un n Cluj-N a- m an s în stud iu l ta un ui i la spitalele
In st it ut ul Oncologic di op - ra nt , m-am înscri C en tr ul ui de de patru-șase săptămân lţi pa ci en ţi
la fa ce această bi 91 5 în ca dr ul l Măluţan. A
nt ru a se he ck M at e C ra io va .” , af ir m ă R au op ri ul
poca pe exis- C e» din stat din pr
a depindea de ţie Oncologie «Sf. Nectari ea imunotera- cheltuiesc prea mulţi bani
sie. Procedur de sc in ti la in ve st ig ar ac ce s câ t mai rapid la
mere udiul viza ociere buzunar ca să aibă
tenţa unei ca tiv, nu St lu m ab în as ea se fac prin-
m om entul respec ad ju va nte cu nivo ni vo lu - aţ ii PE T-CT (acest re
ca re , la
stitut.” Totuși
, cu pi ei parativ cu in ve stig ei evaluări ca
se găsea în in vo i- cu ip ili mumab, com re ze cţ ia co m- tr-o comisie în urma un ne or i, pa ci -
ul un or oameni bine în m on ot erapie, după II Ib /c /d ă o lu nă , ex plică el). U an ţe
ajut or linic m ab stadiu l dure az dist
la Spitalul C anomului în lătorească pe
tori, a ajuns ţă C lu j-N a- pletă a mel i-a fa ci lit at accesul la enţii trebuie să că ces la un centru on-
Urg en iul IV. „M - mari pentru a avea ac
Judeţean de isci- sau stad re, la momen de avanta-
ca , un de o echipă plurid tr at am en t inovator, ca în R om â- gi c sa u pe nt ru a beneficia
po ă din un onibil colo
edici (format v, nu era disp iu clinic.
plinară de m lo g, ch ir ur g) tul respecti pă ce am fo st acceptat în jele unui stud p, asociaţia di ilea
n care
dermatolog,
onco
op si a să ni a. Imediat du , am af la t de Asoci- În tot acest tim t ca un al do
pentru ca bi lui clinic a deveni
a intervenit cadrul studiu ân ia .” În sc riși în acel face parte Raul sa : „U n lo c un de am
Rom bri ai loc de muncă în viaţ a
poată fi efectu
ată. aţia Melanom ţi , to t m em ne bo al a, dar
ud iu er au și alţi pacien le ga re a ia să -m i în ţe leg mai bi
clinic st e, iar până la ocaz o înţeleagă” .
tr-un studiu ţiei menţionat doar și să îi fac pe ceilalţi să
Înscrierea în de melanom a venit târ- asocia laţii de prietenie a mai fost
Diagnosticul tele unor re
i R au l, pentru că vizi s.
ziu în cazu l lu re, spune un pa
ed ic ul de rm atolog erau ra
la m
10 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
SPITALUL DE BOLI
CRONICE SIRET (JUDEŢUL
SUCEAVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulteri-
oare, următoarele funcţii:
• șef Secţia Medicină internă;
• șef Secţia Recuperare, medi-
cină fizică și balneologie.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se menţionea-
ză funcţia pentru care dorește să
candideze;
b) copie xerox de pe diploma de
studii;
c) adeverinţă din care să reiasă
confirmarea în gradul profesional;
d) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în
Anexa nr. 2 la normele menţionate;
e) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu a
fost sancţionat de conducerea uni-
tăţilor în care și-a desfășurat acti-
vitatea sau de Colegiul Medicilor
din România;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medicilor
din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei;
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs în valoare de 200 de lei;
m) declaraţie pe propria răs-
pundere că nu le-a încetat con-
tractul de administrare în cazul în
care au mai îndeplinit funcţia de
șef de secţie în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) din Nor-
mele privind organizarea concur-
sului aprobate prin Ord. m.s.p. nr.
1.406/2006.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
POSTURI SCOASE LA
CONCURS
preluate de pe www.posturi.gov.ro
Creșa Castelul Piticilor Negrești
Oaș, jud. Satu Mare:
– 0,25 post medic Medicină gene-
rală cu drept de liberă practică.
Direcţia de Asistenţă Socială Pe-
troșani, jud.Hunedoara:
– 0,5 post medic specialist Medici-
nă generală.
Grădiniţa ,,Paradisul Piticilor”
București:
– 1 post medic generalist/ de fami-
lie/ pediatru.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioa-
se Constanţa:
– 1 post biolog specialitatea biolo-
gie.
5 ani în specialitatea postului, spe-
cialitate pe care o practică în mod
curent și în care sunt confirmaţi
prin ordin al m.s.p. (vechimea în
specialitate decurge de la data con-
firmării și încadrării ca specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Medi-
cilor din România, precum și cele
cărora le-a încetat contractul de
administrare în condiţiile stabilite
la art. 5, lit. b), c) sau d) din Ord.
m.s. nr. 1.406/2006, sau cele care
au împlinit vârsta de pensionare
conform legii, nu pot participa la
concurs.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, în termen de 15 zile
de la apariţia acestui anunţ, iar con-
cursul se organizează în termen de
minimum 30 de zile și maximum 90
de zile de la publicarea în „Viaţa me-
dicală” și va consta în următoarele
probe: a) interviu – susţinerea pro-
iectului de management; b) probă
scrisă; c) probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în do-
meniul sănătăţii, cu modificările și
completările ulterioare și legisla-
ţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Bibliografia și tematica de con-
curs pentru interviu – susţinerea
proiectului de management și pro-
ba scrisă vor fi afișate la sediul spi-
talului și pe site-ul acestuia.
Relaţii suplimentare se
pot obţine pe site-ul unităţii:
spitalorasenescsiret.ro, la sediul
spitalului și la tel.: 0230.280.203.
SPITALUL DE
PNEUMOFTIZIOLOGIE
LEORDENI (JUDEŢUL
ARGEȘ)
organizează CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată, cu
modificările și completările ulte-
rioare, pentru ocuparea funcţiei
de medic șef laborator – medic
primar, specialitatea Medicină de
laborator.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cererea în care se menţio-
nează funcţia pentru care doresc
să candideze;
Spitalul Clinic Municipal de Ur-
genţa Timișoara, jud. Timiș:
– 2 posturi medic specialist Urolo-
gie;
– 1 post cu normă întreagă medic
primar Alergologie şi imunologie
clinică.
Direcţia de Sănătate Publică Ca-
raș-Severin:
– 1 post medic specialist Igienă.
Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Timiș:
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management.
Spitalul Clinic Municipal de Ur-
genţă Timișoara, jud. Timiș:
Posturi scoase la concurs
Pentru că v-aţi abonat la
CARDIOLOGIE 2022
Tromboembolismul venos:
de la factorii de risc clasici la abordări
DIABET ZAHARAT
2022 Viaţa Medicală, vă oferim,
CARDIOLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Elisabeta Badilă
terapeutice moderne
Coordonator științific: Prof. Dr. Romulus Timar
gratuit, nouă volume de
Coordonator științific:
Prof. dr. Elisabeta Badilă
specialitate în format
digital:
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022
DIETETICIAN
2022
GASTROENTEROLOGIE
2022
TERAPII MODERNE
ÎN CANCER 2022
TERAPII MODERNE ÎN CANCER 2022 ■ Coordonator științific: Prof. dr. Șerban Negru
GASTROENTEROLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Lucian Negreanu
Volumele reprezintă o resursă utilă
• Coordonatori științifici: Diet. dr. Florina-Daniela Ruța, Diet. Adina Rusu Coordonator științific: Coordonator științific:
• Comitet științific: Diet. Simona Bogdan, Diet. Elena Mardale Prof. Dr. Lucian Negreanu Prof. dr. Șerban Negru
pentru practica medicală, sinteze
ale informaţiilor și experienţei
specialiștilor autori și coordonatori, în
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022
abordare multidisciplinară.
Terapia durerii Pediatrie 2022
PNEUMOLOGIE 2022
Noutăți pneumologice: 2022-2023 Vaccinologie pediatrică
un respiro post-COVID Ghid de proceduri Coordonator științific:
Coordonatori științifici: intervenționale Prof. dr. Doina-Anca Pleșca
Prof. Dr. Florin Mihălțan • Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Coordonatori științifici:
TERAPIA DURERII • 2022-2023
Prof. dr. Șerban Bubenek, Dr. Ovidiu Palea
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA,
MEDIA, București, 2022
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023
Descarcă
volumele
AICI:
Lucrările se adresează exclusiv profesioniștilor
din domeniul sănătăţii.
b) copia xerox a diplomei de de laborator produce efecte de la Pentru ocuparea funcţiei va-
studii; data la care hotărârea judecăto- cante de șef de laborator, concur-
c) adeverinţa din care să reiasă rească rămâne definitivă, astfel sul sau examenul va consta în
confirmarea în gradul profesional; încât trebuie prezentat un docu- următoarele probe: interviu – sus-
d) actele doveditoare pentru ment, certificat de grefă, emis ţinerea proiectului de manage-
calcularea punctajului prevăzut în de instanţa judecătorească com- ment, proba scrisă, probă clinică
anexa la prezentele norme; petentă, din care să reiasă exis- sau practică.
e) declaraţia pe proprie răs- tenţa pe rolul instanţei a unui Proba scrisă se susţine după
pundere a candidatului, din care să litigiu cu privire la sancţiunea întrebări cu subiecte din Legea nr.
rezulte că nu a fost condamnat pe- aplicată. 95/2006 privind reforma în do-
nal pentru fapte care îl fac incom- i) copia xerox a autorizaţiei de meniul sănătăţii, cu modificările
patibil cu funcţia pentru ocuparea liberă practică sau certificatul de și completările ulterioare, și legis-
căreia dorește să concureze; membru al Colegiul Medicilor din laţia secundară aferentă.
f) declaraţia pe propria răs- România; Proba clinică sau practică se
pundere a candidatului, din care j) copia carnetului de muncă susţine în faţa comisiei de exa-
să rezulte că nu se află în stare de sau, după caz, o adeverinţă care să minare pe baza metodologiei sta-
incompatibilitate; ateste confirmarea în specialitate bilite pentru obţinerea titlului de
g) certificatul privind starea de și vechimea în specialitate; medic specialist.
sănătate; k) un proiect de management Temele-cadru privind rea-
h) dovada/adeverinţa din privind evoluţia viitoare a labora- lizarea proiectului de manage-
care să rezulte că în ultimii 2 torului; ment și tematica cu bibliografia
ani nu a fost sancţionat de către l) chitanţa de plată a taxei de de concurs vor fi afișate la sediul
conducerea unităţilor în care concurs. spitalului și pe site-ul acestuia:
și-a desfășurat activitatea sau de Taxa de înscriere la concurs www.spitalleordeni.ro.
către Colegiul Medicilor din Ro- este de 100 de lei și se achită la ca- Înscrierile la concurs se fac la
mânia; sieria unităţii. Biroul RUNOS al Spitalului de Pneu-
h1) în situaţia în care persoa- La depunerea dosarelor de în- moftiziologie Leordeni, din localita-
nele sancţionate în ultimii 2 ani scriere, candidaţii au obligaţia de tea Leordeni, str. Coloniei nr. 106,
de către unităţile la care au fost a prezenta originalele documente- jud. Argeş, cod postal 117410, în ter-
angajate sau de către Colegiul lor depuse la dosar în copie. men de maxim 15 zile de la apariţia
Medicilor din România contestă La concurs se pot prezenta me- anunţului, iar concursul se organi-
conform legii sancţiunea apli- dici primari cu o vechime de cel zează în perioada cuprinsă între 30
cată fie de unitatea angajatoa- puţin 5 ani în specialitatea Medi- și 90 de zile de la publicare în „Viaţa
re, fie de Colegiul Medicilor din cină de laborator, specialitate pe medicală”.
România, interdicţia de a parti- care o practică în mod curent și în Relaţii suplimentare se pot
cipa la concursul sau examenul care sunt confirmaţi prin ordin al obţine la Biroul RUNOS, tel.:
pentru ocuparea funcţiei de șef ministrului sănătăţii. 0248.653.694, fax: 0248.653.690.
Serviciul de Ambulanţă al Jude- Serviciul Public de Asistenţă Me-
ţului Călărași: dicală Brăila, judeţul Brăila:
– 1 post farmacist cu drept de libe- – 2 posturi medic specialist;
ră practică. – 1 post medic specialist stomato-
Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. logie.
Alexandru Popescu” Focşani Spitalul de Pneumoftiziologie
(U.M. 02417), jud. Vrancea: Botoșani, jud. Botoșani:
– 1 post medic specialist Oftalmo- – 1 pot medic primar Radiologie și
logie. imagistică medicală.
– 1 post medic specialist Chirurgie Spitalul de Pneumoftiziologie Casa Judeţeană de Pensii Ilfov:
oro-maxilo-facială. Aiud, jud. Alba: – 1 post medic primar Exper-
Spitalul Municipal Motru, jud. – 0,25 post medic specialist Pneu- tiză medicală a capacităţii de
Gorj: mologie. muncă.
– 1 post medic specialist Oftalmo- Spitalul Clinic Judeţean de Ur- Direcţia de Sănătate Publică
logie; genţă „Sfântul Apostol Andrei” Giurgiu:
– 1 post medic specialist ORL; Constanţa, jud. Constanţa: – 1 post medic specialist Epidemi-
– 1 post medic specialist Cardiolo- – 0,5 post medic specialist Chirur- ologie.
gie; gie pediatrică; Spitalul Orășenesc Sinaia, jud.
– 1 post medic specialist Medicină – 1 post medic rezident an VI Neu- Prahova:
internă; rochirurgie; – 1 post medic specialist Cardiolo-
– 1 post medic rezident ultimul an – 1 post medic specialist Cardiologie; gie;
Pediatrie; – 1 post medic primar Anatomie pa- – 1 post medic specialist Diabet za-
– 1 post medic rezident ultimul an tologică; harat, nutriţie și boli metabolice;
Diabet zaharat, nutriţie și boli me- – 0,5 post medic specialist Ortope- – 1 post medic specialist Neuro­
tabolice. die pediatrică. logie.
 11

Inovaţia în
Educaţie VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21

Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Studenţii
mediciniști
care frecventează
în prezent medicină
începe de pe băncile facultăţii

’’
Universitatea
„Titu Maiorescu” și inovaţie în sănătate aparţine
din Capitală conducerii universităţii, mai exact
prorectorului Ioana Manea, care
fac pregătire în se ocupă de acest proiect. Am dis-
cutat recent cu Elena Ovreiu des-
tehnologie digitală pre acest subiect și despre modu-
lele de care pot beneficia studenţii
și inovaţie în mediciniști.
sănătate. Acest Învăţaţi să gândească
lucru se realizează creativ
De la ea am aflat că s-a realizat
prin intermediul un studiu în cadrul unui proiect cu
finanţare europeană, ce și-a pro-
unui program pus să identifice care sunt compe-
educaţional nou, tenţele transversale (altele decât
cele de specialitate) care îi pot
numit SmartMed, ajuta pe absolvenţii din domeniul
medical să se integreze mai repede
care îi pregătește și mai eficient pe piaţa muncii. Re-
zultatele au confirmat că studenţii
pentru medicina au nevoie să înţeleagă cum pot in-
viitorului. tegra tehnologia avansată în prac-
tica lor medicală – fie că e vorba de
Sper ca aceste
cursuri, precum
cele introduse de
proiectul SmartMed,
să devină parte din
curriculumul tuturor
facultăţilor de medicină din
ţară. (Elena Ovreiu)
în domeniul sănătăţii și cum să
comunice și să creeze un partene-
riat terapeutic eficient cu pacienţii
informaţi.
„Eu am fost selectată de uni-
versitate, în urma unei competi-
ţii publice, să predau modulul de
inovaţie, din cele patru module in-
troduse în Programul SmartMed”,
a declarat Elena Ovreiu pentru
„Viaţa Medicală”. Modulul său se
numește „Design Thinking și In-
novation în HealthTech”.
probleme, pentru că, de cele
mai multe ori, aceste proble-
me le au chiar ei, colegii sau
pacienţii lor”, a subliniat Elena
Ovreiu. Dar ei, studenţii, viitorii
medici, trebuie să fie antrenaţi
în această direcţie pentru a pu- mai bună idee de business; care
tea identifica astfel de probleme. sunt stakeholderii (părţile intere-
„Cursul le prezintă diferite
metodologii de inovaţie și im-
sate) unei inovaţii în HealthTech
(domeniul tehnologiilor medica-
portanţa utilizării acestora în le); cum pot fi identificaţi și clasi-
procesul de inovaţie și pune ficaţi stakeholderii; care este inte-
accent pe una dintre aces- resul fiecăruia dintre ei; cum poate
te metodologii, anume Design fi segmentată și analizată piaţa în
Thinking aplicat în HealthTech.” care tinerii inovează; generarea
În esenţă, studenţii medici-
niști discută în cadrul acestui mo-
unui model de business. Cursul
se bazează pe multe studii de caz,
dul subiecte de genul: cum să iden-
tifice, analizeze și să filtreze cea
pe exemple concrete și pe sesiuni
interactive cu participanţii.
Transformarea medical să fie deschis către ino-
sistemului de vaţie și către startupuri.”

U
nul dintre module-
le din acest program
este predat de Elena
Ovreiu, cofondator al
hubului BIOdyssey și al conferin-
ţei SSIMA Re:Imagine Healthcare,
cu care am stat de vorbă recent.
Primăvara aceasta a însem-
nat pentru studenţii de la Uni-
versitatea „Titu Maiorescu”
subiecte noi și interesante
care fac parte din Progra-
mul SmartMed. Acesta este
un program de învăţare prin
experienţă practică în dome-
niul MedTech/HealthTech, îm-
părţit pe mai multe module.
Ideea de a-i pregăti pe viito-
rii medici în tehnologie digitală
sisteme avansate de senzori, de big
data sau de softuri care le ușurea-
ză munca –, ce înseamnă inovaţia
Cursul le prezintă tinerilor
diferite metodologii de inovaţie.
În esenţă, studenţii înţeleg care
este rolul lor, ca experţi medicali,
într-o echipă multidisciplinară de
dezvoltare a unui produs de tehno-
logie digitală în sănătate. Sunt în-
văţaţi să gândească creativ, out of
the box și să identifice probleme
sau nevoi care apoi pot conduce
la inovaţii de succes, a explicat
cofondatoarea BIOdyssey.
Multe studii de caz
„Se spune că o problemă
bine identificată și înţeleasă re-
prezintă ADN-ul oricărei inovaţii
de succes. Iar experţii medicali
sunt cei care au potenţialul cel
mai mare să identifice astfel de
sănătate
Elena Ovreiu a colaborat și
în trecut cu Universitatea „Titu
Maiorescu” (UTM). Prima ediţie
a conferinţei de inovaţie în tehno-
logii medicale SSIMA Re:Imagine
Healthcare, pe care aceasta o orga-
nizează începând din anul 2015,
a fost în parteneriat cu UTM. De
asemenea, UTM este partener
academic, alături de alte univer-
sităţi, al hubului de inovaţie în
tehnologii medicale, BIOdyssey.
Acesta este un proiect româno-is-
raelian, lansat anul trecut, despre
care puteţi citi mai multe pe htt-
ps://mhm.bz/l9H2t.
„Se vorbește tot mai mult
despre transformarea sistemu-
lui de sănătate prin tehnologii
digitale. Pentru a putea face
Deschidere pentru
colaborare
Soluţia ar fi una simplă,
adaugă Elena Ovreiu: dacă tot
mai mulţi doctori și viitori doc-
tori sunt expuși la acest proces
și îl înţeleg, atunci ei vor fi mult
mai deschiși să colaboreze cu
start­upuri medicale și să dezvol-
te soluţii inovatoare. Nu se vor
limita doar la a folosi soluţiile
dezvoltate de alţii.
În plus, afirmă ea, se vorbește
tot mai des despre transformarea
sistemului de sănătate cu ajutorul
tehnologiilor medicale. Iar aces-
ta este un subiect care preocupă
toate guvernele lumii. „Pentru ca
acest lucru să fie posibil, este im-
portant ca toţi profesioniștii din
sănătate să înţeleagă procesul de
inovaţie, astfel încât să poată fi

Curiozitatea, cală, studenţii sunt foarte deschiși

către inovaţie și tehnologii digita-
să dezvolte astfel de soluţii” în
medicină.
această transformare, este im-
portant ca în România să avem
parte din această transformare
digitală. Acestea sunt obiectivele

un prim pas
esenţial
Am vrut să aflu de la interlocu-
toarea mea ce reacţii a primit din
partea studenţilor în faţa cărora a
predat, mai ales că o parte dintre
ei lucrează deja în spitale și sunt
familiarizaţi cu acest mediu. „In-
diferent că sunt la Medicină gene-
rală, dentară sau Asistenţă medi-
le în sănătate. Sunt conștienţi că
acesta este viitorul profesiei lor
și că ei, ca viitori medici sau asis-
tenţi medicali, vor lucra foarte
mult cu astfel de soluţii”, a ţinut să
precizeze fondatoarea conferinţei
SSIMA.
Tinerii sunt curioși să înţe-
leagă cum pot ei să inoveze în
acest domeniu și, în opinia Elenei
Ovreiu, „au înţeles că [ei] nu sunt
doar utilizatorii tehnologiei, ci pot
să fie chiar parte din echipe care
Îmbucurător este și faptul că
pare că studenţii au descoperit
o lume nouă, iar acum sunt tot
mai curioși și entuziasmaţi să o
exploateze. Prin prisma faptu-
lui că unii dintre ei lucrează deja
în spitale, „au venit ei înșiși cu
exemple, cu probleme cu care s-au
confruntat în practică”. Și pentru
că modulul pe care îl predă Elena
Ovreiu este, de fapt, un curs in-
teractiv, „nu doar ei învaţă de la
mine, ci și eu învăţ de la ei”.
tot mai multe startupuri și echi-
pe care își doresc să dezvolte
soluţii de tehnologie aplicată în
sănătate”, a punctat fondatoarea
SSIMA. Multe dintre acestea, to-
tuși, cu greu au acces la experţi
medicali cu care să se consulte
și cu greu obţin acces la spitale
pentru a accesa date medica-
le și pentru a testa soluţia lor.
„Pentru că în România nu exis-
tă această cultură, ca sistemul
principale ale cursului.”
În încheiere, cofondatoarea
hubului BIOdyssey a enumerat lu-
crurile pe care ar vrea ca studenţii
săi să le reţină: „Inovaţia nu este
ceva magic, cu care te naști, ci este
o abilitate pe care o înveţi, o prac-
tici și o perfecţionezi. Este un pro-
ces care presupune multă muncă,
o echipă multidisciplinară și care
ia timp. Inovaţia schimbă vieţi. Și
se poate [face] și în România”.
12 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21 Reuniuni medicale

Progresele
25-31 mai:
Săptămâna
Europeană de
Luptă Împotriva
Cancerului

radioterapiei
Ecouri transatlantice
Societatea Română de
Radioterapie și Oncologie
medicală a organizat în perioada
5-6 mai, la Cluj-Napoca, cea de-a
patra ediţie a conferinţei
„Best of ASTRO” România.

A
merican Society for
Radiation Oncology
(ASTRO) este cea mai
mare societate de ra-
dioterapie din lume, având aproa-
pe 10.000 de membri – medici,
asistente, biologi, fizicieni, teh-
nicieni medicali și alte categorii
profesionale. Cea mai recentă con-
ferinţă ASTRO a avut loc în octom-
brie 2022, la San Antonio, Texas.
După fiecare ediţie a conferinţei
anuale, în aproximativ 30 de ţări se
desfășoară evenimente în cadrul
cărora se reiau cele mai importan-
te dintre prezentări.
Sesiunile „Best of ASTRO” din
România au abordat în principal
teme cu aplicabilitate clinică le-
gate de tratamentul cancerelor de
sân, genito-urinare, ginecologi-
ce, pulmonare, gastrointestinale,
ale sistemului nervos central și,
respectiv, cancere pediatrice. Au
fost prezentate însă și lucrări din
domeniul fizicii medicale, radio-
biologiei, inovaţii legate de digita-
lizarea serviciilor de sănătate și in-
formatică aplicată în radioterapie.
O importanţă deosebită au avut
studiile cu privire la îngrijirile pali-
ative, evaluarea perspectivei paci-
enţilor și a calităţii vieţii, precum și
asigurării siguranţei tratamentelor.
Un studiu care a inclus paci-
ente tratate în 276 de locuri dife-
rite din Statele Unite, Canada, El-
veţia, Israel, Hong Kong, Japonia,
Republica Coreea și Singapore a
încercat să afle dacă doza supli-
mentară ar putea fi integrată la
fel de eficient în cursul celor trei
săptămâni, comparativ cu tra-
tamentul făcut în cinci sau șase
săptămâni, fără a crește efectele
secundare sau fără a provoca dau-
ne din punct de vedere estetic. Au
participat 2.262 de paciente cu
cancer de sân în stadiu incipient,
dar cu un risc crescut de recidivă
locală după intervenţia chirurgi-
cală. Ratele de recurenţă la șapte
ani au fost similare, având valori
sub 3% în ambele grupuri. Rezul-
tatele cosmetice la trei ani după
tratament au fost evaluate ca fi- ridicat de evoluţie, recidivă radioterapia externă a cancerului cât și a tratamentelor sistemice
ind „excelente” sau „bune” pen- și, respectiv, deces. PCS5 este de prostată cu risc ridicat (2). mai eficiente. De asemenea, paleta
tru minimum 84% dintre pacien- primul studiu de radioterapie Dacă abordarea anterioară, de markeri prognostici și predictivi
te, iar reacţiile adverse severe au hipofracţionată la această cate- din punct de vedere istoric, era de se lărgește în fiecare an, permiţând
fost sub 4% și pentru tratamen- gorie de pacienţi. Ei au primit maximizare a tratamentului în ve- personalizarea tratamentului și
tul convenţional, și pentru cel și hormonoterapie, cu o durată derea optimizării șanselor de vin- obţinerea echilibrului optim între
scurtat (1). mediană de doi ani. decare, cea actuală este de a reduce beneficii și riscuri.
Tratamentul cu 68 Gy în 25 de doza totală și/sau durata tratamen- Pe lângă principiul evitării su-
Cancerul de prostată fracţiuni nu a avut rezultate infe- tului pentru anumite categorii de pratratării, cu diminuarea în acest
Aproximativ 15% dintre băr- rioare celui cu 76 Gy în 38 de frac- pacienţi. Acest lucru a devenit po- fel a riscului toxicităţii, se acordă
baţii diagnosticaţi cu cancer ţiuni și poate fi considerat ca un sibil ca urmare atât a progreselor o atenţie deosebită impactului eco-
de prostată au o boală cu risc nou standard de îngrijire pentru făcute în radioterapie și chirurgie, nomic al bolii și al tratamentului.
Există o toxicitate financiară aso-

Redăm mai jos câteva dintre datele
prezentate în cadrul ASTRO și al
recentului eveniment de la Cluj.
Reducerea duratei fără
periclitarea rezultatelor
terapeutice
Cancerul mamar
Studiile anterioare au arătat că
în cazul pacientelor cu un risc scă-
zut de recidivă tumorală, radiote-
rapia administrată pe parcursul a
trei săptămâni este la fel de sigură
și eficientă ca terapia convenţiona-
lă, cu durata a cinci săptămâni.
Pacientele care prezintă un risc
mai mare de recidivă tumorală au
nevoie de un „boost”, o doză supli-
mentară de radiaţii, în zona din care
a fost excizată tumora. Aceasta se
administrează în mod curent după
iradierea sânului și prelungește
durata totală a iradierii cu încă o
săptămână.
Prevenirea toxicităţii
cardiace
Radiaţiile ionizante provoacă leziuni la nivel de
ADN, care pot duce la moartea celulei. Acest proces stă
la baza efectului lor terapeutic, dar el poate cauza și dis-
trugerea celulelor sănătoase, adiacente tumorii. Pro-
gresele tehnologice actuale fac posibilă iradierea unor
volume neregulate, cu o precizie milimetrică, însă nu
este încă pe deplin elucidat care dintre substructurile
anatomice ale unui organ sunt mai vulnerabile, respec-
tiv care ar trebui protejate prioritar. În cazul cordului,
apar tot mai multe date cu privire la zonele critice și
dozele la care crește riscul reacţiilor adverse.
În cazul tratării tumorilor pulmonare, esofagiene
și mamare, a limfoamelor sau a sarcoamelor toracice,
cordul este un organ la risc. Un studiu retrospectiv a
analizat dozele individuale primite de atrii, ventri-
cule și arterele coronare în cazul a 748 de pacienţi cu
cancer pulmonar avansat. O doză crescută la nivelul
atriului stâng a fost asociată cu un risc crescut de fi-
brilaţie atrială, iar în cazul atriului drept, au fost mai
frecvente alte tipuri de aritmii supraventriculare.
Iradierea a mai mult de 1 cmc din coronara stângă cu
o doză de 5 Gy a fost asociată cu un risc crescut de ta-
hiaritmii ventriculare, iar o doză mai mare de 10 Gy
a crescut riscul bradiaritmiilor (3). O doză de 15 Gy
primită de mai mult de 10% din volumul coronarei
anterioare descendente a fost legată de un risc cres-
cut de mortalitate la pacienţi cu cancer pulmonar
incluși, între 2007 și 2013, într-un studiu desfășurat
în SUA (4). Un alt studiu prezentat la ASTRO a iden-
tificat praguri de doză recomandate pentru volumul
cordului în totalitate și, respectiv, pentru vena cavă
superioară, corelate cu o supravieţuire mai scăzută la
pacienţii cu cancer pulmonar avansat (5).
Pentru a obţine date credibile pe baza cărora să fie
actualizată practica clinică, este nevoie de studii care
să includă un număr mare de pacienţi. Aprecierea
efectului terapeutic și depistarea posibilelor toxici-
tăţi necesită, de asemenea, un interval de câţiva ani,
în funcţie de specificul bolii.
Având în vedere că prognosticul pacienţilor onco-
logici este tot mai bun și supravieţuirea generală creș-
te, se face tot mai necesară înfiinţarea unor centre
dedicate urmăririi pe termen lung a pacienţilor.
ciată unui tratament prelungit,
factorii fiind legaţi de costurile de
transport sau cazare, fără a mai lua
în considerare aglomerarea inutilă
a departamentelor de radioterapie
și faptul că, de cele mai multe ori,
pacientul stă departe de familie în
acest răstimp.
Din păcate, există o latenţă a
modificării politicilor de sănătate
în acord cu rezultatele știinţifice
publicate. În ţara noastră (și nu
numai), utilizarea regimurilor cu
mai puţine fracţiuni este descura-
jată indirect și involuntar, prin ne-
adaptarea rambursării serviciilor
de sănătate. Găsirea unor soluţii în
acest sens ar susţine adoptarea unor
scheme de tratament mai favorabile
pacienţilor, fără creșterea sumelor
alocate.
Dr. Monica-Emilia Chirilă
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro.
Ars medici
Testarea izoenzimelor ALP
este crucială înainte de a
stabili un diagnostic precis.
Această opţiune ar trebui
luată în considerare atunci
când semnele și simptomele
nu reușesc să ofere un
răspuns clar.
D
ozarea fosfatazei alcali-
ne (ALP) poate fi re-
comandată de medici
pacienţilor ca parte a
unor analize de rutină din profilul
paraclinic denumit panou hepatic.
Biochimic, ALP este o enzimă
(AP, EC 3.1.3.1) care aparţine unei
familii omniprezente de metalo-
enzime dimerice și este prezentă
în principal în membrana celula-
ră în diferite ţesuturi. Acţiunea
sa principală este de a hidroliza
multe tipuri de esteri fosforici la
un pH alcalin, în prezenţa ionilor
de zinc și magneziu. ALP se gă-
sește în toate ţesuturile umane și
este concentrată în special în ficat,
oase, rinichi, intestine, placentă,
precum și în leucocitele mature
sau imature, ca fosfatază alcalină
leucocitară sau neutrophil alkali-
ne phosphatase (NAP).
Dacă și rezultatele altor teste
hepatice, cum ar fi bilirubina, as-
partat aminotransferaza (AST)
și/sau alanin aminotransferaza
(ALT), sunt ridicate, fosfataza
serică crescută are, de obicei, sur-
să hepatică. Dacă din semnele și
simptomele pacientului sau din
rezultatele altor teste de rutină nu
este clar dacă valoarea ridicată a
ALP provine din ficat sau din oase,
atunci alte teste pentru izoenzime-
le ALP, produse de diferite tipuri
de ţesut, pot fi necesare pentru a
distinge sursele ALP.
Intervalele de referinţă supli-
mentare trebuie utilizate în timpul
pubertăţii (49-587 U/L), în funcţie
de stadiul de dezvoltare a pacien-
tului. În cele din urmă, bărbaţii și
femeile au, de asemenea, concen-
traţii diferite de ALP: valori între
90 și 190 U/L pentru bărbaţi și
între 85 și 165 U/L pentru femei.
După 60 de ani, limitele de refe-
rinţă cresc la femei în prezenţa
osteoporozei, care poate crește
activitatea ALP în ser. Testele pen-
tru determinarea activităţii ALP
ar trebui să aibă o eroare analitică
totală ≤10-15% la limita superioară
de referinţă. În ficat, ALP este con-
centrată în celulele căii biliare (1).
Există patru familii de gene
ALP: intestinală (găsită pe
Figura. Prezenţa fosfatazei alcaline leucocitare în neutrofile și eozinofile. Activitatea fosfatazei alacaline este pre-
dominantă în granulocitele mature, segmentate şi nesegmentate. Principiul reacţiei: fosfataza alcalină hidrolizează
substratul naftol AS-BI fosfat care se cuplează cu sarea de diazonium și rezultă un compus colorat insolubil
Semnificaţia
izoenzimelor
fosfatazei alcaline
în afecţiunile acute
sau cronice
cromozomul 2); placentară (2);
celule germinale (3) și nespecifice
tisulare (4). Izoenzima nespecifi-
că tisulară, TNAP, include formele
serice comune ale ALP din oase
și ficat. Această enzimă există în
forme multiple; unele sunt codi-
ficate pe loci genetici specifici,
în timp ce altele (cum ar fi izofor-
mele enzimelor) diferă doar prin
modificarea post-translaţională
(glicozilare primară). TNAP a fost
sugerată a fi indispensabilă pentru
mineralizarea osului. Rezultatele
sugerează că variaţia TNAP poa-
te fi un determinant important al
pierderii osoase legate de vârstă la
oameni, iar calea metabolismului
fosfatului poate oferi o nouă ţintă
pentru prevenirea și tratamentul
osteoporozei.
Izoenzimele fosfatazei
alcaline
• Fosfataza Alcalină Leucocitară
sau neutrophil alkaline phospha-
tase (NAP) este detectabilă în ne-
utrofile și monocite. Activitatea
ei enzimatică este indusă prin
tratamentul neutrofilelor cu
factor de stimulare a coloniilor
de granulocite (G-CSF). Moartea
neutrofilelor în infecţii pot in-
fluenţa eliberarea NAP în fluxul
sanguin.
• ALP hepatică (HAP) prezintă ac-
tivităţi care sunt măsurate în mod
obișnuit în timpul screeningului
pentru boli hepatice. În unele for-
me de afecţiuni hepatice, cum ar
fi hepatita alcoolică, nivelul HAP
este de obicei mult mai puţin cres-
cut decât cel al AST și ALT. De ase-
menea, ALP apare în valori crescu-
te la persoanele care au fost expuse
la virusuri hepatice, la cei care iau
medicamente care pot fi toxice
pentru ficat, la persoanele obeze
cu sindrom metabolic sau rezis-
tenţă la insulină și la persoanele cu
o tulburare ereditară care afectea-
ză ficatul, cum ar fi boala Wilson.
• ALP de tip osos (BAP)
- Un nivel crescut de BAP ar
trebui să declanșeze un diagnos-
tic pentru afecţiuni patologice
cum ar fi: boala tiroidiană (de
exemplu, hipertiroidismul în care
este prezentă osteomalacia); hi-
perparatiroidismul (primar sau
secundar); insuficienţa renală
cronică cu osteodistrofie renală;
diabet zaharat cu osteomielită;
cancer metastatic, cum ar fi cance-
rul de prostată, in care se observă o
activitate osteoblastică.
- Niveluri scăzute de BAP
pot fi observate temporar după
transfuzii de sânge sau interven-
ţii chirurgicale de bypass car-
diac. Deficienţa de zinc poate
provoca, de asemenea, scăderea
nivelului BAP.
• Izoenzima placentară (IAP) este
o izoenzimă ALP care apare în
timpul celui de-al treilea trimes-
tru de sarcină. Cu toate acestea,
forma ei numită izoenzimă Re-
gan este asociată cu malignitatea.
IAP reglează absorbţia lipidelor
de-a lungul membranei apicale
a enterocitelor, participă la re-
glarea secreţiei de bicarbonat și
a pH-ului suprafeţei duodenale,
limitează trecerea transepiteli-
ală bacteriană și controlează in-
flamaţia indusă de endotoxina
bacteriană prin defosforilare, deto-
xificând astfel lipopolizaharidele
intestinale (2,3).
Măsurarea nivelului
izoenzimelor ALP
Sunt disponibile cel puţin pa-
tru metode majore pentru măsura-
rea izoenzimelor ALP: separarea
electroforetică, tehnici bazate pe
imunotestare, inactivare la căldu-
ră și tehnica bazată pe specificita-
tea substratului.
Metoda semicantitativă
pentru determinarea
prezenţei NAP
Determinarea activităţii fosfa-
tazei alcaline leucocitare (NAP)
este o metodă care a fost folosită
pentru a stabili diagnosticul di-
ferenţial al bolilor hematologice
incerte și pentru a decide dacă
numărul crescut de leucocite este
rezultatul unui proces reactiv sau
al unui neoplasm malign. Este o
metodă utilă și în prezent pen-
tru laboratoarele mici, deoarece
VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
13
este clasică și ieftină. Folosind
protocolul testului de lucru NAP
in vitro (Cod SP 910), pe frotiul
de sânge efectuat din sângele pe-
riferic, lizozomii din leucocitele
granulocite nesegmentate și seg-
mentate apar ca niște granule de
culoare albastru închis sau negre
în citoplasma celulară (Figura).
Interpretarea reacţiei chimi-
ce se determină în funcţie de sco-
rul generat de analiza a 100 de
granulocite segmentate, în care
intensitatea culorii granulelor se
înregistrează pe o scară de la 1 la 4
(scorul NAP în celulele granuloci-
tare, calculat în funcţie de intensi-
tatea culorii, pe baza observaţiilor
raportate de Kaplow).
Enzima NAP trebuie examina-
tă în neutrofile segmentate și ne-
segmentate, precum și eozinofile.
Testarea NAP permite discrimina-
rea între activitatea chimică nor-
mală și cea patologică a neutrofile-
lor, așa cum este afișată în câmpul
microscopic, precum și caracteris-
ticile morfologice în funcţionarea
bolii benigne sau maligne.
Interpretarea rezultatelor
derivate din metoda NAP
semicantitativă
Manifestările patologice ma-
jore asociate reacţiei leucemoide
sunt infecţiile acute sau cronice,
în special la copii; hemoliză se-
veră și diverse tumori solide (în
special de sân, rinichi și plămâni,
precum și cancere metastatice)
și alte boli apărute la sosirea la
punctul de îngrijire. În reacţia
leucemoidă, numărul total de leu-
cocite este crescut, de obicei la
valori de 50.000 până la 100.000/
mm3, iar granulocitele, observate
prin microscopie optică folosind
coloraţia May-Grüunwald/Giem-
sa, prezintă o granulaţie toxică
predominantă (de exemplu, corpi
Döohle). Absenţa cromozomului
Philadelphia sau prezenţa unui
scor extrem de scăzut NAP în leu-
cemia mieloidă cronică (LMC)
este de obicei suficientă pentru a
distinge această boală malignă de
o reacţie leucemoidă, care implică
o activitate NAP foarte mare. Creș-
terea activităţii NAP apare în unele
boli mieloproliferative, cum ar fi
limfomul Hodgkin și policitemia
vera. NAP este substanţial scăzut
în tulburările celulelor stem hema-
topoietice, cum ar fi LMC, leucemia
mielocitară acută și hemoglobi-
nuria paroxistică nocturnă (5).
Dr. Aurelian Udriștioiu,
Biologie Moleculară,
Facultatea de Medicină,
Universitatea „Titu Maiorescu”,
București
Bibliografia este disponibilă pe
wwww.viata-medicala.ro
 14 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
E greu să refuzi o porţie bună
de râs în compania lui Robert
De Niro, în calitate de tată de
coșmar, sau să nu retrăiești
povestea Micii sirene, într-o
ecranizare proaspătă.
Un tată de coșmar
Regia: Laura Terruso.
Cu: Robert De Niro, Kim
Cattrall, Leslie Bibb, Sebastian
Maniscalco.
Sebastian (Maniscalco – unul
dintre cei mai tari comici ameri-
cani) este încurajat de logodnică
să-l aducă pe tatăl lui, Salvo, un
frizer imigrant (De Niro), la o re-
uniune de weekend cu familia ei
superbogată și extrem de excen-
trică. Weekendul se transformă
în ceea ce poate fi descris doar ca
un conflict cultural.
Mascarada
Regia: Nicolas Bedos.
Cu: Pierre Niney, Isabelle
Adjani, François Cluzet, Marine
Vacth.
Adrien, un dansator atrăgă-
tor a cărui carieră a fost distrusă
de un accident de motocicletă,
își irosește tirereţea pe Coas-
ta de Azur, unde are grijă de el
Martha, fost star de cinema. Via-
ţa lui ia o cu totul altă direcţie
după ce o cunoaște pe Margot, o
femeie frumoasă, interesată de
relaţii complicate și avantajoase.
Mica sirenă
Regia: Rob Marshall.
Cu: Melissa McCarthy,
Awkwafina, Jacob Tremblay,
Javier Bardem.
Nu știm cât de dor vă era de
o nouă ecranizare a basmului lui
Andersen despre sirena Ariel,
care face o înţelegere cu vrăjitoa-
rea diabolică a mării, Ursula, din
dorinţa de a experimenta viaţa pe
uscat. Este cel puţin a patra vari-
antă de film din anii ’90 încoace,
sperăm cât mai reușită și pe pla-
cul spectatorilor mici și mari.
Redacţia
Ţ
FIC IU
Brânza, bat-o
OZA DE
NE
vina!
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Spre final de iarnă, într-un
cabinet medical individual al
unui medic de familie dintr-un
orășel de provincie ca toate oră-
șelele de provincie, o pacientă
vine cu rezultatele analizelor spre
interpretare.
Pacienta are 60 de ani, e roșca-
tă și cu părul strâns în coadă joasă,
faţă ovală, ochi căprui, minionă și
atletică. Intră în cabinet cu foile
de la analize în mâna stângă, salu-
tă, iar doctoriţa îi face semn să se
așeze. Pacienta poartă un palton
negru de lână care îi subliniază ta-
lia subţire, lung până deasupra ge-
nunchilor și închis cu trei nasturi
mari argintii pe verticală, peste o
rochie scurtă și groasă verde-iarbă
și cizme scurte fără toc, negre.
Preţioasa moștenire
a Satului de la Șosea
Muzeul Satului propune
câteva expoziţii vernisate
recent, care pot fi vizitate
până la jumătatea lunii
iunie.
D
e 87 de ani, atât bucu-
reștenii, cât și cei aflaţi
în trecere își găsesc un
motiv de popas și un loc
de reculegere și regăsire pe aleile
Muzeului Satului. Bine cunoscutul
locaș de tradiţie și cultură a fost
inaugurat în miez de Florar, în
1936, la iniţiativa și sub organiza-
rea lui Dimitrie Gusti.
Zilele Muzeului Satului, desfă-
șurate și anul acesta în perioada
10-17 mai, au împletit omagierea
moștenirii culturale a satului ro-
mânesc cu gesturile de mulţumire
faţă de cei care au participat, în în-
delungata sa existenţă, la întărirea
și extinderea muzeului.
Pe parcursul unei săptămâni,
publicul s-a bucurat de numeroa-
se momente artistice, de vizite
ale comunităţilor ale căror case
de patrimoniu se regăsesc azi pe
uliţele satului-muzeu și de lansări
Așezată la birou și scriind ceva
într-un catastif, doctoriţa – 50 și
ceva de ani, roșcată, tunsă scurt, cu
unghii lungi vopsite cu roșu și cu
tradiţionalul halat alb – îi ia foile
din mână pacientei și aruncă o pri-
vire peste ele, prin ochelarii aurii
care i se sprijină pe nasul ascuţit.
Doctoriţa, arborând o mină gra-
vă: Mda, toate sunt bune, mai puţin
colesterolul, care e prea mare.
Pacienta, pe un ton calm: Da,
am observat și eu... Ce mă sfătuiţi
să fac?
de importante volume de cerceta-
re etnografică. În același timp, au
fost vernisate câteva interesante
expoziţii, ce rămân deschise pen-
tru public până în prima jumătate
a lunii iunie.
Omagiu fondatorilor
Sala H.H. Stahl găzduiește un
omagiu adus celui care și-a împletit
întreaga existenţă de viaţa și activi-
tatea muzeului prin expoziţia „120
de ani de la nașterea lui Gheorghe
Focșa”. Prin documente de arhivă,
fotografii și scrisori, diplome și me-
dalii, dar și prin obiecte personale
este recreat universul profesional și
intelectual al acestui discipol al lui
Dimitrie Gusti.
Acestuia îi datorăm salvarea
muzeului după anul 1947, pre-
cum și continuarea muncii de
conservare, restaurare și cerce-
tare a fondatorului. Și poate cel
mai surprinzător fapt pe care îl
(re)descoperim este că Gheorghe
Focșa (1903-1995), după ce a fost
director al muzeului timp de trei de-
cenii, a ales să rămână aici și după
trecerea la cele veșnice. Mormântul
său se află lângă biserica istorică
Medic-Medicină-Cultură
Doctoriţa, sigură pe ea: Păi, să
mai lăsaţi cefele de porc, cartofii
prăjiţi, maioneza, șaormele...
Pacienta, zâmbind ușor: Dar eu
nu mănânc așa ceva.
Doctoriţa, privind-o încrunta-
tă peste ochelari: Cum adică?
Pacientă: Adică nimic din ce
aţi zis.
Doctoriţa, cercetând-o și mai
încruntată: Atunci să renun-
ţaţi la mezeluri, de-astea sigur
mâncaţi!
Pacientă, liniștită: Nu, deloc.
Doctoriţa, zâmbind ironică: Ei,
lăsaţi, că măcar de dimineaţă și tot
vă faceţi niște sendvișuri cu salam!
Pacienta, animată brusc:
Doamnă, nu cred că m-am făcut
înţeleasă! Eu nu am în casă, nu
cumpăr, nu consum mezeluri,
deloc, niciodată.
Doctoriţa, începând să bată cu
pixul în masă: Oricum, să nu mai
mâncaţi prăjeli și nici foarte multă
sare.
maramureșeană din Dragomirești.
Moștenirea culturală tradi-
ţională a poporului român a fost
adusă în atenţia vizitatorilor prin
expoziţiile „Cămașa cu altiţă în
patrimoniul UNESCO” și „Lăzi
de zestre din patrimoniul Muze-
ului Naţional al Satului Dimitrie
Gusti”.
Cele două reunesc piese extrem
de vechi și valoroase, care sunt în-
soţite de o documentare știinţifică
riguroasă. Aceasta sporește expe-
rienţa privitorului, ajutându-l să
înţeleagă mai bine semnificaţia nu
doar a obiectelor în sine, ci a unui
întreg construct social și a tradiţii-
lor legate de aceste obiecte.
Nu în ultimul rând, echipa de
azi a Muzeului Satului a dorit să
mulţumească tuturor celor care,
cu generozitate, au oferit muze-
ului, de-a lungul timpului, piese
importante, indiferent de dimen-
siunea lor. Expoziţia „Ziua Dona-
torilor” spune povești ale câtorva
dintre aceste obiecte, precum și pe
cele ale oamenilor care le-au dăru-
it, întărind astfel valoarea gestului
făcut.
Dr. Raluca Bulea
Pacienta: Dar nu mănânc nici
prăjeli și nici foarte multă sare.
Doctoriţa, îndârjită: Cum, mă-
car niște șniţele și tot mâncaţi!
Pacienta, placidă: Nu.
Doctoriţa, cu faţa aprinsă în cu-
loarea lacului de unghii: Înseamnă
că sunteţi sedentară!
Pacienta, imperturbabilă:
Dacă a face 30 de minute de gim-
nastică pe zi, plus mers 4 kilometri
pe jos de luni până vineri înseam-
nă că sunt sedentară, atunci da, ce
să zic... sunt sedentară.
Doctoriţa, exasperată: Doam-
nă! Atunci... probabil că mâncaţi
prea mult!
Pacienta se ridică de pe scaun
și își desface teatral paltonul: Vi se
pare că mănânc prea mult?
Cristina-Maria Mitrea
Fragment din proza scurtă cu același
titlu. Continuarea pe www.viata-
medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Un one-man
show onest
la TNB
Spectacolul „Freak Show
vol. 2”, găzduit de Teatrul
Naţional București, ne
prezintă un actor inteligent,
ajuns la maturitate artistică.
Sunt la modă spectacolele one-
man show. Majoritatea actorilor,
după o oarecare experienţă sceni-
că și de viaţă, dorind să se exprime
plenar, folosesc această modalitate
de a se adresa publicului. Interpre-
tează pe scena goală diverse perso-
naje sau se reprezintă doar pe sine,
cu ideile sale despre lume, artă,
teatru etc. Florin Piersic Jr., ajuns
la maturitate, folosește această
modalitate de exprimare în specta-
colul său Freak Show vol. 2, textul
și regia aparţinându-i în totalitate.
Singur pe scenă, doar cu o masă
pe care sunt așezate – la fel ca pe
Foto: TNB
masa unui prestidigitator –, diver-
se obiecte pe care le va întrebuinţa
ulterior (o șapcă, o caschetă, niște
ochelari cu dioptrii mari, o briche-
tă, ţigări, o sticluţă cu apă, o robă
pe care o transformă în fustă etc.),
cu un microfon și un telefon mobil
vorbește sieși sau publicului. In-
terpretează diferite personaje: un
bătrân, un escroc, un travestit, un
pușcăriaș.
Cu o durată de aproape două
ore, spectacolul ne înfăţișează un
actor inteligent, plin de farmec,
care ne descoperă ceva din su-
fletul său și despre lumea în care
trăiește. Ţelul său suprem pare a fi
acela de a ne arată cum este Florin
Piersic Jr. cel adevărat, dovedind,
dacă mai era nevoie, că nu este
strivit de personalitatea și faima
celebrilor săi părinţi.
Candid Stoica

Medic în România
De mare amploare, intervenţiile chirurgicale din sfera oncologiei necesită o
echipă complexă și cu experienţă, operaţia fiind o etapă foarte importantă
în managementul pacientului cu neoplasm.
N
u mai este un secret că,
în ultimii ani, numărul
pacienţilor tineri di-
agnosticaţi cu cancer
colorectal și din zona hepato-bi-
lio-pancreatică ce ajung pe masa
de operaţie a crescut îngrijorător.
Fiecare dintre aceștia ar trebui să
înţeleagă exact ce i se întâmplă și
care sunt pașii ce trebuie urmaţi
în tratarea bolii, spune dr. Victor
Ștefănescu, medic primar chirur-
gie generală, cu diverse supraspeci-
alizări pe zona oncologică.
De ce este important ca pacien-
tul să înţeleagă exact ceea ce i se
întâmplă?
Pentru că medicina nu este doar
pentru medici, este, în primul rând,
pentru pacienţi. Ea nu trebuie să
rămână un subiect despre care vor-
bim utilizând cuvinte pretenţioase
doar atunci când ne întâlnim cu
boala. Încrederea pacientului în
medicul său este un pas foarte im-
portant spre vindecare. Între mine
și pacienţi, de exemplu, există o
bună comunicare, pentru că este ex-
trem de important ca aceștia să știe
și să înţeleagă fiecare etapă pe care
urmează să o parcurgem împreună
în tratarea cu succes a afecţiunii de
care suferă.
Mulţi pacienţi cu acest diagnostic
dezvoltă metastaze. Sunt frecven-
te aceste cazuri?
’’
Statisticile arată că peste 40% dintre
pacienţii care fac cancer colorectal
vor dezvolta metastaze hepatice.
Medicina modernă
ne permite să
sperăm, când este
cazul, și la o chirurgie de
calitate, personalizată,
conform standardelor.
Aceasta, în condiţiile în care cance-
rul colorectal a devenit una dintre
cele mai frecvente patologii neo-
plazice, cu o creștere accentuată a
numărului de cazuri în rândul
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
persoanelor tinere. Am operat și
tineri de 20-30 de ani cu o astfel de
patologie, ceea ce este îngrijorător!
La noi în ţară, datorită iniţierii pro-
C IR
gramelor de screening, este aștep-
tată o scădere a incidenţei acestei
boli, însă doar în rândul populaţiei
de peste 50 de ani. Atunci când vor-
bim despre tineri, adică populaţia de
până în 50 de ani, se constată o creș-
tere a incidenţei. Se estimează că în
H
2030, 20% dintre cancerele de rect
și 10% dintre cele de colon vor fi în-
tâlnite la populaţia de sub 50 de ani.
Două din zece cazuri apar în
context familial
În ce condiţii apare această boală?
În prezent nu este stabilită în totali-
tate o cauză de apariţie a cancerului
de colon. Sunt o serie de factori care
cresc riscurile de apariţie a acestui
tip de neoplasm, însă nu sunt sufi-
cienţi pentru a-l cauza. Aproxima-
tiv 20% dintre cazurile de cancer
de colon și de rect apar în context
familial. Mai puţin de jumătate din-
tre acestea apar ca rezultat al unei
afecţiuni ereditare cunoscute (tatăl
sau bunicul cu cancer de colon sau
de rect).
Totuși, anumiţi factori ies mai
pregnant în evidenţă. Ne puteţi da
câteva exemple în acest sens?
Riscul de cancer crește foarte mult
după vârsta de 45 ani, dar el nu este
nul la persoanele tinere. Operez tot
mai multe cazuri la oameni trecuţi
puţin de 30 de ani. Dieta poate in-
fluenţa și ea acest risc. Consumul de
carne roșie (vită, miel, porc), carne
procesată (mezeluri), produse tip
fast-food, consumul de alcool, con-
sumul de alimente sărace în fibre.
Anumite vitamine pot influenţa,
de asemenea, riscul apariţiei aces-
tei boli. Obezitatea, sedentarismul,
consumul de alcool și fumatul, utili-
zarea în exces a antibioticelor, afec-
ţiunile metabolice (diabet zaharat
tip 2), toate reprezintă factori de
risc.
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
RG
I
U
opţiune importantă în
colorectal
CARTE DE VIZITĂ:
l Medic primar Chirurgie generală la Spitalul Universitar de
l 2006-2007 – stagiu de Chirurgie hepato-bilio-pancreatică
l Supraspecializare în Chirurgia laparoscopică avansată,
Pot fi mai multe variante
corecte de tratament
Ce șanse de supravieţuire are
un pacient cu cancer colorectal
metastazat?
Medicina modernă vine, din feri-
cire, cu șanse crescute la o viaţă
normală pentru acești pacienţi.
De altfel, trebuie reţinut faptul că
metastazele hepatice în cadrul
acestei patologii pot fi în multe
cazuri operabile cu ajutorul unei
896 DE PAGINI
cancerul
Urgenţă Militar Central „Carol Davila” București
și endocrină în Franţa
Chirurgie oncologică, îndeosebi colorectală și hepato-bilio-
pancreatică
intervenţii chirurgicale minuţios
planificate și corect executate. De
asemenea, merită menţionat că în
anumite cazuri se poate interveni
laparoscopic.
În ce condiţii pot beneficia
acești pacienţi de chirurgie
minim invazivă?
Este evident că doar unii dintre
acești pacienţi pot beneficia de chi-
rurgie minim invazivă și implicit
de avantajele ei. Foarte important
este ca selecţia să fie corectă, iar
pacienţii perfect operabili să nu ră-
mână timp îndelungat pe tratament
chimioterapic, pierzând astfel mo-
mentul operator optim. Mai mult,
este extrem de important ca inter-
venţiile chirurgicale să fie executate
corect.
Ce înseamnă să fie executate
corect?
Ideală ar fi realizarea rezecţiei com-
plete a bolii atât la nivel digestiv, cât
și hepatic. Este dificil însă pentru
un pacient să aleagă varianta opti-
mă de tratament din două motive:
1) îi sunt oferite opinii diferite în
funcţie de sursă și 2) varianta cea
mai bună din punct de vedere onco-
logic nu este agreată întotdeauna de
pacient, din motive personale. De
asemenea, sunt situaţii în care exis-
tă mai multe variante corecte, fie-
care cu plusuri și minusuri. În acest
caz, alegerea este și mai dificilă.
În luarea deciziilor, importantă
este și relaţia care se creează între
medic și pacient.
Așa este. Este esenţială această re-
laţie între medic și pacient. Noi,
medicii, trebuie să ne asigurăm că
pacienţii au înţeles, că am prezen-
tat corect și nepărtinitor variantele
terapeutice și rezultatele așteptate,
că am plasat pacientul în context în-
cercând să personalizăm pe cât po-
sibil tratamentul. De cele mai multe
ori se creează o legătură invizibilă
VIA�A MEDICALĂ 15
26 mai 2023 l Nr. 21
A
între medic și pacient, un senti-
ment de încredere reciprocă. Acest
lucru facilitează, într-un fel, luarea
deciziilor de ambele părţi.
Tratamentele trebuie să fie
personalizate
Care este cea mai bună conduită
terapeutică?
Comisia multidisciplinară este che-
ia, pentru că, în aceste situaţii, ana-
liza cazului trebuie făcută într-o ast-
fel de comisie. Foarte importantă
este componenţa acesteia. În cazul
unui pacient cu metastaze de can-
cer colorectal, echipa multidiscipli-
nară trebuie să fie alcătuită din: me-
dic oncolog, chirurg cu specializare
în chirurgia hepato-bilio-pancrea-
tică, imagist, medic de radiologie
intervenţională, anatomopatolog.
În funcţie de necesităţi, lista poate
fi extinsă cu medici din specialită-
ţile Gastroenterologie intervenţio-
nală, Medicină nucleară, Biologie
moleculară sau Radioterapie.
De ce sunt aceste criterii atât de
importante?
Pentru că permit selecţia optimă a
pacienţilor și îndrumarea lor către
chirurgie per primam, spre chimi-
oterapie neoadjuvantă, atunci când
există posibilitatea unei interven-
ţii ulterioare, sau chimioterapie
paliativă, în cazurile considerate
inoperabile. De aceea, tratamentul
și abordul chirurgical trebuie să fie
personalizat și adaptat fiecărei pa-
tologii și fiecărui pacient în parte.
Chiar dacă cele mai multe dintre
intervenţiile mele în sfera oncologi-
că sunt minim invazive, sunt cazuri
în care abordul clasic este salvator.
Nu fac rabat de la acurateţea din
punct de vedere oncologic a gestu-
lui chirurgical, pentru că sănătatea
pacientului meu este primordială.
Dan Dumitru Mihalache
16 VIA�A MEDICALĂ
26 mai 2023 l Nr. 21
Cancerul pancreatic,
anticipat de IA
Cu ajutorul unui instrument
bazat pe inteligenţă
artificială, oamenii de știinţă
au identificat persoanele
aflate la cel mai înalt risc de
a dezvolta cancer pancreatic.
R
ezultatele cercetării,
publicate în 8 mai a.c. în
Nature Medicine, arată
că inteligenţa artificia­
lă (IA) a identificat persoanele la
risc de a dezvolta cancer pancrea­
tic cu până la trei ani înaintea unui
diagnostic, doar pe baza dosarelor
medicale ale pacienţilor. O astfel
de abordare ar putea grăbi detecta­
rea acestui tip de cancer și ar putea
duce la administrarea timpurie a
tratamentului, îmbunătăţind ast­
fel prognosticul și prelungind via­
ţa pacienţilor.
Instrumentul de screening ba­
zat pe IA reprezintă o oportunitate
de a modifica traiectoria unui can­
cer pancreatic, cunoscut ca o boa­
lă agresivă, greu de diagnosticat
și de tratat precoce, când șansele
de succes sunt mai mari, a spus
PROMO
profesorul Søren Brunak, implicat
în studiu. Cercetarea a fost condu­
să de investigatorii de la Harvard
Medical School și de la Universita­
tea din Copenhaga, în colaborare
cu alte entităţi.
Dosarele medicale au fost
analizate
În cadrul acestui studiu, un al­
goritm de inteligenţă artificială a
fost instruit pe două seturi separate
de date, ce însumau nouă milioane
de dosare medicale ale pacienţilor,
din Danemarca și din SUA. Cerce­
tătorii au cerut modelului de IA să
caute semne grăitoare și indicii.
Pe baza unor combinaţii referi­
toare la codurile de boală și la mo­
mentul apariţiei acestora, modelul
a putut să prezică ce pacienţi au
cea mai mare probabilitate să dez­
volte cancer pancreatic în viitor.
Mai exact decât estimările
actuale
Cercetătorii au testat diferite
versiuni ale modelelor de IA, ca­
pabile să detecteze persoanele la
risc înalt de a dezvolta boala după
Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu
Abordare nouă
pentru chimioterapia
tumorilor cerebrale
Datorită unui dispozitiv
implantat la nivelul
craniului, medicii pot
crea breșe în bariera
hematoencefalică, prin
care să administreze
chimioterapia în caz de
tumori cerebrale.
Cercetătorii de la North­
western University au reușit să
creeze un nou tip de dispozitiv
implantabil, pe care l-au folosit
pentru a permite substanţelor
utilizate în chimioterapie să pă­
trundă mai ușor în creier. Micul
dispozitiv combină ultrasunetele
administrate la nivelul craniului
cu niște „microbule” administra­
te în fluxul sanguin.
Chiar dacă presa străină a
mai relatat despre această tehni­
că și înainte de 2023 (pe atunci
perioade de șase luni, un an, doi
ani și trei ani. În final, fiecare ver­
siune a algoritmului a fost în mod
substanţial mai exactă în a identi­
fica aceste persoane, comparativ
cu estimările actuale ale incidenţei
bolii la nivelul populaţiei.
hms.harvard.edu/news/ai-predicts-future-pancreatic-cancer
Doar 12% dintre
cazurile de cancer
pancreatic sunt
diagnosticate
precoce. În ciuda
progreselor uriașe fiind doar un concept utilizat în
făcute în ultimii laborator), acum este vorba de o
noutate. Este pentru prima dată
ani în tehnicile când acest dispozitiv implan­
chirurgicale, în tabil a fost utilizat în trialuri pe
chimioterapie și în subiecţi umani. Este vorba des­
pre pacienţi cu glioblastom, o
imunoterapie, rata tumoră cerebrală dificil de tratat.
de supravieţuire în Abordarea nouă a dus la o
această afecţiune creștere de patru până la șase
ori a concentraţiilor de chi­
rămâne una foarte mioterapic livrat la nivelul
scăzută. creierului. În condiţii obișnu­
ite, acesta traversează bariera
hematoencefalică în cantităţi
foarte mici. Cercetătorii speră ca
noua tehnologie să deschidă ca­
lea către un tratament mai efici­
ent atât al tumorilor, cât și al altor
patologii cerebrale.
Slăbiciune exploatabilă
O combinaţie formată din
„microbule” și ultrasunete a fost
propusă încă de acum ceva vre­
me, ca modalitate de a deschide
temporar bariera hematoence­
falică, permiţând astfel anumi­
tor medicamente să pătrundă în
creier. Chiar dacă au fost obser­
vate rezultate promiţătoare în
modelele pe animale, acesta este
primul trial clinic care a arătat că
metoda ar putea să funcţioneze și
la oameni, în special în tratarea
glioblastomului.
Pacienţilor cu glioblastom li
s-a extirpat tumora cerebrală, iar
la finalul intervenţiei chirurgica­
le li s-a implantat acest dispozitiv
la nivelul craniului. Dispoziti­
vul este format dintr-o pla­
să-reţea și nouă emiţători
de ultrasunete. Când
sunt activaţi, acești
emiţători pot să „inun­
de” o porţiune semni­
ficativă a creierului în
ultrasunete.
Ulterior, metoda a
constat în administrarea
unui flux de „microbule”
în torentul sanguin. Dispo­
zitivul activat a făcut micro­
bulele să vibreze pe măsură ce
acestea au traversat vasele san­
guine din creier. Vibraţia a pro­
vocat deschiderea tranzitorie a
unor pori la nivelul endoteliului
vascular, astfel că s-a creat o slă­
biciune exploatabilă în bariera
hematoencefalică. Un chimio­
terapic administrat în fluxul de
sânge în timpul acestei „feres­
tre” terapeutice a putut străbate
acești pori, ajungând la creier.
Detalii găsiţi și în acest clip:
https://youtu.be/swYviF0ucK0.
h tt p s : //w w w. m e d g a d g e t.co m /20 23 /0 5 /i mpl an t e d-
ultrasound-lets-chemo-access-brain.html