2. Cabinetul si echipa de lucru a M.

F -2

o Cabinet de MF

In cadrul cabinetului medical, medicul de familie desfăşoară o activitate complexă ce constă atât în
asistenţa medicală a persoanelor sănătoase (precum supravegherea gravidei şi lăuzei, supravegherea
stării de sănătate a nou-născutului, sugarului şi copilului, controlul stării de sănătate a adultului şi
vârstnicului, controale medicale periodice ale pacienţilor), cât şi asistenţa medicală a persoanelor
bolnave, activitatea preventivă cu accent pe profilaxia primară (vaccinări, examene medicale de
bilanţ, teste screening, educaţia pentru sănătate pe grupe de vârstă şi sexe), activitate de cercetare
clinică şi epidemiologică specifică practicii, precum şi activitatea administrativă (managementul
cabinetului şi practicii medicale).

Activitatea medicului de familie în cadrul cabinetului medical se desfăşoară în baza contractului

cadru elaborat de către Casa de Asigurări de Sănătate la care anual se stabilesc norme de aplicare ce
impun anumite restricţii activităţii medicului de familie. Colegiul Medicilor cu rol consultativ poate
interveni uneori pentru a schimba anumite aspecte ale normelor de aplicare ale Contractului Cadru,
dar rolul determinant în această direcţie îl are Casa de Asigurări de Sănătate care asigură cea mai
mare parte a finanţării activităţii medicului de familie.

Medicul de familie îşi poate desfăşura activitatea în cadrul mai multor feluri de entităţi medicale,
precum cabinetul medical individual (CMI), societate comercială (SRL sau SA), cabinete medicale
grupate sau asociate ori societate civilă medicală. Fiecare tip de entitate medicală are avantaje şi
dezavantaje, ceea ce face ca doar practica îndelungată să determine care formă de organizare
medicală va fi mai eficientă atât din punct de vedere financiar, cât şi de utilizare a resurselor umane
şi materiale.

Aproximativ un sfert dintre medicii şi asistenţii medicali din România îşi desfăşoară activitatea în
cabinetele de medicină de familie. Guvernul a alocat de-a lungul anilor doar o mică parte din
fondurile CNAS, adică aproximativ 3-5% faţă de 15% cât este în cazul ţărilor occidentale.

Medicina de ambulator şi cea de familie, în special, reprezintă calea pentru utilizarea eficientă a
fondurilor şi aşa insuficiente din sănătate. Rolul spitalelor în sistemul de sănătate este cel al unor
unităţi medicale de înaltă calificare ce trebuie să se ocupe de cazurile grave. Pentru a eficientiza
cheltuirea fondurilor în sănătate ar fi indicat ca medicul de familie să desfăşoare acele activităţi de
prevenţie a bolilor precum educaţia pentru un stil de viaţă sanogenetic, controale periodice ale stării
de sănătate a populaţiei şi evaluarea riscului pentru afecţiunile ce pot afecta grav starea de sănătate
a populaţiei, dispensarizarea bolnavilor cronici, toate aceste acţiuni conducând în final la scăderea
internărilor în spitale şi la creşterea calităţii vieţii pentru pacienţi.

Spitalele cu o dotare tehnică la cele mai înalte standarde vor fi focusate pe tratarea cazurilor grave,
fiind degrevate de efectuarea de rutină a controalelor periodice sau a investigaţiilor de rutină care
presupun un consum financiar şi de personal foarte mare.

Medicul de familie, ca medic de prim contact al pacientului cu sistemul medical, desfăşoară o

activitate care prezintă următoarele caracteristici:

1. Realizează continuitatea activităţii medicale şi a îngrijirilor medicale în funcţie de necesităţile

medicale ale pacienţilor.
2. Tratează atât afecţiunile acute, cât şi pe cele cronice ale pacienţilor.

3. Prin activitatea pe care o desfăşoară medicul de familie promovează sănătatea şi starea de bine a
pacienţilor.

4. Se preocupă de starea de sănătate a comunităţii şi intervine pentru rezolvarea problemelor de

sănătate apărute.

5. Cabinetul medicului de familie ca şi avanpost al sistemului medical în teritoriu reprezintă primul

contact al pacientului cu sistemul medical, şi în acest sens medicul de familie trebuie să se preocupe
de toate problemele de sănătate ale pacienţilor care i se adresează.

Pentru buna funcţionare a cabinetului de medicină de familie, medicul trebuie să desfăşoare o

activitate managerială ce se referă la:

1. Înfiinţarea cabinetului

2. Structura cabinetului şi echipa de lucru

3. Evidenţele primare

4. Relaţia cu casa de asigurări

5. Relaţiile cu ceilalţi specialişti

6. Raportarea lunară

7. Relaţia cu alte organe şi organizaţii

8. Contabilitatea

Medicul titular al cabinetului medical sau cel delegat de medicii asociaţi reprezintă cabinetul
medical în raporturile juridice şi profesionale.

Angajarea personalului mediu sanitar şi a altor categorii de personal se poate face de către medic
sau, în cazul medicilor asociaţi, de către medicul delegat.

1. Înfiinţarea cabinetului

Orice cabinet medical poate funcţiona în baza O.U.G. nr 124/1998¹², modificată şi republicată:

CAP. 1

Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Cabinetul medical este unitatea cu sau fără personalitate juridică, furnizoare de servicii publice,
de stat sau private, de asistenţă medicală umană preventivă, curativă, de recuperare şi de urgenţă.
(2) Serviciile de sănătate ale cabinetelor medicale se realizează de medici de medicină generală –
medici de familie, medici stomatologi, medici specialişti şi alte categorii de personal medical
autorizat.

(3) Profesia de medic, ca profesie liberală, poate fi exercitată în cadrul cabinetului medical într-una
dintre următoarele forme:

a) cabinet medical individual;

b) cabinete medicale grupate;

c) cabinete medicale asociate;

d) societate civilă medicală.

ART. 2

(1) În cabinetul medical individual îşi exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariaţi ori
colaboratori medici sau orice altă categorie de personal.

(2) Cabinetele individuale se pot grupa formând cabinete medicale grupate, pentru a-şi crea facilităţi
economice comune, păstrându-şi individualitatea în relaţiile cu terţii.

(3) Cabinetele individuale se pot asocia formând cabinete medicale asociate, în scopul exercitării în
comun a activităţii şi al asigurării accesului permanent al pacienţilor la servicii medicale complete.
Medicii titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează drepturile şi responsabilităţile individuale
prevăzute de lege.

(4) Societatea civilă medicală este constituită din doi sau mai mulţi medici asociaţi şi poate avea ca
salariaţi ori colaboratori medici sau orice altă categorie de personal.

ART. 3

(1) Cabinetele medicale grupate, precum şi cabinetele medicale asociate pot avea patrimoniu
comun.

(2) Medicul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea autorităţii care a
avizat înfiinţarea şi înregistrarea cabinetului medical.

CAP. 2

Înfiinţarea şi înregistrarea cabinetului medical

ART. 4

Denumirea cabinetului medical va reflecta obligatoriu specificul activităţilor care se vor desfăşura,
înscrise în autorizaţia de liberă practică a medicului, eliberată în condiţiile legii.

ART. 5

(1) Cabinetele medicale se înfiinţează la cererea medicului sau a grupului de medici, în funcţie de
forma de organizare, potrivit art. 1 alin. (3).

(2) Actul de înfiinţare a cabinetelor medicale este certificatul de înregistrare în Registrul unic al
cabinetelor medicale, care se întocmeşte şi se păstrează de autoritatea sanitară publică, respectiv de
direcţiile de sănătate publică judeţene sau de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
O copie de pe certificatul de înregistrare se înmânează titularului cabinetului medical.
(3) Documentaţia necesară pentru înregistrarea cabinetului medical se stabileşte prin ordin al
ministrului sănătăţii şi familiei.

Primul pas în înregistrarea cabinetului medical este reprezentat de obţinerea Certificatului de avizare
a cabinetului me dical eliberat de departamentul de Avizări-Acreditări din cadrul Colegiului Medicilor
pe baza următoarelor documente:

• dovada de deţinere a spaţiului unde se află cabinetul (comodat, act de vânzare-cumpărare,

contract de închiriere, donaţie etc.). În cazul cabinetelor medicale aflate în întreprinderi sau instituţii
este necesar obţinerea acordului scris al conducerii acestora pentru a se putea înfiinţa;

• autorizatia de liberă practică a medicului titular;

• dovada achitării la zi a cotizaţiei către Colegiul medicilor;

• acordul asociaţiei de locatari, dacă spaţiul se află într-un imobil cu mai multe apartamente;

• dovada existenţei dotării minime necesare funcţionării cabinetului medical;

• cerere-tip completată în momentul depunerii actelor.

Toate documentele menţionate mai sus vor fi prezentate în xero-copii. Ulterior trebuie obţinut
Certificatului de înregistrare al CMI la nivelul Direcţiei de Sănătate Publică judeţeană în baza

următoarelor documente:

• cerere tip – se completează la DSP

• dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul medical (comodat, act
de vânzare-cumpărare, contract de închiriere, donaţie)

• autorizaţia de libera practica a medicului titular

• certificatul de avizare a cabinetului medical eliberat de Departamentul de Avizări-Acreditări din

cadrul Colegiului Medicilor

• dovada îndeplinirii condiţiilor minime de spaţiu în concordanţă cu serviciile medicale furnizate pe

specialităţi (cf. Art. 20 al.3 din Ordinul ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 153/2003 modificat): „În
acelaşi spaţiu cu destinaţia de cabinet medical nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete
medicale şi numai dacă se îndeplinesc condiţiile de compatibilitate între specialităţile medicale
privind serviciile medicale efectuate.“

Actul de înfiinţare al cabinetelor medicale este reprezentat de certificatul de înregistrare în Registrul

Unic al cabinetelor medicale care se eliberează de către DSP judeţeană.

Odată obţinut Certificatul de înregistrare al cabinetului medical individual la Direcţia de sănătate

publică judeţeană trebuie mers la administraţia financiară pentru obţinerea codului de înregistrare
fiscală (CUI). De asemenea, trebuie înregistrate cărţile de muncă şi contractele de angajare ale
salariaţilor cabinetului la registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL).

Codul CAEN referitor la activitatea de asistenţă medicală generală este 8621.

CAP. 3

Organizarea, funcţionarea şi finanţarea cabinetului medical

ART. 6
(1) Cabinetele medicale, indiferent de forma de organizare, pot desfăşura activităţi de
radiodiagnostic, imagistică medicală şi alte activităţi medicale şi conexe actului medical, cu

autorizarea lor în condiţiile legii, precum şi activităţi de învăţământ şi de cercetare, cu avizul

Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

(2) Medicul sau personalul medical care desfăşoară activitate medicală în cadrul cabinetului medical
răspunde în mod individual, potrivit legii, pentru deciziile profesionale, în cazul eventualelor
prejudicii aduse pacienţilor.

(3) Controlul privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, indiferent de

forma de organizare, se exercită de Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi de Colegiul Medicilor din
România.

(4) Prin derogare de la alin. (1), autorizarea cabinetelor stomatologice pentru desfăşurarea
activităţilor de radiodiagnostic se va face de Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

(5) Controlul privind respectarea normelor legale în furnizarea serviciilor de sănătate se exercită de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi unităţile sale subordonate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate,
Colegiul Medicilor din România sau de alte organe abilitate, în condiţiile legii.

ART. 7

Cabinetul medical trebuie să dispună de o dotare minimă, stabilită prin ordin al ministrului sănătăţii
şi familiei, cu avizul prealabil al Colegiului Medicilor din România, în raport cu specialitatea şi profilul
de activitate declarate.

ART. 8

Cabinetul medical poate realiza venituri din:

a) servicii medicale prestate în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate ori cu alte
persoane fizice sau juridice;

b) servicii medicale cu plata directă din partea beneficiarilor;

c) donaţii şi sponsorizări;

d) activităţi de consiliere medicală;

e) activităţi de contractate cu unităţile care coordonează activtităţile de învăţământ şi de cercetare

din reţeaua Ministerului Sănătăţii şi Familiei;

f) alte surse obţinute conform dispoziţiilor legale, inclusiv cele provenind din valorificarea aparaturii
proprii, uzată fizic sau moral.

ART. 9

(1) Veniturile realizate din activitatea cabinetului medical se impozitează potrivit dispoziţiilor legale
privind impunerea veniturilor realizate din activitatea desfăşurată pe bază de liberă iniţiativă.

(2) Cheltuielile efectuate pentru perfecţionare continuă, investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare
înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale, organizate în forma prevăzută la art. 1 alin. (3) şi la art.
15 alin. (1) se scad din veniturile realizate.

ART. 10
Medicul titular al cabinetului medical sau cel delegat de medicii asociaţi reprezintă cabinetul medical
în raporturile juridice şi profesionale.

ART. 11

(1) Angajarea personalului mediu sanitar şi a altor categorii de personal se poate face de către medic
sau, în cazul medicilor asociaţi, de către medicul delegat.

(2) În cabinetele medicale în care sunt încadrate persoane cu contract individual de muncă, salariile
se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime prevăzute de reglementările legale în
vigoare.

ART. 12

(1) Cabinetele medicale sunt obligate să efectueze şi activităţi epidemiologice prevăzute în

contractul-cadru şi să transmită situaţiile stabilite prin norme ale Ministerului Sănătăţii şi

Familiei privind starea de sănătate şi demografică a populaţiei.

(2) Cabinetele stomatologice vor asigura, prin rotaţie, urgenţele medicale stomatologice.

CAP. 4

Sancţiuni

ART. 13

(1) Pentru nerespectarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2), persoanele vinovate vor fi sancţionate
contravenţional cu amendă cuprinsă între 10.000.000 lei şi 20.000.000 de lei.

(2) Pentru neefectuarea activităţilor epidemiologice şi pentru netransmiterea datelor prevăzute la

art. 12, precum şi pentru transmiterea de date eronate sau incomplete, persoanele vinovate vor fi
sancţionate cu amendă cuprinsă între 3.000.000 de lei şi 10.000.000 de lei.

(3) Constatarea şi aplicarea sancţiunilor se vor face de către direcţiile de sănătate publică judeţene
sau ale municipiului Bucureşti.

(4) Cuantumul amenzilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se va indexa anual, în raport cu rata inflaţiei, de
Ministerul Sănătăţii şi Familiei.

CAP. 5

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 14

(1) Cabinetele medicale se pot înfiinţa în cadrul actualelor dispensare medicale, policlinici ori în alte
spaţii puse la dispoziţie de autorităţile publice centrale sau locale ori în spaţii private, autorizate.

(2) Bunurile imobile aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale,
utilizate în prezent pentru activităţi medicale, pot fi date în folosinţă gratuită, închiriate,
concesionate ori vândute fără licitaţie publică cabinetelor medicale sau, după caz, unităţilor medico-
sanitare cu personalitate juridică.

(3) Bunurile imobile aflate în proprietatea publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale,
utilizate în prezent pentru activităţi medicale, vor fi trecute în domeniul privat al
statului, respectiv al unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit art. 10 din Legea nr. 213/1998
privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

(4) Bunurile menţionate la alin. (3) vor putea fi concesionate, fără licitaţie publică, cabinetelor
medicale sau, după caz, unităţilor medico-sanitare cu personalitate juridică, după finalizarea
operaţiunii de inventariere prevăzute la art. 19 din Legea nr. 213/1998.

(5) Bunurile mobile aflate în dotarea actualelor dispensare şi policlinici pot fi date în folosinţă
gratuită, la cerere, cabinetelor medicale, cu aprobarea direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a
municipiului Bucureşti, conform normelor Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

(6) Personalul medico-sanitar care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, este încadrat cu
contract de muncă pe durată nedeterminată şi îşi desfăşoară efectiv activitatea în spaţiile
menţionate beneficiază cu prioritate de prevederile alin. (2) – (5).

(7) Condiţiile de vânzare sau de concesionare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică patrimoniului clinicilor universitare şi cabinetelor

medicale din spitale, care rămân în patrimoniul public.

ART. 15

(1) Unităţile medico-sanitare cu personalitate juridică, care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii
nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, vor funcţiona cu
îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea

de servicii medicale, cu sau fără activităţi conexe acestora, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii
şi familiei;

b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de
administraţie să fie medici;

c) să fie înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medicale.

(2) Dispoziţiile art. 4, art. 5 alin. (3), art. 6-8 şi ale art. 12 se aplică în mod corespunzător unităţilor
medico-sanitare cu personalitate juridică.

ART. 16

(1) Organizaţiile nonprofit, fundaţiile şi asociaţiile cu activităţi medicale, asociaţiile profesionale,

cultele religioase şi lăcaşele de cult religios, legal constituite, pot înfiinţa şi organiza în structura lor,
pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete medicale furnizoare de servicii medicale în regim
ambulatoriu.

(2) Cabinetele medicale înfiinţate în condiţiile alin. (1) sunt supuse înregistrării în Registrul unic al
cabinetelor medicale, pe baza unei documentaţii stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi
familiei.

(3) Dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi (3), ale art. 7 şi 12 se aplică în mod corespunzător cabinetelor
medicale înfiinţate în condiţiile alin. (1).

ART. 17

Cabinetul medical organizat în condiţiile art. 16 poate realiza venituri din:

a) finanţarea organizaţiei sau asociaţiei în structura căreia funcţionează;

b) servicii medicale cu plata directă din partea beneficiarilor;

c) donaţii sau sponsorizări;

d) servicii medicale prestate în baza contractului încheiat cu casa de asigurări de sănătate ori cu alte
persoane fizice sau juridice;

e) alte surse obţinute conform dispoziţiilor legale în vigoare.

ART. 18

Ministerul Sănătăţii şi Familiei împreună cu Colegiul Medicilor din România vor elabora, în termen de
30 de zile de la data publicării prezentei ordonanţe, normele metodologice de aplicare a acesteia,
care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 19

Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul

Oficial al României, Partea I.

2. Structura cabinetului, dotarea şi echipa de lucru

A. Componenţa echipei de lucru a cabinetului medical este următoarea (Tabelul 1.7-1):

Echipa de

lucru a

cabinetului

de

medicină

de familie 1. medicul de familie titular specialist sau primar care are un contract în curs cu o
casă de asigurări de sănătate

2 . o asistentă medicală generalist sau chiar două dacă numărul de pacienţi depăşeşte 2.000

3. o asistenţă de ocrotire

4. O asistenta de igiena

5.. o asistenta sociala

6.. o moasa

7.. o secretara

8.. contabil

9 . personal auxiliar pentru îngrijire şi întreţinere: portar, fochist, şofer, curier etc.
Programul de activitate al medicului, conform contractului încheiat cu Casa de Asigurări de sănătate,
este de 7 ore pe zi adică 5 ore la cabinet şi 2 ore pentru teren, respectiv efectuarea de vizite la
domiciliul pacienţilor nedeplasabili ori cu urgenţe medicale, iar al asistentei de MF este de 8 ore pe
zi, din care 6 ore la cabinet şi 2 ore pentru teren, 5 zile lucrătoare pe săptămână.

Programul este stabilit de către medic şi raportat casei de asigurări cu care se află în relaţie
contractuală.

Este de preferat ca programul să includă ore de consultaţie alternativ dimineaţă/după-amiază pentru

acoperirea solicitărilor diverselor categorii de pacienţi.

B. Cabinetul de medicină de familie are ca resurse materiale următoarele:

1. Terenul şi clădirea în care se află cabinetul, trebuie avut în vedere ca accesul să fie facil, inclusiv
pentru persoanele cu h andicap (rampă), firma să fie luminoasă şi pusă la vedere; avizierul să
cuprindă toate anunţurile şi notele informative cu privire la reguli de ordine interioară, sistemul
medical, alte anunţuri etc.

2. Spaţiile ce deservesc cabinetul medical vor fi următoarele:

3. Utilităţile pe care trebuie să le prezinte un cabinet medical sunt următoarele: energie termică,
energie electrică, reţea apă-canal, evacuarea deşeurilor menajere şi a deşeurilor biologice (contract
cu firme abilitate).

4. Mobilier medical, precum canapea pentru consultaţii, canapea tratamente, masă de înfăşat, masă
tratamente, dulap pentru materiale sanitare şi medicamente, masă ginecologică, birou, scaune,
bibliotecă, fişier, frigider.

5. Materiale sanitare.

6. Medicamente pentru trusa de urgenţă: nitroglicerină, scobutil, NO-SPA, glucoză, fenobarbital,

diazepam, miofilin, furosemid, hemisuccinat de hidrocortizon, algocalmin, adrenalină, aspirină,
metoclopramid etc.

7. Materiale de birotică.

8. Mijloace de transport.

9. Mijloace de comunicare (telefon fix sau mobil, fax, internet).

C. Dotarea de tip tehnologic cuprinde aparatura medicală, instrumentarul medical, aparatura de

birou, astfel:

Dotarea minimă a unui cabinet MF trebuie să cuprindă următoarele instrumente medicale:

D. Materiale informaţionale şi evidenţe de bază necesare bunei gestionări a activităţii cabinetului:

1. documente medicale (de exemplu: fişe de consultaţie, registre de consultaţie, registre de gravide,
registre de tratamente, reţete, bilete de trimitere, formulare pentru raportări etc.);

2. documente financiar-contabile;

3. dosarul cabinetului;

4. pliante informaţionale şi educaţionale pentru pacienţi.

E. Resursele financiare de care beneficiază cabinetul medical sunt reprezentate de:

1. Plata efectuată lunar de către casa de asigurări de sănătate pe baza contractului încheiat anual

În acest sens, contractul cadru semnat anual de către medicul de familie cu casa de asigurări de
sănătate stabileşte modalitatea de calcul a venitului cabinetului care se face în funcţie de lista de
capitaţie (numărul de pacienţi înscrişi), serviciile medicale acordate pacienţilor decontate de către
casa de asigurări şi valoarea punctului stabilită în cadrul aceluiaşi contract.

Pe lista de capitaţie a unui medic de familie trebuie să fie înscrişi minimum 1.000 de pacienţi, ideal
1.800, şi maximum 2.200 de pacienţi, cifră peste care venitul cabinetului se calculează conform unei
formule stabilite. Lista de capitaţie trebuie să conţină datele de identitate ale pacienţilor, starea de
asigurat, data intrării sau ieşirii de pe lista medicului de familie. Ea va fi actualizată lunar în funcţie de
mişcarea lunară a pacienţilor în sensul intrării sau plecării de pe lista medicului respectiv ori al
decesului pacienţilor înscrişi.

Modalitatea de plată a medicului de familie conform Contractului Cadru ART. 1 (1): Modalităţile de
plată în asistenţa medicală primară sunt: plata „per capita“ prin tarif pe persoană asigurată, conform
listei proprii de persoane beneficiare ale pachetelor de servicii şi plata prin tarif pe serviciu medical –

consultaţie, pentru unele servicii medicale prevăzute în Anexa 1 la ordin, precum şi pentru serviciile
medicale acordate pacienţilor din statele membre ale Uniunii Europene/Spaţiului Economic
European, titulari ai cardului european de asigurări sociale de sănătate, în perioada de valabilitate a
cardului, respectiv beneficiari ai formularelor europene emise în baza Regulamentului CEE nr.
1408/1971 referitor la aplicarea regimurilor de securitate socială a salariaţilor, lucrătorilor
independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interio- rul comunităţii, precum şi
din alte state cu care România a încheiat acorduri, înţelegeri, convenţii sau protocoale internaţionale
cu prevederi în domeniul sănătăţii.

2. Plata directă efectuată de pacienţi pentru acele servicii care nu sunt decontate în sistemul
asigurărilor de sănătate şi pentru care medicul eliberează chitanţă fiscală

3. Donaţii şi sponsorizări

4. Activităţi de consiliere medicală

5. Activităţi de învăţământ şi cercetare realizate direct sau prin contracte cu instituţiile de

învăţământ şi de cercetare de stat sau private.

Veniturile realizate din activitatea cabinetului medical seimpozitează potrivit dispoziţiilor legale
privind impunerea veniturilor realizate din activitatea desfăşurată pe bază de liberă iniţiativă.

Cheltuielile efectuate pentru perfecţionare continuă, investiţiile, dotările şi alte utilităţi necesare
înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale se scad din veniturile realizate.
3. Evidenţe primare

Evidenţe de bază:

1. Fişa de consultaţie pentru copii sau adulţi (inclusiv cu formularele pentru examenele de bilanţ)
cuprinde: date privind unitatea medicală, numărul fişei medicale, date civile de identificare a
pacientului (nume, prenume, vârsta, sexul, data naşterii, situaţia civilă, adresa, telefonul, CNP,
ocupaţia/profesia şi locul de muncă, categoria de asigurat, drepturi speciale, antecedentele heredo-
colaterale, antecedentele personale fiziologice, antecedentele personale patologice, condiţii de viaţă
şi muncă, alergii declarate, vaccinări, consultaţii – completare după modelul SOAP – date subiective
– date obiective – diagnostic-plan terapeutic şi de evaluare.

2. Registrul de consultaţie (se notează zilnic toate consultaţiile efectuate la cabinet sau domiciliul
pacienţilor): număr de ordine, data, locul şi ora consultului, nume şi prenume pacient, CNP, vârsta,
sexul, adresa, numărul fişei medicale, diagnosticul, bilete de trimitere, tratamente medicale,
recomandări, semnătura pacientului, semnătura medicului.

3. Registrul de tratamente (notarea tuturor tratamentelor injectabile efectuate la cabinet sau

domiciliu, curative sau preventive).

4. Registrul de imunizări (se vor nota numele persoanelor vaccinate conform programului naţional
de imunizări pe ani şi luni calendaristice).

5. Registrul de gravide (notarea tuturor gravidelor luate în evidenţă, a consultaţiilor prenatale şi a

celor postnatale): anamneza, antecedente personale fiziologice şi patologice, antecedente heredo-
colaterale, data luării în evidenţă, datele de identificare a gravidei, vârsta sarcinii la luarea în
evidenţă, datele consultaţiilor prenatale pe luni de sarcină, date fiziologice precum greutatea, talia,
pelvimetrie, înălţime fund uterin, data ultimei menstruaţii, data perceperii primelor mişcări active
fetale, data probabilă a naşterii, patologie caracteristică sarcinii, evoluţia greutăţii, a tensiunii
arteriale, rezultatele examenului de urină, grupul sanguin/Rh, rezultatul VDRL şi HIV, vitaminizări,
date privind nou-născutul, data scoaterii din evidenţă, data acordării concediului medical prenatal şi
postnatal, datele efectuării controlului lăuzelor şi felul lăuziei.

6. Registrul de evidenţe speciale pentru adulţi şi copii (notarea cazurilor de boli cronice).

7. Tabele de catagrafie: se folosesc pentru înregistrarea pacienţilor care vor beneficia de anumite
servicii medicale (vaccinări, examene de bilanţ, dispensarizarea bolilor cronice, examene de
screening).

Evidenţe auxiliare

1. certificat medical prenupţial;

2. certificat medical constatator al naşterii (completat de MF numai în situaţia în care naşterea a

avut loc la domiciliu şi medicul MF a asistat naştere, de obicei în zone rurale izolate);

3. certificat medical constator al decesului (se eliberează de către MF în situaţia decesului pacienţilor
cunoscuţi, înscrişi pe lista proprie, după 24 de ore de la deces şi după constatarea decesului;

4. caiet pentru înregistrarea solicitărilor medicului la domiciliul pacienţilor: data, ora apelului,
numele solicitantului, problema de sănătate, data şi ora programării vizitei medicului;
5. registrul de teren: consultaţiile efectuate la domiciliul pacienţilor (curative, profilactice, active sau
pasive);

6. caiet pentru numerotarea fişelor de consultaţie;

7. dosar cu activitatea personalului (fişa postului);

8. carnet cu certificate de concediu medical;

9. registru de informări epidemiologice.

Alte documente sunt reprezentate de:

1. reţetar (formulare speciale în regim compensat şi gratuit, reţete cu timbru sec – psihotrope şi
stupefiante, reţete simple);

2. bilete de trimitere pentru investigaţii paraclinice;

3. bilete de trimitere pentru consult de specialitate/internare;

4. avize epidemiologice/dovezi de vaccinare;

5. adeverinţe medicale;

6. carnete de sănătate (adulţi şi copii): diagnostice şi tratamente;

7. carnete de vaccinări: datele când s-au efectuat vaccinările obligatorii şi suplimentare;

8. opis 0-1 an (evidenţa nou-născuţilor şi sugarilor);

9. registru cu evidenţa consultaţiilor;

10. registru cu evidenţa consumului medicamentelor din trusa de urgenţă;

11. registru cu evidenţa medicamentelor cu timbru sec;

12. caiet de note telefonice;

13. caiet cu evidenţa deplasărilor în teren (cadre medii);

14. caiet de sugestii;

15. dosar cu corespondenţa purtată;

16. registru de investigaţii paraclinice efectuate la cabinet (de exemplu: testări glicemie, colesterol,
trigliceride, EKG etc.);

17. fişe anchetă epidemiologică a cazului/focarului de boală transmisibilă.

4. Relaţia cu Casa de Asigurări de Sănătate

Documente necesare medicului de familie pentru a încheia un contract de furnizare a serviciilor

medicale cu casele de asigurări de sănătate sunt următoarele:

1. lista de pacienţi ce trebuie să conţină cel puţin 1.000 de persoane, validată de către casa de
asigurări de sănătate;
2. certificatul de liberă practică pentru medicul de familie (eliberat de Colegiul Medicilor şi vizat
anual);

3. certificatul de înregistrare a cabinetului medical (eliberat de către Autoritatea de Sănătate

Publică);

4. diploma de medic şi adeverinţa din care să reiasă gradul profesional (medic specialist, medic
primar);

5. autorizaţia sanitară de funcţionare a cabinetului medical (eliberată de către Autoritatea de

Sănătate Publică şi revizuită anual);

6. dovada deţinerii de spaţiu (contract comodat, contract de închiriere sau de cumpărare);

7. certificatul de înregistrare fiscală (eliberat de către autoritatea fiscală judeţeană, fiecare medic
având un cod unic de înregistrare fiscală);

8. dovada deschiderii contului la o bancă şi codul IBAN;

9. poliţa de malpraxis pentru medicul titular şi personalul medico-sanitar angajat;

10. contractele individuale de muncă ale angajaţilor înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă
(pentru medici şi asistente);

11. autorizaţia de liberă practică pentru asistente Serviciile medicale stabilite prin contractul-cadru.

5. Relaţiile cu ceilalţi specialişti

Codul deontologic – capitolul V cuprinde regulile de colaborare între medici, reguli reglementate şi
de către casa de asigurări ce vizează, pe baza biletului de trimitere de la medicul de familie,
decontarea consultaţiilor acordate de către medicii specialişti, în urma cărora medicii specialişti
întocmesc o scrisoare medicală ce cuprinde investigaţiile, diagnosticul, tratamentul şi recomandările
pentru fiecare pacient.

6. Raportarea lunară

1. Raportarea activităţii curente (centralizatorul de activitate medicală pentru servicii medicale):

lunar/trimestrial; total consultaţii, consultaţii pe grupe de vârstă, consultaţii la cabinet/domiciliu,
număr tratamente efectuate, număr gravide luate în evidenţă şi aflate în evidenţă, număr de
vaccinări.

2. Cabinetele medicale sunt obligate să efectueze şi activităţi epidemiologice prevăzute în

contractul-cadru şi să transmită situaţiile stabilite prin norme ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei
privind starea de sănătate şi demografică a populaţiei.

3. Astfel se raportează trimestrial toate noile cazuri de îmbolnăvire, pe grupe de vârstă, conform
centralizatorului morbidităţii din dispensarul medical.

4. Raportarea vaccinărilor efectuate: număr vaccinări efectuate (DTP, VPI, AHB, ROR, dT, VTA), stoc
vaccinuri (DTP, dT, AHB), necesar de vaccinuri şi seringi pentru luna următoare.
5. Raportări epidemiologice (morbiditate, mortalitate, incidenţă, prevalenţă, tabel bolnavi cronici –
noi cazuri luate în evidenţă); se raportează trimestrial.

6. Raportarea bolilor diareice acute în sezonul cald: se raportează telefonic, săptămânal.

7. Raportarea bolilor respiratorii acute în sezonul rece (gripe, IACRS, pneumonii/bronhopneumonii):

se raportează pe grupe de vârstă telefonic, săptămânal.

8. Raportarea examenelor de bilanţ 0-18 luni, 2-18 ani, peste 18 ani: lunar.

9. Raportarea gravidelor şi lăuzelor: lunar.

10. Raportarea persoanelor imunizate: lunar.

11. Raportarea altor servicii: epicriza de etapă pentru pacienţi cu anumite boli cronice.

12. Raportarea cazurilor de TBC, după confirmarea de către medicul specialist.

13. Punctajul serviciilor medicale, punctaj pe baza căruia este calculat venitul cabinetului în funcţie
de valoarea punctului ce se negociază anual, se raportează la casa de asigurări de sănătate.

14. Mişcarea lunară a pacienţilor (intrări, ieşiri): lunar.

15. Situaţia reţetelor.

16. Situaţia consultaţiilor efectuate de MF în cazurile de boli acute, intercurente şi cronice.

17. Situaţia trimiterilor către asistenţa secundară/terţiară, număr bilete trimitere în ambulatoriu, nr.
trimiteri investigaţii paraclinice, nr. bilete internare, număr scrisori medicale primite din
ambulatoriul de specialitate/spital.

18. Raportarea evenimentelor deosebite (îmbolnăviri în masă, accidente colective, catastrofe

naturale etc.): imediat, telefonic la DSP.