FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA

“Sectorul sanatatii” este reprezentat de o gama larga de personal care acorda

servicii de ingrijiri de sanatate.

1. SERVICIILE PRIMARE DE SANATATE

Sunt furnizate de medici generalisti, medici de familie, furnizori pentru ingrijiri

la domiciliu etc.
2 SERVICIILE AMBULATORII DE SPECIALITATE

Acestea sunt furnizate de reteaua de servicii ambulatorii din spitale, centre de

sanatate, centre de diagnostic si tratament, cabinate specializate.
Seviciile ambulatorii private pot fi acreditate pentru toate specialitatile, inclusiv
pentru servicii ambulatorii de chirurgie.

3 SERVICIILE MEDICALE SPITALICESTI

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate

juridica, proprietate publica sau privata, care asigura servicii medicale. Serviciile
medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare, de ingrijire, in
caz de graviditate, maternitate si ingrijirea nou-nascutilor.
In Romania exista mai multe categorii de spitale clasificate dupa anumite
caracteristici:
1. In functie de teritoriu spitalele se clasifica in:
- judetene;
- municipale si orasenesti;
- comunale.
2. In functie de specificul patologic spitalele se clasifica in:
- generale;
- de urgenta;
- de specialitate;
- pentru bolnavii cu afectiuni cronice.
3. In functie de regimul juridic al proprietatii spitalele pot fi:
 - publice;
- private;
-mixte.
4. In functie de modul de finantare spitalele pot fi:
- spitale cu finantare din fonduri publice;
- spitale cu finantare din fonduri private;
- spitale cu finantare mixta.
5. Din punct de vedere al invatamantului si cercetarii stiintifice medicale,
spitalele se clasifica in:
- spitale clinice;
- spitale universitare.
 Spitalul judetean este spitalul general care asigura asitenta medicala a
judetului.
 Spitalele municipal si orasenesc sunt spitale care au in componenta cel
putin specialitatile de baza (medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie,
chirurgie) si sunt organizate la nivelul municipiilor sau oraselor unui judet.
 Spitalul comunal este unitatea sanitara cu paturi care asigura asistenta
medicala de specialitate pentru populatia din mai multe localitati rurale apropiate,
avand sectii de medicina interna, pediatrie, obstretica-ginecologie.
 Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei
din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-
ginecologie si chirurgie.
 Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o
singura specialitate.
 Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand
amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta
functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati poate
avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport medicalizat.
 Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata
de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.
 Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor
administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.
  Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de
drept privat.
 Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici
in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si
cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.
 Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica
universitara are in structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt
sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.

Structura organizatorica a spitaluluI cuprinde dupa caz: sectii,

departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente,
servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, servicii de asistenta
prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri
aprobate de Ministerul Sanatatii si Familiei. Spitalele pot avea in componenta lor
structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate. Serviciile medicale furnizate
de ambulatoriu de spital cuprind: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului,
tratament medical si/sau chirurgical, ingrijiri, recuperare, medicamente si materiale
sanitare, proteze.
Formele de spitalizare sunt: spitalizarea continua, spitalizarea de zi si de o zi.
Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa caz
a Colegiului Mediciilor din Romania, Colegiului Farmacistiilor din Romania sau a
Ordinului Asistentiilor Medical si Moaselor din Romania.
Organele de conducere ale spitalelor publice sunt: consiliul de
administratie, comitetul director, directorul general.
Comitetul director si directorul general reprezinta conducerea executiva a
spitalelor publice. Directorul general este numit de catre consiliul de administratie
prin concurs.
Din comitetul director fac parte: directorul general adjunct medical, directorul
economic, contabilul sef si directorul de ingrijiri. Membrii comitetului director sunt
numiti de catre consiliul de administratie in urma concursurilor sustinute pentru o
perioada de patru ani.
 In cadrul spitalului se organizeaza consiliul medical format din medici sefi de
sectie, sefi de compartimente, laboratoare sau compartimente.
Atributiile comitetului director din spitalele publice sunt:
- elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalului;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului in concordanta cu nevoiele de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se
realizeze;
- raspunde la modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin
contracte si dispune masuri de imbunatatire a activitatii spitalului;
- conduce operativ intreaga activitate a spitalului.
Consiliul de administratie este constituit din 7-9 membri in functie de
marimea spitalului si complexitatea serviciilor medicale acordate. Presedintele
consiliului de administratie este ales din randul membrilor sai cu majoritate simpla din
numarul total.
Membri consiliului de administratie sunt:
- un reprezentant al Ministerului Sanatatii si Familiei sau al Directiei
de Sanatate Publica, dupa caz;
- doi reprezentanti numiti de Consiliul Judetean si Local;
- un reprezentant al Finantelor Publice Locale;
- un reprezentant al Colegilor Mediciilor din Romania;
- un reprezentant al Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania;
- directorul general al spitalului;
- doi reprezentanti ai Senatului universitar pentru spitalele clinice si
universitare.
La sedintele consiliului de administratie participa, fara drept de vot, cate un
reprezentant al organizatiilor sindicale si patronale. Consiliul de administratie este
condus de catre presedintele consiliului.
Atributiile principale ale consiliului de administratie sunt:
- aproba bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului;
- organizeaza concurs pentru ocuparea functiilor de director general,
director general adjunct medical si celorlalte functii de director.
 Presedintele consiliului de administratie numeste in functie
persoanele care au promovat concursul;
- analizeaza si recomanda masuri pentru dezvoltarea activitatii
spitalului, in concordanta cu nevoile de servicii medicale ale
populatiei;
- analizeaza si propune lista investitiilor care urmeaza sa se realizeze
intr-un exercitiu financiar;
- analizeaza modul de indeplinire a obligatiilor asumate prin contracte
si activitatea directorului general si a comitetului director, dispunand
masuri de imbunatatire a activitatii;
- negociaza si incheie prin presedinte si directorul general contracte
de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurari de sanatate.
Consiliul de administratie se intruneste lunar sau ori de cate ori este nevoie,
la solicitarea majoritatii membrilor sai, a presedintelui sau a directorului general si ia
decizii cu majoritate simpla din numarul total al membrilor. Membri Consiliului de a
Administratie primesc o indemnizatie de sedinta in proportie de 20% din salariul
Directorului General.
Pentru spitalele clinice, universitare si institutele clinice candidatii la functia de
director general trebuie sa fie obligatoriu cadre didactice universitare. Directorul
general trebuie sa aiba competenta, management sanitar si sa incheie contract de
administrare pe un mandat de patru ani, cu consiliul de administratie pe baza
criteriilor stabilite de catre Ministatul Sanatatii si Familiei cu posibilitatea reinnoirii
acestuia.
Directorul general este ordonator de credite si reprezinta spitalul in relatiile cu
tertii, conduce activitatea comitetului director fiind presedintele acestuia.
In spitalele clinice si universitare, institutele clinice si spitale judetene,
comitetul director este constituit din: director general, director general adjunct
medical, director economic, director de ingrijiri de profesie asistent medical, contabil
sef pentru spitalele cu peste 500 de paturi. Comitetul director este numit de consiliul
de administratie in baza concursurilor sustinute. Comitetul director conduce intreaga
activitate a spitalului intre sedintele consiliului de administratie.
Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt
conduse de catre un sef de departament, un sef de sectie, sef de laborator sau sef
de serviciu. Aceste functii se ocupa din concurs organizat in conditiile legii. In
spitalele publice, functiile de sefi de departament, sef de compartiment, sef de
laborator sau farmacist sef vor putea fi ocupate numai de medici, farmacisti, biologi,
chimisti si biochimisti cu o vechime de minim 5 ani in specialitatea respectiva.
Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, prelucreze si sa transmita
informatiile legate de activitatea sa si sa raporteze catre Directia de Sanatate Publica
Teritoriala si constituie baza de date la nivel national pentru decizii majore de politica
sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei
Mondiale a Sanatatii (OMS).
Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile
medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.
Documentatia primara va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document
scris si/sau electronic constituind arhiva spitalului.

FINANTAREA SPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor
prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume
obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba
si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii
medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a
veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de
administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia
contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate
private.
Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de
asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
- de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;
- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;
- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele
locale;
- de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea
sanitara proprie.

De la bugetul de stat se asigura:

 - desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de
sanatate;
- dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta;
- investitii legate de construirea de noi spitale si pentru finalizarea
celor aflate in executie;
- expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav
afectate de seisme si alte cazuri de forta majora;
- activitati specifice unitatilor cu retea sanitara proprie.
Bugetele locale asigura finantarea unor cheltuieli pentru finalizarea
constructiilor noi si realizarea unor lucrari de reparatii curente si capitale, precum si
pentru dotarea spitalelor cu aparatura medicala.
Spitalele publice pot realiza venituri proprii suplimentare din:
- donatii si sponsorizari;
- asocieri investitionale in domenii medicale sau de cercetare
medicala si farmaceutica;
- inchirierea temporara a unor spatii medicale, dotari cu echipamente
sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;
- contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele
de asigurari private sau agenti economici;
- editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;
- servicii medicale, hoteliere sau de alta natura furnizate la cererea
pacientilor sau angajatilor;
- servicii de asistenta medicala la domiciliu furnizate la cererea
pacientilor.
Fondul de dezvoltare al spitalului se constituie din urmatoarele surse:
- amortizarea calculata lunar si cuprinsa in cheltuielile spitalului;
- sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile;
- sponsorizarile cu destinatia “dezvoltare”;
- 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la
finele exercitiului financiar.
Fondul de dezvoltare este utilizat pentru procurarea echipamentelor si
aparaturii medicale si de laborator necesare desfasurarii activitatii spitalului.
 FINANTAREA SECTORULUI SANATATII

Finantarea sectorului sanatatii este un factor esential pentru organizarea si

functionarea oricarui sistem de ingrijire de sanatate. Politica ingrijirilor de sanatate
este strans legata de mijloacele de finantare a serviciilor de sanatate.
Spitalele trebuie sa-si evidentieze pachetul de servicii de sanatate pe care le
pot furniza. Aceste pachete de servicii pot cuprinde:
- servicii medicale ambulatorii;
- servicii medicale in regim de internare;
- servicii medicale de urgenta;
- asitenta medicala prenatala, intranatala si postnatala;
- servicii medicale de recuperare;
- servicii de asistenta stomatologica;
- ingrijiri la domiciliu;
- medicamente, materiale sanitare, proteze.
Spitalele pot percepe plati directe de la pacienti pentru anumite servicii.
Sursele de finantare pentru costuri sunt:
- casele de asigurari de sanatate;
- persoane fizice si juridice;
- administratia locala;
- Ministerul Sanatatii si Familiei;
- bancile.