Asistență

Medicală Spitalicească

Fedohleb Alina,
Dr. șt. med., Conf. univ.
 Spitalul este unitatea sanitara cu paturi de utilitate publica, ca
personalitatea juridica, publica sau privata, cu spațiu patrimonial sau ne
patrimonial, ce asigura servicii medicale de specialitate, servind centru
de instruire a personalului medical.

Asistența medicala spitaliceasca acorda servicii specializate în cazul

unor maladii grave, care necesita abordarea complexa privind
diagnosticul, tratamentul cu utilizarea metodelor complicate de
examinare, de intervenții chirurgicale, de supraveghere medicala
permanenta, etc.
2
 Asistenta medicala spitaliceasca se realizează în cadrul
spitalelor autorizate și/sau acreditate potrivit legii in
condițiile în care tratamentul de Ambulator sau la domiciliu
al bolnavilor nu este eficace sau dacă spitalizarea se impune
stabilirii diagnosticului, maladiei suportate.
Serviciile medicale spitalicești prestate sunt repartizate
conform profilului de desfășurare a activității:
a) de profil terapeutic
b) de profil chirurgical
c) alte servicii

3
Serviciile medicale spitalicești prestează:
a) consultații
b) investigații
c) stabilirea diagnosticului
d) tratamentul medical chirurgical si/sau
recuperator
e) îngrijirea, repartizarea de medicamente si
materiale sanitare, cazare și alimentație
curativa.

4
Asistenta medicala spitaliceasca se asigura pentru cazurile acute și acutizarea maladiilor cronice.
Criteriile care stau la baza internării în spital sunt următoarele:

1) cazurile acute:
1.1. urgențe medico-chirurgicale sau orice alte situații in care este pusa în pericol viața pacientului sau au acest
potențial;
1.2. diagnosticul nu poate fi stabilit în ambulatoriu, deoarece cazul necesita investigații ce nu pot fie efectuate în
regim Ambulator sau pentru ca pacientul este nedeplasabil: tratamentul nu poate fi aplicat în condițiile asistenței
medicale ambulatorii, deoarece se face sub supravegherea medicala continua, pacientul este nedeplasabil sau
necesita izolare

2) cazurile de acutizare a maladiilor cronice:

2.1. cazurile care necesita tratament medical si/sau chirurgical sub supravegherea medicala;
2.2. serviciile medicale de îngrijiri paliative;
2.3. transplant de organe si țesuturi în condițiile stabilite prin norme

3) alte situații bine justificate de către medicul, care solicită internarea bolnavului de către
șeful de secție.
5
Spitalele sunt implicate în acordarea asistentei medicale de
urgenta sub trei aspecte:
a) asistenta pacientului cu urgente medico-chirurgicale la
nivel de Departamente Medicina Urgenta (secții de
internare) cu îndreptarea ultegrioara la etapa de
ambulatoriu;
b) acordarea asistentei specializate (inclusiv de urgenta) la
nivel de secții specializate fără spitalizarea pacientului;
c) asistența pacienților cu urgențe medico-chirurgicale ce
necesită terapie intensiva, tratament chirurgical si de
reabilitare în serviciile specializate intra spitalicești.
6
 Spitalele se clasifica după anumite criterii (1)

în funcție de teritoriu: în funcție de specificul patologiei:

• spitale generale
- spitale republicane
• spitale de urgenta
- spitale municipale și
• spitale de specializate
orășenești
• spitale pentru bolnavi cu afecțiuni
- spitale raionale cronice

7
 Spitalele se clasifica după anumite criterii (2)
în funcție de modul de
înființare și (proprietatea):
• spitale publice, organizate ca
instituții publice
• spitale private, organizate ca
persoane juridice cu drept
privat
• spitale cu capital mixte
în funcție de modul de finanțare:
• spitale cu finanțare din fonduri
publice
• spitale cu finanțare din fonduri
private
• spitale cu finanțare mixta
8
 Spitalele se clasifica după anumite criterii (3)
în funcție de predestinație:
• spitale clinice
• spitale universitare
în funcție de competente profesionale:
• spitale de categoria I - au competenta
profesionala maxima: spitale clinice, spitale
universitare, institute naționale
• spitale de categoria a II-a - au competenta
profesionala superioară: spitalele
republicane si de interes inter-zonal
• spitale de categoria a III-a - au competenta
profesionala extinsa: spitale municipale si
orășenești
• spitale de categoria a IV-a - an competenta
profesionala de baza: spitalele zonale
locale, raionale.
9
Tipuri de spitalizare standardizate:
• discontinua:
- spitalizarea de o zi - se asigura asistența medicala curativa și de
recuperare, efectuarea examinărilor, investigațiilor și actelor
terapeutice în 12 ore;
- spitalizarea săptămânala - forma de internare cu timp redus,
investigațiile, examinările și procedeele terapeutice efectuând-se
în aceasta perioada de timp
• continua:
• totală, care asigura asistenta medicala curativa si de
recuperare neîntrerupta
• parțiala - aceasta forma se folosește când starea pacientului
îi permite sa doarmă la domiciliu.
10
Tipuri de spitalizare specifice Republicii Moldova:
• integrală
• programată
• parțială
• de scurta durată
• de urgentă
• de lunga durată

11
Managementul intern al spitalului dispune de următoarele
mijloace:
• sisteme de îmbunătățire globala a managementului operațional
• sisteme și mijloace de optimizare a procedurii administrative și
financiare
• sisteme și mijloace pentru îmbunătățirea utilizării resurselor interne
ale spitalului
• sisteme și mijloace de îmbunătățire a proceselor de îngrijire clinica
• sisteme si mijloace de îmbunătățire a managementului relațiilor cu
pacientul

12
In vederea funcționarii în baza principiilor calității serviciilor, spitalul
trebuie sa aibă următoarele caracteristici:
1. sa fie orientat către beneficiari
2. sa considere calitatea o prioritate absoluta
3. sa existe o implicare activa a conducerii
4. sa aibă drept scop satisfacția beneficiarului intern si extern
5. sa-si bazeze activitățile pe date concrete
6. sa aibă capacitate de interveni rapid la cerințele
7. sa orienteze acțiunile către ceea ce este esențial si nu are ceea ce este
nesemnificativ
8. sa stabilească standarde de control
9. sa respecte si să aplice fiecărui angajat sentimentul ca el este și propriul sau
supervizor
10. sa respecte valoarea umana a angajaților săi.
13
Indicatorii de control privind calitatea procesului curativ se bazează pe:
• durata medie de spitalizare a pacientului
• letalitatea
• letalitatea în primele 24 de ore de la spitalizare
• activitatea chirurgicala
• structura operațiilor efectuate
• frecvențele complicațiilor în timpul operațiilor
• frecventa utilizării diferitor tipuri de anestezie
• letalitatea postoperatorie
• structura bolnavilor externați
• divergenta diagnosticului clinic și morfopatologic, infecțiile nozocomiale

14
Instituțiile medico-sanitare spitalicești sunt contractate conform volumelor stabilite de Ministerul
Sănătății şi CNAM în funcție de necesitățile populației și sursele financiare disponibile în acest
scop.
Metodele de plată pentru asistența medicală spitalicească sunt:
1) plata pe „caz tratat” în cadrul sistemului DRG (Case-Mix) - pentru cazurile tratate acute și în
chirurgia de zi;
2) plata pe „caz tratat” - pentru cazurile tratate cronice (geriatrie şi reabilitare), transplantul de
rinichi, ficat, cornee și scleră;
3) plata pe „zi-pat” pentru:
- asistența medicală pe profilul „ftiziatrie”;
- îngrijirile medicale paliative prestate în condiții de spital/ hospice.
4) plata pe „buget global” pentru:
- volumul de asistență spitalicească prestat pacienților asigurați în secția de internare care ulterior nu au fost
spitalizați;
- serviciile prestate în departamentele de medicină urgentă, unitățile de primire urgentă specializată şi
unităţile primire urgentă din cadrul instituţiilor medicale spitaliceşti;
- serviciile dializă;
- asistența medicală pe profilurile psihiatrie şi necrologie, inclusiv prestate în cadrul spitalelor raionale,
precum şi pentru tratamentul prin constrângere (după precizarea diagnosticului), narcologie şi psihiatrie
concomitent cu ftiziatrie;
- serviciul „Aviasan”;
- medicamente cu destinație specială.
15
5) plata „retrospectivă per serviciu în limitele bugetului contractat” pentru:
- cheltuielile de transport public de la/la domiciliu în vederea efectuării dializei;
- consumabile costisitoare în cadrul programelor speciale stabilite prin ordinul comun al
Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

Unitatea de măsură a activității spitalicești de scurtă durată este Cazul Tratat.

Cazurile tratate pot fi acute, cronice și cazuri de chirurgie de zi.
Cazurile tratate acute urmează a fi prestate în cadrul programelor de activitate
spitalicească prevăzute de contract, stabilite prin Ordinul comun al Ministerului
Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină.

16
 Indicii de activitate a staționarului
• Durata medie de utilizare a patului in an este egal cu: numarul de zile-pat spitalizate de bolnavi in an raportat
la numărul mediu de paturi anuale
• Rotalia- pal este egala cu: numarul de bolnavi internați raportat la numărul de paturi mediu anual
Durata medie de spitalizare a bolnavului la pat este egala cu:
• numărul de zile-pat raportat la numarul de bolnavi externati si decedati
• Letalitatea spitaliceascu este egala cu:
• numarul de bolnavi decedafi în stationar x 100 raportat lanumarul de bolnavi external si decedați
• Durata medie de inactivitate a patului este egala cu:
• 365 - numar mediu de zile-pat exploatat în an raportat larotatie-pat
• Durata medie de Iratare a bolnavilor externați este egala cu:
• numarul de zile-pat spitalizare raportat lanumarui de bolnavi externați
• Durata medie de tratare a bolnavilor externați dupa uncle maladii:
• numarul de zile-pat spitalizate cu maladia data raportat lanumărul de bolnavi externați cu maladia data
• Letalitatea spitaliceasca dupa unele maladii este egala cu:
• numarul de decedati cu maladia data x 100 la raportatnumarul de bolnavi cu maladia data externati +
decedati cu maladiadată

17