Agenția Națională

pentru Sănătate Publică

• STAŢIA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ REPUBLICANĂ
• CENTRUL REPUBLICAN DE IGIENĂ ȘI EPIDEMIOLOGIE
• CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE IGIENĂ ŞI
EPIDEMIOLOGIE
• CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE MEDICINĂ
PREVENTIVĂ
• CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
• AGENȚIA NAŢIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ
2
3
• Agenţia este autoritate administrativă subordonată
Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, cu
subdiviziuni teritoriale – centre de sănătate publică,
responsabilă de implementarea politicii statului în domeniile
de activitate ce îi sânt încredințate.
• Agenţia este persoană juridică de drept public, dispune de
ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de conturi
trezoreriale, de mijloace financiare şi materiale, precum şi de
alte atribute specifice autorităţilor publice, stabilite în
legislaţie. Sediul Agenţiei - mun. Chişinău, str. Gh. Asachi 67-A.

4
PA R L A M E N T U L L E G E n r. 1 0 d i n 0 3 . 0 2 . 2 0 0 9
privind Supravegherea de Stat a Sănătăţii Publice http://lex.justice.md/md/331169/

• sănătate publică – ansamblu de măsuri ştiinţifico-practice, legislative, organizatorice, administrative şi

de altă natură destinate să promoveze sănătatea, să prevină bolile şi să prelungească viaţa prin
eforturile şi alegerea informată ale societăţii, comunităţilor publice, celor private şi ale indivizilor
• servicii de sănătate publică – activităţi destinate să promoveze sănătatea, să prelungească viaţa şi să
prevină bolile în cadrul sectorului de sănătate, orientate către populaţie
• stare de urgenţă în sănătatea publică – ansamblu de măsuri cu caracter administrativ, economic,
medical, social şi de menţinere a ordinii publice care se instituie provizoriu în unele localităţi sau pe
întreg teritoriul ţării în caz de pericol sau declanşare a urgenţelor de sănătate publică în scopul
prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor acestora
• supravegherea de stat a sănătăţii publice – activităţi întreprinse în numele statului, orientate spre
colectarea continuă, analiza, interpretarea şi difuzarea datelor privind starea de sănătate a populaţiei şi
factorii care o determină, precum şi activităţile controlului de stat în sănătatea publică în baza cărora
sînt identificate priorităţile de sănătate publică şi instituite măsuri de sănătate publică
• urgenţă de sănătate publică – apariţia sau riscul iminent de răspîndire a unei boli sau a unui
eveniment de sănătate care determină probabilitatea înaltă a unui număr mare de decese şi/sau unui
număr mare de dizabilităţi în rîndul populaţiei afectate ori care determină expunerea largă la acţiunea
unui agent biologic, chimic sau fizic ce poate cauza în viitor riscuri semnificative pentru un număr
5
substanţial de persoane în mijlocul populaţiei afectate
• măsuri de sănătate publică – activităţi cu caracter administrativ, tehnico-
ingineresc, medico-sanitar, veterinar etc. orientate spre protecţia sănătăţii,
prevenirea bolilor şi promovarea sănătăţii
• normativ sanitar – indice calitativ şi/sau cantitativ minim sau maxim admisibil,
stabilit prin cercetări în urma evaluării riscurilor, care delimitează valorile
determinanţilor stării de sănătate din punctul de vedere al siguranţei şi securităţii
lor pentru sănătatea şi viaţa omului
• prescripţie sanitară – act emis în condiţiile legii de către autoritatea competentă
pentru supravegherea sănătăţii publice, prin care se stabilesc cerinţe de remediere
a încălcărilor legislaţiei sanitare şi/sau efectuare a măsurilor de sănătate publică
• prevenirea bolilor – activităţi aplicate prioritar la nivel de individ, orientate spre
preîntîmpinarea sau diminuarea probabilităţii apariţiei bolilor transmisibile sau
netransmisibile, a răspîndirii lor şi/sau spre prevenirea recidivelor şi complicaţiilor
• prevenţie primară – activităţi efectuate cu scopul creării unor circumstanţe care ar
putea reduce riscul apariţiei unei boli în rîndul populaţiei
6
• prevenţie secundară – activităţi orientate spre depistarea precoce a unor boli şi prevenirea
răspîndirii lor în comunitate
• promovarea sănătăţii – proces de difuzare a informaţiei, de instruire şi educare în scopul formării
unor cunoştinţe şi deprinderi individuale sănătoase, de consultare şi implicare a publicului, de creare
a parteneriatelor care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi controla şi îmbunătăţi
sănătatea din punct de vedere fizic, psihic şi social şi de a contribui la reducerea inechităţilor în
domeniul sănătăţii
• protecţia sănătăţii – ansamblu de activităţi orientate spre punerea în aplicare a actelor legislative şi
a altor acte normative în scopul garantării siguranţei şi protejării sănătăţii umane
• regulament sanitar – act normativ care stabileşte reguli şi norme cu caracter obligatoriu în
domeniul sănătăţii publice
• risc pentru sănătate – probabilitatea expunerii la un pericol cauzat de factori naturali, tehnogeni,
biologici şi sociali şi consecinţele acesteia, exprimate prin efect nociv asupra sănătăţii şi gravitatea
acestui efect
• sănătate individuală – stare de bine complet din punct de vedere fizic, mental şi social şi nu doar
absenţă a bolii sau a infirmităţii (dizabilităţii sau maladiei)
7
 de la
STAŢIA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ
REPUBLICANĂ

până la

AGENȚIA NAŢIONALĂ
PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ
8
 Etapele de reformare şi transformare a Instituţiei în perioada anilor 1948 – 2014.
(spicuiri istoriografice)

STAŢIA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ REPUBLICANĂ (SSER)

Staţia Sanitaro-Epidemiologică Republicană a fost instituită la 4 decembrie 1948, prin
ordinul nr. 1278 al Narkomatului Sănătăţii al RSSM, pe baza Staţiei Sanitaro-Epidemiologice
interraionale Chișinău. În componenţa sa au fost trecute sectorul gospodăresc, secţia
sanitaro-epidemiologică, laboratorul sanitar-bacteriologic, punctul Pasteur, secţia de
deratizare şi Detaşamentul antitularemic cu toţi cei 34 colaboratori din cadrul fostei SSE
interraionale Chişinău, ceea ce la început a şi constituit nucleul instituţiei nou fondate şi în
continuare reformate.

În anii postbelici activitatea Instituţiei a vizat lichidarea consecinţelor sanitare şi

epidemiologice ale războiului prin asigurarea eşalonată a soluţionării problemelor majore
de sănătate publică. Activitatea purta în fond un caracter metodico-organizatoric,
implementând principiile medicinii preventive.

În ansamblu perioada anilor 1948-1965 s-a remarcat prin ameliorarea situaţiei

epidemiologice, reducerea substanţială a incidenţei bolilor infecţioase şi lichidarea unor
infecţii contagioase (malaria, tularemia, tifosul exantematic, febra tifoidă, scarlatina etc.).

9
 ❑ Etapele de reformare şi transformare în perioada anilor 1948 – 2014

Perioada anilor 1966-1994 s-a caracterizat prin consolidarea serviciului de laborator a

SSER, implementarea metodelor moderne de investigaţii bacteriologice, virusologice,
radiologice etc.; prin fundamentarea cercetărilor ştiinţifice în problemele estimării sănătăţii
populaţiei, stării sanitare a alimentării cu apă, habitatului uman, sistematizării, reconstrucţiei
şi amenajării oraşelor şi satelor etc. O atenţie deosebită s-a acordat factorilor biochimici: în
particular în anii 1960 -1970 a fost inițiat şi realizat studiul privind conținutul de iod în sol,
apa potabilă, produsele alimentare, utilizarea pesticidelor în agricultură etc., cauza
răspândirii extinse a guşei endemice, hepatitelor, s-au efectuat studii la conţinutul de nitraţi
şi izotopi radioactivi în mediul ambiant, impactul lor asupra organismului uman.
Au cunoscut dezvoltare cercetările în epidemiologie, microbiologie, virusologie,
imunoprofilaxie, care au pus baza conceptului imuno-genezei antraxului, tetanosului,
optimizarea supravegherii epidemiologice şi perfectarea diagnosticului de laborator la
difterie, rujeolă, hepatite, poliomielită şi alte infecţii de geneză bacteriană şi virală. În baza
cercetărilor ştiinţifice s-au elaborat şi implementat în practica medicală noi produse de
diagnostic şi tratament Antraxin, Tetanin.
10
 Manageri ai Sanepidului Republican

Grigori Groisman, Constantin Sedâkin, Serghei Juravkin,

primul medic şef SSER medic şef SSER medic şef SSER
(31.12.1948 – 07.09.1950) (08.09.1950–26.05.1951) (13.06.1951–20.08.1951)

11
 Manageri ai Sanepidului Republican

Tamara Bondarenco Elizaveta Miliutina Alexei Covaliov

medic şef SSER, medic şef SSER, medic şef SSER,
( 24.08.1951 – 10.01.1952) (11.01.1952 – 25.05.1955) (26.05.1955 – 01.12.1962)

12
 Manageri ai Sanepidului Republican

Nicolai Bulâciov Andrei Discalenko Boris Rusnac

medic şef SSER, medic şef SSER, medic şef SSER,
(03.12.1962 – 08.04.1964) (09.04.1964 – 15.07.1964) (15.07.1964 – 18.04.1969)

13
 Manageri ai Sanepidului Republican

Vitalie Bodiu Mihail Magdei

medic şef SSER, medic şef SSER,
(20.06.1969–31.12.1982) (14.01.1983 – 27.04.1994)

14
 CENTRUL REPUBLICAN DE IGIENĂ ȘI EPIDEMIOLOGIE (CRIE)

Fondat la 12 mai 1994 prin reformarea Stației Sanitaro-Epidemiologice

Republicane (ordinul nr. 82 al Ministerului Sănătăţii).

Victor Băbălău
medic şef CRIE, Noua formulă instituţională a oferit specialiştilor un spaţiu de manevră
(27.04.1994-21.09.1995) mai larg în profilaxia şi prevenirea maladiilor infecţioase. Accentele
principale erau puse pe identificarea şi investigarea factorilor de sănătate,
elaborarea şi realizarea unor strategii naţionale de prevenire a bolilor, de
combatere a epidemiilor şi intoxicaţiilor, educaţia pentru sănătate şi
promovarea modului sănătos de viaţă. Sarcina de bază a instituțiilor de
sănătate publică a devenit asigurarea şi garantarea securităţii sănătăţii
populaţiei prin implicarea cetăţenilor înşişi, a autorităţilor locale şi
segmentului asociativ. A început preluarea practicii statelor cu o democraţie
avansată şi adaptarea ei la condiţiile şi specificul dezvoltării umane din
Republica Moldova.

15
 CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE IGIENĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE (CNŞPIE)
fondat la 1 octombrie 1995 în baza Hotărârii Guvernului nr.529 din 28.07.95, prin reformarea
Centrului Republican de Igienă şi Epidemiologie

CNŞPIE a încorporat două secţii ale Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Medicina Preventivă şi Clinică (secţia
de igienă şi epidemiologie şi cea de producţie), Centrul Republican de Profilaxie şi Combatere a Maladiei
SIDA, Staţia Antipestică Republicană, Staţia Sanitaro-Epidemiologică a Aviaţiei Civile, Direcţia sanitaro-
epidemiologică a MS şi Centrul Republican de Sănătate (fosta Casă Republicană de Iluminare Sanitară).
În urma reformei respective, a fost instituită medicina de familie, s-a trecut la asigurarea medicală
obligatorie, au fost consolidate capacităţile Serviciului de urgenţă medical şi cele ale Serviciului de
Supraveghere Sanitaro-Epidemiologică de Stat. Noua denumire a Centrului reda sensul reformei, relevând
primatul ştiinţei în dezvoltarea şi consolidarea domeniilor sănătăţii publice, redat şi prin sintagma „ştiinţifico-
practic”.
Joncţiunea structurilor indicate a dat impulsuri noi în promovarea principiilor şi standardelor moderne de
sănătate, prin care a fost deschisă calea către diverse programe şi proiecte de sănătate, cu suport
internaţional. Instituţia a început să beneficieze de date ştiinţifice vitale pentru a-şi putea promova politicile
de sănătate, normele de igienă şi epidemiologie.

16
 Manageri

Mihail Magdei Valeriu Chicu

revine în 1995 la conducerea CNŞPIE director CNŞPIE,
(17.02.1997 – 09.06.1998)

17
 CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ (CNŞPMP)

Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă a fost instituit în baza HG RM nr. 517 din
27.05.1998 prin reformarea Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie.
Prioritar pentru CNŞPMP a fost menţinerea şi consolidarea sănătăţii populaţiei. Instituţia s-a
concentrat pe controlul, supravegherea şi monitorizarea respectării legislaţiei statului privind asigurarea
condiţiilor optime de realizare maximă a potenţialului de sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii
vieţi, contribuind prin activităţile sale la ameliorarea sănătăţii publice, prevenirea şi diminuarea
morbidităţii generale, inclusiv a celei infecţioase, parazitare şi profesionale, a influenţei nocive a
factorilor de mediu şi ocupaţionali, organizarea şi monitorizarea măsurilor profilactice etc.
La balanţa CNŞPMP au fost transferate 11 instituţii de medicină preventivă şi, în ansamblu, Instituţia
avea în componenţă 35 de subdiviziuni practice, ştiinţifico-practice şi ştiinţifice, inclusiv Centrul de
epidemiologie a bolilor extrem de periculoase şi combaterea bioterorismului; Centrul virusologic; Centrul
toxicologic; Centrul de radioprotecţie şi igiena radiaţiilor; Centrul promovarea sănătăţii şi educaţie
pentru sănătate; secţii şi laboratoare în domeniul igienei şi epidemiologiei, de monitoring socio-igienic,
epidemiologia bolilor intraspitaliceşti, serviciul audit intern etc.
CNŞPMP - bază clinică pentru USMF „Nicolae Testemiţanu” în pregătirea universitară şi
postuniversitară a specialiştilor.

18
 Manageri

Mihail Magdei Ana Volneanschi Ion Bahnarel Oleg Beneş

director CNŞPMP, director CNŞPMP, director CNŞPMP, director CNŞPMP,
(14.07.1998 – 05.07.2003) (17.07.2003 – 19.09.2003) (29.12.2003 – 17.07.2008) (17.07.2008 – 22.03.2010)
(20.09.2003 – 28.12.2003)

19
 CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ (CNSP)
A fost instituit prin ordinul MS RM nr. 369 din 03.06.2010 în baza HG RM nr.384 din 12.05.2010 (Monitor oficial din 21.05.10).

Promovarea reformelor în sistemul de sănătate publică din Republica Moldova în ultimele două decenii nu a contenit
niciodată. Procesul de tranziţie de la medicina socială planificată la cea asumată s-a dovedit a fi anevoios şi acoperit de
nebulozitate. Această „revoluţie latentă” în Sănătate s-a datorat, în mare măsură, instabilităţii din viaţa politică şi economică a
ţării, dar şi lipsei de voinţă politică pentru „experimentarea” unor reforme sistemice decisive.
Crearea în anul 2010 a Centrului Naţional de Sănătate Publică a fost „grăbită” de procesele întâmplate pe segmentul de
înţelegere reciprocă dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În ultimele două decenii Părţile au semnat o serie de
acorduri şi documente importante privind integrarea ţării în spaţiul de valori şi standarde europene. Dintre acestea am
evidenţia Planul comun de acţiuni UE-Republica Moldova (2005-2007).
Prin reorganizarea Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi formarea Centrului Naţional de
Sănătate Publică şi respectiv, a centrelor teritoriale de sănătate publică (CSP), a fost făcut un pas important în politica de
raliere a sistemului de sănătate din Republica Moldova la standardele europene în domeniu, însoţită de introducerea unor
noi formule de supraveghere epidemiologică, de promovare a sănătăţii, de prevenţie, profilaxie şi protecţie a ei, inclusiv cele
de combatere a viciilor şi deprinderilor dăunătoare de consum abuziv de alcool, tutun şi droguri. La capitolul combaterii
sedentarismului şi obezităţii s-a propus re-orientarea populaţiei spre un regim de alimentaţie şi comportament sănătos pentru
prevenirea unui şir de maladii netransmisibile cronice, precum cele cardiovasculare, cancerul, bolile digestive, traumatismele,
toxiinfecţiile alimentare etc.
CNSP este una dintre cele mai importante instituţii ale sistemului de sănătate din Republica Moldova, ei revenindu-i un
rol-cheie în realizarea obiectivelor ce stau în faţa Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice (SSSSP), este
multifuncţional şi întruneşte peste 60 de subdiviziuni, unde activează 380 de specialişti din diferite domenii.

20
 Direcţiile prioritare de activitate a CNSP impun conjugarea eforturilor specialiştilor şi a întreg colectivului la realizarea sarcinilor
planificate, inclusiv dotarea cu utilaj modern, crearea condiţiilor optime de muncă, fortificarea capacităţilor de pregătire ale sistemului de
sănătate pentru un răspuns prompt şi adecvat la eventualele dezastre şi urgenţe de sănătate publică, asigurarea consolidării colectivului
prin disciplină, perseverenţă, lucrul în echipă, concentrarea asupra priorităţilor şi orientarea spre asigurarea bunăstării sănătăţii populaţiei
în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.
1032 din 20 decembrie 2013.
Oportun: continuarea şi intensificarea lucrului de adaptare a legislaţiei sanitare a Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene (UE)
şi implementarea ei în practică; intensificarea măsurilor de control şi prevenire a bolilor netransmisibile; consolidarea măsurilor de
prevenire, pregătire şi răspuns la situaţiile de urgenţă în sănătatea publică, care pot fi provocate de factori de origine naturală, tehnologică
(tehnogenă) şi biologico-socială, care pot avea impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, cât şi de pericolele legate de situaţia socio-
politică din ţara vecină, Ucraina; implementarea programelor naţionale pe domeniul de sănătate publică prin asigurarea monitorizării şi
evaluării, coordonării pro-active, inclusiv prin intervenţii de rigoare la necesitate; continuarea şi aprofundarea cercetărilor ştiinţifice în
domeniul sănătăţii publice, axate pe fundamentarea ştiinţifico-practică a acţiunilor conform Strategiei Naţionale de Sănătate Publică. În
acest context sunt necesare perfecţionarea continuă a cadrului normativ-legal; finanţarea adecvată pentru realizarea deplină şi în tot
volumul a sarcinilor; dotarea cu echipament modern; angajarea specialiştilor tineri şi instruirea adecvată şi continuă a acestora, conform
priorităţilor Serviciului; optimizarea managementului CNSP şi SSSSP şi asigurarea cooperării eficiente cu organele administraţiei publice
centrale şi locale, societatea civilă, comunităţile, ONG-urile specializate şi, în ansamblu, cu populaţia
21
 Manageri

Ion Bahnarel Mihail Pîsla Iurie Pînzaru

director general CNSP, director general CNSP, director general CNSP,
(08.06.2010 – 29.01.2014) (30.01.2014 –08.09.2015 ) (18.04.2016–30.04.2018)

22
 Elena Palanciuc
director ANSP,
(februarie 2018– 10.10.2018)

23
24
25
26
27
28
29
30
 HOTĂRÂRE DE GUVERN

Nr. 1090 din 18.12.2017, cu privire la organizarea și

funcționarea Agenției Naționale pentru Sănătate Publică

31
 În urma constatării situației nesatisfăcătoare în domeniul controlului de stat asupra
activității de întreprinzător, Guvernul și-a propus revizuirea cadrului normativ în domeniu
în vederea atingerii unei eficiențe maxime a acestui instrument - controlul de stat, precum
și micșorarea constantă a presiunii asupra mediului de afaceri.
În vederea realizării acestor obiective, la 23 septembrie 2016, Parlamentul a adoptat
Legea nr. 230 pentru modificarea și completarea unor acte legislative.
Suplimentar, Legea nr. 230 din 23 septembrie 2016 a instituit și un nou sistem
instituțional de control, adică a revizuit totalitatea organelor cu drept de control de stat.
Un grup de instituții supus organizării este constituit din instituțiile din domeniul sănătății și
anume: Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, Centrul Național de Management
în Sănătate, Centrul Național de Sănătate Publică și centrele de sănătate publică teritoriale.
Se stabileşte efectivul-limită de personal al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică
în număr de 1665 de unități, din care 105 unități ale Direcției cercetare și inovare în
domeniul sănătății publice, pînă la finalizarea proiectelor științifice.
32
Agenția Naționale pentru Sănătate Publică
a fost creată prin fuziunea următoarelor instituții:

1) Consiliul Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate;

2) Centrul Național de Management în Sănătate;
2) Centrul Național de Sănătate Publică;
4) Centrul de sănătate publică, mun.Chisinău;
5) Centrul de sănătate publică, mun. Bălti;
6) Centrul de sănătate publică, r-nul Anenii Noi;
7) Centrul de sănătate publică, r-nul Basarabeasca;
8) Centrul de sănătate publică, r-nul Briceni;
9) Centrul de sănătate publică, r-nul Cahul;
10) Centrul de sănătate publică, r-nul Cantemir;
33
11) Centrul de sănătate publică, r-nul Călărași;
12) Centrul de sănătate publică, r-nul Căușeni;
13) Centrul de sănătate publică, r-nul Cimișlia;
14) Centrul de sănătate publică, r-nul Criuleni;
15) Centrul de sănătate publică, r-nul Dondușeni;
16) Centrul de sănătate publică, r-nul Drochia;
17) Centrul de sănătate publică, r-nul Edineț;
18) Centrul de sănătate publică, r-nul Fălești;
19) Centrul de sănătate publică, r-nul Florești;
20) Centrul de sănătate publică, r-nul Glodeni;
34
21) Centrul de sănătate publică, r-nul Hîncești;
22) Centrul de sănătate publică, r-nul Ialoveni;
23) Centrul de sănătate publică, r-nul Leova;
24) Centrul de sănătate publică, r-nul Nisporeni;
25) Centrul de sănătate publică, r-nul Ocnița;
26) Centrul de sănătate publică, r-nul Orhei;
27) Centrul de sănătate publică, r-nul Rezina;
28)Centrul de sănătate publică, r-nul Rîșcani;
29)Centrul de sănătate publică, r-nul Sîngerei;
30) Centrul de sănătate publică, r-nul Soroca;
35
3 1) Centrul de sănătate publică, r-nul Strășeni;
32) Centrul de sănătate publică, r-nul Șoldănești;
33) Centrul de sănătate publică, r-nul Ștefan Vodă;
34) Centrul de sănătate publică, r-nul Taraclia;
35) Centrul de sănătate publică, r-nul Telenești;
36) Centrul de sănătate publică, r-nul Ungheni;
37) Centrul de sănătate publică, r-nul Ceadîr-Lunga;
38) Centrul de sănătate publică, r-nul Comrat;
39) Centrul de sănătate publică, r-nul Vulcănești.

36
 MISIUNEA, DOMENIILE DE ACTIVITATE, FUNCŢIILE ŞI DREPTURILE AGENŢIEI

• Agenţia are misiunea de a asigura implementarea politicii statului în

domeniile de competenţă, în modul stabilit şi în limitele atribuite de cadrul
normativ.

• Agenţia realizează funcţiile în următoarele domenii:

1) supravegherea de stat, promovarea şi protecţia sănătăţii publice;
2) controlul de stat (inspecţia) în sănătate;
3) monitorizarea şi evaluarea stării de sănătate a populaţiei;
4) acreditarea activităţii instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice;
5) siguranţa ocupaţională.

37
Agenţia realizează următoarele funcţii:
1) în domeniul supravegherii de stat, promovării şi protecţiei sănătăţii publice – funcţiile stabilite în art.4
din Legea nr.10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice;
2) în domeniul controlului de stat în sănătate:
a) efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei sanitare, în conformitate cu prevederile Legii nr.131 din 8
iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
b) efectuarea controlului circulaţiei medicamentelor, produselor parafarmaceutice, al dispozitivelor medicale,
inclusiv al siguranţei radiologice şi nucleare a acestora, a controlului serviciilor prestate de instituţiile medicale şi al
activităţii farmaceutice, în conformitate cu Legea nr.1456-XII din 25 mai 1993 cu privire la activitatea farmaceutică şi
Legea nr.132 din 8 iunie 2012 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare şi radiologice;
c) efectuarea controlului asupra activităţii în domeniul transplantului, în conformitate cu art.6 din Legea nr.42-XVI
din 6 martie 2008 privind transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane;
d) efectuarea controlului de stat al circulaţiei legale a substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor,
precum şi controlul activităţii titularilor de autorizaţie/licenţă legate de circulaţia substanţelor stupefiante,
psihotrope şi a precursorilor, în conformitate cu art.71 din Legea nr.382-XIV din 6 mai 1999 cu privire la circulaţia
substanţelor stupefiante, psihotrope şi a precursorilor;
3) în domeniul siguranţei ocupaţionale – efectuarea controlului în domeniul sănătăţii ocupaţionale,
conform funcţiilor stabilite în art.7 alin.(2) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.186-XVI din 10 iulie
2008;
4) în domeniul monitorizării şi evaluării stării de sănătate a populaţiei:
a) efectuarea analizei, planificării şi integrării serviciilor şi resurselor în sănătate;
b) menţinerea şi gestionarea bazei naţionale de date statistice în sănătate;
5) în domeniul acreditării activităţii instituţiilor medico-sanitare şi farmaceutice – funcţiile stabilite în
conformitate cu Legea nr.552-XV din 18 septembrie 2001 cu privire la evaluarea şi acreditarea în sănătate.
38
Agenţia este învestită cu următoarele drepturi:
1) să coordoneze activităţile de prevenţie primară, secundară şi terţiară;
2) să constate contravenţii, să încheie procese-verbale cu privire la contravenţii şi să aplice sancţiuni în conformitate cu Codul contravenţional al
Republicii Moldova nr.218-XVI din 24 octombrie 2008;
3) să elibereze prescripţii şi să aplice sancţiuni în temeiul procesului-verbal de control, conform prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind
controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător;
4) să aplice măsuri restrictive în conformitate cu Legea nr.7 din 26 februarie 2016 privind supravegherea pieţei în ceea ce priveşte comercializarea
produselor nealimentare;
5) să solicite şi să primească, în condiţiile legii şi pentru executarea atribuţiilor sale, informaţii de la autorităţile publice centrale, autorităţile
administraţiei publice locale, organizaţii şi instituţii, agenţii economici care activează în domenii ce ţin de competenţa sa;
6) să beneficieze de acces la bazele de date oficiale publice în domeniul informaţiei statistice, financiare, fiscale, economice, juridice, metrologice etc.,
conform procedurii stipulate expres în Legea nr.71-XVI din 22 martie 2007 cu privire la registre;
7) să sesizeze autorităţile competente referitor la produsele şi serviciile neconforme;
8) să organizeze şi să efectueze vizite de consultanţă în scopul familiarizării agenţilor economici şi consumatorilor cu cerinţele actelor normative ce ţin
de protecţia consumatorilor;
9) să emită decizii, în limita cadrului normativ, privind:
a) sistarea activităţilor persoanelor purtătoare de agenţi patogeni ai bolilor contagioase care prezintă pericol pentru sănătatea publică în virtutea specificului muncii;
b) suspendarea valabilităţii sau retragerea autorizaţiilor sanitare, a avizelor şi certificatelor sanitare;
c) examenul medical şi supravegherea medicală a persoanelor care au fost în contact cu bolnavii contagioşi;
d) colectarea probelor de la persoanele aflate în contact cu sursele de infecţie şi factorii de transmitere;
e) izolarea bolnavilor contagioşi şi a persoanelor suspecte de a fi sursă de agenţi patogeni ce prezintă pericol pentru sănătatea publică;
f) efectuarea dezinfecţiei, dezinsecţiei şi deratizării în focarele de boli transmisibile, precum şi în încăperile şi teritoriile în care se menţin condiţii pentru apariţia şi răspîndirea infecţiilor;
g) organizarea efectuării vaccinării preventive a populaţiei sau a unor grupuri de persoane, conform indicaţiilor epidemiologice.
39
 ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI

Agenţia este constituită din aparatul central, în a cărui

structură intră direcţii, secţii, servicii, şi centrele de sănătate
publică.

Agenţia este condusă de director, care este numit în funcţie

publică şi eliberat sau destituit din funcţie publică de către
Ministrul Sănătăţii, Muncii Şi Protecţiei Sociale, în condiţiile legii

40
41
Subdiviziuni
• Direcţia promovarea sănătăţii
• Direcţia prevenirea şi controlul bolilor netransmisibile
• Direcţia prevenirea şi controlul bolilor transmisibile
• Direcţia management al urgenţelor de sănătate publică
• Direcţia diagnostic de laborator în sănătate publică
• Direcţia protecţia sănătăţii publice
• Direcţia cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii publice
• Direcţia control de stat în sănătate (Inspectorat)
• Direcţia analiză, planificare şi integrare a serviciilor şi resurselor în sănătate
• Direcţia management date în sănătate
• Direcţia tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
• Direcţia managementul calităţii serviciilor de sănătate
• Direcţia autorizare şi acreditare în sănătate
• Direcţia audit intern
• Direcţia financiară
• Direcţia juridică
• Direcţia resurse umane
• Direcţia patrimoniu şi deservire utilaj medical, achiziţii 42
Direcţia cercetare şi inovare în domeniul sănătăţii publice

✓Laboratorul ştiinţific hepatite virale şi alte infecţii hemotransmisibile (cu statut

de secţie)
✓Laboratorul ştiinţific infecţii respiratorii virale (cu statut de secţie)
✓Laboratorul ştiinţific management în cercetare şi sănătate publică (cu statut
de secţie)
✓Laboratorul ştiinţific igiena radiaţiilor şi radiobiologie (cu statut de secţie)
✓Laboratorul ştiinţific sănătatea şi factorii determinanţi (cu statut de secţie)
✓Laboratorul ştiinţific pericole chimice şi toxicologie (cu statut de secţie)

43
Direcţia prevenirea şi controlul bolilor transmisibile

✓Secţia supravegherea epidemiologică a bolilor cu factor de transmitere

alimentar şi hidric
✓Secţia supravegherea epidemiologică a bolilor extrem de contagioase,
zoonoze şi parazitoze
✓Secţia supravegherea epidemiologică a bolilor prevenibile prin vaccinări cu
depozitul naţional de vaccinuri
✓Secţia supravegherea epidemiologică a infecţiei cu HIV şi hepatite virale
✓Secţia supravegherea epidemiologică a gripei şi a infecţiilor respiratorii virale
acute
✓Secţia supravegherea epidemiologică a infecţiilor asociate asistenţei medicale
şi rezistenţă antimicrobiană

44
Direcţia management al urgenţelor de sănătate publică

Direcţia diagnostic de laborator în sănătate publică

✓Laboratorul virusologic (cu statut de secţie)
✓Laboratorul microbiologie sanitară (cu statut de secţie)
✓Laboratorul de încercări chimice şi măsurări instrumentale (cu statut de
secţie)
✓Laboratorul toxicologie experimentală cu vivariu (cu statut de secţie)
✓Laboratorul microbiologic (cu statut de secţie)

45
Direcţia protecţia sănătăţii publice

✓Secţia sănătatea nutriţională şi a copiilor

✓Secţia sănătatea mediului
✓Secţia sănătatea ocupaţională, siguranţa chimică şi toxicologie
✓Secretariatul pentru înregistrarea produselor biocide (cu statut de serviciu)
✓Secţia radioprotecţie
✓Secţia expertiză sanitară
✓Secţia analiza şi evaluarea riscurilor

46
Direcţia control de stat în sănătate (Inspectorat)

✓Secţia sănătatea nutriţională şi a copiilor

✓Secţia sănătatea mediului
✓Secţia sănătatea ocupaţională, siguranţa chimică şi toxicologie
✓Secretariatul pentru înregistrarea produselor biocide (cu statut de serviciu)
✓Secţia radioprotecţie
✓Secţia expertiză sanitară
✓Secţia analiza şi evaluarea riscurilor

47
48
49
50
SWOT
51
52
53
54
55
În fluxul informațional al ANSP sunt folosite sumar cca 150 de formulare statistice
de evidență medicală primară, rapoarte statistice și dări de seamă, care poate fi
divizată in 4 mari grupe:
a) statistico-medicală (medico-demografică; a stării de sănătate; stării sanitaro-
epidemiologice; de asigurare cu servicii medico-sanitare; a stării funcționale și de
activitate a instituțiilor sistemului; asigurare, pregătire, amplasare și perfecționare
a personalului profesional);
b) economico-financiară a sistemului; www.ansp.md
c) de asigurare tehnico-medicală; cu medicamente, diagnostice și reactive;
d) documentație științifico-medicală, elaborată și utilizată conform programelor
și planurilor de cercetare etc.
Documentația statistică să sistematizeză în dependență de profilul unităților
funcționale — documentație pentru activitățile de laborator (sanitaro-igienic,
microbiologic, radiologic etc.) și al structurilor operative (de igienă și
epidemiologie). De regulă, documentația statistică este expusă în formă de fișe,
blanchete, formulare, registre, bonuri ș.a., toate din ele sunt oficial aprobate prin
ordinul MSMPS al RM, deținând un număr de înregistrare in reestrul documentației
statistice medicale.
56
MULȚUMESC

Alina Ferdohleb,
Dr. șt. med., conf. univ.
Catedra de management și psiholohie,
alina.ferdohleb@usmf.md
57