Sisteme de sanatate finantare, organizare

Sistemele de sanatate
Totalitatea organizatiilor, institutiilor si resurselor consacrate ameliorarii sanatatiiRaportul OMS 2000 Functii: Finantarea serviciilor de sanatate: colectarea fondurilor; comasarea fondurilor colectate (fund pooling); alocarea veniturilor; utilizarea fondurilor cumpararea de servicii. Furnizarea serviciilor de sanatate

Obiectivele unui sistem de sanatate

Accesul universal la o gama cat mai larga de servicii Acoperire generala Imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate Echitate Finantare adecvata si utilizarea eficienta a resurselor Satisfactia pacientilor Satisfactia personalului Furnizarea de servicii la standarde de calitate cat mai inalte Sistem informational bine dezvoltat Implicarea statului si a comunitatii in protectia sanatatii publice

Comentarii
Nici un sistem de sanatate nu raspunde integral acestor obiective Nu exista un sistem de sanatate perfect Toate sistemele de sanatate sunt supuse transformarilor de intensitate variabila (REFORME) datorita: -nevoilor in schimbare ale societatii, -evolutiei practicii medicale, -resurselor limitate

Parghii de reglare intr-un sistem de sanatate

Reglementarea mecanismul prin care statul exista constrangeri asupra comportamentului organizatiilor din sanatate Finantarea - mecanismul de procurare a resurselor Plata modalitatea in care fondurile colectate prin finantare sunt transferate furnizorilor Organizarea macro/microstructura

Modalitati de finantare
Finantarea de la bugetul de stat Finantarea prin taxe si impozite Finantarea prin asigurari sociale Finantarea prin asigurari private/voluntare Finantarea prin plati directe (in totalitate, co-plata)

Modele de sisteme de sanatate

Sistemul centralizat de stat (Semasko) Sistemul national de sanatate (Beveridge) SAS (Bismarck) Sistemul de piata libera

Sistemul centralizat de stat (Semasko)

Caracteristic tarilor EE SS finantat de la bugetul de stat Controlat de stat (planificare centralizata) Statul are monopolul serviciilor Personal salariat Nu exista sector privat

Sistemul national de sanatate (Beveridge)

Sursa de finantare: taxe generale Exista si sector privat Acoperire generala Co-plata

SAS (Bismarck)
Contributie obligatorie a salariatilor si patronilor % din venit/fond de salarii Sumele colectate sunt dirijate spre organisme specifice Acoperire larga

Caracteristici esentiale
tip SS
Beveridge

Tari
UK, Irlanda, Suedia, Norvegia

Sursa de finantare
Taxare Acop univ Nelegat de venitt Contrib oblig % din venit

Tip furnizori
Publici

Bismarck

Germania, Olanda, belgia, Austria,

Mixt Acop 60-80% prin pachetul de baza Predomina furnizori privati

Asigurari private

USA

Medicare, Medicaid

Cum poate fi decisa modalitatea de finantare a unui sistem de sanatate?

Criterii: capacitatea de a genera veniturile necesare echitatea comasarea riscurilor (risk pooling) eficienta calitatea serviciilor sustenabilitatea

Capacitatea de a genera venituri

Tarile sarace colectare slaba a fondurilor bugetare, economia subterana Taxele speciale pentru sanatate mai usor de colectat ASS limitata la persoanele angajate Asigurarea privata regresiva, modalitate aditionala Platile directe probleme de echitate, sume aditionale reduse Finantarea comunitara se adreseaza comunitatilor reduse numeric

Modalitati plata a medicilor

Plata per capita (in asistenta primara) Plata per serviciu (in ambulatorul de specialitate) Salariul (in unitatile sanitare cu paturi)

Plata per capita

Modalitate de plata catre o organizatie a unei sume fixe, pentru un interval de timp, pentru fiecare pacient inscris pe lista unui medic suma nu variaza cu nr. de servicii furnizate suma poate varia in functie de anumite caracteristici (varsta, sex) utilizare: medici de familie

Plata per capita - dezavantaje

furnizorul suporta riscurile financiare tendinta de a le minimiza (medicii inscriu preferential persoane sanatoase cream skimming si scade accesibilitatea celor bolnavi) tendinta de a furniza un nr. redus de servicii

Plata per serviciu

Furnizorul primeste o plata /tarif de fiecare data cand ofera un serviciu rambursabil poate fi utilizata pt a plati organizatii sau pt a remunera personalul se face dupa efectuarea serviciului depinde direct de numarul de servicii furnizate utilizare: asistenta de specialitate in ambulator

Plata per serviciu - avantaje

furnizorul este platit proportional cu serviciile prestate ofera stimulente economice pentru a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient) e singura forma de plata in care furnizorii nu au nici un motiv sa selecteze pacientii sanatosi, ci chiar dimpotriva incurajeaza eficienta tehnica (minimizarea costurilor resurselor utilizate) riscul financiar apartine in intregime platitorului

Plata per serviciu dezavantaje

Exista tendinta de a efectua cat mai multe servicii (medic/pacient) compromite eficienta alocativa pierde teren in toate sistemele de ingrijiri asiguratorii preiau tariful stabilit de furnizori (usual customary rates) sistemul de puncte per serviciu - comisii de experti - putin obiectiv

Salariul
Acordarea unei sume fixe indiferent de activitatea prestata, nu se coreleaza cu calitatea si cantitatea serviciilor furnizate.

Plata sector spitalicesc

Bugetul global (alocat istoric sau prospectiv) Plata pe zi de spitalizare Plata pe caz rezolvat (DRG)

Bugetul global
Organizatia primeste un buget stabilit in avans, pentru o perioada definita de timp criterii potentiale: istorice, nr servicii furnizate, nr si tip de episoade de ingrijiri, prospective nr. populatie deservita, patologia generala,etc. utilizare: in sectorul spitalicesc

Bugetul global - avantaje

Eficient in limitarea costurilor (cand este stabilit in avans) ofera organizatiei libertate considerabila in utilizarea fondurilor - limitata cand bugetul este constituit din linii de cheltuieli

Bugetul global - dezavantaje

orice unitati folosite pt a justifica bugetul dimensiunile ce nu justifica bugetul sunt mascate asigura controlul costurilor, dar nu stab. o legatura directa intre volumul de activitate si plata furnizorului furnizorul preia riscurile privind nr de internari, de servicii, costul fiecarui serviciu, durata de spitalizare este stimulat sa le reduca, in detrimentul calitatii bugetul pe linii de cheltuieli restrictioneaza capacitatea organizatiei de a aloca fonduri intre diferite resurse - scade eficienta si performanta manageriala

Plata pe zi de spitalizare
Furnizorul primeste o suma fixa pt fiecare zi de spitalizare, care acopera toate serviciile utilizare: in unitatile cu paturi adesea combinata cu plati adiacente: plati suplimentare pt ingrijiri scumpe, onorarii pt medici, medicamente

Plata pe zi de spitalizare avantaje

Simpla induce tendinta de scadere a nr. de servicii pe caz

Plata pe zi de spitalizare dezavantaje

Nu stimuleaza reducerea duratei de spitalizare Creste rata de utilizare a paturilor supradimensionarea spitalelor nu stimuleaza analiza costurilor si o buna contabilitate nu face distinctie intre grade de severitate riscul financiar - preluat de furnizor

Plata pe caz rezolvat (DRG)

Furnizorul primeste o plata fixa, stabilita in prealabil, de fiecare data cand trateaza un pacient dintr-un anumir grup de diagnostic utilizata pt alocarea de fonduri catre organizatii (spitale) plata pt fiecare categorie de dg e prestabilita si nu variaza cu serviciile furnizate individului

Premisele finantarii prin DRG

Clasificarea tuturor pacientilor externati in grupe DRG. Stabilirea de tarife pentru fiecare grup DRG -se pot calcula local sau se importa si se ajusteaza local. Bugetul asistentei spitalicesti.

Plata pe caz rezolvat (DRG)- av

Incurajeaza eficienta tehnica (furnizorul retine diferenta dintre costul real al tratamentului si plata per caz) tinde sa minimizeze costurile totale/dg permite intelegerea si controlul costurilor spitalicesti reflecta mai bine modul in care sunt cheltuiti banii (banii urmeaza pacientul)

Plata pe caz rezolvat- dezav

Costul DRG - mediu Pt fiecare caz furnizorul suporta riscuri asociate cu costurile tratamentului luarea caimacului - ofera stimulente pentru a trata doar anumiti pacienti/cazuri putin severe - incurajeaza trimiterea cazurilor grave spre alti furnizori induce tendinta de a creste nr. de pacienti tratati (reinternarea; internarea cazurilor cu gravitate redusa) manipularea dg (clasificare pt a maximiza rambursarea) transferul costurilor (prea putine sv furnizate/trat insuficient)

Salariul - dezavantaje
Nu ofera stimulente pt a creste activitatea sau calitatea nu incurajeaza eficienta tehnica medicul poate fi constrans sa trateze un nr.mare de pacienti

Platile informale ?
Plati catre furnizori individuali sau institutii, in natura sau in bani, care se situeaza in afara cailor oficiale de plata, sau care sunt destinate cumpararii unor servicii care in mod normal sunt oferite gratuit de catre sistemul de sanatate (Maureen Lewis, 2002) Cuprind: platile in plic, contributiile catre spitale, dar si contravaloarea unor medicamente si materiale sanitare procurate de pacienti.

Context: scaderea cheltuielilor pentru sanatate in tarile in tranzitie, pe fondul mentinerii unei supraoferte in sectorul sanitar, avand ca rezultat stabilirea unor niveluri salariale foarte scazute Se creeaza o piata informala pentru servicii de sanatate in interiorul sistemului public Fondurile merg catre indivizi si nu catre sistem, fiind ilegale si in afara controlului financiar Platile informale restrictioneaza accesul celor cu venituri reduse Poate fi considerat un cadou primit dupa oferirea de ingrijiri plata informala?