CURS nr 2 NUTRITIA SI ALIMENTATIA SUGARULUI NUTRITIA SUGARULUI 1.

Nevoile de lichide ale prematurului, nou-nscutului, sugarului si copilului 1-3 ani Nevoile de lichide sunt de 150 ml/kgcorp/zi (maxim 1000 ml/zi). Nevoia de lichide poate creste pana la 200 ml/kgcorp/zi in urmtoarele situaii: la nou-nscut (0-28 zile) si sugarul mic; in caz de pierderi digestive vrsturi, diaree, sau cutanate febra in timpul verii, cnd pierderile cutanate de lichide cresc. Nevoia de lichide scade la 120-130ml/kgcorp/zi la sugarul mare. Cu cat copilul creste in vrsta si in greutate, nevoia de lichide scade. La copilul intre 1-3 ani nevoia de lichide: 100125 ml/kgc/zi. 2. Nevoi nutriionale calitative Nevoi nutriionale calitative sunt constituite din: factori plastici : proteine si unele minerale factori energetici: glucide si lipide factori biocatalitici: vitamine, minerale, apa Proteinele sunt necesare pentru cretere si constituie singura sursa de azot si acizi aminati indispensabili. Glucidele aduc elemente energetice uor digerabile si sunt necesare metabolismului lipidelor. Lipidele reprezint o sursa importanta de energie sub un volum mic si aduc vitaminele liposolubile si acizi grai nesaturai necesari. La sugari, nevoile nutriionale sunt: PROTEINE LIPIDE GLUCIDE Alimentaie naturala 2-2,5 g/kgc/zi 4 6 g/kgc/zi 10-12 g/kgc/zi Alimentaie artificiala 3-3,5 g/kgc/zi 4-6 g/kgc/zi 10-12 g/kgc/zi

Aceste principii alimentare trebuie sa se gseasc intr-un anumit raport numit echilibrul alimentar. Raportul intre P: L: G la nou-nscut si sugar este 1:2:4. La copilul 1-3 ani raportul este de 1:1,2:3,5, iar la adult 1:1:4. PROTEINELE intra in compoziia corpului in proporie de 18-20 %. nu sunt stocate in organism ca lipidele si glucidele, de unde necesitatea aportului lor zilnic. procentele cele mai mari de proteine se gsesc in carne, brnza, peste, ficat, oua si cantitati mai reduse se afla in finoase, legume, fructe. o ratie alimentara corecta necesita ca cel puin 50% din totalul proteinelor sa fie de origine animala. Roluri: rol plastic si uneori energetic intra in constituia hormonilor,enzimelor si tuturor celulelor organismului 1

 asigura fora fizica si intelectula intervin in aprarea organismului contra infeciilor. GLUCIDELE sunt substratul energetic al tuturor celulelor organismului, dar au si rol plastic, intrnd in structura corpului uman in proporie de 1 %. aportul redus duce la cetoza, iar consumul exagerat la tulburri digestive, cu reinerea apei. oligozaharidele din laptele uman favorizeaz dezvoltarea bacilului Bifidus in intestinul sugarului hrnit cu acest lapte, cu rol benefic pentru acesta. glicoproteinele intervin in aprare la nivelul mucoasei intestinale. galactoza provenita din lactoza laptelui uman influeneaz favorabil dezvoltarea cerebrala la nou-nscut si sugar. Nevoile de glucide: Prematuri 6-8 g/kgcorp/zi in primele 6 luni, datorita deficitului de lactaza, apoi nevoile cresc la 12 g/kgcorp/zi, Dismaturi 18-25 g/kgcorp/zi in perioada neonatala pentru a combate hipoglicemia, Sugar si copil mic 12 g/kgcorp/zi, Precolar 10 g/kgcorp/zi, colar 8 g/kgcorp/zi. LIPIDELE substane nutritive cu rol plastic si energetic. reprezint 12-15% din greutatea copilului. au rol important si in mielinizarea sistemului nervos. lipidele alimentare sunt: trigliceride, fosfolipide, colesterol. reprezint cea mai importanta sursa de energie 9 kcal/g. 3. Balana hidrica si repartiia apei in organismul sugarului Cea mai importanta nevoie a organismului o constituie prezenta apei si aceasta necesitate este cu att mai mare cu cat organismul este mai tanar. Nou-nscutul are nevoie de 180-200 ml/kgcorp/zi, sugarul de 150 ml/kgcorp/zi, la copilul intre 1-3 ani nevoile scad la 100-125 ml/kgcorp/zi, iar adultul necesita doar 35-50 ml/kgcorp/zi. Balana hidrica reprezint echilibrul intre aportul si eliminarea lichidelor. Aportul consta in: ingestia de lichide; apa din constituia alimentelor; apa de combustie Pierderile se efectueaz prin: urina, materii fecale (5-6 % in mod normal), transpiraie, perspiratie cutanata (variaz cu temperatura, umiditatea mediului, suprafaa cutanata), respiraie. Balana hidrica a sugarului reprezint 1/2 din valoarea lichidelor extracelulare, fata de 1/7 la adult, deci sugarul isi schimba toata apa extracelulara in 2 zile, in timp ce adultul in 7 zile. Repartizarea lichidelor in organism este diferita in funcie de vrsta: la nou-nscut si sugar apa totala reprezint 75 % din greutatea corporala, repartiia fiind 40 % volumul extracelular si 35 % volumul intracelular;

la adult apa totala reprezint 60 % din greutatea corporala, cu o repartiie de 20 % extracelular si 40 % intracelular. deshidratrile se produc pe seama apei extracelulare.

4. Principiile alimentaiei corecte a copilului 0 1 an Necesarul de lichide: 150 ml/kgcorp/zi (max. 1000 ml) poate creste pana la 200 ml/kgcorp/zi in urmtoarele situaii: la nou-nscut (0-28 zile) si sugarul mic; in caz de pierderi digestive vrsturi, diaree, sau cutanate febra; in timpul verii, cnd pierderile cutanate de lichide cresc. Necesarul caloric: in primul trimestru de viata 110-120 kcal/kgcorp/zi in al doilea trimestru 100-110 kcal/kgcorp/zi in al III, IV trimestru 90-100 kcal/kgcorp/zi. Necesarul de principii alimentare maximale: proteine: 2-2,5 g/kgcorp/zi in alimentaia naturala 3-3,5 g/kgcorp/zi in alimentaia artificiala lipide: 4-6 g/kgcorp/zi glucide: 10-12 g/kgcorp/zi Echilibrul alimentar: Proteine:Glucide:Lipide P:L:G = 1:2:4 Necesarul in principii alimentare minimale: vitamine liposolubile o vitamina A 1000 UI/zi o vitamina D 400-800 UI/zi vitamine hidrosolubile o vitamina C 35-50 mg/zi minerale o Calciu 1g/zi o Fier 6-10 mg/zi Alimente bogate in Fier: Glbenu de ou 1mg Fe ce se absoarbe integral Ficat 13-15 mg Fe la 100g Carnea 3-5 mg Fe la 100g Jumtate din proteinele alimentare trebuie sa fie de origine animala (pentru aportul de aminoacizi eseniali) Laptele uman reprezint alimentul ideal ce se administreaz sugarului in acelai ritm cu lichidele, in cantitate de 150-200 ml/kgcorp/zi (maxim 1000 ml/zi)

ALIMENTAIA NATURALA Definiie: Alimentaia sugarului in primele 6 luni de via exclusiv cu lapte uman. Alimentaia natural se poate face : direct de la snul mamei prin suptul copilului, cu biberonul i tetina, cu linguria sau prin gavaj. COMPOZIIA LAPTELUI UMAN (matur) Coninut n ap 87%. Rezidu uscat 13%. pH 6,9 7. Densitate 1030 Proteinele laptelui uman Se gsesc in cantitate de 10 g/l dintre care: 6 g proteine solubile: o lactalbumina o lactoglobulina 4 g cazeina LAPTELE UMAN este un lapte de tip ALBUMINOS Cazeina fosfoproteina ce conine - 4 % glucide care permit formarea de glicopeptide ce ajuta la precipitarea in grunji fini a cazeinei umane, uor de digerat de sucurile intestinale ceea ce scade timpul de digestie a laptelui uman si 0,45 % fosfor. In laptele uman exista 3 tipuri de cazeina: alfa 9% beta 64% kappa 27% care sub influenta labfermentului se scindeaz in: o cazeinmacropeptida - cu greutate moleculara mica si solubilitate crescuta asemntoare cu factorul bifidogen II o paracazeina K- precipita cele 2 fraciuni alfa si beta Proteinele lactoserului: Alfa-lactalbumina: 3,5 g/l conine o enzima (Lactosintetaza), implicata in sinteza lactozei de glanda mamara, astfel explicndu-se cantitatea crescuta de lactoza din laptele uman. Alfa-transferina: 1 g/l chimic si imunologic e diferita de serotransferina specifica laptelui uman, dar recent a fost descoperita si in lacrimi, saliva, bila, urina. Are rol in transportul si absorbia Fe si rol bacteriostatic. Lizozim: 500 mg/l rol de a liza germenii intestinali; favorizeaz coagularea in grunji fini a cazeinei; potentializeaza producerea de Ac specifici la nivelul mucoasei intestinale. Alte fraciuni cu rol de liganzi: 1 g/l. Glucidele laptelui uman Se gsesc in cantitate de 70 g/l, sunt reprezentate de:

Lactoza (60g) e sintetizata de glanda mamara din glucoza sanguina si e o beta-lactoza (cea din laptele de vaca e o alfa-lactoza); este sursa de galactoza ce intra in compoziia cerebrogangliozidelor din creier. Oligozaharidele in laptele uman se gsesc in cantitate de 10 g, pe cnd in laptele de vaca sunt practic absente. Lipidele laptelui uman Se gsesc in cantitate de 36-40 g/l, in aceasi cantitate ca in laptele de vaca. Laptele uman conine in proporii aproximativ egale AG saturai si nesaturai, pe cnd in laptele de vaca predomina AG saturai (raportul AG saturai/AG nesaturai e 1 in l.u si 3 in l.v). Laptele uman conine 50 % AG polinesaturati - acidul linoleic(de 5 ori mai mult in l.u. dect in l.v)- influeneaz mielinizarea sistemului nervos. De asemenea conine o enzima, LIPAZA ce ajuta la digestia lipidelor din lapte; ea intalneste in stomac lipokinaza ce activeaz lipaza. Flora intestinala a sugarului alimentat la sn si rolul ei in organism In intestinul sugarului hrnit natural se dezvolta o flora de fermentaie formata in exclusivitate de bacilul BIFIDUS, responsabil de rezistenta la infecii a sugarului, in timp ce in intestinul sugarului alimentat artificial, acest germen lipsete aproape complet. Bacilul Bifidus: fermenteaz glucidele laptelui uman (lactoza), coboar pH-ul intestinal, inhiba flora microbiana patogena care nu se mai dezvolta in mediu acid, prin acidifierea mediului intestinal, influeneaz absorbia Ca si a vitaminei D (rol antirahitic) rol antianemic absorbia lipidelor sinteza vitaminei K ,B Oligozaharidele sunt factori bifidogeni (5): gynolactoza, glicopeptide, lizozim, lactuloza, factorul bifidogen II. Mecanismul secreiei lactate Secreia lactata este sub influenta factorilor endocrini si nervoi. Factori endocrini: reprezentai de hormonii estrogeni - foliculina si progestina, prin intermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 si 2) pregtesc glanda mamara in vederea lactaiei. - foliculina-acioneaz asupra canalelor galactofore - progestina-actioneaza asupra acinilor glandulari Declanarea si meninerea secreiei lactate este sub influenta prolactinei (hormon hipofizar care in timpul graviditii e inhibat de titrul crescut al hormonilor estrogeni). O data cu naterea si eliminarea placentei, titrul estrogenilor scade brusc si prolactina acioneaz liber declannd secreia lactata. Factorii nervoi: Sistemul nervos prin excitaiile provenite de la nivelul extero si interoceptorilor mamelonari si areolari provocate de supt sau de storsul glandei mamare influeneaz favorabil glanda mamara. Evoluia secreiei lactate In perioada transformrii colostrului in lapte matur uman, dup 3-4 zile de la natere , se constata o cretere a turgescentei glandei mamare cu durere, hipertermie locala si generala 5

39-40C, cefalee, puls accelerat, leucocitoza cu limfocitoza si eozinofilie. Aceste fenomene sunt ncadrate in fenomenul de furie a laptelui, si dureaz 2-3 zile. Evoluia secreiei lactate este nsoita uneori si de modificarea strii psihice a mamei ce poate ajunge pana la stri maniaco-depresive, aa numita psihoza de lactaie. Maximum de intensitate a secreiei lactate este intre a 15-a zi si 3 luni dup natere. Factorii ce influeneaz secreia lactata Cantitatea de lapte depinde mai puin de volumul glandei mamare si mai mult de numrul acinilor glandulari, regimul de viata, alimentaia si starea psihica a mamei. vrsta: femeile tinere au o secreie lactata mai abundenta dect cele mai in vrsta; paritatea: la primipare secreia lactata se instaleaz cu o ntrziere de cteva zile si dureaz numai 1-2 luni; felul naterii: interveniile la natere (cezariene,forceps), prin traumatisme si regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreiei lactate. alimentaia, repausul, efortul fizic si factorul psihic contribuie la meninerea unei secreii lactate satisfctoare. Alimentaia mamei care alpteaz Alimentaia mamei in timpul alptrii: Aport alimentar echilibrat in principii nutritive, cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor nutritivi. Pregtirea alimentelor sa fie cat mai simpla: carne si legume fierte; salate, fructe. Se evita excesul de dulciuri, alimente picante, grsimi, prjeli, excesul de sare, ciocolata, cafeaua, fumatul. Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul laptelui: mutar, usturoi Nu se poate alpta in condiiile unei diete de slbire! Excesul de proteine nu creste secreia lactata! Excesul de grsimi poate reduce secreia lactata! Excesul de lichide poate scdea secreia lactata prin intervenia hormonului antidiuretic. Cantitatea de lichide la mama care alpteaz este autoreglata prin senzaia proprie de sete, berea si ceaiul nu stimuleaz secreia lactata! Obstacole in alimentaia naturala 1. Obstacole din partea copilului: malformatii ale cavitaii bucale (gura de lup,buza de iepure) otite, rinite prematuritate boli neurologice: encefalite, meningite dinii congenitali 2. Obstacole din partea mamei: furia laptelui ragade si fisuri mamelonare boli ce influeneaz starea generala a mamei: TBC, cardiopatii, boli infecioase, boli cronice, hepatopatii, nefropatii, anemii). in lues si diabet corect tratat mama poate alpta copilul; in unele boli transmisibile uoare (varicela,rubeola) se poate continua alptarea, dar lundu-se masurile de profilaxie corespunztoare, pe

cnd in altele precum difteria, erizipel, tetanos, febra tifoida se va suprima alptarea. Avantajele alptrii pentru copil 1) asigur o cretere i o dezvoltare echilibrat 2) ajut la o evoluie ponderal corespunztoare 3) protejeaz mpotriva bolilor respiratorii 4) scade riscul apariiei afeciunilor digestive 5) frecvena obezitii este mic 6) reduce riscul anemiei, prin asigurarea necesarului de fier 7) accentueaz relaia emoional cu mama Avantaje alptrii pentru mam 1) reduce riscul de cancer uterin 2) protejeaz mpotriva cancerului de sn 3) are rol de planificare familial natural o mam care alpteaz la cererea copilului, n primele 6 luni, poate s evite o sarcin nedorit 4) contribuie la revenirea rapid a siluetei anterioare sarcinii 5) ajut la refacerea mai rapid a uterului Nu este adevrat c: laptele de mam este zer laptele de mam este prea slab laptele de mam este prea gras laptele de mama nu e hrnitor pentru copil, fiind prea transparent Alptarea exclusiv a copilului se recomand pn la vrsta de 6 luni, fr administrare de sucuri, ap sau ceai. Dup aceast vrst, copilul necesit diversificarea alimentatiei, pentru c principiile nutritive din laptele matern nu-i mai sunt suficiente. n paralel,se recomanda continuarea alptrii pn la 1-2 ani. Tehnica alimentaiei la sn 1. Pregtirea pentru alimentaia naturala - ncepe din perioada gestaiei, prin pregtirea snilor 2. Precocitatea punerii la sn din primele ore nou-nscutul poate fi pus la sn in primele 2 ore dup natere. Acest lucru asigura instalarea precoce a secreiei lactate. 3. Tehnica alternantei snilor - se refera la faptul ca nou-nscutul se alimenteaz alternativ, la fiecare sn. 4. Durata suptului - este in medie de 20 minute - in primele zile este de 10 minute. 5. Ritmul suptului - un orar elastic este la 3-4 ore cu o pauza de 7 ore in cursul nopii (78 mese/zi). 6. Cantitatea de lapte: 60-70 ml/ masa, pana la 200 ml/ masa. 7. Recomandri la sfritul suptului: copilul va fi inut ridicat, sprijinit, si va fi tapotat uor pe spate, pentru a-l ajuta sa eructeze. 8. Cantitatea laptelui pe 24 ore: nevoile de lapte cresc proporional cu vrsta: < 2 saptamani: 60-90ml/masa 3 saptamani 2luni: 120-150 ml/masa 2luni 3luni: 150-170 ml/masa 3luni 4luni: 180-200 ml/masa 9. Modalitati de apreciere a suficientei suptului:

 comportamentul sugarului dup supt - doarme linitit aspectul curbei ponderale - ascendenta proba suptului (este combtuta) - nu se mai folosete numrul miciunilor ( >5-6 ori pe zi) 10. Durata alimentaiei naturale este de minimum 6 luni si se poate prelungi pana la 2 ani.

ALIMENTATIA ARTIFICIALA Definiie: Alimentaia sugarului in primele 4-6 luni de viata cu un alt lapte, in afara laptelui matern. Preparatele de lapte (formule) care se folosesc la sugar au ca punct de plecare in procesul de fabricare, laptele de vaca. Compoziia laptelui de vaca Proteinele laptelui de vaca Se gsesc in cantitate de 32-34 g/l, din care 28 g/l cazeina si 4-6 g/l proteine solubile. LAPTELE DE VACA este un lapte de tip CAZEINOS. cazeina coaguleaz in bloc, in grunji mari, greu de digerat coninutul sczut de lactoferina si lizozim duce la o rezistenta sczuta fata de infeciile gastrointestinale la sugarii alimentai cu lapte de vaca. anemia hipocroma e frecvent ntlnita, absorbia Fe fiind diminuata prin excesul de proteine. Glucidele laptelui de vaca Se gsesc in cantitate de 48-50 g/l conin exclusiv lactoza, oligozaharidele lipsind. d.p.d.v biochimic predomina izomerul alfa, ce determina o toleranta digestiva mai puin buna si favorizeaz dezvoltarea unei flore intestinale patogene (Escherichia coli). Lipidele laptelui de vaca Se gsesc in cantitate de 35-36 g/l predomina AG saturai - aprox 80 % (raportul AG saturai/AG nesaturai =3) acidul linoleic se gsete in cantitate de 5 ori mai mica dect in laptele uman; coeficientul de absorbie e sczut. Formulele de lapte pentru sugari Formulele de lapte sunt produse create special pentru sugari si sufer importante modificri in decursul preparrii industriale, in scopul adaptrii lor la nevoile nutriionale ale sugarilor. Majoritatea formulelor au la baza laptele de vaca modificat corespunztor. In prezent este unanim recunoscut ca, indiferent de modificrile operate asupra laptelui de vaca, acesta nu va avea niciodat toate calitile laptelui uman.

Valoarea energetica a formulelor este de 60 -75 kcal /100 ml, asigurnd aportul caloric necesar creterii sugarilor alimentai exclusiv cu lapte, iar compoziia lor tinde sa o copieze pe cea a laptelui matern. Tipuri de formule In funcie de vrsta sugarului, formulele de lapte se mpart in: formule de start (0 6 luni) formule de continuare (6 luni 1 an) formule pentru copii pana la 3 ani Formula de start (0 - 6 luni) Formula de start are drept sursa de proteine laptele de vaca si poate fi administrata de la natere pana la 4 -6 luni, fiind adaptata fiziologiei nou-nscutului. Chiar daca nu pot nlocui in totalitate laptele matern, formulele de start se aproprie din ce in ce mai mult de compozitia acestuia. Formula de continuare (6luni 1an) Formula de continuare este destinata perioadei de diversificare alimentara. Ea are rolul de a asigura tranziia gradata de la alimentaia exclusiva lactata la introducerea alimentelor solide, asigurnd aportul necesar de proteine, calciu, fosfor, vitamine si minerale. Formula de continuare constituie principalul element lichid al unei diete diversificate in mod progresiv, dar nu poate reprezenta ca atare baza alimentaiei bebeluului. Utilizarea acestor formule trebuie sa se asocieze cu alimentele proaspt introduse in dieta. Scopul este acela de a asigura aporturile necesare de proteine, evitnd un eventual exces. Diversificarea ncepe cu legume, fructe si finoase si determina o diminuare a alimentaiei cu lapte. Laptele de vaca nu este indicat la aceasta vrsta, existnd riscul unui regim prea bogat in proteine. Formula de continuare este deci o soluie de tranziie care tine cont de necesitatule vrstei. Formula are un coninut echilibrat de lipide, furniznd de 6 ori mai mult acid linoleic dect laptele semi-degresat. In plus, acest tip de formula conine fierul indispensabil acestei vrste, in care rezervele prenatale se termina, iar diversificarea alimentaiei este insuficienta pentru asigurarea necesarului de fier. Prepararea formulelor de lapte Majoritatea formulelor existente pe piaa au o concentraie standard de o msura pentru 30 ml apa, dar exista si alte diluii. Toate formulele de lapte au o compoziie adecvata fiind create pentru a susine creterea si dezvoltarea bebeluului. Majoritatea formulelor se prepara prin dizolvarea in apa fiarta si rcita la temperatura de administrare. Acest mod de preparare presupune existenta unui ntreg arsenal de vesela speciala pentru sugari: biberoane, tetine, vase de fiert apa, vase pentru sterilizarea biberonului si tetinelor. Indiferent ce tip de formula alegei, prepararea si pstrarea in condiii adecvate este o condiie eseniala. Regulile de baza in prepararea formulelor: igiena impecabila a veselei sugarului - prepararea formulei se realizeaz ntotdeauna intr-un loc curat, splat in prealabil; vesela speciala pentru sugari trebuie sterilizata prin fierbere sau cu abur cald nainte de prima utilizare si splata cu grija dup fiecare utilizare; produsul trebuie preparat pentru o singura masa si intr-o concentraie corespunztoare 9

orice cantitate de lapte neconsumata intr-un interval de o ora trebuie aruncata. Daca formula a fost renclzita, acest interval este de 30 minute.

Diversificarea alimentaiei sugarului Diversificarea reprezint introducerea treptata a alimentelor solide in alimentaia sugarului, nlocuind treptat alimentaia exclusiv lactata. Este vorba de un proces treptat, care are drept scop suplimentarea alimentaiei intr-un moment in care laptele matern sau formulele de lapte nu mai acoper nevoile energetice ale sugarului. Diversificarea alimentaiei pregtete sugarul pentru alimentaia care-i va fi proprie tot restul vieii, trecnd de la suctiune la masticaie. Principiile alimentaiei diversificate 1. Vrsta de diversificare este 6 luni la sugarul alimentat natural si 5-6 luni la sugarul alimentat artificial sau mixt. 2. Diversificarea sugarului se ncepe dup numai daca sugarul e perfect sntos. 3. Se va introduce cate un singur aliment nou, la un singur prnz, in cantitate mica, care se va creste treptat in zilele urmtoare, la acelai prnz ,reducnd proporional laptele, astfel incat in 7-8 zile sa se nlocuiasc complet prnzul de lapte cu noul aliment. 4. Nu se introduc simultan doua sau mai multe alimente noi, pauza dintre alimentele noi fiind de 7-10 zile. 5. Alimentul nou se va administra cu linguria si naintea laptelui pe care l nlocuiete. 6. La cele mai mici semne de intoleranta se suprima alimentul nou introdus, se trateaz sugarul si, dup o perioada de cteva zile se reia administrarea alimentului, insa cu mai multa prudenta. 7. Alegerea primului aliment de diversificare se face in funcie de starea de nutriie a sugarului: pentru sugarul eutrofic - supa de legume, iar pentru sugarul cu risc de distrofie cerealele cu lapte. 8. Toate prnzurile de diversificare trebuie sa aib o valoare calorica mai mare dect prnzurile de lapte ce se scot din alimentaie. 9. Daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus se renuna temporar la administrarea lui si se reia dup un interval de timp. Alimente folosite in diversificare Fructele In mod tradiional, sucul de fructe este primul aliment oferit sugarului datorita aportului de vitamina C si de minerale. Sucul de fructe trebuie introdus treptat, crescnd consistenta (prin adaus de pulpa) si volumul, ajungnd ca la vrsta de 6-7 luni masa de fructe sa nlocuiasc o masa de lapte. Fructele folosite in diversificare sunt: mrul, portocala, piersica, banane, mango, avocado, pere. Mai trziu, poate fi introdus piureul de fructe, fcut din mere rase, banane, piersici. Cerealele Finoasele reprezint primul aliment semisolid introdus in alimentaia sugarului, cu meniunea ca administrarea finoaselor de gru trebuie ntrziata pana la 8 luni. In schimb, faina din porumb si faina din orez pot fi introduse mai devreme (4 luni). Se pot folosi sub forma de cereale instant, orez fiert, biscuii, pine, mmliga (dup vrsta de 9-10luni). Legumele

10

Supa de legume poate fi oferita sugarului la vrsta de 5-6 luni. Legumele recomandate sunt: morcov, cartofi, fasole, dovlecel, spanac, roii. Ulterior legumele se administreaz sugarului sub forma de piure, in care se pot aduga carne, ficat, brnza de vaci, glbenu de ou. Carnea O data ce sugarul consuma alimente solide de 2 3 ori pe zi si a avut ocazia sa ncerce o varietate de cereale pentru copii, legume si fructe, i se poate oferi carne (de pasare sau vita). Carnea este importanta in dieta copilului, fiind bogata in proteine, zinc si fier. La fel ca si in cazul celorlalte alimente, carnea trebuie introdusa separat pentru a observa o posibila reacie alergica. Carnea de pasare sau vita trebuie fiarta bine si tiata foarte fin pentru a fi uor de consumat. Poate fi amestecata cu supa sau cu piureul de legume. Ficatul pasare fiert poate fi de asemenea folosit. Carnea de peste alb fiarta poate fi folosita dup vrsta de 9-10luni. Lactate si brnzeturi La vrsta de 5 luni se pot introduce brnza de vaci si iaurtul, iniial separat, apoi amestecate cu piureul de fructe sau cu orezul fiert. Oul Glbenuul de ou este indicat copiilor datorita faptului ca este bogat in principii nutritive si poate fi introdus in alimentaia copilului dup 6 luni. Glbenuul fiert tare se introduce treptat iniial un sfert, apoi o jumtate, de 2-3 ori pe saptamana. In schimb, albuul de ou nu este recomandat, fiind puternic alergizant. Spre vrsta de 1 an, copilul mananca 2 mese de lapte (circa 500 ml) si 3 mese semisolide (fructe pasate, supa de legume cu carne, sau piure de legume, iaurt sau brnza de vaci cu finos instant). Majoritatea caloriilor (60%) vor fi asigurate de lapte, restul de alimente semisolide.

11

COMPARATIE LAPTELE UMAN LAPTELE DE VACA (la 100ml)

Proteine totale (in grame) Proteine Cazeina Lactoser (proteine solubile) Lactalbumina Beta lactoglobulina Lactotransferina Imunoglobuline b) Azot neproteic Glucide (in grame) a. lactoza b. oligozaharide Lipide (in grame) AG saturai/ AG nesaturai Sodiu (in miligrame) Clor Fosfor Calciu Raport C/P Magneziu Total minerale Fier (in micrograme) Zinc Cupru Iod Vitamine A (UI) D (UI) E (mg) C (mg) Incarcatura osmotica (mOsm/ l) Calorii

Lapte matern 0,8-1,2 1,2 40% 60% 35% 0 15% 10% 0,05 7 6 1 3-4 50%/ 50% 10-20 45 14-15 27-32 2 3,5 200 30-70 50-400 25-70 3-50 200 20-40 0,35 4 90 60-80

Lapte de vaca 3-3,5 3,5 80% 20% 7% 8% 0,2% 2% 0,03 5 5 urme 3-4 75%/ 25% 50-60 110 90 120 1,3 12 700 10 200-500 2-15 45 25 0,1 10 280 57-85

12

13