SOLICITĂRILE ŞI

SERVICIILE
MEDICULUI DE
FAMILE
PROF DR RESTIAN ADRIAN
PRIN CE SE DEOSEBEŞTE MF
DE CELELALTE SPECIALITĂŢI

• 1. LA MF POATE VENI ORICE BONAV CU ORICE

BOALĂ
• 2. MF ASIGURĂ ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ
PENTRU ORICE PROBLEME DE SĂNĂTATE
• 3.MF TREBUIE SĂ ABORDEZE BOLNAVUL INTEGRAL
• 4 MF NU DISPUNE DE O TEHNOLOGIE DEOSEBITĂ
• 5.MF ESTE PREDOMINENT CLINICĂ
• 6. MF TREBUIE SĂ IA O DECIZIE INIŢIALĂ ÎN
ORICE PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE A BOLNAVILOR
• 7. MF TREBUIE SĂ COLABOREZE CU SPECIALIŞTII
DE PROFIL
 SOLICITĂRILE MF
• MF ARE ALTE SOLICITĂRI ŞI LUCREAZĂ ÎN ALTE
CONDIŢII
• LA EL POTE VENI ORICE BOLNAVI CU ORICE
BOALĂ
• EL NU ARE POSIBILITĂŢI DE INVESTIGAŢII
PARACLINICE
• EL TREBUIE SĂ IA SINGUR O DECIZIE INIŢIALĂ
INDIFERENT DE PROBLEMELE DE SĂNĂTATE ALE
BOLNAVULUI
• IAR ÎN URGENŢE TREBUIE SĂ ACORDE PRIMUL
AJUTOR MEDICAL
LA MF POATE VENI ORICE
BOLNAV CU ORICE BOALĂ
• LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU ORICE
BOALĂ
• POATE VENI UN SUGAR CU DIAREE
• UN COPIL MIC CU VARICELĂ
• UN ADOLESCENT CU ASTM BRONŞIC
• UN ADULT CU PNEUMONIE
• UN ADULT CU DURERI LOMBARE
• O GRAVIDĂ CU HEMORAGIE GENITALĂ
• UN BĂTRÂN CU ADENOM DE PROSATATĂ, CU
CATARACTĂ ŞI CU DEMENŢĂ
• UN BĂTRÂN CU FRACTURĂ DE COL FEMURAL, ETC.
 MF ESTE CONFRUNTAT CU O
MARE VARIABILITATE
• DEOARECE LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU
ORICE BOALĂ
• MF ESTE CONFRUNTAT CU O MARE
VARIABILITATE
• ŞI DE MULTE ORI CU O MARE GRAVITATE
• DAR DEŞI EXISTĂ FOARTE MULTE BOLI ŞI
FOARTE MULTE SEMNE ŞI SIMPTOME
• ÎN LUME EXISTĂ PESTE 30 000 DE BOLI ŞI DE
SINROAME
• PATOLOGIA CURENTĂ ESTE GRUPATĂ ÎN JURURL
UNUI NUMĂR MAI MIC DE BOLI ŞI SIMPTOME
 CELE MAI FRECVENTE
SIMPTOME CARE VIN LA MF
• DEŞI LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU
ORICE SIMPTOME
• DEŞI EXISTĂ VARIAŢII DE LA O ZONĂ LA ALTE
• ANUMITE SEMNE ŞI SIMPTOME SUNT MAI
FRECVENTE
• AŞA CUM AR FI, DURERILE, ALE MEMBRELOR,
ABDOMINALE, TORACICE, CEFALEEA, LOMBARE
• TUSEA, FEBRA, DISPNEEA, AMEŢELILE,
OBOSEALA, DEPRESIA, ANXIETATEA, TULB DE
MICŢIUNE, TULB MENSTRUALE, TULBURĂRILE
ALE ORGANELOR DE SIMŢ
 CELE MAI FRECVENTE BOLI
CARE VIN LA MF
• DEŞI LA MF POATE VENI ORICE BOLNAV CU
ORICE BOALĂ
• LA MF VIN MAI FRECVENT BOLNAVI CU INFECŢII
RESPIRATORII ACUTE, HTA, ARTROZELE,
CARDIOPATIA ISCHEMICĂ, DIABETUL ZAHARAT,
INFECŢIILE URINARE, LOMBAGO, ANEMIA
FERIPRIVĂ, TULBURĂRILE DE RITM CARDIAC,
BPOC, INSUFICIENŢA CARDIACĂ, HEPATITELE
CRONICE, DEPRESIA PSIHICĂ, ETC
CELE MAI FRECVENTE ORGANE
• 25,5 % DIN SOLICITĂRI PRIVESC APARATUL
CIRCULATOR
• 17% APARATUL RESPIRATOR
• 10% APARATUL DIGESTIV
• 9% APARATUL LOCOMOTOR
• 5% SISTEMUL METABOLIC
• 4% PIELEA
• 3% OCHII
• 3% SISTEMUL NERVOS
• 3% APARATUL GENITAL
• 2% URECHEA
 TOP 30 ACOPERĂ 80% DIN
SOLICITĂRI
• DEŞI ÎN LUME EXISTĂ PESTE 30 000 DE BOLI ŞI
DE SINDROAME
• UN NUMĂR DE APROXIMATIV 30 DE BOLI
ACOPERĂ APROXIMATIV 80% DIN SOLICITĂRILE
MF
• IAR UN N UMĂR DE 100 DE BOLI ACOPERĂ 90%
• DE EXEMPLU 5 BOLI CARDIOVASCULARE SUNT
MAI FRECVENTE
• CUM AR FI HTA, CARDIOPATIA ISCHEMICĂ,
TULBURĂRILE DE RITM, INSUFICIENŢA
CARDIACĂ, TROMBOFLEBITELE
 TOP 100 ACOPERĂ 90%
DIN SOLICITĂRI
CARDIO- HTA, CARD ISCHEMICĂ, INSUFIC
VASCULARE CARDIACĂ, TUL RITM,TROMBOEMBOLIA,
ARETRITA OBLITERANTĂ
RESPIRATORII INFECŢIILE RESPIRATORII ACUTE, BPOC,
PNEUMONIA, TBC, CANCERUL PULMONAR

NERVOASE CEFALEEA, BOALA CEREBROVASCULARĂ,

EPILEPSIA, BOALA PARKINSON,
SCEROZA MULTIPLĂ, ALZHEIMER
DIGESTIVE SINDROMUL DISPEPTIC, ULCERUL,
ESOFAGITA DE REFLUX, BOLILE
INFLAMATORII INTESTINALE, CANCERUL
 TOP 100
ENDOCRINE DIABETUL ZAHARAT, OBEZITATEA, TULB
METABOLICE TIROIDIENE, TULB PARATIROIDIENE,
TUMORILE PITUITARE
MUSCULO- DURERILE LOMBARE, ARTOZELE,
SCHELETALE ARTRITA REUMATOIDĂ, OSTEOPOROZA,
GUTA, LED
RENALE INFECŢIILE URINARE, ADENOMUL ŞI
CANCERUL DE PROSTATĂ, CALCULII
RENALI, INSUFICIENŢA RENALĂ
APARATUL SARCINA, INFERTILITATEA,
GENITAL CONTRACEPŢIA, TULB MENSTRUALE,
CANCERUL DE SÎN ŞI UTER, CC PROSTAT
 TOP 100
HEMATOLOGICE ANEMIILE, LEUCEMIILE, LIMFOAMELE,
MIELOMUL

PSIHICE DEPRESIA, BOALA BIPOLARĂ,

TULBURĂRILE DE ANXIETATE,
SCHIZOFRENIA, ADICŢIILE
DERMATOLOGICE DERMATITELE, PSORIAZISUL,
PEMFIGUSUSL, CANCERELE DE PIELE

CHIRURGICALE ABDOMENUL ACUT, DIVERTULOZA,

PANCREATITA, COLECISTITA,
LITIAZELE, POLITRAUMATISMELE
BOLI ACUTE ŞI BOLI CRONICE

• DEŞI EXISTĂ VARIAŢII FOARTE MARI DE LA O

ZONĂ LA ALTA ŞI DE LA UN CABINET LA ALTUL
• ÎN GENERAL SE ADMITE CĂ
• 5-15% SUNT URGENEŢE MEDICALE
• 40-45% SUNT BOLI ACUTE
• 45-50% SUNT BOLI CRONICE
 FACTORII CARE
INFLUENŢEAZĂ SOLICITĂRILE
• 1. INCIDENŢA BOLILOR
• 2. PREVALENŢA BOLILOR
• 3. LOCUL MF ÎN SISTEM
• 4. FUNCŢIILE MF
• 5. SITUAŢIA SOCIO-ECONOMICĂ
• 6. PROGRAMELE DE SĂNĂTATE
• 7. NR DE ASIGURAŢI PE LISTĂ
• 8. VĂRSTA ASIGURAŢILOR
• 9. STAREA DE SĂNĂTATE A ASIGURAŢILOR
 CLASIFICAREA
INTERNAŢIONALĂ ÎN AMP
• ICPC DEESCRIE MAI BINE SOLICITĂRILE MF
• DEOARECE SE REFERĂ
• LA GRUPE DE BOLI
• ŞI LA ALTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII
• CUM AR FI SIMPTOMELE ACUZATE DE BOLNAV
• PREVENŢIA
• REZULTATELE INVESTIGAŢIILOR
• PROBLEME ADMINISTRATIVE
• TRIMITERI
• DIAGNOSTIC DE BOALĂ
 GRUPE DE BOLI ICPC
GENERALE RESPIRATORII
BOLI DE SÂNGE BOLI PIELE
DIGESTIVE ENDOCRINE, METABOL
BOLI OCHI UROLOGICE
ORL SARCINĂ
CARDIOVASCULARE GENITALE FEMEI
MUSCULOSCHELETICE GENITALE BĂRBAŢI
NEUROLOGICE SOCIALE
PSIHICE
 COMPONENTA STANDARD
ICPC
• SIMPTOMELEACUZATE DE BOLNAV
• ACTIVITATEA DE PREVENIRE
• TRATAMENTE, PROCEDURI, MEDICAMENTE
• REZULTATLE INVESTIGAŢIILOR
• PROBLEME ADMINISTRATIVE
• TRIMITERI
• DIAGNOSTICUL DE BOALĂ
 SERVICIILE PE CARE LE
ACORDĂ MF
• 1. SERVICII PREVENTIVE
• SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE, PREVENŢIA PRIMARĂ,
SEC ŞI TERŢIARĂ, EXAMENE DE BILANŢ, DEPISTAREA ŞI COMB
FACTORILOR DE RISC, EDUC SANITARĂ, PROMOVAREA
SĂNĂTĂŢII
• 2. SERVICII CURATIVE
• ASIGURAREA ACCESIBILITĂŢII, PRIMUL CONTACT MEDICAL,
ASIST MED CURENTĂ, ABORDAREA INTEGRALĂ A BOLNAVULUI,
DIAGNOSTICUL CLINIC, INV PARACLINICE, DECIZIA INIŢIALĂ,
COLABORAREA CU SPECILIŞTII DE PROFIL,
• 3. SERVICII SPECIALE
• ÎNGRIJIREA COPILULUI, ÎNGRIJIREA GRAVIDEI,
ÎNGRIJIREA BĂTRÂNULUI, PATOLOGIA SOCIALĂ
• 4. SERVICII DE MANAGEMENT
• MARKETING, MANAGEMNTUL CABINETULUI
 SUPRAVEGHEREA STĂRII DE
SĂNĂTATE
• MF ARE ÎNSCRIŞI INDIVIZI NU BOLNAVI
• PRIMA SARCINĂ AR FI SUPRAVEGHEREA ŞI
PROMOVAREA STĂRII DE SĂNĂTATE
• DAR BOALA ESTE INDISOLUBIL LEGATĂ DE VIAŢĂ
• DEŞI UNELE BOLI POT FI EVITATE
• DEŞI UNELE BOLI AU FOST ERADICATE
• BOALA ESTE IMPOSIBIL DE EVITAT
• DATORITĂ UNOR FACTORI DE MEDIU
• A UNOR PREDISPOZIŢII GENETICE
• A PROCESULUI DE ÎMBĂTRÂNIRE
• A STILULUI DE VIAŢĂ
 ACTIVITATEA PREVENTIVĂ
• URMĂREŞTE PREVENIREA UNOR BOLI
• COMBATEREA FACTORILOR DE RISC ŞI A
FACTORILOR PATOGENI
• ÎMBUNĂTĂŢIREA STILULUI DE VIAŢĂ
• DEPISTAREA PRECOCE A UNOR BOLI CARE NU AU
FOST PREVENITE
• TRTAMENTUL PRECOCE
• PREVENIREA COMPLICAŢIILOR
 PREVENŢIA PRIMARĂ
• PREVENŢIA PRIMARĂ PRESUPUNE PRVENIREA
BOLILOR
• PREVENŢIA PRIMARĂ ESTE SPECIFICĂ MF
• DEOARECE MF ESTE CEL CARE VINE ÎN CONTACT
CU OMUL SĂNĂTOS
• SE POATE FACE PRIN SUPRAVEGHEREA STĂRII
DE SĂNĂTATE
• EXAMENE DE BILANŢ
• DEPISTAREA ŞI COMBATEREA FACTORILOR DE
RISC
• EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

• ESTE CEL MAI IMPORTANT MIJLOC DE

PREVENIRE A BOLILOR
• TREBUIE ÎNCEPUTĂ ÎNCĂ DIN COPILĂRIE
• TREBUIE CONTINUATĂ TOATĂ VIAŢA
• FIECARE INDIVID TREBUIE SĂ ŞTIE CUM POATE
PREVENI APARIŢIA BOLILOR
• PE GRUPURI ŢINTĂ, ELEVI, GRAVIDE, MAME,
IGIENA LA LOCUL DE MUNCĂ, ÎN ALIMENTAŢIA
PUBLICĂ, PREVENIREA BOLILOR CONTAGIOASE,
PREVENIREA STRESULUI
 PREVENŢIA SECUNDARĂ
• PRESUPUNE DEPISTAREA PRECOCE A
ÎMBOLNĂVIRILOR
• EVENTUAL ÎN FAZA ASIMPTOMATICĂ
• PRIN INVESTIGAŢII PARACLINICE
• FOARTE MULTE BOLI EVOLUEAZĂ ASIMPTOMATIC
O LUNGĂ PERIOADĂ DE TIMP
• ATEROSCELORZA, HTA, DIABETUL ZAHARAT,
CANCERUL, OSTEOPOROZA,
• ÎN CRIZE, MIGRENA, EPILEPSIA, ASTMUL BONŞIC
• SAU ÎN PUSEE, SCHIZOFRENIA, BPOC,
LEUCONEVRAXITA, ETC.
 FOARTE MULTE
BOLI POT EVOLUA
O LUNGĂ
PERIOADĂ DE
TIMP
ASIMĂPTOMATIC
 DEFINIŢIA BOLII
• BOALA REPREZINTĂ UN DEZECHILIBRU
• GALENUS CONSIDERA BOALA CA O DEVIERE DE
LA NORMAL A FUNCŢIILOR ORGANSIMULUI
• VIRCHOV CONSIDERA BOALA CA O MODIFICARE
ORGANICĂ
• R. HEGGLIN CONSIDERĂ BOALA CA O
• ENTITATEA NOSOSLOGICĂ CARE ARE
1.O ETIOLOGIE 2. O PATOGENIE, 3. O
SIMPTOMATOLOGIE, 4. O EVOLUŢIE
ŞI 5. UN TRATATMENT SPECIFIC
 DE MULTE ORI LIPSESC
MANIFESTĂRILE CLINICE
• DEŞI TOATE BOLILE TREBUIE SĂ AIBĂ O CAUZĂ
• PE CARE DE MULTE ORI NOI NU O CUNOAŞTEM
• DEŞI TOATE BOLILE TREBUIE SĂ AIBĂ O
PATOGENIE
• NU TOATE BOLILE AU SIMPTOMATOLOGIE
• FOARTE MULTE BOLI EVOLUEAZĂ O LUNGĂ
PERIOADĂ DE TIMP ASIMPTOMATIC
• APOI NU TOATE BOLILE AU O SIMPTOMATOLOGIE
SPECIFICĂ
OAMENII NU SUNT CHIAR AŞA
SĂNĂTOŞI CUM PAR LA PRIMA
VEDERE
• L.KULLER, N. BARTHANI ŞI C. FURBERG ARATĂ
CĂ 36% DIN FEMEI ŞI 38% DIN BĂRBAŢII ÎNTRE
18-65 DE ANI PREZINTĂ MANIFESTĂRI DE
ATEROSCLEROZĂ ASIMPTOMATICĂ
• PESTE 50% DINTRE BOLNAVII DEPISTAŢI CU
HTA SUNT ASIMPTOMATICI
• 10% DINTRE INDIVIZII ÎNTRE 35 ŞI 80 DE ANI
AU AVUT UN AVC SILENŢIOS, ETC
SE POATE VORBI
DE BOLILE
OMULUI
APARENT
SĂNĂTOS
PATOLOGIA CA UN ICEBERG
• DEOARECE O MARE PARTE DIN BOLI POT EVOLUA
SIMPTOMATIC
• PATOLOGIA UMANĂ POATE FI ASEMĂNATĂ CU UN
ICEBERG
• DE FAPT CEA MAI MARE PARTE A BOLILOR
EVOLUEAZĂ O LUNGĂ PREIOADĂ DE TIMP
ASIMPTOMATIC
• DE ACEEA CEA MAI MARE PARTE A BOLILOR SE
AFLĂ SUB ORIZONTUL CLINIC
• ASEMĂNĂTOR UNUI ICEBERG LA CARE CEA MAI
MARE PARTE SE AFLĂ SUB APĂ
 BOLI CRONICE CARE
EVOLUEAZĂ ASIMPTOMATIC
REPREZINTĂ PRINCIPALA
PROBLEMĂ A MEDICINII
CONTEMPORANE
• CELE MAI FRECVENTE BOLI CARE POT EVOLUA
ASIMPTOMATIC SUNT
• ATEROSCLEROZA, HTA, DIABETUL ZAHARAT,
CANCERELE, OSTEOPOROZA, BOALA AZHEIMER,
INSUFUCIENŢA RENALĂ CRONICĂ,
DISLIPIDEMIILE, LITIAZA BILIARĂ, LITIAZA
RENALĂ, COLECISTITA CRONICĂ, HEPATITA
CRONICĂ
 MARKERI PENTRU
DEPISTAREA UNOR BOLI
• PROGRESUL BIOLOGIEI MOLECULARE A PUS LA
DISPOZIŢIE O SERIE DE NARKERI PENTRU
DEPISTAREA UNOR BOLI ASIMPTOMATICE
• PENTRU DEPISTAREA DIABETULUI HEM GLIC
• PENTRU DEPISTAREA CANCERULUI
• TESTUL BABEŞ-PAPANICOLAU, ANTIGENUL
PROSTATIC, FETOPROTEINA, GENELE BRCA1 ŞI 2,
• DAR ŞI INVESTIGAŢIA IMAGISTICĂ, TC, RMN,
MAMOGRAFIA, ETC.
 PREVENŢIA TERŢIARĂ
• URMĂREŞTE TRATAMENTUL CORECT AL BOLILOR
• PREVENIRA COMPLICAŢIILOR ŞI AGRAVĂRILOR
• ARE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ ÎN BOLILE
CRONICE PERICULOASE PRIN COMPLICAŢIILE PE
CARE LE PRODUC
• CUM SUNT DIABETUL ZAHARAT ŞI HTA
• TRATAMENTUL CORECT AL ACESTOR BOLI POATE
EVITA APARIŢIA COMPLICAŢIILOR, PRELUNGI
DURATA DE VIAŢĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢII CALITATEA
VIEŢII
 PREVENŢIA SPECIFICĂ
• URMĂREŞTE PREVENIREA UNOR BOLI PENTRU
CARE AVEM MIJLOACE SPECIFICE DE PREVENIRE
• AŞA CUM AR FI VACCINĂRILE
• ADMISTRAREA DE VIT D
• ADMINISTRAREA DE IOD ÎN ZONELE GUŞOGENE
• ADMINISTRAREA DE FIER LA GRAVIDE
 PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
• DACĂ PREVENŢIA PRESUPUNE PĂSTRAREA
SĂNĂTĂŢII PRIN PREVENIREA BOLILOR
• PROMOVAREA PRESUPUNE NU NUMAI
PREVENIREA BOLILOR, CI ŞI ÎNTĂRIREA STĂRII
DE SĂNĂTATE
• PROMOVAREA PRESUPUNE ADOPTAREA UNUI
STIL DE VIAŢĂ SANOGENETIC PRIVIND
• ALIMENTAŢIA CORSPUNZĂTOARE, ALIMENTE
FUNCŢIONALE, EXERCIŢIUL FIZIC, UTILIZAREA
FACT NATURALI, ANTRENAMENTUL, ODIHNA,
CULTIVAREA FACTORILOR CULTURALI ŞI
SPIRITUALI
 SĂNĂTATEA REPREZINTĂ
VALOAREA CEA MAI DE PREŢ A
FIINŢEI UMANE
• DEŞI DE MULTE ORI SĂNĂTATEA NU ESTE APRECIATĂ LA
JUSTA VALOARE
• TOUŞI SĂNĂTATEA ESTE CONSIDERATĂ DE OBICEI CA O
VALOARE FUNDAMENTALĂ
• PENTRU CĂ DE SĂNĂTATE DEPINDE UNEORI VIAŢA
• DEPINDE CALITATEA VIEŢII
• REALIZAREA SOCIALĂ
• PERFORMAŢELE PROFESIONALE
• VIAŢA FAMILIALĂ
• CAPACITATEA DE CREŞTERE A COPIILOR
• BUCURIA DE ATRĂI
• DE A FI FERICIT
DAR PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII
NU ESTE PREA UŞOR DE
REALIZAT
• DEŞI ORGANISMUL UMAN DISPUNE DE O SERIE ÎNTREAGĂ
DE MECANISME DE APĂRARE
• DEŞI ORGANISMUL DISPUNE DE O ÎNŢELEPCIUNE, DUPĂ
CUM SPUNEA WALTER CANNON (1932), CU AJUTORUL
CĂREIA REUŞEŞTE SĂ SE OPUNĂ NUMEROŞILOR FACTORI
PERTURBANŢI, SĂNĂTATEA NU ESTE PREA UŞOR DE
PROMOVAT
• SĂNĂTATEA DEPINDE DE FOARTE MULŢI FACTORI
• MECANISMELE DE APĂRARE AU ANUMITE NEVOI
• ŞI ANUMITE LIMITE
• DE ACEEA SUNT NECESARE ANUMITE CONDIŢII DE MEDIU
 SĂNĂTATEA DEPINDE DE
FOARTE MULŢI FACTORI
• SĂNĂTATEA DEPINDE DE FOARTE MULŢI FACTORI
• DE FACTORI GENETICI, FACTORI DE MEDIU,
FACTORI PSIHOLOGICI, FACTORI
COMPORTAMENTALI, FACTORI ECONOMICI,
FACTORI SOCIALI, FACTORI CULTURALI, ETC.
• ORGANISMUL UMAN ARE CAPACITATEA DE A ŞI
PĂSTRA SĂNĂTATEA
• DAR ORGANISMUL UMAN ARE ANUMITE LIMITE
• DE ACEEA EL ARE NEVOIE DE ANUMITE CONDIŢII
DE MEDIU
• ORGANISMUL UMAN ARE ANUMITE NEVOI
 ORGANISMUL UMAN ARE
FOARTE MULTE NEVOI

• ORGANISMUL MUMAN ARE ANUMITE NEVOI DESTUL DE

GREU DE REALIZAT
• PENTRU A PUTEA FUNCŢIONA MECANISMELE DE REGLARE
AU ANUMITE NEVOI
• ORGANISMUL UMAN ARE ANUMITE NEVOI FUNDAMENTALE
• CUM AR FI NEVOILE PLASTICE ŞI ENERGETICE
• ÎMBRĂCĂMINTE ŞI UN ANUMIT MICROCLIMAT
• DAR ARE ŞI ANUMITE NEVOI SUPERIOARE
• CUM AR FI NEVOIA DE SECURITATE, DE LIBERTATE
• DE RESPECT, DE REALIZARE
• DE A IUBI ŞI A FI IUBIT
• ŞI NEVOI SPIRTUALE
• ..
SĂNĂTATEA SE CÂŞTIGĂ ÎN
FIECARE ZI
• HIPOCRATE SPUNEA CĂ SĂNĂTATEA TREBUIE SĂ SE
CÂŞTIGE ÎN FIECARE ZI
• SĂNĂTATEA NU ESTE UN LUCRU CÂŞTIGAT ODATĂ PENTRU
TOTDEAUNA
• NEVOILE ORGANISMULUI TREBUIE REALIZATE ÎN FIECARE
ZI
• DE ACEEA ORGANISMUL ARE NEVOIE PERMANENTĂ DE
ANUMITE CONDIŢII DE MEDIU
• DE ANUMITE SUBSTANŢE PLASTICE ŞI ENERGETICE
• DE IUBIRE, DE LIBERTATE, DE RESPECT
• DE ACEEA ESTE NECESAR UN ANUMIT COMPORTAMENT
• UN ANUMIT STIL DE VIAŢĂ PENTRU A RESPECTA ACESTE
LIMITE ŞI A ASIGURA ACESTE NEVOI
 SĂNĂTATEA NU POATE FI
REDUSĂ LA NEVOILE
MATERIALE
• DEŞI NOI NE OCUPĂM DE OBICEI DE SĂNATATEA CORPULUI
FIZIC
• OMUL ARE ŞI ALTE NEVOI PSIHICE ŞI SPIRITUALE
• L. EWLES ŞI I. SIMNET, PROMOTING HEALTH, 1985, VORBESC
• DE O SĂNĂTATE FIZICĂ PRIVIND BUNA FUNCŢIONARE A
ORGANELOR
• O SĂNĂTATE MENTALĂ CAPACITATEA DE A GÂNDI CLAR ŞI
COERENT, O SĂNĂTATE EMOŢIONALĂ DE A REACŢIONA
CORECT DIN PUNCT DE VEDRE EMOŢIONAL
• O SĂNĂTATE SPIRITUALĂ PRIVIND CONVINGERILE
RELIGIOASE, O SĂNĂTATEA SOCIALĂ PRIVIND ÎNDEPLINIREA
ROLURILOR SOCIALE
• RESTIAN, A., DIMENSIUNEA PSIHOSOCIALĂ A PATOLOGIEI
UMANE, CONFERINŢA DE PSIHOSOMATICĂ, BUC. 2009
 SĂNĂTATEA ESTE FOARTE
GREU DE PROMOVAT
• DEŞI MEDICINA A FĂCUT PROGRESE
EXTRAORDINARE
• DEŞI CONDIŢIILE DE VIAŢĂ S-AU ÎMBUNĂTĂŢIT
• SÎNĂTATEA ESTE FOARTE GREU DE PROMOVAT
• DATORITĂ POLUĂRII, CHIMIZĂRII
ALIMENTELOR, SEDENTARISMULUI, STRESULUI
PSIHOSOCIAL
• DAR MAI ALES AL STILULUI DE VIAŢĂ
NECORESPUNZĂTOR
• STILUL DE VIAŢĂ A DEVENIT UN FACTOR
PATOGEN
 ALIMENTAŢIA S-A MODIFICAT
FOARTE MULT ÎN ULTIMII ANI
• ALIMENTAŢIA OMULUI A SUFERIT MODIFICĂRI FOARTE
IMPORTANTE ÎN ULTIMII ANI
• AGRICULTURA INTENSIVĂ
• CHIMIZAREA EGRICULTURII, INSECTICIDELE,
ÎNGRĂŞĂMINTELE
• INDUSTRIA ALIMENTARĂ
• CREŞTEREA INTESIVĂ A ANIMALELOR
• UTILIZAREA HORMONILOR ŞI A ANTIBIOTICELOR ÎN
CREŞTEREA ANIMALELOR
• MODIFICAREA GENETICĂ A ALIMENTELOR
• UTILIZAREA UNOR SUBSTANŢE CHIMICE ÎN PREPARAREA
ŞI CONSERVAREA ALIMENTELOR
• UTILIZAREA UNOR AROME ŞI PRODUSE ARTIFICIALE
• AU INFLUENŢAT FOARTE MULT SĂNĂTATEA OMULUI
 DEOSEBIREA DINTRE
ALIMENTAŢIA OMULUI
PREISTORIC ŞI A OMULUI
CONTEMPORAN
• OMUL PREISTORIC MÂNCA
• 65% FRUCTE, LEGUME, VERDEŢURI, NUCI, MIERE
• 35% VÂNAT UŞOR, OUĂ, PEŞTE, MOLUŞTE, CRUSTACEE

• OMUL CONTEMPORAN MĂNĂNCĂ

• 55% ALIMENTE NOI, CEREALE, LAPTE, PRODUSE LACTATE,
ZAHĂR, GRĂSIMI SATURATE, ÎNDULCITORI
• 28% CARNE GRASĂ, CARNE DE PASĂRE, OUĂ, PEŞTE
• 17% FRUCTE, VERDEŢURI, LEGUMINOASE
 MAJORITATEA ALIMENTELOR
SUNT PRELUCRATE ŞI CHIMIZATE

• MAJORITATEA ALIMENTELOR PE CARE LE CONSUMĂ OMUL

CONTEMPORAN SUNT PRLUCRATE ŞI CHIMIZATE
• IAR UNELE SUNT ABSOLUT SINTETICE
• APROAPE TOATE SUCURILE DE FRUCTE SUNT DE OBICIE
SINTETICE
• IMDUSTRIA ALIMENTARĂ SITETIZEAZĂ TOATE AROMELE
• CARE SUNT DENUMITE IDENTIC NATURALE
• MAJORITATEA ALIMENTELOR SUNT CONSERVATE
• CU CÂT ŢARA E MAI BOGATĂ CU ATÂT PE MASA
CONSUMATORILOR SE AFLĂ MAI MULTE ALIMENTE
INDUSTRIALIZATE ŞI CHIMIZATE
 ADITIVII ALIMENTARI

• REPREZINTĂ SUBSTANŢE CARE SUNT INTRODUSE ÎN

ALIMENTE ÎN SCOP TEHNOLOGIC, PENTRU CONSERVARE, CU
ROL DE COMBATERE A MICROBILOR ŞI A FUNGILOR, PENTRU
ÎMBUNĂTĂŢIREA GUSTULUI ŞI A MIROSULUI
• EXISTĂ FOARTE MULŢI ADIITIVI ALIMENTARI, AŞA CUM AR
FI NITRAŢII CARE AU ACVŢIUNE ANTIMICORBIANĂ ŞI
ANTIFUNGICĂ
• SULFIŢII CARE SUNT ANTIOXIDANŢI
• ERITROZINA ŞI TETRAZINA CARE SUNT COLORANŢI
• ZAHARINA, CICLAMATUL ŞI ASPARTATUL EDULCORANŢI
• GLUTAMATUL MONOSODIC AROMATIZANT, ETC.
 E-URILE

• SUNT ADITIVI ALIMENTARI UTILIZAŢI ÎN UE

• SUNT CÂTEVA SUTE DE E-URI
• MAJORITATEA SUNT PRODUŞI DE SINTEZĂ
• MAJORITATEA AU EFECTE TOXICE
• SUNT SUBSTANŢE STRĂINE ORGANISMULUI
• EL POT SĂ PRODUCĂ ALERGII, CANCER, DEPRESII
IMUNIATRE ŞI AŞA MAI DEPARTE
 EFECTELE ADVERSE ALE UNOR
E-URI

• E 250-253 NITRAŢI, SUNT CANCERIGENI

• E 221-227 SULFIŢI PRODUC ALERGII
• E 121 EWRITROZINA PĂRODUCE ALERGII
• GLUTAMATUL MONOSODIC ESTE NEUROTOXIC ŞI
MIGRENOGEN
• CICLAMATUL ŞI ASPRATATUL SUNT CANCERIGENI
 COMPOZIŢIA PÂINII
• ACUM CÂTEVA SUTE DE ANI PÂINEA CONŢINEA FĂINĂ
INTEGRALĂ, APĂ, SARE ŞI DROJDIE
• ASTĂZI PÎINEA CONŢINE FĂINĂ ALBĂ, APĂ, SARE IODATĂ,
DROJDIE, AMELIORATORI ( L CISTEINA), EMULSIFICATORI
(E472), ANTIOXIDANŢI ( ACIDUL ASCORBIC), ACIDIFIANT
( ACETATUL DE CA), SOIA, ZAHĂR, ENZIME
• E URI FOLOSITE ÎN PÂINE
• E 263 ACIIDIFIANT, ACETATUL DE CA, INOFENSIV
• E 282 CONSERVANT PRODUCE COLICI ABDOMINALE
• E 412 GUMĂ GUAR AGENT DE ÎNGROŞARE, BALONARE,
CRAMPE, GREAŢĂ, ALERGII, ECSEME
• E 472 CONSERVANT ESTERI GLICEMICI AI ACIDULUI
DIACETIL TRATRIC, BALONARE, COLICI, DIAREE, VOMĂ
• E 920 L CISTEINA, AGENT DE TRATARE A FĂINII,
INOFENSIV
COMPOZIŢIA UNUI CÎRNAŢ
• ACUM CÎTEVA ZECI DE ANI, CÂRNAŢUL CONŢINEA CARNE DE
VITĂ, CARNE DE PORC, SARE, CONDIMENTE, PIPER, CIMBRU,
USTUROI
• ACUM CONŢINE CARNE DE PORC, SLĂNINĂ, ŞORIC, CARNE DE
PASĂRE RECICLATĂ, SARE, APĂ, PROTEINĂ DE SOIA, AMIDON
DIN CARTOFI, CONDIMENTE, ZAHARURI, AROME SITETICE,
STABILIZATORI ( CARE REŢIN APA), FOSFAŢI DE CA (E339,
CARE ADUCE FOSFOR ŞI DEZECHILIBREAZĂ BALANŢA),
AGENT DE ÎNGROŞARE (E407, POTENŢIAL ALERGEN ŞI
CANCERIGEN), POTENŢIATOR DE GUST, GLUTAMAT
MONOSODIC ( E621, TULBURĂRI DE COMPORTAMENT,
CEFALEE, GREAŢĂ, TULBURĂRI DE RITM CARDIAC,
DEPENDENŢĂ), CONSERVANT, NITRIT DE SODIU ( E250, TULB
DIGESTIVE, CANCERIGEN ), COLORANT, CARMIN ( E120,
CONŢINE CHELAT DE ALUMINIU, INCRIMINAT ÎN BOALA
ALZHEIMER)
 INFLUENŢA ALIMENTAŢIEI
ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

• DIRECT SAU INDIRECT ALIMENTAŢIA POATE INFLUENŢA

FUNCŢIONAREA TUTUROR ORGANELOR
• ALIMENTAŢIA POATE INFLUENŢA ACTIVITATEA APARTULUI
DIGESTIV, GASTRITE, DIAREA, CONSTIPAŢIA, STEATOZA
• A SISTEMULUI CARDIOVASCULAR, ATEROSCLEROZA
• A SISTEMULUI NERVOS CARE ARE NEVOI PARTICULARE
• A SISTEMULUI IMUNITAR UNELE ALIMENTE POT STIMULA,
IAR ALTELE POT INHIBA, EXCESUL DE LIPIDE INHIBĂ
APĂRAREA IMUNITARĂ
• PESTE 30% DIN CANCERE AU O ETIOLOGIE ALIMENTARĂ
ALIMENTE ANTICANCERIGENE

• ÎN ORDINEA DESCRESCÂNDĂ A ACŢIUNII LOR

• USTUROIUL SPANAC
• PRAZUL CASTRAVEŢI
• BROCOLI CICOARE
• CONOPIDĂ SPARANGHEL
• CEAPĂ DOVLECEI
• VARZĂ RIDICHI
• ARDEI VINETE
• VARZĂ ROŞIE CARTOFI
• ŢELINĂ ROŞII
• NAPI MORCOVI
 ESTE GREU DE RESPECTAT O
ALIMENTAŢIE SANOGENETICĂ
• ÎN CONDIŢIILE INDUSTRIALIZĂRII ŞI CHIMIZĂRII
ALIMENTELOR ESTE GREU DE GĂSIT ALIMENTE CARE SĂ NU
AIBĂ EFECTE SECUNDARE
• ESTE GREU DE GĂSIT PÂINE FĂRĂ ADITIVI
• APROAPE TOATE SORTIMENTELE DE PÂINE AU AFÂNĂTORI
• ESTE GREU DE GĂSIT UN IAURT FĂRĂ ADITIVI
• ESTE GREU DE GĂSIT CARNE FĂRĂ ANTIBIOTICE ŞI HORMONI
• ÎN LOC SĂ CONTRIBUIE LA PĂSTRAREA SĂNĂTĂŢII
• TOATE ACESTE SUBTANŢE AJUNG ÎN ORGANISMUL OMULUI ŞI
DETERMINĂ O SERIE ÎNTREAGĂ DE TULBURĂRI
• PE DE ALTĂ PARTE OMUL NU ALEGE ALIMENTELE CELE MAI
INDICATE
 OMUL ÎŞI ALGE ALIMENTELE
ÎN FUNCŢIE DE PLĂCERE
• ORGANISMUL AR TREBUIE SĂ ÎŞI ALEAGĂA
ALIMENTELE ÎN FUNCŢIE DE NEVOILE OBIECTIVE
• DAR EL ÎŞI ALGE ALIMENTELE DIN PUNCT DE
VEDERE ORGANOLEPTIC
• DUPĂ GUST
• MIROS,
• CULOARE
• INDICE DE SAŢIETATE
• DUPĂ PLĂCEREA PE CARE O PRODUC
• DEŞI ELE AR TREBUI EVALUATE ŞI DIN ALTE
PUNCTE DE VEDERE
 DACA LEZĂM AMIGDALA
ANIMALUL NU MAI MĂNÂNCĂ
NIMIC
• AMIGDALA FACE PARTE DIN CREIRUL AFECTIV
• EA STABILEŞTE VALOAREA DE PLĂCERE SAU DE NEPLĂCERE
A ALIMENTELOR
• DACĂ LEZĂM AMIGDALA ANIMALUL NU MAI MĂNÂNCĂ
NIMIC
• ADICĂ DACĂ NU POATE APRECIA GRADUL DE PLĂCERE
ANIMALUL NU MAI MĂNÎNCĂ NIMIC
• ACELAŞI LUCRU S-A CONSTATAT ŞI LA OM
• A. DAMASIO A ARĂTAT CĂ DACĂ SUNT LEZATE ANUMITE
ZONE DIN SISTEMUL LIMBIC, OMUL NU MAI POATE LUA
DECIZII
 CRITERIILE DUPĂ CARE AR
TREBUI APRECIATE ALIMENTELE
• ALIMENTELE AR TREBUI APRECIATE DUPĂ NIŞTE
INDICI CUM AR FI
• INDICELE DE DENSITATE CALORICĂ
• INDICELE DE DENSITATE NUTRUŢIONALĂ
DETERMINAT DE CONŢINUTUL ÎN
MACRONUTRIENŢI, MICRONUTRIENŢI ŞI
NANONUTRIENŢI
• INDICELE GLICEMIC
• INDICELE ANTIOXIDANT
• INDICELE ATEROGENETIC
• INDIDEXUL DE ALCALINIZARE ŞU ACIDIEFERE
• BIODISPONIBILITATEA, ETC.
 ANIMALELE AU MECANISME
DE REGLARE A INGESTIEI ÎN
FUNCŢIE DE NEVOILE
OBIECTIVE
• MAJORITATEA ANIMALELOR ÎŞI ALEG ALIMENTELE ÎN FUNCŢIE
DE NEVOILE OBIECTIVE
• DACĂ SUNT PRIVATE DE ANUMITE NUTRIENTE, LE VOR CĂUTA ŞI
INGERA PRFERENŢIAL
• DACĂ DROSOFILA E PRIVATĂ DE PROTEINE SAU DE GLUCIDE LE
VA CĂUTA ŞI INGERA CU PREFERINŢĂ
• RIBEIRO, DIKINSON, B. J., SEX PEPTIDE RECEPTOR AND TOR,S6K
SIGNALING MODULATE NUTRIENT BALANCING IN DROSOPHILA,
CURRENT BIOLOGY, 13 MAY, 20010
• ŞOBOLANII PRIVAŢI DE VIT B VOR CÎUTA ŞI VOR INGERA
PREFERENŢIAL ALIMENTE CARE CONŢIN VIT B
• DACĂ VIERMELE CAENORHABDITIS ELEGANS ESTE PRIVAT DE
ANUMITE MINERALE LE VA CĂUTA ŞI INGERA PREFERENŢIAL
• SHTONDA, B.B., DIETARY COICE BEHAVIOUR IN C. ELEGANS, J. OF
EXPERIMENTAL BIOLOGY, 209, 2006, 89-102
 POLUAREA

• DEŞI MEDIUL DE VIAŢĂ AL OMULUI CONTEMPORAN ESTE

MULT MAI IGIENIC DECÎT AL OMULUI DE ACUM CÂTEVA
SUTE DE ANI
• MEDIUL DE VIAŢĂ AL OMULUI CONTEMPORAN ESTE
DEPARTE DE A FI LIPSIT DE PROBLEME
• AR FI SUFICIENT SĂ REMARCĂM POLUAREA MEDIULUI
• POLUAREA AERULUI
• POLUAREA APEI
• POLUAREA SONORĂ
• POLUAREA INFORMAŢIONALĂ CARE BOMBARDEAZĂ ÎN
PERMANENŢĂ ORGANISMUL UMAN
• DAR CEA MAI IMPORTANTĂ ESTE PROBABIL CHIMIZAREA
ALIMENTELOR
 DETERIORAREA MEDIULUI
REPREZINTĂ CEL DE AL
DOILEA MARE PĂCAT AL
OMENIRII
• DUPĂ CONSUMUL DIN POMUL INTERZIS DETERIORAREA
MEDIULUI DE VIAŢĂ REPREZINTĂ CEL DE AL DOILEA MARE
PĂCAT AL OMENIRII
• DUPĂ ALUNGAREA DIN RAI DETERIORAREA GRĂDINII LUI
DUMNEZEU
• DUPĂ SCHIMBAREA IREVERSIBILĂ ECHILIBRELOR
ECOLOGICE
• REPREZINTĂ CEL MAI MARE PĂCAT AL OMENIRII
• SCHIMBAREA CLIMEI ŞI A MEDIULUI DE VIAŢĂ
• ARE SERIOASE REPERCURSIUNI ASUPRA STĂRII DE
SĂNĂTATE
 EFECTELE POLUĂRII ASUPRA
STĂRII DE SĂNĂTATE
• POLUAREA AERULUI, APEI, A SOLULUI ŞI A ALIEMNTELOR
POATE AVEA INFLUENŢE FOARTE IMPORTANTE ASUPRA
SĂNĂTĂŢII
• POLUAREA AERULUI PRODUSĂ DE INDUSTRIE, DE
GOSPODĂRI ŞI DE AUTOMOBILE, CU CO2, CO, 0XID DE
SULF ŞI DE AZOT, PLIMB, PULBERI, ETC
• POATE PRODUCE ASTM, EMFIZEM, BOLI CARDIACE,
BLEFARITE, ALERGII, ETC
• 4,6 MILIOANE DE IND MOR ANUAL DE BOLI LEGATE DE
POLUAREA AERULUI
• POLUAREA APEI CU METALE GRELE, PETROL PESTICIDE,
SUBSTANŢE PLASTICE
• 400 000 DE FABRICI DEVARSĂ SUBSTANŢE TOXICE ÎN
RÂURI
 SEDENTARISMUL
• MECANIZAREA ŞI AUTOMATIZAREA AU UŞURAT VIAŢA
OMULUI MODERN
• DAR AU DUS ŞI LA APARIŢIA SEDENTARISMULUI
• ACTIVITATEA PROFESIONALĂ ESTE MECANIZATĂ ŞI
AUTOMATIZATĂ
• ACTIVITATEA CASNICĂ ESTE MECANIZATĂ ŞI AUTOMATIZATĂ
• MAŞINA DE SPĂLAT RUFE, DE SPĂLAT VASE, DE FĂCUT PÂINE,
ASPIRATORUL, TELECOMANDA, ETC
• PLIMBAREA SE FACE CU AUTOMOBILUL
• OMUL CONTEMPORAN DEPUNE UN EXERCIŢIU FIZIC DE 100
DE ORI MAI MIC DECÂT BUNICII LUI DE ACUM 100 DE ANI
 STRESUL PSIHOSOCIAL
• STRESUL REPREZINTĂ UN MECANISM DE APĂRARE
• STRESUL REPREZINTĂ SINDROMUL GENERAL DE
ADAPRTARE
• EL POATE FI DECLANŞAT DE FOARTE MULŢI FACTORI
FIZICI ŞI PSIHICI CARE SUPRASOLICITĂ ORGANSIMUL
• EL ESTE FOARTE UTIL
• DAR PRESUPUNE UN ANUMIT RISC
• DE ACEEA STRESUL REPREZINTĂ UN FACTOR DE RISC
PENTRU APARIŢIA MULTOR BOLI, HTA, CARDIOPATIA
ISCHEMICĂ, ULCERUL GASTRIC, ETC.
• OMUL CONTEMPORAN ESTE SUPUS LA FOARTE MULTE
STRSURI
• RESTIAN, A., STRESUL TRANZIŢIEI, CONGRESUL DE MF,
IAŞI,
 APARIŢIA SOCIETĂŢII DE
CONSUM
• DUPĂ 1950 CONSUMUL DE MASĂ A CRESCUT CU
10% PE AN
• AŞA SPRE EXEMPLU, DACĂ ÎN 1954 NUMAI 8%
DINTRE FAMILIILE DE FRANCEZI AVEAU
AUTOMOBIL, 8% MAŞINĂ DE SPĂLAT, 8%
TELEVIZOR ŞI 3% FRIGIDER
• ÎN 1975 UN NUMĂR DE 73% AVEAU AUTOMOBIL,
91% FRIGIDER, 86% TELEVIZOR ŞI 77% MAŞINĂ
DE SPĂLAT
• CREŞTEREA CONSUMULUI A CONTINUAT
• LOCUINŢELE, ORAŞELE, SATELE, LOCURILE DE
MUNCĂ, MIJLOACELE DE COMUNICARE, AU
EVOLUTA FOARTE MULT
 CREŞTEREA CONSUMULUI A
DUS LA APARIŢIA UNOR BOLI
• CREŞTEREA CONSUMULUI ŞI SENDENTARISMUL
AU DUS LA CREŞTEREA OBEZITĂŢII ŞI A BOLILOR
METABOLICE
• OBEZITATEA A CRESCUT FOARTE MULT
• PESTE 30% DIN INDIVIZI SUNT
SUPRAPONDERALI
• OBEZITATEA A CRESCUT ŞI LA COPIL
• OBEZITATEA CONTRIBUIE LA APARIŢIA ALTOR
BOLI
 DEPENDENŢELE O NOUĂ
PROVOCARE PENTRU MF
• ADICŢIILE SAU DEPENEDENŢELE REPREZINTĂ O
PROBLEMĂ DE SĂNĂTATE PUBLICĂ FOARTE
IMPORTANTĂ ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ
• DEPENDENŢA RFEPREZINTĂ APARIŢIA ŞI
PERSISITENŢA CONSUMULUI UNOR SUBSTANŢE
SAU A UNUI COMPORTAMENT CARE ACŢIONEAZĂ
ASUPRA SISTEMULUI DE RECOMPENSĂ
• SISTEMUL DE RECOMPENSĂ-PEDEAPSĂ ESTE
EISTEM MEZOLIMBIC CARE ARE CA MEDIATOR
PRINCIPAL DOPAMINA
• CARE SPOMOVEAZĂ COMPORTAMENTELE CARE
PRODUC PLĂCERE ŞI CONFORT ŞI EVITĂ
COMPORTAMANETELE CARE PRODUC
DISCONFORT
 DEPENDENTELE DE
SUBSTANŢE DUPA DSM IV
•
• 304.00 dependenţa de opiacee
• 304.10 sedativ , hipnotic , sau anxiolitic dependenţă (inclusiv
dependenţa de benzodiazepine şi dependenţei de barbituric )
• 304.20 dependenţa de cocaină
• 304.30 Cannabis dependenţă
• 304.40 dependenţă Amfetamina (amfetamina sau asemănătoare)
• 304.50 halucinogene dependenţă
• 304.60 inhalant dependenţă
• 304.80 Polysubstance dependenţă
• 304.90 Phencyclidine (sau phencyclidine-like) dependenţă
• Alte 304.90 (sau necunoscut) substanţă dependenţă
• 305.10 Nicotina dependenţă
 DEPENDENŢELE
COMPORTAMENTALE
• DEPENŢA DE JOCURI DE NOROC
• DE UNELE ALIMENTE, DE EXEMPLU DE DULCIURI
• DE COMPUTER
• DE INTERNET
• DE TELEVIZOR
• DE SHOPING
• DE ANUMITE ALIMENTE
• DE SEX
 DEPENDENŢA DE
TELEVIZOR
• OMUL CONTEMPORAN CONSACRĂ FOARTE MUL TIM TV
• UN COPIL PETRECE PÂNĂ LA 18 ANI MAI MULT TIMP ÎN
FAŞA TV DECÂT LA ŞCOALĂ
• FOARTE MULŢI OAMNI SUNT DEPENDENŢI DE TV
• EI PETREC ÎNTRE 3-8 ORE ÎN FAŢA TV
• NU POT RENUNŢA LA TV
• ÎN CAZ DE PRIVARE DE TV APARE UN SINDROM DE SEVRAJ
• EI SUNT MANIPULAŢI DE TV
• DUC O VIAŢĂ DE GRADUL DOI
• TRĂIESC ÎN INFORMAŢII DE LA TV ŞI ÎN SERIALE
 DEPENDENŢA DE INTERNET

• ÎN ULTIMUL TIMP A APĂRUT DEPENDENŢA DE MEDII

CIBERNETICE
• DEPENDENŢA DE INTERNET AFECTEAZĂ APROXIMATIV
10% DINTRE STUDENŢII AMERICANI
• SE CARACTERIZEAZĂ DE CREŞTEREA TIMPULUI DE
NAVIGARE PE INTERNET NEGLIJAREA SARCINILOR
SOCIALE, DE NEGLIJAREA NEVOILOR BIOLOGICE ŞI
APARIŢIA TULBURĂRILOR DE SEVRAJ ŞI DE DISPARIŢIA
LOR DUPĂ RELUAREA INTERNETULUI
• DEPENDENŢA DE TELEVIZOR
• NOI AM ARĂTAT CĂ FOARTE MULŢI INDIVIZI DUC O VIAŢĂ
DE GRADUL II TRĂIND MAI MULT ÎN MEDIILE VIRTUALE
DECÂT ÎN REALITATE
 SISTEMUL DE RECOMPENSĂ-
PEDEAPSĂ
• COMPORTAMENTUL UMAN ESTE GHIDAT DE UN SISTEM DE
RECOMPENSĂ-PEDEAPSĂ
• FORMAT DIN NIŞTE STRUCTURI MEZOLIMBICE
• CARE AU CA MEDIATOR PRINCIPAL DOPAMINA ŞI
ENCEFALINELE
• SISTEMUL DE RECOMPENSĂ-PEDEAPSĂ SUSŢINE FACTORII
CARE PRODUC PLĂCERE ŞI CONFORT
• EVITĂ FACTORII CARE PRODUC NEPLĂCERE
• SISTEMUL ESTE FOARTE UTIL DEOARECE FACTORII CARE
PRODUC CONFORT SUNT UTILI
• DAR POT APARE ŞI NECONCORDANŢE
• CUM SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ADICŢII
 MANIFESTĂRILE CLINICE
• DEPIND DE SUBSTANŢĂ
• MAI ÎNTÂI EUFORIE, BUNĂ DISPOZIŢIE
• APOI, MODIFIĂRI DE DIPOZIŢIE, SCĂDEREA
ENERGIEI, TUSE, NEVOIA IMPERIOASĂ DE A
CONSUMA
• MARIHUANA, OCHII ROŞII, DILAT PUPILE,
DIFICULT DE COORDONARE, SC APETIT
• OPIACEE, TULBURĂRI RESPIRATORII, CONFUZIE,
GREAŢĂ, VĂRSĂTURI, SOMNOLENŢĂ
• TENDINŢA DE CONSUMA ŞI DE CREŞTE DOZA
 SINDROMUL DE ABSTINENŢĂ

• LA ÎNTRERUPEREA BRUSCĂ A DROGULUI POT

APARE
• TULBU NEUROPSIHICE, DISFORIE, ANXIETATE,
AMAŢELI, DEPRESIE,
• TULB SOMATICE, DIFERITE DUREI,
TREMURĂTURI, CRAMPE, TRANSPIRAŢII,
TAHICARDIE, DIAREE, VĂRSĂTURI
• TENDINŢA IMPERIOASĂ DE A CONSUMA DROGUL
 Withdrawal syndrome
• Early symptoms of withdrawal include:
• Agitation,Anxiety, Muscle aches ,Increased
tearing, Insomnia, Runny nose, Sweating,
Yawning

• Late symptoms of withdrawal include:

• Abdominal cramping, Diarrhea, Dilated
pupils Goose bumps- Nausea, Vomiting
 VICIILE
• VICIILE REPREZINTĂ OBIŞNUINŢELE ŞI DEPENDENŢELE
ORGANISMULUI DE CEVA PE CARE ÎL DOREŞTE FOARTE
MULT ŞI FĂRĂ DE CARE NU POATE TRĂI
• BANI, ALCOOL, FEMEI, ŢIGĂRI, JOCURI DE NOROC, ETC
• CARE ASIGURĂ O SATISFACŢIE TEMPORARĂ
• DAR DISTRUG ÎN CELE DIN URMĂ ORGANSIMUL
• VICIILE SUNT ÎNTREŢINUTE DE SISTEMUL DE
RECOMPENSĂ-PEDEAPSĂ
• CARE URMĂREŞTE MAXIMIZAREA PLĂCERILOR
• EVITAREA INSATISFACŢIEI
• AL CĂRUI MEDIATOR PRINCIPAL ESTE DOPAMINA
 FUMATUL
• SE APRECIAZĂ CĂ 36% DIN POPULAŢIE FUMEAZĂ
• FUMUL DE ŢIGARĂ CONŢINE PESTE 2000 DE SUBSTANŢE
CHIMICE
• CUM AR FI NICOTINA, CO, ACIDUL CIANHIDRIC, ACIDUL
FORMIC, ACROLEINA, ALCOOLUL METILIC, ALDEHIDA
ACETICĂ, BENZENUL, NITROZAMINE, CETONE, ULEIURI
VOLATILE, SUBSTANŢE CANCERIGENE, ETC
• POT PRODUCE O SERIE DE BOLIRESPIRATORII, BRONŞITĂ,
EMFIZEM, CANCER PULMONAR
• BOLI CARDIACE, HTA, CARDIOPATIE ISCHEMICĂ, TULB
RITM
• BOLI DIGESTIVE, GINGIVITE, GASTRITE CANCER BUCAL,
CANCER GASTRIC, ETC.
• CREŞTE DE 12 ORI RISCUL DE CC GASTRIC
• DE 10 ORI RISCUL DE CC DE PROSTATĂ
 CONSUMUL DE ALCOOL
• CONSUMUL DE ALCOOL ESTE PROBABIL VICIUL CEL MAI
FRECVENT
• SE CONSIDERĂ CĂ 60% SUNT BĂUTORI MICI SAU
OCAZIONALI, 30% BĂUTORI MODERAŢI ŞI 10% BĂUTORI
MARI
• ÎN EUROPA CONSUMUL MEDIU ESTE DE 1-16 L ALCOOL/AN
• SE VORBEŞTE DE UN CONSUM UTIL ŞI DE UN CONSUM OPTIM
• DE 40-80 GR ALCOOL/ZI
• ÎN ROMÂNIA 30% DINTRE TINERI SE ÎMBATĂ 1 DATĂ/SĂPT
• CONSUMUL EXAGERAT DE ALCOOL POATE PRODUCE
• O SERIE DE BOLI DIGESTIVE, ESOFAGITE, GASTRITE,
STEATOZĂ, HEPATITE, PANCREATITE, CANCER BUCAL,
ESOFAGIAN, GASTRIC, PANCREATIC,
• CARDIACE, HTA, CARDIOPATIE, TULB DE RITM,
ATEROSCLEROZĂ OBLITERANTĂ
• NERVOASE, TULB MEMORIE, PSIHOZE, NEVRITE, DELIR
 REVOLUŢIA SEXUALĂ

• DESCĂTUŞAREA SINELUI, CULTIVAREA PLĂCERII FĂRĂ

LIMITE, APARIŢIA ANTICONCEPŢIONALELOR ŞI
TRATAMENTUL BOLILOR CU TRANSMITERES EXUALĂ, AU
DUS LA O ADEVĂRATĂ REVOLUŢIE SEXUALĂ
• V. PACARD (1969) VORBEŞTE DE O SEXUALITATE
SĂLBATICĂ
• D. FOLSCHID (2002) ARATĂ CĂ 7% DINTRE AMERICANI
AU AVUT PESTE 50 DE CONTACŢI PE AN
• IAR 5% DINTRE FRANCEZI AU AVUT 100 DE CONTACŢI PE
AN
• ÎN TIMP CE ÎN LUME APAR 3500 DE FILME CLASICE PE AN,
APAR PESTE 11.000 DE FILME PORNO PE AN
• ÎN 1983 CIFRA DE AFACERI ERA DE 6 MILIARDE DE
DOLARI, IAR ÎN 2005 ERA DE3 40 MILIARDE DE DOLARI
 CREŞTEREA TOLERANŢEI
SOCIALE
• SOCIETATEA POSTMODERNĂ A DEVENIT TOT MAI TOLERANTĂ
CU CONSUMUL DE DROGURI, CU PERVERSIUNILE SEXUALE
• ÎN UNELE ŢĂRI CONSUMUL DE DROGURI ESTE LEGALIAZT
• ÎN 1974, APA SCOATE HOMOSEXUALITATEA DE PE LISTA
BOLILOR NINTALE
• ÎN 1987, SCOATE DIN PSIHIATIE TERMENUL DE
PERVERSIUNI SEXUALE
• ASTFEL O SERI ÎNTREQAGĂ DE DELICTE SEXUALE SUNT
DESFIINŢATE
• TELEVIZIUNILE AU DEVENIT OSPICII DE VIOLENŢĂ, DE
PERVERSIUNI ŞI DE EXCHIBIŢIONISM
 CRIZA FAMILIEI
• FAMILIA REPREZINTĂ LOCUL UNDE APARE ŞI UNDE SE
DEZVOLTĂ FIINŢA UMANĂ
• DAR FAMILIA SE AFLĂ ÎN PREZENT ÎNTR-O MARE CRIZĂ
• EXISTĂ FPOARTE MULTE FAMILII DEZORGANIZATE
• FOARTE MULTE FAMILII MONOPARENTALE
• FAMILII ABANDONATE
• FAMILII DISFUNCŢIONALE
• RATA DIVORŢURILOR ESTE ÎN CREŞTERE
• FAMILII DE HOMOSEXUALI
• FAMILII PAUPERE
• CARE INFLUENŢEAZĂ STAREA DE SĂNĂTATE A MEMBRILOR
FAMILIEI
 IMPORTANŢA STILULUI DE
VIAŢĂ
• DEŞI POSIBILITĂŢILE MEDICINII AU EVOLUAT
FOARTE MULT
• CONDIŢIILE DE VIAŢĂ S-AU ÎMBUNĂTĂŢIT
FOARTE MULT
• STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI NU S-A
ÎMBUNĂTĂŢIT SEMNIFICATIV
• DURATA MEDIE DE VIAŢĂ A CRESCUT FOARTE
MULT ĂN ULTIMII 100 DE ANI
• UNELE BOLI AU FOST ÎNLOCUITE CU ALTELE
• DIN CAUZA STILULUI DE VIAŢĂ
 STILUL DE VIAŢĂ A DEVENIT
UN ADEVĂRAT FACTOR
PATOGEN
• DEŞI AR AR AVEA POSIBILITATEA DE A FI MAI
SĂNĂTOS
• OMUL CONTEMPORAN NU ESTE PREA SĂNĂTOS
• DIN CAUZA FAPTULUI CĂ ARE UN STIL DE VIAŢĂ
NECORESPUNZĂTOR
• ALIMENTAŢIE NECORESPUNZĂTOARE
• SEDENTARISM, STRESS SOCIAL, VICIILE,
FUMATUL, ALCOOLUL, LIPSA UNEIE VIEŢII
SPIRITUALE, ETC.
 STILUL DE VIAŢĂ DETERMINĂ
MAI MULTE BOLI DECÂT
FACTORII PATOGENI
• STILUL DE VIAŢĂ NECORESPUNZĂTOR
CONTRIBUIE MAI MULT DECÂT LA
ÎMBOLNĂVIREA OMULUI DECÂT FACTORII
GENETICI ŞI FACTORII DE MEDIU
• DUPĂ EPIDEMIOLOGII AMERICANI STILUL DE
VIAŢĂ CONTRIBUIE CU 50%
• FACTORII GENETICI CU 20%
• IAR FACTORII DE MEDIU CU 20%
• LA ÎMBOLNĂVIREA OMULUI CONTEMPORAN
MF ARE ROLUL DE A AMELIORA
STILUL DE VIAŢĂ

• PENTRU A PUTEA ÎMBUNĂTĂŢII STAREA DE

SĂNĂTATE A OMULUI CONTEMPORAN
• MF ARE ROLUL DE A SCHIMBA STILUL DE VIAŢĂ
AL PACIENŢILOR SĂI
• ACEST LUCRU ESTE FOARTE GREU DE REALIZAT
• DIN CAUZA STRUCTURII BIOLOGICE A OMULUI
• DIN CAUZA SOCIETĂŢII
• CARE NU CONTRIBUIE LA ACEST LUCRU
 COMPORTAMENTUL OMULUI
ESTE DOMINAT DE CONFORT
ŞI PLĂCERE
• PRIN INTERMEDIUL SISTEMULUI DE
RECOMPENSĂ PEDEAPSĂ
• OMUL ESTE DOMINAT DE CREIERUL AFECTIV
• CARE CAUTĂ COMFORTUL ŞI PLĂCEREA
• ACEST LUCRU ESTE REALIZAT DE STRUCTURA
CREIERULUI
• DUPĂ PAUL MCLEAN, CREIRUL OMULUI ESTE
FORMAT DIN TREI ETAJE SUPRAPUSE
• UN CREIER REPTILIAN, UN CREIER AL
MAMIFERELOR PRIMITIVE ŞI UN NEOCORTEX
SPECIFIC OMULUI
 ASISTENŢA MEDICALĂ
CURENTĂ
• PE LÂNGĂ SERVICIILE PREVENTIVE
• MF ARE ROLUL DE ASIGURA SISTENŢA MEDICALĂ
CURENTĂ
• ÎN ACEST SENS EL TREBUIE SĂ ASIGURE
ACCESIBILITATEA PACIENŢILOR
• SĂ EFECTUEZE EXAMENUL FIZIC INTEGRAL AL
BOLNAVULUI
• SĂ STABILEASCĂ DIAGNOSTICUL CLINIC
• SĂ SOLICITE CONFIRMAREA PARACLINICĂ
• SĂ IA DECIZIA INIŢIALĂ
 ASITENŢA MEDICALĂ SE
BAZEAZĂ PE METODELE
CLINICE
• SPRE DEOSEBIRE DE SPECIALIŞTII DE PROFIL
CARE SE BAZEAZĂ MAI ALES PE METODELE
PARACLINICE
• MF SE BAZEAZĂ MAI ALES PE METODELE CLINICE
• MF ESTE SINGURUL CLINICIAN
• MF AR TREBUI SĂ FIE CEL MAI BUN CLINICIAN
• DAR ORICE DIAGNOSTIC CLINIC AR TREBUI
CONFIRMAT CU INVESTIGAŢII PARACLINICE
 MF TREBUIE SĂ COLABOREZE
CU SPECIALIŞTII DE PROFIL
• MF TREBUIE SĂ SELECŢIONEZE BOLNAVII CARE
PUN PROBLEME DEOSEBITE
• SĂ TRIMITĂ ÎN TIMP UTIL LA SPECIALIŞTII DE
PROFIL BOLNAVII CARE PUN PROBLEME DE
DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
• EFECTUAREA UNEI SINTEZE DIAGNOSTICE ŞI
TERAPEUTICE
 ASISTENŢA MEDICALĂ
SPECIALĂ
• PE LÎNGĂ ASISTENŢA PREVENTIVĂ ŞI CURATIVĂ
• MF TREBUIE SĂ ASIGURE ŞI O ASISTENŢĂ
MEDICALĂ SPECIALĂ
• PENTRU COPIL
• PENTRU GRAVIDĂ
• PENTRU BĂTRÂNI
• PENTRU CAZURILE SOCIALE
• DEOARECE ACESTE GRUPE DE PACIENŢI
REPREZINTĂ UN RISC CRESCUT DE
ÎMBOLNĂVIRE
 EFICIENŢA MF
• ÎNDEPLINID ACESTE SERVICII MF REZOLVĂ
APROXIMATIV 80-90% DIN PROBLEMELE CU
CARE ESTE CONFRUNTAT
• 10% LE TRIMITE LA SPECIALIŞTII DE PROFIL
• 1% LE INTERNEAZĂ ÎN SPITAL
• ÎN ACEST SENS EL TREBUIE SĂ CONLUCREZE CU
SPECIALIŞTII DE PROFIL
• ASISTENŢA MEDICALĂ ESTE O ACTIVITATE DE
ECHIPĂ
• MF OCUPĂ UN LOC FOARTE IMPORTANT ÎN
ECHIPA MEDICALĂ MODERNĂ
 CONTRIBUŢIA MF LA STAREA
DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
• DEŞI SISTEMUL DE SĂNĂTATE CONTRIBUIE
FOARTE PUŢIN LA STAREA DE SĂNĂTATE A
POPULAŢIEI
• DUPĂ CUM ARATĂ EPIDEMIOLOGII SISTEMUL
SANITAR CONTRIBUIE DOAR CU 11% LA STAREA
DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI
• TOTUŞI PRIN ACTIVITATEA DE PREVENŢIE
PRIMARĂ
• MF ESTE CEL CARE CONTRIBUIE CEL MAI MULT
LA ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRII DE SĂNĂTATE