INGRIJIRI CALIFICATE LA PACIENTUL CU BOLI CARDIOVASCULARE - PRINCIPII GENERALE

EVALUAREA CARDIOVASCULARA
 ANAMNEZA
 EXAMENUL CLINIC
 EVALUAREA PARACLINICA
o ECG
o ECOCARDIOGRAFIA
o CORONAROGRAFIA
o CT CARDIAC
o RMN CARDIAC
o TESTE DE LABORATOR, etc.
ANAMNEZA

Definitie: totalitatea informatiilor culese de medic de la pacient sau apartinator, sau din foile de observatie, care conduc la
stabilirea unui diagnostic, prognostic si tratament.

ETAPE:

1. DATE PERSONALE
2. MOTIVELE INTERNARII
3. ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE(APF)
4. ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE (APP)
5. ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE(AHC)
6. CONDITII DE VIATA SI MUNCA
7. ISTORICUL BOLII

MOTIVELE INTERNARII

O lista de semne si simptome pe care clinicianul le considera a fi CELE MAI RELEVANTE.

CELE MAI IMPORTANTE SIMPTOME IN CARDIOLOGIE:

 DISPNEEA
 DUREREA TORACICA
 PALPITATIILE
 SINCOPA

DISPNEEA CARDIACA

CONDITII DE APARITIE

 DE EFORT
 DE REPAUS
o CONTINUA - ORTOPNEEA
o PAROXISTICA – ASTM CARDIAC
– EDEM PULMONAR ACUT
CAUZE DE DISPNEE CARDIACA
 INSUFICIENTA CARDIACA STG.
 TROMBOEMBOLISMUL PULMONAR
 INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
 PERICARDITA
 CARDIOMIOPATII
 BOLI MITRALE SI AORTICE

SEVERITATEA DISPNEEI CARDIACE

CLASELE NYHA DE INSUFICIENTA CARDIACA
NYHA I DISPNEEA LA EFORTURI MARI (MERS RAPID)
NYHA II DISPNEEA LA EFORTURI MEDII (MERS PE SUPRAFATA PLANA)
NYHA III DISPNEEA LA EFORTURI MINIME (IMBRACAT, SPALAT)
NYHA IV DISPNEEA DE REPAUS (ORTOPNEEA)
PALPITATIILE
SENZATIA SUBIECTIVA A PERCEPTIEI BATAILOR CARDIACE

SCOPUL ANAMNEZEI

1. DEBUT: BRUSC INSTALAT SAU PROGRESIV, DE EFORT

2. CARACTER: REGULAT SAU NEREGULAT
3. FRECVENTA CARDIACA: SUBIECTIV SAU OBIECTIVATA
4. DURATA
5. FENOMENE DE INSOTIRE
6. CONDITII DE DISPARITIE
7. EXAMENUL FIZIC SI OBIECTIVAREA ARITMIEI

DUREREA CARDIACA

1. CONDITII DE APARITIE
2. LOCALIZARE
3. INTENSITATE
4. DURATA
5. IRADIERE
6. CONDITII DE AMELIORARE/AGRAVARE
7. FENOMENE DE INSOTIRE.

DUREREA CARDIACA

 SINDROM CORONARIAN CRONIC

 ANGINA INSTABILA
 INFARCT MIOCARDIC ACUT
 PERICARDITA
 DISECTIA DE AORTA
 TROMBOEMBOLISM PULMONAR

DUREREA TORACICA DIN SINDROMUL CORONARIAN CRONIC

 APARITIE: LA EFORT
 LOCALIZARE: RETROSTERNALA SAU PRECORDIALA
 INTENSITATE: MICA - MEDIE
 DURATA: 5-10 minute
 IRADIERE: BRAT STANG
 DISPARITIE: NITROGLICERINA SAU REPAUS

DUREREA TORACICA DIN IMA

 APARITIE: EFORT SAU REPAUS

 LOCALIZARE: RETROSTERNALA
 INTENSITATE: MEDIE – MARE
 DURATA: 20 - 30 minute sau peste
 IRADIERE: BRATUL STG.
 DISPARITIE: NU LA NITROGLICERINA !
MORFINA iv.

DUREREA TORACICA DIN DISECTIA DE AORTA

 APARITIE: BRUSCA
 LOCALIZARE: RETROSTERNALA, ITERSCAPULO- VERTEBRALA
 INTENSITATE: MARE
 DURATA: 20-30 MINUTE SAU PESTE.
 IRADIERE: POSTERIOARA
 DISPARITIE : NU LA NITROGLICERINA
MORFINA iv.
DUREREA TORACICA DIN EMBOLIA PULMONARA
  APARITIE : BRUSCA
 LOCALIZARE: ARIA PULMONARA
 INTENSITATE: VARIABILA
 DURATA: VARIABILA
 IRADIERE: FARA
 COND. DE AGRAVARE: CLINOSTATISM
 CONDITII ASOCIATE: INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA

DUREREA TORACICA DIN PERICARDITA

 APARITIE : BRUSCA
 LOCALIZARE: RETROSTERNALA, PRECORDIALA
 INTENSITATE: VARIABILA
 DURATA: ORE- ZILE
 IRADIERE: GAT, BRATUL STG.
 CONDITII DE APARITIE: DECUBIT, INSPIR PROFUND, APLECAREA TORACELUI ANT.
 DISAPARITIE: AINS, CORTIZON, ANTALGICE

LIPOTIMIA SI SINCOPA

 SINCOPA = SIMPTOM OBIECTIV CARE CONSTA IN PIERDEREA STARII DE CONSTIENTA CU PASTRAREA

SEMNELOR VITALE SAU PIERDEREA LOR PT. DURATA SCURTA (3-4 MINUTE).
 SE DATOREAZA SCADERII TEMPORARE A PERFUZIEI CEREBRALE.
 LIPOTIMIE = SENZATIA DE PIERDERE A STARII DE CONSTIENTA (LESIN), DAR FARA SINCOPA.

 CONDITII DE APARITIE
 FAZA PRODROMALA
 SIMPTOME CARDIACE SPECIFICE
 FENOMENE DE INSOTIRE – CONVULSII
 DURATA
 CONDITII DE REAPARITIE
 CAUZE:
o SINCOPA VASCULARA
 VASODILATATIE
 REFLEXA
 ORTOSTATICA
 SINDROMUL DE SINUS CAROTIDIAN
o INFARCTUL MIOCARDIC ACUT
o TAMPONADA CADIACA
o DISECTIA DE AORTA
o TROMBOEMBOLISM PULMONAR
o CMHO
o STENOZA AORTICA
o TAHIARITMII ( ADAMS – STOKES )
o BRADIARITMII

ANTECEDENTE PATOLOGICE

• SE TREC CELE MAI IMPORTANTE IN ORDINE CRONOLOGICA

ANTECEDENTE FIZIOLOGICE

La copii: date pediatrice

La femei:
• Varsta primei menstruatii
• Nr. de sarcini/avorturi
ISTORIC FAMILIAL

• Cele mai importante patologii ale membrilor familiei (parinti, frati, surori).
• Pt. cei decedati se trece cauza decesului, daca este cunoscuta.
 CONDITII DE VIATA SI MUNCA

• Consum de alcool
• Fumat
• Consum de droguri
• Alergii
ISTORICUL BOLII

• Debutul simptomatic al afectiunii

• Descrierea perioadei dintre momentul aparitiei simptomelor si adresarea la medic
• Ultimul tratament
EXAMENUL FIZIC INSPECTIA GENERALA
• INSPECTIA INALTIME
• PALPAREA GREUTATE
• PERCUTIA FACIES
• ASCULTATIA TIP CONSTITUTIONAL
STATUS FIZIC
INSPECTIE

EXAMINAREA TEGUMENTULUI, MUCOASELOR, TESUTULUI SUBCUTANAT.

CELE MEI IMPORTANTE SEMNE FIZICE:
 CIANOZA
 PALOARE
 TELANGIECTAZII
 ERITEM
 DEGETE PATOLOGICE(HIPOCRATISM)
 PULSATII CAROTIDIENE (DANS ARTERIAL)
 PULSATII JUGULARE
 TURGESCENTA JUGULARA
 PULSATII AORTICE
 PULSATIILE APEXULUI
 PULSATII EPIGASTRICE (HVD)

PALPARE

 REGIUNEA CERVICALA ANTERIOARA

 FURCULITA STERNALA
 SOCUL APEXIAN
 REGIUNEA MEZOCARDIACA
 FOCARELE DE ASCULTATIE
 ARIILE DE IRADIERE
 REGIUNEA EPIGASTRICA

SOCUL APEXIAN

LOCALIZARE
AMPLITUDINE
RITM
• TRILURI – vibratii palpabile
• FRECATURA PERICARDICA.

PERCUTIA
2 MOMENTE
 SUPERFICIALA
 PROFUNDA
DELIMITAREA ARIEI CARDIACE
 ASCULTATIA CARDIACA

ZGOMOTUL I

PRODUS DE INCHIDEREA VALVELOR ATRIO -VENTRICULARE

ZGOMOTUL I

 FRECVENTA — VARIABILA
 RITM — VARIABIL
 INTENSITATE — INTENSA
 GRAD — SLAB
 DURATA — MARE
 DELIMITARE — SLABA
 AUDIBILITATE — ARIA MITRALA

MODIFICARILE ZGOMOTELOR CARDIACE

DIMINUARE → EMFIZEM AMPLIFICARE → COPII

OBEZITATE STATUS HIPERKINETIC
TAHICARDIE HIPERTENSIUNE
SOC CARDIOGEN
GALOPURILE

• Zgomote patologice
• Prin aparitia patologica a ZIII si/sau ZIV
• Intensitate scazuta

GALOPUL VENTRICULAR

PROTODIASTOLIC = Z III patologic

Disfunctie sistolica ventriculara stg, severa
Prognostic (4 – 5 ani)
Cauze:
• Boala coronariana
• Hipertensiunea arteriala
• Cardiomiopatia dilatativa
• Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva

GALOPUL ATRIAL

PRESISTOLIC = Z IV PATOLOGIC
In concordanta cu sistola atriala
Semn de disfunctie diastolica de VS – cresterea presiunii de umplere.
CAUZE:
• Hipertensiune, Hipertrofia VS
• Insuficienta cardiaca acuta, IMA
• Cardiomiopatia hipertrofica concentrica
• Stenoza aortica severa, Blocul atrio-ventricular de gradul III.
Ce este un suflu cardiac?

Un sunet produs de trecerea sangelui prin cavitatile, valvele inimii sau prin vasele mari in timpul sistolei sau diastolei.
Un suflu cardiac nu este o boala si este un semn de alerta pentru o eventuala patologie cardiaca.
Suflurile cardiace pot fi diferite si pot fi functionale sau patologice, sistolice sau diastolice.
Multi tineri pot avea un suflu si totusi sa aiba structura cordului normala.

Cauze ale suflurilor inocente:

• Anemia
• Febra
• Alte cauze de tahicardie

Gradul suflurilor

Gradul 1 – audibil de catre specialist

Gradul 2 – audibil de catre rezident
Gradul 3 – audibil de catre student
Gradul 4 – asociat cu freamat sau la palparea ariei precordiale
Gradul 5 – audibil cu stetoscopul la mica distanta de torace
Gradul 6 – audibil in pozitia”pe o parte”.

Caracterele suflului “functional”

• Sistolic, scurt si slab

• Z1 si Z2 normale
• Batai cardiace normale
• Fara anomalii hemodinamice

Sufluri patologice

Un suflu patologic se asociaza cu o anomalie structurala a inimii.

• Ingustarea valvei- stenoza

• Insuficienta valvei/regurgitare
• Defecte septale
Sufluri sistolice

• Stenoza aortica
• Insuficienta mitrala
• Prolapsul de valva mitrala
• Insuficienta tricuspidiana
Sufluri diastolice

• Insuficienta aortica
• Stenoza mitrala

Suflurile cardiace sunt adesea primul semn al unei boli valvulare.

Pot fi sistolice sau diastolice, patologice sau benigne.
Suflurile sistolice pot fi datorate unei cresteri fiziologice a velocitatii sangelui sau pot indica o boala cardiaca
asimptomatica.
Suflurile diastolice sunt de obicei patologice si necesita evaluari ulterioare.

INGRIJIREA PACIENTULUI CARDIAC –ATRIBUTIILE ASISTENTULUI MEDICAL

• Participă alături de medic la investigarea și tratamentul bolii pacientului, având nevoie de cunoștințe de
specialitate;
• Raspunde la solicitările și nevoile medicale ale pacientului, manifestă ascultare, compasiune și decență față
de suferința acestuia, este obligat să păstreze secretul medical;
• Verifică asigurarea condițiilor de igienă, securitate și confort ale spitalizării;
• Supraveghează respectarea programului de zi al secției, schimbarea la nevoie a lenjeriei pacientului și igiena
acestuia, corespondența între regimul prescris și alimentatie
 Verifică și corectează poziția pacientului în pat:

a)semișezând pentru favorizarea respirației și a circulației;

b)decubit dorsal cu capul în poziție orizontală (fără pernă), cu membrele inf. ridicate, în caz de hipotensiune arterială;
c)decubit lateral cu capul în poziție declivă în caz de vomă;
d) membrul edemațiat cu extremitatea liberă mai ridicată față de rădăcina membrului;
e) membrul ischemiat cu extremitatea liberă mai coborâtă față de rădăcina membrului;
f) încurajează și ajută pacientul să-și schimbe poziția în pat la două-trei ore, pentru a evita apariția atelectaziei
pulmonare, pneumoniei de aspiratie sau a escarelor de decubit;
g) încurajează și ajută pacientul să se mobilizeze din pat, imediat ce starea sănătății lui permite, în scopul evitării
trombozei venoase profunde a membrelor inferioare (favorizate de imobilizarea prelungită)

Evaluează parametrii vitali ai pacientului și îi consemnează în foaia de observatie:

• întreabă pacientul despre evoluția simptomelor existente (agravare / ameliorare), apariția unor eventuale
simptome noi, efecte adverse ale medicamentelor administrate;
• recunoaște schimbările parametrilor vitali și comportamentul pacientului care indică amenințarea de viață și
alertează imediat medicul curant și colegii, pentru a veni urgent în ajutor; cunoaște și aplică în echipă măsurile de
resuscitare cardiorespiratorie;
• Cunoaște tehnica și realizează oxigenoterapia și transfuzia de produse de sânge;
• Cunoaște medicamentele prescrise de către medic ,modul de păstrare, indicațiile majore si modul de administrare,
contraindicațiile administrării, efectele adverse frecvente, incompatibilitățile de asociere, dozele terapeutice
maxime, intervalul de timp aproximativ până la intrarea în acțiune.

Exemple de efecte adverse frecvente:

1. iritația gastrică la aspirină,

2. cefaleea la hipotensiunea arterială indusa de nitroglicerină,
3. greața, tahicardia și hipotensiunea arterială la aminofilină,
4. bradicardia și hipotensiunea arterială la betablocante,
5. flebita superficială la perfuzia cu clorură de potasiu, dopamină sau amiodaronă,
6. tahicardia la dopamină / dobutamină / adrenalină / pufuri simpatomimetice,
7. hemoragie în cursul tratamentului cu antitrombotice,
8. alergie sub diverse forme (cutanată / edem glotic / bronhospasm),
9. tulburări de ritm cardiac amenințătoare de viață (dopamină, adrenalină, noradrenalină).

PARAMETRII CARDIOVASCULARI VITALI

PULSUL ARTERIAL = distensia periodică a peretelui arterial, sesizabilă prin palparea unei artere periferice, de obicei
prin comprimarea ei parțială pe un plan dur aflat dedesubtul ei (os).
MECANISMUL PRODUCERII PULSULUI ARTERIAL: propagarea sub formă de undă a distensiei pereților arteriali
proximali, produsă de umplerea porțiunii inițiale a arterei aorte, cu sânge expulzat în cursul contracției cardiace
periodice.

IMPORTANȚĂ - semn vital care indică:

a)prezența activității cardiace eficiente,
b)alimentarea cu sânge arterial a segmentului din organism situat proximal de locul palpării pulsului arterial.

CARACTERE ELEMENTARE: număr / minut, regularitate, amplitudine, viteza de ascensiune.

Interval de normalitate 60-80/minut; bradicardie = puls sub 60/minut, tahicardie = puls peste 80/minut; ritmic = pauze egale
între unde de puls succesive; aritmic = pauze inegale între unde de puls succesive.

CARACTERE ASOCIATE: starea de conștiență, respirațiile și caracterele lor, culoarea pielii (normală / paloare / cianoză),
temperatura cutanată, umiditatea tegumentelor, tensiunea arterială.

LOCURI DE PALPARE A PULSULUI ARTERIAL: orice arteră superficială și comprimabilă pe un plan profund relativ dur (os, sau
mușchi): temporală, carotidă, humerală, radială, femurală, poplitee, pedioasă, tibială posterioară.
TEHNICA PALPĂRII PULSULUI ARTERIAL PERIFERIC:

 căutarea zonei superficiale a arterei accesibile palpării, aplicarea cu presiune mică a vârfurilor degetelor index, medius
+/- inelar alipite unul lângă altul, pe zona pulsatilă, în lungul acesteia, pentru a simți distensia periodică a peretelui
arterial.

 cu ochii pe ceas și cu degetele pe puls, se numără undele de puls în intervalul de timp de un minut; in același timp, se
observă ritmicitatea pulsului și amplitudinea undelor de puls.

EXEMPLE DE RAPORTARE:

• puls 72/minut, ritmic, bine bătut, pacient asimptomatic, de aspect normal;

• puls 35/minut, ritmic, bine bătut, pacient care acuză amețeli;
• puls 128/minut, aritmic, cu unde de puls de amplitudini inegale de la o bătaie la alta;
• puls 180/minut, ritmic, slab=greu palpabil (”filiform”), pacient dispneic, transpirat, cu extremitățile ușor
cianotice.
 TENSIOMETRUL ELECTRONIC MĂSOARĂ FALS FC. ÎN CAZ DE FIBRILAȚIE ATRIALĂ CU RITM VENTRICULAR RAPID

PULSURI ARTERIALE GREU DE PALPAT / NEPALPABILE

 CORDUL NU ARE FORȚĂ DE CONTRACȚIE: INSUFICIENȚA CARDIACĂ (STÂNGĂ) SEVERĂ

 CONTRACȚIILE CARDIACE SUNT DEZORGANIZATE ȘI INEFICIENTE:

TAHICARDIA VENTRICULARĂ / FIBRILAȚIA VENTRICULARĂ

 ARTERA LA CARE SE VERIFICAȚI PULSUL ESTE OBSTRUATĂ ACUT SAU CRONIC ÎN AMONTE

MĂSURAREA NONINVAZIVĂ A TENSIUNII ARTERIALE (tehnica ascultatorie)

• Absența sprijinirii spatelui de spătarul unui scaun, așezarea pe scaun picior peste picior, contracția de către pacient a
musculaturii brațului în scopul menținerii acestuia la nivelul inimii, coborârea brațului sub nivelul atriului drept
cresc valoarea măsurată a tensiunii arteriale cu 3-15 mmHg.
• Brațul pacientului este dezbrăcat. Nu se recomandă suflecarea mânecii cămășii, întrucât mâneca suflecată
funcționează ca un garou.
• Manșeta va fi aplicată direct pe piele. Examinatorul palpează artera brahială a pacientului în fosa antecubitală, apoi
plasează mijlocul lungimii manșetei de cauciuc (marcată la exteriorul manșetei) în dreptul pulsațiilor arterei.
• Marginea inferioară a manșetei trebuie menținută la 2-3 cm deasupra fosei antecubitale, iar în acest spațiu se
plasează piesa ascultatorie a stetoscopului. Ea nu trebuie să atingă marginea inferioară a manșetei, pentru a nu
crea zgomote parazite în timpul umflării și dezumflării manșetei.
• Manșeta se înfășoară strâns în jurul brațului, fiind la fel de strânsă la ambele margini – superioară și inferioară. Nici
pacientul, nici examinatorul nu vorbesc în timpul măsurătorii.
• Manșeta trebuie umflată cu cel puțin 30 mmHg deasupra valorii la care dispare pulsul radial, după care este
dezumflată lent. Presiunea arterială la care se aude primul zgomot este considerată tensiunea arterială sistolică
TAS, iar presiunea arterială în momentul dispariției ultimului zgomot este considerată tensiunea arterială diastolică
TAD.
• La prima vizită, tensiunea arterială trebuie măsurată la ambele brațe. În cazul în care tensiunile arteriale sunt
persistent inegale (cu diferențe de cel puțin 10 mmHg între valorile sistolice, sau între valorile diastolice), TA de la
brațul unde este mai mare va fi luată drept valoare de referință pentru măsurătorile ulterioare