STOPUL

FIZIOPATOLOGIE

DEFINIȚIE  Stopul cardiac provoacă ischemie globală cu consecințe

la nivel celular.
 Principalele consecințe implică leziuni celulare directe
Stopul cardiorespirator reprezintă
și formarea edemului.
încetarea bruscă a activității
 Edemul este deosebit de dăunător la nivelul creierului,
cardiace, astfel încât victima este
care are un spațiu minim de extindere și adesea are ca
neresponsivă, fără semne de
rezultat creșterea presiunii intracraniene și scăderea
respirație sau de circulație normală.
corespunzătoare a perfuziei cerebrale postresuscitare.
 Scăderea producției de adenozintrifosfat(ATP) duce la
pierderea integrității membranare.
 Rezultă astfel eflux de potasiu și aflux de sodiu și calciu.
 Excesul de sodiu cauzează edem celular.
 Excesul de calciu dăunează mitocondriilor (scazand
producția de ATP), și creste producția de oxidnitric
(ducând la formarea de radicali liberi dăunători).
 Fluxul ionic anormal are ca rezultat de asemenea și
depolarizarea neuronilor
 Se eliberează neurotransmițători, dintre care unii sunt
dăunători, de exemplu, glutamatul.
 Are loc sinteza mediatorilor inflamației (de exemplu,
interleukina-1B, factor de necroză tumorală-alfa);
 Unele dintre acestea pot provoca tromboză
microvasculară și pierderea integrității vasculare cu
formarea ulterioară a edemului.
 Unii mediatori declanșează apoptoză.
ETIOLOGIE

Există diferite cauze pentru stopul cardio-respirator la adulți, care variază în funcție de vârstă și
populație. Cu toate acestea, pacienții diagnosticați cu boli cardiace sunt mai susceptibile de a avea un stop
cardiac. În plus, acesta poate fi clasificat în diferite categorii, care includ cauze cardiace, respiratorii și
traumatice. Dar 75% din incidențele stopului cardiac sunt considerate a fi din cauza bolilor coronariene.

În general, prevalența cauzelor cardiace este de aproximativ 50% la 60%. În timp ce, a doua cea mai
frecventă cauză, care este insuficiența respiratorie este în jur de 15% la 40%.

A. Cauze cardiace • Sindromul QT lung.

1. Anomalii ale arterei coronare: • Tahicardie ventriculară polimorfă
• Anatomia anormală a arterei coronare. catecolaminergică
• Leziuni acute (agregare plachetară, • Insuficiență cardiacă
fisurare a plăcii, tromboză acută). • Fracție de ejecție mai mică de 35%
• Ateroscleroză cronică. 4. Boală congenitală
• Spasm coronarian • Tetralogia lui Fallot
• Infarct miocardic:
• Hipertrofie miocardică B. Cauze respiratorii
• Cardiomiopatie hipertrofică • Obstrucție a căilor respiratorii:
2. Tulburări infiltrative și inflamatorii • Bronhospasm (edem pulmonar,
• Boli infiltrative hemoragie pulmonară, pneumonie)
• Boli inflamatorii neinfecțioase • Astm bronșic sever sau boală pulmonară
• Miocardită obstructivă cronică (BPOC).
• Cardiomiopatie dilatată • Embolism
3. Tulburări moștenite • Slăbiciune musculară respiratorie: din
• Sindromul de repolarizare timpurie. cauza leziunilor măduvei spinării.
• Sindromul Brugada • Cauze traumatice
• Sindromul QT scurt.
CAUZE POTENTIAL
REVERSIBILE
4T
Tamponada cardiacă – este dificil de diagnosticat; se face
4H
pericardiocenteză
Hipovolemie – apare de regulă
din cauza unei hemoragii; dacă Pneumotorax in tensiune – decompresie pe ac, urmată de drenaj
identificați sursa, faceți toracic
hemostază, concomitent cu Trombembolism – trebuie să existe un grad mare de suspiciune și
reumplerea volemică cu soluții să se administreze cât mai curând tratament trombolitic
cristaloide și coloide Toxice – de regulă nu se știe substanța implicată; dacă e cazul se
Hipoxie – asigurați utilizează antidot; în caz contrar se aplică doar măsuri suportive
permeabilitatea căilor aeriene
prin intubație corectă și
administrarea de oxigen pe CLASIFICARE – RITMURI DE OPRIRE CARDIACĂ
sondă
Hipotermie – dezbrăcați 1. ȘOCABILE – NECESITĂ DEFIBRILARE
pacientul de hainele ude/reci, a. Fibrilația ventriculara
ștergeți-l, incălziți-l
Hiperkaliemie, hipokaliemie,
hipocalcemie – identificate și
tratate

Hiperkaliemie:

b. Tahicardia ventriculară fără puls

Hipokaliemie:
2. NEȘOCABILE – NU NECESITĂ DEFIBRILARE
a. Asistola

Hipocalcemie: b. Activitate electrică fără puls

c.
 DIAGNOSTIC CLINIC DIAGNOSTIC PARACLINIC

PIERDEREA STĂRII DE CONȘTIENȚĂ - GOLD MONITORIZARE:

STANDARD 1. RITM CARDIAC
2. ELECTROCARDIOGRAMĂ
SEMNE ȘI SIMPTOME PRODROMALE: 3. SATURAȚIE OXIGEN
4. TENSIUNE ARTERIALĂ
• AGITAȚIE
• CONFUZIE
• DISPNEE
• TAHICARDIE
• MIȘCĂRI RESPIRATORII PARADOXALE
• DURERI LA NIVELUL TORACELUI
• DIAFOREZĂ
• GREAȚĂ, VĂRSĂTURI

 Status mental alterat/pacient inconștient

TV – TAHICARDIE
 Absența mișcărilor respiratorii
VENTRICULARĂ
 Respirații agonice
ALERTAR FV – FIBRILAȚIE
 Puls central nedecelabil ( <60/min)
E 30 ’’ VENTRICULARĂ
 TV/FV – pacient monitorizat
TA – TENSIUNE
 Desaturare importantă
ARTERIALĂ
 Prăbușirea TA cu > 30% din valoarea curenta
BLS – BASIC LIFE
sub SUPPORT
3’ ALS – ADVANCED LIFE
SUPPORT
DAE – DEFIBRILATOR
AUTOMAT EXTERN
ACLS – ADVANCED CARDIAC
ECHIPA DE LIFE SUPPORT
RESUSCITARE
INTRASPITAL
BLS/ÎNCEPERE ACCES DAE
ICEASCĂ
ALS

ACLS sub 4’
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

EVOLUTIE

EVOLUȚIE IMEDIATĂ EVOLUȚIE PE TERMEN LUNG ( SINDROM

POSTRESUSCITARE)
FAVORABILĂ
 Puls prezent  Leziuni cerebrale postresuscitare ( grade
 Reluarea activității electrice pe ECG diferite de disfuncție neurocognitivă)
NEFAVORABILĂ  Disfuncție miocardică postresuscitare
 Persistența patologiilor preexistente
 Lipsă răspuns manevre resuscitare ->
exitus
 Răspuns sistemic ischemie/ reperfuzie
MANAGEMENT

 RECUNOAȘTEREA PRECOCE ȘI APELAREA NUMĂRULUI DE URGENȚE 112

 EVALUAREA INIȚIALĂ PLUS BLS – manevrele BLS pot fi efectuate de personal medical, cât și de
personal non-medical (martori ai evenimentului)

Tehnicile BLS pot restarta cordul şi pulmonul

I.Tripla manevră Saffar: II.2 insuflaţii (2 sec. cu pauză 4 sec.):

 Hiper-extensia capului  Inspir profund

 Subluxaţia mandibulei (+/-)  Apnee + ocluzie perfectă

 Pensarea narinelor
 Exhalare cu glota deschisă

 DEFIBRILARE

 fiecare minut scade șansa de supraviețuire cu 7-10 %

 după 4-6 minute apar leziuni neurologice

 ALS – manevrele ALS pot fi efectuate doar de personal medical specializat

 ÎNGRIJIRE POST-RESUCITARE

 MANAGEMENT PE TERMEN LUNG