Lăuzia fiziologică

Lăuzia fiziologică

Definiţie: Lăuzia este definită ca perioada de

timp următoare naşterii în care se produce
retrocedarea modificărilor generale şi locale
induse de starea de gestaţie cu revenirea la
starea morfofiziologică pregestatională. La
sfârşitul lăuziei e posibilă reluarea unui nou
ciclu gestational. Lăuzia debutează după
perioada IV a naşterii şi se întinde pe o
perioadă de 6-8 săptămâni.
 Lăuzia fiziologică - clasificare
- lăuzia imediată - primele 24 ore după naştere; stare de
epuizare consecutivă travaliului; frisonul fiziologic şi o
stare depresivă inexplicabilă; apărea crize eclamptice,
hemoragii şi tulburări de micţiune.
- lăuzia propriu-zisă - din a doua zi postpartum până în a
zecea zi, perioada de iniţiere a lactaţiei, de involuţie
uterină rapidă, de reluare a tranzitului intestinal, pot
apărea infecţii puerperale şi accidente tromboembolice.
- lăuzia tardivă - ziua 11 şi 6­/8 saptamani postpartum,
modificările organismului matern sunt lente.
 Lăuzia fiziologică - modificări ale
organismului matern
Au la bază următoarele modificări histologice:
• (a) autoliza proteinelor intracelulare =
scăderea în dimensiuni a celulelor, nu şi a
numărului de celule;
• (b) diminuarea vascularizaţiei prin scăderea
calibrului şi obliterarea vaselor de sânge;
• (c) scăderea şi , ulterior, dispariţia edemului.
 Lăuzia fiziologică - modificări ale
organismului matern
Uterul: proces de involuţie care îi readuce dimensiunile până aproape de parametrii anteriori gestaţiei
•Dimensiunile sale scad cu aproximativ 1-2 cm. pe zi; greutatea sa scade.
•Colul uterin menţine dilatat orificiul cervical intern 2-3 zile, modificarea aspectului orificiului cervical
extern; edemul stromal şi infiltratul leucocitar se menţin 3-4 luni.
•Reluarea poziţiei iniţiale, dar cu mobilitate crescută;
•Modificări histologice la nivelul tuturor straturilor, dar cele mai importante la nivelul endometrului:
refacerea acestuia începe prin desprinderea şi eliminarea stratului superficial necrozat al deciduei
bazale; epiteliul care tapetează fundurile de sac glandular reziduale din stratul profund va reface
viitorul endometru.
•Lohiile – scurgeri vaginale ce apar după naştere; îşi schimbă aspectul şi scad cantitativ – sunt
sangvinolente (lochia rubra) în primele 3 zile, apoi serosangvinolente (lochia fusca) în următoarele 3-5
zile, lohiile seroase (lochia flava) până la sfârşitul săptămânii a doua de lăuzie si apoi lohiile albe (lochia
alba) până la finalul lăuziei.
•Reluarea menstrelor – oricând după 6 săptămâni (alăptat versus fără alăptare).

Ovarele – recapătă funcţia ovulatorie la 27 de zile postpartum.

Vaginul – revine la dimensiunile anterioare sarcinii in 6-10 săptămâni.

 Lăuzia fiziologică - Modificări sistemice

Sistem cardiovascular:
- volumul sanguin este crescut imediat postpartum prin: resorbţia
edemelor, dispariţia şuntului arteriovenos placentar; pătrunderea în
circulaţie a sângelui din compartimentul uterin;
- debitul cardiac şi presiunea venosă centrală crescute în primele ore
postpartum, revin la normal în două săptamâni
- TA şi pulsul revin la normal în primele 2-3 zile.
Sistemul respirator:
- scăderea hiperventilaţiei dispare în primele 3 zile prin scăderea
progesteronului;
- diafragmul ascensionat (la termen cu 4 cm) coboară imediat
postpartum
 Lăuzia fiziologică - Modificări sistemice
Tract urinar:
- poliurie în primele 3 zile;
- vezica urinară cu capacitate crescută şi insensibilitate la presiunea
urinară revine la normal în 2-3 zile;
- hipotonia ureterală dispare în 6 săptămâni datorită dispariţiei
efectului progesteronic

Sistemul digestiv:
- apetitul revine la normal;
- hipotonia intestinală dispare treptat tot datoriţa scăderii influenţei
progesteronului;
- hemoroizi anali – apar/exacerbează (datorită efortului expulsive)
 Lăuzia fiziologică - Modificări sistemice
Modificări hematologice:
- hemoglobina şi hematocritul pot scădea în funcţie de pierderile de sânge de la
naştere;
- modificările fiziologice ale seriei albe se normalizează în cursul primei săptămâni;
- fibrinogenul este crescut 10-12 zile, apoi scade lent;
- VSH-ul crescut revine la normal în 3-4 săptămâni.

Modificări hormonale:
- nivel redus al gonadotropinelor şi hormonilor steroizi sexuali concomitente
concentraţiilor înalte de prolactina;
- gonadotropina corionică umană este eliminată complet din circulaţie în 14 zile
postpartum;
- hormonii tiroidieni care au titruri crescute în sarcină revin la normal în aproximativ 4
săptămâni.
 Lăuzia fiziologică - Atitudinea în lăuzie
Parametri urmăriţi:
- TA şi AV, temperatură;
- involuţia uterină (prin palpare abdominal se estimează nivelul FU – fundul uterin – 0/1
– 0/S);
- lohiile – cantitate, aspect, miros.
- prima micţiune în decurs de 4 ore postpartum şi transit reluat la 48 ore postpartum;
- plaga perineală;
- lactaţia;
- igiena locală plagă perineala şi sâni;
- mobilizarea precoce (pentru a scădea incidenţa accidentelor trombembolice);
- dieta hipercalorică hiperproteică.

Nu se recomandă activitatea sexuală în cursul perioadei de lăuzie; atentie la

contracepţie.
 Lactaţia

Lactaţia este un fenomen important în ciclul

reproductiv uman, care are la bază trei
procese:
- mamogeneza;
- lactogeneza;
- galactopoieza.
1. Mamogeneza – se referă la totalitatea fenomenelor care
conduc la dezvoltarea sânilor din cursul vieţii embrionare până
la modificările din cursul sarcinii:
- în cursul vieţii embrionare se formează sistemul ductal mamar;
- la pubertate se ramifică ductele deja existente în ţesutul gras
mamar (faza cinetică);
- după prima menstră apar acinii glandulari (faza colostrogenă);
- în sarcină, sub acţiunea progesteronului, prolactinei şi
hormonului placentar lactogen (hPL) are loc diferenţierea
epitelului alveolar; creşterea parenchimului mamar se asociază
intensificării vascularizaţiei şi a debitului sangvin; hipertrofia
glandei mamare, pigmentarea şi edemul areolar, apariţia reţelei
venoase Haller şi a tuberculilor Montgomery.
• 2. Lactogeneza - reprezintă iniţierea secreţiei lactate, începând cu modificări ale
epiteliului mamar, în vederea apariţiei lactaţiei; procesul are loc în două faze: la
mijlocul sarcinii şi după naştere. Declanşarea secreţiei lactate la 2-4 zile dupa
naştere este precedată pe parcursul sarcinii de creşterea fiecărui sân cu 400 g,
secreţia lactată fiind de 600 ml /24 ore. Lactogeneza are la bază două mecanisme:
nervos şi neuro-endocrin.

Determinismul nervos presupune mecanisme reflexe cu punct de plecare uterin:

- dupa naştere, baroreceptorii uterini eliberează hipofiza anterioară, inhibată pe cale
reflexă de distensia uterului în sarcină;
- excitarea receptorilor canalului cervicovaginal prin trecerea mobilului fetal se
repercută de asemenea la nivel hipofizar.

Determinismul neuro-endocrin: PRL si corticosteroizii initiaza si mentin lactatia:

- dupa nastere progesteronul si estrogenii scad, PRL si corticosteroizii cresc;
glucocorticoizii au un rol amplificator al actiunii lactogene a prolactinei;
- involutia lactatiei, dependenta de oxitocina, PRL dar si de factori locali sau staza
lactata, se produce prin apoptoza celulelor epiteliale alveolare, glanda mamara
revenind la stadiul anterior sarcinii.
3. Galactopoieza - întreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui;
mecanismele implicate sunt următoarele:
- reflexul de supt este factorul principal ce determină
eliberarea de PRL, ACTH, GH şi oxitocină, care la rândul ei
este responsabilă de stimularea contractilitătii celulelor
mioepiteliale şi ejecţia laptelui (celulele mioepiteliale
sunt de 10-20 de ori mai sensibile la oxitocină decât
miometrul);
- automatismul mamar: prin fenomenul de baroreglare,
golirea sânilor stimulează direct activitatea secretorie a
epiteliului;
- reglarea nervoasă este reprezentată de stimulului psihic,
sub efect vizual şi auditiv producându-se cresterea
secreţiei de oxitocină.
CONTRAINDICAŢIILE ALĂPTĂRII:
- alcoolism matern; toxicomanie;
- galactozemia nou născutului;
- tuberculoza activa, netratată;
- medicaţie maternă incompatibilă cu alăptarea;
- infectie HIV; infecţie cu citomegalovirus; hepatita
virala tip B, fără profilaxia cu imunoglobulină
specifică a copilului;
- cancere în evoluţie.
ABLACTAREA: făt mort; contraindicaţii ale alăptării;
cauze estetice sau sociale; se efectuează prin
metode farmacologice.