EXAMINAREA CLINICA A BOLNAVULUI CU

UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANȚA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE MEDICINĂ

PATOLOGIE ARTERIALA CHIRURGICALA.

EFECTUAREA PROIECT DE DE PROBE
CERCETARE
 
CLINICE
ȘTIINȚIFICĂ LA
BOLNAVII
VALOAREA METODELOR CU PATOLOGIE
DE ACOPERIRE CHIRURGICALĂARTERIALA
A DEFECTELOR DE
PĂRȚI MOI LA PACIENȚII CU ARTERIOPATIE A MEMBRELOR INFERIOARE
CUNOASTEREA
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
MATERIALELOR SPECIFICE
CHIRURGIEI
PROF.UNIV.DR.BORDEIANU ION VASCULARE

DOCTORAND:
DR. VLAD-CARABAN OANA-CLAUDIA
In patologia vasculara diagnosticul este accesibil pe baza examenului clinic, diagnosicul
prezumptiv fiind confirmat ulterior prin metodele paraclinice
Stabilirea atitudinii terapeutice se bazeaza pe :
- analiza impactului patologiei asupra calitatii vietii
- a evolutiei progresive naturale a bolii
- compararea progresivitatii bolii cu rata de succes si gradul de risc ale diferitelor metode
terapeutice
Decizia atitudinii terapeutice va fi luata coroborand caracterele sociale, patologice,
anatomice si fiziologice ale fiecarului pacient.
• Manifestarile clinice in patologie vasculara sunt
reprezentate de:

 DURERE
 O forma de leziune tisulara (ulceratie, gangrena)
 Modificarea aspectului clinic al teritoriului interesat
(edem, modificarea temperaturii sau/si a culorii)

Anamneza si examenul clinic al pacientului

 Pacientii se prezinta cu manifestari clare, care printr-

o anamneza corecta poate duce la stabilirea unui
diagnostic prezumptiv inante de a efectua examinarile
paraclinice
 Date generale despre pacient

Vârsta - tineri - orientare spre - trombangetita Buerger
- sindroame vasomotorii
- malformatii congenitale

Sexul - bărbați - cu predilectie bolile arteriale
- femei - boli aterosclerotice la fumatoare
- tulburari circulatorii în cazul unor disfunctii endocrine sau
dislipidemie

Profesia – condiții de munca – aparitia bolilor arteriale fiind favorizate de frig,
umezeala, poziții vicioase

Factorii de mediu – tutunul, alcoolul, mediul toxic constituie factori favorizanti

Antecedente heredo-colaterale – suferintele ateriale ale părinților pot fi ereditare,
inclusiv într-o forma mai grava
 Antecedente personale patologice – unele boli sunt considerate factori etiologici
(focare de infectie, traumatisme)
- alti factori de risc – diabetul
- reumatismul, spondiloza – pentru diagnostic
diferential
 Din anamneza putem stabili:
 Debutul bolii
 Evolutia
 Tratamentul efectuat
 Evolutia sub tratament
 Debutul episodului actual

 PACIENTUL CU PATOLOGIE ARTERIALA SE PREZINTA LA MEDIC CU UN

TABLOU CLINIC FOARTE BINE CONTURAT
 Extremitatea dureroasa

 Motivul principal pentru care bolnavul se adreseaza medicului

este DUREREA
 Dupa caracterul, severitatea, localizarea, frecventa, durata,

caracteristicile temporale si conditiile de aparitie sau agravare

ale durerii, diagnosticarea/infirmarea afectiunii vasculare este
posibile intr-un procent foarte mare din cazuri inainte de
examenul fizic.
 In ischemia acuta:

- cei ‘6 P’:
 PAIN – durerea: intensa, socogena, brusc instalata, persistenta
PALLOR – paloare
PULSLESSNESS – lipsa pulsului distal de sediul ocluziei
PARESTHESIS – parestezii
PARALYSIS – paralizie
PERISHING COLD – raceala extrema

- Durerea poate ceda spontan(prin deschiderea

colateralelor dupa o perioada de spasm vascular difuz)
sau poate persista si asocia cu impotenta functionala
graduala → ischemia amenintatoare de membru
sau se poate croniciza→ ischemia cronica
În ischemia cronica
- exista doua tipuri de durere:
• Durerea de tip claudicatie intemitenta:
 durerea aparuta intr-o anumita masa musculara
dupa un anumit effort efectuat de acea masa
musculara
 Clasic, acest tip de durere apare la mers si este
localizata in molet, dar mai poate aparea si la
nivelul coapsei, fesei ( cu sediu inalt – ocluzia
aorto-iliaca) sau boltii plantare.
 Caracter: de crampa musculara
 Durerea ischemica de repaus

• In mod caracteristic nocturn

• Sau este continua si se amplifica noaptea/in conditii de clinostatism
• Durerea este sacaitoare, persistenta, rezistenta la analgezice, uneori extrem de
intensa
• De obicei este localizata distal (antepicior, deget, periulceros)
• Pozitia decliva a membrului ischemic (la marginea patului, ortostatism/mers
usor) amelioreaza durerea prin efectul gravitatiei – creste presiunea de perfuzie
tisulara.
 EXAMINAREA CLINICA

• Cea mai importanta este PALPAREA PULSURILOR

 Palpare arterelor carotide

 Palparea arterelor de la nivelul membrului superior bilateral: a. axilara, a. brahiala, a.
radiala, a. ulnara
 Palparea abdomenului poate identifica o masa pulsatila( un anevrism abdominal,
frecvent asociat bolii obliterante arteriale periferice)
 Palparea arterei femurale bilateral
 Palparea arterei poplitee bilateral
 Palparea arterelor pedioase si a. tibiale posterioare (la una din aceste doua artere
poate lipsi pulsul la circa 10% din persoanele normale, situatie in care trebuie cautata
a. tibiala laterala, imediat distal de maleola peroniera)
Palparea arterei carotide
Palparea arterei axilare
Palparea arterei brahiale
Palparea arterelor radiala și ulnara
Palparea abdomenului
Palparea arterei femurale
Palparea arterei poplitee
Palparea arterei tibiale posterioare
Palparea arterei pedioase
Instrumente specifice în chirurgia vasculara
 Instrumente specifice în chirurgia vasculara
Pe langa seturile chirurgicale de baza, in chirurgia vasculara folosim instrumente specifice,
care sunt create doar pentru utilizarea in acest domeniu chirurgical si tipuri de structuri
cum ar fi vasele, asigurand lezarea minima a tesuturilor.
Tipuri de instrumente speciale:
Canule
Clampi
Dilatatoare
Elevatoare
Pense
Portace și ace
Retractoare
Foarfece
Tuburi de aspirație
Sonda Fogarty
Stripper
 Manere de bisturiu

#7- maner de bisturiu lung, pentru incizii delicate la

nivelul tesuturilor profunde.

#3 – maner de bisturiu scurt – pentru incizii delicate

la nivelul tesuturilor superficiale.

#4-maner de bisturiu pentru tegument

#7 #3 #4
 Lame de bisturiu

Lama pe care o folosim pentru piele, pe maner de Lama pe care o folosim in incizii fine, cum ar
bisturiu scurt, pentru incizie superficială. fi arteriotomia, pe maner scurt sau lung,
depinzand de artera abordata.
 Departatoare în chirurgia vasculara

Departator Wullstein-Weitlaner Departator Farabeuf

Departator Langenbeck
 Departatoare în chirurgia vasculara

Departator Kocher Departator Volkmann

Departator Kelly Departator abdominal

 Foarfece Vasculare

Foarfeca de disectie- Metzenbaum

Foarfeca Potts - cu diferite unghiuri

Foarfeca de fire
 Foarfece Vasculare

Arteriotomia- incizie cu bisturiul si extensia ei cu foarfeca Potts

 Pense vasculare

Pensa Mosquito dreapta sau curba

Pensa vasculara DeBakey

Pensa Overholt-Barraya - disectia din jurul arterei

Clampi vasculari
Clampi vasculari
Clampi vasculari

Clamp Bulldog
Metode de clampare alternative

Laturi din Silastic sau Catgut

Metode de clampare alternative

Laturi din Silastic sau Catgut in jurul arterei- dublu sau

simplu.
 Portace vasculare pentru arteriorafie

Mayo-Hegar Castroviejo- cu diferite unghiuri

Ace pentru sutura vasculara
Ace pentru sutura vasculara
Fire pentru sutura vasculara
Fire pentru sutura vasculara
Fire pentru sutura vasculara
Fire pentru sutura vasculara
 Proteze vasculare

Tipuri Descriere

Proteze biologice
Autoproteze Proteza vasculara transplantata din alta zona anatomica de la acelasi pacient
(vena safena folosita pentru by-pass periferic)
Alloproteza Homoproteza. Tesut vascular transplantat de la acceasi specie

Xenoproteza Heteroproteza. Proteza vasculara din tesut animal.

Proteze sintetice
Dacron Nearmata, armata

PTFE Expandata, armata

(Polytetrafluoroethylene)
Altele Nylon, Polyurethane
Proteze vasculare
Proteze vasculare
Catere pentru embolectomie
Catere pentru embolectomie

Cateter Fogarty
INTREBARI