DIALIZA

PERITONEAL SI
HEMODIALIZA

An 3, sem 2, an 2014
Curs nr 2.8
Coblisan Alina-
Petronela
 DIALIZA PERITONEAL
introducerea solutiei de dializat in cavitatea
peritoneala utilizand un cateter de silicon, care
este inserat prin peretele abdominal al
pacientului.
chirurgical, pentru stabilitate.
soluia dializatoare este drenat n spatiul
peritoneal prin intermediul gravitatii.
 Membrana peritoneala
actioneaza ca o membrana pentru dializa,
prin care vasele de sange schimba cu
solutia de dializat, substantele toxice in
exces impreuna cu apa in exces.
Solutia rezultata, este drenat intr-o punga
de plastic, urmand reinjectarea unei noi
solutii de dializa

Dializa peritoneal.
Solutia de dializat trebuie s fie sterila s
contina NaCl si o concentrare crescuta de
glucoz relationat concentratiei din sange.
Osmolaritatea crescut a dializatului
cauzeaz trecerea apei din vasele de sange
n dializat
Exist 3 tipuri de dializ
peritoneal
1. Dializa peritoneal ambulatorie continu
(DPAC), este cea mai uzitat metod de dializ
peritoneal. Soluia de dializat, este lsat 3-6
ore, dup care se schimb, acest lucru poate sa-l
fac i pacientul acas.
2. Dializ peritoneal ciclic continu
(DPCC), in care schimbul de fluide este fcut
noaptea n timpul somnului prin intermediul unui
aparat.
3. Dializ peritoneal intermitent (DPI),
aceasta folosete acelai aparat ca DPCC ns se
face asistat la un spital sau centru de dializ.
 Dezavantaj
mai putin eficienta dect hemodializa,
dureaza mai mult mai mult pentru a obine
rezultate satisfacatoare.
precauie la pacientii cu insuficient
respiratorie- interfereaz cu miscarea
diafragmei scade ventilatia pulm.
Complicaii
anemie
hipotensiune
crampe musculare
greturi i varsaturi, cefalee
peritonita
copii
probleme de crestere
probleme neurologice
osteoporoza.
Responsabilitatea asistentului
nefrolog n dializa peritoneal
educatia necesara cu privire la tehnica
dializei peritoneale - pacient
monitorizare, s comande eventuale
materiale necesare n dializa peritoneal
fcut acas.
abilitate de a schimba cateterele
Responsabilitatea asistentului
nefrolog n dializa peritoneal
ingrijire de urgenta, dupa caz.
vizite periodice de supraveghere
Evaluarea lunara a pacientului in centre
specializate
HEMODIALIZA
 Generalitati
def
scop
schema
Dializorul

Membrana semipermeabila de dializa

Compartimentul sanguin
Compartimentul solutiei de dializa
 Principii fizico-chimice
proces de dializa
Difuziunea
Osmoza
Ultrafiltrarea
Schema circuitului de
hemodializa
Modalitati de abord vascular- IRC
Deviatii interne-de preferat
Fistula arterio-venoasa
Graft arterio-venos
Deviatii externe
Catetere venoase centrale
 Fistula arterio-venoasa (FAV)
Anastomoza artera-vena
Realizata chirurgical
Vasele de sange - mana
Optiune pe termen lung
Durata medie de explorare 7 ani
FAV nr 1
FAV nr 2
FAV nr 3
Graft-FAV nr 4
 Graft arterio-venos
Legatura sintetica intre artera si vena
Folosit la pacientii cu probleme vasculare
Poate fi suficient de lung pt a conecta
vasele din diferite parti ale corpului
 Deviatii externe
Cateter venos central
Def
Tipuri de cateter
Cateter
este un tub inserat in venele subclaviculara sau
jugulara, sau femural cu acces direct la inima
". Cateterul este un vas temporar de acces, este
folosit cand accesul intern nu este gata pt
pacient si pacientul are nevoie urgenta de
dializa.
Dezavantaj
au o parte situata in sistemul circulator (in
vene) iar o alta parte iese prin piele la
exterior.
Locul patrunderii prin piele a acestor
catetere este locul predilect in care se
produc deseori infectii peri cateter, infectia
propagandu-se apoi pe tot traiectul
cateterului, producand bacteriemii, tromboze
si in stadii avansate chiar stare septica
(septicemie).

 Rolul asistentei de dializa

recunoastere a momentului maturarii
FAV.
fistula maturata este acea fistula destul
de dezvoltata pentru a permite inteparea cu
acele de dializa (numite fistuline
inspecteaza zona: eritem, echimoze,
decolorari ale bratului/antebratului/degete)
 FAV reusita
Auscultare
Examinare
Palpare
 Ascultarea
Ascultarea are un murmur specific
Comprimare centru FAV
murmurul se aude capatul arterial
dispare capatul venos
calitatea fistulei

Examinarea FAV - stenoza

ridicarea bratului deasupra inimii

fara stenoza se va colaba, se va goli
cu stenoza segmentul din spatele stenozei va fi
congestionat, ferm
 Palparea
Continuitate
Lungime
Consistenta
Adancime
Posibile anevrisme
Moduri fiziologice de exprimare
a FAV
Dreapta
Sinuoasa
Scurta
Adanca
suprafata
 Reguli de exploatare a FAV
igiena locala
auscultarea, palparea FAV de catre pacient acasa
si de catre asistenta, inainte de punctionare
acul arterial punctiona in ambele sensuri de
circulatie a sangelui, in schimb, venosul numai in
sensul directiei de circulatiei a sangelui
nu se va masura TA la bratul cu FAV
 Reguli de exploatare a FAV
nu se va intepa fistula in afara sedintelor de
hemodializa (pentru analize)
alternarea locului de punctie de-a lungul fistulei
nu se va face compresiune sau hemostaza in
afara locurilor de punctionare
semnalarea rapida a lipsei murmurului FAV
nu se duc greutati in mana cu FAV
nu se doarme, nu se pune sub cap mana cu FAV
 Complicatii FAV
- tromboza
- anevrisme
- insuficienta arteriala a mainii
- insuficienta cardiaca congestiva
- infectii locale
- ischemie periferica
- oprirea FAV
 Incidente si accidente
hematom local - punctionarea peretului opus
FAV - alt loc
flebita locala
hemoragia locala, pe langa ac
oprirea FAV
cateter nepermanent (in caz de urgenta)