TUMORI BENIGNE

Disciplina Anatomie Patologica

Facultatea de Medicina
Universitatea ,,Ovidius’’ din Contanta
Tumora

Definitie: prin tumora sau neoplasm -tesut nou format, a

carui crestere si dezvoltare continua si in absenta
factorului care a determinat aparitia sa.

Reprezinta o proliferare celulara excesiva, nestavilita si

autonoma care nu mai raspunde la mecanismele
normale de control si influentele tesuturilor adiacente.

Se pot dezvolta la nivelul oricarui tesut, iar in functie de

aspectul morfologic (macroscopic si microscopic) si
caracterul evolutiv, tumorile se impart in benigne si
maligne (cancere).
 Conform potenţialului biologic, tumorile se clasifică în:
 Tumori benigne – evoluţie clinică favorabilă, nu metastazează, nu
recidivează după excizia completă, pot comprima ţesutul adiacent,
fără să-l invadeze; în general, sunt bine delimitate; microscopic,
păstrează trăsăturile specifice ţesutului de origine.
 Tumori maligne (cancer) – prognostic prost, limite imprecise,
consistenţă scăzută, uneori crescută; metastazează şi pot recidiva.
 Tumori borderline (la limita malignităţii) – de regulă, nu produc
metastaze.
 Neoplasm (carcinom) in situ – proliferare celulară limitată la
nivelul membranei bazale.
 Sunt descrise şi leziuni pseudotumorale (tumor-like) care
prezintă trăsături comune cu leziunile tumorale, însă au
prognostic bun.
 Pentru a denumi o tumoră benignă se adaugă sufixul
,,om’’ la termenul care desemnează ţesutul de origine.
 Tumorile benigne şi maligne se denumesc în funcţie
de ţesutul de origine: epitelial şi mezenchimal.
 Tumorile maligne epiteliale se numesc generic
,,carcinoame’’; în funcţie de epiteliul de origine,
acestea pot fi de mai multe tipuri, conform tabelului.
 Tumorile maligne mezenchimale se numesc
generic ,,sarcoame’’.
 Caracteristici generale tumori benigne/maligne
 Tip de ţesut Tumora benignă Tumora malignă

Ţesut epitelial

Epiteliu pavimentos stratificat (cu sau fără Papilom Carcinom scuamos (cu sau fără keratinizare)
keratinizare), inclusiv epiteliul metaplaziat
scuamos

Stratul bazal al epidermului - Carcinom bazocelular

Uroteliu Papilom urotelial Carcinom urotelial

Epiteliu cilindro-cubic si glandular Polip Adenocarcinom

Adenom

Ţesut mezenchimal

Ţesut adipos Lipom Liposarcom

Ţesut conjunctiv Fibrom Fibrosarcom

Ţesut cartilaginos Condrom Condrosarcom

Ţesut osos Osteom Osteosarcom

Ţesut muscular neted Leiomiom Leiomiosarcom

Ţesut muscular striat Rabdomiom Rabdomiosarcom

Vase de sânge Hemangiom Hemangiosarcom

Vase limfatice Limfangiom Limfangiosarcom

Ţesut hematopoietic - Limfoame, leucemii

Melanocite Nev Melanom malign

Teacă nervoasă Schwannom Tumoră malignă de teacă de nerv periferic
(MPNST)

Placentă Molă hidatiformă Coriocarcinom

Papilomul

Definitie: tumora benigna a epiteliilor pavimetoase

stratificate.

Localizare: piele si mucoase care contin astfel de epitelii:

bucala, faringiana, corzi vocale inferioare, esofag,
vulva, vagin, anus.
Papilomul

Macroscopie:
 dimensiuni cativa mm pana la
1-2 cm
 pediculat sau sesil,
 suprafata neteda sau rugoasa
 unica/ multipla (papilomatoza)
 culoare asemanatoare
epiteliului la nivelul caruia se
dezvolta
Papilom Microscopie:
 epiteliu ingrosat, cu
numeroase creste si ramificatii
proeminente de marimi
inegale dispuse in evantai
 ax conjunctivo-vascular
(hiperplazia dermului
subiacent)
 acantoza - ingrosarea
stratului;
 keratoza- ingrosarea
straturilor granular si cornos
 membrana bazala prezenta,
indemna, continua
 ulcereaza si se suprainfecteaza
 nu malignizeaza.
Papilom
papilomul intraductal
Variante de papilom:
 papilomul urotelial
Papilom

Variante papilom
- papilomul intraductal
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Polipul

Definitie: tumora benigna a epiteliilor cubice si cilindrice

de acoperire.

 Localizare: cavitatea nazala, stomac, intestin,

endometru, endocol.
Polip
Macroscopie:
 unic sau multiplu (polipoza)
 dimensiuni de la cativa mm la 1-2cm
 pediculat sau sesil
 culoarea epiteliului la nivelul caruia se dezvolta
 consistenta scazuta
 suprafata neteda sau neregulata
 se poate ulcera, suprainfecta
 poate maligniza.
Polipul
Polipul
 Polipul - microscopie
 polipul simplu epiteliu cilindric
sau cubic, uni sau pluristratificat,
dispus pe un ax conjunctivo-
vascular aflat in continuitate cu
corionul mucoasei;
 Polipul - microscopie
 polipul adenomatos proliferaea
epiteliului de suprafata asociata cu
neoformare de structuri
pseudoglandulare in cuprinsul axului
conjunctivo-vascular al tumorii care
continua corionul mucoase;
pseudoglandele au forme si marimi
variabile;
 Polipul - microscopie

 polipul vilos (tumora viloasa) aspect de arborizatie cu numeroase axe

conjunctivo-vasculare; fiecare ax este acoperit cu epiteliu cilindro-cubic
fara caractere de malignitate; membrana bazala este prezenta, indemna
si continua la nivelul fiecarui ax conjunctivo-vascular.
Imagine microsopica originala
Leiomiofibromul uterin

Definitie: tumora benigna care se dezvolta la nivelul

uterului din fibrele conjunctive si fibrele musculare
netede.
 cea mai frecventa tumora uterina
 intereseaza 25% din femeile intre 30-45 ani
 este mai frecventa la rasa neagra
 mai frecvent la nulipare
 se remite dupa castrare sau la menopauza
 se poate asocia cu alte tumori uterine sau cu
policitemia
Leiomiofibromul uterin
Cauze:
Factori genetici – anomalii cromozomiale (7, 12, 14, 1, 19,
10q, 6p, X)

Factori hormonali
 prin intermediul receptorilor hormonali estrogenici si
progesteronici evidentiabili imunohistochimic
 ↑ in terapia cu Es, Pr, in sarcina
 ↓ in postmenopauza
Leiomiofibromul uterin
Manifestari clinice:
 Asimptomatic
sau poate determina 

 Meno-metroragii (localizare submucoasa)

 Durere
 Tulburari mictionale (dimensiuni mari)
 Sterilitate secundara (impiedicarea nidarii ovulului
fecundat, avort spontan prin impiedicarea dezvoltarii
sarcinii)
Leiomiofibromul uterin
Diagnostic pozitiv:
 
 EXAMEN CLINIC – palpare bimanuala

 
 EXPLORARI PARACLINICE IMAGISTICE

 
- ecografie
- histerografie
- tomografie computerizata
- rezonanta magnetica
 
 EXAMEN HISTOPATOLOGIC PE PRODUS RECOLTAT PRIN

CHIURETAJ UTERIN
Leiomiofibromul uterin

Macroscopie :
 Formatiune nodulara unica/multipla (2/3 din cazuri)
 Dimensiuni: 0,5 cm → forme gigante
 Bine delimitata, pseudoincapsulata
 Culoare alba, aspect fasciculat
 Consistenta ferma
 Leziuni asociate: transformare chistica, edem,
hemoragie
Leiomiofibromul uterin
Localizare
 Col uterin 2,6%
 Istm 7,2%
 Corp uterin 91,2% -
submucos (+/-
pediculat) -
intramural
- subseros (+/-
pediculat)
Leiomiofibromul uterin
Leiomiofibromul uterin
Microscopie:
 Proliferare de fibre musculare netede, uniforme, cu aspect

fuziform
 Sunt dispuse in fascicule care se intrepatrund

 Celulele tumorale au limite distincte

 Citoplasma abundenta, eozinofila, cu aspect fibrilar

 Nuclei alungiti, cu margini rotunjite, cu dimensiuni mai mari

decat ale celulelor miometriale normale

 Cromatina fin dispersata, nucleoli mici

 Mitozele sunt rare

 Margini circumscrise

 Nu infiltreaza si nu distruge tesutul inconjurator

 Aspect pseudoincapsulat
Leiomiofibromul uterin
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Fibroadenomul mamar

Definitie: tumora benigna mixta, conjunctiva si epiteliala,

care se dezvolta la nivelul glandei mamare, mai
frecvent la femeile intre 25-30 ani.

Cauza hiperestrogenismul
 ↑ in dimensiuni in sarcina
 ↓ in dimensiuni la menopauza
 prezinta receptori hormonali
Fibroadenomul mamar

Manifestari clinice:
 Asimptomatic
Sau
 Nodul unic/multiplu
 Nedureros/jena premenstruala
 Se mareste usor de volum premenstrual
 Fara modificari ale tegumentului/papilei mamare
 Fara secretie la nivelul papilei mamare
Fibroadenomul mamar

Diagnostic:
 - examen clinic – palpare 
 - explorari paraclinice imagistice

 ecografie
 mamografie

 - examen histopatologic pe piesa chirurgicala

 Fibroadenomul mamar

Macroscopie :
 nodul bine delimitat,
pseudoincapsulat
 unilateral/bilateral (20%)
 unic/multiplu
 mai frecvent cadran
supero-extern
 maxim 3 cm
 consistenta elastica
 culoare albicioasa, aspect
fasciculat.
 Fibroadenomul mamar

Forma pericanaliculara
 hiperplazie ducte (forma
rotunda/usor alungita,
diametru redus)
 epiteliu ductal tipic (celule
mioepiteliale, celule epiteliale)
 hiperplazie de tesut conjunctiv
« in mansoan » in jurul
ductelor
 Fibroadenomul mamar
Forma intracanaliculara
 hiperplazie de ducte
 hiperplazie marcata de
tesut conjunctiv care
alungeste si deformeaza
ductele « coarne de cerb »
 epiteliu ductal cu aspect
pastrat
 Adenomul pleomorf

 Reprezintă o tumoră benignă mixtă a glandelor salivare, şi cea

mai frecventă leziune tumorală cu localizare la acest nivel.
 Aspecte clinice: mărirea de volum şi tumefacţia glandei salivare,
de regulă nedureroasă, în special la adulţi, în decadele a treia şi a
patra.
 Localizare: aproximativ 75% din cazuri afectează glanda parotidă,
celelalte la nivelul glandelor submandibulară şi glandelor salivare
minore (în special palatine). Rareori, se poate localiza în
limfoganglionii intra şi periparotidieni, precum şi în glandele
salivare heterotopice.
 Macroscopic, la nivelul glandei salivare se
identifică o leziune multinodulară, cu contur
policiclic, încapsulată; nodulii sunt separaţi de
fine septuri albicioase. Aspectul pe sectiune
este determinat de predominenţa
componentelor epiteliale sau stromale: pot fi
prezente zone chistice, hemoragice, arii albicos-
sidefii, de consistenţă fermă (corespunzătoare
zonelor condroide).
 Diagnostic histologic: glanda salivara
 Reprezintă glande exocrine cu componentă acinară şi
ductală.
 Un acin este tapetat de două rânduri de celule: la interior
de celule epiteliale şi la exterior de celule mioepiteliale.
 Acinii pot fi seroşi, mucoşi şi micşti.
 Ca particularitate structurală, glanda salivară parotidă
conţine doar acini seroşi, glanda submandibulară conţine
ambele tipuri de acini, dar cu predilecţie acini seroşi iar
glanda sublinguală prezintă predominant acini mucoşi.
 Microscopic, în adenomul pleomorf

 O capsulă conjunctivă
 poate fi evidentiată cu ajutorul coloraţiilor speciale; uneori, celulele tumorale se pot
extinde la nivelul acesteia, şi chiar în stroma adiacentă;
 Proliferare de elemente epiteliale,
 cu arhitectură sub formă de tubi, cordoane de celule, unele cu aspect plasmocitoid, celule
fuziforme mioepiteliale,
 modificari de metaplazie (agregate celulare scuamoase, chisturi mucoase, chisturi tapetate
de epiteliu pavimentos stratificat cu keratinizare).
 Celulele epiteliale prezintă nuclei de talie mică, nucleoli indistincţi şi o cantitate redusă de
citoplasmă. Celulele mioepiteliale pot avea un aspect similar plasmocitelor, cu care pot fi
confundate.
 Proliferarea componentei mezenchimale,
 în proporţii variabile: elemente mixoide, fibroblastice, cartilaginoase, osoase, adipoase,
degenerescenţă mucoidă.
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
 Hemangiomul
 reprezintă o tumoră benignă vasculară, compusă dintr-o
proliferare de vase capilare.
 Clinic şi macroscopic, se prezintă sub forma unui nodul
roşietic-violaceu de dimensiuni variabile, consistenţă
scăzută sau elastică, care poate ulcera.
 Microscopic, leziunea este bine delimitată, alcătuită
dintr-o proliferare de vase capilare, unele dintre acestea
dilatate. Vasele sunt alcătuite din celule endoteliale cu
structură normală, fiind pozitive la markerii vasculari
(CD31, CD34, delimitate la periferie de pericite (pozitive
la SMA).
 Sunt descrise numeroase variante de hemangiom:
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Tumori maligne epiteliale
Cancer - “esecul organismului de a se
adapta la mediu”
Rudolph Virchow
 Clasificare
 Benigne: caractere morfologice particulare (macro si micro), nu metastazeaza, nu
recidiveaza dupa extirpare, prognostic favorabil (exceptii tumorile cerebrale)
 Maligne (cancere): caractere morfo particulare, invadeaza si distrug tesuturile
inconjuratoare, metastazeaza, recidiveaza dupa extirparea chirurgicala, prognostic
nefavorabil (exceptie bazocelular)
 La limita malignitatii: o parte dintre criteriile de malignitate (μi), nu metastazeaza,
pot evolua catre cancer
 Leziuni tumor-like: leziuni tumorale cu tendinta la regresie spontana si
completa (keratoza, inf HPV).
 Macroscopia tumorilor maligne

Tumorile maligne epiteliale cu localizare la nivelul organelor cavitare prezintă

următoarele aspecte:
 Leziuni vegetante (exofitice) cu aspect conopidiform, ce proemină la
nivelul mucoasei;
 Leziuni ulcerative;
 Leziuni infiltrative;

 Aspecte combinate între formele descrise.

Tumorile maligne localizate la nivelul organelor parenchimatoase prezintă

aspect nodular sau multinodular.
 Tumorile maligne mezenchimale sunt frecvent solitare, localizate
preponderent profund la nivel tisular, cu aspect de ,,carne de peşte’’,
proemină pe suprafaţa de secţiune, cu aspect neomogen, zone de necroză,
hemoragie, arii chistice.
 Modelul celulei canceroase
 Celula canceroasă se caracterizează prin
 modificări nucleare (raport nucleo-citoplasmatic crescut,
 număr mare de nuclei şi nucleoli, contur neregulat,

 mitoze atipice-cu aspect stelat şi dispunere inegală a cromatinei),

 citoplasmatice (polimorfism-modificarea formei şi scăderea
cantitativă),
 membranare (neregularitatea acesteia) şi
 funcţionale (disfuncţii ale diviziunii, mişcării, joncţiunilor), având drept
principală particularitate capacitatea de transformare.
Carcinomul epidermoid spinocelular
 Carcinomul epidermoid
 este tumora maligna a epiteliilor pavimentoase
stratificate cu sau fara cheratinizare.
 Carcinoamele epidermoide se impart in
 Spinocelular sau scuamos
 Bazocelular
 Adenoid-chistic
 Mixt
 nediferentiat
Localizare:
 Piele

 Cavitate bucala, buze

 Faringe, esofag

 exocol

 Regiune anala

 Se poate dezvolta si la nivelul altor tipuri de epitelii

in cazul asocierii cu metaplazia pavimentoasa
 Macroscopie
 noduli, veruci sau placi
 formatiuni sesile sau pediculate cu ulceratii
 Ulceratii
 Microscopie
 insule si trabecule de celule canceroase care
inlocuiesc epiteliul normal, rup membrana
bazala si patrund in profunzime.
 Celulele neoplazice asemanatoare cu cele din
stratul spinos al epidermului: sunt mari,
poliedrice sau alungite cu numeroase punti
intercelulare
 Citoplasma slab acidofila iar nucleii de marimi
inegale cu atipii si mitoze
 Caracteristica este acumularea de cheratina in
cuprinsul plajelor de celule neoplazice cu
formarea de perle keratozice care au dispozitie
concentrica si aspect de ,,bulb de ceapa’’.
 Perlele pot fi ortocheratozice (cu cheratinizare
completa fara nuclei) sau paracheratozice
(cheratinizare incompleta cu pastrarea
nucleilor).
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
 Carcinomul bazocelular
 reprezinta o tumora maligna cu origine la
nivelul stratului bazal al epidermului si
anexelor, cu evolutie local distructiva.
 De regula, nu metastazeaza, cu unele exceptii.
 Leziunea reprezinta aproximativ 80 % din
tumorile maligne cutanate.
 Aspecte clinice

 Localizari: tegument, in relatie directa cu

expunerea solara, in special la peroane cu
pielea alba si predispuse la arsuri, precum si
istoricul de radioterapie.
 Se datoreaza mutatiilor la nivelul PTCH1, in
cadrul sindromului nevului bazocelular;
 se asociaza cu sindromul Bazex, xeroderma
pigmentosum, sindromul nevului bazocelular.
 Macroscopie
 noduli, papule, placarde, placi eritematoase, cu
tendinta la ulcerare, de consistenta crescuta.
 se dezvolta local;
 rareori poate infiltra tegumentul, cu caracter
distructiv.
 Forma pigmentata poate mima, din punct de
vedere clinic, un melanom malign.
 Microscopie

 proliferare bazaloida de celule rotund-ovalare,

asemanatoare celor de la nivelul stratului bazal
al epidermului, cu citoplasma redusa cantitativ,
raport nucleo-citoplasmatic crescut, nuclei
hipercromi, cu atipii si mitoze.
 De regula, nucleii din carcinomul bazocelular
prezinta un aspect relativ uniform,
nonanaplazic.
 arhitectura variabila sub forma de insule,
noduli, lobuli, cordoane, in care celulele de la
periferie prezinta dispozitie in ,,palisada’’
(perpendiculara pe celulele din cuprinsul
proliferarii), delimitata de retractii artefactuale,
caracteristice pentru aceasta leziune.
 Stroma poate prezenta modificari mixoide si
fibromucinoase.
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
 Forme clinice de carcinom
bazocelular:
 Forma nodular-ulcerativa:
 Forma micronodulara
 Forma pigmentata
 Forma sclerozanta sau
 Forma superficiala
 Carcinomul bazocelular infiltrativ
 Carcinomul bazocelular fibroepitelial sau
tumora Pinkus
 Tratament
 excizie chirurgicala completa (marginile de
excizie sub 1 mm trebuie consemnate in
buletinul histopatologic),
 cryochirurgie,
 in unele cazuri medicamentos si prin
radioterapie.
 Adenocarcinomul de colon

 Reprezinta tumora maligna epiteliala cu

originea la nivelul intestinului gros.
 Diagnosticul impune invazia celulelor
neoplazice maligne prin musculara mucoasei,
in submucoasa.
 Etiologie:
 Dieta bogata in carne si grasimi animale, glucide rafinate, asociata cu sedentarismul,
precum si consumul redus de fibre vegetale, de vitamine A, C, E;
 Istoricul familial de cancer colo-rectal;
 obezitatea, fumatul, consumul de alcool, metodele de preparare ale alimentelor.
 Prezinta rol protector consumul de legume, fructe, cereale, calciu, vitamina D,
administrarea prelungita a antiinflamatoarelor nesteroidiene, terapia de substitutie
hormonala la femei, sportul.
 Boala inflamatorie intestinala;
 Schistosomiaza;
 Sindroamele polipozice: polipoza familiala adenomatoasa si variantele sale (datorate
genei APC), sindromul Lynch si variantele (MLH1, MSH2, MSH6, PMS2), polipoza
juvenila (SMAD4, PTEN), sindromul Peutz-Jeghers (gena STK11).
 Tumorile asociate cu MSI (instabilitate microsatelita) sunt localizate preponderent pe
partea dreapta, sunt mucinoase si slab diferentiate;
 Iradierea pelvina pentru diferite neoplazii maligne;
 Ureterosigmoidostoma;
 Manifestari clinice:
 In unele cazuri, boala este asimptomatica;
 Leziunile cu localizare la nivelul colonului drept se asociaza cu anemie,
fatigabilitate, dureri abdominale;
 Tumorile localizate la nivelul colonului stang prezinta modificari ale tranzitului
intestinal: diaree, constipatie, hematochezie.
 Se asociaza meteorism abdominal, tenesme rectale, febra, scadere ponderala, dureri
abdominale.
 De regula, metastazeaza la nivelul ganglionilor limfatici regionali, ficatului,
peritoneului, pulmonului, ovarelor.
 Metode de diagnostic: endoscopie, , CT (pentru screening), PET, RMN si ecografie
transrectala (pentru profunzimea invaziei si metastazele ganglionare).
 Macroscopic
 Leziuni vegetante (exofitice) cu aspect conopidiform, ce proemina la
nivelul mucoasei;
 Leziuni ulcerative;
 Leziuni infiltrative, cu aspect linita plastica-like;
 De regula, tumorile cu localizare la nivelul colonului drept sunt vegetante,
in timp ce leziunile din colonul stang sunt lucero-infiltrative, cu caracter
stenozant, sau circumferentiale.
 Pe sectiune, prezinta aspect solid, cenusiu-albicios, cu mici chisturi si zone
gelatinoase, in tumorile mucinoase.
 Microscopic
 remarca o proliferare de structuri tubulare, de
forma si talie variabila, unele dilatate chistic,
cu prezenta de detritusuri necrotice
intraluminal (,,dirty necrosis’’).
 Celulele epiteliale: pluristratificari, pierderea
polaritatii celulare, raport nucleo-citoplasmatic
crescut, nuclei hipercromi, cu atipii si mitoze
atipice.
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
 Grading
 In functie de arhitectura glandelor (procentul de formare de glande),
adenocarcinoamele se clasifica in:
 Bine diferentiate G1- formare de glande in mai mult de 95% din
proliferarea tumorala;
 Moderat diferentiate G2 – prezenta de glande in proportie de 50-95% din
populatia tumorala, nucleii sunt dispusi preponderent bazal;
 Slab diferentiate G3 – formare de glande in procent de 0-49%; se identifica
celule tumorale dispuse sub forma de insule, cordoane sau chiar celule
izolate.
 Nota
 Actualmente, in clinica se foloseste clasificare
in adenocarcinoame de grad scazut (jos –G1 si
G2) si de grad inalt (G3).
 Aceasta se aplica pentru adenocarcinoamele cu
arhitectura clasica
 variantele histopatologice au prognostic
propriu, clar stabilit.
 Adenocarcinoamele cu instabilitate
microsatelita, MSI se comporta precum
adenocarcinoamele de grad scazut.
Stadializarea tumorilor maligne – identificarea
originii, extensia proliferarii tumorale si gradul de
diferentiere tumoralaigne TNM (pTNM)

T – tumora
N – adenopatie
M – metastaza la distanta
 Metastaza de adenocarcinom in
limfoganglion
 Ganglionul limfatic -organ limfoid secundar,
in care limfocitele B si T prolifereaza ca
raspuns la prezenta antigenelor exogene.
 Ganglionul este frecvent sediul metastazelor:
carcinomatoase din:
 melanomul malign
 neoplasmelor cu celule germinale.

 Metastazeaza rar in limfonoduli tumorile de sistem

nervos central si unele sarcoame.
 Aspect macroscopic
 limfoganglionul poate fi marit de volum,
contur policiclic sau suprafata boselata; pe
 sectiune, se identifica o arie sau un nodul de
culoare cenusiu-albicioasa, cu zone galbui,
consistenta
 ferma sau variabila; uneori, pot fi prezente
zone gelatinoase (in metastaza de carcinom
mucinos), zone de necroza.
 Microscopie: la nivelul limfoganglionului, prezenta unei
proliferari neoplazice maligne, cu arhitectura glandulara (in
formele bine si moderat diferentiate) sau solida (in formele
slab diferentiate). Se identifica pluristratificari la nivelul
epiteliului glandular, cu pierderea polaritatii celulare. Celulele
neoplazice prezinta atipii si mitoze nucleare.
 Aspectele care pledeaza pentru originea epiteliala sunt
coezivitatea celulelor tumorale, aspectul celulelor, limitele
nete ale insulelor tumorale, afectarea sinusurilor; uneori se
asociaza infiltrat inflamator mixt si nucleoli proemineni,
multipli, ceea ce impune diferentierea de un limfom Hodgkin.
 Nota: Prezenta metastazei in limfoganglion
constituie un aspect important in realizarea
stadializarii pTNM:
 trebuie specificat numarul de ganglioni invadati si
 diametrul celui mai mare ganglion cu metastaza

 trebuie sa fie specificat daca tumora este primara

sau nu.
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala
Imagine microsopica originala