Lucrare practica nr.

2- Chirurgie Cardiovasculara
UNIVERSITATEA "OVIDIUS" CONSTANȚA
ȘCOALA DOCTORALĂ DE MEDICINĂ

ARTERIOGRAFIA
PROIECT DE CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ
ANGIO-CT
 
 
VALOAREA METODELOR DE ACOPERIRE CHIRURGICALĂ A DEFECTELOR DE
INDICELE
PĂRȚI MOI LA PACIENȚII GLEZNA-BRAT
CU ARTERIOPATIE A MEMBRELOR INFERIOARE

ECHO-DOPPLER VASCULAR
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PRINCIPIILE SUTURILOR
PROF.UNIV.DR.BORDEIANU ION SI ANASTOMOZELOR
ARTERIALE
DOCTORAND:
DR. VLAD-CARABAN OANA-CLAUDIA
ANGIOGRAFIA
•Angiografia: Este termenul general care descrie
examinarea radiologică a structurilor vasculare în interiorul acestora
corpului după introducerea unui contrast iodinat
mediu sau gaz.
• Arteriografia reprezinta studiul arterelor
• Venografia reprezinta studiul venelor
• Este o procedură medicala in care medicul injecteaza
substanta de contrast (iod) in arterele pacientului
si ele sunt vizualizate cu utilizarea razelor x, astfel incat
medicul poate afla tipul de leziune prezent in artere.
CELE MAI COMUNE TIPURI DE
ARTERIOGRAFIE
•ARTERIOGRAFIA CEREBRALA
• ARTERIOGRAFIA CERVICOCEFALICA
• ARTERIOGRAFIA CORONARELOR
• ARTERIOGRAFIA AORTEI TORACICE
• ARTERIOGRAFIA AORTEI ABDOMINALE
• ARTERIOGRAFIA RENALA
• ARTERIOGRAFIA AORTO-FEMURALA
• ARTERIOGRAFIA MEMBRELOR SUPERIOARE SI INFERIOARE
• ARTERIOGRAFIA PELVISULUI
•Cea mai frecventa cauza pentru efectuarea arteriografiei este de a
afla existenta unor stenoze arteriale sau ocluzii care sunt cauzate de
cheaguri si placi de aterom si pentru a vedea in timp real fluxul de
sange prin artere.
Arteriografia include trei etape:
• introducerea cateterului mic in corp
• injectarea mediului de contrast in artera in timp ce obtineti imagini cu raze X
• indepărtarea cateterului
Sunt necesare pentru interventie:
•creatinina
•coagulograma

CEL MAI POTRIVIT LOC PENTRU INTRODUCEREA

A CATETERULUI
-Arterele cele mai utilizate pentru a introduce cateterul
este artera femurala si artera radiala, care are usor
accesul la aorta si toate ramurile sale, chiar la
extremitatile inferioare, extremitatile superioare si
ventricul stang.
Printre contraindicatiile cateterizării
sunt cazurile de stenoza, ocluzie sau interventii
Chirurgicale pe artere in antecedente.
Arteriografia poate fi: globala, selectiva si
ultraselectiva.
ARTERIOGRAFIA CEREBRALA

• Un proces utilizat pentru a determina anatomia arteriala, vasculopatiile sau neoplasmele

din creier. De asemenea, se face pentru a diagnostica anomalii suspectate si modificarile
fluxului sanguin. PROEMINENtE: Anteroposterior lateral ( AP), proiectie Hirtz,
transorbital, towne.
ARTERIOGRAFIA CERVICOCEFALICA
• Arteriografia vertebrala si carotida include diagnosticul bolilor vasculare si
tumorilor cervicocefalice, in plus se observa ramurile care sunt mai
importante, cele care ies din teritoriul aortei.
Arteriografia carotida selectiva se realizeaza pe proiecțiile antero-posterioare
(AP) si laterale, timp in care arteriografia vertebrala se face in proiectii
laterale si in sens orar.
ARTERIOGRAFIA ARTERELOR CORONARE
- Este o procedură invazivăa care utilizeaza raze X si medii de contrast ionice si
non-ionice.
- Sunt utilizate doua tehnici: Femurala și radiala.
- Complicatii: Embolie gazoasa, spasm si tromboza arteriala
PROIECTII: antero-inferioare oblice, antero-posterioare si laterale
ARTERIOGRFIA DE AORTA TORACICA
Arteriografia toracica este efectuata pentru a indica
diagnosticele bolilor vasculare, modificarile aortei,
tulburarile congenitale sau stenoza.
PROIECTII: Razele X sunt realizate intr-o
divergenta octogonala de proiectie la 60°, pot fi
serii de imagini care sunt antero-posterioare si
proiectii inferioare oblice.
 ARTERIOGRAFIA DE AORTA ABDOMINALA
• Abordarea preferata este, de obicei, prin cateterism transfemural percutanat,
in cazul in care este imposibil sa se aplice contrastul prin acest mijloc se poate
aplica la cateterizarea arterei axilare.
PROIECTII: Anterorposterior (AP), se poate realiza o proiectie laterala cu
raze X suplimentare.
ARTERIOGRAFIA RENALA
• Arteriografia renala este efectuata pentru a diagnostica si evalua multe tipuri
de boli nefropancreatice, in special in hipertensiunea vasculorenala si
insuficienta renala, de asemenea, este indicata pentru a evalua trauma renala.
Razele X sunt, de obicei, in proiectie antero-posterioara (AP)
ARTERIOGRAFIA PELVISULUI
Acest studiu se efectueaza in scopul de a evalua patologiile vasculare primare si pot
fi observate, de asemenea, arterele iliace cu ramurile lor, care indica uneori prezenta
ocluziilor, stenozelor, malformatilor vasculare, traumatismele arteriale si
hemoragiile pelvine
PROIECTII: Anteroposterior (AP), daca este necesar, se poate face alte imagini in
proiectie oblica pentru a diagnostica modificarile suspectate.
ARTERIOGRAFIA MEMBRULUI SUPERIOR
Arteriografia membrelor superioare este de obicei efectuata prin cateterism in artera
femurala
PROIECTII: Radiografii anteroposterioare seriate (AP) sunt luate de la axila, brat,
antebrat si mana.
ARTERIOGRAFIA MEMBRELOR INFERIOARE
• Tehnica preferata este de obicei cateterizarea arterei femurale, in care se injecteaza contrastul
in treimea inferioara a aortei abdominale.
• Treimea inferioara a aortei abdominale, pelvisul si arterele trebuie vazute pe raze X prin
ambele extremitati.
• PROIECTII: Anteroposterior (AP),
daca exista orice indoiala cu privire
la prezenta unei stenoze arteriale se
realizeaza proiecție laterala sau oblica externa.
 ANGIO - CT
Angiografia prin tomografie compiuterizata (CT)
este o tehnica de imagistica medicala folosita pentru a
vizualiza interiorul, sau lumenul vaselor de sange si a
organelor corpului, cu un interes special in artere si vene.
CT-ul se bazeaza pe principiul fundamental conform caruia
densitatea tesutului trecut de fasciculul de raze X poate fi
masurata din calculul coeficientului de atenuare.
- Produce imagini detaliate atat ale vaselor de sange, cat si
ale tesuturilor din diferite parti ale corpului.
- Agent de contrast: Colorant bogat in iod.
- Scanarea este apoi efectuata in timp ce contrastul curge
prin vasele de sange catre diferitele organe ale corpului.

Diferenta dintre angiografie CT si arteriografie este ca arteriografia arata

arterele si fluxul de sange prin ele in dinamica, in timp ce angiografia CT ofera
o imagine statica a arterelor!
 Utilizari ale angio-CT

Angiografia CT este utilizata pentru a

examina vasele de sange si organele furnizate
de acestea in diferite parti ale corpului,
inclusiv:
Creier
Gat.
Membre superioare
Inima
Torace
Abdomen (cum ar fi rinichii și ficatul)
Pelvis
Membre inferioare
Medicii folosesc acest test pentru a diagnostica si evalua multiplele boli ale vaselor de sange si
conditii conexe, cum ar fi:
- vatamari corporale
- anevrisme
- stenoze sau ocluzii (inclusiv cele de la cheaguri de sange sau placi)
- vasele de sange dezorganizate si alimentarea cu sange a tumorilor
 Procedura
• Inainte sau in ziua procedurii, pacientul este
rugat sa răspunda la un chestionar pentru a
asigura siguranta acestuia.
•Cateterul intravenos este introdus in vena
pacientului, de obicei, in brat.
•O pompa de injectie automata conectata la IV
va furniza material de contrast cu o rata
controlata.
•Se efectueaza explorarea zonei dorite.
Metoda de lucru
•Numeroase fascicule de raze X si un set
de detectoare electronice de raze X se
rotesc in jurul pacientului, masurand
cantitatea de radiatii absorbita in tot
corpul.
•Masa de examinare se deplaseaza prin
scaner, astfel incat fasciculul de raze X sa
urmeze o cale in spirala.
•Atunci cand un material de contrast este
introdus in fluxul sanguin in timpul
procedurii, acesta defineste clar vasele de
sange care sunt examinate, facandu-le sa
para albe.
 Precautii

• Pentru a preveni artefactul:

- Pacientul poate fi rugat sa-si tina respiratia in timpul scanarii.
- Ocazional, sedarea poate fi necesara, mai ales in cazul copiilor, pentru a sta nemiscati in timpul
scanarii.
• Reducerea expunerii:
- Copiii sunt mai sensibili la radiatii decat adultii, scanarea se efectueaza de obicei cu o cantitate
adecvata de radiatii administrate pentru dimensiunea copilului.
- Pentru copiii si adultii de varsta reproductiva, ecranele de protectie impotriva radiatiilor sunt
utilizate pentru protectia partilor reproductive.
ANGIO-CT CEREBRAL
ANGIO-CT CAROTIDIAN
AORTA: segmentul ascendent, arcul aortic, segmentele descendent si
toracic pe angio-CT
ANGIO-CT DE MEMBRU SUPERIOR
ANGIO-CT CORONARIAN
ANGIO-CT PULMONAR
ANGIO-CT ABDOMINAL
 ANGIO-CT DE MEMBRE
INFERIOARE
 INDICELE GLEZNA-BRAT

• Indicele glezna-brat, raportul glezna-brat sau indicele Winsor este o

tehnică rapidă, non-invazivă, ieftină, utilizată la scară largă pentru a
evalua boala arterială ocluziva periferică. Acesta evaluează severitatea
ischemiei cronice datorate stenozelor arteriale.

• Tensiunea arterială la nivel brahial este un indicator bun pentru evaluarea

tensiunii arteriale sistemice a corpului, dar aceasta poate poate suferi
modificari in teritoriile periferice in functie de starea arterelor, de
prezenta modificarilor aterosclerotice la nivelul acestora, starea generala
de sanatate a pacientului impreuna cu comorbiditatile asociate, si in
functie activitatea fizica.
• Indicele gleznă-brat (IGB) se măsoară prin împărțirea presiunii sistolice de la
nivelul gleznei la presiunea sistolică brahială.
• Arteriopatia cronica obliteranta a membrelor pelvine reprezinta reducerea
fluxului sanguin arterial la nivelul membrelor, datorita modificarilor
aterosclerotice parietale, si care se caracterizeaza initial prin durere ce apare în
timpul mersului- claudicatie intermitenta.

PROCEDURA:
• Instrumente:
– Tensiometru
– Doppler vascular manual
 TEHNICA
• Aceeasi procedura ca și în măsurarea tensiunii arteriale normale, brahiale, cu pacientul în
clinostatism; este indicata măsurarea tensiunii arteriale brahiale înainte de cea la nivelul
gleznei:

1. Așezați manșeta în jurul brațului pacientului, iar dupa inflatia acesteia utilizați dispozitivul doppler
manual la nivelul proiectiei tegumentare a arterei brahiale pentru a auzi undele presiunii sistolice,
repetați pe celălalt braț și înregistrați cea mai mare măsurătoare.
2. Asezati manseta la nivelul gleznei, iar dupa inflatia acesteia utilizați dispozitivul doppler manual
pentru a auzi undele presiunii sistolice la nivelul celor doua artere: artera tibiala posterioara si artera
pedioasa.
3. Dintre cele doua valori determinare la fiecare artera se inregistreaza cea cu valoarea cea mai mare a
tensiunii arteriale sistolice.
4. Indicele glezna-brat este calculat impartind valoarea cea mai mare a tensiunii arterile sistolice de la
nivelul gleznei, la valoarea cea mai mare a tensiunii arteriale ssitolice de la nivelul bratului.
5. Se repeta procedura de deterninare a tensiunii arteriale sistolice a glezneii si la celalalt membrul
inferior.
6. Valoarea normala a IGB este cuprinsa intre 0.90 si 1.30.
 IMPORTANTA CLINICA

• Valoarea normala: 0.90- 1.30.

• IGB < 0.8 indica dificultati in curgerea fluxului sanguin la nivel
arterial catre periferie.
• IGB < 0.7 indica prezenta unei arteriopatii periferice severe, iar in
acest stadiul pacientul poate dezvolta ulcer sau gangrena.
• IGB > 1.30 este un indicator al calcificarii peretilor arteriali. In aceste
cazuri ar trebui masurata tensiunea arteriala distal de glezna, la
arterele digitale.
• Acest IGB nu reprezinta o confirmare a diagnosticului pentru
calcificarile arteriale, teste radiologice de confirmare sunt necesare
(Angio-CT).
 ECHO-DOPPLER VASCULAR
• Fiecare vas major normal din corpul uman are un model de flux sanguin caracteristic
care este prezentat sub forma de undă spectrala obținuta cu ajutorul ecografiei
Doppler și care reflectă atât poziția anatomică a vasului, cât și nevoia fiziologică a
organului pe care îl vascularizeaza.
• Spectrul Doppler este un traseu de tip timp-velocitate care reprezintă variația în
vitezele intravasculare ale fluxului sanguin în timpul ciclului cardiac.
Obiectivele ecografiei Doppler

• Detectarea fluxului sanguin într-un vas

• Detectarea direcției fluxului
• Detectarea tipului de flux - arterial sau venos
- normal sau anormal
• Măsurarea vitezei fluxului
Intrebuintarile ecografiei doppler color
Sistem arterial
• Identificarea arteriopatiei
obstructive aterosclerotice
• Identificarea si evaluarea
stenozelor si/sau ocluziilor
arteriale
• Evaluarea permeabilitatii by-
pass-urilor infrainghinale
postoperator
• Evaluarea sistemului arterial a
membrului inferior dupa
efectuarea unei angioplastii
Sistem venos
• Diagnosticarea trombozei
venoase profunde a membrelor
• Evaluarea competentei valvelor
sistemului venos
• Identificarea refluxului venos la
pacientii cu boala varicoasa
cronica
• Mapping venos preoperator
• Timpul este reprezentat de-a lungul axei orizontale, iar deplasarea frecvenței
(viteza sau velocitatea) este reprezentată de-a lungul axei verticale.
• Intensitatea sau luminozitatea (denumită și reprezentarea grafică a vitezei la scara
gri) a liniei spectrale reprezintă numărul de celule roșii din sânge care reflectă
fasciculul cu ultrasunete.
• Lățimea liniei spectrale reprezintă gama de viteze din cadrul unui vas.
• Lățimea poate varia în timpul ciclului cardiac normal: îngustarea în timpul
sistolei și lărgirea diastolei.
TEHNICA EXAMINARII DOPPLER
ARTERA CAROTIDA
TEHNICA EXAMINARII DOPPLER
ARTERA CAROTIDA
 TEHNICA EXAMINARII DOPPLER
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR
 TEHNICA EXAMINARII DOPPLER
ARTERELE MEMBRULUI SUPERIOR

ARTERA BRAHIALA ARTERA BRAHIALA LA BIFURCATIE

 TEHNICA EXAMINARII DOPPLER
ARTERELE MEMBRULUI INFERIOR
Aorta la bifurcatia in artera iliaca comuna dreapta si stanga
Bifurcatia arterei femurale in a. femurala profunda si superficiala
Artera poplitee
Artera poplitee la bifurcatia in a. tibiala anterioara si
trunchiul tibio-peronier Artera tibiala posterioara si venele satelite
 Aspectul tipic al spectrului Doppler

Fluxul Doppler normal al arterei tibiale

Flux trifazic anterioare
Sunet 1 – unda inalta, cu
vemocitate crescuta, debit
anterograd, componenta
sistolica.
Sunet 2- unda mai mica,
debit retrograd,
componenta diastolica
initiala.
unda mica, debit ant
Sunet 3- erograd,
componenta diastolica
tarzie
Relatia dintre viteza crescuta a sangelui si gradul stenozelor
Diametrul stenozei (%) Peak-ul vitezei sistolice Peak-ul vitezei diastolice
(m/s) (m/s)

0-39 < 1.1 < 0.45

40-59 1.1- 1.49 < 0.45

60-79 1.5- 2.49 0.45- 1.4

80-99 2.5- 6.1 > 1.4

>99 (critical) Foarte scazut -

 Fluxul sanguin si peak-ul vitezei sistolice

Fluxul sanguin si viteza de varf in timpul sistolei

se schimba in functie de gradul stenozei
Fluxul sanguin prin stenoza

Viteza crescuta prin stenoza si prezenta unui flux

retrograd minim dupa stenoza.
 Clasificarea stenozelor in raport cu echo-Doppler

• Stenoza usoara (1-19%)

• Unda trifazica
• Usoara extindere a spectrului
• Viteza de varf sistolica e cu 30% mai mare la nivelul stenozei.

• Stenoza moderata (20-49%)

• Unda trifazica
• Extindere clara a spectrului
• Viteza de varf sistolica e dubla la nivelul stenozei.
 Clasificarea stenozelor in raport cu echo-Doppler
• Stenoza severa (>/= 50%)
• Semnificativa hemodinamic
• Largire spectrala marcata
• Unda monofazica
• Viteza de varf sistolica mai mult decat dubla
• Disparitia unde normale de flux retrograd diastolic
Raport timp/viteza Procentul de stenoza
< 1.5:1 Normal
1.5-2:1 25-50%
2-4:1 50-75%
4:1 >75%
Fara flux Ocluzie
Echo-Doppler artera femurala superficiala- evaluarea fluxului proximal la 2 cm (antestenotic),
intrastenotic si distal la 2 cm (poststenotic) si reflectarea grafica a fluxurilor
Ocluzie de artera femurala superficiala
 PRINCIPIILE SUTURILOR SI
ANASTOMOZELOR ARTERIALE
 PRINCIPIILE SUTURILOR SI
ANASTOMOZELOR ARTERIALE
• Expunerea adecvată a arterei: plasarea inciziei, abordarea anatomică
• Controlul proximal și distal
• Manipularea atentă și delicată a țesuturilor
• Heparinare înainte de clamparea arterelor
• Diametrul adecvat al anastomozei în raport cu dimensiunea arterei
• Aproximarea neischemianta endoteliul la endoteliu
• Fire din filamente neabsorbante
• Sutura tuturor straturilor anatomice
• Pasi mici si deplasarea uniforma de-a lungul anastomozei
• Tensiune adecvata pe linia de anastomoza sau in noduri
Principii de baza: expunerea adecvata a arterei
Principii de baza: clamparea proximala si distala dupa heparinare
Principii de baza: clamparea proximala si distala dupa heparinare

Diferite metode de clampare proximala si distala a arterei.

De la stanga la dreapta: lat dublu aplicat, bulldog, sonda Fogarty, ligatura vasculara, clamp vascular.
Principii de baza: clamparea arterelor aterosclerotice

Placile aterosclerotice sunt localizate

de obicei in peretele posterior al
arterei.
Clampul ar trebui plasat orizontal pe
placa, evitand astfel fragmentarea
placii.
Principii de baza: arteriorafia

Acul trebuie sa punctioneze peretele arterial

perpendicular, la 900.
Arteriorafia trebuie sa includa toate staturile anatomice
ale arterei pentru a evita disectia intimei distale.
Arteriotomia transversala
 Sutura arteriotomiei transversale

Sutura simpla discontinua a

Punct de sutura in “X” a
arteriotomiei transversale.
arteriotomiei transversale
punctiforme.
Sutura continua “Surjet” a
arteriotomiei transversale (daca
artera are un diametru >10mm).
Arteriotomia transversala
 Sutura arteriotomiei longitudinale

Sutura continua “Surjet” a arteriotomiei longitudinale (doar cand artera este de calibru mare)
 Sutura Kunlin

• Se efectueaza in situatia cand dupa

realizarea endarterectomiei, exista
riscul disectiei intimei distale
• Pentru securizarea intimei si
indepartarea riscului, se realizeaza
puncte de sutura Kunlin.
• Acul va intra din exteriorul arterei,
va trece prin endartera restanta si
inapoi afara unde va fi innodata,
securizand astfel endartera restanta.
Arteriotomia longitudinala- angioplastia de largire cu patch
venos/ sintetic
Angioplastia de largire cu patch venos sau
sintetic a arteriotomiei logitudinale:
a.Sutura este initiata din distalitate, trecand
cu acul din interiorul arterei catre exterior,
securizand intima.
b.Sutura este continuata in ambele directii
in mod “Surjet”, si intotdeauna din
interiorul arterei catre exterior. Cand se
ajunge in apropierea punctului proximal,
patch-ul poate fi ajustat.
c.Sutura se va continua pana cele doua
capete ale firului se vor intalni pe o parte a
arteriotomiei. Dupa purjare, se inchide
sutura, innodand firele.
Angioplastia cu patch
 Angioplastia cu patch venos

Pregatirea patch-ului Sutura eversata

Taierea varfului patch-ului

Ligatura
Anastomoza termino-terminala: sutura simpla discontinua
Anastomoza termino-terminala: sutura continua Surjet
Anastomoza termino-terminala
incepe cu doua suturi la capete
opuse, care pot fi folosite pentru
intoarcerea arterei si sutura
transei posterioare. Sutura poate
fi continua sau discontinua, in
fucntie de diamentrul arterei.
 Anastomoza termino-terminala a anevrismelor aortice
•Tehnica utilizata in repararea anevrismului de
aorta abdominala
• Presupune anastomozarea termino-terminala
adintre segmentul de aorta cu (structura
normala) si proteza, fara a sectiona si peretele
posterior.
•Acul trebuie sa treaca din proteza in aorta
•Pasi de sutura mari, ce includ toate straturile
anatomice
•Se sutureaza cu ambele capete pana la
intalnirea acestora pe mijlocul protezei, unde se
vor innoda.
•Dupa realizarea anastomozei peretii
anevrismului se vor sutura peste, sigiland astfel
anastomoza.
 Anastomoza termino-terminala in parasuta a anevrismelor aortice

Sutura cu două capete este lăsată

larga pe peretele posterior pentru a
permite plasarea unui număr de
cusături pe fiecare parte înainte ca
grefa să fie stransa pe arteră.
 Anastomoza termino-terminala: sutura cu patch pe fir

Punctele de sutura separate pot fi intarite cu

patch-uri mici de Dacron atunci cand peretele
arterial este friabil si cand exista riscul ca firul
sa taie peretele si sa produca hemoragie.
Când două vase cu diametre diferite trebuiesc anastomozate termino-terminal, cel mai mic
trebuie să fie sectionat pe lungime și marginile ajustate pentru a se potrivi cu gura de
anastomoza a vasului mai mare, care la randul sau trebuie sectionat oblic pentru a evita
kinking-ul.
Sutura continua de la calcai la varf
Anastomoza termino-laterala
Anastomoza termino-laterala cu grefon venos
 Continuarea suturilor si
Sutura calcaiului Sutura varfului definitivarea anastomozei
Anastomoza termino-laterala cu graft sintetic
(PTFE/Dacron)
Anastomoza termino-laterala: tehnica celor 4 cadrane

Calcai, varf, posterior si anterior

Anastomoza termino-laterala: surjet in parasuta
 COMPLICATIILE ANASTOMOZELOR
• Hemoragie la nivelul punctelor de sutura:
• Hemoragia de la nivelul punctului de sutura: mai frecventa la protezele PTFE.
• Rezolvare: administrarea locala de solutii hemostatice.
• Hemoragie la nivelul liniei de sutura:
• Rezolvare: realizarea unui punct de sutura simpla sau in U la locul defectului.
• Psudoaneurismul anastomotic
• Ruperea suturii la nivelul anastomozei va rezulta in extravazarea sangelui din circulatie si
realizarea unui pseudoanevrism.

Factori de risc ai pacientului: Factori de risc ai materialelor: Factori tehnici

1. Gradul de arteriopatie 1. Defectul de graft 1. Pasi de sutura neadecvati
2. Infectiile 2. Degradarea sau ruparea suturii la 2. Tensiune excesiva asupra
3. Fumatul nivelul anastomozei materialelor
4. Hipertensiune arteriala 3. Necomplianta graftului sintetic cu 3. Miscarile articulare.
5. Complicatiile locale peretele arterial 5. Endarterectomia
postoperatorii
(serom, hematom)
 COMPLICATIILE ANASTOMOZELOR

• Stenoza anastomozelor
•Precoce : probleme de tehnica
•1-18 luni: hiperplazie intimala
• > 18 luni: progresia leziunilor aterosclerotice locale si sistemice

• Tromboza graftului:

Precoce Intermediara Tardiva

1. Probleme de technica (kinking Hiperplazie intimala 1. Progresia proceselor aterosclerotice
arterial, valve endovenoase omise, (1-18 luni) 2. Leziunile degenerative la nivelul
fistula arterio-venoasa, flap intimal) graftului.
3. Run-off precar
4. Leziunile trofice infectate progresive
5. Volum circulant redus
6. Status hipercoagulant.
INTREBARI