ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ ,, FEG”

DISCIPLINA:CHIRURGIE CARDIOVASCULARA ȘI NURSING

SPECIFIC
CURSUL : 7
DESCRIEREA UNOR TEHNICI SPECIFICE ÎN
CHIRURGIA CARDIOVASCULARĂ

 MONITORIZAREA TENSIUNII ARTERIALE

SÂNGERÂNDE
Metoda invazivă sau sângerândă se realizează prin
introducerea unui cateter direct într-o arteră (frecvent folosite sunt
radiala şi femurala). Metoda este utilă în perioada de circulaţie
extracorporală (CEC) şi în perioada postoperatorie când bolnavul se
află la terapie intensivă.
Materiale necesare:
- sistem de monitorizare special gata pregătit;
- cateter arterial;
- dispozitive de fixarea mâinii;
- mănuşi şi comprese sterile, pense sterile, câmp steril, seringi
şi ace speciale;
- betadine;
- xilină 1%;
- fir chirurgical pentru fixarea cateterului la piele;
- leucoplast.

1
 Tehnica este realizată de către medic iar asistenta
supraveghează traductorul şi spală continu cu ser heparinat linia
arterială pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge, urmăreşte
continu bolnavul supraveghind culoarea tegumentelor, temperatură,
puls, TA.

TA se va măsura şi prin metoda neinvazivă cu ajutorul

tensiometrului electronic atunci când pacientul este stabil
hemodinamic şi medicul decide suprimarea liniei arteriale de
supraveghere a TA sângerânde.

Complicaţii:

- lezarea nervului;
- edemul membrului superior;
- peteşii, flictene;
- tromboflebită.
 MĂSURAREA PRESIUNII VENOASE CENTRALE
(PVC)

PVC reprezintă presiunea sângelui din imediata apropiere a

cordului drept, respectiv din vena cavă superioară şi atriul drept.
PVC dă indicaţii despre funcţionalitatea inimii drepte (atriul şi
ventricolul drept).
Valori normale PVC=5-15 mm Hg
Măsurarea PVC se realizează prin introducerea unui cateter într-o
venă centrală. Tehnica se realizează cu anestezie locală.
Materiale necesare:
2
- cateter venos central cu două sau trei căi, cu ac de puncţie
lung/scurt;
- comprese sterile, mănuşi sterile, câmp steril, pense sterile;
- xilină 1% pentru anestezie;
- soluţii dezinfectante (betadine);
- linia de monitorizare a PVC pregătită cu ser fiziologic steril
(0,9%) heparinat sau cu ser glucozat izotonic 5%;
- trusă de perfuzie, tub de racordare la cateterul din venă;
- materiale sterile pentru pansamentul locului de puncţie.

Pregătirea bolnavului:

- psihică;
- fizică: pacientul aşezat în decubit dorsal fără pernă în timpul
măsurării, cu repaus la pat de cel puţin 30 minute înainte de
executarea tehnicii.

Tehnica măsurării PVC:

- bazată pe principiul vaselor comunicante, presiunea din

vena cavă corespunde înălţimii la care se ridică lichidul în
coloana scalei de măsurat;
- nivelul 0 de pe scală trebuie să fie situat la aceeaşi înălţime
cu ventriculul drept ;
- creşterea rapidă a PVC este semnul ce anunţă tamponada
cardiacă.

Complicaţii:

3
 - infecţia la nivelul cateterului;
- tromboflebita;
- embolia gazoasă;
- deconectarea accidentală.
Măsurarea electronică a PVC
- cu aparate electronice;
- pompa trebuie să funcţioneze cel puţin 30 minute pentru ca
senzorul electronic de presiune să atingă presiunea de
funcţionare.
 MONITORIZAREA PRESIUNII ÎN ARTERA
PULMONARĂ ŞI CAPILARUL PULMONAR

Se realizează prin metoda cateterismului cu cateterul central

Swan-Ganz şi se efectuează în sala de operaţie prin inserţia acestuia
în vena jugulară internă sau vena subclavie de către medicul chirurg.

Materiale necesare:
- trusa set pentru cateterizarea arterei pulmonare;
- materiale sterile pentru pansamente;
- mănuşi sterile;
- halate sterile.
Tehnica măsurării:
- cateterul Swan-Ganz este din fibră optică şi poate măsura
continu saturaţia în Oxigen, debitul cardiac;
- se injectează ser fiziologic steril rece sau la temperatura
camerei pe capătul proximal (atriul drept).

4
Termistorul de la capătul distal va măsura modificările de
temperatură în timp;

- se va injecta ser de cel puţin 3 ori, iar media valorilor

obţinute va reprezenta debitul cardiac.

Complicaţii:

- bloc atrioventricular sau bloc de ram drept;

- leziuni endocardice şi valvulare;
- lezarea arterei pulmonare;
- infarct pulmonar;
- folosit numai la adulţi, contraindicat la copii.
 MONITORIZAREA SATURAŢIEI PERIFERICE A
OXIGENULUI

Este importantă pentru monitorizarea respiraţiei şi circulaţiei şi

se realizează prin metoda oximetriei aplicând transductorul pe deget,
haluce sau lobul urechii.

Citirea se face pe ecranul monitorului determinându-se concentraţia

în Oxigen a hemoglobinei periferice.

 INJECŢIA INTRACARDIACĂ

Este o intervenţie de extremă urgenţă prin care se introduc în

sistemul circulator direct în organul său central medicamente de
importanţă vitală (cofeină, adrenalină sau amestec de atropină,
adrenalină şi strofantină).
Indicaţii:
5
- sincopă cardiacă;
- accidente (stop cardiac) după anestezie;
- şoc traumatic;
- şoc hemoragic;
- intoxicaţii.
Medicul execută totdeauna puncţia prin înţepare în inima
dreaptă.
Materiale necesare:
- seringă sterilă 10 ml;
- ac de puncţie lung de 8-10 cm;
- soluţia medicamentoasă de injectat;
- soluţii pentru dezinfecţia tegumentelor;
- comprese sterile, tampoane de vată sterile;
- leucoplast.
Pregătirea bolnavului:
- se dezbracă până la jumătate;
- se aşează în decubit dorsal cu trunchiul uşor ridicat;
- membrele superioare în abducţie se imobilizează şi se
menţin de către o altă asistentă;
- raderea pilozităţii când este cazul;
- badijonarea cu soluţie dezinfectantă a regiunii precordiale
pe suprafaţă mare.

Locul puncţiei:
- spaţiul 4 intercostal stâng pe marginea superioară a coastei a
5 – a la 2 cm de marginea stângă a sternului.

6
 Tehnica:
- acul se înfinge perpendicular pe suprafaţa toracelui, după ce
traversează tegumentul se îndreaptă uşor oblic spre
mediastin;
- când apare sânge în seringă vârful acului este în cavitatea
ventricolului stâng, se introduce cantitatea de medicament şi
se extrage brusc acul;
- se badijonează locul şi se pansează steril.

Cateterismul cardiac
Cateterismul cardiac reprezinta o procedura care permite examinarea
functionarii corecte a inimii, depistarea unor afectiuni ale muschiului ,
valveloe sau arterelor de la nivelul inimii.
Pentru aceasta, este necesar ca un tub subtire sa fie introdus intr-un
vas mare de sange care duce la inima.
. De regulă, înaintea unui cateterism cardiac, se efectuează o
investigație non-invazivă de diagnosticare a fluxului sangvin la nivelul
inimii, prin intermediul unui EKG de efort (ergometrie) sau prin
intermediul unei investigații de medicină nucleară.
Asistenta medicală va pregati pacientul :
- recoltarea analizelor, inclusiv determinarea grupei sanguine,
TS ; TC , EKG valorile hormonilor tiroidieni si funcția
renală. 
- pregatire psihică – obtinerea comsimțământului;
- pregatirea materialelor necesare pentru anestezia locală;
- pregatirea locului pentru introducerea cateterului(raderea
pilozitătilor , aseptizarea zonei);
- montarea unei branule ;
Cateterismul cardiac este efectuat de o echipa de medici si asistente,
intr-o unitate spitaliceasca specializata in acest domeniu.
·         Medicul va face o punctie (incizie) la nivelul pielii si al unui vas
de sange mare. Apoi, se va introduce un tub subtire, de masura unui
pai, la nivelul vasului de sange. Ulterior, medicul va ghida usor un
7
cateter (un tub lung si subtire) prin vasul de sange. In acest timp,
pozitia cateterului va fi observata pe un monitor.

       Exista mai multe instrumente ce pot fi plasate la nivelul unui

cateter. Acestea includ instrumente pentru a masura tensiunea de la
nivelul fiecarei camere a inimii (atrii si ventricule) si al vaselor de
sange conectate la inima, pentru a vedea interiorul vaselor de sange,
de a colecta probe de la nivelul unor parti diferite ale inimii sau pentru
a preleva o parte de tesut dinauntrul inimii (biopsie).
·         Se poate injecta o substanta de contrast ce poate fi observata
prin intermediul razelor X. Aceasta procedura se numeste angiografie.
·         Atunci cand cateterul este folosit pentru a debloca o artera
infundata, procedura se numeste angioplastie coronariana percutana.
·         Daca este folosit cateterul pentru a mari o deschidere a unei
valve cardiace ingustate, procedura se numeste valvuloplastie.       
Dupa investigatii, medicul va indeparta cateterul.
Dacă puncția s-a efectuat in regiunea ( plica) inghinală, ulterior
investigației, se aplică un pansament compresiv iar pacientul trebuie
să stea în repaus la pat timp de 4-5 ore.
 În cazul puncției la antebraț  se aplică un pansament compresiv pentru
4 ore. Repausul la pat este, de obicei, de 1 ora.
 În cazul aplicarii unui cateter cu balon si stent, pacientul trebuie
ulterior sa petreacă între 3-6 ore in camera de terapie intensivă.
COMPLICAȚII
Sunt rare si pot fi mecanice:
- hemoragia la punctul de punctionare sau, exceptional,
tromboza vasculara; ele pot fi si infectioase sau chiar sa
antreneze tulburari ale ritmului:
- declansarea de extrasistole izolate sau in salve, adesea
tranzitorii si fara consecinte grave, in timpul trecerii sondei in
cavitatile cardiace.

8
 Riscul de accident fatal, extrem de mic, nu este legat, in general, de
examenul in sine, ci de gravitatea bolii care a motivat practicarea
cateterismului cardiac.

HEMOCULTURA
Hemocultura este un test calitativ pentru detectarea microorganismelor
prezente in sange in afectiuni grave (endocardita, pneumonii,
septicemii).
Septicemia este termenul clinic prin care se defineste o bacteriemie
importanta cu evolutie clinica neregulata, imprevizibila si grava,
acompaniata de frisoane, febra neregulata, toxemie, hipotensiune,
eruptii cutanate polimorfe si variate, metastaze septice tisulare sau
viscerale.

Gravitatea sindromului septicemic lasa pe al doilea plan

simptomatologia focarului infectios primar, care trebuie insa
intotdeauna cautat.

Se impune efectuarea hemocuturii pentru determinarea

microorganismelor implicate și efectuarea antibriogramei pentru
stabilirea tratamentului.

Germeni implicati in: 

Septicemie Staphylococcus aureus, Escherichia coli si alte

enterobacterii, stafilococ coagulazo-negativ (SCN), Pseudomonas spp,
Streptococcus spp,
bacterii anaerobe, levuri.
Endocardită - Streptococcus spp., Enterococcus spp., Staphylococcus .
Pneumopatii - Streptococcus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae,
Haemophilus influenzae.
Sangele, prelevat in conditii de stricta asepsie, este insamantat in
flaconul de hemocultura a carui compozitie favorizeaza dezvoltarea
germenilor aerobi, anaerobi si microaerofili.

9
Prelevarea se efectueaza inainte de tratament antimicrobian, conform
evolutiei predictive a curbei febrile sau in momentul in care bolnavul
semnaleaza aparitia frisonului.
In cazul in care acest lucru nu este posibil, sangele va fi prelevat
imediat inaintea administrarii unei noi doze de antibiotic. Se indica
prelevarea a trei probe intermitente in decurs de 24 de ore; in urgente
ritmul este la un interval de 30-60 de minute.
Sangele, prelevat in conditii de stricta asepsie, este insamantat in
flaconul de hemocultura a carui compozitie favorizeaza dezvoltarea
germenilor aerobi, anaerobi si microaerofili.
Zona de electie pentru punctie este reprezentata de venele plicii
cotului.
Procedura de prelevare respecta normele de asepsie si antisepsie
necesare pentru a evita contaminarea probei cu bacterii rezidente in
flora tegumentara.
Dupa recoltarea sangelui, proba de 10 mL sange, recoltata in seringa
se introduce in recipientul cu mediul de cultura
Signal prin inteparea capacului de cauciuc al acestuia in conditii de
stricta asepsie. Flaconul se agita bland pentru omogenizarea acestuia
in masa mediului.
Pentru sistemul BACTEC recoltarea se face in recipientul de
hemocultura pe principiul sistemelor inchise cu vid.
Proba se eticheteaza si se transporta in cel mai scurt timp de la
recoltare la laborator, la temperaturi cat mai apropiate de 37ºC (cutie
izoterma).

DEFIBRILAREA ELECTRICĂ

10
 Reprezintă procedeul de urgenţă prin care se aplică un şoc
electric asincron unui pacient cu tulburări de ritm, în stop cardiac,
pentru terminarea fibrilaţiei ventriculare.
Poate fi aplicată extern pe torace şi intern direct pe inimă în
chirurgia toracică prin sternotomie când toracele este deschis.
Defibrilatoarele externe pot fi:
- complet automatizat cu două butoane (unul de punere în
funcţiune şi unul pentru aplicare a şocului electric extern-
ŞEE);
- semiautomat cu trei butoane (punere în funcţiune, solicitare
de analiză a ritmului cardiac şi pentru ŞEE).
Tehnica:
- se încarcă defibrilatorul cu o cantitate de energie (150 – 200
watt);
- se aplică un strat de pastă (gel) de electrozi pe pedale sau o
compresă de tifon umezit cu ser;
- pedala negativă cu negru sub clavicula dreaptă lângă stern;
- pedala pozitivă cu roşu sub sânul stâng în dreptul apexului
(vârful cordului);
- ambele pedale se apasă strâns pe torace în momentul
declanşării şocului;
- persoana care execută defibrilarea nu trebuie să se atingă de
pat sau pacient în timpul defibrilării;
- în caz de stop cardiorespirator instalat de 4 minute se
recomandă masaj cardiac şi respiraţie artificială cu 2 minute
înainte de şoc.
 PREGĂTIREA GENERALĂ A BOLNAVILOR
PENTRU OPERAŢIA PE CORD
1. Analize de laborator obligatorii: hematologice, biochimice,
imunologice, bacteriologice; bolnavul ce urmează a fi operat nu
trebuie să aibă nici un focar de infecţie.
2.Explorări: echocardiografie, radiografie pulmonară,
coronarografie, cateterism cardiac, probe de efort, EKG, spirogramă.
11
 3. Examene interclinice: gastroenterologie, urologie,
neurologie, ginecologie, endocrinologie, diabet, oftalmologie, ORL,
psihiatrie, stomatologie.
4. Monitorizarea funcţiilor vitale.
5. Pregătirea preoperatorie:
- psihică;
- măsurarea funcţiilor vitale;
- clismă evacuatoare;
- raderea pilozităţilor de pe toată suprafaţa corpului cu excepţia
capului;
- baie generală;
- baie dezinfectantă cu betadine pe toată suprafaţa corpului
excluzând zona feţei;
- administrarea unui sedativ;
- dimineaţa înaintea intervenţiei, însoţirea bolnavului la sala de
operație.
6. Transportul bolnavului de la SO la ATI:
- post operator este perioada critică ce are drept scop
restabilirea independenţei respiratorii şi hemodinamice;
- se anunţă cu cel puţin 30 minute înainte secţia de ATI;
- transportul se realizează cu un pat special prevăzut cu
dispozitive pentru: monitor, aparat de ventilaţie, aparate de
perfuzii catetere speciale (PVC, Swan-Ganz);
7. Primirea pacientului în ATI:
- ventilaţia mecanică trece pe aparatul de respiraţie artificială
de pe secţia de ATI;
- monitorizare la pat;
- verificarea sondei de intubaţie;
- verificarea perfuziilor;
- verificarea drenurilor;
- verificarea cateterelor.
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI ÎN TERAPIE
INTENSIVĂ
12
1. Intervenţii delegate:
- consemnarea în FTI a parametrilor monitorizaţi conform
orarului stabilit;
- sesizarea modificărilor apărute şi raportarea acestora
medicului de gardă;
- administrarea tratamentului medicamentos conform FTI;
- recoltarea de probe pentru analize de laborator;
- informarea pacientului cu privire la locul în care se află în
funcţie de starea generală a acestuia.
2. Intervenţii proprii:
- îngrijirea pacientului intubat;
- aspiraţia traheobronşică şi bucală la 1 oră sau de câte ori
este nevoie;
- toaleta cavităţii bucale, ochilor şi feţei;
- mobilizare pasivă la 1 oră;
- protejarea regiunilor predispuse la escare cu colaci
antiescare.

13