ANGIOCORONAROGRAFIA CT

Principii tehnice si aspecte

diagnostice in coronarografia
CT

Baz R., Nişcoveanu C.

Centrul de Diagnostic Imagistic “Pozimed” Constanţa
Universitatea “Ovidius” Constanţa, Facultatea de Medicină
 Introducere
• Angiocoronarografia CT reprezinta o metoda imagistica
moderna, neinvaziva, de evaluare a cordului si arterelor
coronare.
• Permite atat aprecierea patologiei coronariene cat si a
modificarilor morfologice ale cavitatilor cardiace,
miocardului si valvelor.
•Rezultatele angiocoronarografiei CT sunt comparabile cu
cele ale angiografiei clasice (Se 94% vs 98%) *.
•Reprezinta doar o alternativa pentru angiografia clasiva, ce
ramane insa standardul de aur in explorarea bolii
coronariene.

* Hamon M1 et al Diagnostic performance of multislice spiral computed tomography of coronary arteries as

compared with conventional invasive coronary angiography: a meta-analysis. J Am Coll Cardiol. 2006 Nov
7;48(9):1896-910. Epub 2006 Sep 26.
Ce poate…
- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor
coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-
functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame”
parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediastinale.
Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Scorul de calciu
• Determinarea CT a scorului de calciu poate constitui o examinare
de sine statatoare sau poate reprezenta prima etapa a unei
angiocoronarografii CT;

• coroCT / angiocoroCT

• Tehnic este vorba despre o scanare nativa efectuata in apnee cu

pacientul aflat in decubit dorsal cu bratele ridicate deasupra
capului.

• Parametrii de scanare: 120KV, 200mA, cu o viteza de rotatie a

tubului de 0,35 s si o grosime a sectiunilor de 2,5 mm, timpul de
examinare fiind de cca 5 s.

• Imaginile obtinute sunt apoi prelucrate pe o statie de lucru dedicata

cu ajutorul unui soft specializat care identifica pixelii cu o densitate
mai mare de 130 UH.
A, C: Calcificari
parietale extinse de-a
lungul arterelor
coronara stanga
(ACS), descendenta
anterioara (LAD),
circumflexa (Cx),
coronara dreapta
(RCA) si a ramului
intermediar (R inter.).
B, D: Calcularea
scorului Agatston
este realizata de
software-ul statiei de
prelucrare a
aparatului prin
multiplicarea ariei
marcate cu un factor
bazat pe peak-ul
densitatii sale.
Scorul TOTAL de calciu
calculat pentru pacientul in
cauza
 Interpretare
• Un scor zero reprezinta doar absenta calcificarilor detectabile
parietale coronariene si nu poate exclude absolut prezenta
depozitelor ateromatoase. Asta indica doar ateroscleroza minima,
cu risc mic de dezvoltare a unui eveniment coronarian in urmatorii
2-5 ani.
• Un scor mare de calciu confirma prezenta calcificarilor coronariene
si implicit a unui risc moderat/mare de dezvoltare a unui eveniment
cardiac in urmatorii 2-5 ani.
• Cu cat scorul de calciu este mai mare, deci cu cat sunt mai multe
calcificari parietale, cu atat probabilitatea obstructiei este mai mare.
• Nu exista o relatie de directa proportionalitate intre calcificari si
eventualele stenoze. Pot exista depozite calcare nestenozante sau
pot exista stenoze in afara focarelor calcare.
 Indicatii
• masurarea scorului de calciu este rationala pentru
aprecierea riscului cardio-vascular la adultii
asimptomatici cu risc intermediar.

• scorul de calciu - inclus intre testele optionale de

screening folosite atunci cand decizia instituirii
tratamentului farmacologic pe baza evaluarii
cantitative a riscului este incerta. Astfel un scor de
calciu > de 300 unitati Agatston permite revizuirea
pozitiva a evaluarii riscului cardiovascular
(Goff DC Jr, et al.-2013 ACC/AHA Cardiovascular Risk Guideline)
- Determinarea scorului de calciu
Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Angiocoronarografia CT
(coronarografia CT cu contrast)
Trebuie efectuata pe instalatii multislice care:
1. sa aiba cel putin 64 randuri de detectori ce permit scanarea intregului
cord intr-o singura perioada de apnee (10-15 sec)
2. sa aiba viteza mare de rotatie a tubului (3 rot/sec) astfel incat sa
minimizeze artefactele de miscare si sa ofere o buna rezolutie temporala
3. sa permita obtinerea de sectiuni subtiri (0,6 mm) necesare obtinerii unei
rezolutii spatiale cat mai bune
4. sa aiba sistem de modulare ekg ce presupune sincronizarea scanarii cu
bataile cordului facand posibila scanarea propriu zisa intr-o anumita faza
a ciclului cardiac.
5. sa fie prevazut cu un soft dedicat care sa permita reconstructia
retrospectica la intervale de 10% a intregului ciclu cardiac si sa permita
pe imagini mip, reformate multiplanare sau volumetrice, atat analiza
arterelor coronare sau aprecierea cineticii valvulare si a miocardului, cat
si calcularea fractiei de ejectie a VS.
• Într-un interval de 7 ani (2009-2016), 4235 pacienţi au efectuat
o examinare angiocoronarografică CT în centrul nostru.

• Cele mai frecvente indicaţii au fost: durere retrosternală,

clarificarea unor studii noninvazive neconcludente, evaluare
prechirurgicală alta decât cea pentru by-pass, evaluarea
aterosclerozei sistemice, evaluarea graft-urilor de by-pass şi a
stent-urilor.

• Toate investigaţiile au fost realizate pe un sistem GE de tip

Lightspeed VCT de 64 slice-uri
In momentul programării pacientul va fi informat:
• Sa nu mănânce cu 4-5 ore înaintea examinării;
• Sa nu consume produse care conţin cofeină;
• Sa nu efectueze exerciţii cardiovasculare .

N.B. Nu se contraindica administrarea

medicatiei de baza!
 Tehnica – pregatirea pacientului
• La sosirea în Centru:
– pacientul va completa și va semna o fisa de consimtământ
informat, prin care i se aduc la cunostinta etapele efectuarii
investigatiei, precum si beneficiile si riscurile acesteia;

– pacientului i se va explica amanunţit procedura de examinare,

înainte de începerea ei, importanța respectării comenzilor
respiratorii și posibilele efecte resimţite în timpul administrării
contrastului astfel încât acesta să rămână calm pe tot parcursul
examinării.

• Se vor monitoriza TA si AV astfel încât valorile acestora să permită

efectuarea unei examinări de inalta calitate. (ideal AV<60bpm)
 Tehnica – pregatirea pacientului
• Reducerea ritmului cardiac la pacientii cu AV crescuta se face
prin:
– administrarea unui beta-blocant oral (100mg atenolol) cu
45-60 min inaintea investigatiei;
• Pannu HK, Alvarez W Jr, Fishman EK. Beta-blockers for cardiac CT: a primer for the
radiologist. AJR Am J Roentgenol. Jun 2006;186(6 Suppl 2):S341-5.
– administrarea de beta-blocant iv in doze de 5mg la intervale
de 3-5 min dupa asezarea pacientului pe masa de
examinare, pana la o cantitate totala de 20 mg.
• Weigold WG. Coronary CT angiography: insights into patient preparation and
scanning. Tech Vasc Interv Radiol. Dec 2006;9(4):205-9.

• CTA se poate efectua la pacientii cu aritmii intermitente, sincope sau

tahicardii ventriculare la monitorizarea Holter, numai daca aceste modificari
de ritm se mentin pe o perioda scurta.
 Achizitia imaginilor

• Pacientul este asezat pe masa de examinare, cu mainile deasupra capului,

si se monteaza electrozii sistemului de inregistrare a traseului EKG;

• Se efectueaza o achizitie nativa pentru a evalua extensia calcificarilor

coronariene si calcularea scorului de calciu Agatston.

• Se injecteaza substanta de contrast (60-100ml cu o rata de 5ml/sec) cu

urmarirea opacifierii progresive a aortei ascendente si declansarea
scanarii in momentul de intensitate maxima.

• Achizitia este realizata in faza diastolica a intervalului R-R, urmata de

reconstructia intregului ciclu cardiac la intervale de 10% astfel incat pot fi
evaluate atat arterele coronare cat si miscarea valvelor si functia cardiaca.
 Postprocesarea si interpretarea imaginilor

In protocolul diagnostic al angiocoronarografiei CT sunt incluse:

• imagini MIP si reformate curbilinii care ofera aspecte derulate, detaliate ale arterelor
coronare, grafturilor de by-pass si stenturilor coronariene.

• revizuirea fazelor ciclului cardiac pentru aprecierea cineticii valvulare si a miocardului,

precum si calcularea fractiei de ejectie a ventriculului stang.

• reconstructiile volumetrice sunt necesare pentru evaluarea aspectelor anatomice

complexe, a anomaliilor arterelor coronare si altor anomalii morfologice cardiace.
 Artefacte in ACT
• Tipurile de artefacte intalnite in angiocoronarografia CT sunt:
– Artefacte de faza
• – determinate de variabilitatea ritmului cardiac;
• - pot fi diminuate prin administrarea de beta-blocante si editarea manuala a
traseului EKG post-achizitie.

– Artefacte de miscare
• - determinate de miscarea arterelor coronare
• - realizeaza imagini in miscare ale arterelor coronare;
• - se pot corecta prin reconstructia multifazica a ciclului cardiac cu alegerea fazei in
care lumenul arterial este cel mai bine vizualizat.

– Artefacte respiratorii
• - se datoreaza imposibilitatii pacientului de a mentine apneea;
• - sunt neinfluentabile.
 b
a

Artefacte ACT
a+b artefacte de
faza
c artefact de
miscare
d artefact
respirator

d
c
- Determinarea scorului de calciu
Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
Angiocoronarografie CT –
aspecte normale
 Evaluarea anomaliilor coronariene

• Au o prevalenta de 0,3% in populatia generala si de 20% la sportivii cu

moarte subita
• Intr-un studiu efectuat de Eckart et al* pe 126 militari tineri cu moarte
subita non-traumatica, anomaliile cardiace au fost descoperite in 64 cazuri
(51%), 39 dintre acestea fiind anomalii ale arterelor coronare.
Eckart RE, Scoville SL, Campbell CL, et al. Sudden death in young adults: a 25-year
review of autopsies in military recruits. Ann Intern Med2004; 141:829–834.

- Cele mai frecvente anomalii intalnite la varsta adulta si descoperite la

investigatia angiocoronarografica CT sunt cele de origine si traiect.
Artera coronara dreapta cu origine
la nivelul sinusului coronar stang si
traiect interaorticopulmonar

Artera circumflexa cu
emergenta comuna cu artera
coronara dreapta si traiect
anormal, posterior de aorta
 Absenta
congenitala a
TCS cu origini
separate ale ADA
si Cx

Origine aberanta
proximala a IVP Duplicatie
din ACD ADA
Sindrom
ALCAPA –
aspecte pre si
postoperatorii
B
- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Detectarea stenozelor coronariene si
caracterizarea placilor ateromatoase

• Identificarea si caracterizarea placilor ateromatoase se realizeaza

pe reformate curbilinii si de tip “lumen view”.
• masurand (in unitati Hounsfield) densitatea placilor – le puteam
caracteriza ca fiind calcificate, grasoase, fibroase, fibro-adipoase
sau mixte.
• Astfel este posibila aprecierea potentialului evolutiv al placilor.
Tipuri de plăci ateromatoase
moi mixte calcificate

Imagini axiale

Reformate
curbilinii

Imagini de tip
cross-section
 c
a

Tipuri de placi
ateromatoase:
a+b placi moi
c placa mixta
d depozit calcificat
b

d
- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase

- Aprecierea stenozelor coronariene

- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Gradul de stenoză

• Manual sau automatic

• Analiza vizuală – rămâne cea mai folosită

metodă

• Aprecierea diametrului lumenal minim

(DLM)

• Măsurarea suprafeţei lumenale minime

(SLM)
 Gradul de stenoză
Gradul de stenoză se măsoară
prin comparaţia zonei de
îngustare a lumenului cu un
segment adiacent normal,
fiind exprimată ca reducere
procentuală.

Dificultăţile apar în cazul

stenozelor difuze sau
excentrice, ce necesită o
selecţie adecvată a
punctelor de referinţă.
www.cardiologysite.com
Gradul de stenoză
diametrul sau aria?

Gradul de reducere al ariei este

mai mare decât cel al
diametrului. În stenozele
excentrice această relaţie nu
este constantă.

H. Oka et al. Radiographics 2005

 Recomandări privind clasificarea gradelor de stenoză prin CTA
• 0 – Normal: Absenţa plăcilor sau stenozelor lumenale

• 1 – Minimă: Placă ateromatoasă cu până la 25% stenoză

• 2 – Uşoară: 25%-49% stenoză

• 3 – Moderată: 50%-69% stenoză

• 4 – Severă: 70%-99% stenoză

• 5 - Ocluzie
Leipsic J, Raff G.L., Abidov A., Achenbach S.; SCCT guidelines for the interpretation and
reporting of coronary computed tomographic angiography. J Cardiovas Comput Tomog. 8 (2014)
342-358
Stenoze nesemnificative
coronariene
Stenoze diametrale moderate
Stenoză semnificativă Cx
 A+C stenoze
semnificative
ADA +RCA

B+D. ocluzii
LCX +ADA B

C
D
 Caracteristicile stenozelor coronariene ce trebuie
precizate in rezultatul final
Caracteristici Descriere

Gradul de stenoză Descreşterea procentuală a diametrului si ariei

Lungimea stenozei Discretă (<10 mm), tubulară, difuză

Dispunerea stenozei Concentrică, excentrică

Tipul de placă Moale, mixtă, calcificată

Neregularităţi ale plăcii Ulceraţie, fald de disecţie intimală, tromb, anevrism

Ocluzie Localizare, lungime

 ACCT vs. DSA
• Odată cu evoluţia sistemelor CT, rezultatele obţinute de
angiocoronarografia CT au devenit tot mai apropiate de cele ale
angiografiei clasice.

• La pacienţii cu suspiciune de BCI, performanţa coronarografiei CT a

fost similară cu cea a DSA in diferenţierea candidaţilor pentru
revascularizare şi alegerea strategiei terapeutice ulterioare.

• În consecinţă ACCT are potenţialul de a limita efectuarea DSA în cazul

pacienţilor fără obstrucţie coronariană, şi de a indica posibilele
strategii de revascularizare pentru cei cu BCI.*

* Moscariello et al Coronary CT angiography versus conventional cardiac angiography for therapeutic

decision making in patients with high likelihood of coronary artery disease. Radiology 2012
 Rezerva fracţională de flux indicator al severităţii
stenozelor coronariene
• Rezerva fracţională de flux (FFR) reprezintă raportul dintre fluxul sangvin
coronarian maximal printr-o arteră stenozată si cel ipotetic prin artera
normală, fiind cel mai fidel indicator al ischemiei miocardice.

• Determinarea sa se realizează, actual, invaziv prin introducerea unui fir

presional la nivelul arterei afectate.

• Conform studiului FAME*, revascularizarea efectuată la pacienţii cu

FFR<0,8, a condus la o reducere cu 28% a ratei de evenimente majore
cardiace, comparativ cu strategiile bazate pe studii coronarografice clasice

Tonino P.A., Fearon W.F., De Bruyne B., Angiographic versus functional severity of coronary artery stenoses
in the FAME study: Fractional Flow Reserve Versus Angiography in Multivessel Evaluation. J Am Coll
Cardiol. 2010;55:2816-2821.
 Determinarea non-invazivă a FFR cu ACT
Evoluţiile recente în analiza computerizată a dinamicii fluidelor permit calcularea fluxului
coronarian pe baza imaginilor anatomice. Astfel obţinerea imaginilor ACT permite calculul
FFR fără a necesita efectuarea altor examinări sau administrarea de medicamente.

Taylor Ch, JAAC 2013

- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Patenta by-pass-urilor/stenturilor coronariene
• Vasele de by-pass au un calibru mai mare si “se misca” mai putin, astfel ca pot
fi relativ usor vizualizate.
• Evaluarea CTA este influentata de dimensiunile si materialul stent-ului.
• Stenturi sub 3 mm in diametru nu pot fi evaluate corespunzator.

• CTA prezinta o sensibilitate de 98% si specificitate de 97% pentru stenoza sau

ocluzia ramurilor de by-pass.
Hamon M, Lepage O, Malagutti P, Riddell JW, Morello R, Agostini D, et al. Diagnostic performance of 16-
and 64-section spiral CT for coronaryartery bypass graft assessment: meta-analysis. Radiology. Jun
2008;247(3):679-86.

• Sensibilitate si specificitate de 90%, respectiv 91% a CTA pe sisteme de 64-slice-

uri, pentru evaluarea restenozarii intra-stent, fara a include stent-urile de sub 3
mm diametru.
Sun Z, Almutairi AM. Diagnostic accuracy of 64 multislice CT angiography in the assessment of coronary in
stent restenosis: A meta-analysis. Eur J Radiol. Dec 2 2008

• Poate fi efectuata la pacientii cu contraindicatie la angiocoronarografia clasica

sau la cei la care graft-ul de by-pass nu a putut fi vizualizat (ex. origine in
trunchiul arterial brahiocefalic).
Dublu by-pass aortocoronarian
Triplu by-pass
aortocoronarian
cu ocluzie a
ramului coronar
drept si stent la
abusarea celui
interventricular
anterior

Ocluzie by-pass
coronar drept
 Stent
patent ram
circumflex
marginal
Ocluzie
intra-stent
- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale
cardiace/valvulare
- Depistarea unor “incidentaloame” parietale toracice, pleuro-pulmonare,
mediatinale.
 Anomalii morfo-functionale cardiace

• Alaturi de modificarile arterelor coronare, angiocoronarografia CT ofera

informatii despre aspectul morfo-functional al miocardului, septurilor
(interatrial, interventricular) si valvelor cardiace.

• Reconstructia multifazica permite generarea de imagini cardiace in

miscare prin intermediul carora se pot aprecia contractilitatea si perfuzia
miocardica.

• Deasemeni, datorita diferentei de densitate determinate de substanta de

contrast, pot fi evaluate modificari morfologice septale, interatriale si
interventriculare.
Defecte de perfuzie miocardica
Anevrism de sept interatrial

Defect septal interatrial

Hipertrofie ventriculara stanga asociata cu epansament pericardic

Anevrism apical ventricular stang

 Tromb endocavitar intraatrial stang

Tumora intraatriala stanga procidenta transmitral in diastola

Aspectul normal CT al valvelor cardiace stangi
Calcificari extinse valva aortica cu stenoza moderata consecutiva
Dysfunctional prosthesis
of the aortic valve
- Determinarea scorului de calciu
- Identificarea anatomiei si anomaliilor coronariene
- Aprecierea stenozelor coronariene
- Caracterizarea placilor ateromatoase
- Evaluarea by-pass-urilor sau stenturilor coronariene
- Caracterizarea unor modificari morfo-functionale cardiace/valvulare
- Depistareaunor “incidentaloame” parietale toracice,
pleuro-pulmonare, mediatinale.
 Patologie mediastinala descoperita intamplator la
investigatia coronarografica CT

• Sectiunile axiale obtinute in imagistica CT cardiaca precum si

localizarea anatomica a cordului presupun includerea in campul
de scanare a structurilor anatomice invecinate.
• Vizualizarea intamplatoare a unor leziuni ale structurilor adiacente
poate fi clinic importanta si de aceea ele trebuie semnalate in
raportul final.
• Prevalenta acestor leziuni vizualizate la angiocoronarografia CT
variaza in studiile internationale intre 10% si 60%.
Koonce J, Schoepf JU, Nguyen SA, Northam MC, Ravenel JG. Extra-cardiac findings at cardiac CT:
experience with 1,764 patients. Eur Radiol 2009;19(3):570–576.
Tumora mediastinala anterioara

Lipom pericardic
Ce nu poate…
 Ce nu poate, limite …
• Nu poate obtine imagini de calitate/interpretabile la:
– pacientii obezi, cu index de masa corporala > 40 kg/mp,
– ritm neregulat sau AV > 65 bpm,
– imposibilitatea mentinerea apneei (12-15 s).
– Scor de calciu >500.

• Rezolutie spatiala si temporala < coronarografia clasica

• Nu se poate efectua in caz de:

– insuficienta renala,
– sarcina.,
– intoleranta la iod,
– imposibilitatea mentineri decubitului dorsal.
• Nu poate evalua stenturile cu diametrul < 3 mm.
Avantajele
• non-invaziva;
• investigatie rapida (scanarea propriu-zisa dureaza cateva secunde);
• ofera atat informatii intra- cat si extralumenale;
• apreciaza potentialul evolutiv al placii ateromatoase;
• evalueaza patenta grafturilor de by-pass si a stenturilor.

Dezavantaje
 expunerea la radiatii ionizante (nu mai mare decat la o investigatie CT de
rutina)
 folosirea substantelor de contrast i.v.
 eventual, administrarea beta-blocantelor pentru reducerea ritmului
cardiac.
 Recomandari privind investigatia cardiaca prin CT

• CTA reprezinta o alternativa la testele de stress pentru excluderea bolii coronariene la pacientii
cu risc mic/intermediar si care se incadreaza in criteriile de eligibilitate pentru obtinerea unor
imagini de calitate.
• La pacientii cu risc mic/intermediar de boala coronariana la care testele de stress sunt
neconcludente sau contraindicate si care se incadreaza in criteriile de eligibilitate pentru
obtinerea unor imagini de calitate.
• Pentru excluderea unui sindrom coronarian acut sau a altor cauze de durere toracica la
pacientii fara supradenivelare persistenta a segmentului ST.
• Pentru excluderea bolii coronariene la pacienti cu sindroame anginoase stabile sau instabile si
la pacientii cu risc mic/intermediar de boala coronariana.
• Evaluarea anomaliilor arterelor coronare reprezinta o indicatie pentru angiocoronarografie CT.
• Angiocoronarografia CT nu trebuie efectuata ca metoda de screening la pacienti fara semne
sau simptome sugestive de boala coronariana.
• ACT nu este recomandata la pacienti cu risc inalt de ateroscleroza coronariana, acestia fiind
candidati pentru angiografie clasica.
• Calcificarile coronariene extinse pot influenta in mod negativ interpretabilitatea si acuratetea
rezultatelor ACT, valoarea sa in aceste cazuri fiind incerta.

2013 ESC guidelines on the management of stable coronary artery disease

The Task Force on the management of stable coronary artery disease of the European Society of Cardiology Eur Heart J (2013) 34 (38): 2949-3003.
Taylor AJ et al. ACCF/SCCT/ACR/AHA/ASE/ASNC/NASCI/SCAI/SCMR 2010 Appropriate Use Criteria for Cardiac Computed Tomography. A Report of the American
College of Cardiology Foundation Appropriate Use Criteria Task Force, the Society of Cardiovascular Computed Tomography, the American College of Radiology, the
American Heart Association, the American Society of Echocardiography, the American Society of Nuclear Cardiology, the North American Society for Cardiovascular
Imaging, the Society for Cardiovascular Angiography and Interventions, and the Society for Cardiovascular Magnetic Resonance. Circulation. Nov 23
2010;122(21):e525-55.
 Angiocoronarografia CT:
Take home points
• Acurateţea diagnostică a ACT este dependentă de calitatea imaginilor şi
experienţa radiologului.

• ACT reprezintă o alternativă viabilă a coronarografiei clasice, prin detectarea

pacienţilor cu patologie coronariană absentă sau minimă.

• În anumite cazuri ACT poate înlocui coronarografia invazivă, rezultatele sale

conducând la decizii terapeutice similare.

• Pentru o mai bună discriminare între leziunile obstructive şi non-obstructive,

ACT trebuie combinată cu imagistica funcţională (analiza FFR).

• Raportul final al ACT trebuie să descrie eventualii factori de eroare (ritm instabil,
calcificări extinse), anomaliile arterelor coronare, modificarile aterosclerotice si
impactul lor lumenal, precum si modificari morfologice importante cardiace şi
non-cardiace.
 Iradierea pacientului in ACT

• La prima generatie de instalatii cu 64 randuri de detectori

iradierea era mai mare decat cea din angiocoronarografia
clasica 7-11 mSv vs 2,5-5 mSv*

• Acest nivel de iradiere este comparabil cu 100-160 radiografii

toraco-pulmonare de fata si profil, sau de 3-4 ori media
anuala de iradiere naturala (2,5 mSv).
• In aceasta situatie riscul de cancer era de
– F 20 ani 1:219
– F 60 ani 1:715
– B 60 ani 1:1911

• Folosirea sincronizarii-EKG si achizitiei EKG pulsate determina

o reducere a dozei totale de iradiere pana la valori
comparabile cu cele ale coronarografiei clasice(permite achizitia
imaginilor in diastola cu reducerea valorilor de iradiere cu pana la 80% in restul
ciclului cardiac)
 Consideratii financiare

• Filmulet cu imagini reformate rasucite

• Statistica la fiecare