ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiareginamaria.ro

Nr. 36 (1700), anul XXXIV

9 septembrie 2022
16 pagini + 4 pagini anunţuri
4lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

„Banalizarea”
pericolului COVID
Avem o abordare limitată faţă de noul
val pandemic, avem tot mai mulţi
fumători și o legislaţie învechită, atrage
atenţia prof. dr. Florin Mihălţan, medic
pneumolog. PAGINA 5

OPINII
Stomatologul
de familie
O soluţie care ar proteja sănătatea
dentară a populaţiei ar putea fi
înscrierea pacienţilor pe liste ale
medicilor stomatologi, consideră
profesorul Radu Septimiu Câmpian,
vicepreședinte CMSR. PAGINA 7

REUNIUNI
MEDICALE
Știinţă și aniversare
În costum roșu și
la braţ cu vitejia, la Spitalul
femeile de la „Sf. Pantelimon”
SMURD salvează Recent, au avut loc Zilele Spitalului
vieţi în miezul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon”.
Evenimentul a coincis cu aniversarea
zilei sau al nopţii, a 50 de ani de la înfiinţarea unităţii,
pe mașină sau prilej pentru a vorbi despre trecutul și

curaj
viitorul instituţiei. PAGINA 11
elicopter.

Pasiune MEDIC ÎN ROMÂNIA

Ana Maria Doscan, medic
primar Geriatrie și
Gerontologie, director medical

și
în cadrul Enayati Hospital/
Home:

Bătrâneţea nu
este o boală.

la feminin
PAGINILE 8-9

PAGINA 15
2 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36 Actualitate
Protocol între Consiliul
Medicamentele de Monitorizare și

OTC și ANPC
Consiliul de Monitorizare și
Autoritatea Naţională pentru Protecţia

suplimentele,
Consumatorului au semnat un
protocol de colaborare care le permite
să desfășoare acţiuni comune de

sub lupa
monitorizare și control în centrele
rezidenţiale destinate persoanelor cu
dizabilităţi.

Consiliului Decizia a fost luată după ce în mai multe

centre au fost găsite produse alimentare ex-
pirate sau mâncare gătită care nu respecta

Concurenţei
minimul necesar de calitate și cantitate pen-
tru beneficiari, informează reprezentanţii
Consiliului de Monitorizare.

Consiliul Concurenţei a făcut
public, marţi, un raport cu
privire la medicamentele OTC
și la suplimentele alimentare. În
document sunt prezentate mai
multe recomandări.
Instituţia recomandă comercianţilor propria pagină de internet, cât şi prin
online să asigure conformarea conţinutu- intermediul platformelor.
lui publicat cu cerinţele legale și afișarea Autoritatea de concurenţă le reco-
comentariilor numai după evaluarea mandă autorităţilor din domeniul su-
făcută de un moderator. Dacă plimentelor alimentare îmbu-
un comerciant nu poate Specia- nătăţirea cadrului legislativ
supraveghea și controla liștii recomandă privind modul de avizare

V
conţinutul de pe pro- crearea unei plat- a materialelor publicita-
ânzările de medicamente priul site, este indicat forme unice, dedicată re. O altă recomandare
eliberate fără prescripţie să nu publice mărturii suplimentelor alimentare. ar fi ca Ministerul Să-
medicală (OTC) și de supli- personale. Astfel, consumatorii ar putea nătăţii să facă o ana-
Semnarea protocolului de colaborare între
mente alimentare au crescut identifica şi verifica ușor și liză privind durata şi Consiliul de Monitorizare și ANPC
foarte mult în ultimii ani în România. To- Reguli pentru rapid informaţiile privind frecvenţa optimă a
tuși, consumatorii din ţara noastră con- comercializarea comercializarea legală a difuzării materialelor „Pentru noi era esenţial să facem acest
fundă cele două categorii de produse. În online unui anumit supliment publicitare pentru aces- parteneriat pentru că este singura modalitate
acest context, Consiliul Concurenţei a de- Regle­mentările ac- alimentar în te produse. prin care îi putem proteja pe beneficiarii insti-
cis să facă o serie de recomandări privind tuale privind OTC-urile România. Publicitatea la medica- tuţionalizaţi de abuzurile pe care le comit unii
comercializarea online și publicitatea nu menţionează clar dacă mente fără prescripţie medica- angajaţi ai acestor centre sociale”, a declarat dr.
pe reţelele sociale. Astfel, autoritatea de vânzarea online se poate face prin lă prin intermediul reţelelor sociale Emanuel Botnariu, președintele Consiliul de
concurenţă consideră necesară introduce- site-ul propriu al farmaciei/drogheriei şi al aplicaţiilor mobile este interzisă de Monitorizare. Acesta a arătat că în luna mai,
rea unor reglementări menite să elimine online sau prin intermediul platforme- legislaţia în vigoare. În acest sens, Consi- în urma unui control la Centrul de Abilitare
confuziile în ceea ce privește utilizarea lor de intermediere, se arată în raport. liul Concurenţei recomandă autorităţilor și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Di-
acestor produse. Astfel, legislaţia privind medicamen- revizuirea legislaţiei în sensul că ar tre- zabilităţi „Nils”, din Voluntari, au fost găsite
Pe de altă parte, cumpărătorii pot fi in- te OTC ar trebui îmbunătăţită prin bui definite reţelele sociale şi aplicaţiile. „mai multe produse expirate decât cele aflate
fluenţaţi de comentariile publicate de alţi introducerea unor clarificări privind În plus, ar trebui stabilite unele cerinţe în termenul de valabilitate”. În total erau pes-
consumatori pe site-urile de comercializa- comercializarea. Acestea ar permite specifice, astfel încât aceste canale de co- te 80 de pachete/
re. În unele cazuri, acestea pot fi incorecte farmaciei/drogheriei online să știe cu municare să poată fi utilizate fără să fie baxuri, unele ex-
și pot induce în eroare, atrage atenţia au- exactitate cerinţele pe care trebuie să afectat nivelul sănătăţii publice. pirate chiar și de
toritatea. Tocmai de aceea este necesară le îndeplinească în cazul comercializă- Florentina Ionescu doi ani.
moderarea lor. rii online a medicamentelor atât prin www.consiliulconcurentei.ro/wp-content/uploads/2022/09/raport-final-
OTC-sept-2022.pdf „Sigur că
două instituţii de

ICUTR Cluj-Napoca
stat pot colabora
și în lipsa unui
protocol, dar
semnarea aces-

trebuie relocat
Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal din Cluj-Napoca trebuie relocat în următorii doi ani, întrucât
clădirea în care funcţionează acum este necorespunzătoare, informează Ministerul Sănătăţii.
În perioada 20-24 iunie, o echipă mix-
tă de control formată din reprezentanţi
ai Ministerului Sănătăţii și ai Direcţi-
ei de Sănătate Publică Judeţeană Alba
a efectuat un control la Institutul Cli-
nic de Urologie și Transplant Renal din
Cluj-Napoca (ICUTR), ca urmare a unei
dispoziţii a ministrului Sănătăţii. Ve-
rificarea investiţiilor pentru perioada
2000–2022 a indicat faptul că procedu-
rile de achiziţii s-au desfășurat online,
cu respectarea legislaţiei în vigoare. Pe
de altă parte, însă, echipa de control a
constatat că ICUTR funcţionează și în
prezent – așa cum a făcut-o de la mo-
mentul înfiinţării, în 2002 – fără ca în
documente să figureze schimbarea de
destinaţie a spaţiului din „pod neamena-
jat” în secţii de spitalizare cu paturi, fără
să dispună de o ieșire în caz de urgenţă și
fără să aibă autorizaţie/aviz de securitate
la incendiu.
tui document
oficial ne permi-
te să formăm un
Alimente expirate de la calendar comun
Centrul din Voluntari de control ast-
fel încât echipe
de la ambele instituţii să meargă în același
timp în aceste centre”, a afirmat și Horia
Totodată, potrivit raportului, ICUTR Constantinescu, președinte Autoritatea Na-
își desfășoară activitatea într-o clădire ţională pentru Protecţia Consumatorului
necorespunzătoare din punctul de vedere (ANPC). Potrivit acestuia, marea problemă
al spaţiului de funcţionare. Astfel, este care apare atunci când cele două instituţii efec-
necesară relocarea acestuia într-un spaţiu tuează controale separate este aceea că, din
care să asigure toate condiţiile necesare momentul depunerii unei sesizări și până când
desfășurării activităţii medicale și a echipele ANPC se deplasează la faţa locului,
circuitelor funcţionale, conform legislaţiei reprezentanţii centrelor reclamate au timp să
în vigoare. Termenul pentru efectuarea distrugă toate produsele neconforme, pentru
relocării este 31 decembrie 2024. care ar putea fi trași la răspundere.
Cristina Ghioca Cristina Ghioca

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI,
dr. GABRIELA MIHĂILESCU,
prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR Difuzare în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
BERTA ALEXE perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Adresa: Green Gate, Titularii abonamentelor pe 12 luni
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, sunt creditaţi astfel:
etaj 11, sector 5, București – membrii Colegiului Medicilor
Telefon: 021.315.61.09; Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Fax: 021.315.69.80; – membrii Colegiului Farmaciștilor din
Publicitate: 0729.729.737 România – 10 ore de EFC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
Director general
Website: www.viata-medicala.ro – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
dr. SIMONA MELNIC Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni până joi,
ISSN 1220-5354
Director vânzări Tiparul executat de Deasign Print orele 10-15, sau prin e-mail:
MIRCEA TOMESCU ABONAMENTE abonamente@viata-medicala.ro.
Marketing și Publicitate În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate Conducerea săptămânalului
NADINE DUMITRESCU, „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
dr. MARIANA MINEA na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
Financiar-contabilitate anului 2022. În Catalogul de presă al Poștei colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE Române, „Viaţa Medicală” săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
Secretariat figurează la Nr. 23078. câtă vreme acestea sunt argumentate și
DANIELA RADU Abonamentele se pot încheia și direct exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
Editorial
Careul puterii
Dr. Vlad Stroescu
Bolile rare,
subiect
al unui
proiect
lansat
recent
Fundaţia Română de
Neurologie și Epileptologie
a dat startul proiectului
„Împreună MULŢI pentru
RARI”. Acesta a fost lansat
în cadrul Școlii de Vară de
Epilepsie, organizată în
perioada 1-3 septembrie, la
Slănic Prahova.
P
roiectul „Împreună
MULŢI pentru RARI”
are ca scop organizarea
unor întâlniri între me-
dici și pacienţi cu boli rare și a de-
butat cu o discuţie despre Sindro-
mul de deficienţă de transportor
de glucoză de tip 1 (GLUT1), o pro-
teină responsabilă pentru trans-
portul glucozei din sânge la creier.
Următoarea întâlnire va avea ca
temă Neurofibromatoza de tip 1,
cea mai frecventă afecţiune neuro-
cutanată, care este încă insuficient
sau incomplet cunoscută.
Tot în cadrul proiectului a fost
creat bolirare-obregia.ro – site
unde pacienţii şi medicii vor găsi
informaţii despre bolile rare. Pe
A fost aprobată Strategia Naţională TB 2022-2030
Guvernul României a aprobat
miercuri, 7 septembrie, proiec-
tul legislativ privind Strategia
Naţională de Control al Tuber-
culozei (TB) în România, pen-
tru perioada 2022-2030. Noul
document propune o schimbare
radicală a modului în care sunt
organizate, furnizate și deconta-
te serviciile de tratament al TB,
pentru atingerea obiectivelor de
Directorul, preotul, consilierul
de la primărie și poliţistul. Acestea
au fost personalităţile care au stat
la masa de onoare în zilele în care
copiii mei au mers pentru prima
dată la școală. Am revăzut careul de
personalităţi în fotografii de la mul-
te școli; se pare că e un standard, un
curriculum secret, pentru a trans-
mite, într-una din zilele cele mai
încărcate de emoţie din viaţa unui
om, mesajul următor: aceștia sunt
stâlpii societăţii. Și nu spun că nu e
așa. Religie, ordine, administraţie și
învăţământ sunt, pour le meilleur
ou pour le pire, părţi care se regă-
sesc în toate societăţile omenești. Și
nici nu e locul meu să dezbat cât de
bine-venită e religia în școli.
viitor se dorește, de asemenea,
înfiinţarea unui sediu în care aso-
ciaţiile pacienţilor cu boli rare,
dar și medicii să poată derula ac-
tivităţi în beneficiul pacienţilor.
„Este doar începutul unui pro-
iect care sperăm să aibă în viitor
o casă a sa, un spaţiu care să fie
considerat «ACASĂ» atât pentru
asociaţiile pacienţilor cu boli rare,
cât și pentru medicii Universităţii
de Medicină și Farmacie «Carol
Davila» din București – partener
al Fundaţiei Române de Neurolo-
gie și Epileptologie, pentru a da
95%
dintre bolile rare
nu au tratament.
sănătate publică în acest sens.
Similar vechii strategii, și aceas-
ta are ca prioritate reducerea
morbidităţii și mortalităţii TB
prin menţinerea unor rate adec-
vate de detectare și succes al
tratamentului.
Totodată, se propune schim-
barea modelului de îngrijiri și asi-
milarea tot mai mare a inovaţiilor
din domeniu (noi medicamente,
Au fost însă mulţi care s-au
întrebat de ce nu sunt invitaţi
oameni de știinţă. Sau scriitori,
muzicieni, artiști plastici. De ce
nu sportivi de performanţă? Pro-
babil foarte puţini ar fi refuzat;
ce fel de om să fii să refuzi să îi in-
spiri pe cei mici? Să îi lași să vadă
că nu ești doar un mit, o imagine
de la televizor sau din telefonul
mobil, o vorbă pe buzele multora,
ci un om din carne și oase, care a
făcut și el, la rândul lui, o școală, a
fost, cândva, copil. Să le spui, încă
de pe acum, că orizonturile sunt
largi, că nu e imposibil să ajungi
departe, să schimbi lumea, să
aduci bucurie și frumos în vieţile
celorlalţi.
posibilitatea desfășurării unor
multiple activităţi educaţionale
și știinţifice”, a precizat prof. dr.
Dana Craiu, președinta Societăţii
Române Împotriva Epilepsiei, cu
ocazia lansării proiectului.
Un capitol vast
Afectând un număr mic de
persoane în comparaţie cu popu-
laţia globală, bolile rare alcătuiesc
astăzi un capitol vast ce cuprinde
între 5.000 și 8.000 de maladii, și
care afectează peste 3,5 milioane
de oameni din întreaga lume. În
Europa, o boală este considerată
rară atunci când afectează una din
2.000 de persoane. În SUA, o boa-
lă rară înseamnă o maladie care
afectează mai puţin de 200.000
de oameni dintr-o populaţie de
peste 314 milioane (1 persoană din
servicii, teste de diagnostic,
vaccin, protocoale etc.), esen-
ţiale pentru eliminarea bolii în
România.
De asemenea, strategia adu-
ce o schimbare de paradigmă, de
la acţiuni focalizate, cu impact
asupra reducerii treptate a inci-
denţei TB, la acţiuni multisecto-
riale. Intervenţiile trebuie să se
concentreze nu numai pe aspecte
Eu, unul, i-aș fi pus la masa de
onoare pe medicul sau pe asisten-
tul medical al școlii. Sunt, ca și
dumneavoastră, influenţat de fap-
tul că eu însumi sunt medic, dar aș
fi vrut să cunosc încă de pe atunci
echipa cabinetului de medicină
școlară, mi-ar fi transmis un mesaj
de încredere și liniște, și că sănăta-
tea e importantă în acea școală.
L-aș fi pus la masa de onoare
pe pompierul de serviciu. Pe cine-
va dintr-un echipaj de ambulanţă.
L-aș fi pus pe inginerul sau mecani-
cul școlii. Ehei, dar mulţi avem idei
și nimeni nu ne întreabă de ele.
Și atunci, de ce doar careul
director-preot-primar-poliţist?
Am o teorie: pentru că toţi patru
1.500). În Japonia este conside-
rată ca fiind o boală rară cea care
afectează mai puţin de 50.000 de
oameni din totalul populaţiei, de
peste 127 de milioane de cetăţeni.
Din numărul total al bolilor
rare, 20% pot fi catalogate ca fiind
de natură neurologică. Studii în
domeniu arată că apariţia bolilor
rare este cauzată în proporţie de
80% de factorul genetic, iar 50%
sunt predominante la copii. Potri-
vit estimărilor, în România, 75%
dintre persoanele cu boli rare sunt
copii, iar nouă din zece bolnavi nu
sunt diagnosticaţi ori sunt diag­
nosticaţi greșit. Totodată, doar
aproximativ 7.500 de pacienţi sunt
înregistraţi și integraţi clinic, în
contextul în care alte mii de per-
soane afectate nu se prezintă la
medic.
Cristina Ghioca
biomedicale și pe ţinte de sănăta-
te publică ori intervenţii socio-e-
conomice, ci și pe cercetări și
inovaţii.
Strategia Naţională de Control
al Tuberculozei în România pen-
tru perioada 2022-2030 va ghida
acţiunile naţionale pentru elimi-
narea acestei boli până cel târziu
în anul 2035.
Dorina Novac
VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
3
sunt reprezentanţi, simboluri ale
puterii. Puterea divină, puterea
seculară, puterea în școală. Nici
măcar nu cred că a fost ceva pre-
meditat. Cred că, inconștient,
generaţiile noastre, de părinţi și
profesori, când ne gândim la cine
și ce e important, nu cultura, des-
chiderea, curiozitatea, dorinţa de
a-i ajuta pe ceilalţi ne vin în minte
mai întâi, ci puterea autoritară.
Și mi-e teamă uneori că, în școli,
prioritatea ascunsă, inconștientă
a curriculelor e să înveţi copilul
să se conformeze, adică să se su-
pună. E și asta o lecţie importan-
tă. Ea spune ceva despre câte am
păţit și cât mai avem de vindecat
la noi înșine.
Imunoterapie
nouă,
disponibilă și
în România
Singura soluţie terapeutică
pe bază de imunoterapie
aprobată în UE pentru
carcinom hepatocelular,
cea mai întâlnită formă
de cancer de ficat, este
disponibilă acum și în
România.
Noua imunoterapie este in-
dicată pentru tratamentul pa-
cienţilor adulţi cu carcinom he-
patocelular (CHC) avansat sau
nerezecabil care nu au primit
anterior alte tratamente siste-
mice. Opţiunea terapeutică este
disponibilă în regim compensat
integral, prin Programul Naţi-
onal de Oncologie. Aceasta este
prima și singura soluţie terape-
utică pe bază de imunoterapie
aprobată în UE pentru această
formă avansată de cancer, se ara-
tă într-un comunicat de presă.
Cancerul de ficat este al şase-
lea cel mai frecvent tip de cancer
din lume, iar CHC reprezintă
90% dintre cancerele acestui
organ. În pofida prevalenţei ri-
dicate, persoanele care suferă de
această boală au puţine opţiuni
de tratament și șanse scăzute de
supravieţuire. Potrivit statisti-
cilor, prognosticul pentru CHC
nerezecabil rămâne rezervat, cu
o rată a supravieţuirii la un an
mai mică de 50%.
În Europa, incidenţa cance-
rului de ficat este în creştere, cu
peste 80.000 de pacienţi diag­
nosticaţi şi aproximativ 77.000
de decese pe an. În România, în
2020 au fost înregistrate peste
3.600 de cazuri noi de cancer de
ficat şi aproape 3.400 de decese
prin CHC, ceea ce reprezintă a
patra cauză de deces prin cancer
din ţara noastră.
Dorina Novac
4 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
Scade speranţa de
viaţă în SUA?
Speranţa de viaţă continuă să scadă
în SUA, înregistrând cele mai mici
niveluri de după 1996. Specialiștii trag
un semnal de alarmă în acest sens.
C
onform datelor oferite de Centrul
pentru Controlul și Prevenirea Bo-
lilor (CDC) din Statele Unite, spe-
ranţa de viaţă estimată la naștere a
scăzut la 76,1 ani în această ţară, înregistrând
cel mai mare declin în ultimii ani. Speranţa
de viaţă a început să scadă începând cu anul
2020, iar datele din 2021 arată o scădere su-
plimentară. Mai exact, a scăzut cu aproape
un an între 2020 și 2021 și cu mai mult de doi
ani și jumătate de la începutul pandemiei de
COVID-19.
COVID-19 a fost, într-adevăr, un factor im-
portant care a contribuit la acest declin prin
decesele provocate de boală. Astfel, jumătate
din această scădere se asociază pandemiei.
Rata deceselor ca urmare a infecţiei cu SARS-
CoV-2 a fost mai mare în 2021 faţă de 2020,
deci faptul că speranţa de viaţă a continuat să
Tabel: Speranţa de viaţă în 2021, SUA
Populaţie SUA Bărbaţi Femei
Populaţie generală 73,2 ani 79,1 ani
Amerindieni 61,5 ani
Afroamericani 66,7 ani
Asiatici 81,2 ani 85,6 ani
scadă comparativ cu 2020 nu e surprinzător,
explică specialiștii.
Pandemia și efectele sale
Mortalitatea prin accidente a fost a doua
cauză a reducerii speranţei de viaţă. Jumăta-
te dintre aceste accidente sunt reprezentate
de supradozele de medicamente. Acestea au
atins un record în 2021, determinând dece-
sul al 109.000 de persoane. Supradozele sunt
o cauză gravă a deceselor, iar experţii trag
un semnal de alarmă în privinţa lor. Aceste
decese au fost înregistrate în special în cazul
adulţilor tineri și reprezintă tragedii pentru
că duc la pierderea unui număr mare de ani
de viaţă și au un impact devastator asupra
familiilor și comunităţilor.
Acum știinţa poate ajuta la redresarea
acestor cifre și poate ajuta la reducerea nu-
mărului de decese în SUA, însă uneltele dis-
ponibile nu sunt folosite eficient. Chiar dacă
acest declin a fost de așteptat în SUA, magni-
tudinea sa este importantă. În 2021, rata mor-
talităţii prin gripă și pneumonii a scăzut, iar
dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, declinul
speranţei de viaţă ar fi fost mult mai sever.
Grupuri vulnerabile
Și mai șocant este declinul înregistrat în
rândul nativilor amerindieni sau al celor din
Alaska, spun experţii. În acest grup, speran-
ţa de viaţă a scăzut cu aproape doi ani între
2020 și 2021 și cu 6,6 ani începând din 2019.
Anul trecut, speranţa de viaţă la amerindieni
era de 65,2 ani – egală cu speranţa de viaţă
Speranţa de viaţă la naștere, SUA, 2019-2021 (Sursa: CDC)
Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Roxana Dumitriu
Noi boostere
pentru
COVID-19
FDA și CDC au aprobat noile bo-
ostere actualizate împotriva noilor
variante ale virusului SARS-CoV-2.
Speranţa este că aceste noi vaccinuri
vor îmbunătăţi protecţia împotriva tu-
turor variantelor virale circulante în
acest moment.
Vaccinurile aprobate sunt bivalen-
te și ajută organismul să se protejeze
împotriva tulpinii iniţiale ce a deter-
minat apariţia COVID-19, dar și împo-
triva subvariantelor Omicron BA.4 și
BA.5. După administrarea acestor vac-
cinuri, celulele vor sintetiza anticorpi
care se leagă de anumite porţiuni ale
proteinelor spike.
În prezent, variantele BA.4 și BA.5
sunt dominante în SUA și determină
în medie 91.000 de infecţii zilnic. Bo-
osterul produs de Pfizer este o doză
de 30 de micrograme care conţine 15
micrograme de ARN mesager împotri-
va tulpinii originale și 15 micrograme
împotriva variantelor BA.4 și BA.5.
Este autorizat momentan pentru
adulţi și pentru copiii de peste 12 ani.
Boosterul de la Moderna conţine 50 de
micrograme (25+25) și este autorizat
pentru cei de peste 18 ani. Vaccinurile
iniţiale sunt încă utilizate ca doză 1 și
rapel, însă nu mai sunt autorizate ca
boostere pentru persoanele de peste
12 ani.
Noile boostere pot fi administrate
persoanelor de peste 12 ani dacă au
primit dozele iniţiale de vaccin. Pro-
tecţia oferită de vaccinuri și de infec-
ţie scade de-a lungul timpului în toate
grupurile de vârstă, de aceea booste-
rele sunt necesare. Dr. Anthony Fauci
consideră utile aceste vaccinuri actu-
alizate și că în special vârstnicii care
generală în SUA anului 1944. Decesele legate asociază comorbidităţi ar trebui să se
de COVID-19 au avut primul impact în aceas- vaccineze.
tă scădere. Ceea ce este diferit la amerindieni
este faptul că în această populaţie decesele Când se administrează?
prin supradoze sau prin accidente ori decese- Pentru a primi acest booster, per-
le prin boli hepatice cronice, urmare și a alco- soanele ar trebui să aștepte minimum
olismului cronic, au avut o pondere aproxima- două luni de la ultima doză de vaccin
tiv egală. Pandemia a exacerbat în mai mare primită. Pentru cei care au avut re-
măsură unii factori de risc asupra sănătăţii cent COVID-19, CDC recomandă ca
acestui grup. pacienţii să aștepte până la remiterea
De altfel, în afara efectului direct al pan- infecţiei și până când persoana nu mai
demiei asupra scăderii speranţei de viaţă, este contagioasă. Infecţia acţionează
aceasta a accentuat diferenţele între popu­ ea însăși ca un fel de booster, iar stu-
laţiile etnice diverse din SUA. Accesul ine- diile arată că persoanele care au avut
gal la servicii medicale, precum și diferite infecţia prezintă un risc scăzut de a
elemente legate de comunitate și de tradiţii se reinfecta timp de cel puţin trei luni
și obiceiuri sunt factori care au contribuit la după ce s-au recuperat.
acest declin disproporţionat. https://edition.cnn.com/2022/09/01/health/covid-omicron-booster-
Speranţa de viaţă a scăzut mai mult în explainer-wellness/index.html
cazul bărbaţilor decât al femeilor în 2021
(tabel).
https://edition.cnn.com/2022/08/31/health/life-expectancy-declines-2021/index.
China aprobă
primul vaccin
html
https://www.cdc.gov/nchs/data/vsrr/vsrr023.pdf
inhalator pentru
COVID-19
China este prima ţară care aprobă
un vaccin inhalator pentru COVID-19.
Acesta este produs de CanSino și uti-
lizează un adenovirus pe post de că-
răuș al informaţiei genetice virale, ce
antrenează organismul să lupte cu
virusul.
Convidecia Air utilizează un nebu-
lizator care transformă vaccinul lichid
în aerosoli, pentru inhalare prin inter-
mediul gurii. O singură inhalare este
suficientă, spun cercetătorii.
Vaccinul oferă imunitate la nivelul
căilor respiratorii superioare, calea
obișnuită de intrare a virusului în or-
ganism. Autorităţile chineze au apro-
bat vaccinul inhalator pentru a fi uti-
lizat ca doză booster.
https://www.bbc.com/news/health-62793078
Opinii
Paradoxuri, limite și...
Ludovic al XV-lea
Avem o abordare limitată faţă
de noul val pandemic, avem tot
mai mulţi fumători și o legislaţie
învechită.
Perioade lungi de vacanţe. Românii călă­
toresc mai mult decât alte naţii în aceste luni
toride. Acolo unde se duc, se lovesc de noutăţi
imprevizibile, care malformează aceste con­
cedii. Insulele și ţărmul Greciei au ars mai
mult decât de obicei. La fel, și zone din Fran­
ţa, Spania și Italia. Să te duci la plajă și să afli
că trebuie să evacuezi hotelul pentru că se
apropie flăcările nu este, desigur, o bucurie.
Dar de aici încep și paradoxurile. În Spania
ardeau pădurile și nu cădea nicio picătură
de ploaie. Canalele românești de știri trans­
miteau la oră, la minut extensia acestor cata­
strofe cataclismice ale anului 2022, cuvântul
de ordine pe mapamond fiind seceta, extrem
de competitivă cu operaţiunile speciale sau
cu războiul de la graniţa noastră. Foarte in­
teresant era că în aceste buletine de știri al­
ternau imagini ale incendiilor cu o manifes­
taţie spontană a unor locuitori dintr-un oraș
spaniol, care se grupaseră în apărarea unui
arbore secular pe care administraţia orașului
dorea să-l taie. Sigur că era o acţiune meri­
torie pentru salvarea unui copac. Doar că în
toată Spania ardeau în flăcări mii de arbuști
și de copaci. De unde și proverbul românesc
„Nu vezi pădurea de copaci”, care are și un
revers: „Nature, to be commanded, must be
obeyed” („Trebuie să te supui naturii că să-i
poţi porunci”). Oare când și cum vom putea
să servim interesele naturii printr-o lecţie la
care mulţi am lipsit: cea de a cunoaște și de a
respecta legile ei?
„Banalizarea” pericolului COVID
O altă discuţie de vacanţă, foarte intere­
santă, este generată de problema vaccinuri­
lor și a actualului val de COVID-19. Fluctua­
ţiile zilnice au fost și sunt de ordinul miilor
la capitolul îmbolnăviri noi, cu vârfuri în­
registrate la începutul lunii august, dar cu
o multitudine de reverberaţii pe multiple
planuri. În primul rând, nu se mai vorbește
decât episodic despre o vaccinare selecti­
vă (în special vizându-i pe vârstnici). În al
doilea rând, a rămas nefolosit un stoc ma­
siv de vaccinuri, pe care atât de neglijatele
ţări din lumea a treia nu vor să le primeas­
că nici ca donaţii, ca să nu mai vorbim de
ideea de a le cumpăra. Am fost unul dintre
avocaţii pro-vaccin, susţinând atât necesita­
tea diagnosticului precoce, cât și repetarea
rapelurilor. Acum, odată cu „banalizarea”
Prof. dr.
Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”,
București
pericolelor, nu se mai poartă mască. Chiar
apar articole că aceasta nu ar ajuta la nimic.
După ce a fost un instrument de protecţie
important, brusc, săraca mască nu mai are
valoare. Sigur că e greu de purtat pe arșiţă!
Sigur că pandemia care a „treierat” și cu­
treierat populaţia globului, luând încă un
milion de vieţi la ultimul val, nu mai pare
periculoasă, după cum se exprimă acum
mass-media, capacitată total de secetă și de
consecinţele sale, de război și de scumpirea
energiei. Și totuși, acolo unde secţiile de
COVID-19 mai există, ele au în continuare
bolnavi intubaţi, în stare gravă, adesea cu
boli multiple și, ceea ce este important, cu o
vârstă avansată și uneori și cu vaccinuri fă­
cute aparent la zi. Ei sunt o sursă sporită de
neîncredere în actualele încercări de revac­
cinare. Pe de altă parte, o masă importantă
de concetăţeni, greu de evaluat statistic,
au avut recidive cu forme ușoare de boală,
aparent fără consecinţe la distanţă, deși au
făcut toate rapelurile în același regim de ad­
ministrare recomandat.
Deci, am avut un COVID-19 malign, cu
milioane de decese, cu impact economic, so­
cial, cu carantine prelungite în 2020-2021.
Acum totul este trecut în derizoriu, proba­
bil cu reînnoiri în apărarea imunologică a
organismului pe care va trebui să le facem
la 6 luni, fie pe cale naturală, fie prin pro­
misul vaccin adaptat noilor variante. Este
o abordare limitată, o situare la polul opus
din punctul de vedere al impactului unui
virus care a avut și are tot timpul ascunzi­
șuri, lăsându-se greu descifrat. Ca să nu mai
vorbim de modul în care au căpătat glas an­
tivacciniștii, care s-au aplecat cu îndârjire
asupra reacţiilor adverse, subiect disputat
de clasare de dosare, dacă ne uităm spre Sta­
tele Unite. Și atunci, oare cei care au vorbit
la debutul pandemiei de similarităţi cu gri­
pa spaniolă nu au avut dreptate? Oare aces­
te virusuri nu sunt cu faţă „umană”, adap­
tându-se din mers degradării mediului,
capacităţilor de apărare ale organismului
omului modern, noilor condiţii climatice,
factorilor poluanţi etc.?
Ne grăbim
Ludovic al XV-lea a avut și el vărsat
de vânt. Era perioada pandemiilor de va­
ricelă, care erau mortale. În ciuda trata­
mentului – singurul recomandat, „luarea
de sânge” –, boala i-a fost fatală. Împlinise
64 de ani. Acest lucru îl apropia de grupa
de risc și pentru COVID-19, iar comporta­
mentul virusului care ne-a bântuit în aceș­
ti trei ani a mai deconspirat o asemănare
cu destinul acestui rege. El moștenise de
la tatăl său vorba: „Ascultă oamenii, cere
sfatul Consiliului, dar decide singur”. Vi­
rusul și-a decis în trei ani singur destinul.
Ludovic al XV-lea a făcut acest lucru în
59 de ani de domnie, dar de unde la înscă­
unare era un rege iubit, la moartea lui po­
pulaţia a petrecut, deoarece scăpase de un
rege urât de toată lumea. Oare nu ne gră­
bim și noi să neglijăm și să minimalizăm
misiunea pe pământ a acestui virus?
Lipsa unor decizii ferme
Și ca paradoxurile să fie complete, exis­
tă vești și pe zona tabagismului. România a
ajuns „fruncea” în UE: dacă înainte de pan­
demie eram nominalizaţi cu 27% fumători,
acum ponderea a ajuns la 32%. Foarte inte­
resant cum vine această știre peste tot în
canalele mass-media. Constatăm, afirmăm
declamativ această cifră, dar avem limite
când trebuie să vorbim, ca o continuare fi­
rească, despre cauzele care au indus această
creștere a numărului de fumători. În dome­
niul legislaţiei de control al tabagismului nu
s-a întâmplat nimic din 2016. Ţinând cont
că în ultimii trei au existat multe proiecte și
strategii de promovare a noilor alternative
pentru fumat, modul de aplicare, de respec­
tare și control al aplicării bietei legislaţii în­
vechite în spaţiile sociale a fost deficitar, iar
programele-tampon de educaţie în școli nu
au fost încurajate.
„Louis le Bien-Aimé”, rege cu o domnie
foarte lungă, avea cunoștinţe privind trebu­
rile publice, precum și o soliditate a propriei
judecăţi. Cu toate acestea, regelui i-a fost de
multe ori frică să ia decizii ferme, temân­
du-se că ar putea greși. De aici și eșecurile
înregistrate, care au dus la pregătirea și la
nașterea germenilor Revoluţiei Franceze.
Oare nu greșim și noi lăsând o generaţie tâ­
nără fără îndrumări educative și legislative
pe această zonă unde ne dorim să avem, așa
cum alţii deja încearcă cu succes, o generaţie
fără fumat?
VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
5
Accidental
despre
accidente
Pietonii care se plimbă prin oraş,
indiferent câte picioare ar avea, sunt ferm
convinşi că ceilalţi pietoni şi, în special,
şoferii trebuie să fie foarte atenţi. Iar şoferii
de toate felurile, indiferent câte roţi ar avea,
sunt ferm convinşi că pietonii şi, în special,
ceilalţi şoferi trebuie să fie foarte atenţi. Şi
într-adevăr, toţi aceştia sunt atenţi: la peisaj,
la persoana de alături, la telefon, la radio, la ce
bagă în gură sau la ce scot din gură şi la multe
altele, dar nu unii la ceilalţi.
Aşa că suntem în continuare campioni
europeni la accidente de circulaţie cu și fără
victime. Este adevărat, plătim scump: morţi,
răniţi, spitalizaţi, invalizi, zile sau ani de
incapacitate, zile sau ani de recluziune, bani,
despăgubiri, reparaţii, nervi, interdicţii de
toate felurile, dar probabil că pentru mulţi
merită osteneala pentru a păstra măcar aici
locul întâi...
Ca medici, ar trebui să ne implicăm şi
noi mai activ, nu numai în terapie, ci şi în
profilaxie, căci, aşa cum se afirma recent
într-un film documentar TV (în engleză)
despre medicina de recuperare: „Este mai
uşor să creezi o viaţă nouă decât să repari una
veche”. Aviz amatorilor!
Dr. Viorel Ordeanu
InCu memoriam
aceeași profundă durere în suflete,
familia dr. Mirela Trifan comemorează un
an de la plecarea dintre noi a dr. Alexandru
Trifan, soţ și părinte iubit, personalitate
cunoscută pentru activitatea sa profesio­
nală în comunitate, în calitate de medic, de
fost director al Policlinicii Giurgiu, director
adjunct al Direcţiei Sanitare Giurgiu și re­
dactor-șef al publicaţiei „Viaţa Medicală”.
Apreciat și iubit de familie, prieteni, co­
legi și pacienţi pentru bunătatea sa, dăru­
irea, generozitatea, sufletul ales, dragostea
cu care și-a ocrotit familia, model de corec­
titudine și atașament pentru cei în mijlocul
cărora a trăit, dr. Alexandru Trifan lasă o
amintire neștearsă în inimile oamenilor
care l-au cunoscut, respectat, preţuit.
Veșnic va trăi în sufletele noaste; nu va
fi niciodată uitat!
Dumnezeu să îl odihnească în pace!
Dr. Alexandru Trifan
15.11.1932-10.09.2021
6 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36 Opinii

Controlul
în sănătatea
publică
Articolul nr. 26 din Legea nr. 95/2006 arată că „activitatea
de inspecţie sanitară de stat se organizează pe domenii
specifice de activitate, coordonate de instituţii cu atribuţii
în domeniul controlului naţional și regional”. Cu toate
acestea, în ce arii se efectuează inspecţia sanitară de stat?
Ne răspund tot dispoziţiile legale.

Deosebit de important de menţionat este faptul că aceste dispoziţii

nu își găsesc aplicabilitate doar în sfera instituţiilor publice, ci și în cazul
Cum poţi evalua performanţa
în medicina de familie?
celor private. Cu toate acestea, este esenţial să știm că nu orice persoană
poate efectua aceste controale, ci doar personalul împuternicit de insti-
tuţiile care deţin atribuţii în domeniul inspecţiei sanitare. În mod obliga-
toriu, acestora trebuie să le fie permis accesul în unităţile sanitare. Mai
mult de atât, au dreptul de a consulta documente, de a recolta probe ori Oare ideea evaluării
activităţii cabinetului de
medicina familiei încearcă o
introducere a acreditării sub
o altă formă?
Acum vreo cinci ani s-a încer-
cat acreditarea forţată a cabine-
telor medicale, inclusiv a celor
de medicina familiei. De fapt, s-a
încercat căpușarea cabinetelor.
Teoretic, se dorea o nouă certifi-
care a cabinetelor care au contract
cu Casa de Asigurări de Sănătate
(CAS), de parcă certificarea de că-
tre CAS, Colegiu și DSP nu era su-
produse care pot reprezenta un risc pentru sănătatea publică. De aseme- ficientă. Ni se spunea că modelul
nea, au dreptul de a constata și chiar aplica sancţiuni contravenţionale era unul european, încercând să
din domeniul sănătăţii publice. ni se inducă ideea că așa e și în UE
Totodată, în situaţia în care există risc pentru sănătatea publică, (ceea ce e total fals; în UE nu există
personalul desemnat poate dispune interzicerea punerii în consum a o astfel de acreditare a cabinetelor
unor produse, retragerea lor ori chiar suspendarea tuturor activităţilor, medicale!). De fapt, ideea prove-
închiderea unităţilor sau retragerea și anularea autorizaţiei sanitare de nea din ţările anglo-saxone, însă
funcţionare. În plus, există și posibilitatea impunerii unor măsuri speci- nu ni se spunea că acolo această
ale pentru persoanele bolnave, suspecte ori contacţii persoanelor cu boli acreditare era una facultativă, un
transmisibile. fel de Pagini Aurii din care poten-
Personalul care efectuează controlul are obligaţia de a păstra confi- ţialul pacient putea afla informaţii
denţialitatea datelor aflate, singura excepţie fiind situaţia în care există despre cabinetul medical.
un risc pentru sănătatea publică. Activităţile de control vor fi rezumate
în cadrul unui proces-verbal, care va cuprinde concluziile acţiunilor, aba- Un plus de birocraţie
terile constatate și termenele de remediere ale acestora, recomandările Practic, această acreditare
făcute, precum și orice alte măsuri prevăzute de lege. ar fi însemnat birocraţie în plus,
Potrivit art. 28 al aceleiași legi, „Activitatea de avizare, autorizare și consum de timp și energie pentru
notificare a activităţilor și produselor cu impact asupra sănătăţii popu­ a completa chestionare stufoase,
laţiei are ca scop certificarea conformării cu normele de sănătate publică care ulterior ar fi fost verificate
a produselor, serviciilor și activităţilor în scopul protejării populaţiei”. de o comisie care s-ar fi deplasat
Drd. Rareș Voroneanu la cabinet pe banii cabinetului.
Iar plata pentru această acredi- cazurile cu serom postoperator sau
tare nu ar fi fost deloc modică, ci cu granulom de fir pe care le rezolv
substanţială. în cabinet. Mi-aș mai dori să fiu
Acum apare ideea evaluării plătit pentru pacientul meu fără
performanţei cabinetelor de me- un plămân, cu fereastră subaxilară
dicină de familie. Ideea nu ar fi în hemitoracele stâng, și căruia de
rea, dar mă întreb pe peste trei ani îi toaletez
ce criterii se va face cavitatea hemitoracică
această evaluare. Oare și pe care îl pansez în fi-
nu cumva se încearcă ecare zi, în speranţa că
iarăși introducerea într-un final voi găsi un
acreditării sub o altă chirurg plastician care
formă? Oare nu cumva să rezolve definitiv ca-
și această evaluare va zul. Deocamdată mă
duce la creșterea biro- bucur că încă mai am
Dr. Valentin
craţiei și la consumul sporul de primariat și
de resurse financiare
Pantea, sporul de rural (și acela
medic primar MF
într-un domeniu care redus, acum patru ani).
și așa este sufocat de birocraţie și Menţionez că nu știu vreun
subfinanţat cronic? sistem medical modern care să-și
fi propus și să fi reușit să evalueze
Cazuri rezolvate în cabinet munca medicului de familie și care
Personal, eu mi-aș dori o evalu- să plătească diferenţiat servicii-
are a actului medical pe care-l fac le medicale oferite de medicul de
în cabinet. De exemplu, aș dori să familie.
fiu plătit mai bine pentru cazurile
de bronșiolită și laringită la copiii P.S.: Nu e domeniul meu, dar
mici pe care le rezolv în cabinet nu pot să nu mă întreb: Cu ce aju-
fără a le trimite la spital. Mi-aș tă acreditarea spitalelor? S-au îm-
dori să fiu plătit și pentru cazuri- bunătăţit condiţiile din spital? A
le de mică chirurgie pe care le re- crescut finanţarea spitalelor? Nu
zolv în cabinet (acum primesc 10 cumva toţi acești bani daţi pentru
puncte pentru orice plagă pe care acreditare sunt de fapt bani arun-
o rezolv în cabinet, indiferent de caţi pe apa sâmbetei? Cine se bu-
cât de complicată e și de cât timp cură de beneficiul acreditării? Eu,
necesită până la vindecare). Mi-aș unul, nu văd niciun beneficiu pen-
dori să fiu plătit mai bine pentru tru pacienţi și personalul medical.

ANMCS (ISQua-IEEA) pentru a obţine

Obiectiv: siguranţa pacientului

Data de 17 septembrie
este o oportunitate pentru
a promova la nivelul
profesioniștilor din unităţile
sanitare, dar și al pacienţilor
Ziua Mondială a Siguranţei
Pacientului.
Pentru a dezvolta politicile și
practicile în domeniul siguranţei
pacientului, în cea de-a 72-a Adu-
nare a Organizaţiei Mondiale a Să-
nătăţii (OMS), din luna mai 2019,
a fost instituită Ziua Mondială a
Siguranţei Pacientului, care se
marchează anual la 17 septembrie.
Legat de acest eveniment, OMS
face apel la solidaritate globală și
acţiuni concertate din partea tu-
turor ţărilor pentru a îmbunătăţi
siguranţa pacienţilor.
recunoașterea internaţională a
Autorităţii ca instituţie de acre-
ditare. Standardele de acreditare
ANMCS pentru spitale care se află
în prezent în vigoare au recunoaș-
Ziua Mondială a Siguranţei bale arată că daunele cauzate de pe această temă. De asemenea, tere internaţională din partea
Pacientului este dedicată paci- erorile în medicaţie reprezintă ju- Autoritatea îi invită pe cei care ISQua-IEEA, acreditarea lor fiind
enţilor, familiilor acestora, per- mătate din numărul total de efecte doresc să marcheze această zi să obţinută în 2018. În prima parte a
soanelor care îngrijesc pacienţi, adverse prevenibile în îngrijirea poarte un obiect vestimentar sau anului viitor, ANMCS va demara și
comunităţilor, profesioniștilor din medicală. un accesoriu de culoare portocalie acreditarea unităţilor sanitare din
domeniul sănătăţii, liderilor din Pentru a marca ziua de 17 (cravată, panglică, eșarfă, broșă, ambulatoriu, potrivit reglementă-
domeniul sănătăţii și factorilor de septembrie și a promova atât la banderolă) prin care să eviden- rilor legale în vigoare, și va între-
decizie. OMS solicită părţilor impli- nivelul profesioniștilor, cât și al ţieze Ziua Mondială a Siguranţei prinde etapele necesare și pentru
cate să contribuie la îmbunătăţirea pacienţilor importanţa bunelor Pacientului. Portocaliul este cu- acreditarea internaţională a stan-
siguranţei pacienţilor. practici în administrarea medi- loarea desemnată de OMS ca fiind dardelor pentru ambulatoriu.
Pentru anul acesta, OMS a camentelor, Autoritatea Naţio- simbol al acestei zile. Considerăm că pentru îmbu-
stabilit ca tema Zilei Mondiale a nală de Management al Calităţii nătăţirea continuă a calităţii ser-
Siguranţei Pacientului să fie sigu- în Sănătate (ANMCS) va lansa În 2023 începe acreditarea viciilor de sănătate și a siguranţei
ranţa medicaţiei. Statisticile glo- două infosheeturi cu informaţii ambulatoriilor pacientului este necesar, în primul
Pentru a se alinia celor rând, ca ANMCS să adopte cele
Scopul ANMCS, potrivit art. 5, alin. (1) din Legea nr. mai bune practici în domeniu, mai bune practici și să obţină re-
185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, ANMCS va avea, la sfârșitul aces- cunoașterea internaţională atât ca
cu modificările și completările ulterioare, „constă în asigura- tui an, evaluarea din partea In- instituţie de evaluare și acreditare,
rea și îmbunătăţirea continuă a calităţii serviciilor de sănăta- ternational Society for Quality in cât și a standardelor în baza cărora
te și a siguranţei pacientului, prin standardizarea și evalua- Health Care – International So- sunt evaluate unităţile sanitare.
rea serviciilor de sănătate și acreditarea unităţilor sanitare”. ciety for Quality in Health Care Valentin-Florin Ciocan,
External Evaluation Association președinte ANMCS
Opinii
MEMORIE ȘI
UMBRĂ
Am marcat fugitiv un eveniment, Ofer cititorului un fragment dintr-un
l-am raportat superiorilor, ne-am text, scris în urmă cu 110 ani: „Într-o parte
a orașului (...) avem un monument de-o mo-
fălit în faţa alegătorilor, dar nu
destie extremă prin proporţiile ce i s-au dat;
suntem traversaţi de măreţia lui. Un
de-o însemnătate capitală însă prin actul de
bust sau o placă memorială – fiecare înalt patriotism ce trebuie să amintească ge-
dintre ele are o componentă puternic neraţiei prezente, ca și celei viitoare, acest
ascensională, dar care în România monument. Vorbim despre piatra mormân-
este puternic electorală. tală și de bustul lui Grigore Ghika
V.V. așezate, la 1875, pe locul unde
a fost decapitat acest patriot
Politicieni sau oameni cu po- Domnitor, pentru energica opu-
ziţii în domeniul culturii au fler nere ce-a făcut-o la răpirea Buco-
în alegerea personalităţilor și vinei. Neglijenţa ce administraţi-
evenimentelor de care să-și lege ile comunale arătase faţă de acest
numele. Și refac monumente fu- însemnat monument mersese
nerare, dau numele unei străzi, așa de departe, încât grădinuţa
montează o placă pe-o casă, toate din jurul lui fusese schimbată
în faţa camerelor și înconjuraţi într-un adevărat depozit de gu-
de presă. Că nu se mai întâmplă noaie și murdării, adăpostul ani-
nimic după aceea, că după dezve- Dr. Richard malelor vagabonde cu două și cu
lire nu urmează strădania reașe- Constantinescu patru picioare”.
zării acelui nume în conștiinţa Autorul scrie că după ce a
contemporanilor – asta nu e semnificativ. alarmat oficialităţile contra acestei „ne-
S-a marcat, s-a filmat, s-a consemnat și se ca- legiuite profanări”, glasul i-a fost ascultat,
ută alt prilej de ieșire publică. „îngrăditura a fost reparată, locul curăţat
și apărat de vizite și întâlniri profanatoare”.
Soarta unui monument Însă, consideră că nu e de ajuns și, privind în
Pe când lucram la o cercetare despre im- jur, observă că alături e o proprietate modes-
plicarea medicilor ieșeni în mișcarea artisti- tă, cu o casă părăginită, dinspre care mai și
că de la început de secol XX, consultând pre- izvorăște un zgomot continuu, de la modes-
sa vremii, am dat de un material care făcea tul meseriaș ce-o locuiește. Casă ce „nu ca-
referire la soarta unui monument pe lângă drează deloc cu monumentul Domnitorului
care trec aproape zilnic, în drumul meu că- martir și se impune primăriei să facă un mic
tre Clădirea „Nicolae Leon” a UMF Iași – an- sacrificiu expropriind casa de care vorbim,
samblu ce evocă o dramă istorică și valoarea expropriere ce i-ar da putinţă să mărească
umană a unui domnitor. proporţiile grădinii actuale. Pe lângă că es-
tetica monumentului ar câștiga mult, ar mai
câștiga și igiena orașului, iar locuitorii din
partea locului ar avea un loc potrivit unde
să se repauzeze un ceas-două și să respire un
aer curat” (Fulgerul, an. IV, nr. 13, luni, 30
ianuarie 1912, p. 2).
Maeștri ai pseudo-realităţii
Am dat rotocol monumentului și elemen-
telor ce-l înconjoară, mi-am rotit privirea și
în părculeţul în care este amplasat... Gunoa-
ie nu mai sunt, ca odinioară, doar maldăre de
crengi uscate din gardul verde toaletat vara
aceasta. Obscenităţile ce ornamentează an-
samblul monumental necesită a fi îndepăr-
tate, lespedea mare curăţată și stâlpii din jur
refăcuţi. Nu este un efort atât de mare, dar
efortul pe care-l constat, în cazul de faţă, pre-
cum și în numeroase alte cazuri, este acela al
gândirii, al lipsei acesteia, din partea celor
răspunzători, în a vizita constant, semnala și
ulterior remedia întreg patrimoniul monu-
mentelor de for public din oraș și din judeţ.
Se mizează pe aspectul arătos al zonei
centrale, în care turiștii mișună și fotografia-
ză. Tot ce iese din raza ochilor vilegiaturiști-
lor nu prezintă interes pentru autorităţi. Pan-
seluţele, gazonul și trandafirii sunt frumoase.
Ies bine în fotografii. Însă mi se par categorii
secundare acestea, în faţa acelora care con-
tează cu adevărat: mărcile fundamentale ale
trecutului urbei și, mai ales, al ţării.
Istoricul american Daniel J. Boorstin, în
cartea „The Image: A Guide to Pseudo-Events
in America”, făcea un rechizitoriu a tot ceea
ce e neînsemnat și cum acesta devine, din
neghiobie, eveniment. Suntem maeștri ai
pseudo-realităţii, ai transformării minorului
în major, confortabili cu iluziile și inconfor-
tabili cu valoarea. Boorstin scria că „suntem
în mod tragic inepţi când e vorba să primim
mesaje de la strămoșii noștri”, dar ce mi se
pare mai grav este această îngrijorătoare
concluzie a sa (chiar dacă se referea la ame-
ricani): trăind în peștera creată de noi, chiar
dacă ni se oferă beneficiul luminii focului,
alegem, cel mai probabil, umbrele.
CMSR
Stomatologul de
familie
Înscrierea pacienţilor pe liste ale
medicilor stomatologi care să le
asigure periodic consultaţii și
tratamente ar proteja sănătatea
dentară a populaţiei.
Pentru siguranţa din punct de vedere
medical a cetăţeanului sunt determinante
accesibilitatea la servicii medicale și calita-
tea serviciilor medicale pe care le primește.
În stomatologie, calitatea serviciilor este o
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
certitudine. La furnizorii de servicii medi-
cale stomatologice nu se înregistrează eve-
nimente nedorite, cum sunt incendiile, in-
fecţiile nosocomiale, lipsa materialelor sau
echipamentelor necesare. Dar accesibilita-
tea la aceste servicii reprezintă o problemă
gravă. La demersurile făcute de Colegiul
Medicilor Stomatologi din România pentru
rezolvarea acestei probleme, Casa Naţiona-
lă de Asigurări de Sănătate oferă sprijin și
colaborare. Este iniţiat un program de în-
tâlniri consultative în vederea structurării
unei strategii și implementării unor activi-
tăţi pe baza unui contract-cadru și a unor
norme corespunzătoare.
Sănătatea orală poate fi asigurată de o
asociere eficientă a prevenţiei cu tratamen-
te interceptive și cu metode de profilaxie
secundară. O metodă eficientă de îmbinare
a acestora este dispensarizarea pacienţilor
prin înscrierea lor voluntară la medici sto-
matologi care să le asigure în mod constant
consultaţiile și tratamentele necesare. De
fapt, vorbim despre o asistenţă medicală
primară în stomatologie, de tipul „medic
de familie”. Conceptul de medicină prima-
ră lansat la Alma-Ata în urmă cu 44 de ani
a fost dezvoltat continuu și implementat la
nivel internaţional.
Una sau două consultaţii anual
Aplicarea lui și în stomatologie este
justificată și a fost pentru o foarte scurtă
perioadă experimentată la implementarea
asigurărilor sociale de sănătate în România.
O persoană asigurată ar putea fi înscrisă pe
lista de pacienţi a unui medic stomatolog.
În această calitate, persoana primește una
sau două consultaţii de specialitate pe an.
Pacienţii pot primi una sau două consulta-
ţii pe an, în funcţie de vârstă, și în pache-
tul de servicii de medicină dentară aflat
în vigoare în prezent. În același context,
VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
7
pacientul înscris pe listă la medicul stoma-
tolog ar putea să beneficieze de tratamente
preventive, conservative sau restaurative
în limitele stabilite de un cadru normativ
legislativ, care trebuie stabilit. Beneficiile
pentru pacienţii asiguraţi ar fi considerabi-
le prin aplicarea acestui sistem de servicii
stomatologice. Accesibilitatea la servicii de
medicină dentară ar fi foarte bună și conti-
nuitatea tratamentelor ar fi asigurată.
Tratamente în limita unui buget
alocat
Contractarea serviciilor de medicină
dentară s-ar putea face pentru serviciile
amintite, respectiv dispensarizare cu con-
sultaţii periodice obligatorii pentru paci-
enţi și tratamente stomatologice necesare
în limita unui buget alocat. Neprezentarea
la consultaţiile periodice ar putea fi penali-
zată prin pierderea unor compensaţii pen-
tru anumite tratamente. Medicul stomato-
log va raporta lunar serviciile acordate și
plata acestora se va face per capita și per
serviciu acordat, cu stabilirea valorii ser-
viciilor prin puncte valorice. Contractarea
serviciilor de medicină dentară poate fi fă-
cută de medicii stomatologi care doresc să
facă acest lucru, fără să existe obligaţii în
acest sens pentru toţi medicii cu drept de
liberă practică. Acum, doar 18,73% dintre
medicii stomatologi au contracte pentru
acordarea serviciilor de medicină denta-
ră în sistemul de asigurări de sănătate. În
acest mod de aplicare, ar rămâne un număr
semnificativ de medici stomatologi care
pot lucra în continuare prin acordarea de
servicii medicale stomatologice exclusiv la
cererea pacienţilor și în afara sistemului de
asigurări sociale de sănătate.
Reformarea contractului-cadru și a nor-
melor acestuia în sensul celor arătate este o
provocare serioasă. Dar este modalitatea de
a merge repede și eficient spre o corectare
a situaţiei prezente și spre o asistenţă medi-
cală stomatologică eficientă atât din punct
de vedere preventiv, cât și al tratamentelor
precoce, care ar presupune costuri mult mai
mici decât situaţiile în care afecţiunile sto-
matologice nu sunt tratate la timp. Starea de
sănătate orală a populaţiei se va îmbunătăţi
considerabil odată cu creșterea calităţii vie-
ţii, se va reduce absenteismul din cauze me-
dicale și se vor reduce sau elimina costurile
necesare pentru tratarea bolilor provocate
sau agravate de patologia stomatologică.
În implementarea conceptului de medic
stomatolog de familie este necesară atât o
legislaţie corespunzătoare, cât și un buget
considerabil mai mare decât cel alocat acum.
În prezent, pentru serviciile de medicină
dentară se acordă aproximativ 0,4% din fon-
dul alocat tuturor serviciilor medicale din
România în sistemul de asigurări sociale de
sănătate, în condiţiile în care valoarea medie
alocată pentru îngrijiri medicale stomato-
logice în Uniunea Europeană este de 5% din
bugetul acordat serviciilor medicale.
D
8 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36 Special Special VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
9
O parte din echipa UPU-SMURD Iași Diferenţa între viaţă și moarte

’’
De mai bine de 13 ani, Ziana Motora face parte din echipa SMURD
Cluj-Napoca. A ales specialitatea de Medicină de urgenţă după ce
a făcut un voluntariat de cinci ani în timpul facultăţii. După acea
În costum roșu experienţă a simţit că trebuie să
și la braţ cu rămână în familia SMURD. Spune

oamnele
că este greu să lucrezi în medici-
vitejia, femeile na de urgenţă, dar în același timp
de la SMURD este și foarte frumos: „Provocările
sunt mari, dar și răsplata este pe
salvează vieţi măsură. Aici faci diferenţa între
viaţă și moarte. Iar să vezi că oa-
în miezul zilei menii pleacă sănătoși acasă este,
Îmi place că pot
să ajut oamenii.
Îi vezi cum vin,
cât sunt de rău, și dacă
reușești să-i faci bine, îţi
este de ajuns, nu-ţi mai
trebuie nimic, decât să-i vezi

de la
că pleacă sănătoși acasă,
sau al nopţii, din punctul meu de vedere, cea
atunci când se poate.
mai mare răsplată pe care poţi să o
pe mașină primești”.
(Dr. Ziana Motora)
sau elicopter. Susţine că medicina de urgen-
ţă este o meserie care necesită
Intervenţiile multe sacrificii, pentru că tot tim-
sunt diferite, pul ești plecată de acasă, cu gean-

SMURD,
ta în spate, iar gărzile sunt lungi:
unele chiar „Mașina este un fel de casă în care
ai de toate și pleci dintr-un loc în
dificile, însă altul. Adică, pe acasă nu prea mai
pregătirea ajungi. Asta e partea cea mai difi-
cilă”. Consideră că atât gărzile pe
profesională și mașină, cât și cele pe elicopter

despre
încrederea în sunt similare, pentru că amân-
două fac parte din ceea ce se numește prespital: „Doar că în gărzile pe
forţele proprii le mașină sunt mai multe persoane – un echipaj –, iar pe elicopter trebuie

’’
ajută să-și ducă să colaborezi cu oameni pe care nu-i cunoști, să te adaptezi și să înveţi pe
moment să lucrezi împreună cu ei ca o echipă”.
misiunea până
Cazurile cu copii, cele mai grele
la capăt.

curaj și
întoarce dintr-o inter-
venţie, dar și experienţe
în care și-a spus că nu o
să mai urce în elicopter:
„Îmi amintesc de o inter-
venţie din Republica Mol-
Doctoriţa din „Atlasul Frumuseţii”
Din echipa UPU-SMURD
Iași a făcut parte și Giorgiana
Neagu. Tânăra doctoriţă s-a făcut
remarcată și datorită calităţilor
ei fizice, fiind inclusă, în 2021,
intervenţiile efectuate, echipajul,
punctul de operare aeromedical
vor rămâne mereu în inima mea,
întrucât acolo mi-am pus bazele
în Medicina de urgenţă, m-am
Nicio gardă pe
elicopter nu
seamănă cu
cealaltă, poţi avea o
diversitate de patologii,
de la infarct miocardic la
Un medic de la SMURD iese din gardă „zombie”, subliniază
Ziana Motora: „Este foarte obositor, dar e plăcut, noi ne-am obișnuit.
Dacă nu îţi place ceea ce faci, nu poţi să rămâi în sistem mult timp. De
fapt, duci o viaţă foarte structurată, totul este organizat și programat”.
Spune că familia îi este alături necondiţionat și îi dă puterea și curajul de
a trece peste orice problemă.
Medicul din Cluj-Napoca apreciază că misiunile pentru salvarea

pasiune
dova. Era un vânt puternic,
prin 2015. Atunci mi-am spus
că dacă o să aterizez cu bine,
ceea ce s-a și întâmplat, nu o să
mai urc în elicopter. Evident că
m-am urcat la prima misiune pe
care trebuia să o fac. Am făcut-o
cu multă încredere”. Au fost însă și
multe momente în care au amânat
sau abandonat misiunile din cauza
condiţiilor meteo nefavorabile.
Prof. dr. Diana Cimpoeșu
spune că cea mai mare provoca-
Grupaj realizat de re este să crească echipa și să o
Dorina Novac
în „Atlasul Frumuseţii”, un pro-
iect foto-jurnalistic ce conţine
desăvârșit ca medic urgentist”,
subliniază tânăra. De curând,
frumoasa doctoriţă a susţinut
examenul de medic primar la
Iași, motiv pentru care, spune ea,
s-a întors cu drag și emoţie că-
tre colectivul care i-a fost o a
doua familie.
Pasiunea depășește
temerile
După aproape
zece ani de experien-
ţă, recunoaște că este
greu pentru o femeie
accidente rutiere, feroviare.
Această diversitate nu te
lasă să te plictisești.
(Dr. Giorgiana Neagu)
Gărzi epuizante, dar frumoase
Maria Salanţa, medic cu peste
35 de ani puși în slujba pacienţilor,
a făcut gărzi pe elicopter până la
aproape 60 de ani, iar din 2017 a
preluat conducerea UPU-SMURD
Târgu Mureș. Povestea ei începe
’’
copiilor sunt cele mai marcante: „Și echipajul, și medicul și asistentul
stau și se gândesc după un astfel de caz. Am avut un tânăr care a fost în
stop cardio-respirator la un meci de fotbal, care după câteva zile a plecat
acasă pe picioarele lui”.
Au fost și
momente în care
am avut o strângere
deoarece trebuie să te prezinţi de inimă, când, de exemplu,
atunci când ești chemat. s-au stricat condiţiile meteo,
sau am aterizat la munte
Misiuni de troliere în condiţii mai dificile, dar
Despre gărzile pe mașini și pe piloţii noștri sunt extrem
elicopter, dr. Maria Salanţa măr- de bine pregătiţi și dau

’’
să facă parte din echi- într-un spital din Orăștie, pe când turisește că sunt grele, epuizan- încredere echipei medicale.
pajul SMURD. Mărtu- era medic stagiar. Atunci a înţeles te, însă foarte frumoase: „Spre (Dr. Maria Salanţa)

S
olicitantă, stre-
santă și cu mi-
nute care fac
diferenţa dintre
viaţă și moarte –
aceasta este viaţa
unui medic de la
SMURD. Chiar
și așa, tot mai multe femei aleg
această cale, odinioară „rezervată”
în mare parte bărbaţilor.
Prof. dr. Diana Cimpoeșu, șefa
UPU-SMURD Iași și coordonator
SMURD Regiunea Nord-Est, con-
duce o echipă formată în majorita-
te din femei. Frumoase, curajoase
și bine pregătite profesional, mul-
te dintre ele au familie, însă reu-
șesc să facă și gărzi de 24 de ore,
salvând vieţi. „Sunt femei puterni-
ce, care reușesc să reziste. Dincolo
de rezistenţa lor fizică și psihică,
este și partea de împlinire perso-
nală care n-a fost nicio clipă dată
la o parte. Am chiar o proaspătă
specialistă care are trei copii, face
gărzi la Iași și are post și la Piatra
Neamţ”, ne spune prof. dr. Diana
Cimpoeșu. Propria sa poveste este,
la fel, despre curaj, credinţă în
Dumnezeu și despre menirea de a-i
ajuta pe pacienţi în orice condiţii.
Primul profesor de
medicină de urgenţă
Despre prof. dr. Diana
Cimpoeșu medicii spun cu mân-
drie că este primul și singurul pro-
fesor de medicină de urgenţă din
România, dar și că a participat, cu
dăruire și responsabilitate, la for-
marea acestei specialităţi. A ales
Medicina de urgenţă în anul 1993,
când au apărut primele locuri la
rezidenţiat. „Părea ceva nou, atrac-
tiv, ceva ce nu se mai făcuse până
atunci. Și era compus din elemente
ale specialităţilor care îmi plăceau
atât de mult. Iar peste timp am ră-
mas pentru că într-adevăr am con-
siderat că pot să fac ceva în această
specialitate”, își amintește prof. dr.
Diana Cimpoeșu.
Un an mai târziu a interacţio-
nat pentru prima oară cu serviciul
SMURD, după ce a participat la o
conferinţă de medicină de urgenţă
organizată de dr. Raed Arafat, la
Târgu Mureș: „Istoria SMURD a
început acolo, apoi s-a multiplicat
în toate centrele din Transilvania
și apoi din ţară. Astfel, anul 2005
a însemnat înfiinţarea centrelor
SMURD din Iași și București, două
centre extrem de importante”. Își
În momentele în
care s-au pierdut
colegii noștri,
în ianuarie 2006, fiecare
ne-am gândit și la viaţa
noastră. Elicopterele sunt
niște mijloace foarte bune de
intervenţie, dar care, evident,
au mai mare risc decât
mijloacele terestre. (Prof. dr.
Diana Cimpoeșu)
amintește cu nostalgie de acea pe-
rioadă, deoarece a înfiinţat de la
zero sistemul SMURD Iași, por-
nind la drum doar cu o mașină.
Acum, prof. dr. Diana Cimpoeșu
are în coordonare și un elicop-
ter care intervine la cazurile din
Republica Moldova: „În perioada
pandemiei, echipa mea a lucrat
două săptămâni la Institutul de Me-
dicină de Urgenţă de la Chișinău.
Iar de când a început războiul din
Ucraina, cooperarea a căpătat alte
valenţe și alte provocări”.
Mereu în slujba oamenilor
Deși este profesor universitar,
șefa SMURD Iași continuă să facă
gărzi, atât pe mașină, cât și pe eli-
copter: „Fac asta cu mult drag,
pentru a-mi menţine standardul
profesional nu doar din punct de
vedere academic, ci și din punct
de vedere practic”. A avut și situ-
aţii în care s-a gândit că nu se va
menţină motivată. Potrivit ei, sunt
și provocări fizice în această mese-
rie: „Uneori trebuie să treci prin-
tr-un pârău, prin nămol sau prin
zăpezi ca să ajungi la cineva, însă
cooperarea cu ceilalţi colegi ne
ajută să depășim greutăţile”.
portrete de femei din toată lu-
mea. La începutul acestui an
s-a mutat în Constanţa, unde
practică aceeași meserie de me-
dic urgentist. „M-am acomodat
destul de repede, ajutată fiind
de marea pe care o văd în spate-
le spitalului în fiecare dimineaţă
și de soţul meu, care este trup și
suflet lângă mine”, mărturisește
Giorgiana. Încă nu a început găr-
zile la SMURD, deoarece este în
perioada de acomodare, dar spu-
ne că a avut câteva misiuni cu am-
bulanţa de urgenţă.
Povestește că în urmă cu
aproape cinci ani, când și-a ales
specialitatea Medicină de ur-
genţă, știa că va face parte și
din echipa SMURD. Astfel, din
anul II de rezidenţiat a participat
la misiunile de pe mașina de tera-
pie intensivă mobilă SMURD, iar
în anul V, în aprilie 2017, s-a ală-
turat echipei de salvare aeriană.
„Aproape patru ani minunaţi am
participat la misiuni de salvare
cu elicopterul SMURD Iași. Toate
risește că sunt misiuni
care necesită forţă fizică,
misiuni periculoase, în care
sunt implicate arme de foc, și
intervenţii în care femeile se im-
plică emoţional mai mult decât
bărbaţii: „Însă cu fiecare viaţă
salvată, primești confirmări că lo-
cul tău este acolo, unde pasiunea
depășește temerile, iar viaţa con-
tează mai mult decât orice”. A avut
și momente în care se gândea să
renunţe și să aleagă o specialitate
mai liniștită, însă satisfacţia unei
vieţi salvate în câteva fracţiuni
de secundă îi înlătura orice gând.
La început, gărzile pe elicopter îi
păreau destul de dificile, însă fi-
ecare experienţă a întărit-o: „De
multe ori, după gardă, îmi veneau
în minte toate cazurile pe care
le-am avut și mă gândeam ce aș fi
putut face să salvez cât mai multe
vieţi”.
Din punctul ei de vedere, cele
mai dificile misiuni sunt cele în
care sunt implicaţi copiii, iar cea
mai dificilă situaţie a fost acci-
dentul de elicopter din 2016, mo-
ment în care a pierdut o colegă
foarte dragă. „A fost un moment
în care am simţit că trebuie să-i
duc munca mai departe și să o fac
mândră de mine în fiecare clipă”,
a conchis Giorgiana Neagu.
că își dorește să se specializeze în
Medicină de urgenţă: „Mi-a plăcut
de la început faptul că era o specia-
litate antrenantă, care nu-ţi dădea
foarte mult timp de gândit. Trebu-
ia să fii pe fază, să te aduni foarte
repede, să pui un diagnostic și să
faci un tratament”.
În familia SMURD a ajuns
după ce a lucrat la Spitalul Clinic
Judeţean de Urgenţă Târgu Mureș,
la triajul de urgenţe majore: „Când
s-a dat drumul la specialitatea de
Medicină de urgenţă, am trecut la
SMURD ca medic specialist Medi-
cină de urgenţă”. Recunoaște însă
că această specialitate îţi ocupă
aproape tot timpul: nu ai zile li-
bere, nu ai sâmbete și duminici,
deosebire de mașină, unde este o
echipă completă, minimum patru
cadre medicale, pe elicopter sunt
doar două, medicul și asistentul”.
Cu elicopterul se fac transferuri
secundare dintr-un spital în celă-
lalt, dar sunt și foarte multe solici-
tări primare – accidente, răniţi în
munte –, și atunci oamenii trebuie
să fie foarte bine pregătiţi: „Pregă-
tirea pentru cei care urmează să
facă elicopter presupune mai mul-
te ore atât practice, cât și teoretice,
pentru a face faţă acestor solici-
tări”, ne-a explicat medicul. Ea a
adăugat că una dintre colegele sale
de la UPU-SMURD Târgu Mureș
participă și la misiuni de troliere –
de căutare-salvare, pe elicopter, în
zonele montane: „Este o femeie cu-
rajoasă, un medic care (...) coboară
pe coardă în condiţii dificile pen-
tru a salva viaţa pacienţilor”.
Cele mai grele intervenţii
Dr. Maria Salanţa și-a amintit
și cazurile care au marcat-o de-a
lungul timpului. Într-unul dintre
acestea, doi bărbaţi, unul de 21 de
ani și celălalt de 40 de ani, au fost
găsiţi în stop cardio-respirator în
urma unui accident. „Eram de gar-
dă pe o mașină, noaptea. Trebuia
să iau decizii rapide, însă am avut
alături o echipă care m-a ajutat.
După acest episod, nopţi în șir am
visat că puneam monitoarele, in-
tubam și dădeam ordine echipei ce
să facă”.
O altă situaţie care și-a pus
amprenta și a lăsat urme în sufle-
tul ei a fost după ce un nou-născut
a făcut stop cardio-respirator pe
elicopter. „Îl preluasem de la Spi-
talul Odorheiu Secuiesc, pentru a-l
transporta la Mureș. Împreună cu
piloţii am decis rapid să aterizăm,
pentru că în elicopter manevrele
de resuscitare sunt greu de efec-
tuat, aproape imposibil. Astfel, am
aterizat și am continuat manevre-
le de resuscitare. Din fericire am
avut succes”.
10 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
Ecorșeul lui Brâncuși
Prima lucrare
de amploare a
tânărului Brâncuși
reprezintă
o provocare
importantă
în dovedirea
capacităţilor sale
vocaţionale.
L
ucrarea și-a căpătat de-
numirea de la cuvân-
tul din limba franceză
écorché, care înseamnă
reprezentarea prin desen, pictură
sau sculptură a corpului omenesc
lipsit de piele. Întreaga operă s-a
aflat sub atenta îndrumare a pro-
fesorului Dimitrie Gerota, care
l-a ajutat pe artist să-și însușească
bazele cunoștinţelor anatomice
atât de esenţiale pentru realizarea
corectă a Ecorșeului. Profesorul
Gerota procura materialul „după
natură, direct uman, pe acesta îl
recupera din munci profesionale
de disecţii la Facultatea de Medi-
cină sau autopsice de la mortăria
orașului București”, conform exege-
tului brâncușian care l-a cunoscut
personal pe sculptor, V.G. Paleolog.
Munca de disecţie o efectuau con-
comitent, căutând proporţiile per-
fecte pentru mulajele anatomice
care urmau să fie create.
Brâncuși își aduna ideile din
„Anatomia artistică” a lui Paul
Richer și de la orele de disecţie pe
care le urma la Facultatea de Medi-
cină în scopul îmbunătăţirii cunoș-
tinţelor. Sculptorul de geniu face
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
Foto 1. Fotografie originală deţinută de Brâncuși, înfăţișând Ecorșeul în
lucru, alături de statuia lui „Antinous”
toate aceste lucruri în spirit de sa- subiect care trata din dublă per-
crificiu, de dragul artei, ajungând spectivă corpul uman, atât în
după experienţele cadaverice să prisma artistică, precum și în cea
deteste carnalul, ba chiar numeș- anatomică. Această convinge-
te carnea umană „biftec”. Repulsia re este întărită chiar de modelul
căpătată se va reflecta în viitoare- după care Brâncuși se va inspi-
le sale sculpturi, în cadrul cărora ra, și anume o copie a sculpturii
trăsăturile omenești sunt înlocuite „Hermes Capitolinul” de la Mu-
de perfecţiune, modelând idealul zeul Capitolin din Roma. Replica Foto 2. Ecorșeul, UNARTE București
foto: Arhiva Muzeului UNARTE București
omenesc după ochiul său estetic. aflată la Școala Naţională de Arte
Frumoase din București (foto 1), statura și postura lucrării în
Dubla perspectivă a trupului cunoscută ca „Antinous” la vremea vederea realizării Ecorșeului.
„Jupuitul” (așa cum pore- respectivă, a fost pusă la dispoziţia Din relatarea artistului către
clește Brâncuși Ecorșeul) era un tânărului sculptor, care va prelua V.G. Paleolog aflăm că mușchii
de pe unele cadavre erau disecaţi
individual și comparaţi direct cu
statuia lui „Antinous”. Prin urma-
re, spunem că Ecorșeul este un
EDITURA MEDICHUB MEDIA „Hermes Capitolin” ecorșat sau,
cum ar spune Brâncuși, jupuit.
În vara lui 1901, studiul aflat
spre finalizare este recompensat
la Concursul de Anatomie (jurizat
de profesorul Gerota) cu Medalia
de Bronz, această distincţie fiind o
încurajare temeinică pentru tână-
rul artist. (A fost vorba și de unele
burse pe care le-a obţinut ulterior
pentru desfășurarea și finalizarea
lucrării.) Finalizarea lucrării are
loc în 1902, însă data exactă nu
este cunoscută nici până astăzi.
EDIȚIA I Recunoaștere naţională
Prima expunere a „Ecorșeului”
către publicul larg are loc la Ate-
neul Român în 1903, bucurând-se
Coordonator științific: ulterior de recunoaștere la nivelul
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA întregii naţiuni.
Vom face o oprire și asupra pri-
eteniei pe care prof. dr. Dimitrie
Gerota și Constantin Brâncuși au
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI 896 DE PAGINI legat-o în urma colaborării lor. În
ciuda diferenţei de vârstă de 9 ani,
legătura celor doi a continuat și
după plecarea artistului la Paris, co-
din centre universitare de prestigiu din țară. respondenţa rămasă fiind o dovadă
în acest sens. Conexiunea dintre
aceștia se poate datora și originii lor
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro comune, fiind doi olteni veritabili.
Profesorul Gerota era conside-
rat primul radiolog din România,
Inedit
având o contribuţie imensă la în-
fiinţarea acestei discipline la noi.
Totodată, era un înflăcărat pasio-
nat de anatomie, fiind fondatorul
unui muzeu de mulaje anatomico-
chirurgicale pentru studenţi. Aces-
ta a susţinut lucrarea lui Brâncuși
cu dorinţa de a oferi un model de
studiu anatomic la nivelul întregii
comunităţi universitare românești.
Se cunoaște existenţa a pa-
tru copii veritabile, aflate pe tot
cuprinsul României, la Iași, Cluj,
Craiova și la București. Originalul
(foto 2) poate fi văzut astăzi la in-
trarea Universităţii Naţionale de
Arte din București.
Ca ultimă menţiune, la expozi-
ţia organizată la Brummer Gallery
din New York, din anul 1933,
Brâncuși a ţinut ca pe unul din-
tre pereţi să fie așezată fotografia
Ecorșeului. Lucrarea era cataloga-
tă de toţi biografii drept studiu de
școală. Astfel, artistul putea dove-
di celor ce-i criticau tipul de artă
că evoluţia formelor lui a avut un
parcurs firesc și că toate capacită-
ţile de sinteză la care ajunsese prin
lucrările sale erau izvorâte dintr-o
cunoaștere profundă și temeinică
a corpului uman.
Stud. Ștefan Octavian
Grădinaru1,
Dr. Marinescu Andrei2,
Prof. dr. Alexandru Vlad
Ciurea3
1. Universitatea „Lucian Blaga”,
Facultatea de Medicină, Sibiu
2. Institutul Naţional de Neurologie și
Boli Neurovasculare, București
3. Spitalul Clinic Sanador, București
Bibliografia poate fi consultată pe www.viata-medicala.ro
 Reuniuni medicale VIA�A MEDICALĂ 11

e Urg
9 septembrie 2022 l Nr. 36

ic d enţă Un eveniment

il n
„rostogolit din mers”
„ Dacă anul trecut, prima edi-
ţie a Zilelor Spitalului Clinic de
Urgenţă „Sf. Pantelimon” a fost
de talie mondială”, ne-a mărturi-
sit conf. dr. Mihai Dimitriu.
Speakerii străini au fost
lC
gândită ca o manifestare știin- dr. Ross Fischer și dr. Massour

Sf.
ţifică restrânsă, anul acesta
ea s-a transformat într-un
eveniment de amploare.
Spitalu
Kahn, amândoi din Marea Bri-
tanie. Doctorul Fisher a ţinut un
workshop despre cum se face o

„Frumuseţea acestui prezentare, iar doctorul Kahn,

Pan
eveniment constă în unul despre politraumă, specia-
faptul că «l-am rosto- listul fiind chirurg esofagian și
golit din mers». A por- de traumă în Armata Regală Bri-
nit ca un eveniment tanică. „O politraumă cu care nu
de talie mică, iniţi- suntem încă obișnuiţi și sperăm

LA CEAS
at de colegul meu nici să nu fim, dar care se poa-

telimo
Alexandru Carâp, te întâmpla oricând. Gândiţi-vă
anul trecut. Iar anul la un cutremur, la o catastrofă
acesta, fiind vorba naturală, nu neapărat la un răz-
de 50 de ani, ne-am boi. Trauma e aceeași indiferent

ANIVERSAR
gândit că trebuie să de cauza ei”, a subliniat doctorul
marcăm momentul Dimitriu.
cum se cuvine. Așa- Tot în cadrul Zilelor
dar, împreună cu vo- SCUSPB au fost inaugurate De-
luntarii, am început partamentul modern de imagis-
să adunăm date, infor- tică (RMN, angiograf) și amfi-
maţii și să construim teatrul spitalului. Inaugurarea

n
Peste 200 de persoane au participat la sesiunile știinţifice pe marginea lui. Apoi amfiteatrului, aflat la etajul 6 al
și workshopurile din cadrul Zilelor Spitalului Clinic de am început să adunăm re- unităţii sanitare, dotat și renovat

”
surse din sponsorizări. Toţi din sponsorizări, a fost legată de
Urgenţă „Sf. Pantelimon”. Prezentările susţinute banii investiţi în acest eve- memoria profesorului Virgiliu
au abordat atât teme de actualitate din niment sunt din sponso- Ancăr.
lumea medicală, cât și studii de caz rizări. Apoi am zis că O figură marcantă în domeni-
dacă tot facem un ile Obstetrică și Ginecologie, pro-
și situaţii la zi din SCUSPB. eveniment așa fesorul Ancăr a condus timp de
mare, e păcat peste 25 de ani Spitalul Clinic de
să nu invi- Urgenţă „Sf. Pantelimon”, unde
tăm și doi a construit o adevărată școală de
Grupaj
realizat de speakeri Obstetrică-Ginecologie.
Cristina
Ghioca

D
eschiderea oficială a Zilelor Spitalului Cli-
nic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” a avut loc
joi, 1 septembrie, în prezenţa a numeroase
personalităţi din lumea medicală româ-
nească. După o incursiune în istoria spitalului, au fost
prezentate câteva dintre proiectele instituţiei. Pe mar-
ginea lor, am stat și noi de vorbă cu conf. dr. Bogdan
Socea, managerul SCUSPB.
Pentru a se dezvolta și pentru a putea oferi servicii
medicale diversificate, dar și mai performante, trebuie
găsite spaţii suplimentare și construite clădiri anexe,
ne-a mărturisit acesta: „Există un proiect de acum zece
ani de extindere a UPU, de construcţii de clădiri care să
extindă departamentul de anatomie patologică, farma-
cia spitalului și două clădiri administrative de birouri,
care să elibereze spaţii posibil de a fi transformate în
(...) ambulatoriul spitalului. Avantajul constă în faptul
că spitalul beneficiază de o curte destul de generoasă,
care ne permite să ne extindem pe orizontală”.
Pentru toate acestea este însă nevoie de fonduri. Toc-
mai de aceea, managerul încearcă acum să depună docu-
mentaţia necesară pentru a le obţine, astfel încât să fie
posibilă realizarea tuturor acestor planuri ambiţioase.
Schimbarea mentalităţilor, o provocare
Pe lângă proiectele care necesită resurse financiare
pentru a putea fi implementate, managerul SCUSPB
speră să aducă și alte schimbări în spitalul pe care îl ges-
tionează de anul trecut. Una dintre acestea presupune
reînnoirea identităţii vizuale a unităţii sanitare, iar alta
– poate mai grea decât construcţia de clădiri auxiliare,
după cum el însuși a subliniat – o constituie schimbarea
mentalităţii angajaţilor: „Știm că mentalităţi imple-
mentate de ani întregi se schimbă foarte greu, dar ne
străduim. Vom încerca să le schimbăm treptat, insti-
tuind alte protocoale, [vrem] să ne punem la punct cu
toate gândirile moderne și să ne asigurăm că se aplică”.
Dorinţe asemănătoare are și conf. dr. Mihai
Dimitriu, directorul medical al SCUSPB. Este însă con-
știent că nu e un lucru ușor de făcut. „Planurile mele
din perspectiva directorului medical sunt foarte ușor
de rezumat și foarte greu de făcut. (...) După părerea
mea, ca să schimb în bine activitatea spitalului, trebuie
să schimb oamenii, să le ofer puterea exemplului, astfel
încât să fiu urmat de cât mai mulţi”, a declarat, pentru
„Viaţa Medicală”, conf. dr. Mihai Dimitriu.
Noutăţi
medicale
și situaţii actuale
Hipertensiunea pulmonară persis-
tentă neonatală (HTPP), una dintre
cele mai severe patologii ale nou-născu-
tului, a făcut subiectul unei prezentări
susţinute de dr. Gheorghiţa Sardescu,
medic primar Neonatologie și medic
specialist Pediatrie, care a vorbit des-
pre metodele moderne de management
al acestei boli.
În mod normal, la naștere se pro-
duce o scădere rapidă a rezistenţei
vasculare pulmonare; în caz de HTPP,
aceasta rămâne crescută. Între semne-
le și simptomele afecţiunii se numără
cianoza în primele 24 de ore de viaţă,
tahipnee, hipoxemie sau acidoză. Diag­
nosticul de certitudine se pune cu aju-
torul ecocardiografiei, iar tratamentul
trebuie instituit rapid, HTPP fiind
considerată o patologie ameninţătoa-
re de viaţă, a subliniat dr. Gheorghiţa
Sardescu.
Cea mai nouă și eficientă metodă de
tratament o constituie terapia cu oxid
nitric. Folosită în cazurile severe de
HTPP, aceasta este însă și foarte scum-
pă, tratamentul ajungând la 5.000 de
euro pentru un nou-născut. Alte opţi-
uni terapeutice sunt reprezentate de
s upl imenta-
rea oxigenului,
administrarea de
surfactant endotra-
heal sau acordarea de
suport hemodinamic. În
perioada 1 ianuarie 2017 - 31 de-
cembrie 2021, în SCUSPB au fost înre-
gistrate 42 de cazuri notabile de HTPP.
Cele mai multe dintre acestea (80%) au
necesitat suport ventilator, însă evo-
luţia a fost favorabilă în cazul a 39 de
nou-născuţi.
O patologie complexă
De interes a fost și prezentarea sus-
ţinută de dr. Gabriela Mihăilescu, șef
secţie neurologie la Enayati Medical
Hospital, despre reabilitarea deglu-
tiţiei. Deglutiţia se desfășoară în trei
timpi: etapa bucală (parţial voluntară),
faringiană și esofagiană, iar tulburarea
deglutiţiei este denumită disfagie, a re-
amintit specialista. Disfagia este o pa-
tologie complexă care necesită o abor-
dare multidisciplinară. Cauzele care
duc la apariţia ei sunt diverse, putând
fi de natură neurologică, gastroentero-
logică sau chiar psihiatrică.
Trata-
mentul este
unul individuali-
zat și trebuie iniţiat cât mai
rapid. Sunt utilizate, pe de-o parte, exer-
ciţii de forţă și mobilitate a musculaturii
implicate în cele trei etape ale deglutiţi-
ei, exerciţii pentru ghidarea, mobiliza-
rea și controlul bolusului alimentar. Pe
de altă parte, sunt folosite exerciţii adre-
sate musculaturii cervicale.
Extrem de utilă este și electrosti-
mularea neuromusculară, o terapie
non-invazivă, modernă, bazată pe ne-
urofiziologie. Beneficiile acesteia sunt
multiple, iar dintre ele enumerăm: în-
tărirea mușchilor, controlul tonusului
muscular, creșterea forţei musculare,
ameliorarea coordonării musculaturii
care intervine în deglutiţie, respira-
ţie și fonaţie, reducerea dizabilităţii, a
perioadelor de spitalizare, păstrarea
independenţei, a capacităţii de a par-
ticipa la activităţi sociale și creșterea
calităţii vieţii pacienţilor.
12 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
Studiul de faţă prezintă un caz inedit
și poate ajuta ortopezii și traumatologii
să identifice această leziune rară și
complexă.
P
atologia osteoarticulară
a cotului cuprinde o se-
rie de leziuni complexe,
cele mai cunoscute fiind
fractura-luxaţie Monteggia, frac-
tura-luxaţie anterioară trans-ole-
craniană și teribila triadă a cotu-
lui. Diagnosticul și tratamentul
acestor leziuni impun medicului
practician cunoștinţe solide, pen-
tru a stabili un diagnostic precoce
și a institui un tratament optim
în vederea recuperării integrale a
funcţiei cotului.
Un pacient de sex masculin
în vârstă de 12 ani s-a prezentat
la Unitatea de Primiri Urgenţe cu
un cot traumatic și a fost internat
de urgenţă. A fost examinat clinic
și explorat radiologic și imagis-
tic. S-au identificat trei leziuni
dificil de cuprins în patologia
cunoscută.
Fig. 1. Radiografia cotului în două incidenţe diferite. Nu s-au putut obţine imaginile standard, faţă și profil, din cauza
atitudinii antalgice și agitaţiei pacientului. În această situaţie, numai sedarea sau anestezia permite realizarea
unor imagini standard. Luxaţia posterioară a capului radial este evidentă în ambele imagini. La nivelul cotului se
suspectează leziuni TRASH
Fig. 2. Radiografia de control prin ghips arată reducerea capului radial și sugerează o fractură de ulnă și trei posibile
leziuni: fractura Harris Salter tip II a capului radial, fractura de capitellum sau de coronoidă
Fig. 3. Imaginile CT confirmă fractura de olecran și identifică o fractură de coronoidă; a) aspectul caracteristic al fracturii de coronoidă la copil; lamboul
condral interesează tot compartimentul trohlear distal; b) particula cominutivă la joncţiunea celor două fracturi; c) zona sclerotică de minimă rezistenţă;
fractura olecranului are traiect prin această zonă; d) luxaţia capului a fost redusă
Evaluarea fiecărei etape de di-
agnostic s-a făcut pe baza cunoș-
tinţelor acumulate și prin revizu-
irea literaturii de specialitate. Pas
cu pas s-a conturat diagnosticul
final, după care pacientul a fost
operat.
Prezenţa unui cot care prezin-
tă semne clinice evidente pentru
un impact major și un aspect ra-
diologic aparent inofensiv, cunos-
cut ca „leziuni TRASH” (The Ra-
diographic Appearance Seemed
Harmless), a orientat spre posibile
leziuni osteocondrale. S-a acordat
o atenţie deosebită detaliilor radi-
ologice și imagistice. Datele rele-
vate de aceste investigaţii au fost
comparate cu cele din literatură și
a reieșit că este în discuţie o nouă
teribilă triadă.
Intervenţia operatorie a asigu-
rat o stabilitate festă a fracturilor
Leziunile CORHD
o nouă teribilă triadă
a cotului la copil (I)
și a verificat stabilitatea capului
radial redus în chinga ligamen-
tului inelar. Mobilizarea precoce
a permis recuperarea flexiei și
extensiei. La controlul postopera-
tor efectuat la 60 de zile mobilita-
tea cotului era normală.
Diagnostic
Un pacient în vârstă de 12 ani
s-a prezentat în urgenţă pentru o
leziune traumatică la nivelul cotu-
lui. Anamnestic, părinţii au relatat
că pacientul a suferit un trauma-
tism prin căderea de la aproxima-
tiv 1 metru, sprijinindu-se pe faţa
palmară a mâinii și apoi pe cot.
La examenul fizic local prezenta
tumefacţie, cotul dispus în flexie
antalgică și impotenţă funcţională
totală. Nu au fost decelate semne
caracteristice leziunilor vasculare
sau nervoase.
Se efectuează două imagini
radiologice și ambele pun în evi-
denţă luxaţia posterioară a capu-
lui radial și un cot cu spaţiul ar-
ticular voalat (figura 1). În regim
de urgenţă se practică reducerea
posterioară a capului radial. Radi-
ografia de control evidenţiază re-
ducerea capului radial și prezenţa
unei fracturi cu susceptibilitate
de a fi o fractură Harris Salter ll
de cap radial sau o leziune con-
dro-spongioasă de capitellum sau
coronoidă (figura 2).
Ca atare, se decide explorarea
imagistică. Având în vedere dis-
ponibilităţile imagistice din cen-
trul unde s-a prezentat pacientul
și faptul că la vârsta de 12 ani sunt
apăruţi toţi nucleii de osificare de
la nivelul cotului, se efectuează CT
și CT-3D. Imaginile pun în eviden-
ţă reducerea capului radial, confir-
mă prezenţa fracturii de olecran
cu mai multe particule cominutive
și identifică avulsia condro-spon-
gioasă ca fractură de coronoidă
(figura 3). Prezenţa celor trei
leziuni și necesitatea mobiliză-
rii precoce a cotului au impus
intervenţia operatorie, având ca
obiectiv reducerea anatomică a
fracturilor, stabilizarea lor fermă
și verificarea stabilităţii capului
Ars medici
radial luxat și redus. Mobilizarea
din prima zi postoperator impu-
nea fie integritatea ligamentului
rotund, fie reconstituirea lui prin
ligamentoplastie.
Intervenţia operatorie
Abordul posterior trans-olecra-
nian conferă un avantaj major în
explorarea articulaţiei cotului. Pre-
zenţa fracturii olecraniene în acest
caz a permis nu numai reducerea
anatomică a fracturilor și fixarea
lor (figura 4), dar și identificarea
particulelor cominutive, potenţia-
le centre de osificări heterotopice,
evaluarea ligamentelor inelar și pă-
trat, testarea stabilităţii capului ra-
dial prin mișcări de prono-supinaţie
(figura 5) și prezenţa unor leziuni
determinate de luxaţia capului radi-
al. Ligamentul pătrat era rupt parţi-
al, iar cel inelar nu prezenta leziuni
decelabile macroscopic.
Fractura coronoidă interesa
suprafaţa condrală a compar-
timentului trohlear distal (co-
ronoid), de care erau atașate un
strat de spongie de 0,5-1 cm și un
fragment corticospongios meta-
fizar de pe suprafaţa anterioară a
metafizei. Fragmentul era depla-
sat ventral și lateral. A fost redus
anatomic și stabilizat cu două șu-
ruburi Herbert plasate divergent,
în zone mai bine reprezentate con-
dro-spongios în grosime.
Fractura olecranului s-a redus
fest și a fost fixată prin hobanaj.
Un mic defect condral la nivelul li-
niei comune a celor două fracturi a
fost lăsat liber.
S-a aplicat o atelă gipsată bra-
hipalmară care a fost suprimată în
a cincea zi. Recuperarea intensivă
efectuată ulterior a permis restabi-
lirea integrală a mobilităţii cotului
la 60 de zile (figura 6).
Discuţii*
Prezenţa unei luxaţii poste-
rioare de cap radial evidentă pe
două imagini radiologice în inci-
denţe diferite, impuse de atitudi-
nea antalgică și generată de un cot
traumatizat, orientează medicul
fie către o luxaţie izolată a capului
radial, fie către o fractură-luxaţie
Monteggia tip II b Bado. Imaginea
cotului oferită de aceste radio-
grafii poate fi inclusă în leziunile
TRASH, adică nu oferă imagini
concludente pentru prezenţa unor
leziuni certe, și aparent cotul pare
indemn. Leziunile TRASH sunt le-
ziuni relativ rare și sunt dificil de
identificat la examinarea iniţială.
Managementul acestor fracturi nu
este bine definit în literatură (1).
Ars medici
Prezenţa luxaţiei posterioare
a capului radial a impus reducerea
ortopedică, aceasta fiind efectuată
la două ore de la producerea acci-
dentului. Radiografiile de control
au relevat reducerea luxaţiei pe
ambele radiografii, un fragment
lameliform pe radiografia de faţă
ce pare a fi o fractură de cap radial
Harris-Salter II, care ar fi fost posi-
bil să fie produsă ca urmare a unei
reduceri forţate, sau o fractură co-
ronoidă deplasată lateral. Imagi-
nea radiologică prin ghips nu per-
mite identificarea altor leziuni.
Pentru a ne edifica asupra ab-
senţei sau prezenţei altor leziuni
asociate luxaţiei posterioare și a
stabili originea fragmentului in-
traarticular, investigaţia imagisti-
că de elecţie este IRM, preferabil
cu substanţă de contrast. S-a re-
curs la CT și CT-3D având în ve-
dere dotarea centrului la care s-a
prezentat pacientul și faptul că la
vârsta de 12 ani apar toţi centrii de
osificare de la nivelul cotului.
Imaginile CT confirmă redu-
cerea, identifică fragmentul in-
traarticular ca fractură de coronoi-
dă și pune în evidenţă o fractură
Fig. 4. Reducerea anatomică a fracturilor și fixarea cu două șuruburi Herbert a fracturii de coronoidă și în hobanaj a
fracturii metafizare de olecran; a) imaginea de faţă; b) de profil
Fig. 6. La 60 de zile, flexia și extensia cotului au fost recuperate integral; a) extensia; b) și c) flexia
olecraniană. Fractura de coronoi-
dă, previzibil osteocondrală, im-
pune intervenţia operatorie chiar
dacă luxaţia a fost redusă și frac-
tura de olecran nu are deplasare.
Imaginile CT-3D ilustrează o frac-
tură de coronoidă sub forma unui
lambou ce interesează întreg com-
partimentul trohlear distal.
Pentru stabilirea diagnosticu-
lui complet, medicul parcurge mai
multe etape. Într-o primă etapă este
evidentă luxaţia de cap radial și se
întreabă dacă este o luxaţie izolată
sau fractură-luxaţie Monteggia.
1. Luxaţia traumatică a
capului radial la copil
Acest pacient a fost tratat
per-primam ca o luxaţie de cap
radial. Luxaţia izolată a capului
radial în context traumatic este
controversată și excepţională (2),
fiind adesea asociată cu fracturi de
ulnă (3), descrisă ca fractura-luxa-
ţie Monteggia.
Managementul luxaţiei re-
cente a capului radial la copii este
non-operator. Numai în cazul unei
luxaţii ireductibile se recurge la
tratament chirurgical.
Luxaţiile izolate ale capului ra-
dial pot fi cauzate de traumatisme
la distanţă și fără leziuni aparente
ale ulnei, motiv pentru care se con-
fundă cu luxaţiile congenitale ale
capului radial.
Luxaţia poate fi anterioară, pos-
terioară sau laterală, fie prin rup-
tura ligamentelor inelar și pătrat,
fie ca o luxaţie distală a capului,
dacă ligamentul pătrat este intact
sau rupt parţial. Ruptura totală a
ligamentului pătrat determină de-
plasarea capului anterior, posterior
sau lateral. La pacientul prezentat,
ligamentul inelar a fost intact.
Am operat o luxaţie izolată a
capului radial care s-a prezentat
pentru tratament la 21 de zile de
la traumatism, după ce radiografia
de control a indicat instabilitatea
luxaţiei.
Revenind la cazul prezentat,
intervenţia cu disecţia riguroasă
a permis individualizarea liga-
mentului inelar și repunerea lui în
articulaţia radio-ulnară prin teles-
coparea capului (4).
Manevrele de reducere au fost
strict adresate capului radial de-
plasat distal și apoi posterior și
s-au făcut precoce, la două ore de la
traumatism, sub anestezie genera-
lă. Repunerea închisă a fost urma-
tă de imobilizarea în atela gipsată
brahi-palmară cu antebraţul în
supinaţie și flectat la 90 grade.
După ce s-a redus luxaţia de
cap radial, s-a indicat explorarea
atentă a ulnei pentru a confirma
sau infirma prezenţa unei leziuni
Monteggia. Pentru confirmarea
unei leziuni izolate, ulna trebuie
să apară intactă. În acest context,
luxaţia ar fi fost produsă prin arcu-
irea ulnei ca urmare a flexibilită-
ţii ei (5) sau ar fi fost cauzată de o
fractură ocultă a ulnei (2), pe care
trebuia să o ilustreze o examinare
radiologică atentă.
Luxaţia izolată a capului ra-
dial a fost descrisă pentru prima
dată de Duverney în 1751 (6) și
până în 2004 au fost descrise în
literatură numai 84 de cazuri (7).
Fig. 5. Intraoperator s-a verificat stabilitatea capului radial; ligamentul inelar
era normal, iar în flexie-extensie și pronosupinaţie, capul radial era stabil
Diagnosticul luxaţiei a fost stabilit
pe baza examenului clinic și radio-
logic făcut în urgenţă. Radiografia
de control după reducere urma să
excludă o leziune Monteggia sau o
luxaţie congenitală. Luxaţia trau-
matică izolată a capului radial ar fi
putut fi omisă la evaluarea iniţială
(8) dacă s-ar fi tentat poziţionarea
cotului la 90 de grade sau în exten-
sie maximă. O leziune traumatică
a cotului ridică suspiciunea de
luxaţie a capului radial (9). Exami-
narea clinică și radiologică trebuie
să fie orientată spre a confirma sau
infirma prezenţa luxaţiei de cap
radial (10).
Disputa privind existenţa izo-
lată a acesteia are ca argumente de
susţinere elasticitatea structurilor
osteo-articulare la copii și existen-
ţa unor fracturi oculte de ulnă, ne-
diagnosticate sau greu decelabile.
În cazul studiat, tratamentul
ortopedic a redus capul radial. La
explorarea intraoperatorie, acesta
era dispus anatomic, circumscris
de ligamentul inelar intact, și cu
mobilitate normală la testarea
mișcărilor de pronaţie și supinaţie
(figura 5).
Fractura izolată a capului ra-
dial a fost exclusă după ce radio-
grafia de control, efectuată după
reducerea ortopedică a luxaţiei, a
VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
13
evidenţiat o leziune intraarticu-
lară ce putea fi o fractură de cap
radial Harris-Salter II sau fractură
de coronoidă și suspiciunea unei
fracturi de olecran, confirmată la
examinarea CT.
În luxaţia izolată anterioară,
posterioară și laterală, o luxaţie
completă a capului radial nu poa-
te apărea fără ruptura completă
a ligamentului inelar, care este
principalul factor de stabilitate a
articulaţiei radio-ulnare proxima-
le. Integritatea ligamentului inelar
asociată sau nu cu ruptura cvasito-
tală sau parţială a ligamentului pă-
trat arată că biomecanic a avut loc
o luxaţie distală, „în jos”, a capului
radial (4).
Plasticitatea ulnei permite
încurbarea prin arcuire și luxa-
ţia capului radial (9) fără apariţia
unei fracturi ulnare sau fără depis-
tarea unei reacţii periostale sau a
unei încurbări anterioare, poste-
rioare sau mediale (11). Această
formă de luxaţie, cunoscută și sub
numele de „pronaţie dureroasă”,
este extrem de rară la copiii mari
(12), însă apare frecvent la copiii
mici, cu vârsta între 1 an și 6 luni
și 5 ani. Capul radial ajunge sub
ligamentul inelar prin tracţiunea
mâinii în pronaţie, iar tuberozita-
tea bicipitală este agăţată îndără-
tul crestei posterioare a cavităţii
sigmoidiene a ulnei.
Pentru luxaţia traumatică izo-
lată a capului radial cu ruptura
ligamentului inelar la copii, in-
tervenţia chirurgicală ar trebui să
fie tratamentul de elecţie, prin re-
ducerea deschisă și reconstrucţia
ligamentului inelar. Pentru a avea
siguranţa stabilităţii capului radial
redus, unii autorii au susţinut uti-
lizarea ligamentoplastiei în toate
cazurile care necesită intervenţie
chirurgicală deschisă (13-15).
Prof. dr. Gheorghe Burnei
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
*Discuţia privind diagnosticul
diferenţial continuă în numărul viitor
14 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36 Medic-Medicină-Cultură
Ţ
FIC IU
PORTRETE ATIPICE Ce-a mai

OZA DE

NE
rămas de spus
Institutul Goethe a inaugurat la 1 septembrie, în cadrul în parteneriat cu
Revista
hotspotului cultural „Rezidenţa9”, un proiect multimedia

D
de Povestiri

inedit, intitulat „Portret/ Autoportret/ Selfie”.

J
oachim Umlauf, directo-
rul Institutului Goethe,
și Roxana Trestioreanu,
curatoarea expoziţiei, au
plănuit iniţial o incursiune so-
cio-culturală în fenomenul deca-
dei telefoanelor inteligente numit
„selfie”. Ceea ce putem vedea până
la urmă (până la 25 septembrie
a.c.) este, în fapt, mult mai mult.
Este un demers cultural ce reuneș-
te artă vizuală (fotografie, desen,
pictură, sculptură), sociologie,
film documentar, eseu literar, mu-
zică și instalaţii multimedia.
Autorii își realizează propri-
ile portrete sau pe ale altora, dar
într-o manieră profund diferită
de ceea ce recunoaștem ca fiind
„portretul clasic”. Sunt explorate,
în același timp, contexte sociale
sau istorice definitorii pentru anu-
mite intervale de timp (perioada
comunistă, recluziunea provocată
de pandemie, modul în care domi-
naţia imaginii ne controlează exis-
tenţa în era imaginilor obţinute
prin satelit, a instantaneelor foto
și a înregistrărilor video aflate la
îndemâna oricui).
Proiect vizual inedit
În mod foarte inspirat, au fost
integrate acestui proiect și altele
care nu au ajuns să fie concreti-
zate la vremea lor, dar care își gă-
sesc acum locul potrivit. Magda
Cârneci, scriitoare, istoric și critic
de artă, expune două autoportre-
te fotografice realizate de Aurora
Király, care nu au mai fost expu-
se în cadrul expoziţiei din 2012
de la Muzeul Naţional de Artă al
României (MNAR), dedicată Mi-
tului Naţional. Acestea au deter-
minat-o să iniţieze ulterior, tot în
contextul unei expoziţii ample a
MNAR, un proiect vizual inedit,
care este acum prezentat public în
premieră. Având în fundal lucrări
ale artistelor românce de la început
de secol XX, au fost realizate por-
trete ale femeilor implicate în pre-
zent în viaţa culturală româneas-
că. Acestea au avut libertatea să își
aleagă lucrarea alături de care să
„pozeze” tot Aurorei Király. Rezul-
tatul este unul surprinzător, încăr-
cat de semnificaţii. Constituie o
punte peste timp în cultura noas-
tră și este legat în special de rolul
femeii în viaţă și în societate.
Imagini mai puţin obișnuite
Portrete mai puţin obișnuite
avem ocazia să vedem și la Mu­
zeul de Artă Populară „Dr. Nicolae
Minovici”, în cadrul expoziţiei „Sub
însemnul regalităţii: Fotografiile
unei tinere principese”, deschisă
până la 27 noiembrie 2022. Ideea
a pornit de la recuperarea por-
tretelor Reginei Maria, pe atunci
principesă moștenitoare, pe care
dr. Nicolae Minovici le expusese în
capela vilei sale, în semn de respect
și apreciere faţă de Casa Regală.
Îndepărtate și distruse în
timpul comunismului, imagi-
nile au fost identificate cu aju-
torul unor fotografii din epocă
ale capelei și redate acum pu-
blicului. Portretele realizate
de Franz Mandy, fotograful
Curţii Regale, înfăţișează o tâ-
nără prinţesă care deja a prins
drag de ţara și poporul de adop-
ţie, apărând alături de simbolu-
rile sale: costumul tradiţional,
macheta Mănăstirii Curtea de
Argeș, elemente de arhitectură
brâncovenească etc. Dacă plim-
bările lui septembrie vă poartă
pașii spre Băneasa, atât muzeul,
cât și această expoziţie merită
cu prisosinţă popasul.
Dr. Raluca Bulea
Mama stă în șezut pe pat, cu
picioarele atârnând letargice la
margine și strângând cu pumnii
cearșafurile. Își ţine capul plecat și
geme ceva ce nu pot să înţeleg. Mă
așez în genunchi în faţa ei, o prind
de umeri căutându-i privirea și îi
spun: „Mama, hai, încearcă să te
întinzi, te rog”. Își ridică încet ochii
spre mine și îmi trebuie un forceps
să îmi scot nodul din gât – nu am
mai văzut niciodată o faţă gri. E
întuneric în ochii ei, tot sângele a
plecat din obraji, de sub ochi, din
buze, probabil fuge cu disperare
din calea morfinei. E liniște în
corpul ei și toată furia pare că i s-a
adunat în orbite.
Într-un univers paralel, în care
mama nu e bolnavă de cancer în
stadiul patru, cu metastaze la plă-
mâni, esofag, colon și prin alte
câteva părţi pe care nu mai are ni-
meni timp să le numere, dacă n-ar
mirosi în cameră a urină, vomă și
cărţi vechi pe care nu mai are cine
să le șteargă de praf, aș contempla
felul cinic în care coexistă răul și
binele în morfină. Acest opioid,
care îţi alină durerea și te rupe de
viaţă în același timp, se pare că
a fost numit după Morfeus, zeul
grec al viselor. Patetic, să visezi
mai mult pentru că nu mai poţi trăi
mai mult.
De rușinea ochilor mamei, mă
ridic din genunchi și întorc privi-
rea. Nici nu știu exact de ce mi-e
rușine, probabil că e o poveste lun-
gă de spus la terapie, dar n-avem
timp de asta acum. Picioarele i
s-au umflat inuman, niște buturugi
sugrumate și supravascularizate
din care par că stau să plesnească
în orice moment șiroaie de infec-
ţie și suferinţă. „Mama, te rog din
suflet, hai să încerci să îţi iei me-
dicamentele.” Dă din cap spășită
și încearcă să miște mâna dreaptă
spre noptiera plină de capsule și
flacoane, dar se dezechilibrează
și cade într-o parte. Zvâcnesc să o
prind și rămânem așa, îmbrăţișa-
te, pentru câteva secunde, eu cu
mâinile pe la subraţele ei, încorda-
tă, și ea atârnând de-a valma, fără
nicio intenţie. Îmi vine să plâng și
îmi mușc obrajii ca să îmi distrag
creierul de la lacrimi.
„Mama, cred că trebuie să
mergem la spital. Te las puţin aici
și merg să pregătesc mașina”, îi
spun încercând să nu mă holbez.
Prin pielea crăpată de pe gambe a
început să i se prelingă un lichid
albicios. „Bine, mamă, hai”, îmi
spune cumva dezinteresată, cu
glasul livid. Nu știu dacă e sleită de
durere sau chiar n-are chef să mai
facă niciun drum. Poate ambele,
pentru că morfina e vicleană, nu
îţi ia doar durerea, ci și o parte din
puterea de luptă, odată cu ea. Îţi
adoarme și boala, și simţurile. Nu
mai poţi fără ea, dar nici nu vrei să
trăiești cu ea. Ca o relaţie toxică. În
zilele bune, parcă lasă totuși loc și
de niște pace, puţină speranţă, un
colţ de zâmbet. Cât să mai tragă și
mama o gură de aer, să aibă destul
oxigen ca să continue dansul, dă-i
cu chimio, dă-i cu radio, ras în cap,
fiole, pastile, piureuri, perfuzii,
plânsete, râsete și de la capăt, ea cu
boala și eu cu ea. Ne antrenăm una
pe alta pentru încă o zi și încă o zi
de gradul patru.
Ioana Cristea
Fragment din proza scurtă cu
același titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite proză scurtă
la adresa florentina@
revistadepovestiri.ro.

Încă un rând de „Gaiţe”

Spectacolul independent „Gaiţele”, găzduit de Teatrul Naţional din București, a făcut un lung turneu prin mai
toate marile orașe ale ţării, bucurându-se de succes.
Scrisă în anul 1929, de Alexandru
Kiriţescu, „Gaiţele” sau „Cuibul de vies-
pi” (cum s-a numit iniţial), o savuroasă,
dar și feroce satiră a moravurilor provin-
ciale românești, a avut mare succes încă
de la apariţie. De atunci și-a continuat
mersul triumfal, oferind generaţiilor de
actori excelente roluri, cu care au înve-
selit stagiune de stagiune publicul spec-
tator, în interpretări care mai de care
mai interesante și mai pline de adevăr.
Desigur, lumea evocată în piesă, practic,
nu mai există astăzi, dar unele obiceiuri
– pofta de bârfi, de a arunca sudalme ma-
halagești, de a critica, de a eticheta, de
a învinui – se practică și în prezent. La
antipodul lumii „Gaiţelor” se află lumea
mai curată, mai sensibilă a Margaretei.
Aceasta aspiră la puritate, la cinste, la
sinceritate și mai ales la iubire, pe care,
într-o lume plină de infinite prefăcătorii,
nu o poate obţine și atunci sucombă, gest
Maia Morgenstern și Carmen Tănase în „Gaiţele”
ce a trezit criticile tuturor celor care au
analizat piesa.
Gelu Colceag, regizorul spectacolu-
lui actual, jucat în Sala Mare a Teatrului
Naţional, a ales calea cea sigură de suc-
ces spre care se îndreaptă de fapt liniile
directoare majore ale piesei: realismul
caricatural. Mai toţi interpreţii, mai pu-
ţin Tudor Aaron Istodor, joacă într-un
fel de falset, îngroșând, uneori până la
limita permisă, caracterele personajelor.
Mai toţi se agită, ţipă, zbiară, se bulucesc,
iar unii chiar se bat, mimând durerea,
supărarea, disperarea.
Un tur de forţă
Campioana acestei mari agitaţii este
Maia Morgenstern, interpreta Anetei
Duduleanu, care realizează un tur de
forţă, acoperind mai toate caracteristi-
cile personajului, mai puţin umorul. Cel
mai bine îi ies scenele de cabotinism ale
personajului, dovedind încă o dată că e
o mare artistă. Adriana Trandafir, altfel
artistă redutabilă, transformă persona-
jul Fräulein într-un fel de șef de lagăr
de concentrare, sărăcindu-l de o mini-
mă umanitate. Gabriel Fătu (Ianache) și
Ionuţ Ciocia (Georges) evoluează cu umor
și dezinvoltură, căutând să dea umanita-
te personajelor caricaturizate de autor.
Restul actorilor din distribuţie, Carmen
Tănase (Zoia), Virginia Rogin (Lena),
Manuela Hărăbor (Colette), dovedesc că
au o bună școală de teatru, regizorul ofe-
rindu-le scene solo la care obţin aplauzele
publicului. Diana Cavallioti (Wanda), în-
tr-un rol ofertant, a arătat prea puţin din
misterul personajului, scenele seducerii
lui Mircea Aldea fiind lipsite de eleganţă.
Destul de interesante sunt sceno-
grafia Imeldei Manu și costumele Inei
Colceag și ale Geaninei Punkosti.
Candid Stoica
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
15

Dr. Ana Maria Doscan:

„Bătrâneţea
nu este o boală”
Bătrâneţea poate fi plăcută dacă știm cum să tratăm bolile, cum să prevenim complicaţiile
unor afecţiuni, dacă putem consilia și familia pacientului, astfel ajutând la creșterea calităţii
vieţii, spune dr. Ana Maria Doscan.

De ce aţi ales Geriatria și
Geronto­logia?
Întotdeauna mi-am dorit să fac
ceva în domeniul medicinei an-
ti-aging. Bineînţeles, am visat
iniţial chirurgie plastică, apoi
oftalmologie. Dar s-a nimerit ca
în rezidenţiat să descopăr, coche-
tând cu medicina internă când
eram preparator universitar, că
îmbătrânirea nu înseamnă nea-
părat chirurgie sau dermatologie,
ci să fii sănătos pe interior, să nu
ai boli și să faci prevenţie. Așa că
am ales cea de-a doua specialitate:
Geriatrie și Gerontologie.
Care au fost cele mai importante
momente care v-au marcat dru-
mul profesional?
Primul a fost chiar la început, la
terminarea facultăţii, când am
ales calea carierei universitare în
Medicină internă, unde am avut
câţiva mentori care mi-au influen-
ţat latura de clinician. Mă consider
ai medicinei românești, ca profe-
sorul Mihail Anton, acad. prof. dr.
Ludovic Păun, de exemplu. Ulteri-
or, alegerea geriatriei a fost catali-
zată de întâlnirea doamnei profe-
sor Luiza Spiru și sunt mândră că
am urmat școala domniei sale. De
aici a decurs dezvoltarea cea mai
importantă a carierei mele.
Pierderea independenţei,
cea mai mare provocare
Care sunt cele mai importante
probleme cu care se confruntă
vârstnicii?
Sunt numeroase, pentru că vârst-
nicul este un pacient fragil/vulne-
rabil și poate avea multe patolo-
gii. Dar, în general, cele mai mari
probleme sunt cele legate de bolile
cronice, invalidante și de trecerea
de la stadiul de independenţă la
cel de pacient dependent. Această
trecere reprezintă cea mai mare
biologică a scăzut foarte mult faţă
de vârsta cronologică, adică cea
din buletin. Așa că de multe ori
poţi întâlni bolile vârstei a treia la
persoane mult mai tinere. Al doi-
lea criteriu hotărâtor în a apela la
un medic geriatru pentru a putea
fi luate primele măsuri și pentru a
pregăti familia ar fi observarea unei
degradări importante a stării gene-
rale a pacientului, în special în sfera
cognitivă (de exemplu, apariţia și
depistarea unei boli de memorie).
Nu în ultimul rând, este prefera-
bil să se apeleze la medic, mai ales
dacă este vorba despre orice paci-
ent adult vârstnic, cu orice tip de
problemă, în special de tip cronic.
Din observaţiile dumneavoas-
tră, bătrâneţea este grea, așa
cum spun persoanele de vârsta a CARTE DE VIZITĂ:
treia?
l Medic primar Geriatrie și Gerontologie, specialist
Da, cei mai mulţi dintre vârstnici
medicină internă
așa declară. Dar noi susţinem ide-
ea că bătrâneţea nu este o boală în l Doctorand și asistent universitar la Universitatea de

’’
norocoasă, pentru că sunt printre
ultimele generaţii care au avut
drept mentori pe marii profesori
Este
fundamental
în geriatrie ca
vârstnicii să înţeleagă că
bătrâneţea în sine nu este
o boală, este un proces
fiziologic care începe de
când ne naștem, practic
la nivelul fiecărui organ
în parte, până murim.
PROMO
SUNĂ ACUM
021 9362
provocare, atât pentru pacient, cât sine. În momentul în care bătrâ-
și pentru familie. neţea devine grea, vorbim de fapt
despre boli sau afecţiuni legate
Vârsta nu mai este un de vârstă. Multe dintre ele pot fi
criteriu tratate, iar unele chiar prevenite
dacă se acţionează la timp. Și când
Când trebuie să apelăm la un bătrâneţea nu mai este privită ca o
medic specializat în Geriatrie și boală, ci este văzută doar ca proces
Gerontologie? fiziologic la care încă, din păcate,
De cele mai multe ori se întâmplă nu s-a descoperit leacul, atunci
ca rudele și familia să observe pri- putem discuta despre o încetinire
mele semne sau simptome ale unei a acestui proces în anumite cazuri.
boli la un pacient și să apeleze la Bătrâneţea poate fi plăcută dacă
serviciile noastre. În primul rând, știm cum să tratăm o boală, cum
deși definiţia clară a geriatriei spu- să prevenim complicaţiile unei
ne că oferim servicii pacienţilor afecţiuni, dacă putem consilia de
de peste 65 de ani, din păcate, vâr- asemenea și familia, astfel ajutând
sta nu mai este un criteriu. Vârsta la creșterea calităţii vieţii.
PRIMUL ORAȘ
MEDICAL DIN
ROMÂNIA
Medic geriatru în fiecare zi
Activități sociale zilnice
Îngrijire personală 24/7
Centru de Recuperare &
Wellnes
www.enayatimedicalcity.ro
Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București
l S-a implicat în mai multe proiecte naţionale și
internaţionale, precum BrainAging, E-NO FALLS,
LiveWell, CONFIDENCE și RADAR-AD
l Director medical în cadrul Enayati Hospital/Home, parte
integrantă din Enayati Medical City
Pandemia de COVID-19 i-a afec-
tat pe vârstnici?
Din păcate, da, foarte mult chiar.
În perioada pandemiei acesta a
fost segmentul de vârstă cu cea
mai mare mortalitate – atât prin-
tre cei de acasă, dar mai ales pen-
tru cei instituţionalizaţi. Dar aș
insista un pic mai mult pe pierde-
rile suferite atât din cauza lipsei de
educaţie medicală, cât și a imposi-
bilităţii vârstnicului și familiei sale
de a mai apela, pe timpul pandemi-
ei, la serviciile pentru boli cronice.
Aceste servicii au fost aproape în
totalitate închise, iar vârstnicii
instituţionalizaţi au fost complet
izolaţi, strict din motive epidemio-
logice, ceea ce a dus și la apariţia de
tulburări psihice și comportamen-
tale, anxietăţi, frici. Au apărut și
lipsa încrederii faţă de actul medi-
cal, faţă de medici, dar și scăderea
adresabilităţii la servicii medicale.
Astfel s-a ajuns la o degradare în-
semnată a stării bolnavilor cro-
nici sau la apariţia unor afecţiuni
care, nedescoperite la timp, au
prognostic fatal.
Care sunt dificultăţile cu care vă
confruntaţi?
În orice specialitate sunt momen-
te mai grele. Lucrăm cu pacienţi
uneori problematici, cu boli de
memorie, lucrăm și cu familiile
lor, cazurile sunt foarte complexe,
cu patologii multiple. Și atunci, de
cele mai multe ori, sunt necesare
foarte multă energie și implicare
din partea noastră.
Servicii de calitate pentru
pacientul vârstnic fragil
Ce înseamnă pentru dumnea-
voastră să fiţi director medical în
cadrul Enayati Hospital/Home?
A fost o oportunitate, o situaţie
care a apărut destul de brusc și am
acceptat provocarea. Iniţial am ve-
nit aici pentru a dezvolta servicii
medicale în ceea ce privește pacien-
tul geriatric, un pacient complex.
După aceea am observat că este
nevoie de dezvoltarea unor servicii
care să includă toate compartimen-
tele clinice în ce privește serviciile
pentru boli cronice. Ne dorim foar-
te mult să oferim servicii de calita-
te pacientului vârstnic fragil, care
poate avea nevoie de recuperare
sau paliaţie, în funcţie de diagnos-
tic, și vrem să oferim aceste servicii
foarte complexe, adaptate și indivi-
dualizate pentru fiecare pacient.
Ce vă doriţi să realizaţi în urmă-
torii ani, în plan profesional?
Îmi doresc provocări, dezvoltare
profesională permanentă și tot-
odată să insuflu această energie
și celorlalţi colegi cu care lucrez,
astfel încât să rămânem o echipă
sudată care să ofere pe termen
lung servicii medicale de calitate
destinate pacientului vârstnic.
Dorina Novac
16 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
Acetazolamida
în insuficienţa
cardiacă
decompensată
În rândul
pacienţilor cu
insuficienţă
cardiacă acută
decompensată și
supraîncărcare de
volum, adăugarea
acetazolamidei la
terapia standard
cu diuretic de
ansă administrat
intravenos
s-a asociat cu
o incidenţă
mai mare a
decongestiei.
P
entru ameliorarea simptomelor determina-
te de supraîncărcarea cu lichid la pacienţii
cu insuficienţă cardiacă acută decompensa-
tă, ghidurile actuale recomandă utilizarea
diureticelor cu administrare intravenoasă. Însă, în
pofida utilizării unor doze mari de diuretic de ansă,
mulţi pacienţi sunt externaţi din spital cu semne cli-
nice reziduale de supraîncărcare de volum, un pre-
dictor puternic al răspunsului slab la tratament. În
sprijinul acestor concluzii vine studiul DOSE (Diu-
retic Optimization Strategies Evaluation), care arată
că doar 15% dintre pacienţi au avut remisiune clinică
completă după 72 de ore de tratament. Ca strategie de
decongestie, a fost sugerată terapia diuretică secven-
ţială, ce pare a fi mai eficientă decât terapia diuretică
de ansă în monoterapie, dovezile decisive fiind însă
limitate.
Acetazolamida este un inhibitor al anhidrazei
carbonice care acţionează prin reducerea reabsorb-
ţiei tubulare proximale a sodiului. Ea poate îmbu-
nătăţi eficienţa diuretică atunci când este adăugată
terapiei cu diuretice de ansă, facilitând astfel decon-
gestia. Studiul ADVOR (Acetazolamide in Decom-
pensated Heart Failure with Volume Overload) și-a
propus să compare incidenţa decongestiei cu succes
în rândul pacienţilor cu insuficienţă cardiacă acută
Medicina altfel
decompensată care primesc diuretice de ansă in-
travenoase (i.v.) plus acetazolamidă, respectiv plus
placebo.
Efecte benefice și rapide
Rezultatele studiului arată că printre pacienţii cu
insuficienţă cardiacă acută decompensată, tratamen-
tul cu acetazolamidă i.v. suplimentar celui cu diureti-
ce de ansă administrate pe cale intravenoasă a condus
la o incidenţă semnificativ mai mare a decongestiei în
decurs de trei zile de la randomizare, comparativ cu
placebo. De asemenea, pacienţii care au fost trataţi cu
acetazolamidă au avut diureză și natriureză mai bune,
o spitalizare mai scurtă și șanse mai mari de a fi ex-
ternaţi fără semne reziduale de supraîncărcare de vo-
lum, comparativ cu cei din grupul placebo. În același
timp, nu pare să existe o incidenţă mai mare a eveni-
mentelor adverse la cei trataţi cu acetazolamidă.
Beneficiul tratamentului cu acetazolamidă, în
ceea ce privește decongestia, s-a menţinut la exter-
nare, un procent mai mare de pacienţi fiind externaţi
din spital fără semne de congestie reziduală. Studiul
actual oferă astfel dovezi puternice care susţin utili-
zarea acetazolamidei i.v. pentru a obţine remisiunea
clinică a insuficienţei cardiace acute decompensate.
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2203094
Grupaj realizat de
dr. Diana Andronache
Modalitate nouă
de tratare a durerii
Mai mulţi cercetători de la Universitatea Northwestern au dezvol-
tat un implant mic și flexibil care este util în atenuarea durerii. Sen-
zaţia este similară cu „amorţeala” resimţită atunci când este aplicată
gheaţă pe zona dureroasă.
Implantul este un material
solubil în apă, ca o bandă
subţire, cu lăţimea de 5
mm, care conţine o pere-
che de canale paralele în
formă de undă, unul um-
plut cu un lichid de răcire,
iar celălalt, cu azot uscat.
În interior este montată o
pompă care eliberează li-
chidul și gazul. Cele două se deplasează într-un compartiment comun,
unde o reacţie chimică determină lichidul să se evapore, provocând
astfel o senzaţie de răcire care amorţește nervul. Pe măsură ce nervul
devine mai rece, semnalele de durere pe care le trimite către creier
sunt diminuate, până se opresc complet.
Această bandă este proiectată pentru a fi înfășurată în jurul ner-
vului care provoacă durere. Astfel, dispozitivul acţionează în mod di-
recţionat și nu afectează ţesutul din jur. De asemenea, dispozitivul in-
clude un mic senzor care monitorizează temperatura nervului și poate
regla debitele lichidului și gazului, pentru a crește sau pentru a reduce
cantitatea lor. Odată implantat în organism, dispozitivul nu trebuie
îndepărtat, materialul fiind absorbit în mod natural în câteva zile sau
săptămâni, conform cercetătorilor.
https://www.medscape.com/viewarticle/979703
Insulină sub formă
de comprimate orale
O echipă de cercetători de la University of British Columbia a des-
coperit că insulina din tabletele orale este absorbită de șobolani în mod
similar cu insulina injectabilă. Spre deosebire de variantele anterioa-
re de insulină orală, comprimatele actuale au o rată de absorbţie mai
mare datorită modului de livrare a medicamentului. Dacă anterior
insulina orală era băută și se acumula în stomac, metoda actuală se ba-
zează pe dizolvarea comprimatului plasat între gingie și obraz. Astfel,
„asemenea injecţiei cu insulină cu acţiune rapidă, tableta noastră cu
administrare orală se absoarbe după o jumătate de oră și efectul ei poa-
te dura două până la patru ore”, declară dr. Baldelli, autor al studiului.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/08/220830093215.htm
Evaluarea psihologică a copiilor
cu ajutorul roboţilor
Roboţii ar putea fi utili în detectarea problemelor de bunăstare men-
tală a copiilor, arată un nou studiu. Prin utilizarea unui robot umanoid de
mărimea unui copil, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au
evaluat bunăstarea psihică a fiecărui participant din studiu (copii cu vâr-
ste cuprinse între 8 și 13 ani). Astfel au observat că tinerii au împărtășit
cu mai multă încredere informaţii robotului, informaţii pe care nu le-au
împărtășit prin metoda standard de evaluare a chestionarelor online sau
în persoană. Deși roboţii nu sunt destinaţi pentru a fi utilizaţi ca substi-
tut pentru interacţiunea umană, cercetătorii consideră că ar putea fi o
completare utilă a metodelor de evaluare.
https://www.sciencedaily.com/releases/2022/09/220901135954.htm
 Anunţuri
SPITALUL „PROF. DR.
CONSTANTIN ANGELESCU”
BUCUREȘTI
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată,
cu modificările și completările
ulterioare, funcția de șef Labora-
tor Analize medicale.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care doreș-
te să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverință din care să reia-
să confirmarea în gradul profesi-
onal;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 2 la normele menți-
onate;
e) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu a fost condam-
nat penal pentru fapte ce-l fac
incompatibil cu funcția pentru
care dorește să concureze;
f ) declarație pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverință din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancționat de conducerea
unităților în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox a autorizației
de liberă practică sau a certifi-
catului de membru al Colegiului
Medicilor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverință care
să ateste confirmarea în speciali-
tate și vechimea în specialitate;
k) un proiect de manage-
ment privind evoluția viitoare a
laboratorului;
l) chitanță de plată a taxei de
concurs.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puțin
5 ani în specialitatea postului,
specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confir-
mați prin ordin al m.s.p. (vechi-
mea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancționate în ul-
timii 2 ani de unitățile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contrac-
tul de administrare în condițiile
stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
din Ord. m.s. nr. 1.406/2006, sau
cele care au împlinit vârsta de
pensionare conform legii, nu pot
participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susținerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susține după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
POSTURI SCOASE LA CONCURS
Nr. 36/9 septembrie 2022
domeniul sănătății, cu modifică-
rile și completările ulterioare și
legislația secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susține pe baza metodo-
logiei stabilite pentru obținerea
titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
termen de minimum 30 de zile și
maximum 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
REPUBLICARE
SPITALUL MUNICIPAL
URZICENI (JUDEȚUL
IALOMIȚA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, un post cu normă întreagă de
farmacist la Farmacia cu circuit
închis.
La concurs se pot prezen-
ta farmaciști cu drept de liberă
practică, specialiști sau primari
confirmați în specialitatea far-
macie, farmaciști rezidenți aflați
în ultimul an de pregătire.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de spe-
cialist sau primar pentru medici,
medici dentiști, farmaciști, re-
spectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru bio-
logi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f ) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct
de vedere fizic și neuropsihic
pentru exercitarea activității
pentru postul pentru care candi-
dează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f ) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Tematica de concurs și alte
relații suplimentare se pot
obține la Biroul RUNOS al spita-
lului, tel.: 0243.255.375, int. 131.
INSTITUTUL REGIONAL
DE GASTROENTEROLOGIE-
HEPATOLOGIE „PROF. DR.
OCTAVIAN FODOR” CLUJ-
NAPOCA (JUDEȚUL CLUJ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Legii nr. 319/2003, un post cu
jumătate de normă de cercetă-
tor științific gradul III (medic
specialist confirmat în speciali-
tatea Gastroenterologie) în ca-
drul Colectivului de cercetare în
domeniile: utilizării metodelor
moderne de endoscopie și ima-
gistică pentru depistarea precoce
a cancerului, diagnosticării prin
metode non-invazive a bolilor
hepatice și tratamentul acestora,
dezvoltării metodelor endoscopi-
ce și echografice de tratament în
patologia digestivă de chirurgie
malignă și nemalignă (alcooli-
zarea hepatocarcinoamelor, dre-
najul endoscopic, protezarea în
cancerul căilor biliare).
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde obligatoriu ur-
mătoarele acte:
a) cerere-tip de înscriere;
b) copii legalizate de pe diplo-
ma de bacalaureat sau echivalen-
tă, diploma de licență ori echiva-
lentă, însoțite de foaia matricolă,
precum și copie legalizată de pe
cartea de muncă sau copie-extras
din Registrul general de eviden-
ță a salariaților, pentru a dovedi
vechimea;
c) copie legalizată de pe di-
ploma de doctor în ramura de
știință corespunzătoare postului,
precum și de pe alte diplome sau
titluri științifice ori academice;
d) curriculum vitae;
e) lista lucrărilor publicate,
însoțită de câte un exemplar din
cel puțin 5 lucrări repre­zentative;
f ) alte înscrisuri solicitate de
legislația sau reglementările în
vigoare;
g) chitanța de plată a taxei de
concurs.
Înscrierile la concurs se fac
în termen de 30 de zile de la data
publicării anunțului.
Durata și finalizarea con­
cursului este de 30 de zile de la
data încheierii înscrierii, la nive-
lul comisiei de concurs, și de 45
de zile, la nivelul instituției sau
al unității organizatoare a con-
cursului, de la depunerea rapor-
tului comisiei de concurs.
SERVICIUL DE PROTECȚIE ȘI
PAZĂ
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, următoarele posturi în cadrul
structurii de profil a instituției,
cu sediul în București:
• un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Diabet zaharat, nu-
triție și boli metabolice;
• un post cu normă întreagă de
medic specialist confirmat în spe-
cialitatea Stomatologie generală.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
PUBLICITATE
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) curriculum vitae - model
European;
c) copia actului de identitate
în termen de valabilitate;
d) copie certificat de naștere
și de căsătorie, unde este cazul;
e) copie de pe livretul militar,
unde este cazul;
f ) copie xerox de pe diploma
de licență și adeverința/certi-
ficatul de specialist sau primar
pentru medici, medici dentiști,
farmaciști, respectiv adeverință
de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști
sau chimiști;
g) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
h) copie a poliței de asigurare
pentru răspundere civilă profesi-
onală;
i) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
j) cazierul judiciar;
k) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
l) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct
de vedere fizic și neuropsihic
pentru exercitarea activității
pentru postul pentru care candi-
dează;
m) chitanță de plată a taxei
de concurs.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
j), k) și l) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Candidații vor parcurge ur-
mătoarele etape eliminatorii:
examinare psihologică, vizită
medicală, evaluare profesională
și interviu.
Tematica și bibliografia de
concurs este sunt cele pentru
susținerea examenului de medic
specialist în specialitatea postu-
lui.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității din bd. Geniu-
lui nr. 42B, sector 6, București,
în termen de 15 zile calendaris-
tice de la apariția acestui anunț,
iar concursul se organizează în
perioada cuprinsă între 31 și 90
de zile de la publicarea în „Viața
medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 021.408.10.77 sau
0751.130.189.
S.C. Delta Med S.R.L Giurgiu,
punct de lucru București
– Str. Povernei 40-42, cabinet ORL, etaj 4 –
caută colaborare în specialitatea ORL – pentru contratură.
Vă rugăm să trimiteţi CV la adresa de e-mail:
dr.lunguelena@yahoo.com
Relaţii la telefon: 0722.573.707
SPITALUL CLINIC DE
BOLI INFECȚIOASE ȘI
PNEUMOFTIZIOLOGIE
„VICTOR BABEȘ” CRAIOVA
(JUDEȚUL DOLJ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulterioa-
re, următoarele posturi:
• un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Neurologie în ca-
drul Cabinetului de Neurologie;
• un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Diabet zaharat, nu-
triție și boli metabolice în cadrul
Cabinetului de Diabet zaharat,
nutriție și boli metabolice.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de spe-
cialist sau primar pentru medici,
medici dentiști, farmaciști, re-
spectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru bio-
logi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f ) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct de
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activității pentru pos-
tul pentru care candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f ) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs va fi afi-
șată la sediul spitalului.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, str. Calea Bu-
curești nr. 126, în termen de 15
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în perioada cuprinsă
între 31 și 90 de zile de la publi-
carea în „Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la Biroul Resurse Umane
al spitalului, tel.: 0742.253.333, la
avizierul unității (clădirea TESA)
și pe site-ul: www.vbabes-cv.ro
(secțiunea Concursuri).
2 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
Screeningul, diagnosticarea și managementul neuropatiei diabetice
senzitivo-motorii în practica clinică:
Recomandările consensului experților
internaționali
Interviu cu
Profesor Vincenza Spallone
Departamentul de Medicină Sistemică, Secţia de Endocrinologie,
Universitatea „Tor Vergata” din Roma, Italia
 Îmi doresc ca tinerii studenţi și clinici-
eni să fie interesaţi de complexitatea
neuropatiei diabetice, recunoscând,
de asemenea, simplitatea verificării
simptomelor și indicatorilor de boală.
 Medicii ar trebui să fie conştienţi de
faptul că pot oferi eficacitate muncii
lor şi bunăstare pacienţilor lor urmând
pași simpli și accesibili. STOP ignoran-
ţei, START îngrijirii!
 La nivel global, întâlnirea de consens
din noiembrie 2020, care a avut loc cu
ocazia Zilei Mondiale a Diabetului, și-a
propus să realizeze ghiduri și algoritmi
clari și practici de tratament pentru
screeningul, diagnosticarea și trata-
mentul neuropatiei diabetice.
De ce este considerată neuropatia diabetică
o „complicaţie uitată”?
Multe studii din diferite ţări evidenţiază
subdiagnosticul şi subtratamentul neuropatiei
diabetice. Subscreeningul neuropatiei diabe-
tice apare şi în Italia. Asociaţia medicilor de
diabet din Italia (Associazione Medici Diabe-
tologi) a promovat un raport bazat pe evalu-
area fişelor medicale electronice din 258 de
centre specializate în diabet, care a implicat
34.705 pacienţi cu diabet de tip 1 şi 473.740
de pacienți cu diabet de tip 2.
Potrivit acestui raport, doar 23,1% dintre
pacienţii cu diabet de tip 1 și 21,4% dintre pa-
cienţii cu diabet de tip 2 au fost testaţi pentru
evaluarea riscului de complicaţii ale piciorului
diabetic în 2018 (1).
Ce vă motivează să vă implicaţi în abordarea
neuropatiei diabetice?
Mentorul meu m-a introdus pentru prima
dată în neuropatia diabetică cu mulţi ani în
urmă. Pe lângă practica clinică, sunt încă im-
plicată în această patologie prin activităţi de
cercetare și educație.
Observaţiile mele despre cât de invalidan-
tă poate fi neuropatia diabetică, cum poate
perturba calitatea vieţii, izola pacienţii, provo-
ca suferinţă și cum interferă în atât de multe
aspecte ale vieţii lor provin din experienţa mea
de îngrijire a pacienţilor cu neuropatie diabeti-
că. Am devenit conştientă de necesitatea de a
găsi soluţii pentru ei, precum și de experimen-
tarea unei relaţii empatice cu aceştia.
Având în vedere aceste aspecte, putem
exemplifica îngrijirea diabetului, care ar tre-
bui să fie cuprinzătoare şi deschisă către
noi oportunităţi privind abordarea bolii. O
persoană care se plânge că simte senzaţii
precum „foc şi gheață sub picioare” – este
mai mult decât evident că trebuie să îi fie
tratată durerea neuropată. Pentru a avea gri-
jă de durerea pacientului, recomand să acor-
daţi atenţie şi să luaţi în considerare toate
celelalte simptome ale sale, inclusiv cele
psihosociale.
Îngrijirea neuropatiei diabetice ne învaţă
multidisciplinaritatea, importanţa sistemului
nervos în efectuarea multiplelor funcţii şi ca-
pacitatea noastră de a detecta probleme care
nu sunt imediat evidente sau care nu sunt per-
cepute ca atare (de către pacienţi şi uneori şi
de către medici). Studiul neuropatiei diabetice
permite descoperirea modului în care aceasta
Advertorial
este intrigantă şi interconectată, inclusiv, de
exemplu, a legăturii dintre:
• durere neuropată cu depresie sau tulbu-
rări de somn (2) sau
•corneea care transmite informaţii asupra
nervilor periferici (3,4).
Cercetările arată, de asemenea, cum neu-
ropatia diabetică are o influenţă puternică asu-
pra rezultatelor clinice, de exemplu:
•rolul predictiv al simptomului de „amor-
ţeală” asupra evenimentelor cardiovasculare
(5) sau
•faptul că efectele benefice ale inhibitorilor
SGLT2 pot fi mediate de sistemul nervos
autonom (6).
Mi-ar plăcea ca tinerii studenţi şi medici
să fie fascinaţi de complexitatea neuropatiei
diabetice, apreciind în acelaşi timp simplitatea
căutării simptomelor şi semnelor specifice bo-
lii. De asemenea, este foarte important să re-
cunoaştem beneficiul de a fi conştienţi de pa-
tologia neuropatiei diabetice şi de a acţiona în
consecinţă, precum şi de prevenirea complica-
ţiilor și de tratamentul formelor simptomatice.
Care sunt principalele provocări privind tra-
tamentul simptomatic al neuropatiei diabe-
tice dureroase?
Prima provocare pe care trebuie să o depă-
şim este de a pune diagnosticul concret și pre-
cis al neuropatiei diabetice dureroase. Această
formă simptomatică de neuropatie diabetică
este, de asemenea, susceptibilă de a fi subdia-
gnosticată din cauza interpretării greşite a du-
rerii şi a lipsei de date. Utilizarea chestionarelor
de screening pentru investigarea durerii neu-
ropate precum DN4 – foarte uşor de utilizat,
disponibil în multe limbi şi validat pentru neu-
ropatia diabetică dureroasă (7) – poate ajuta
la identificarea pacienților cu dureri neuropa-
te la nivelul membrelor inferioare. Pentru un
diagnostic clinic corect al neuropatiei diabetice
dureroase, din experienţa mea, vă recomand
să începeţi cu piciorul drept. Diferite medica-
mente analgezice funcţionează pentru ameli-
oararea durerii neuropate şi non-neuropate.
O altă provocare este alinierea către ghi-
durile de tratament pentru durerea neuropată.
Subtratamentul neuropatiei diabetice dureroa-
se sau neaderarea la recomandările privind
selecţia medicamentelor, titrarea, doza, dura-
ta tratamentului şi etapele ulterioare au fost
documentate în studii realizate în Franța (8) şi
Germania (9,10).
Pe de altă parte, respectarea recomandă-
rilor ghidurilor pentru managementul durerii a
fost asociată cu reducerea utilizării resurselor
şi costurilor dedicate îngrijirii medicale în Sta-
tele Unite, în comparaţie cu nerespectarea
acestor ghiduri (11).
Pe lângă identificarea clară a sursei durerii
neuropate şi selecţia tratamentului recoman-
dat, este esenţial să fie evaluată eficacitatea şi
siguranţa tratamentului şi luat în considerare
impactul durerii şi al tratamentului asupra ca-
lităţii vieţii, dispoziţiei şi somnului atunci când
sunt luate decizii terapeutice precum urmări-
rea pacienţilor. Raportul de consens subliniază
abordarea pas cu pas a tratamentului durerii,
inclusiv titrarea dozelor, durata tratamentului,
criteriile de definire a răspunsului terapeutic,
combinaţiile terapeutice şi rolul altor trata-
mente şi comorbidităţi în interacţiunea cu
tratamentul durerii.
Deoarece tratamentul farmacologic nu
este întotdeauna eficient sau bine tolerat, o
abordare non-farmacologică ar trebui luată în
considerare, în plus sau în locul medicamente-
lor, în unele cazuri. În orice stadiu al progresiei
neuropatiei diabetice dureroase, este posibilă
 Advertorial
adăugarea unui tratament cu acid alfa-lipoic
care poate îmbunătăţi prognosticul bolii, cu
beneficiul suplimentar de profil de siguranţă
favorabil pe termen lung.
Durerea neuropată este o afecţiune com-
plexă care necesită abordare multidisciplina-
ră pentru tratament. Medicii de familie, dia-
betologii, neurologii, specialiştii în patologia
durerii, psihologii, psihiatrii şi podiatrii pot fi
cu toţii implicaţi în îngrijire. În multe situaţii,
însă, nu este utilizată sau posibilă această
abordare.
Cea mai mare provocare şi responsabilita-
te pentru viitor este de a educa pacienţii şi de
a implementa căi terapeutice bazate pe nevo-
ile acestora şi pe evaluarea resurselor locale.
„Algoritmii terapeutici trebuie să fie stra-
tificaţi și actualizaţi în mod constant pentru
a promova tratamente adecvate și eficiente
în rutina de zi cu zi”, conform raportului de
consens.
Care sunt diferenţele între acest raport de
consens și ghidurile actuale internaţionale
și rapoartele de consens anterioare?
Acest raport de consens are o caracte-
ristică nouă, și anume concentrarea asupra
modului în care ghidurile sunt implementate
în practica clinică. Experţii care au elaborat
acest consens au elaborat și raportul de con-
sens de la Toronto (12), declaraţia de poziţio-
nare a Asociaţiei Americane de Diabet (13) și
alte ghiduri naţionale privind managementul
neuropatiei diabetice. Cu toate acestea, atât
din punct de vedere al screeningului, cât și
al tratamentului, există un decalaj bine docu-
mentat între ghiduri și practica clinică. Rapor-
tul de consens completează golurile și face
recomandări ad-hoc pentru punerea în prac-
tică a ghidurilor referitoare la managemen-
tul neuropatiei diabetice, prin cuvinte-cheie
precum claritate, conştientizare și educaţie
pentru publicul larg (toate părţile implicate),
implicarea personalului instruit, screeningul
neuropatiei diabetice aplicat în procedurile
de rutină zilnică pentru managementul com-
plicaţiilor și o abordare bazată pe evaluarea
riscului la care sunt expuși pacienţii.
ACIDUL ALFA-LIPOIC ȘI BENFOTIAMINA SUNT
CONSIDERATE TRATAMENTE DE ULTIMĂ
GENERAȚIE ÎN MANAGEMENTUL
NEUROPATIEI DIABETICE
CE S-A ÎNTÂMPLAT
15 experți internaționali au definit recent
care sunt recomandările și algoritmii
pentru screeningul, diagnosticul și
WAY TO DIA- tratamentul neuropatiei diabetice în
ATHY? practica clinică.
CE ESTE NOU?
Recomandările
Aflați mai multe despre noul consens la adresa:
http://www.woerwagpharma.com/consensus-conference
consensului sunt
publicate în “Diabetes
Research and Clinical
Practice“ 1:
Prin urmare, problema adaptării ghidurilor
de la teorie la practică este dezbătută în ca-
drul acestui raport.
De ce ar fi important ca practica clinică să
urmeze recomandările de consens?
Acest document prezintă abordarea pas
cu pas pentru screeningul, diagnosticarea și
diagnosticul diferenţial specific neuropatiei
diabetice. Consensul ne transmite, mai de-
taliat faţă de ghidurile anterioare, care sunt
modalităţile pentru evaluarea simptomelor
și semnelor, cu atenţie specială asupra ac-
cesibilităţii către proceduri. De asemenea,
ne sunt transmise informaţii pentru suport,
cum ar fi alegerea instrumentelor utile pentru
diagnosticare, locul examinării sau necesita-
tea unei referinţe legate de vârstă, pe baza
dovezilor din literatură și a experienţei clinice
a experţilor din diferite ţări. Documentul îşi
propune să sintetizeze acurateţea bazată pe
dovezi într-o abordare practică, informativă,
care include câteva indicaţii și recomandări.
În plus, declară în mod deschis domeniile în
care a existat mai puţină unanimitate în ceea
ce priveşte gradul de acceptabilitate.
Raportul de consens a fost publicat în jurna-
lul medical Diabetes Research and Clinical
Practice. De ce este acest lucru important?
Jurnalul oficial al Federaţiei Internaţiona-
le de Diabet este intitulat Diabetes Research
and Clinical Practice. Această întâlnire de
consens, desfăşurată în intervalul 11-12 no-
iembrie 2020, în timpul Zilei Mondiale a Dia-
betului, şi-a propus să abordeze tema privind
recomandările şi algoritmii clari şi practici
pentru screeningul, diagnosticarea şi trata-
mentul neuropatiei diabetice în practica cli-
nică, dintr-o perspectivă internaţională largă.
Drept urmare, cei 15 experţi au reprezentat
UE, Regatul Unit, Europa de Est, Rusia, Ori-
entul Mijlociu, Asia şi Statele Unite. Scopul
a fost de a utiliza experienţa grupului de ex-
perţi în diverse realităţi regionale şi pentru a
oferi recomandări care ar fi adecvate în ma-
joritatea situaţiilor clinice. Publicarea acestui
document în Diabetes Research and Clinical
SAU ACCESAȚI PUBLICAȚIA
RAPORTULUI COMPLET AL
CONSENSULUI SCANÂND
CODUL QR1
VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
3
Practice este în concordanţă cu obiectivele Bibliografie
1. Candido R, Musacchio N, Manicardi V, Nicolucci A, Rossi
consensului şi poate că astfel, descoperirile MC, Di Cianni G, Mannino D, Di Bartolo P. Valutazione
sale urmează să fie cunoscute la scară largă. degli indicatori AMD di qualité dell'assistenza al diabete di
tipo 1 e 2 in Italia. Annali AMD 2020. https://aemmedi.
Ce ați dori să transmiteţi medicilor? Care it/wp-content/uploads/2020/10/Annali-nuo- va-versione-
2020_1-ok.pdf
sunt recomandările dumneavoastră către 2. D'Amato C, Morganti R, Greco C, Di Gennaro F, Cacciotti
colegi în ceea ce priveşte practica clinică? L, Longo S, Mataluni G, Lauro D, Marfia GA, Spallone V.
Durerea neuropată poate fi chinuitoare, Diabetic peripheral neuropathic pain is a stronger predictor
of depression than other diabetic complications and comor-
limitând funcţia, afectând calitatea vieţii şi bidities. Diab Vasc Dis Res. 2016 Nov;13(6) :418-428.
somnul, provocând depresie şi interacţionând 3. Jin HY, Moon SS, Calcutt NA. Lost in Translation?
cu respectarea tratamentului. Pierderea sen- Measuring Diabetic Neuropathy in Humans and Animals.
sibilităţii este tăcută şi şireată, iar dacă este DiabetesMetab J. 2021 Jan;45(1):27-42.
4. Petropoulos IN, Ponirakis G, Ferdousi M, Azmi S,
ignorată, poate duce la ulceraţii ale picioru- Kalteniece A, Khan A, Gad H, Bashir B, Marshall A, Boulton
lui şi, astfel, vorbim despre o reacţie în lanţ AJM, Soran H, Malik RA. Corneal Confocal Microscopy: A
care va perturba viaţa pacienţilor. În practica Biomarker for Diabetic Peripheral Neuropathy. Clin Ther.
2021 May 5:S0149-2918(21)00197-1.
clinică, această povară majoră asupra vieţii 5. Seferovic JP, Pfeffer MA, Claggett B, Desai AS, de Zeeuw
pacienţilor care suferă de diabet nu poate D, Haffner SM, McMurray JJV, Parving HH, Solomon SD,
fi trecută cu vederea. Fiţi conştienţi de fap- Chaturvedi N. Three-question set from Michigan Neurop-
tul că neuropatia diabetică poate fi detecta- athy Screening Instrument adds independent prognostic
information on cardiovascular out¬comes: analysis of
tă şi tratată mai uşor decât se presupune în ALTITUDE trial. Diabetologia. 2018Mar;61(3):581-588.
mod obişnuit. Puteţi beneficia de eficacitate 6. Spallone V, Valensi P. SGLT2 inhibitors and the autonom-
în munca dumneavoastră și de bunăstarea ic nervous system in diabetes: A promising challenge to bet-
ter understand multiple target improvement. DiabetesMe-
pacienţilor urmând paşi simpli şi accesibili. tab. 2021 Jul;47(4):101224.
STOP ignoranţei, START îngrijirii! 7. Spallone V, Morganti R, D'Amato C, Greco C, Cacciotti L,
Marfia GA. Validation of DN4 as a screening tool for neu-
ropathic pain in pain¬ful diabetic polyneuropathy. Diabet
PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE, VĂ RUGĂM SĂ
ACCESAŢI ARTICOLUL COMPLET: Med. 2012May;29(5):578-85.
8. Bouhassira D, Letanoux M, Hartemann A. Chronic
Ziegler D, Tesfaye S, Spallone V, Gurieva I,Al Kaabi J,
pain with neuropathic characteristics in diabetic patients:
Mankovsky B, Martinka E, Radulian G, Nguyen TK,
a French cross-sectio¬nal study. PLoSOne. 2013 Sep
Stirban AO, TankovaPENTRU
T, VarkonyiINFORMAȚII SUPLIMENTARE,
T, Freeman R, Kempler P, VĂ RUGĂM SĂ ACCESAȚI ARTICOLUL COMPLET:
13;8(9):e74195.
Boulton AJM. Screening, diagnosis and management of 9. Meisinger C, Bongaerts BWC, Heier M, Amann U, Kowall
Ziegler
diabetic sensorimotor D, Tesfaye
polyneuropathy inS, Spallone
clinical V, GurievaB,I,Herder
practice: Al Kaabi J, Mankovsky B,
C, Rückert-Eheberg IM,Martinka
RathmannE,W, Radulian
Ziegler D.G, Nguyen TK, S
International expertVarkonyi
consensus T,recommendations.
Freeman R, Kempler P, Boulton
Diabetes AJM. Screening,
Neuropathic pain is notdiagnosis
adequatelyand management
treated in the olderof diabetic sensori
Res Clin Pract. 2021clinical practice: International
Sep 18:109063. general population:
expert consensus
doi: 10.1016/j.dia- Results fromDiabetes
recommendations. the KORARes
F4 survey. Phar-2021 Sep 18:1
Clin Pract.
Epub ahead ofprint.Epub ahead ofprint. macoepidemiol Drug Saf. 2018 Jul;27(7):806-814.
bres.2021.109063.bres.2021.109063.
10. Happich M, Schneider E, Boess FG, Wilhelm S, Schacht
Accesibil online la adresa:
https://www.diabetesresearchclinicalpractice.com/article/
A, Birklein F, Ziegler D. Effectiveness of duloxetine com-
Accesibil online la adresa:https://www.diabetesresearchclinicalpractice.com/article/S0168-8227(21)004
pared with pregaba- lin and gabapentin in diabetic periph-
S0168-8227(21 )00422-8/fulltext
eral neuropathic pain: results from a German observational
https://bit.ly/3RBPehD study. Clin J Pain. 2014 Oct;30(10):875- 85.
De asemenea, puteţi Descana codul QR
asemenea, de mai
puteți scanajos:codul QR de mai
11.jos:
Margolis JM, Princic N, Smith DM, Abraham L,
Cappelleri JC, Shah SN, Park PW. Economic Impactof Adher-
ence to Pain Treatment Guidelines in Chronic Pain Patients.
Pain Med. 2019Oct 1;20(10):1907-1918.
12. Tesfaye S, Boulton AJ, Dyck PJ, Freeman R, Horowitz M,
Kempler P, Lauria G, Malik RA, Spallone V, Vinik A, Bernardi
L, Valensi P; Toronto Diabetic Neuropathy Expert Group.
Diabetic neuropathies: update on definitions, diagnostic
criteria, estimation of severity, and treatments. Diabetes
Care. 2010Oct;33(10):2285-93.
13. Pop-Busui R, Boulton AJ, Feldman EL, Bril V, Freeman
R, Malik RA, SosenkoJM, Ziegler D. Diabetic Neuropathy: A
Position State¬ment by the American DiabetesAssociation.
DiabetesCare. 2017Jan;40(1):136-154.
Tratamentul patogenic cu benfotiamină și acid alfa-lipoic stă la baza celor
REFERINȚE
3 principii esențiale pentru managementul neuropatiei diabetice1
1.Candido R, Musacchio N, Manicardi V, Nicolucci A, Rossi MC, Di Cianni G, Mannino D, Di Bartolo P. Valutaz
qualità dell’assistenza al diabete di tipo 1 e 2 in Italia. Annali AMD 2020. https://aemmedi.it/wp-content/up
va-versione-2020_1-ok.pdf
2.D‘Amato C, Morganti R, Greco C, Di Gennaro F, Cacciotti L, Longo S, Mataluni G, Lauro D, Marfia GA, Spall
neuropathic pain is a stronger predictor of depression Tratamentul de bazădiabetic
than other al diabetului zaharat
complications and comorbiditie
include modificarea stilului de viață
Nov;13(6):418-428. și intervenția multifactorială asupra
3.Jin HY, Moon SS, Calcutt NA. Lost in Translation? Measuring
riscului Diabetic Neuropathy in Humans and Animals
cardiovascular
Jan;45(1):27-42.
4.Petropoulos IN, Ponirakis G, Ferdousi M, Azmi S, Kalteniece A, Khan A, Gad H, Bashir B, Marshall A, Boul
RA. Corneal Confocal Microscopy: A Biomarker for Diabetic Peripheral Neuropathy. Clin Ther. 2021 May 5:S
5.Seferovic JP, Pfeffer MA, Claggett B, Desai AS, de Zeeuw D, Haffner SM, McMurray JJV, Parving HH, So
Three-question set from Michigan Neuropathy Screening Instrument adds independent prognostic informa
comes: analysis of ALTITUDE trial. Diabetologia. 2018 Mar;61(3):581-588.
6.Spallone V, Valensi P. SGLT2 inhibitors and the autonomic nervous system in diabetes: A promising challe
multiple target improvement. Diabetes Metab. 2021 Jul;47(4):101224.
Farmacoterapie orientată Tratamentul simptomatic al
7.Spallone
patogenic V, Morganti R, D‘Amato C, Greco C, Cacciotti L, Marfia GA.durerii Validation of DN4 as a screening tool f
neuropate
ful
cu diabetic
acid alfa-lipoic polyneuropathy. și Diabet Med. 2012 May;29(5):578-85.
folosind farmacoterapia analgezică
benfotiaminăD, Letanoux M, Hartemann A. Chronic pain
8.Bouhassira și altewith
metode non-farmacologice
neuropathic characteristics in diabetic patien
nal study. PLoSOne. 2013 Sep 13;8(9):e74195.
9.Meisinger C, Bongaerts BWC, Heier M, Amann U, Kowall B, Herder C, Rückert-Eheberg IM, Rathmann W
pain is not adequately treated in the older general population: Results from the KORA F4 survey. Pharmaco
Jul;27(7):806-814.
Neuropatie diabetică Neuropatie diabetică
10.Happich M,
asimptomatică ușoarăSchneider
- E, Boess FG, Wilhelm
simptomatică S, Schacht A, Birklein
nedureroasă F, Ziegler
Neuropatie D. Effectiveness of duloxe
diabetică
lin and moderată
gabapentin in diabetic peripheral (parestezii,neuropathic
amorțeală, pain: results from dureroasă
a German observational study. Clin
anomalii senzoriale)
85.
11.Margolis JM, Princic N, Smith DM, Abraham L, Cappelleri JC, Shah SN, Park PW. Economic Impact of Ad
Guidelines
Tratament orientat in Chronic Pain Patients. Pain Med.
Tratament 2019 Oct 1;20(10):1907-1918.
orientat Tratament simptomatic al
12.Tesfayepatogenic S,+Boulton AJ, Dyck PJ, Freeman patogenic R,+ Horowitz M, Kempler durerii neuropate
P, Lauria G, Malik RA, Spallone V, Vin
• Acid alfa-lipoic
Diabetic Neuropathy Expert• Acid alfa-lipoic • Farmacologie
update on analgezică
Toronto Group. Diabetic neuropathies:
• Benfotiamină
+/- definitions, diagnostic criteria
• Metode non-farmacologice
treatments. Diabetes Care. 2010Oct;33(10):2285-93.
+Îmbunătățește deficitele, simptomele și semnele.
13.Pop-Busui R, Boulton AJ, Feldman EL, Bril V, Freeman R, Malik RA, Sosenko JM, Ziegler D. Diabetic Neu
Care mentsunt by recomandările
the AmericanADA (American
Diabetes Diabetes
Association. Association)?
Diabetes Care. 2017 Jan;40(1):136-154.
• ADA a recunoscut recent că eficacitatea tratamentului patogenic și simptomatic al
neuropatiei diabetice este limitată
• Este necesară utilizarea unei abordări holistice care să ia în considerare terapii
patogenice, cum ar fi acidul alfa lipoic și benfotiamina2
Referințe:
1 Ziegler et al. Screening, diagnosis and management of diabetic sensorimotor polyneuropathy in clinical practice: International expert consensus recommendations. Diabetes Res Clin Pract.
2022;186:109063
2 Pop-Busui et al. 2022 American Diabetes Association; Diagnosis and Treatment of Painful Diabetic Peripheral Neuropathy; ADA Clinical Compendia Series; availableonline at https://professional
diabetes.org/monographs#PDN.
4 VIA�A MEDICALĂ
9 septembrie 2022 l Nr. 36
SPITALUL ORĂȘENESC
HÂRLĂU (JUDEȚUL IAȘI)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulteri-
oare, un post cu normă întreagă
de medic specialist confirmat în
specialitatea Pediatrie în cadrul
Ambulatoriului integrat – tem-
porar vacant până la 01.09.2023.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și adeverință/certi-
ficatul de specialist sau primar
pentru medici, medici dentiști,
farmaciști, respectiv adeverință
de confirmare în gradul profesi-
onal pentru biologi, biochimiști
sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f ) cazierul judiciar;
g) certificat medical din
care să rezulte că este apt din
punct de vedere fizic și neuro­
psihic pentru exercitarea activi-
tății pentru postul pentru care
candidează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f ) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs va fi cea
pentru examenul de medic speci-
alist în specialitatea postului.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unității, în termen de 10
zile calendaristice de la apariția
acestui anunț, iar concursul se
organizează în maximum 30 de
zile lucrătoare de la publicarea în
„Viața medicală”, dar nu mai de-
vreme de 6 zile lucrătoare de la
încheierea înscrierilor.
SPITALUL JUDEȚEAN DE
URGENȚĂ BACĂU (JUDEȚUL
BACĂU)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulteri-
oare, funcția de farmacist-șef la
Farmacia nr. 79.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se mențio-
nează funcția pentru care doreș-
te să candideze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de speci-
alist sau primar;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f ) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct
de vedere fizic și neuropsihic
pentru exercitarea activității
pentru postul pentru care candi-
dează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate;
j) certificat de integritate
comportamentală.
Taxa de concurs este de 150
de lei și se achită la casieria spi-
talului.
Documentele prevăzute la lit.
d), f ) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate. La depunerea dosa-
relor de înscriere candidații au
obligația de a prezenta originale-
le actelor depuse la dosar, pentru
conformitate.
La concurs se pot înscrie nu-
mai candidații care au obținut
minimum două puncte din cele
prevăzute la pct. 9 din Anexa nr.
3 la ordin.
La concurs se pot prezenta
farmaciști cu minimum 2 ani ex-
periență profesională.
Concursul va consta în urmă-
toarele probe: proba scrisă (A),
proba clinică sau practică (B),
analiza și evaluarea activității
profesionale și științifice (C).
Tematica de concurs și biblio-
grafia vor fi afișate la sediul și pe
Posturi scoase la concurs
site-ul spitalului. Pentru proba
scrisă un subiect va fi din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată,
cu modificările şi completările
ulterioare.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unității, str. Spiru Haret
nr. 2, în termen de 15 zile calen-
daristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea
în „Viața medicală”. În cazul în
care ultima zi de înscriere coin-
cide cu o zi nelucrătoare, candi-
dații vor putea depune dosarele
de înscriere inclusiv în prima zi
lucrătoare după expirarea celor
15 zile.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 0234.534.000, int.
1374 (Serviciul RUNOS).
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI
MARGHITA (JUDEȚUL BIHOR)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s. nr. 869/2015, cu com-
pletările și modificările ulteri-
oare, un post cu normă întreagă
de medic stomatolog/dentist cu
drept de liberă practică la Com-
partimentul Asistență medicală
stomatologică în unitățile de în-
vățământ.
Dosarul de înscriere la concurs
va cuprinde următoarele acte:
a) cerere în care se mențio-
nează postul pentru care dorește
să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de licență și certificatul de spe-
cialist sau primar pentru medici,
medici dentiști, farmaciști, re-
spectiv adeverință de confirmare
în gradul profesional pentru bio-
logi, biochimiști sau chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizației profesio-
nale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost aplicată
una dintre sancțiunile prevăzute
la art. 455 alin. (1) lit. e) sau f ), la
art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), re-
spectiv la art. 628 alin. (1) lit. d)
sau e) din Legea nr. 95/2006 pri-
vind reforma în domeniul sănă-
tății, republicată, cu modificările
ulterioare;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f ) cazierul judiciar;
g) certificat medical din care
să rezulte că este apt din punct
de vedere fizic și neuropsihic
pentru exercitarea activității
pentru postul pentru care candi-
dează;
h) chitanță de plată a taxei de
concurs;
i) copia actului de identitate
în termen de valabilitate.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Documentele prevăzute la lit.
d), f ) și g) sunt valabile trei luni
și se depun la dosar în termen de
valabilitate.
Tematica de concurs și biblio-
grafia vor fi afișate la sediul și pe
site-ul primăriei.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul instituției, Calea Republi-
cii nr. 1, în termen de 15 zile ca-
lendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se organi-
zează în perioada cuprinsă între
31 și 90 de zile de la publicarea în
„Viața medicală”.
Relații suplimentare se pot
obține la tel.: 0359.409.977,
int. 15.