DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit

Nr. 15 (1575), anul XXXII

17 aprilie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Sărbători În perioada în care distanţarea socială

Pascale se numără printre principalele măsuri
în timpul pentru combaterea pandemiei de
COVID-19, telemedicina a devenit un
pandemiei instrument eficient de comunicare

P cu pacienţii, permiţând accesul la

aștele de anul
acesta este unul
atipic, pentru servicii medicale fără conta ct direct cu
că va fi medicul. Aceasta ar putea rămâne, însă,
petrecut în
izolare, iar un model alternativ, pe termen lung,
enoriașii pentru spitalele din
nu vor
România.

Covid-19,
Covid-19,
putea
participa
la slujbele
din biserici. Părintele

un moment
VASILE BOLDEANU
ne spune cum ar trebui
să petrecem această
sărbătoare și cât de

de cotitură

tele
important este să
respectăm sfaturile
autorităţilor.

pentru
PAGINA 2
PAGINILE 8-9

medicină

tele
medicină
ACTUALITATE PAGINA 4 ACTUALITATE
#DinRecunostinta Studii clinice relevante pentru Complicitate
tratamentul COVID-19 Pacientul trebuie
asumată
O serie de studii aflate în derulare la nivel interna-
ţional încearcă să descopere tratamente eficace îm- diagnosticat per
Aglomerarea
potriva infecţiei cu noul coronavirus, plecând de la
medicamente deja aprobate pentru alte boli. Aflaţi
aeroporturilor din ansamblu: să îl vezi ca
astfel despre Solidarity, Discovery și Recovery.
Cluj și Sibiu cu români
care urmau să plece la pe un om, nu ca pe o
muncă în Germania
gură cu dinţi.
Protejaţi ridică întrebări
privind respectarea
Medicul ortodont
personalul ordonanţelor
militare. Aceștia au OANA LASLĂU spune că
medical! mers cu autobuzul, majoritatea medicilor evită
Izolarea și distanţarea socială vor trecând prin zeci patologia de articulaţie
cântări prea puţin dacă virusul se de filtre. Nu erau temporo-mandibulară,
propagă în rândul personalului motive să le fie
pentru că este dificil de
din Sănătate și contaminează blocat drumul?
PAGINA 15 diagnosticat și de tratat.
facilităţile medicale. PAGINA 11 PAGINA 3
2 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
Interviu
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,

Sărbători Pascale
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
Paștele de anul acesta va
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ, fi sărbătorit de fiecare
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
acasă, fără a mai merge

în timpul pandemiei
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN la slujbă, la biserică.
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU, Vasile Boldeanu, preot

acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
’’
într-un sat din judeţul
Galaţi, își sfătuiește
enoriașii să asculte de
autorităţi și să se roage
acasă.
Poate că peste câţiva
ani vom avea mai
multe informaţii
despre acest virus, însă în
pot administra și încerc să evit să
se pună o presiune suplimentară
pe cadrul medical din zonă. În ca-
zul în care starea clinică se înrău-
tăţește, se merge mai departe la
În prezent, doar eu cu soţia mea
participăm la slujbe. Am sfătuit
oamenii să nu mai vină la biserică,
să stea acasă. Biserica este un spa-
ţiu comun și trebuie să încercăm

GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2020. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
A
nul 2020 este unul
neobișnuit, cu mul-
te restricţii, inclusiv
în ceea ce privește
Sărbătorile Pascale. În contextul
pandemiei de COVID-19, slujbele
dedicate acestui eveniment vor
fi ţinute fără public și oamenii nu
se vor întâlni pentru a lua masa
împreună. În satul Cărăpcești din
judeţul Galaţi, preotul Vasile Bol-
deanu este alături de locuitori
atât din punct de vedere spiritual,
cât și medical, acesta lucrând și
ca asistent medical, la dispensa-
rul satului. Despre desfășurarea
sărbătorilor din acest an în ca-
drul comunităţii sale, dar și des-
pre măsurile impuse la nivel local
și respectarea lor ne vorbește în
cadrul interviului pe care ni l-a
acordat.
acest moment este un mare
semn de întrebare pentru
întreaga omenire.
Aţi avut mai multe solicitări în
această perioadă?
Le-am explicat localnicilor să nu
cheme ambulanţa pentru orice lu-
cru mărunt. Dacă au nevoie de o
părere medicală mă duc eu la ei și
evaluez starea clinică, sunt mereu
echipat cu mănuși și mască. Dacă
există o problemă gravă luăm legă-
tura cu medicul de familie și mer-
gem mai departe. Nu trebuie să se
sperie pentru orice durere în gât,
având în vedere situaţia actuală.
De obicei, în primăvară solicitările
creșteau, există copii cu anumite
afecţiuni. Eu dispun de medica-
mente simptomatice pe care le
dispensar și ulterior se apelează la
ambulanţă.
Aţi avut vreun caz de infecţie cu
noul coronavirus la dumneavoas-
tră în sat?
La noi nu a fost niciun caz de infec-
ţie cu noul coronavirus și nici nu
au fost localnici în izolare sau ca-
rantină. De când a început această
criză, oamenii au început să mă
sune, am ţinut legătura cu ei și le-
am explicat situaţia.
Aţi depistat pe teren vreun caz
suspect care să necesite testare?
Nu a fost cazul de nicio suspiciune.
Noi suntem un sat destul de izolat,
ne-a ajutat și geografia în acest
sens, dar pe lângă asta, oamenii
au înţeles că trebuie să evite de-
plasările care sunt inutile și au stat
acasă. Aerul este foarte curat aici,
poate că și acest lucru a ajutat, și
am văzut că poate exista o conexi-
une între infecţia cu noul corona-
virus și poluarea din marile orașe.
Poate că peste câţiva ani vom avea
mai multe informaţii despre acest
virus, însă în acest moment este
un mare semn de întrebare pentru
întreaga omenire.
Metode de prevenţie
Cum se protejează oamenii din
Cărăpcești?
În sat nu există farmacie, însă în
comună sunt trei farmacii foarte
bine aprovizionate. Le-am expli-
cat oamenilor să nu își facă inutil
stocuri de medicamente. Măști nu
s-au găsit, însă am avut în sat câte-
va croitorese care au confecţionat
pentru săteni. Mănuși medicale
nu am găsit, dar oamenii au folo-
sit mănuși pentru agricultură. În
principiu, le-am explicat să folo-
sească spirtul pentru dezinfectare
și au înţeles destul de repede. Am
avut niște bolnavi care necesitau
internare și ar fi trebuit să merg cu
ei, de exemplu un băiat care trebu-
ia să facă o operaţie pentru hernie
de disc la Iași, însă am amânat ope-
raţia, nefiind o urgenţă.
Paștele în izolare
Cum se desfășoară slujbele în
această perioadă?
să reducem cât mai mult contac-
tul social. Le-am explicat: cu cât
mai puţine contacte, cu atât scade
riscul de îmbolnăvire.
Cum se va desfășura slujba de
Paște?
De Paște voi merge să fac slujba,
iar oamenii vor sta acasă și vor
aprinde lumânarea de la candela
pe care o au în locuinţă. Anul aces-
ta trebuie să ne adaptăm. Există și
un parteneriat cu ISU (Inspecto-
ratul pentru Situaţii de Urgenţă),
iar cei de la Poliţia Locală vor veni
și vor supraveghea satul. Nu am
ales varianta de a transmite slujba
online, deși avem instalaţie de so-
norizare, pentru că funcţionarea
internetului în satul nostru nu este
optimă. Sfatul meu este ca localni-
cii să asculte de autorităţi și să se
roage acasă, să se salute cu cei ală-
turi de care stau în casă cu „Hristos
a înviat!” și „Adevărat a înviat!”, iar
pe bătrânii care sunt singuri, fami-
lia să îi contacteze telefonic.
Cum credeţi că va evolua
pandemia?
Dacă vom respecta indicaţiile date
de către specialiști, care se bazează
pe dovezi știinţifice, o să fie bine.
Omenirea a mai trecut prin pan-
demii, nu este prima și nu va fi nici
ultima. Trebuie să avem curaj și
optimism. Dacă intrăm în panică
suntem mai predispuși la îmbol-
năvire, stările anxioase sunt foar-
te periculoase. Iar omul de la ţară
intră foarte repede în panică pen-
tru că nu știe multe informaţii. De
aceea am ţinut legătura cu localni-
cii, pentru că aceștia, urmărind la
televizor anumite știri, au înţeles
că dacă tușești un pic și ai febră tre-
buie să chemi ambulanţa, însă în
perioada asta de primăvară aceste
simptome erau regăsite oricum în
cadrul populaţiei – începe sezonul
alergiilor, încep muncile agricole.
Unele persoane nu s-au controlat
niciodată sau alţii au sechele ale
unor afecţiuni mai vechi (bronho­
pneumonii, stări astmatice etc).
Le-am explicat că doar în cazul în
care simptomele persistă câteva
zile trebuie să apelăm la serviciul
de ambulanţă, însă nu este cazul să
suprasolicităm sistemul.
Dr. Roxana Dumitriu
Actualitate VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
3

Detașările și delegările în perioada stării de urgenţă

Modul în care se stabilește detașarea sau delegarea de personal medical și angajaţi ai unităţilor sanitare publice să întocmită de DSP și transmisă Ministeru-
poată fi detașaţi sau delegaţi la alte unităţi lui Sănătăţii (MS), în vederea emiterii unui
între judeţe în perioada stării de urgenţă a fost reglementat prin
sanitare care au un deficit major de per- ordin de delegare sau de detașare. Ulterior,
emiterea unor ordine de către autorităţi. Acestea au ca scop Rezidenţii
sonal. Pe durata stării de urgenţă, MS comunică aprobarea după emiterea or-
asigurarea capacităţii medicale adecvate în vederea gestionării nu pot fi detașaţi
nu pot fi refuzate aceste detașări dinului de delegare sau detașare: fie direc-
sau delegaţi în unităţi
cazurilor de infecţie cu SARS-CoV-2. sau delegări. ţiei de sănătate publică din centrul univer-
sanitare în care nu
există cel puţin un medic sitar de pregătire (în cazul rezidenţilor),

O rdinul de ministru nr. 571/06.04.2020

prevede suspendarea pe perioada
stării de urgenţă a concursurilor de ocu-
pare a posturilor de medic, medic dentist,
farmacist, biolog, biochimist și chimist,
a funcţiilor de șef de secţie, laborator,
compartiment și farmacist-șef.
Direcţiile de sănătate publică (DSP)
emit, în acest sens, propuneri în formă
de dispoziţii de repartiţie pentru medici
rezidenţi detașaţi sau delegaţi. În plus,
unităţile sanitare publice pot angaja fără
concurs, la nevoie, pe o pe-
rioadă determinată de șase
luni, personalul medical ne-
din specialitatea î
n care au fost
Etapele de repartizare
Unităţile sanitare stabilesc
necesarul de personal și îl comuni-
fie celei de pe raza căreia se află unitatea
angajatoare (în cazul celorlalte catego-
rii de personal), pentru a se întocmi apoi
confirmaţi.
cesar, conform unei proceduri că apoi către DSP din judeţul respec- dispoziţia de detașare.
simplificate. tiv. DSP centralizează toate solicitările Centrul de Resurse Umane în Sănătate
Ordinul Comandantului Acţiunii, Se- și identifică personalul medical solicitat în Publică întocmește ordinele de delegare
cretar de stat, șef al Departamentului interiorul judeţului. Dacă nu se găsește per- sau detașare pentru medicii rezidenţi deta-
pentru Situaţii de Urgenţă nr. 74535 din sonal medical suficient în acel judeţ, DSP șaţi sau delegaţi și pentru celelalte tipuri de
28.03.2020 prevede ca personalul medical solicită altor direcţii de sănătate publică personal. MS și Casa Naţională de Asigurări
de specialitate (medici primari, specialiști nominalizarea personalului necesar. de Sănătate stabilesc modalitatea de plată și
sau rezidenţi), cel mediu sanitar, auxiliar În etapa următoare, lista nominală cu pontaj pentru cei detașaţi sau delegaţi.
și cel sanitar cu studii superioare, precum personalul identificat din alte judeţe este Florentina Ionescu

COMPLICITATE
Editorial

Vai nouă!

ASUMATĂ
Dr. Gabriel Diaconu

D e vreme ce toată lumea scrie, în această

perioadă, despre doctori și pandemii,
îmi rezerv dreptul, în cele ce urmează, să
fac pasul în spate – pentru un moment – de
la perpetuul rostogol. Mă preocupă procesul
devenirii, dar mai ales al revenirii ulterioare
a Sănătăţii la ceea ce-a fost înainte de dez-
măţ, și epidemie. Ce-am putea învăţa, când
totul se va termina (cum e firesc, de altfel),
în banal? Noi, românii, suntem extrem de
talentaţi la făcutul de rachiu, cioplitul lem-
nului și rescrisul istoriei. Mulţi mă întreabă,
zilele acestea, dacă ne-am schimbat cumva.
Dacă ne schimbăm. Dacă ne vom schimba,
poate. Le răspund că sunt sceptic. Nu pot
ei să moară cât putem noi să ignorăm. Fără
doar și poate că, după așternutul prafului,
niște deștepţi vor fi galonaţi, niște enormi
vor rămâne anonimi. Și viaţa-și va vedea de
cursul ei obișnuit. Hidra are multe capete,
și doar cel mult câteva, în această perioa-
dă, au fost scalpate spre mulţumirea opiniei
publice. Dar năravul... năravul îndură.

C
a un buzdugan arată inamicul
nostru, cu prelungiri pe toată
suprafaţa. Deși este creditat
cu o mortalitate redusă, de 3%,
SARS-CoV-19 are alte proprietăţi care ne
dau bătăi de cap. Pandemia actuală este
marcată de o capacitate de difuziune fără
egal, care nu lasă prea multe teritorii in-
demne de boală și niciun domeniu de
activitate umană neafectat.
SARS-CoV-2 zdruncină omenirea din
temelii, omul fiind incapabil de a-i opune
o rezistenţă activă oricât de neînsemnată,
singura posibilitate de a-i supravieţui fiind
fuga din calea lui. Mult mai nefaste decât
mortalitatea vor fi însă efectele generale
dezastruoase, cu precădere economice.
Spectrul foamei, de amploare mondia-
lă, întrezărit la orizont nu este o simplă
fantezie.
Actuala pandemie marchează ora
„zero” a omenirii. Lumea trebuie regândi-
tă și reconstruită din temelii. Omenirea nu
se mai poate întoarce la vechile canoane
depășite, la uriașele discrepanţe între di-
versele categorii de cetăţeni ai lumii. Toţi
reprezentanţii societăţii trebuie să dea
și să primească, proporţional cu propria
contribuţie la binele general. „Minuni în
vremea noastră/ Nu văd a se mai face”,
așa grăia poetul Grigore Alexandrescu. Pe
vremea lui. La vremea noastră, minunile
sunt la ordinea zilei, se fac chiar sub ochii
noștri, cu concursul și sub oblăduirea
unora dintre noi, ba și în dispreţul bunului
simţ, al spiritului civic și al unei sfidări
grosolane. Ce exemplu mai grăitor ne pot
oferi societatea și administraţia noastră
decât ceea ce s-a petrecut joi, 9 aprilie?
Multe avioane charter au plecat către
Germania, de pe aeroporturile din Cluj
și Sibiu. Erau încărcate cu români care
mergeau la munci agricole. Cum de ni-
meni n-a luat atitudine faţă de această
anomalie? Cum de președinţi de ţară,
politicieni și guvernanţi nu s-au sesizat
că spaţiul aerian al ţării ţine de siguranţa
naţională? Spaţiu care nu poate fi lăsat
la cheremul și bunul plac al unui slujbaș
al locului, liber să decidă după bunul plac.
Mai mare rușine nici că se poate!
Nu este un caz oarecare, nu seamănă cu
nu știu ce individ care-și părăsește casa
să-și cumpere ţigări sau o doză de bere fără
să fi semnat declaraţia pe proprie răspun-
dere sau cu altul aidoma, care se alege cu o
amendă. Este vorba de o complicitate asu-
mată, prea vizibilă ca să poată fi ocolită și
ascunsă sub preș. Oamenii aceia veniţi la
Cluj și Sibiu au străbătut zeci și sute de ki-
lometri, mânaţi de nevoie. Au călătorit cu
autobuzele. Au trecut prin zeci de filtre. Nu
existau motive să le fie blocat drumul? Cu
siguranţă că aveau un ausweis, o parolă de
liberă trecere. Odată ajunși pe aeroporturi,
cum s-au respectat normele impuse de or-
donanţele militare? Severe și restrictive
doar pentru prostime și neputincioși.
Abia seara târziu, post-festum, mi-
nistrul Vela a schiţat niște scuze anemice
pentru evenimentele petrecute la Cluj. Cu
o seninătate angelică, a reiterat asprimea
propriilor ordonanţe militare. Cam puţin.
Prim-ministrul și-a făcut și el datoria din
vârful buzelor, a făcut o vagă aluzie, sufi-
cientă să înţeleagă tot prostul, și a dat-o
la întors cu contractele în derulare sau
întrerupte. Nu mă duc cu gândul la telefoa-
nele roșii care au zbârnâit ca să împlineas-
că nevoile acute ale unei doamne prea sus-
puse, aflată la ananghie, dar drumul către
ele este prea direct ca să poată fi înăbușit.
La vremea bilanţurilor, fiţi siguri că româ-
nii vor fi arătaţi cu degetul că au adus și au
împrăștiat virusul ucigaș, cu ausweis-uri
măsluite.
Dr. Virgil Răzeșu
Năravul nostru comunitar n-are altceva
de făcut, nebăgat fiind în seamă, decât să în-
dure. Pentru că e coagulul culturii noastre,
al civilizaţiei noastre, fie prin prezenţă, dar
mai ales prin absenţă. Ne lipsește trambulina
cognitivă suficientă cât să ne asumăm „min-
tea românului cea de pe urmă”. Unul la mână,
pentru că tot românul știe că n-are minte.
Și-apoi, pentru că „cea de pe urmă” implică
o apocalipsă. Care apocalipsă, odată evitată,
carevasăzică nu s-a întâmplat niciodată. De-
cât, poate, pentru statisticieni. Decât, poate,
pentru filosofi adânciţi în cărţi. Dar pentru
el, pentru omul de rând, pentru doctorul
care s-a pregătit intens ca să lupte și el cu
COVID-ul, și n-a văzut acţiune, va fi fost ca și
cum nu s-a întâmplat. Nimic. Niciodată.
Vom avea spitalele curate lună pe care
le-am visat? Câteva săptămâni, luni poate.
Vom avea „jos pălăria!” pe străzi, printre
plebei? Doar până la primul semafor, prima
șpagă, primul malpraxis dubios. Ne va prii
zeismul, prin Olimp? Unii mai beţi de-ase-
menea beţie se vor trezi, subit, mahmuri. Și
tot o să ne strivim copiii, studenţii, reziden-
ţii, specialiștii tineri, în menghina autocrată
a bărboșilor bătrâni.
Astfel că rezum, ca de obicei, cu umor,
vai nouă. Vai nouă, și vai de ceasul nou.
Strașnic nărav...
4 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
Studii clinice relevante
Există în lume, la ora
actuală, mai multe studii
în derulare prin care se
încearcă descoperirea unor
pentru tratamentul COVID-19
medicamente eficiente
împotriva COVID-19.
Astăzi, redăm câteva dintre
cele mai relevante.
O
amenii de știinţă, societăţile mon-
diale de sănătate și sistemele naţio-
nale de sănătate încearcă să refolo-
sească anumite medicamente deja
aprobate pentru alte boli și cunoscute a fi în
mare măsură sigure, în loc să elaboreze medi-
camente noi, proces care poate dura mulţi ani.
O altă abordare este aceea de a testa mo-
lecule neaprobate care s-au comportat bine în
studiile pe animale împotriva coronavirusu-
rilor anterioare. Având în vedere acest lucru,
următoarele terapii au fost selectate de majo-
ritatea studiilor aflate în desfășurare în acest
moment: medicamentul împotriva malariei
(Clorochina/Hidroxiclorochina); o moleculă
antivirală experimentală, Remdesivir; o combi-
naţie de două medicamente anti-HIV (Lopina-
vir și Ritonavir); un mesager al sistemului imu-
nitar care combate virusurile [Interferon-beta
(IFN-β)], precum și corticosteroizi în doze mici
care vizează o modulare favorabilă a răspunsu-
lui imun (v. figură).
Medicamentele testate au în vedere toate
fazele infecţiei, de la profilaxie la tratamentul
pacienţilor grav bolnavi. Există, de aseme-
nea, o nevoie urgentă de a-i proteja pe cei din
domeniul sănătăţii împotriva acestui virus
pandemic, deoarece se află în prima linie a
bătăliei, iar prezenţa lor este crucială. Urmă-
toarele mega-studii au început acum câteva
zile. În ceea ce urmează, ne vom referi la cele
considerate mai promiţătoare.
Solidarity
Studiul a început la 20 martie 2020, sub
auspiciile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii
(OMS). Acesta va include multe mii de pacienţi
din zeci de ţări la nivel mondial și a fost conce-
put pentru a fi cât se poate de simplu.
Braţele de tratament sunt:
- Standard de îngrijire (braţ de control);
- Standard de îngrijire + Remdesivir;
- Standard de îngrijire + Lopinavir + Rito-
navir;
- Standard de îngrijire + Lopinavir + Ritona-
vir + IFN-β;
- Standard de îngrijire + Hidroxiclorochină.
Dozele și medicamentele utilizate pot varia
pentru fiecare ţară participantă. Unele sunt
administrate sub formă de tablete zilnice, iar
altele sub formă de injecţii zilnice. De exem-
plu, în Norvegia, studiul va evalua siguranţa
și eficacitatea Hidroxiclorochinei, a Remde-
sivirului și standardul de îngrijire clasică la
pacienţii adulţi spitalizaţi diagnosticaţi cu
COVID-19. Dozele utilizate vor fi:
- Remdesivir intravenos 100 mg pe zi pe
durata spitalizării, până la 10 zile. Se va admi-
nistra o doză de 200 mg la includere;
- Hidroxiclorochina oral 600 mg la 2 ore ca
doză de încărcare, urmată de 200 mg de 3 ori pe
zi, în fiecare zi, timp de 10 zile.
Braţul canadian al studiului Solida-
rity va evalua Lopinavir/Ritonavir, compa-
rativ cu îngrijirile standard și, în cele din
urmă, va adăuga noi terapii pe măsură ce
apar noi date (CATCO – Canadian Treat-
ments for COVID-19). Acest studiu va eva-
lua bolnavii critici. Un alt studiu canadian
(CORIPREV-LR) preventiv va cerceta ace-
eași combinaţie de medicamente - Lopinavir
400 mg/Ritonavir 100 mg, de două ori pe zi,
PUBLICITATE
S.C. Doinamed SRL
cu sediul în Rm. Vâlcea, strada 1 Mai nr. 2, punct de lucru: Spitalul de Boli Cronice
Drăgoești, oferă spre ocupare un post de medic specialist/primar medicină internă.
Oferim un salariu atractiv, un mediu de lucru plăcut și profesionist.
Pentru mai multe informaţii, vă rugăm să sunaţi la telefon 0744.935.176 – Barbu Doina.
VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI.
RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
Actualitate
timp de 14 zile. Tratamentul va fi iniţiat cât mai tre cele două căi de administrare în funcţie de Există multe alte studii privind pan-
curând posibil (în 1-7 zile de la ultima expune- circumstanţele clinice); demia de COVID-19 și ele pot fi consul-
re la virus), la pacienţii stabili și, ca măsură de - Standard de îngrijire + Hidroxiclorochină tate pe pagina dedicată studiilor clinice
prevenire, la cei aflaţi în contact strâns cu un (administrare orală, în total 10 zile, după cum www.clinicaltrials.gov (am găsit 187 de stu-
pacient COVID-19. urmează: doză iniţială 800 mg, 800 mg la + dii legate de un posibil tratament împotriva
6 ore, 400 mg la + 12 ore, 400 mg la + 24 ore, COVID-19).
Discovery apoi 400 mg la fiecare 12 ore, timp de 9 zile). Sperăm că vom avea răspunsuri rapide la
Acest studiu este echivalentul studiului Principalii parametri urmăriţi vor fi dece- această pandemie catastrofală. Între timp, mă-
Solidarity efectuat în Europa. A început la 22 sul în spital, numărul de externări și necesita- surile actuale precum distanţarea socială, igie-
martie 2020 și este coordonat de INSERM în tea ventilaţiei mecanice. Informaţii suplimen- na și protecţia corespunzătoare sunt o necesita-
Franţa (Institut National de la Santé et de la tare cu privire la rezultatele pe termen lung pot te atât pentru profesioniștii din sănătate, cât și
Recherche Médicale), ca parte a unui consorţiu fi colectate prin revizuirea documentelor me- pentru populaţia generală.
european. Include 3.200 de pacienţi europeni dicale sau a legăturii la bazele de date medicale, Dr. Alexandru Mischie,
din Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, cum ar fi cele administrate de NHS Digital și medic cardiolog la Centre Hospitalier
Olanda, Spania, Suedia și Anglia. organizaţii echivalente din ţările defavorizate. Montluçon, Franţa
Studiul Discovery include cinci braţe de
tratament: Tratamente
1a. Fuziune
- Standard de îngrijire (braţ de control); posibile
- Standard de îngrijire + Remdesivir
(200 mg doză de încărcare intravenoasă în
ziua 1, urmată de o doză de întreţinere intra-
Anticorpi monoclonali
venoasă o dată pe zi de 100 mg, pe toată durata Plasmă convalescentă
spitalizării, până la 10 zile de curs total);
- Standard de îngrijire + Lopinavir + Rito-
navir (Lopinavir 400 mg/Ritonavir 100 mg,
se va administra la fiecare 12 ore timp de 14 1b. Endocitoză
zile sub formă de comprimate). Pentru pa-
cienţii care nu sunt în măsură să ia medica-
mente pe cale orală, se va administra aceeași
doză sub formă de suspensie de 5 ml la fiecare
12 ore, timp de 14 zile, printr-un tub
nazogastric preexistent sau nou plasat;
- Standard de îngrijire + Lopinavir + Rito-
2. Translaţie Clorochină
navir + Interferon-β. Lopinavir/Ritonavir se va Hidroxiclorochină
administra ca mai sus. Interferon-β se va admi- ARN viral Ribozomi
nistra subcutanat, la doza de 44 µg pentru un
total de 3 doze în 6 zile – ziua 1, ziua 3, ziua 6;
- Standard de îngrijire + Hidroxiclorochi-
na. Hidroxiclorochina se va administra oral
Lanţuri
în doză de 400 mg de două ori pe zi, timp de
polipeptidice
o zi, urmată de 400 mg o dată pe zi, timp de 9
zile. Doza de încărcare de Hidroxiclorochină 3. Proteoliză
printr-un tub nazogastric va fi crescută la
600 mg de două ori pe zi timp de o zi, urmată
de o doză de întreţinere de 400 mg o dată pe zi
timp de 9 zile.
Replicare
Alocarea pacienţilor la diferitele modali- Complex de transcripţie
tăţi de tratament va fi randomizată, adică prin
selecţie la întâmplare, însă pacienţii și medi- ARN dependent
cii vor ști ce tratament este utilizat (acesta se ARN polimerază
numește proces deschis). Analiza eficacităţii
și siguranţei tratamentului va fi evaluată la
15 zile de la includerea fiecărui pacient.
Recovery 4. Translaţie și replicare ARN
Studiul este pilotat de NHS (National
Health System) din Marea Britanie și va avea
Reticul
cinci braţe (http://recoverytrial.net):
endoplasmatic
- Standard de îngrijire (braţ de control);
- Standard de îngrijire + Lopinavir + Ri-
tonavir (Lopinavir 400mg/Ritonavir 100
mg pe cale orală „sau tub nazogastric”) la 5. Împachetare
fiecare 12 ore, timp de 10 zile sau până la
externare);
- Standard de îngrijire + Interferon-β1a (so-
luţie nebulizată într-o doză de 6 MIU „milioane
unităţi internaţionale”, o dată pe zi, timp de 10
zile sau până la externare);
- Standard de îngrijire + corticosteroid
(Dexametazonă administrată ca preparat oral
sau intravenos 6 mg o dată pe zi, timp de 10 zile
sau până la externare. Este permisă trecerea în-
6. Eliberare
virioni
Mecanisme fiziopatologice care ar putea bloca numeroasele etape ale ciclului de replicare a coro-
navirusului (pentru medicamentele enumerate mai sus). Preluare din http://www.sciencemag.org
Internaţionale VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
5

Boala Chagas,
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache

o afecţiune tropicală neglijată

C unoscută și sub numele de
tripanosomiază americană,
boala Chagas este o parazitoză tro-
picală cauzată de Trypanosoma
cruzi. Din cauza progresiei lente
și a prezentării clinice frecvent
asimptomatice este considerată
o „afecţiune silenţioasă”, dar și
„redusă la tăcere”.
În premieră internaţională, OMS a decis celebrarea Zilei Afectează în special persoane-
mondiale a bolii Chagas pe 14 aprilie. Scopul este acela de le provenite din medii defavori-
a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire zate, cu acces limitat la resursele
sanitare primare și vizibilitate
la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global,
politică redusă.
fiind necesare resurse suplimentare pentru profilaxia și Creșterea gradului de expune-
controlul bolii. re publică în cazul acestei afecţi-
uni neglijate este esenţială pentru
implementarea profilaxiei efici-
ente, diagnosticarea precoce și ad-
ministrarea tratamentului în sta-
diile iniţiale, boala Chagas fiind
frecvent diagnosticată în stadii
tardive. În absenţa tratamentu-
lui, această afecţiune poate asocia
complicaţii cardiace și digestive
severe, fiind fatală în anumite
cazuri.
Originară în ţările din Ame-
rica Latină, în prezent, boala
Chagas este întâlnită și în SUA,
Canada, Europa și în câteva ţări
din Pacificul de Vest, fiind carac-
terizată de OMS drept o „proble-
mă de sănătate globală”. Conform
statisticilor OMS, ea afectează
aproximativ șase – șapte milioane
de persoane la nivel global.
Pentru celebrarea Zilei mon-
diale a bolii Chagas, data de 14
aprilie nu a fost aleasă întâm-
plător. În această zi, în anul
1909, o fată din Brazilia numi-
tă Berenice Soares de Moura,
a fost prima persoană diagnos-
ticată cu această boală, de către
dr. Carlos Ribeiro Justiniano
Chagas, patologia purtându-i
ulterior numele.

Măsuri pentru protejarea

radiologilor din linia întâi
În contextul pandemiei de COVID-19, solicitările adresate
specialiștilor în radiologie și imagistică medicală au crescut
considerabil, aceștia fiind expuși semnificativ la virusul
SARS-CoV-2.

C
ercetătorii coordonaţi
de dr. Yonggeng Goh
și dr. Swee Tian Quek,
de la National Univer-
sity Hospital din Singapore, au
dezvoltat un plan strategic ce ar
putea fi implementat în spitale-
le universitare pentru a reduce
riscul de transmitere a noului
coronavirus, asigurând continui-
tatea îngrijirilor medicale, dar și
a procesului educaţional. Auto-
rii lucrării, recent publicate în
Journal of the American College of
Radiology, preluată de Reuters,
se bazează pe experienţa proprie,
acumulată în contextul epidemiei
de SARS din Singapore, ce a avut
loc în urmă cu 17 ani. „Departa-
mentele de radiologie ar trebui
să implementeze practici stricte
de control al infecţiilor și planuri
operaţionale robuste pentru a mi-
nimiza transmiterea bolii și pen-
tru a diminua impactul potenţial
al infectării personalului”, susţin
radiologii din Singapore.
Suplimentarea personalului
este vitală
Prima strategie propusă se re-
feră la importanţa vitală a echipa-
mentului de protecţie, menţionând
și necesarul suplimentar de forţă
de muncă în aceste circumstan-
ţe extraordinare. Autorii lucrării
susţin că, în cadrul departamen-
tului de radiologie din care aceștia
fac parte, numărul radiografiilor
toracice realizate cu aparatul por-
tabil în cadrul departamentului
de urgenţe s-a triplat, ajungând
să efectueze cel puţin 100 de ra-
diografii toracice zilnic, de la
începutul epidemiei de COVID-19.
În aceste condiţii, medicii sus-
ţin că se resimt consecinţele defi-
citului de personal, fiind absolut
necesară suplimentarea forţelor
de muncă. În cazul echipamentu-
lui de protecţie personală, radio-
logii din Singapore menţionează
că experienţa anterioară cu epi-
demia SARS, din 2003, i-a învăţat în aceste situaţii. Prin urmare, ca pentru a minimiza transmiterea temporală” a personalului. „Perso-
„să păstreze rezerve de echipa- soluţie alternativă, departamente- bolii între pacienţi și pentru a per- nalul din cadrul departamentului
mente de protecţie personală la le de radiologie ar putea utiliza un mite curăţarea și aerisirea corectă de radiologie se află frecvent în
nivel naţional, dar și la nivelul spi- singur scanner CT, dedicat pacien- a încăperii în timp util, în cazul linia întâi în cazul izbucnirii unor
talului”, astfel încât personalul din ţilor suspecţi de COVID-19, pentru examinărilor succesive. epidemii, pacienţii afectaţi având
linia întâi să beneficieze de aceste a preveni contaminarea celorlalte nevoie de investigaţii imagistice.
resurse, în caz de necesitate. aparate. Segregarea echipei și Totuși, aceștia pot funcţiona sigur
O altă măsură utilă, imple- Asigurarea respectării cu stric- limitarea interacţiunii și eficient cu o planificare stra-
mentată și în cazul epidemiei de teţe a recomandărilor pentru pur- interpersonale tegică adecvată și implementare
SARS din 2003, este utilizarea de tarea echipamentelor de protecţie Cea de-a treia strategie re- operaţională corespunzătoare”, au
extensii externe sau corturi speci- și a procedurilor de igienizare a comandată de grupul de experţi declarat dr. Goh și dr. Quek pentru
ale, denumite colocvial „facilităţi aparaturii imagistice este esenţi- propune „segregarea echipei”, cu Reuters.
pentru febră”, dotate cu aparate de ală pentru a reduce transmiterea scopul de a limita interacţiunea Surse:
1. Reuters
radiografie digitală portabile, pen- noului coronavirus. De asemenea, dintre membrii personalului și 2. https://www.medscape.com/viewarticle/928351
3. Goh Y, Chua W, Lee JKT, Leng Ang BW, Liang
tru realizarea triajului eficient al autorii lucrării sugerează amâ- de a reduce transmiterea bolii. În CR, Tan CA, Wen Choong DA, Hoon HX, Leong
pacienţilor. În cazul investigaţiilor narea investigaţiilor imagistice cazul epidemiei SARS din 2003, Ong MK, Quek ST, Operational Strategies to
Prevent COVID-19 spread in Radiology: Experience
CT, aparatele portabile ar putea re- „non-urgente” și programarea in- departamentele de radiologie din from a Singapore Radiology Department after
prezenta o soluţie, însă există limi- vestigaţiilor urgente la un anumit Singapore au implementat efici- SARS, Journal of the American College of
Radiology (2020), doi: https://doi.org/10.1016/j.
tări de ordin economic sau logistic interval de timp între examinări, ent „strategii de segregare fizică și jacr.2020.03.027.

Reactivarea SARS-CoV-2, mai multe informaţii despre acele cazuri.

Este important să ne asigurăm că au fost

o ipoteză controversată
respectate corect procedurile recoman-
date pentru colectarea mostrelor pentru
testarea pacienţilor suspecţi”, au declarat

O rganizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)

a iniţiat investigaţiile în cazul pacien-
ţilor care au redevenit SARS-CoV-2 pozitivi
după ce fuseseră propuși pentru externare
în urma rezultatelor negative ale testelor,
potrivit Reuters.
Coreea de Sud a raportat recent 91
de cazuri neobișnuite de infecţie cu noul
coronavirus, pacienţii consideraţi „vinde-
caţi” prezentând rezultate pozitive la testă-
rile ulterioare. Directorul CDC din Coreea
de Sud (Korea Centers for Disease Control
and Prevention) spune că se ia în conside-
rare o posibilă „reactivare” a virusului, și nu
reinfectarea pacienţilor.
Totuși, autorităţile sanitare coreene
precizează că această tendinţă de „reac-
tivare” a virusului este încă neclară, fiind
necesare investigaţii suplimentare pentru a
elucida mecanismele implicate.
„Suntem conștienţi de existenţa aces-
tor cazuri de indivizi care au avut rezultate
negative la testarea PCR pentru COVID-19
și care s-au pozitivat, din nou, după câteva
zile (...) Colaborăm îndeaproape cu experţii
noștri și muncim din greu pentru a primi
reprezentanţii OMS.
Potrivit recomandărilor actuale ale
OMS, un pacient SARS-CoV-2 pozitiv poate
fi externat după înregistrarea a două rezul-
tate negative consecutive, la cel puţin 24 de
ore distanţă, în cazul ameliorării simpto-
matologiei. În medie, există o perioadă de
aproximativ două săptămâni între debutul
simptomatologiei și ameliorarea clinică a
pacienţilor.
6 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15 Opinii

Cu mintea
limpede
Pandemia de COVID-19
nu poate lăsa indiferent pe
nimeni. Ea întrunește toate
atributele unui unicat în
istoria îndelungată a omenirii.
În scenă și-a făcut apariţia
un inamic invizibil, perfid și
extrem de agresiv, aflat
la limita dintre materia vie
și „nevie”.

C
itind opiniile unui repu- vesel, iar dacă nu voi fi în apele mele,
tat virolog care enunţa să fiu, pe dată, vesel. Dacă nu-mi îm-
o asemenea ipoteză, am plinești voia, ai să plătești cu viaţa!”
fost de-a dreptul surprins Amărât, bietul bijutier care-și vedea
și nu mai puţin intrigat. Mi s-a părut viaţa ameninţată a avut norocul să
un nonsens absolut. Norocul meu întâlnească prin curţile împărătești
a fost că n-am abandonat articolul un copilandru care nu era altul de-
și pe măsura lecturii, parcă-par- cât Solomon, mintos de mic și fiu
că am început să-i dau dreptate. al împăratului. Auzind povestea bi-
Am admis că nu e o formă de viaţă jutierului, acestuia nu i-a fost deloc
structurată așa cum cunoaștem, cu greu să-i dea și rezolvarea: „Ei, ni-
sisteme care să-i asigure energia și mic mai simplu! Fă-i inelul cerut și
perpetuarea, ci o proteină cu cali- scrie pe el, mare să se vadă, doar trei
tăţi aparte care declanșează această cuvinte: «Gam zeh yaavori», ceea ce
nebunie la adresa omului. Și chiar pe limba noastră înseamnă «Și asta
mi-am întărit credinţa că materia va trece»”. Și așa bijutierul a scăpat
brută este dotată cu proprietăţi, nu cu viaţă, dar și împăratul și-a văzut
cu inteligenţă, cum susţin unii cer- fantezia împlinită.
cetători. De la sine înţeles că numai O primă și foarte importantă
materia ajunsă pe o treaptă supe- concluzie este că urgia prăvălită
rioară de organizare capătă inteli- peste toată lumea se va sfârși. Dar
genţă, prin intervenţia altor și altor sfârșitul nu va veni ca rezultat al
componente ale aceleiași materii. luptei și al victoriei noastre asupra
inamicului, ci fiindcă în codul său se
Poveste cu tâlc află înscris acest final, așa cum este
Circulă pe Internet o istorie nos- înscris în curbele sau graficele tu-
timă, dar plină de tâlc. Cică într-o turor epidemiilor sau pandemiilor.
bună zi, David, învingătorul uria- Dacă ne întrebăm când va surveni
șului Goliath și al doilea împărat al acest final, nu mai este în puterea
Israelului (după Saul), și-a chemat noastră să spunem ci, eventual, folo-
bijutierul și i-a poruncit: „Ai trei sind experienţele altor pandemii, să
zile, să-mi faci un inel! Când am să aproximăm. Dar este o aproximare
mă uit la el, dacă sunt trist să devin mai mult decât relativă, pentru sim-
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf:
plul motiv că nu cunoaștem în amă-
nunt inamicul și armele lui și va mai
trece încă destul timp până îi vom
descifra biologia.
Corolarul imediat al acestor
susţineri este că avem datoria să în-
registrăm și să consemnăm foarte
corect și în amănunt istoria acestei
catastrofe mondiale, să o disecăm,
să o analizăm, ca să fim pregătiţi și
să o prevenim, iar la nevoie, să avem
pregătite și arme eficiente de luptă
împotriva ei. Fiindcă nu există nicio
îndoială că ea va reveni.
Frica, o problemă
catastrofală
În faţa unui asemenea
flagel, de intensitate și extensie
nemaiîntâlnite, este imposibil ca,
într-o zonă oarecare, să nu apară
o fisură, o supapă nefuncţională,
generatoare de noi secvenţe dis-
trugătoare, cu atât mai mult cu cât
omul dintotdeauna a fost o fiinţă
șovăielnică, ce se conduce încă după
impulsuri primare, egoistă prin de-
finiţie, inconstantă și dispusă să gă-
sească vinovăţiile la alţii, nu la el. În
context, nu putem face abstracţie de
realităţi.
Este cert că pandemia în curs nu
va număra milioane de morţi, pre-
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
cum marile epidemii ale trecutului.
Dar când aproape jumătate dintre
cetăţenii planetei, sănătoși dar înfri-
coșaţi de groaza morţii fug din calea
urgiei și se izolează îndărătul unor
pereţi, situaţia devine gravă, dacă
nu catastrofală, mai ales în context
mondial.
Avem ceva de învăţat din toată
această poveste? Fără îndoială că da.
După atentatul din 11 septembrie
2001 din SUA, s-a afirmat destul
de apăsat că începând cu acea dată,
viaţa pe planeta noastră nu va mai
fi ca până atunci și că lumea, în inte-
gralitatea ei, trebuie să se schimbe și
se va schimba. În realitate, lucrurile
nu s-au petrecut așa, fiindcă dincolo
de dramatismul indubitabil, eveni-
mentul a interesat o zonă mai limi-
tată, echilibrată și bine ancorată în
economie.
De data asta, lucrurile nu mai
stau așa. Pandemia afectează sever
întreaga planetă, iar consecinţele ei
nu lasă insule neatinse. Ne obligă să
ne întrebăm dacă drumurile pe care
am mers până acum au fost bune și
corecte și dacă nu cumva trebuie să
le părăsim. Acum se poate vorbi des-
pre o altă lume care trebuie reclădi-
tă, reconstruită, repornită. Evident,
cu alte motoare și pe alte principii.
Pandemia în România
Înainte de a încheia, se cuvine să
privim și în propria ogradă, cu par-
tea noastră de vieţi pierdute și sufe-
rinţe de care nu aveam nevoie. Tre-
buie să încercăm să vedem unde ne
aflăm. Am irosit, într-un mod con-
damnabil, timpul și șansele enor-
me de după 1989. Nu ne-am arătat
demni de timpul pe care l-am trăit.
Societatea noastră s-a degradat și
continuă s-o facă în ritm alert. Tot
ce a fost valoros și peren s-a alterat,
s-a risipit și continuă să se năruie;
nimic din ce s-a construit cu migală,
eforturi și sacrificii nu a supravie-
ţuit; nimic nu se leagă, nimic nu ne
reușește. O degringoladă de nivel
naţional este tot mai vizibilă în abso-
lut toate domeniile, iar progresele de
orice tip întârzie să-și arate mlădiţe-
le, oricât de firave. Ca să nu mai spun
că pentru cei mai mulţi speranţele
într-o redresare binevenită sunt din
ce în ce mai inconsistente.
Vremea schimbării
Singura acţiune palpabilă și om-
niprezentă este flecăreala non-stop,
de noapte și de zi, de parcă toţi oame-
nii noștri de presă și invitaţii lor își
susţin public tezele în specialitatea
„filibusterism”*, în permanenţă
alimentată de evenimente stupi-
de, scandaloase, lipsite de noimă.
A venit vremea redresării, poate a
trezirii din somnul cel de moarte.
Trebuie să ne adunăm, să înce-
pem să construim, să realizăm con-
cretul de care avem nevoie. Nu vom

200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei

avea acces la toate articolele
mai putea pleca peste graniţă. Tre-
buie să culegem căpșunile și roșiile
cultivate de noi, să refacem agricul-
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro tura înainte de toate și să nu mai im-
portăm usturoi și leuștean din Vene-
Cum te abonezi: zuela. Trebuie să refacem industria,
folosind chiar fierul vechi pe care-l
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează mai avem, să ne exploatăm bogăţiile
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala și să încetăm să mai întindem mâna
la străini, să nu ne mai vindem pe
sau
doi bani netrebnici. Nu va fi ușor,
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale dar trebuie să ne redobândim încre-
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii derea în noi și în viitorul nostru și al
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank; urmașilor noștri.
Dr. Virgil Răzeșu
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). *Tactică a discursurilor fără sfârșit, fără
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare niciun înţeles ţinute în Congresul american,
menite să împiedice adoptarea unor legi
Opinii VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
7

Nu mai dorm îngălbenite galbenele file

spuneau nimic: „Orientarea pro-
germană din timpul primei con-
flagraţii mondiale duce la întemni-
ţarea sa la Văcărești, imediat după
încheierea războiului”. „Era șme-
cher Slavici ăsta, dacă a stat la ră-
coare și acu’ e în manual!”, se gândi
amuzat.
Ceva îl mânase să afle mai
multe despre deţinutul scriitor.
Ghemuit în fotoliu, tastă curios
diverse asocieri de cuvinte. Tre-
cea cu rapiditate de la un link la
altul. Simţi brusc o apropiere de
autorul din manual. Dacă el trăia
acum în carceră, atunci Slavici,
la Văcărești, ce mai trăise? „Mă
«Nenorocitule», îmi zi- „Pădureanca” și teatrul
ceam tușind încă mai radiofonic „Decamero-
greu. «Fug acum pă- nul”.
duchii de la ei și se adu- Zilele următoa-
nă toţi pe tine». (...) Spi- re l-au dus la Marqu-
talul nu era un adevărat ez și Camus, dar și la
spital, căci nu am găsit „Ciuma stacojie” a lui
în el nici medic, nici Jack London. Ai lui
medicamente, ci nu- nu-i înţelegeau bucu-
mai rămășiţe de fiinţe ria ce-l cuprinsese, dar
omenești, care nu mai se bucurau de bucuria
au nevoie nici de medic lui. Slavici l-a dus zi-
nici de medicamente.
Dr. Richard
lele următoare înspre
(...) Erau ce-i drept, Constantinescu John Snow și Ignaz
murdărie, aer îmbâcsit, Semmelweis, dar
fumăraie, fel de fel de mirosuri, și înspre John Leal și Robert
erau ploșniţe, păduchi și râie, era Koch. Se trezi că citește despre

E
levii stau de ceva vreme
în casă și, poate, unii din-
tre ei înţeleg izolarea ca
pe o privare de libertate.
Așezaţi în fotolii, cu farfuria de
mâncare pregătită de unul dintre
părinţi, privesc zeci de minute
lecţia de literatură română livrată
pe plasmele din dormitor de câte
un profesor numit de minister să
livreze teleeducaţie.
În picioare, în faţa unui pu-
pitru, un profesor serios citește
fraze seci de pe un slide înţesat
de cuvinte. Din timp în timp, lec-
turează fragmente dintr-o carte.
Poate că manualul îl va lămuri mai
bine în privinţa prozei scurte și a
nuvelei. Se uită o clipă peste foto-
grafia lui Ioan Slavici – un bărbat
cu mustaţă și destul de sever – și
trece în fugă peste nota biografi-
că. „Nici bunicul lui nu se născuse
pe când autorul ăsta murea”, gân-
di el. Când mai citi și asta, îi veni
s-arunce manualul cât colo: „Su-
biectele nuvelelor sale sunt extrase
în mare măsură din mediul sătesc
și se bazează pe puterea tradiţiei și
a obiceiurilor”.
Istoria nu-l atrăgea deloc, în-
cât nici rândurile următoare nu-i
înăbușea deci fumul de tutun, de
petrol, de lignit, aerul îmbâcsit şi
plin de miros greu, încât aveam ac-
cese de înecăciune (…). Mai era pe
deasupra şi alta. Se zicea că cel mai
bun mijloc de a alunga păduchii
sunt spălăturile cu petrol. Mai
înainte de a se culca dar, tovarășii
mei se dezbrăcau în pielea goală şi
se spălau pe tot trupul cu petrol.
Eu nu puteam să fac ca dânșii.
Lasă că în urma unui defect de
educaţie nu eram în stare să
mă prezint în pielea goală în
faţa altora, dar nu mă iertau
nici eczemele să fac spălături
cu petrol. Vai de sufletul meu.
o lume plină de febră recurentă, sistemul carantinal în „Regula-
de vărsat şi de tifos exantematic, mentele Organice ale Valahiei
tușeam și iar tușeam, de băgam și Moldovei”, despre hărţi, re-
spaimă în cei ce mă vedeau, mă laţii comerciale și importanţa
zbăteam în culcuș.” (Ioan Slavici, geostrategică a carantinelor,
Închisorile mele, Editura ALLFA zoonoze și parazitologie.
București, 1996, pp. 97, 102, 108) „Nu-i chiar nasoală româna
Se întoarse iar la manual și îi asta!”, era concluzia lui la vreo două
săriră în ochi două titluri. Unul săptămâni de la acea telelecţie.
al autorului său și altul al unui Nu a mai urmărit în nicio dimi-
italian: Giovanni Boccacio. Și, neaţă searbădul program educa-
pe măsură ce tot citea, realiză că ţional televizat, dar deja era la
și Ioan, și Giovanni pomenesc a doua comandă online de cărţi.
de epidemii, unul despre hole- Că, vorba aia, adică vorba lui
ră în „Pădureanca” și celălalt Slavici, n-ar vrea să rămână,
despre ciumă în „Decameronul”. ca Iorgovan, după ce-o trece
A găsit pe YouTube filmul pandemia, „gură-cască pe acasă”.

Pentru unii mumă, OAMGMAMR

Un plan pentru schimbare

pentru alţii... C onsiliul Internaţional al Asistenţilor
Medicali (ICN) a lansat raportul intitulat
Annette Kennedy, președintele ICN,
a afirmat, la rândul ei, că pandemia de

M i-aș fi dorit ca ţara mea să aibă echipamente

pentru a proteja personalul medical de riscurile
COVID-19. Să aibă spitalele pregătite cu echipamente,
Nurses: A Voice to Lead – Nursing the World
to Health, în sprijinul asistenţilor medicali
din prima linie, în contextul pandemiei de
COVID-19 a pus și mai mult în evidenţă acti-
vitatea asistenţilor medicali: „Astăzi, asisten-
ţii medicali din întreaga lume își fac datoria
cu circuite, cu personal instruit și cu rigoarea necesară COVID-19 și în pregătirea Zilei internaţionale vitală îngrijind pacienţi, indiferent de riscul
pentru a nu pune, în mod non-necesar, în pericol a asistenţilor medicali ce va fi sărbătorită la personal foarte real cu care se confruntă. Este
pacienţii și corpul medical. Mi-aș fi dorit ca ţara mea să data de 12 mai 2020. Ordinul Asistenţilor extrem de important să arătăm lumii ce fac
aibă profesioniștii care să anihileze riscurile la care sunt Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenţilor asistenţii medicali și să ne asigurăm că guver-
expuse comunităţile prin acţiunile unor oameni certaţi Medicali din România (OAMGMAMR) pregă- nele investesc în această resursă vitală”.
cu legea. Să aibă guvernanţi care să se îngrijească de tește traducerea acestui raport și a materiale- Acţionând ca un plan pentru schimbare,
întreg poporul, și nu doar de o parte din el. Mi-aș fi dorit lor dedicate campaniei, urmând să le publice raportul cuprinde studii de caz prezenta-
să fi avut organizaţii profesionale mai puternice, care online, pentru a fi preluate de cei interesaţi. te de asistenţi medicali din întreaga lume,
să ţină piept dezertărilor morale ale unor guvernanţi Dr. Nicolae- Într-un mesaj video care însoţește lan- demonstrând modul inovator în care lucrea-
incoerenţi. Iordache Iordache sarea, Howard Catton, directorul Executiv ză aceștia, precum și reflecţiile experţilor
Mi-aș fi dorit ca aspiraţiile și suferinţele ICN, a declarat că anul 2020 poartă cea mai despre ce înseamnă profesia de asistent me-
credincioșilor catolici să fie comparabile cu cele ale ortodocșilor acestui popor. Ca potrivită titulatură, referindu-se la contribu- dical, provocările cu care ne confruntăm și
Săptămâna Patimilor să rămână ceva ce are legătură cu religia, și nu cu realitatea. ţia uriașă a asistenţilor medicali din prima cum putem valorifica potenţialul profesiei.
Mi-aș fi dorit în astfel de vremuri, ca binele naţiunii și al celor ce riscă linie care luptă împotriva Documentul analizează îndeaproape
mergând la datorie să fie comparabil cu cel de grup, oricare ar virusului. aspectele variate ale profesiei, precum și
fi acela. modurile în care pot fi îmbunătăţite condiţi-
Mi-aș fi dorit ca cei care influenţează masele ile de muncă, leadershipul în profesie și sigu-
de credincioși să se gândească la sănătatea ranţa pacientului. Referitor la acest raport,
acestora. Să fi găsit soluţia dezirabilă Howard Catton a subliniat că nu reprezintă
deopotrivă pentru sănătatea fizică și doar o simplă descriere a ceea ce înseamnă
confortul lor psihic. profesia de asistent medical astăzi, ci și
Acum, mi-aș fi dorit un căpi- ce poate fi, dar mai ales ce trebuie să
tan de vas obișnuit și învăţat cu fie, pentru îmbunătăţirea sănătăţii
furtuna. Și, mai mult ca toate, globale pe viitor.
spaţierea fizică a oilor din „Pentru a face această schim-
vas pentru a se evita scu- bare, trebuie să recunoaștem și
fundarea în rada por- să construim mai departe pe
tului. Căpitanul este moștenirea lăsată de Anul
doar o formă de stil, Asistentului Medical. Ne re-
orice asemănare cu ferim la abordarea aspec-
persoane reale este telor legate de personalul
întâmplătoare. Dar insuficient și inegalitatea
da, a existat un în profesie, de potenţi-
vas cu oi care s-a alul practicii avansate
scufundat pen- în asistenţa medicală și
tru că oile nu au importanţa investiţiilor
păstrat distanţa, în profesie. Pe scurt, să
s-au dus toate luăm viitorul în propri-
într-o parte și ile mâini și să ne creăm
au răsturnat va- destinul comun”, a con-
porul. În portul chis Howard Catton.
Midia, și nu pe-o Biroul de Presă al ICN
mare furtunoasă. Text tradus de OAMGMAMR
8 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
Pandemia pornită din China va trece, dar va produce o revoluţie
silenţioasă în sistemul medical din România. Oarecum, va facilita
trecerea la o nouă formă de asistenţă medicală, cea efectuată la
distanţă. În contextul numeroaselor provocări legate de distanţarea
socială pe care această pandemie o impune, telemedicina aduce,
în prezent, medicii mai aproape de pacienţi.
D
eși în România nu putem
vorbi despre un sistem
medical la fel de matur
ca în alte state din Euro-
pa, telemedicina – transferul la dis-
tanţă a informaţiilor medicale – ar
putea să devină, după pandemia de
COVID-19, mai accesibilă în spitale-
le din ţară. Și dacă până mai ieri, pa-
cientul aștepta ore în șir pe holurile
instituţiilor sanitare, astăzi, între-
gul ecosistem de asistenţă medicală
merge către el. Totul a devenit, apa-
rent, mult mai simplu: medicii pot
să acceseze fișele medicale și să eli-
bereze reţete online. Pentru aceas-
ta, interlocutorii au nevoie de un
computer, o tabletă sau de un smart-
phone echipat cu o cameră web și
conectat la internet. Dacă pacientul
nu dispune de echipamentele nece-
sare pentru a efectua o transmisie
video, consultaţiile pot fi efectuate
și telefonic. Telemedicina ar putea
îmbunătăţi eficienţa și eficacitatea
diagnosticului și a tratamentului.
Sfatul medicului, la un click
distanţă
Chiar dacă unele ţări folosesc de
ceva vreme un astfel de sistem, la
noi este un concept relativ nou. To-
tuși, primele platforme care făceau
posibilă interacţiunea între pacient
și medic au apărut în România îna-
inte să ajungem „prizonierii” noului
coronavirus. Sunt platforme create
de medicii din ţară, dar și de tineri
antreprenori, prin care pacienţii
pot să ceară sfatul unui medic, la un
click distanţă.
Lansată în anul 2016, Atlas Help
este considerată a fi cea mai mare
platformă de terapie, de paren-
ting și de dezvoltare personală din
România, unde ședinţele cu speci-
alistul ales se pot desfășura online,
prin conferinţe video sau prin chat.
Cofondatorul proiectului este dr.
Mihai Bran, medic primar psihia-
tru. Potrivit acestuia, tariful unei
Grupaj realizat de
Dorina Novac
şedinţe începe de la 100 de lei, în
funcţie de domeniul ales, de speci-
alistul abordat și de durata consul-
taţiei. „Platforma îţi permite să te
conectezi cu unul dintre specialiștii
disponibili din mai multe domenii:
psihoterapie, parenting, coaching,
consiliere în nutriţie. Te conectezi
cu medicul, acesta îţi programea-
ză o ședinţă, iar la ora respectivă
trebuie doar să pornești aplicaţia.
Nu este nevoie să mai instalezi alte
software-uri. (...) Practic, nu te duci
la cabinet, vine specialistul la tine”,
a povestit Mihai Bran despre Atlas
Help.
Aplicaţia Medic Chat a fost
lansată în urmă cu trei ani, de
Cosmin Dumitrache și Emilian
Rădoi, doi foști absolvenţi ai Facul-
tăţii de Automatică și Calculatoare
din București. Serviciul funcţionea-
ză pe bază de întrebare-răspuns. În
acest moment, pe platformă sunt
disponibili peste 100 de medici
din 30 de specialităţi, printre care:
medicină de familie, ginecologie,
dermatologie, cardiologie, urolo-
gie, ORL, pediatrie etc. Potrivit lui
Cosmin Dumitrache, pentru o con-
sultaţie online, pacientul va scoate
din buzunar minimum 30 de lei:
„Preţul poate să crească în funcţie
de cât de complexă este întreba-
rea. (...) Ideea este că medicii în-
casează majoritatea banilor. Noi
intermediem relaţia dintre cei doi,
iar banii se duc către doctori. (...)
Noi oprim un comision ca să creș-
tem platforma”. Fiecare medic are
în aplicaţie un profil cu informaţii
despre studii, experienţă, dar și
calificative din partea utilizatorilor.
Despre platforma online
Medicentrum, care pune în legătură
directă medicii și pacienţii, fondată
de neurochirurgul Horaţiu Ioani,
aţi mai citit în Viaţa Medicală. Este
o punte directă între medic și pa-
cient, după cum spune doctorul.
Creată în anul 2019, platforma oferă
acces la peste 120 de specialiști care
acoperă toate specializările medica-
le. „Pacienţii care solicită o evaluare
trebuie să completeze un formular:
răspund la întrebări care se pun în
mod obișnuit la orice consultaţie în
cabinet. Apoi, încarcă documente-
le medicale existente și selectează
medicul și specialitatea căreia se
adresează. Medicul primește no-
tificare, studiază dosarul, contac-
tează pacientul, după care formu-
lează concluziile într-un raport pe
care-l trimite pe e-mail”, a explicat
dr. Horaţiu Ioani.
Coronavirusul schimbă
regulile
În perioada instituirii stării de
urgenţă a crescut numărul pacienţi-
lor care beneficiază de serviciile me-
dicale online. Astfel, platforme lan-
sate pe piaţă înaintea pandemiei au
schimbat „regulile” – au suplimen-
tat numărul medicilor înregistraţi
pentru a face faţă nevoii crescute
de evaluări medicale la distanţă și
au încheiat parteneriate cu spitalele
din ţară. Atlas Help, de exemplu, a
încheiat un parteneriat cu Medico-
ver. Această colaborare a dus la lan-
sarea a două produse: MediCall, ser-
viciu contra cost adresat celor care
vor să acceseze un medic la distanţă,
și Hotline, o clinică virtuală destina-
tă abonaţilor Medicover. Serviciile
medicale prin videoconferinţă se
desfășoară prin aplicaţia Atlas Help.
„Suntem în discuţii cu mai multe
clinici și spitale private din ţară care
sunt interesate de soluţia noastră de
telemedicină. Vom anunţa, în cu-
rând, și un parteneriat cu un spital
de stat din România, care va testa
livrarea de astfel de servicii de tele-
medicină către pacienţii săi”, a spus
Mihai Bran.
În conjunctura actuală, a apă-
rut o cerere și din partea medicilor
pentru a ţine legătura cu pacienţii.
Astfel, Medic Chat le-a oferit posi-
bilitatea doctorilor să-și deschidă
un cabinet virtual unde să-și poată
aduce pacienţii. Mai mult decât atât,
potrivit lui Cosmin Dumitrache, în
această perioadă platforma vine în
întâmpinarea persoanelor vulnera-
bile: „Avem o campanie, în aprilie,
prin care persoanele peste 50 de ani
beneficiază de răspunsuri gratuite
la întrebări”.
Tot de când coronavirusul ne
ţine închiși în casă, pe baza pro-
iectului Medicentrum a fost lansat
pacienti.assmb.ro – un serviciu on-
line gratuit de evaluare medicală la
distanţă, unde aproape 500 de me-
dici din toate specializările, angajaţi
ai spitalelor Primăriei Capitalei,
sunt la datorie.
Dr. Horaţiu Ioani a precizat că
platforma se adresează pacienţilor
care au fost internaţi la un moment
dat în spitalele ASSMB și este ac-
tivată doar în perioada epidemiei.
„Sunt foarte mulţi pacienţi și din
alte zone ale ţării care vor să o folo-
sească, pentru simplul motiv că noi
o avem. (...) Iar medicii care oferă
consultaţii la distanţă sunt pregătiţi,
pentru că zilnic răspund la mesaje
pe WhatsApp sau vorbesc la telefon
cu pacienţii. De fapt, platforma doar
standardizează acest mod de inter-
acţiune”, a adăugat doctorul.
Special
COVID-19
Clinicile se adaptează
pentru tele
Furnizorul de servicii medicale a anunţat că lansează, împreună
Arcadia a anunţat, la fel, lansarea cu Microsoft România, Clinica
serviciilor medicale de telemedicină Virtuală – o platformă de con-
ArcadiaLine, pentru a veni în spriji- sultaţii medicale online, pentru
nul pacienţilor în contextul epide- a facilita accesul la diagnostic și
miei de COVID-19. Potrivit dr. Sorin tratament. Potrivit unui comuni-
Nistor, medic primar pneumologie, cat de presă, consultaţiile online
director medical Arcadia – Spitale și sunt urmate de un raport medical
Centre Medicale, serviciile de tele- complet care conţine, după caz, și
medicină oferite sunt asigurate din indicaţii de tratament acceptate
cabinetele medicale Arcadia și oferă în farmacii, pentru procurarea re-
pacienţilor posibilitatea să discute ţetelor prescrise. „Suntem alături
cu medicul specialist de care au ne- de pacienţii și abonaţii noștri, pen-
voie, prin telefon sau prin video. Ast- tru care am dezvoltat într-un timp
fel, pentru a beneficia de consultaţii, extraordinar de scurt cea mai com-
pacienţii pot lua legătura cu 100 de plexă soluţie medicală virtuală
medici din peste 40 de specialităţi de pe piaţă, conectată la istoricul
medicale. „Pentru a folosi servici- medical al fiecărui pacient, cu con-
ile ArcadiaLine, pacienţii trebuie sultaţii și recomandări care vor
să urmeze patru pași: să sune la fi, la rândul lor, salvate în dosarul
0232.920, Call Center Arcadia, să medical electronic al pacienţilor.
programeze o discuţie cu un medic În acest fel, asigurăm continuitatea
specialist, să transmită dosarul me- îngrijirii medicale chiar și pe peri-
dical personal (rezultatul analizelor oada izolării, pentru că sănătatea
sau investigaţiilor medicale, scheme nu poate fi pusă pe pauză”, a spus
de tratament), să intre în legătură Fady Chreih, CEO reţeaua de sănă-
telefonică cu medicul ales și să dis- tate Regina Maria. Clinica Virtuală
cute despre problema de sănătate, poate fi accesată de abonaţi fără
iar la final va primi pe e-mail reco- niciun cost suplimentar, conform
mandarea specialistului”, a explicat abonamentului, direct din aplicaţia
dr. Sorin Nistor. „Contul meu”, atât din browserul
La sfârșitul lunii martie, și re- calculatorului, cât și din aplicaţia
ţeaua de sănătate Regina Maria mobilă.
SERVICIU INOVATIV DE COMUNICARE
Cosmopolis și Concierge Medical by Intermedicas au pus bazele unui ser-
viciu inovativ de telemedicină, dedicat locuitorilor celui mai mare cartier
rezidenţial din Bucureşti, dar şi pentru ceilalţi cetăţeni ai Capitalei. „Prac-
tic, pacienţii intră în legătură cu un medic din echipa de Concierge Doc-
tors, care poate fi medic generalist, pediatru ori infecţionist și primesc
un răspuns avizat, însoţit de recomandări, acolo unde este cazul”, explică
Ana-Maria Marian, managing director Intermedicas. Astfel, pacienţii
pot beneficia de consultaţie online printr-un simplu apel la 021.222.13.70.
Deși funcţionează de puţin timp, feedback-ul este unul foarte bun, spune
Ana-Maria Marian, iar pacienţii se declară extrem de mulţumiţi de inter-
acţiunea cu medicii și de sfaturile pe care le primesc. „Dacă ne gândim la
persoanele care suferă de boli cronice, al căror tratament nu poate suporta
amânare, ori la pacienţii oncologici, de exemplu, pentru ei este vital să be-
neficieze în continuare de asistenţă medicală. Pentru aceștia, și nu numai,
Intermedicas oferă consultaţii fie telefonice, fie prin intermediul altor
platforme de comunicare online”, a mai adăugat aceasta.
 Special VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
9

9, un moment de cotitură
emedicină
CONSULTAŢIILE
ONLINE,

”
SOLICITANTE
ȘI PROVOCATOARE Psihiatria este una
dintre cele mai pretabile
P entru a evita aglomerările în unităţile pacienţii trebuie să sune la 112”, a conchis
sanitare și pentru a nu-i pune în peri- aceasta.
tul oferă detalii despre
cum se face pregătirea dintre specialităţi la
de folos atât pacienţi-
lor, cât și medicilor
col pe cei cu patologii mai deosebite, inclu- pentru apelul telefo- telemedicină. Atât din datele și o dovadă o face
siv consultaţiile la medicul de familie pot Teoria, practica și ghidurile
fi acordate și la distanţă. În acest fel, mai De fapt, integrarea tehnologiei în sis-
nic sau apelul video,
cum se stabilește co-
noastre din platformă, dar și din faptul că servicii-
le sunt deja regle-
ales pacienţii fragili, cu comorbidităţi, pot temul de sănătate reprezintă o misiune nexiunea, în ce constă rapoartele internaţionale, unde mentate în Ger-
rămâne cât mai mult în casă în această peri- plină de provocări pentru mulţi medici, iniţierea de proceduri, telemedicina este reglementată, mania, în Franţa.
oadă, spune dr. Rodica Tănăsescu, vicepre- mai ales că noul coronavirus ne-a luat pe aflarea istoricului paci- o altă specialitate ar fi cea de Și la noi ar fi bine să
ședintele Asociaţiei Medicilor de Familie toţi pe nepregătite. Dr. Raluca Zoiţanu, entului, examenul fizic, fie reglementate și să
București-Ilfov (AMF-B). Deși consultaţiile medic primar medicină de familie, preșe- decizii și acţiuni pe care
pediatrie. apară o legislaţie cores-
la distanţă au multe avantaje, mai ales în dintele Federaţiei Naţionale a Patronate- le-ar putea lua medicul, în (Dr. Mihai Bran) punzătoare”, a declarat dr.
timpul pandemiei de COVID-19, vicepreșe- lor Medicilor de Familie, mărturisește că funcţie de anumite criterii. Aces- Mihai Bran.
dintele AMF-B consideră că există și unele este mult mai solicitant să oferi consulta- ta poate fi descărcat și consultat pe site-ul Și cofondatorul Medic Chat a vorbit
dezavantaje: „O astfel de consultaţie nu ţii la distanţă: „Cei mai mulţi medici ori- amf-b.ro, în secţiunea Noutăţi. „Programul despre legiferarea telemedicinei: „Acum
poate înlocui niciodată 100% consultaţia cum folosesc telefonul, adresa de e-mail, a venit la momentul potrivit. Colegii din telemedicina este oarecum reglementată,
clasică, în care medicul observă direct sem- WhatsApp, variantele clasice de comunica- AMF-B au făcut un lucru extraordinar ob- însă doar pentru starea de urgenţă. Pe ter-
ne, erupţii sau îi face pacientului examenul re. Și atunci, este destul de greu să gestio- ţinând traducerea și drepturile de utilizare men lung, mă aștept să se adopte o legislaţie
fizic. (...) De asemenea, erorile de apreci- nezi o parte a consultaţiei pe telefon, apoi să în România. Ne ajută foarte mult, pentru că, favorabilă, sunt foarte mulţi oameni care
ere și de diagnostic pot fi mai frecvente. faci asocierea cu trimisul reţetei pe e-mail așa cum spuneam, noi nu suntem obișnuiţi, susţin iniţiativele acestea. În alte ţări există
De aceea, sunt necesare mai multe amă- și scanat, dacă este cazul. Sunt multe activi- în România, să dăm consultaţii la distanţă această legislaţie și aștept ca în câţiva ani să
nunte care, parţial, să poată înlocui con- tăţi cu care medicii nu sunt neapărat obiș- într-un mod structurat. Sigur, când vor- se adopte și la noi”.
sultaţia directă”. Mai mult, dr. Rodica Tă- nuiţi”. Și, cu toate astea, dr. Raluca Zoiţanu beam cu pacienţii la telefon le mai dădeam Dr. Raluca Zoiţanu susţine că în medi-

”
năsescu accentuează faptul că în cazul a ţinut să precizeze că medicii de familie au niște sfaturi. Dar una este să dai un sfat, și cină este nevoie și de contact uman, pen-
consultaţiilor online, riscul de malpraxis cerut să le fie permis să consulte pacienţii alta să faci o consultaţie la distanţă cu tot tru că nu poate fi făcut totul online. „De
este mai mare. „Să fie clar, medicul de fa- cu probleme ușoare de la distanţă și să poa- ceea ce implică ea”, a subliniat dr. Raluca multe ori contează să vezi pacientul, să
milie nu este 112. Răspundem cât de mult tă elibera reţetele pe e-mail: „Telemedicina Zoiţanu. fii în aceeași încăpere cu el. (...) Dar sunt
putem, zilnic, la zeci, uneori sute de este foarte utilă în perioada aceasta. și lucruri care pot fi făcute la distanţă, de
telefoane, e-mailuri, mesaje pe Noi am cerut-o, Federaţia Naţio- Un model pe termen lung exemplu, interpretarea analizelor. În vii-
telefon sau pe WhatsApp. O astfel de nală a Patronatelor Medicilor Fiind un instrument vital în comba- tor vom milita și noi pentru așa ceva, dar
Dar noi suntem doar un me- consultaţie nu poate de Familie, dar e mai greu de- terea pandemiei, telemedicina ar putea va trebui o dezbatere destul de largă, și cu
dic și o asistentă. Putem cât ne așteptam să o punem rămâne, după această perioadă, un model juriști, și cu dezvoltatori de software, și
răspunde și o facem, dar
înlocui niciodată în practică”. alternativ, pe termen lung, pentru servicii- cu asociaţii ale pacienţilor, și cu Colegiul
civilizat, într-un mod re- 100% consultaţia Pentru a-i ajuta pe medi- le clinice din România. Cel puţin așa susţin Medicilor, ca să vedem exact unde se pre-
zonabil, respectând pro- clasică. cii de familie în efectuarea medicii. „Cred că serviciile de telemedicină tează telemedicina și unde nu. Și cum să
gramarea dată de medic. (Dr. Rodica consultaţiilor la distanţă, pot aduce un plus serviciilor medicale exis- facem lucrurile cât mai în siguranţă pentru
Dacă este o urgenţă majoră și AMFB a tradus, în limba ro- tente. Cred că vor rămâne în aceeași formă pacient, dar și pentru medic”, a declarat
nu am putut răspunde imediat, Tănăsescu) mână, un infografic. Documen- și după această pandemie. Este un serviciu medicul de familie.
10 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
TELEMEDICINA DENTARĂ
în contextul pandemiei de COVID-19
Integrată cu succes în alte
ţări, telemedicina oferă
soluţii nu doar pentru pa-
cienţii înregistraţi la cabine-
tele private.
Î
n condiţiile acestei crize
globale de sănătate publică,
medicii stomatologi doresc
să susţină sistemul medical,
să păstreze relaţia cu pacienţii şi
accesul la îngrijirile de sănătate
oro-dentară. Consultaţiile virtua-
le vin în sprijinul pacienţilor şi al
medicilor introducând un concept
mai puţin cunoscut în ţara noastră,
şi anume, telemedicina dentară.
Telemedicina reprezintă o
modalitate de combinare a comu-
nicării prin intermediul transmi-
siunilor video cu expertiza clinică
a medicului dentist, permiţând
transferul de informaţii captate
prin diverse medii digitale, la dis-
tanţă. Este o modalitate eficien-
tă de a reduce timpul şi costurile
asociate vizitei la cabinet, de a
comunica în timp real cu pacien-
ţii cu ajutorul telefoanelor inteli-
gente ori al laptopurilor sau prin
clinicile mobile. Portalurile pentru
pacienţi, deja existente în medici-
na generală, inclusiv în România,
pun la dispoziţia practicienilor şi
a pacienţilor o platformă de comu-
nicare virtuală, servicii de mesaje,
precum şi colaborare interdiscipli-
nară, prin furnizarea de informaţii
prin cloud.
Ce poate telemedicina să ofere
pacienţilor în timpul pandemiei
depinde, bineînţeles, de speciali-
zare. În medicina generală, unele
specializări precum psihiatria în-
registrează o creştere a consultaţi-
ilor online, în contextul în care atât
personalul medical, cât şi pacienţii
sunt copleşiţi de deciziile pe care
Ce facem cu
STOMATOLOGII?
S tomatologia, atât de necesară
în lumea civilizată, este pri-
ma specialitate medicală care a
trecut la privatizare, în prezent
reţeaua patronată de stat fiind
extrem de redusă, chiar și în zo-
nele în care ar fi mai necesară
(cabinetele stomatologice școlare
și studenţești). În cadrul măsuri-
lor prin care se încearcă contro-
larea epidemiei de COVID-19, a
fost impusă și sistarea activităţii
cabinetelor stomatologice. Sta-
rea de urgenţă va fi prelungită,
iar epidemia va dura cel puţin doi
ani, la cote îngrijorătoare, după
care această maladie infecţioasă
va continua să existe, la nivel moc-
nit, dar semnificativ. În condiţiile
actuale, stomatologii nu mai au
un trai decent, veniturile lor fi-
ind reduse la zero, iar despăgubi-
rile acordate de stat, cu inerentă
întârziere, vor fi insuficiente.
trebuie să le ia la locul de muncă şi
în viaţa personală.
Rol în tratament
dar și în prevenţie
Medicii dentişti din România
privesc cu reticenţă rolul teleme-
dicinei în profesia lor. Ei identifică
beneficii cu precădere legate de
educaţia practicienilor, sub for-
mă de webinarii, videoconferinţe,
telechat rooms, şi mai puţin ca mij-
loc de păstrare a legăturii cu paci-
enţii, de informare şi de redirecţi-
onare a lor către serviciile abilitate
pentru asigurarea urgenţelor.
În contextul pandemiei de
COVID-19, telemedicina dentară
oferă soluţii privind eliminarea
barierelor de acces la îngrijiri-
le stomatologice, comunicarea
interprofesională cu alte cadre
medicale implicate în îngrijirea
pacienţilor, efectuarea corespun-
zătoare a triajului pacienţilor, re-
ducerea riscului de transmitere a
virusului de la o persoană la alta,
oferirea de informaţii şi reco-
mandări personalizate, precum şi
Închiderea cabinetelor
va afecta starea de sănătate
Asistenţa stomatologică este o
necesitate de care nu ne putem dis-
pensa, iar anumite situaţii intră în
categoria urgenţelor sau a semi-ur-
genţelor. De pildă, un abces dentar
poate duce la o endocardită infec-
ţioasă ori la o metastază septică
cerebrală, afecţiuni foarte greu de
stăpânit. Pentru orice bolnav cu
valvulopatie reumatismală sau de-
generativă, controlul stomatologic
și tratarea eventualelor focare de
infecţie sunt obligatorii. Cancerul
de limbă, de palat sau cel gingival,
nerezolvate în timp util pot avea
urmări catastrofale. La fel, tumo-
rile de maxilar. Fracturile dentare,
atacurile de pulpită, care dau du-
reri deosebit de mari, hemoragiile
(la bolnavi aflaţi sub anticoagulan-
te, dar nu numai) – toate acestea
reprezintă urgenţe. Stomatologii
reasigurarea populaţiei privind
menţinerea accesului la îngrijiri
oro-dentare în aria geografică de
care aparţine.
Telemedicina dentară a fost
integrată cu succes în alte ţări, ofe-
rind soluţii atât pentru pacienţii
înregistraţi la cabinetele private,
cât şi pentru cei care, din diverse
motive, nu se prezintă cu regula-
ritate la medicul dentist şi nu pot
identifica un practician căruia să
i se adreseze în cazul unei urgen-
ţe dentare. Numeroase corporaţii
care oferă servicii de telemedicină
dentară deţin parteneriate cu in-
stituţii specializate în teleradiolo-
gie, reducând semnificativ timpul
şi costul per pacient. Apelând la
astfel de servicii, pacienţii bene-
ficiază de acces 24/24 la îngrijiri
dentare, de soluţii pentru calma-
rea durerii, evită deplasări inutile
la unităţile de primire urgenţe,
iar clinicienii pot să confere ace-
laşi nivel de îngrijiri ca şi cele din
cabinet. Beneficiile sunt semnifi-
cative şi în prevenţia oro-dentară,
cu precădere pentru pacienţii din
au o contribuţie foarte importantă
la starea globală a sănătăţii popu­
laţiei, iar închiderea cabinetelor
stomatologice va deprecia semni-
ficativ această stare de sănătate.
Pe de altă parte, însă, stomato-
logia nu se poate practica de la dis-
tanţă (cel puţin, nu acum). Medi-
cul este în mod evident expus unui
risc sporit de a contracta o boală
cu poartă de intrare respiratorie,
cum sunt COVID-19, gripa, rino-
virozele ș.a. Protecţia sa (cu mas-
că, scut vizual, mănuși, halat) este
obligatorie. În cazul unui pacient
zone izolate, din mediul rural sau
pentru cei instituţionalizaţi.
Investiţii în tehnologie
și training
Pentru a veni în ajutorul medi-
cilor dentişti în perioada pandemi-
ei şi pentru a facilita continuarea
asigurării serviciilor stomatolo-
gice conform standardului de să-
nătate acceptat, American Den-
tal Association (ADA) a pus la
dispoziţia practicienilor un ghid
intitulat „COVID-19 Coding and
Billing Interim Guidance” (1), ală-
turi de „ADA Policy on Dentistry”,
care datează din 2015 (2). În SUA,
clinicile virtuale pot fi integrate
cu succes în casele de bătrâni, pre-
cum şi în locuinţele individuale,
datorită posibilităţii expedierii
camerelor intraorale de către cor-
poraţiile care oferă servicii de tele-
medicină.
De asemenea, ele pot funcţi-
ona în diverse locaţii, în absenţa
fizică a medicului, pacienţii fiind
preluaţi de către o asistentă me-
dicală sau o igienistă care achizi-
infectat cu noul coronavirus, utili-
zarea frezei cu ultrasunete răspân-
dește particule infectante în aerul
înconjurător. Ce se poate face?
Posibile rezolvări
Soluţiile pot fi protejarea me-
dicilor, prin asigurarea din partea
Ministerului Sănătăţii, în mod pri-
oritar, a echipamentului de protec-
ţie (măsură obligatorie), precum
și testarea prealabilă a pacienţi-
lor care se adresează unităţilor,
organizarea și facilitarea acestui
lucru.
Opinii
ţionează datele digitale necesare,
inclusiv radiografiile. Desigur,
acest lucru presupune o investiţie
iniţială în tehnologie, respectiv
echipamente de radiologie, video
şi sisteme digitale pentru transmi-
terea informaţiilor către medicul
dentist, dar şi în trainingul per-
sonalului care va deservi clinica
respectivă.
Menţinerea contactului cu pa-
cienţii reprezintă un deziderat al
profesiei de medic dentist şi un
mijloc de confirmare a relaţiei
de încredere dintre practician şi
societate. Din punct de vedere le-
gal, este imperativă crearea unui
cadru legislativ care să reglemen-
teze telemedicina dentară şi să
asigure protecţia datelor cu carac-
ter personal. Nu în ultimul rând,
trebuie să se asigure informarea
pacientului cu privire la faptul că
pot exista erori de diagnostic şi/
sau tratament asociate limitelor
tehnologiei utilizate.
Inabilitatea de a răspunde efi-
cient în timpul unei crize şi de a
le conferi soluţii pacienţilor poate
crea o stare de panică şi nemul-
ţumire, cu posibile implicaţii ne-
gative asupra imaginii profesiei
noastre. COVID-19 i-a conferit
telemedicinei dentare o platfor-
mă de dezvoltare la nivel mondial.
Rămâne de văzut cât de mult se va
extinde şi care va fi viitorul său în
România.
Dr. Ana-Gabriela Benghiac,
Fellow Harvard Medical School
Opiniile exprimate în acest text aparţin
autoarei şi nu reflectă poziţia oficială a Facultăţii
de Medicină, Universitatea Harvard.
Bibliografie
1. ADA. COVID-19 Coding and Billing Interim
Guidance. Accesat la
https://success.ada.org/~/media/CPS/Files/COVID/
ADA_COVID_Coding_and_Billing_Guidance.pdf
pe 28/03/2020.
2. ADA. Policy of dentistry. Accesat la
https://www.ada.org/en/about-the-ada/ada-
positionspolicies-and-statements/statement-on-
teledentistry pe 28/03/2020
Pacienţii testaţi negativ nu
reprezintă niciun pericol, pentru
aceștia cabinetul trebuie să func-
ţioneze normal, iar cei pozitivi
ar trebui să beneficieze de cen-
tre special desemnate și dotate
corespunzător. Reacţia Colegiu-
lui Medicilor Stomatologi este
așteptată fără întârziere.
În plus, stomatologii care-și
redeschid cabinetele ar tre-
bui să primească acea primă
anunţată celor din prima linie
anti-COVID!
Conf. dr. Corneliu Zeana
#DinRecunoștinţă VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
11

Protejaţi personalul medical!

Drama personalului
medical din România
infectat cu coronavirus a
alarmat o ţară întreagă.
Spitalele au intrat pe rând rămâne la locul de muncă dacă
în carantină, ca piesele TACTICI-CHEIE SARS-CoV-2)sunt izolaţi de restul populaţiei și poartă o mască chirurgicală și își
unui domino, iar angajaţii PENTRU SPITALE ÎN HONG trataţi în secţii dedicate. verifică temperatura de două ori pe
medicali au ajuns bolnavi,
internaţi în spitale.
KONG ȘI SINGAPORE 3. Distanţarea socială se practică și în clinici și
spitale: scaunele din sala de așteptare sunt
zi. Persoanele care au avut un con-
tact scurt și incidental sunt rugate

F
ocarul de la Spitalul Ju-
deţean de Urgenţă din
1.
Suceava a produs cel mai
mare val de îmbolnăviri în
rândul personalului medical. Acest
accident epidemiologic își are rădă-
Toţi lucrătorii sanitari trebuie să poarte măști
chirurgicale pentru toate interacţiunile cu
pacienţii, să utilizeze mănuși, să aibă o igienă
adecvată a mâinilor și să dezinfecteze toate
suprafeţele expuse între consulturile pacienţilor.
așezate la 1,8 m distanţă; interacţiunile directe
între membrii personalului se desfășoară la
distanţă; medicii și pacienţii stau la distanţă de 1,8
să își monitorizeze simptomele.
Noul coronavirus poate fi, ast-
fel, gestionat prin agenda de sănă-
m, exceptând examinările. tate publică standard: distanţare

2. Pacienţii cu simptome (febră, tuse,

cina într-un lanţ de erori umane și
încălcări ale regulilor epidemiologi-
ce și de protecţie. Bilanţul este dra-
matic, 181 de angajaţi contaminaţi.
La nivel naţional, până la 14 apri-
lie, 812 de cadre medicale au fost
infectate cu noul coronavirus.
Modelul China și Italia
Li Wenliang, medicul din
Wuhan situat printre primii care
au avertizat cu privire la coronavi-
rus, a murit la scurt timp după ce
a fost infectat cu SARS-CoV-2. La
începutul lunii martie, China a ra-
portat 3.400 de cazuri de infectări
în rândul angajaţilor din domeniul
medical. La Spitalul Universitar
din Wuhan 40 dintre primii 138
de pacienţi diagnosticaţi au fost
lucrători medicali (Wang și Hu,
2020). Numărul lor a continuat să
crească, periclitând actul medical.
În aceste condiţii, China a relocat
încă 42.000 de medici și asistente
din alte regiuni pentru a trata bol-
navii. Dar de data aceasta, metode-
le draconice instituite au protejat
noii angajaţi din domeniul sănătăţii
și, drept urmare, niciunul nu a mai
fost infectat.
Personalul medical care consul-
ta pacienţi cu risc a fost separat de
familie și cazat separat. Au purtat
echipamente de protecţie pentru
dificultăţi respiratorii, oboseală ori dureri
musculare) sau istoric sugestiv (călătorii în locuri
cu răspândire virală sau contact cu o persoană
infectată cu
Virusul a infectat peste 5.000 de
angajaţi din domeniul sănătăţii,
majoritatea provenind din prima
linie din regiunile nordice. Au con-
tractat boala la începutul epidemi-
ei, când echipamentul de protecţie
lipsea. „Este ca și cum ne-a lovit o
furtună”, a spus Roberto Stellini,
un medic din Brescia. Problema a
apărut atunci când această furtună
a lovit și a găsit personalul nepregă-
tit. „Acum suntem mai pregătiţi și
continuăm să luptăm”, spun ei, deși
sunt copleșiţi de cazurile grave.
Lupta pentru echipamente
În timp ce toată lumea este con-
centrată pe modalităţile de com-
batere a virusului - prin închideri
de frontieră, carantine, screening
strict al aeroporturilor etc., pro-
blema salvgardării lucrătorilor din
domeniul sănătăţii a rămas pe plan
secundar, ceea ce este un scenariu
nefericit, deoarece ei sunt cei care
își pun viaţa în pericol, în prima
linie, pentru tratarea pacienţilor
infectaţi. Organizaţia Mondială
a Sănătăţii (OMS) a elaborat deja
ghiduri pentru protejarea lucrăto-
rilor din domeniul sănătăţii, dar
4. Utilizarea măștilor N95 (FFP2/3), a
vizierelor, ochelarilor și a combinezoanelor
este rezervată procedurilor în care secreţiile
respiratorii pot fi aerosolizate (de exemplu,
intubarea unui pacient pentru anestezie) și pentru
cazuri cunoscute sau suspectate de COVID-19.
cazul în care personalul medical în în rândul personalului medical și
sine nu este în siguranţă, cine va fi contaminează facilităţile medicale.
pacientul și cine va fi medicul? Clinicile de îngrijire primară și
Cererea globală pentru combi- spitalele din cele două ţări nu dis-
nezoane și măști este acum de 100 puneau de suficiente combinezoa-
de ori mai mare, iar preţurile sunt ne și măști N95, iar testele nu au
de 20 de ori mai mari (Branswell, fost disponibile pe scară largă, ini-
2020). Într-un astfel de scenariu, ţial. Totuși, după șase săptămâni,
ce face cu adevărat sistemul pen- au reușit să controleze focarul.
tru luptătorii din prima linie? Se- Spitalele nu au mai fost depășite de
curitatea și protecţia lucrătorilor pacienţi. Întreprinderile și birouri-
din domeniul sănătăţii ar trebui le guvernamentale au început să fie
să fie priorităţi deoarece, în fi- redeschise, iar accentul s-a orientat
nal, ei vor juca cel mai important către controlul cazurilor de import.
rol în minimizarea complicaţii-
lor bolii și a numărului deceselor. Carantinarea personalului
Oricât de multe graniţe se închid medical
sau oricât de mulţi pacienţi sunt Dacă un angajat din spital ori
puși în carantină, dacă furnizo- un pacient dintr-un centru de în-
rii de servicii medicale sunt bol- grijire primară sau cameră de ur-
navi, mortalitatea va exploda în genţă este confirmat pozitiv, în
lipsa personalului care să acorde Hong Kong și Singapore nu se în-
îngrijiri medicale. chide clinica și nici nu se trimite tot
personalul în autoizolare. Se depis-
Hong Kong și Singapore - tează fiecare contact și se izolează
exemple pentru mapamond doar cei care au avut un contact
Hong Kong (HK) și Singapo- apropiat cu o persoană infectată.
re au dat lecţii de bună practică În Hong Kong, „contact apropi-
întregii lumi. Primele cazuri au at” înseamnă o durată a interacţi-
fost identificate la sfârșitul lunii unii de minimum 15 minute, de la
ianuarie și numărul lor a crescut o distanţă de sub 1,8 metri și fără
socială, igienă a mâinilor, protecţie
prin mască, izolare și carantină ţin-
tite pentru bolnavi și persoane cu
nivel ridicat de expunere, creștere
a capacităţii de îngrijire a sănătăţii
(consumabile, teste, personal, sec-
ţii) și comunicări publice unitare,
coordonate, cu ghiduri și date clare,
transparente și actualizate.
Până în prezent, Singapore nu a
raportat nici un caz de transmitere
a noului coronavirus legat de asis-
tenţa medicală, în ciuda sutelor de
cazuri asistate. Recent, un pacient
cu pneumonie critică a expus 41
de lucrători medicali în decurs de
patru zile înainte de a fi diagnos-
ticat cu COVID-19. Deși au existat
expuneri în timpul intubaţiei și ma-
nevrelor de terapie intensivă și 85%
dintre lucrători au folosit numai
măști chirurgicale, datorită igienei
adecvate a mâinilor, nimeni nu a
fost infectat.
Dr. Cornelia Paraschiv
Bibliografie
1. Ng K, Poon BH, Kiat Puar TH, et al. COVID-19 and
the Risk to Health Care Workers: A Case Report.
Ann Intern Med. 2020
2. Ministry of Health Singapore Ministerial
statement on whole-of-government response to the
2019 novel coronavirus (2019-NCOV)
3. „As if a storm hit”: more than 40 Italian health
workers have died since crisis began https://www.
theguardian.com/world/2020/mar/26/as-if-a-storm-
hit-33-italian-health-workers-have-died-since-crisis-
began
4. Atul Gawande. Keeping the Coronavirus from
Infecting Health-Care Workers; NewYorker, March
2020
5. Nearly 3,400 Chinese healthcare workers have
gotten the coronavirus, and 13 have died. Business
Insider Feb 2020.

tot corpul, inclusiv ochelari, măști
de filtrare N95 și combinezoane,
iar testarea a început să se facă
pe scară largă.
Pe de altă parte, Italia se con-
fruntă cu o situaţie fără precedent.
problema principală este obţinerea
de echipamente de protecţie (Bose-
ley, 2020). Gravitatea acestei pro-
bleme trebuie înţeleasă. A fost deja
dificil de gestionat numărul tot
mai mare de pacienţi infectaţi. În
rapid. Măsurile iniţiale au constat
în interzicerea adunărilor mari,
distanţare socială și lucrul de aca-
să. Un accent principal a fost pus pe
testare. Dar aceste măsuri sunt in-
suficiente dacă virusul se propagă
utilizarea unei măști chirurgicale;
în Singapore, 30 de minute. Dacă
expunerea este sub 15 minu-
te, dar distanţa este sub 1,8 Dacă
furnizorii
m, timp de peste două
minute, lucrătorii pot

medicali
sunt bolnavi,
mortalitatea va
exploda.
12 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15 Ars medici

Actualităţi
privind infecţia cu
SARS-CoV-2
În plină expansiune a pandemiei determinată de SARS-CoV-2, apar rezultate,
publicate cu celeritate, ale unor studii care vin să confirme intuiţiile și/sau
observaţiile iniţiale privind „comportamentul” particular al acestui agent
patogen. Totodată, ele aduc informaţii noi, urgent necesare, despre acest
virus și despre boala pe care o provoacă, denumită în prezent COVID-19.

P
’’
recizări a adus un stu- virusului, odată cu seroconversia cu tratament cronic cu hidroxiclo- favorizând răspândirea virusului.
diu virusologic realizat anticorpilor neutralizanţi, care are
Afectarea rochină nu a prezentat COVID-19. Un astfel de exemplu este cazul
în acest an de Wölfel R. loc de regulă la 15 zile de la debut. cardiacă indusă În ansamblu, hidroxiclorochina s-a clinic prezentat recent de autori
și colab. (1) pe pacienţii Se consideră că o probă preleva- de SARS-CoV-2 dovedit, prin acest mic studiu, ca- chinezi (4), la care simptomele la
diagnosticaţi cu COVID-19 prin tă simplu din faringe este suficientă ar putea explica în mare pabilă să reducă în timp scurt dura- debutul bolii au fost exclusiv diges-
reacţia de polimerizare în lanţ în pentru diagnostic în acest stadiu al măsură și mortalitatea, ta formelor medii de boală și să îm- tive (timp de trei zile, diaree severă
timp real cantitativă (quantitative infecţiei, nivelul maxim al încăr- redusă, dar non- piedice evoluţia spre forme severe, apoasă cu șase scaune/zi, uneori
real-time polimerase chain reacti- căturii virale fiind atins înainte de confirmând și completând datele sanghinolente, anorexie, astenie),
neglijabilă, la pacienţii
on, qRT-PCR), cu forme ușoare de ziua a cincea. Această dinamică publicate anterior. Sunt necesare fără consum de alimente incrimina-
boală, de vârstă tânără sau medie apare mult diferită de cea a infecţi- tineri fără afectare date similare mai ample pentru ca bile. De remarcat absenţa oricărui
și fără comorbidităţi, internaţi la ei cu SARS-CoV-1, unde nivelul ma- cardiacă preexistentă. medicamentul să fie autorizat de simptom respirator, în condiţiile
spitalul din München. Astfel, s-a xim al ARN în faringe (mai redus de forurile abilitate. prezenţei imaginilor radiologice de
constatat că: 1.000 ori decât în cazul infecţiei cu Chen publica rezultatele primului pneumonie. Faptul că era originar
1) nu există o diferenţă notabilă SARS-CoV-2), se produce în zilele studiu randomizat privind efica- UTILIZAREA PLASMEI din Wuhan, fără să fi fost în contact
privind rata de detectare a virusu- 7-10, iar izolarea de virus este rare- citatea tratamentului cu hidroxi- Utilizarea plasmei conva- cu piaţa de fructe de mare, precum
lui între probele prelevate din nazo- ori pozitivă, pentru că nivelul ma- clorochină în COVID-19. Pe un lot lescente de la pacienţii vin- și contactul indirect cu un pacient
și din orofaringe; cunoscut au facilitat diagnosticul.
2) toate probele recoltate în zi-
lele 1-5 au fost pozitive (ziua 1 fiind AFECTAREA
cea cu primul simptom semnalat), CARDIOVASCULARĂ
încărcătura virală medie fiind de Afectarea cardiacă produsă de
6,76 x 105 copii de ARN/tampon de SARS-CoV-2 este analizată într-o
prelevare și de 7,00 x 106 copii de serie de articole recente (5-7). Au-
ARN/ml de spută; torii au semnalat existenţa unor
3) după ziua a cincea, tampoa- valori ridicate ale troponinei I sau
nele recoltate au avut o încărcătu- T la aproximativ 50% dintre paci-
ră virală medie de 3,44 x 105 copii enţii analizaţi, valori mai mari co-
ARN/tampon, iar rata detectării relându-se cu rata considerabil mai
a scăzut la cca. 40%, ultima probă mare a mortalităţii, inclusiv la cei
pozitivă fiind înregistrată în ziua fără afectare miocardică preexis-
28, detectabilitatea în spută scă- tentă (37,5%). Creșterea în timp
zând mai lent, îndeosebi în caz de atât a nivelului troponinei, cât și
afectare pulmonară; a peptidului natriuretic de tip B
4) virusul infecţios a fost evi- a fost în concordanţă cu deterio-
denţiat doar în primele opt zile de rarea stării clinice și cu evoluţia
boală, mai frecvent din spută decât spre deces. Pacienţii cu afectare
din faringe, deși încărcătura virală miocardică au prezentat mai frec-
evaluată prin RT-PCR s-a menţinut vent, concomitent, leucocitoză,
la cote ridicate (probele cu <106 precum și valori crescute ale pro-
copii/prelevat nu au furnizat virus teinei C-reactive, procalcitoninei,
infecţios); D-dimerilor.
5) replicarea virală activă a fost La pacienţii cu afectare cardio-
evidenţiată în probele din faringe vasculară preexistentă, infecţia cu
numai în primele cinci zile; SARS-CoV-2 ar duce la agravarea
6) nu a fost evidenţiat virus acesteia prin creșterea ischemiei
infecţios în urină, scaun, sânge, in- xim de încărcătură virală și repli- de 31 de pacienţi cu vârsta medie decaţi de COVID-19 este con- de tip „demand” și/sau prin desta-
diferent de nivelul încărcăturii de carea virală activă se realizează cu de 45 ani, internaţi cu COVID-19, siderată o opţiune de către bilizarea plăcii de aterom, prin in-
ARN viral; precădere în plămân. Aceste date prezentând pneumonie la exa- Administraţia pentru Alimente și flamaţia miocardică produsă de sti-
7) ARN-ul viral a fost detectat explică în bună măsură diferenţele menul radiologic, dar un raport Medicamente (Food and Drug Ad- mulii inflamatori sau prin acţiune
în scaun în cantităţi comparabile evolutive dintre cele două infecţii SaO2/SPO2 >93% sau PaO2/FIO2 ministration – FDA) din SUA, pă- directă asupra miocardului. Autorii
cu cele din spută, pe o perioadă de cu coronavirus la om, respectiv > 300 mmHg și trataţi în sistem rere transmisă într-un comunicat italieni au observat la o pacientă cu
trei săptămâni, constatându-se și o contagiozitatea mult mai mare și randomizat timp de 5 zile cu 400 emis la 3 aprilie (3). Recomandată SARS-CoV-2 de 53 de ani și fără de-
replicare virală în tractul gastroin- frecvenţa mai redusă a pneumoni- mg de sulfat sau fosfat de hidro- pentru a fi aplicată în studii clinice, terminare pulmonară, investigată
testinal; ilor, raportat la numărul de infec- xiclorochină, și având ca obiectiv fiind considerată un medicament prin rezonanţă magnetică, îngroșa-
8) analiza genomică secvenţială taţi, în COVID-19. evaluarea comparativă cu un lot nou experimental, plasma de con- rea pereţilor ventriculari, cu edem
(new generation sequencing) a ară- martor a duratei de timp până la valescent primește aprobare de uti- interstiţial, hipokinezie biventricu-
tat existenţa de genotipuri diferite EFECTELE vindecarea clinică, s-a constatat: lizare și de către medici. Totuși, ad- lară difuză, disfuncţie ventriculară
în spută și în faringe; HIDROXICLOROCHINEI 1) reducerea semnificativă statistic ministrarea acestui tratament se va stângă severă, revărsat pericardic
9) nu se constată o eliminare Într-un articol din 22 martie a perioadei de febră și tuse; 2) ame- putea face doar în scop terapeutic la circumferenţial, modificări suges-
abruptă, ci lentă, dar continuă, a a.c., accesibil online (2), Zhaowei liorarea pneumoniei la 80% dintre pacienţii cu forme severe sau ame- tive pentru miocardopericardită
Bibliografie
pacienţii trataţi, faţă de numai 55% ninţătoare de viaţă, în urma apro- documentată (8).
1. Wölfel R. et al. Virological assessment of hospitalized patients with COVID-2019. Nature, 2020 în grupul de control, la 61% din cei bării de către FDA a fiecărui caz în Afectarea cardiacă in-
2. Chen Zhaowei, et al. „Efficacy of hydroxychloroquine in patients with COVID-19: results of a randomized clinical trial.”
medRxiv, March 22, 2020 trataţi consemnând-se o remitere parte, prin solicitarea efectuată de dusă de SARS-CoV-2 ar pu-
3. U.S Food&Drug Administration. Revised Information for Investigational COVID-19 Convalescent Plasma, April 3, 2020
4. Rui-Lin Li et al. Atypical presentation of SARS-CoV-2 infection: A case report. World J Clin Cases. Apr 6, 2020; 8(7): 1265-1270 a imaginilor radiologice. Nu s-au medicul curant, care va trebui să tea explica în mare măsură și
5. Bonow R.O. et al. Association of Coronavirus Disease 2019 (COVID-19) with myocardial injury and mortality. Published
Online: March 27, 2020 înregistrat efecte adverse semni- completeze un formular special. mortalitatea, redusă dar non-ne-
6. Shi S. et al., Association of cardiac injury with mortality in hospitalized patients with COVID-19 in Wuhan, China. JAMA
Cardiol ficative. Niciunul din cei 80 de pa- Pacienţii cu COVID-19 pot pre- glijabilă, la pacienţii tineri fără
7. Guo T, et al. Cardiovascular implications of fatal outcomes of patients with coronavirus disease 2019 (COVID-19). JAMA
Cardiol. Published online March 27, 2020 cienţi cu lupus eritematos sistemic zenta simptome atipice care pot afectare cardiacă preexistentă.
8. Inciardi R.M. et al. Cardiac Involvement in a patient with Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). JAMA Cardiol. Published
online March 27, 2020.
aflaţi în evidenţa departamentului întârzia diagnosticul, acest lucru Dr. Radu Gologan
Ars medici VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
13

TRATAMENT ANTITUBERCULOS
personalizat
P
acient de sex masculin, în vârstă
de 62 de ani, din mediul urban,
căsătorit, nefumător, fără an-
tecedente de tuberculoză, este
internat în spital pentru următoarele
acuze: transpiraţii profuze nocturne, tuse
seacă cronică și pierdere în greutate (șase
kilograme în interval de o lună).
Rezultatele analizelor de labora-
tor arată: bilirubină directă 0,25 mg/dl;
bilirubină totală 0,72 mg/dl; colesterol
127 mg/dl; creatinină 0,63 mg/dl; fibrino-
gen 548 mg/dl; fosfatază alcalină 1.322 UI/l;
gama-glutamiltransferaza 290 UI/l; glice-
mie 83 mg/dl; leucocite 15,87x109/l, bazofi-
le 0,03x109/l (0,2%), neutrofile 13,41x109/l
(84,5%), eozinofile 0,03x109/l (0,2%), lim-
focite 1,12x109/l (7%), monocite 1,28x109/l
(8,1%), eritrocite 5,89x1012/l, hemoglobi-
nă 11,3 g/dl, hematocrit 35,4%, tromboci-
te 520x109/l, aspartat aminotransferază
35 UI/l; alanin aminotransferază 71 UI/l;
trigliceride 112 mg/dl; uree serică 22 mg/dl.
Pe radiografia pulmonară (foto) se iden-
tifică un infiltrat neomogen situat subcla-
vicular stâng, cu diametrul de aproximativ
3 cm, și multipli fibronoduli diseminaţi
perihilar bilateral.
Tomografia computerizată de regiune
toracică: se descriu importante infiltrate
nodulare și micronodulare confluate în seg-
mentul anterior al lobului superior stâng,
segmentul apicoposterior al lobului superi-
or stâng, segment Fowler bilateral, asociind
numeroși micronoduli izolaţi cu distribuţie
peribronșică de tip „tree in bud”; periferic,
câteva imagini cavitare cu perete gros și
contur intern neregulat; multiple alte infil-
trate micronodulare cu aspect de tip „tree
in bud” în lobul mediu + inferior drept, seg-
mentul mediobazal + segmentul anteroba-
zal al lobului inferior stâng (cu tendinţă la
confluare); adenopatii paratraheale (11/9
mm), adenopatii în fereastra aortopulmo-
nară (9/6 mm), adenopatii situate infraca-
rinar (10/5 mm), adenopatii hilare bilateral
(aproximativ 9/6 mm); fără adenopatii axi-
lare sau supraclaviculare; fără acumulări de
lichid pleural; lichid în sacul pericardic cu o
grosime maximă în decliv de 19 mm.
Examenul bacteriologic al sputei
pentru Mycobacterium tuberculosis: mi-
croscopie negativă, cultură pozitivă 1+.
Antibiogramă: sensibilitate la Hidrazidă și
Rifampicină. Testarea pentru infecţia cu
virusul imunodeficienţei umane relevă un
rezultat negativ.
Pacientul a avut o evoluţie favorabilă
sub tratamentul antituberculos (caz nou,
categoria I de tratament adaptat, bineîn-
ţeles, la greutatea pacientului): Hidrazidă
+ Rifampicină + Etambutol + Pirazinami-
dă, zilnic timp de două luni (2 HRZE 7/7),
urmate de alte patru luni de Hidrazidă și
Rifampicină, administrate de trei ori pe
săptămână (4 HR 3/7).
Dr. Petru Emil Muntean
Sursa: „Tuberculosis: 100 case reports”, Editura ETNA, ISBN
978-973-1985-52-7, autori: dr. Petru Emil Muntean, dr. Emilia
Ionescu, dr. Ioana Pascu, referent știinţific: dr. Ruxandra-Mioara
Râjnoveanu.

PUBLICITATE

Anxietate, depresie, frică, atacuri de panică?

Soluţia poate fi la îndemână:
magneziul
Trăim vremuri pe care mare parte din ge-
neraţiile actuale nu le-au mai trăit. Pentru că,
pandemia cu noul coronavirus a creat premi-
sele unui război psihologic cu care învăţăm, zi
de zi, să coabităm. În acest „război” de uzură
suntem, într-un fel sau altul, cu toţii afectaţi.
Și mă gândesc în primul rând la persoanele
infectate și cu simptome serioase și grave,
care ajung în unităţile de terapie intensivă,
precum și la personalul medical, care luptă în
prima linie cu virusul SARS-CoV-2. Toţi sunt su-
puși în această perioadă unui stres enorm, cu
consecinţe nefaste asupra sănătăţii.
Dar asta nu înseamnă că restul popula-
ţiei, inclusiv cei izolaţi la domiciliu, sunt feriţi
de pericol. Statul în casă, mai ales pentru
cei care locuiesc într-un apartament de bloc,
completat cu bombardamentul mediatic – via
televizor sau internet, cu zvonuri, știri false și
denaturarea realităţii –, poate duce, în timp, la
îngrijorare, frică, neliniște, stări de anxietate și
atacuri de panică sau chiar la depresie. Și știm
cu toţii că nu poţi avea un corp sănătos cu un
creier afectat și suferind. În situaţia actuală, ni-
velul de stres este mai mare, în special pentru
anumite categorii de populaţie: cei în vârstă cu
boli cronice, copiii și adolescenţii, personalul
medical și persoanele cu tulburări de sănătate
mintală. Îmbunătăţirea sănătăţii mintale a po-
pulaţiei afectate de pandemia cu coronavirus
este și una dintre preocupările Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii, care a elaborat o serie
de mesaje de interes general, dar și adapta-
te diverselor categorii sociale mai afectate de
această criză.
Deficitul de magneziu, mai ales în această
perioadă, poate avea urmări grave asupra să-
nătăţii noastre mintale, fiind asociat cu crește-
rea nivelului de stres și a anxietăţii, mergând
până la depresie, dar și cu apariţia sau agra-
varea tulburărilor de somn. Administrarea de
magneziu induce o stare de calm și relaxare,
ceea ce are ca rezultat scăderea anxietăţii și
a frecvenţei atacurilor de panică. Magneziul
contracarează stresul și îmbunătăţește som-
nul prin efectul de stimulare a receptorilor
GABAA de la nivelul creierului. Nivelurile scă-
zute de GABA (acid gamma-aminobutiric, cel
mai important neuromediator inhibitor central)
au fost asociate cu tulburări neurologice și psi-
hice, precum anxietatea, depresia, insomnia,
hipertonia musculară, convulsiile. Magneziul
ajută, de asemenea, la reducerea nivelului
cortizolului (hormonul de stres) și filtrează
pătrunderea acestuia în creier.
O altă modalitate prin care magneziul
luptă împotriva stresului este efectul antiin-
flamator, inclusiv la nivelul creierului. Există o
relaţie invers proporţională între aportul zilnic
de magneziu, concentraţia acestuia în orga-
nism și producerea de citokine proinflamatorii,
care favorizează anxietatea, depresia, pierde-
rea memoriei, iritabilitatea și dificultăţile de
concentrare. Totodată, acesta îmbunătăţește
capacitatea creierului de a se adapta și reor-
ganiza permanent, adică neuroplasticitatea.
În concluzie, magneziul are un rol important
în combaterea depresiei, fără a avea efectele
secundare, deloc de neglijat, ale medicaţiei
antidepresive.
Dr. Cătălin Colţ,
medic rezident medicină sportivă
Institutul Naţional de Medicină Sportivă
Bibliografie:
1. Möykkynen, T., Uusi-Oukari, M., Heikkilä, J., Lovinger, D.M., Lüddens, H., Korpi
ER. Magnesium potentiation of the function of native and recombinant GABA(A)
receptors. Neuroreport. 2001 Jul 20;12(10):2175-9
2. Sartori, S.B., Whittle, N., Hetzenauer, A., Singewald, N. Magnesium deficiency
induces anxiety and HPA axis dysregulation: Modulation by therapeutic drug
treatment. Neuropharmacology 62 (2012); 304-312
3. Deans, E. Magnesium and the Brain: The Original Chill Pill. Psychology Today
June 12, 2011
4. Eby, G.A., Eby, K.L. Rapid recovery from major depression using magnesium
treatment. Med Hypotheses. 2006;67(2):362-70
5. https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/mental-health-
considerations.pdf
6.https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/daily-life-coping/managing-stress-
anxiety.html
14 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15 Medic-medicină-cultură

Georges Bizet, un compozitor luptător

A lexandre César Léopold Bizet, născut în Paris la 25
octombrie 1838, a primit de la nașul său prenumele
Georges, preferându-l atât în mediul familial, cât și pentru
posteritate. A crescut într-o familie iubitoare de muzică.
Fiind și el un copil cu aptitudini muzicale deosebite și intu-
iţie creativă, a învăţat să citească notele muzicale și literele
concomitent, luând lecţii de pian, armonie, compoziţie și
teorie muzicală.
A fost admis la Conservatorul din Paris la vârsta de 9
ani. S-a remarcat imediat luând premiul I la solfegiu și
pian, apoi la compoziţie și astfel a ajuns să studieze trei ani
la Roma, după obţinerea premiului „Prix de Rome” pentru
cantata „Clovis și Clotilde” (1857). În Italia l-a fascinat tea-
trul muzical, orientându-se spre muzica bufă, dar, revenind
în Franţa, a întâlnit un public ostil, reticent la nou, atras
mai mult de teatrul convenţional.
Avea părul negru ondulat, o barbă bogată și purta oche-
lari, fiind miop. Fuma foarte mult și era supraponderal
– adora dulciurile. Avea un temperament vulcanic, dar s-a
luptat și cu stări depresive de lungă durată, determinate
de sănătatea precară, de iubirea pentru Céleste Mogador –
modelul său pentru „Carmen” –, de participarea în războiul
franco-prusac, dar în mod special de lipsa aprecierii lucră-
rilor sale din partea publicului francez și de dificultăţile fi-
nanciare ce derivau din aceasta. Era obligat să își întrerupă
adesea activitatea componistică pentru a lucra ca pianist,
aranjor sau ca profesor examinator.
A finalizat operele altor compozitori, multe dintre lu-
crările sale rămânând astfel neterminate. Compoziţiile
finalizate, cu orchestraţie de mare virtuozitate, beneficiau
eventual de câteva reprezentaţii și erau apoi date uitării
(„Don Procopio”, „Pescuitorii de perle”, „Frumoasa fată din
Portret Georges Bizet de Carmen Ţanu. Pigment liner și
acuarelă pe hârtie
Perth” etc.). Altele nu au ajuns pe scenă decât postmortem
(„Ivan cel Groaznic”, „Simfonia în Do major”).
Georges Bizet este, de asemenea, autorul operei
„Carmen”, una dintre cele mai populare, mai jucate și mai
vândute opere la nivel mondial – o revoluţie în opera fran-
ceză. A fost primită însă cu răceală de parizieni la 3 mar-
tie 1875 și cu ovaţii, șase luni mai târziu, de către vienezi.
În trei ani de la premieră a devenit o piesă de rezistenţă în
repertoriile teatrelor renumite din Europa, Rusia și SUA.
Deși, încă din copilărie a suferit de amigdalite recuren-
te, probabil streptococice, a refuzat la vârsta de 19 ani ton-
silectomia, tratându-se cu 12 lipitori așezate pe gât și cu gar-
gară. După vârsta de 29 de ani, recurenţele s-au exacerbat,
iar în mai 1875 amigdalita s-a complicat cu un abces extins,
conducând la junghiuri insuportabile și apoi la pierderea
auzului urechii stângi. Abcesul a erodat regiunea latero-
cervicală stângă și s-a deschis, în ziua decesului, leziunea
respectivă ridicând suspiciunea unei tentative de suicid,
fără probe însă.
Infecţia streptococică trenantă s-a complicat cu reuma-
tism poliarticular, manifestat prin dureri severe, inflamaţii
articulare, imobilitatea membrelor și febră. Deși Laënnec
inventase deja stetoscopul, se pare că medicii săi nu l-au
utilizat, astfel încât endocardita bacteriană, pericardita
sau valvulopatiile au rămas doar suspiciuni retrospecti-
ve, el descriind inconstant palpitaţii și dispnee încă de la
vârsta de 19 ani.
Se spune că ar fi înotat în apa rece a râului Sena,
la Bougival, ceea ce i-ar fi declanșat dureri precordiale se-
vere, decedând probabil prin infarct miocardic la 3 iunie
1875, când avea numai 36 de ani. Tocmai își găsise, după
îndelungi lupte, stilul de maturitate și era atât de aproape
de succes.
Dr. Gabriela Mihăilescu

Teatrul adaptat la pandemie

Televiziunea Română, păstrătoare a unui tezaur inestimabil
de spectacole teatrale, a luat iniţiativa lăudabilă de a
programa aproape în fiecare seară câte un spectacol din
bogatul său repertoriu obţinut de-a lungul anilor, pentru
populaţia obligată să stea în casă de legi severe, dar în ultimă
instanţă necesare.

S
tartul s-a dat cu un spec-
tacol al Teatrului Naţional
din București, comedia
Harvey realizată în 1994 de
regizorul Tudor Mărăscu, împreună
cu o echipă de actori excepţionali.
Alături de inegalabilul și longevivul
Radu Beligan, i-am putut urmări pe:
Damian Crâșmaru, Adela Mărcu-
lescu, Dan Puric, Simona Bondoc,
Catiţa Ispas, Catinca Pancu, Radu
Iţcuș, Alexandru Hasnaș, Valentin
Uritescu. Elwood (Radu Beligan)
și-a adus sora (Adela Mărculescu) și
nepoata (Cristina Pancu) la dispe-
rare. Deși pare un om normal, le po-
vestește tuturor despre un prieten
nedespărţit, dar invizibil – un iepure
uriaș, pe nume Harvey. Când sora
sa încearcă să-l interneze într-un
sanatoriu, medicii, ascultându-i po-
vestea, consideră că de fapt ea este
bolnavă. De acum încurcăturile
Adela Mărculescu
se ţin lanţ, iar Harvey este tot mai
prezent în viaţa tuturor. Această co-
medioară plăcută, jucată cu aplomb
de actorii Naţionalului bucureștean
și realizată pentru supravieţuitorii
iadului comunist, a răsplătit-o pe
scriitoarea Mary Chase cu Premiul
Pulitzer (1945).
Cel de-al doilea spectacol pre-
zentat a fost Cei din Urmă (1971)
de Maxim Gorki, o piesă sumbră,
care încerca să arate o lume pe cale
de dispariţie și alta care se năștea
pe ruinele celei vechi. Numai că,
lumea cea nouă a păstrat mai toate
tarele celei vechi. Au dat glas perso-
najelor actorii: George Constantin,
Clody Bertola, Catrinel Paraschi-
vescu, Vasile Niţulescu, Ovidiu Iuliu
Moldovan, Eliza Plopeanu. Regia
este semnată de Radu Penciulescu.
Spectacolul a oferit un regal de in-
terpretare, actorii uimindu-ne și
Leopoldina Bălănuţă și Gheorghe Cozorici
astăzi cu excepţionalul lor talent,
deși toţi sunt de mult timp dispăruţi
dintre noi.
Un spectacol îndrăgit
A urmat Efectele razelor gama
asupra anemonelor de Paul Zindel,
un spectacol al Teatrului Mic, din
1976, de care multă lume își amin-
tea adesea cu mare plăcere. Poves-
tea ne introduce într-o altă lume a
sensibilităţilor excesive, a viselor
spulberate, a speranţelor năruite, a
existenţelor frânte, o viaţă care se
încăpăţânează să rămână pentru
unele persoane un chin. O mamă,
o femeie încă tânără, puternică și
tristă, își crește cele două fete sa-
crificându-se, nu fără reproș. Cele
care au transformat această poves-
te într-un poem au fost: regizoarea
Cătălina Buzoianu, marea actriţă
Olga Tudorache, precum și tinerele
Rodica Negrea și Adriana Șchiopu.
Strigoii de H. Ibsen, alt spec-
tacol, altă seară petrecută în faţa
televizorului, fără a mai asculta veș-
tile neliniștitoare despre zecile de
decese din ţară și miile de dispariţii
din lumea întreagă… O piesă din
panoplia teatrului universal, care
vorbește tranșant despre o boală ce
a bântuit secolele trecute: maladii-
le congenitale. Un subiect dificil de
abordat, dar când personajele sunt
interpretate de titani ai scenei ro-
mânești, rezultatul nu poate fi decât
o reușită. I-am revăzut pe: Gheor-
ghe Cozorici, Leopoldina Bălănuţă,
Adrian Pintea, Diana Gheorghian,
Mircea Andreescu, regia fiind sem-
nată de Eugen Tudoran.
O amintire dragă
Domnișoara Nastasia, specta-
col realizat în 1964 de Sorana Co-
roamă (profesoara mea de la IATC),
cu o excelentă distribuţie (Olga De-
lia Mateescu, Gheorghe Cozorici,
Costel Constantin, Tamara Buciu-
ceanu), mi-a produs o întoarcere în
urmă cu 58 de ani, la începuturile
mele teatrale. Atunci, împreună cu
regizorul Cornel Todea, am reali-
zat prima mea izbândă artistică,
în rolul lui Ion Sorcovă, alături de
colegii mei de la Teatrul din Piatra
Neamţ: Cătălina Murgea (Nastasia),
Traian Stănescu (Vulpașin), Alexan-
dru Lazăr (Ionel), Ioana Manolescu.
Au mai fost și alte spectacole,
dar nu de aceeași valoare artistică.
Amintesc doar Cinci femei de tran-
ziţie de Rodica Popescu - Bitănescu,
un text firav, anemic salvat, în ul-
timă instanţă, de cele cinci actriţe
care au alcătuit distribuţia.
În mod sigur, TVR va continua
să ne ofere o desfătare artistică de
mare calitate, spectatorii în vârstă
retrăind bucuriile care le-au încân-
tat tinereţea, iar cei tineri luând cu-
noștinţă cu o lume a teatrului – pe
care am putea-o numi, fără să gre-
șim prea mult, de „altă dată” – azi din
păcate aproape dispărută. O lume în
care textul dramatic era elementul
principal, în jurul căruia se adunau
celelalte componente – actori, decor,
costume, muzică, pentru a-i potenţa
ideile, și nu doar un pretext la înde-
mâna regizorilor, care de multe ori,
în ultimul timp își permit, fără să
dea socoteală nimănui, să rescrie
povestea după propria imaginaţie,
propriile angoase și năzuinţe.
Candid Stoica
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15
15

Diagnosticul Oana Laslău este medic

specialist ortodonţie și
ortopedie dentofacială. Este

disfuncţiilor
doctor în știinţe medicale și co-
fondator al clinicii Ortogether
din Capitală. În 2006 a absolvit
Facultatea de Medicină Dentară

articulaţiei
din cadrul Universităţii de
Medicină și Farmacie „Carol
Davila” București. A publicat
articole în reviste de specialitate

temporo-
și este membru al unor asociaţii
internaţionale de profil.

mandibulare
Migrenele, durerile cronice de cap pot fi influenţate
într-o anumită măsură de mușcătura incorectă.
Medicul ortodont Oana Laslău ne descrie
beneficiile tratamentului ortodontic și importanţa
echipei multidisciplinare în abordarea pacientului
cu tulburări ale articulaţiei temporo-mandibulare.

De câţi ani practicaţi exclusiv de creștere, acest lucru nu mai

ortodonţia? Ce v-a atras la aceas-
tă specialitate?
De aproape 11 ani. Mi-am dorit
foarte mult să fac asta, pe de o parte
pentru că am avut chiar eu o expe-
rienţă cu un tratament ortodontic.
În facultate am purtat un aparat
fix. La vremea respectivă, aparate-
le dentare nu erau atât de frecvente
ca astăzi. Mi s-a părut o specialitate
foarte interesantă, mai ales lucrul
cu pacientul, pentru că tratamen-
tele, în general, se desfășoară pe o
perioadă îndelungată și rezultatele
se văd în timp, iar pacientul trebuie
poate fi făcut. Atunci pacienţii
care au discrepanţe de creștere
a oaselor maxilare pot beneficia
de ortodonţie, adică de alinierea
dinţilor, însă repoziţionarea ma-
xilarelor se face prin intervenţii
de chirurgie ortognată, altfel ne
este imposibil să mai creștem
oasele maxilare. Aceste inter-
venţii au devenit tot mai uzuale
în ultimul timp, deși par niște
lucruri îngrozitoare. Este doar
o intervenţie chirurgicală care
aduce beneficii foarte mari, atât
funcţionale, cât și estetice.

să aibă foarte multă răbdare.
Spuneaţi, într-un interviu, că
practica stomatologică vă era
cunoscută de la tatăl dumnea-
voastră. V-a influenţat alegerea
carierei?
Da, tatăl meu e medic stomatolog
și, într-adevăr, am crescut în casă
auzind despre tratamente... Știam
exact la ce se referă meseria și care
e practica de zi cu zi. Când eram în
liceu, prin prisma tatălui meu, am
participat la tot felul de congrese
stomatologice. Nu știu dacă și-a
dorit neapărat să fac asta, dar este
evident că el a avut un impact foar-
te mare în alegerea profesiei mele.
BENEFICII FUNCŢIONALE
ȘI ESTETICE
În ce arii oferă ortodonţia soluţii
la problemele din sfera dentiţiei și
a oaselor capului?
Denumirea completă a specialităţii
este ortodonţie și ortopedie dento-
facială. Asta înseamnă că ortodon-
ţia se ocupă de alinierea dinţilor, de
probleme de poziţie a dinţilor, pe
când ortopedia dentofacială vine să
corecteze anumite probleme care
apar în timpul dezvoltării oaselor
maxilare. Lucrul acesta se poate
face mai ales în copilărie, când se
poate dirija creșterea oaselor ma-
xilare prin anumite măsuri orto-
pedice. După terminarea perioadei
Cât de des vin la cabinetul dum-
neavoastră pacienţi care se plâng
de dureri de cap și dureri cervica-
le cauzate de o mușcătură (oclu-
zie) greșită?
Noi, în ultimii ani, lucrând într-un
cabinet care practică exclusiv orto-
donţie, ne-am specializat pe aceas-
tă zonă, pe patologia de articulaţie
temporo-mandibulară (ATM). Este
cumva mai evitată, să zicem, de
majoritatea medicilor, pentru că
etiologia ei implică mai mulţi fac-
tori și din acest motiv e mai dificil
de diagnosticat și de tratat. Numai
că ea merge mână în mână cu pro-
blemele de ocluzie, iar acestea ne-
tratate, în timp, pot da disfuncţii
ale articulaţiei temporo-mandibu-
lare cam la 40% dintre pacienţi.
MIGRENELE, SIMPTOM
AL UNEI PROBLEME LA
NIVELUL ARTICULAŢIEI
Disfuncţiile ATM pot fi factori de-
clanșatori ai migrenelor?
Migrenele se numără printre simp-
tomele disfuncţiei ATM, dar trebu-
ie văzut de unde apar, pentru că pot
fi mai multe cauze. Este necesar un
proces de diagnostic ceva mai am-
plu, dar dacă la examinare se dece-
lează unele probleme, atunci putem
să ne gândim că ele pot să provină
și de aici. De obicei, prin echilibra-
rea ocluziei și prin plasarea într-o
’’
Cu mai mulţi ani
în urmă, erau foarte
puţini medici ortodonţi
și aceștia lucrau numai în
câteva centre universitare.
Tratamentul ortodontic era,
cumva, un tratament de elită,
în trecut. Nu putea beneficia
chiar oricine.
fect echilibrate în ocluzie, maxilare
incorect poziţionate și din această
discrepanţă rezultă probleme de
ocluzie care au și repercusiuni ul-
terioare. Din păcate, e o afecţiune
cronică, ce se dezvoltă în timp.
Care sunt etapele diagnosticului
în disfuncţiile ATM?
Trebuie examinat clinic pacientul:
înregistrăm felul în care deschide
gura, dacă există zgomote articula-
re, dacă deschide gura deviat – dacă
deviază la mișcările de deschidere
și închidere ale gurii. Apoi, trebu-
ie să observăm poziţia dinţilor și
stabilitatea ocluzală, după care, în
funcţie de caz, ar putea fi nevoie
de radiografii, uneori de RMN la
nivelul ATM, alteori de un compu-
ter tomograf. În plus, ceea ce facem
noi – cu o acurateţe foarte mare –
sunt acele înregistrări ale ocluziei,
care se realizează într-un aparat
numit „articulator” și care simulea-
ză ocluzia pacientului atunci când
În timpul anamnezei, ne interesea-
ză dacă scrâșnește dinţii în timpul
nopţii – dacă are bruxism nocturn
sau diurn; dacă durerile de cap sunt
frecvente și sunt asociate, sau nu,
cu alte activităţi pe care le prac-
tică pacientul; dacă are dureri la
deschiderea și închiderea gurii – și
dacă da, trebuie văzut unde apar
durerile; dacă a rămas vreodată cu
gura deschisă, pentru că sunt și pa-
cienţi care pot trece prin episoade
de luxaţie temporo-mandibulară:
de exemplu, cască sau deschid gura
mai mult.
PACIENTUL NU ESTE
O SIMPLĂ GURĂ CU DINŢI
Care sunt procedurile pe care le
recomandaţi în disfuncţia ATM?
Noi nu tratăm durerile de cap, noi
tratăm, dacă este cazul, această dis-
funcţie a ATM care dă, ca simptom,
și durerile de cap. De obicei, prin
tratamentul acestei disfuncţii, du-
rerea de cap se ameliorează. Am ob-
servat asta la foarte mulţi dintre pa-
cienţii noștri. Am avut chiar un caz,
foarte interesant, al unei femei, me-
dic psihiatru, care a mers la foarte
mulţi medici din cauza acestor du-
reri de cap. A venit la noi și, prin pu-
nerea în repaos a acestei articulaţii
radiologice, clinice etc. Punând toa-
te lucrurile cap la cap, e foarte im-
portant să ai un diagnostic corect și
complet al pacientului, pentru că el
este un tot unitar: nu avem doar un
dinte, o mușcătură. Uneori, pot fi
probleme de postură. Din cauza lor,
și mușcătura este afectată, astfel
încât și ATM suferă. Deci, trebuie
diagnosticat pacientul per ansam-
blu: să te uiţi la el, să îl vezi ca pe un
om, nu ca pe o gură cu dinţi. Apoi, în
funcţie de diagnostic, se poate trece
la tratament.
Care sunt etapele tratamentului?
Tratamentul este întotdeauna ne-
chirurgical și poate avea mai mulţi
pași. Uneori poate fi vorba despre
purtarea unei gutiere special cre-
ată pentru situaţia pacientului și
care trebuie adaptată periodic.
Din păcate, este o gutieră care tre-
buie să fie purtată nonstop, pen-
tru un anumit interval de timp.
Sunt pacienţi la care articulaţia
se repoziţionează în trei luni sau o
lună, însă sunt și pacienţi la care
procesul durează un an. Nu este un
tratament dureros, dar este un pic
greoi. Sau, în funcţie de problemă,
poate fi cazul doar de îndreptarea
dinţilor sau de reabilitări proteti-
ce. Dar pot fi și proceduri asociate:
întâi pacientul poartă gutieră, apoi

40%
dintre pacienţi necesită un
tratament al disfuncţiei ATM.
poziţie stabilă a ATM, migrenele
dispar. Principalul factor cauzator
al disfuncţiilor temporo-mandibu-
lare este mușcătura. Aceasta poate
fi greșită din mai multe puncte de
vedere: dinţi strâmbi, tratamente
stomatologice care nu au fost per-
ATM este în poziţie corectă. Toate
aceste investigaţii se coroborează
între ele și, în funcţie de asta, se
poate pune un diagnostic precis.
Ce fel de întrebări îi puneţi paci-
entului care acuză dureri cronice
de cap?
și prin purtarea unei gutiere care a
ajutat-o să își relaxeze musculatu-
ra, a observat că dispar durerile de
cap. Revenind la proceduri, cel mai
important este diagnosticul, însă
nu putem să știm ce are pacientul
dacă nu facem niște investigaţii –
urmează proceduri de ortodonţie,
uneori fiind necesare proceduri de
chirurgie ortognată și abia apoi re-
abilitarea dinţilor. De la caz la caz,
tratamentul e mai simplu sau mai
complex.
Florentina Ionescu
16 VIA�A MEDICALĂ
17 aprilie 2020 l Nr. 15 Medicina altfel

Putem prezice rezistenţa la tratament

în infecţia HIV? Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

T estul este la fel de eficient ca

tehnicile moderne de secven-
ţiere genică. Acesta se bazează
pe o variantă simplificată a teh-
nicii de legare a oligonucletide-
lor, utilizează reactivi liofilizaţi
și indică rezistenţa la inhibitorii
non-nucleozidici ai revers-trans­
criptazei, prin citirea unor benzi
colorate prezente pe partea
laterală a testului.
Selectarea terapiei optime
Un nou test poate prezice cu o acurateţe de aproximativ Organizaţia Mondială a Sănă-
90% rezistenţa la tratament indusă de mutaţiile tăţii (OMS) recomandă ca în ţările
unde rezistenţa la terapia antivi-
virusului imunodeficienţei umane, arată rezultatele
rală depășește 10%, să fie admi-
unui studiu publicat în revista AIDS*. nistrate, înaintea începerii trata-
mentului, inhibitori nucleozidici
ai revers-transcriptazei, ca primă
linie.
Din motive financiare, în mul-
te ţări încă se preferă inhibitorii
non-nucleozidici ai revers-tran-
scriptazei, situaţie în care OMS
indică testarea rezistenţei înain-
tea iniţierii terapiei. Aceasta este
însă limitată de disponibilitatea
redusă a tehnicilor, care sunt acce-
sibile doar în anumite laboratoa-
re. De aceea, un test simplu, care
poate fi utilizat în fiecare centru
și care detectează cu o acurateţe
mare rezistenţa la inhibitorii re-
vers-transcriptazei, este foarte
util. Acest test poate fi adaptat
pentru a detecta mutaţiile întâlni-
te frecvent în anumite populaţii,
fiind important în selectarea celei
mai bune opţiuni terapeutice, mai
ales în zonele cu resurse limitate.
Astfel sunt maximizate șansele de
răspuns la tratament și este dimi-
nuată posibilitatea de transmitere
a virusului în populaţie, mai ales a
formelor rezistente la tratament.
Disponibilitatea mare a acestui
test poate însemna și reducerea
numărului de vizite la spital, cu
scurtarea perioadei în care pa-
cientul utilizează un tratament
ineficient.
*https://bit.ly/3b5xWVl

Utilizarea antibioticelor și
riscul de astm la copii
Cercetătorii canadieni sugerează că incidenţa mai scăzută a astmului Encorafenib, speranţă

bronșic, remarcată în ultimii ani la copii, s-ar putea datora utilizării cu pentru cancerul colorectal
prudenţă a antibioticelor în primul an de viaţă. Administraţia pentru Controlul Alimentelor și
Medicamentelor din SUA a aprobat utilizarea en-
corafenib pentru pacienţii cu cancer colorectal și
mutaţia BRAF pozitivă, oferindu-le acestora o op-
ţiune de tratament care nu implică chimioterapie,
anunţă Medscape. Encorafenib este un inhibitor al
genei BRAF care codifică proteina B-raf, protoon-
cogenă implicată în apariţia a numeroase mutaţii
genetice. Acest compus, validat deja pentru trata-
mentul melanomului metastazat BRAF pozitiv, a
fost aprobat pentru a fi utilizat în combinaţie cu
anticorpul monoclonal cetuximab pentru cancerul
colorectal metastazat, care a avansat în urma trata-
mentului aplicat anterior și care prezintă mutaţie
a genei BRAF V600E. Aprobarea acestei utilizări
s-a bazat pe rezultatele studiului BEACON, pri-
mul studiu care indică beneficiu pe supravieţuire
printr-un tratament ce nu implică chimioterapie,
la un grup cu un biomarker definit.

Edoxaban pentru protezele

Î
n cadrul unui studiu publicat în re-
vista Lancet Respiratory Medicine*
aceștia au analizat, pe baza datelor
furnizate de British Columbia, inci-
denţa astmului bronșic în populaţia pedi-
atrică canadiană între anii 2000 și 2014
și rata de utilizare a antibioterapiei sub
vârsta de 1 an. Scopul a fost identificarea
unei relaţii între utilizarea antibioticelor
la vârsta menţionată și apariţia astmului
bronșic în intervalul 1-4 ani.
Utilizarea anibioterapiei
sub vârsta de 1 an
S-a observat că în cei 14 ani, incidenţa
astmului bronșic în populaţia pediatrică
cu vârsta între 1 și 4 ani a scăzut cu 26%,
cu o reducere absolută de 7,1 cazuri noi
la 1.000 de copii. În timpul acestei peri-
oade, utilizarea antibioticelor sub vârsta
de 1 an a scăzut de la 1.254 de prescripţii
la 489, la fiecare 1.000 de copii. Cerce-
tătorii au examinat în mod separat date
obţinute de la 2.644 de copii incluși în
cohorta CHILD. S-a observat că utiliza-
rea antibioterapiei sistemice în primul
an de viaţă dublează riscul apariţiei ast-
mului bronșic până la vârsta de 5 ani,
riscul crescând direct proporţional cu
numărul administrărilor.
Rolul bacteriilor în imunitate
În plus, pentru 917 copii a fost reali-
zată analiza genetică a probelor din sca-
un, recoltate până la vârsta de 1 an. Con-
cluzia a fost că o diversitate mai mare a
florei microbiene intestinale se asociază
cu un risc cu 32% mai redus de a dezvolta
astm bronșic până la vârsta de 5 ani.
S-a observat că între copiii neexpuși
la antibiotic, care nu au dezvoltat astm
și cei care au primit antibiotic în primul
an de viaţă și au fost diagnosticaţi con-
secutiv, până la vârsta de 5 ani, există o
diferenţă cantitativă între șase specii
bacteriene cu funcţii imuno­modulatoare.
Dr. David Patrick, autorul principal
al studiului, a declarat în cadrul unui
interviu acordat pentru Medscape că
„antibioticele cauzează cel mai probabil
o predispoziţie pentru apariţia astmului
bronșic, prin perturbarea interacţiunii
normale între flora intestinală și siste-
mul imunitar aflat în dezvoltare. (...) Este
necesară o reducere importantă a utiliză-
rii antibioticelor pentru a scădea riscul
de apariţie a astmului bronșic la copii.
Se pare, astfel, că am descoperit o nouă
metodă pentru împiedicarea epidemiei
reprezentată de astmul bronșic, în ţări
și regiuni în care prescrierea antibiotice-
lor la copii poate fi redusă în siguranţă”.
Limitările acestui studiu privesc faptul
că efectul antibioticelor asupra bacterii-
lor saprofite din alte zone ale organismu-
lui nu a fost studiat, la fel ca rolul aces-
tor medicamente asupra comunităţilor
fungice.
*https://bit.ly/2V4jirN
valvulare biologice
Studiul ENAVLE, prezentat recent la Congresul
Internaţional de Cardiologie, a fost primul
studiu randomizat care a comparat eficienţa
unui anticoagulant oral nonantivitamină K,
precum edoxaban, cu a warfarinei, la pacienţii cu
intervenţii pe valvele cardiace. În acest studiu au
fost incluși 220 de pacienţi la care s-a practicat
înlocuire sau reparare valvulară (aortică, mitrală
sau o ambelor). Ei au primit fie edoxaban (60 mg
pe zi sau 30 mg pe zi pentru cei cu clearance al
creatininei de 30-50 ml/min/1,73 m2 sau cu greutate
corporală sub 60 kg), fie warfarină (doză ajutată
pentru a obţine un INR între 2 și 3), pentru o
perioadă de trei luni. Studiul a indicat că edoxaban
nu este inferior warfarinei ca efect anticoagulant în
această situaţie, însă sunt necesare studii mai mari
care să dovedească eficienţa și necesitatea acestor
anticoagulante în acest context clinic. Privind
siguranţa tratamentului, au fost înregistrate trei
sângerări majore în grupul cu edoxaban, două
gastrointestinale și una pericardică, faţă de un
singur eveniment, de hemoragie intracraniană,
apărut în grupul cu warfarină.