[ Prevenirea complicaţiilor DZ ]

Campanie Aspecte particulare în diabet

Pe perioada mai multor săptămâni ne propunem să întoarcem
pe toate feţele „boala care nu doare”, dar care produce cele mai
multe complicaţii. PAGINILE 4-5

octombrie –
EMCD decembrie 2018

10 credite
EMC
Supliment
ANUNŢURI
Nr. 47 (1504), anul XXX, 23 noiembrie 2018 l 16 pagini + 8 pagini anunţuri – 4 lei www.viata-medicala.ro pagina 8

Radiografia
ACTUALITATE
Începe depistarea
activă a tuberculozei

leadershipului
În România, aproximativ
1.000 de oameni mor anual
din cauza acestei boli și alţi
16.000 contractează bacilul
Koch. Incidenţa este de 5 ori

medical
mai mare decât media UE.
PAGINA 2
Zeci de speakeri din sfera sănătăţii au încercat
să redea esenţa leadershipului medical și să integreze
DOSAR
Tehnologii şi
importanţa lui în contextul actual. descoperiri în
medicina anului 2018
O privire de ansamblu asupra
inovaţiilor care au marcat
tratamentele şi investigaţiile
din sănătate PAGINILE 8-9

REUNIUNI
MEDICALE
Terapia standard în
bolile hematologice
Transplantul de celule stem
hematopoietice este cea mai
bună opţiune terapeutică
pentru numeroase afecţiuni.
PAGINA 14

Medic în
Sergiu Neguţ, Iulian Pleșcan, Dr. Ionuţ Leahu, Luca Militello, Dr. Wargha Enayati, România
”
cofondator Fintech OS managing partner Clinicile Dr. Leahu CEO Grupul Monza healthcare business
Centrele Monza-Ares România innovator
Știu

S
unt sau ar trebui ca me-
dicii să fie lideri? În jurul
acestei întrebări s-a con-
turat concluzia primei
ediţii a Leaders in Healthcare Ro-
mânia, desfășurată joi, 15 noiem-
brie, la București. Răspunsul gene-
rat de dezbaterile care s-au întins
pe parcursul întregii zile este unul
afirmativ, însă, pentru a realiza
performanţă din această postură,
medicii ar trebui să ţină cont că
există o singură constantă valabilă
în această profesie – schimbarea.
Medicii trebuie să aibă o atitu-
dine empatică faţă de pacienţii lor
și să nu îi trateze ca pe niște cifre
din codul afecţiunilor; trebuie
să își îmbunătăţească abilităţile
de comunicare și de relaţionare
cu pacienţii constant, mai ales în
contextul îmbătrânirii populaţiei.
De asemenea, trebuie să accepte
să integreze ultimele tehnologii
în practica lor, să se consulte și să
facă schimb de know-how cu oa-
menii din echipa lor. Nu în ultimul
rând, medicii care își doresc să fie
lideri sunt și adevăraţi „influen-
ceri”, care pot influenţa comunita-
tea prin educare, folosind instru-
mente precum mediul digital și
canalele de social media.
Peste 120 de participanţi (me-
dici, rezidenţi, studenţi la medi-
cină, dar și persoane implicate în
managementul unor clinici, specia- cum este
liști în HR și comunicare medicală,
coordonatori de echipe, jurnaliști să fii
din domeniul sănătăţii și tineri an-
treprenori) au asistat la prezentări de ambele
și discuţii deschise de tip panel sus-
ţinute de 25 de speakeri din sfera părţi ale
medicală, lideri în sănătate și în
ariile lor de activitate. Leaders in
baricadei
Healthcare România este o iniţiati- Dr. Ivan Pleșco, medic
vă MEDIjobs și MedicHub. și pacient în România
Dan Dumitru MIHALACHE PAGINA 15

Lumea albastră a copiilor Testare genetică

În luna noiembrie se sărbă-
torește Ziua internaţională a
drepturilor copiilor, moment
de bilanţ cu semnificaţii pro-
funde în îngrijirea copilului și a
adolescentului. În acest sens, în
medicină se promovează noi mo-
dele de practică pediatrică. La 20
noiembrie 1959, UNICEF a emis
Declaraţia drepturilor copilului,
iar în 1989, la aceeași dată, a fost
semnată și Convenţia ONU cu
privire la drepturile copiilor. În
România, Convenţia a fost adop-
tată la 28 septembrie 1990.
Dr. Roxana DUMITRIU
în afecţiuni
tiroidiene
În viitor, testarea genetică va fi pri-
mordială în diagnosticul formaţiu-
nilor tiroidiene. Noi sisteme de clasi-
ficare genetică vor fi validate.
PAGINA 10
Jumătate din
europeni au suferit
din cauza durerii
Cei mai mulţi au acuzat
dureri cronice sau acute.
Durerile cele mai frecvente sunt
cele de spate, de cap și articulare.
PAGINA 11
2 Actualitate
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
EDITOR
REDACŢIA
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Consultant editorial
DORIN CHIOŢEA
Redactori
dr. ROXANA DUMITRIU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. CORNELIA PARASCHIV,
BIANCA PÂNZARU,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA, dr. MIHAI G.
CĂLIN, prof. dr. RADU-SEPTIMIU
CÂMPIAN, dr. MONICA-EMILIA
CHIRILĂ, C. CIOSU, prof. dr.
ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU, prof. dr.
DAN L. DUMITRAȘCU, ADRIAN
GHEORGHE, dr. RADU GOLOGAN,
prof. dr. GABRIEL M. GURMAN,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. MARTIN S. MARTIN, ALEXANDRA
MIHAI, prof. dr. FLORIN MIHĂLŢAN,
IFTIMIE NESFÂNTU, dr. VIOREL
PĂTRAȘCU, acad. CONSTANTIN
POPA, prof. dr. MIRCEA-IOAN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID
STOICA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. MARIUS I.
UNGUREANU,
dr. SORINA VASILE, dr. FLORINA
VÎRNĂ, conf. dr. CORNELIU ZEANA
Consultant ArtDirector
GINA CHIOVEANU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
PAULA ROTARU
Secretariat
DANIELA RADU, BERTA ALEXE
Marketing și Publicitate  tratament complet și de monitori-
MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
ALINA PANAITE, MARIA STEMATE,
TATIANA ICHIMESCU
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa medicală” până
la sfârșitul anului 2018. În Catalogul de
presă al Poștei Române, „Viaţa medicală”
figurează la nr. 19078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru
o perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Den­tiști din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de
EMC.
Detalii la tel: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
Începe depistarea activă a
tuberculozei în România
Problematica
tuberculozei este una
complexă, care privește
atât personalul medical
implicat, cât și persoanele
afectate, autorităţile, dar și
comunitatea în ansamblul
ei. Este vorba de o
afecţiune cu un puternic
impact în sănătatea
publică.
A
proximativ 20.000 de
persoane vor fi exami-
nate în cadrul unui
proiect – E-DETECT
TB – derulat de Institutul de Pneu-
moftiziologie „Marius Nasta”, Pro-
gramul Naţional de Prevenire, Su-
praveghere și Control al Tubercu-
lozei din România (PNPSCT) și
Societatea Română de Pneumo-
logie. Examinările vor fi realizate
cu ajutorul unei unităţi medicale
mobile, dotate cu echipament ima-
gistic și de diagnostic molecular, de
către specialiști de la „Marius Nas-
ta”, cu sprijinul PNPSCT. Pacienţii
depistaţi cu tuberculoză (TB) vor
intra ulterior într-un program de
zare (inclusiv prin intervenţii de
creștere a aderenţei la tratament),
conform recomandărilor naţionale
privind controlul TB. „Practic, as-
tăzi demarăm prima campanie de
diagnosticare activă a tuberculozei
realizată în România”, a declarat
dr. Beatrice Mahler-Boca, manage-
rul Institutului „Marius Nasta” și
vicepreședinta Comisiei de pneu-
mologie a Ministerului Sănătăţii.
„Proiectul E-DETECT TB (...) ne
Șansa bolnavilor de cancer pulmonar
Î
n România, 75% din pacienţii di-
agnosticaţi cu cancer pulmonar
ajung la medic în stadiu inoperabil,
pentru că ignoră sau interpretează
greșit simptomele bolii. Pentru a
conștientiza importanţa diagnos-
ticării precoce a acestei afecţiuni,
Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor
de Cancer (FABC) a lansat recent
campania „Inspiră speranţă”. Dr.
Cătălin Costovici, medic primar
oncologie medicală, spune că simp-
tomele care ar trebui să îi facă pe
oameni să solicite un consult de
specialitate sunt: tusea care nu se
Nu ascundeţi reacţiile adverse la medicamente
În săptămâna dedicată conștienti-
zării importanţei reacţiilor adverse
la medicamente (19–23 noiembrie),
Agenţia Naţională a Medicamen-
tului și a Dispozitivelor Medicale
(ANMDM) lansează a treia campa-
nie anuală social media.
În campanie sunt implicate 28 de
autorităţi de reglementare în dome-
niul medicamentului din Uniunea
Europeană, Australia, Mexic și
Noua Zeelandă. Ele au ca obiectiv
permite penetrarea unor categorii
de populaţie foarte vulnerabile în
faţa îmbolnăvirii și depistarea ra-
pidă a TB, datorită echipamentelor
de diagnostic avansate cu care este
dotată unitatea mobilă”, a explicat
dr. Ioana Munteanu, coordonator
naţional al PNPSCT. Potrivit aces-
teia, obiectivul este ca până în 2020
să se atingă o rată de diagnosticare
de minimum 85% din toate cazurile
estimate de TB sensibilă și TB mul-
tidrog-rezistentă, iar prin asigura-
rea unui tratament precoce, care
să permită reducerea răspândirea
bolii, să se scadă incidenţa globală a
TB în rândul populaţiei.
Evaluarea proiectului se va
face în fiecare an, dar evaluarea
finală va fi posibilă peste cinci ani
(aceasta este perioada de imple-
mentare). Sorina Pintea, ministrul
foto: Ana Dumbără
remite în 2–3 săptămâni de la debut
sau care își schimbă caracterul la
un fumător cronic, expectoraţia cu
sânge, dispneea, junghiul toracic
persistent și scăderea ponderală
inexplicabilă.
Diagnosticarea precoce a can-
cerului pulmonar crește șansele de
supravieţuire cu 55%. Prof. dr. Flo-
rin Mihălţan spune că aceasta este
singura modalitate de a ţine boala
sub control prin terapii inovatoa-
re, tratamente personalizate. Conf.
dr. Laura Mazilu a explicat că la fel
de importantă este și testarea bio-
5,9%
din totalul de raportări
de reacţii adverse
suspectate în rândul
populaţiei pediatrice,
anul trecut
În ţara noastră, în fi-
ecare an, aproximativ
1.000 de persoane mor
din cauza acestei boli
și alte 16.000 se îmbol-
năvesc de TB.
sănătăţii, a declarat că a început
și campania de screening în TB,
program finanţat cu 15 milioane
de euro prin fonduri europene, cu
aceeași perioadă de implementare,
de cinci ani. „Va trebui să implicăm
și medicina școlară în vaccinare, în
screeningul TB, în tot ceea ce ţine
de educaţie și susţinere. Programe-
le de prevenţie – nu neapărat pe TB
– în școli vor porni începând cu anul
viitor”, a declarat Sorina Pintea.
Proiectul E-DETECT TB, lan-
sat marţi la București, este derulat
la nivel european în ţări precum
markerilor – indicatori care oferă
informaţii despre procesele biolo-
gice normale, procesele de boală și
răspunsurile farmacologice la o in-
tervenţie terapeutică.
încurajarea populaţiei să raporteze
reacţiile adverse suspectate la sugari
și copii, precum și în timpul sarcinii
și alăptării. Anul trecut, raportările în
rândul populaţiei pediatrice au repre-
zentat doar 5,9% din totalul de rapor-
tări de reacţii adverse suspectate, dar
se estimează că în urma campaniei va
crește numărul de raportări. Reacţiile
adverse suspectate la un medicament
se pot semnala pe site-ul ANMDM.
Bianca PÂNZARU
Bulgaria, Italia, Marea Britanie,
Olanda, România, Suedia și inclu-
de mai multe componente: dia-
gnosticarea activă (România, Bul-
garia), detectarea, prevenirea și
tratamentul TB în rândul migran-
ţilor (Italia), respectiv realizarea
unui registru cu evidenţa cazurilor
de TB latentă și activă în Europa
(Marea Britanie, Olanda, Suedia).
În ţara noastră, în fiecare an,
aproximativ 1.000 de persoane
mor din cauza acestei boli și alte
16.000 se îmbolnăvesc de TB. La
nivelul anului 2016, incidenţa TB
în România era de cinci ori mai
mare decât media UE: 20% din
totalul cazurilor raportate în UE
sunt atribuite României, în condi-
ţiile în care aceasta deţine doar 4%
din populaţia UE.
Dan Dumitru MIHALACHE
Unitatea medicală
mobilă pentru
depistarea activă a TB,
dotată cu echipamente
imagistice și de
diagnostic molecular
Deși România s-a alăturat ţă-
rilor europene în care pacienţii cu
cancer pulmonar au acces la imuno-
terapie chiar din prima linie de tra-
tament, în ţara noastră este nevoie
de implementarea unui protocol
naţional de testare a biomarkeri-
lor, a subliniat dr. Marius Geantă,
președintele Centrului pentru Ino-
vaţie în Medicină. Un astfel de pro-
gram ar permite testarea simultană
a tuturor biomarkerilor din cance-
rul pulmonar, nu pe rând, așa cum
se procedează în prezent.
Cristina GHIOCA
Provocări în domeniul farmaceutic
O dată cu înaintarea în vârstă,
la nivelul organismului apar
modificări care au drept conse-
cinţă polimedicaţia, adică o expu-
nere la riscul reacţiilor adverse,
implicit la scăderea calităţii vieţii.
Printre aceste modificări, deseori
la nivel osos, se constată prezenţa
osteoporozei, astfel că suplimente-
le cu vitamina D devin necesare și
obligatorii.
Un studiu la nivel mondial,
realizat pe femei aflate la meno-
pauză și diagnosticate cu osteo-
poroză, a înregistrat deficitul de
vitamina D în funcţie de localiza-
rea geografică. Astfel, s-a concluzi-
onat că ponderea hipovitaminozei
D este de peste 50% în toate zonele
geografice, o valoare mai ridicată,
de 82%, înregistrându-se în Ori-
entul Mijlociu, a explicat farm. dr.
Emil Ștefănescu în cadrul Confe-
rinţei Naţionale de Farmacie, des-
fășurată de curând în Capitală.
Reuniunea interdisciplinară
a fost organizată de Colegiul Far-
maciștilor din România, Asocia-
ţia Medicală Română și Societa-
tea de Știinţe Farmaceutice din
România, în parteneriat cu
Utilizarea prudentă
a antibioticelor
S P
ituaţia consumului de antibio-
tice la nivelul Uniunii Europe-
ne plasează România în top 5, după
ce în anul precedent ţara noastră
se situa pe locul al doilea, potrivit
recentului raport al ECDC referi-
tor la rezistenţa bacteriilor la anti-
biotice din statele membre ale UE,
Islanda și Norvegia. Totuși situaţia
rămâne gravă, deoarece continuă
creșterea rapidă a consumului de
antibiotice de ultimă intenţie, a ex-
plicat prof. dr. Alexandru Rafila, în
cadrul seminarului care a marcat
Săptămâna mondială a conștienti-
zării asupra antibioticelor (12–18
noiembrie). Ceea ce stă la originea
Hrană,
haine și
medicamente
Potrivit The Guardian, în Yemen,
din 28 de milioane de oameni, doar
18 milioane au acces la ajutoarele
umanitare, într-o ţară devastată
de foamete și război. Medicii care
asigură asistenţa de bază nu au mai
fost plătiţi de doi ani, însă continuă
să răspundă fiecărei solicitări în
regim de voluntariat, reprezentând
un adevărat exemplu de empatie și
dedicare.
Agenţia Naţională a Medicamen-
tului și a Dispozitivelor Medicale.
Noutăţile în medicaţia diferitelor
răspândirii rezistenţei este utili-
zarea iraţională a antibioticelor și
transmiterea bacteriilor rezistente
între oameni, între animale și între
oameni–animale și mediu.
Rezistenţa bacteriilor la antibi-
otice este considerată la nivel mon-
dial un subiect special pentru sănă-
tatea publică, care necesită acţiuni
imediate pentru a nu pune în peri-
col în următorii 30 de ani sănătatea
și dezvoltarea economică globală,
a fost concluzia conferinţei la care
au participat profesioniști, repre-
zentanţi ai instituţiilor implicate
în conștientizarea consumului res-
ponsabil de antibiotice. (D. D. M.)
Noi investiţii în Variaţiile
sistemul francez consumului de
de sănătate antibiotice
Președintele Franţei, Emmanuel
Macron, promite îmbunătăţi-
rea sistemului de sănătate prin
investiţii financiare considerabile
și angajarea mai multor medici, în
special în mediul rural. Fondurile
pentru îngrijiri medicale ar trebui
să înregistreze o creștere de 2,5%,
respectiv 400 de milioane de euro,
la un buget total de 200 de miliarde
de euro.
patologii, interacţiunile medica-
mentoase și medicamentele con-
trafăcute au reprezentat princi-
„Acul din carul cu fân”
în diagnosticarea precoce
a cancerului
rin combinarea biopsiei lichi-
de cu modificările epigenetice
și inteligenţa artificială, cercetăto-
rii de la University Health Network
au creat o analiză de laborator care
ar putea detecta și clasifica orice
neoplazie în stadii precoce. Desco-
perirea a fost publicată recent în re-
vista Nature și nu reprezintă doar o
metodă diagnostică, aceasta având
și potenţial adjuvant în tratarea
cancerului.
Prin identificarea modificărilor
epigenetice, savanţii au putut core-
la schimbări specifice cu un anumit
tip de cancer. Ulterior, prin utiliza-
rea inteligenţei artificiale, s-a putut
evidenţia ADN-ul neoplazic în pro-
bele de sânge recoltate. Originea
cancerului și clasificarea acestuia
au fost realizate prin compararea
mostrelor tumorale provenite de la
300 de pacienţi cu cele provenite
de la donatori sănătoși. Tumorile
incluse în studiu se încadrează în
șapte localizări principale: plă-
mâni, pancreas, colon, sân, măduva
spinării, vezică urinară și rinichi.
Metodele curente de identifi-
care a ADN-ului tumoral circulant
includ secvenţierea mutaţiilor so-
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
Antibioticele sunt utilizate mai
mult în anumite ţări comparativ
cu altele, potrivit unui raport
al Organizaţiei Mondiale a
Sănătăţii. Olanda utilizează
9,78 DDD (defined daily doses)
la 1.000 de persoane, în timp
ce Marea Britanie folosește de
două ori mai multe antibiotice,
iar Turcia chiar de patru ori
mai multe.
palele teme de dialog abordate în
cadrul programului știinţific.
Bianca PÂNZARU
matice prin utilizarea ADN-ului
liber circulant. Sensibilitatea aces-
tor metode este redusă în cazul
pacienţilor cu cancer în stadii in-
cipiente, întrucât aceștia prezintă
un număr limitat de mutaţii. Dr.
Daniel De Carvalho, autorul prin-
cipal al studiului, menţionează pen-
tru ScienceDaily: „Suntem foarte
entuziasmaţi în această etapă. O
problemă majoră în oncologie este
reprezentată de imposibilitatea
detectării precoce a bolii. Identifi-
carea unei singure mutaţii specifice
printre miliarde de alte mutaţii este
precum găsirea unui ac în carul cu
fân. În special în stadiile incipiente,
cantitatea de ADN tumoral prezen-
tă în sânge este minimă”.
În următoarele etape este plă-
nuită validarea abordării prin ana-
lizarea datelor provenite din loturi
mai mari de pacienţi. Cu câteva
luni înainte de a fi diagnosticaţi,
acestora le-au fost prelevate mos-
tre de sânge care urmează să fie
analizate. În plus, s-a conturat deja
și ideea unui studiu prospectiv de
screening neoplazic care va furniza
validarea finală a eficacităţii.
Dr. Alina SIMACHE
Actualitate 3
Pericolul
pesticidelor cu
metam de sodiu
Numeroși fermieri din Franţa
au prezentat semne de afectare
respiratorie cauzată de utilizarea
pesticidelor ce conţin metam de
sodiu. De aceea, ele au fost inter-
zise la nivel naţional. În 2004,
Agenţia de protecţie a mediului
din SUA a inclus metamul de
sodiu pe lista potenţialilor carci-
nogeni umani.
Dr. Alina SIMACHE
Editorial
Mituri care
ne ţin în siajul
viitorului
A
m prezentat recent membri-
lor Consiliului Naţional al Au-
diovizualului date privind efectul
alcoolului asupra dezvoltării cre-
ierului la copil, adolescent și adult
tânăr. Vreme de o oră, am oferit
argumente în sprijinul afirmaţiei
„consumul de alcool înaintea vâr-
stei de 21 de ani afectează grav dez-
voltarea creierului”.
Printre contestatari erau mem-
bri ai industriei, dar și unii dintre
membrii CNA. O luare de pozi-
ţie avusese și
ALIAT, un ONG
cunoscut pentru
munca lor în al-
coologie, deopo-
trivă temerari și
singulari. Pen-
tru ALIAT, pro-
Dr. Gabriel
blema nu era
DIACONU
mesajul, ci vârsta.
Am eșuat, deși toate dovezile arată
că propoziţia de mai sus e adevăra-
tă. Când berarii și vinarii au pus pe
masă cercetări că malţul face bine
maţului și vinul previne demenţa,
conversaţia s-a terminat. Când s-a
pus problema „moderaţiei”, a „libe-
rului arbitru”, dezbaterea a alune-
cat în derizoriu.
La câteva săptămâni după, un
puști din Brăila, proaspăt întors din
Anglia, s-a certat cu un cetăţean pe
preţul unei rable, l-a înjunghiat, s-a
suit la volan, a plecat pe centură, a
lovit doi trecători și-apoi s-a proptit
cu mașina în poarta unui magazin
de larg consum. Alcoolemia ataca-
torului era peste limită. Vârsta lui în
particular mi-a atras atenţia: 20 de
ani. Un bărbat tânăr, de doar 20 de
ani, să ajungă să facă atâta prăpăd.
Nu, nu alcoolul e de vină. Alcoolul e
catalizator al comportamentului.
Cu doar o zi înainte apăruse ra-
portul Parchetului General privind
infracţionalitatea în România în
perioada 2011–2015. Alcoolul e la
loc de cinste. Victimologic, una din
trei persoane, la momentul când
a fost agresată, consumase alcool.
Din aceștia, peste jumătate băuseră
cot la cot cu agresorul. Potrivit INS,
80% din băieţii de 13 ani au consu-
mat deja alcool.
Și-atunci de ce ne e teamă de
adevăr? Simplu, pentru că prefe-
răm tradiţia ţuicii care topește ju-
mările, a berii care potolește setea
și a vinului care dezleagă limba,
toate fiind mituri care ne ţin în
siajul viitorului. M-am întristat.
Concluziile vi le las vouă.
4 Special
Tulburarea cognitivă în diabetul zaharat
Diabetul zaharat tip 2 afectează mai mult
de 20% din persoanele cu vârsta peste 65 de ani,
în aceste cazuri purtând numele de diabetul
vârstnicului.
D
iabetul zaharat este o tul-
burare metabolică, urma-
re a rezistenţei tisulare
la insulină sau a defici-
tului de insulină. Poate fi conside-
rat o boală vasculară, pentru că tul-
burările metabolice au ca ţesut-ţin-
tă vasele de sânge (1). Complicaţiile
vasculare care apar în cazul acestei
boli au risc crescut de asociere cu
declinul fizic şi cognitiv, cu un im-
pact major asupra calităţii vieţii.
S-a constatat că pacienţii cu DZ
au risc mai mare decât populaţia
generală de a dezvolta o disfuncţie
cognitivă care să progreseze către
demenţa Alzheimer.
Rolul glutamatului
Privind mecanismul de pro-
ducere a tulburării cognitive în
cadrul diabetului, unul dintre ne-
urotransmiţătorii implicaţi este
glutamatul, principalul excitator
la nivel cerebral. Acesta este esen-
ţial pentru memorare şi învăţare
pe termen scurt si lung, dar şi în
realizarea funcţiilor executive.
În cazul DZ, hiperglicemia – he-
moglobina glicozilată HbA1c >7%
– duce la creșterea sintezei de glu-
tamat și acumularea lui cu efect
neurotoxic, care determină moar-
tea neuronilor. În mod normal,
la nivelul creierului, glutamatul
este în echilibru cu acidul gamma
aminobutiric (GABA), care este
un neurotransmiţător inhibitor.
În cazul diabetului, raportul este
modificat şi se instalează apop-
toza neuronală, cu urmările ei ce
determină declin cognitiv. Afecta-
rea funcţiei cognitive în DZ tip 2 a
fost asociată cu o durată crescută
a diabetului şi cu un control glice-
mic deficitar. Pe de altă parte, vâr-
furile glicemice şi hiperglicemia
postprandială determină stres
oxidativ, implicat la rândul său în
disfuncţia neuronală şi, în final, în
apoptoză.
Perturbări în depresie
Perturbările neuropsihologice pro-
duse în cazul depresiei ar putea fi
incluse în următoarele sfere:
l emoţională – include dispoziţia de-
presivă, ideile congruente cu starea
afectivă; inutilitatea, incurabilita-
tea, culpabilitatea se adaugă anhe-
doniei, anxietăţii;
l motivaţională – include oboseală
precoce instalată, apatie, scăderea
energiei vitale şi a randamentului;
l comportamentală – este ceea ce
observă anturajul; retragerea din
Semnale de alarmă pentru
declinul cognitiv
Modul de desfăşurare a evenimen-
telor cotidiene poate fi un semnal
de alarmă cu mare valoare pentru
stabilirea unui diagnostic și pentru
iniţierea unei scheme terapeutice
care să asigure întârzierea evoluţiei
tulburării şi menţinerea autonomiei
personale. Iată câteva exemple:
l dificultate în îndeplinirea sarci-
nilor – nu mai poate efectua plata
facturilor sau nu se mai duce la cum-
părături;
l dezorientare spaţială – confundă
camerele (de exemplu, baia cu bucă-
tăria);
l judecată afectată – creează insecu-
ritate prin permiterea accesului în
casă a persoanelor necunoscute;
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
ROLUL
HIPOGLICEMIEI
Hipoglicemia, urmarea unui
management excesiv al glicemiei,
determină necroză neuronală în
diferite zone cerebrale, precum
hipocampul şi cortexul cerebral.
În timpul nopţii, perioada în care
se consolidează achiziţiile mne-
zice noi, hipoglicemia determină
apariţia tulburărilor cognitive.
De asemenea, determină tulbu-
rări de comportament şi afecta-
rea funcţiilor cognitive: tulburări
de vorbire, de atenţie, creşterea
timpului de reacţie, tulburări de
învăţare şi de memorie (amnezie
de fixare). Cel mai afectaţi sunt
neuronii din cortexul cerebral,
substanţa neagră şi hipocamp, ur-
maţi de cei din ganglionii bazali şi
talamus. Datele prezentate provin
de la necropsiile persoanelor care
au suferit hipoglicemii severe şi
au decedat (5).
Rolul insulinei și glicemiei
Insulina, hormonul cu rol-cheie
în DZ, pătrunde în creier prin ba-
riera hematoencefalică, acţionând
asupra receptorilor pentru insuli-
nă din hipocamp şi din cortexul
cerebral, cu rol în funcţia mnezică.
Mecanismul prin care aceasta ac-ţi-
onează pare să implice eliberarea
de beta-amiloid la exteriorul celulei
cerebrale și în producerea enzimei
de degradare a insulinei, implicată
la rândul ei în degradarea beta-ami-
loidului.
Rezistenţa la insulină determi-
nă scăderea numărului de receptori
pentru insulină, prin down-regu-
lation, iar hiperinsulinemia duce
la scăderea enzimei care degradea-
ză insulina, prin consumarea ei,
ceea ce determină acumularea be-
ta-amiloidului, cu creșterea riscului
de apariţie a demenţei Alzheimer
(2). Factorul neurotrofic cerebral
(BDNF) e, de asemenea, implicat
relaţiile familiale şi socială, demisia
profesională, tendinţa la izolare cu
neimplicarea în activităţile curente.
Iniţierea oricărei acţiuni este un act
ce necesită un mare consum de ener-
gie și se efectuează cu mare efort de
voinţă.
l cognitivă – performanţe scăzute
la testele de memorie (fixare), con-
centrarea atenţiei şi a funcţiilor
executive, performanţe profesionale
scăzute.
l încurcă ordinea lucrurilor – uită
locul diverselor obiecte din casă, cel
mai adesea banii;
l modificări ale dispoziţiei – plâns
facil, iritabilitate;
l modificări ale comportamentului
l retragere socială;
l deteriorarea memoriei – uită
să pregătească mâncarea, să folo­
sească telefonul;
l pierderea iniţiativei – pierderea
interesului pentru activităţile reali-
zate anterior cu plăcere;
l reducerea bagajului noţional – ui-
tarea cuvintelor care denumesc obi-
ecte, persoana le descrie prin func-
ţia lor.
în susţinerea proceselor mnezice,
prin neurogeneză şi stimularea su-
pravieţuirii neuronilor (neuropro-
tecţie). Inflamaţia, care e o con-
secinţă a controlului glicemic
redus şi, implicit, a DZ, determi-
nă scăderea BDNF în hipocamp.
Perturbarea factorului neurotro-
fic cerebral determină tulburări
cognitive (3).
Aşa cum am menţionat încă de
la început, tulburările metabolice
din DZ au ca ţesut-ţintă vasele de
sânge. În această situaţie, microan-
giopatia diabetică duce la apariţia
infarctelor cerebrale silenţioase şi,
posibil, a microhemoragiilor. Am-
bele duc în final la declanşarea tul-
burării cognitive (4).
Tabloul clinic
Din punct de vedere clinic, dete-
riorarea cognitivă se caracterizează
prin deficit al tuturor funcţiilor psi-
hice prin care se evaluează capa-
citatea cognitivă a individului. De-
teriorarea funcţiilor psihice se rea-
lizează în raport de stadiul de evo-
luţie a afectării, de la uitarea accen-
tuată până la alterarea severă. Ast-
fel, prima e afectată memoria de
fixare, astfel că persoana uită lu-
crurile recent întâmplate, cu păs-
trarea pentru o perioadă relativ în-
delungată a amintirilor îndepăr-
tate. Capacitatea de învăţare e
mult redusă, ducând până la impo-
sibilitatea de a reţine lucruri noi.
Adeseori, afectarea memoriei e aso-
ciată cu scăderea atenţiei, mai ales
cea voluntară, situaţie care pertur-
bă şi mai mult procesul de învăţare.
O altă funcţie psihică afectată
este orientarea în timp și spaţiu.
Persoanele cu deteriorare cognitivă
nu mai ştiu ce vârstă au, în ce zi a
săptămânii se află, care sunt lunile
anului, zilele săptămânii. Din discu-
ţii cu aceştia constatăm că nu ştiu
unde se află, nu cunosc adresa la
care locuiesc, confundă baia cu bu-
cătăria, solicită adeseori să fie duși
la casa lor, deşi se află în aceasta. Nu
își recunosc membrii familiei sau
persoanele apropiate şi le confundă
cu părinţi sau cu alte rude, posibil
decedate. Gândirea e afectată glo-
bal, judecata şi calculul operaţional
sunt deficitare în diverse grade,
Depresia și DZ
D
in nefericire, DZ se asocia-
ză frecvent și cu depresia.
Prevalenţa depresiei este ridicată
în această tulburare, ajungând la
aproximativ 9,3%, conform litera-
turii de specialitate. Din punct de
vedere fiziopatologic, explicaţia
ar fi aceea că în ambele afecţiuni
nivelul cortizolului plasmatic este
crescut, substanţa este luată în
calcul ca fiind unul dintre factorii
etiopatogenici ai depresiei. În DZ,
cortizolul plasmatic determină
un control deficitar al glicemiei şi,
implicit, o evoluţie nefavorabilă a
bolii.
Interacţiunea dintre diabetul
zaharat şi depresie este comple-
xă şi bidirecţională: boala fizică
cronică poate predispune la pro-
ducerea şi agravarea tulburării
depresive şi invers. Se poate intra
într-un cerc vicios, în care depre-
cierea fizică provoacă depresia,
care la rândul său poate adăuga la
invaliditatea condiţiei originare
(6). Depresia determină scăderea
controlului glicemiei chiar în pre-
zenţa unei scheme terapeutice
corecte. Pe de altă parte, hiper-
glicemia scade probabilitatea re-
cuperării în cursul tratamentului
depresiei şi creşte probabilitatea
recurenţelor (7).
asociaţiile logice sunt laxe. Discur-
sul este sărac, limbajul dispune de
puţine cuvinte, nu pot uneori co-
munica inteligibil, nu ştiu cuvinte-
le care denumesc anumite obiecte
uzuale.
Independenţa funcţională este
alterată profund în cazul deterioră-
rii severe. Scad abilităţile de a efec-
tua activităţi zilnice de bază, iar în
privinţa celor complexe, funcţiona-
litatea este compromisă total. În
acest context, ne referim la o serie
de activităţi cu diverse grade de
com­plexitate: comportamentul, în­-
Depresia reprezenta în 2004 a
treia cauză de dizabilitate la nivel
mondial, iar Organizaţia Mondială
a Sănătăţii estimează că depresia
se va situa pe locul doi în anul 2020
(8). Este o tulburare afectivă sub-
diagnosticată, ca urmare a adre-
sabilităţii reduse la medicul spe-
cialist, stările nefiind recunoscute
ca având semnificaţie patologică.
Depresia este o afecţiune cu evolu-
ţie îndelungată, de tip cronic, care,
odată diagnosticată, necesită tra-
tament îndelungat, ca orice afec-
ţiune somatică. În depresie există
afectare la nivelul amigdalei, al
cortexului prefrontal, al hipo-
campului. Hipocampul este locul
BIBLIOGRAFIE
1. Seraficeanu C., Interviu adevarul.ro,
30.07.2018
2. Kawamura T, Umemura T, Hotta N.
Cognitive impairment in diabetic patients:
Can diabetic control prevent cognitive
decline? Journal of Diabetes Investigation.
2012; 3(5): 413–23
3. Sun Z, Yu J, Liu Y, -L, Hong Z, Ling L, Li G,
Zhuo Y, Wang W, Zhang Y: Reduced Serum
Levels of Brain-Derived Neurotrophic Factor
Are Related to Mild Cognitive Impairment
in Chinese Patients with Type 2 Diabetes
Mellitus. Ann Nutr Metab. 2018; 73: 271–28
4. Kawamura T, Umemura T, Kanai A, et al.
The incidence and characteristics of silent
cerebral infarction in elderly diabetic patients:
association with serum-soluble adhesion
molecules. Diabetologia. 1998; 41: 911–17
5. Biessels GJ, Kappelle AC, Bravenboer B,
grijirea personală, utilizarea toale-
tei, îmbrăcarea, prepararea mâncă-
rii, aranjarea mesei, activitatea me-
najeră, capacitatea de a avea grijă
de bunurile personale, mobilitatea
în locuinţă, relaţionarea cu vecinii,
utilizarea mijloacelor publice de
transport, capacitatea de a şofa, de
a efectua cumpărături şi de a utili-
za banii, activităţi de recreere, uti-
lizarea telefonului, capacitatea de
a funcţiona în afara casei, în medii
familiare.
Prof. dr. Mirela MANEA,
UMF „Carol Davila”
principal al neurogenezei şi partea
din sistemul limbic responsabi-
lă pentru controlul afectivităţii,
memorării şi învăţării (9). În de-
presie se estimează reducerea vo-
lumului hipocampului cu 10–20%.
Cortexul prefrontal scade şi el ca
volum, prin moarte neuronală. El
este implicat în memoria de scur-
tă durată şi în luarea deciziilor. De
aceea, în depresie întâlnim, alături
de tristeţe marcată și anhedonie,
afectare cognitivă şi bradipsihie.
În acest context, pacienţii vârst-
nici cu DZ tip 2 pot dezvolta tul-
burări cognitive atât prin deterio-
rarea cognitivă propriu-zisă, cât și
prin asocierea depresiei.
Erkelens DW, Gispen WH 1994 Cerebral
function in diabetes mellitus. Diabetologia 37:
643–50
6. Prince, M. J., Harwood, R. H., Thomas,
A., Mann, A. H. (1998), A prospective
population-based cohort study of the effects
of disablement and social milieu on the onset
and maintenance of late-life depression,
The Gospel Oak Project VII, Psychological
Medicine, 28: 337–50
7. Enatescu R.V., „Comorbidităţile psihiatrice
și medicale cronice ale depresiei majore”, Ed.
„Victor Babeș” Timișoara 2016
8. World Health Organization. The global
burden of disease: 2004
9. Van der Kooy. Et al. „Depression and the risk
for cardiovascular diseases: meta analysis”
International Journal of .Geriatric Psychiatry.
2007; 22: 613–26
Campanie
Prevenirea complicaţiilor DZ
Aspecte particulare în diabet
Dispensarizarea femeilor cu DG
Evaluarea iniţială
În primele săptămâni de sar-
cină, toate gravidele ar trebui
evaluate pentru determinarea
unui eventual diabet preexis-
tent sarcinii. Tot la primele
vizite prenatale, pacientele
ar trebui informate în
legătură cu greutatea
normală și cu alimenta-
ţia sănătoasă și consi-
liate din acest punct de
vedere.
Evaluarea postpartum
Prezenţa DG repre-
zintă un factor de
risc foarte impor-
tant pentru dez-
voltarea DZ tip 2.
Din această cauză,
este recomandată
testarea tuturor paci-
entelor cu DG, la 4–12
săptămâni postpar-
tum, prin efectuare de
TTGO. Prin interme-
diul acestuia se poate
diagnostica atât DZ,
cât și prediabetul.
Femeile cu prediabet,
aflate la vârsta fertilă,
pot dezvolta ulterior DZ
tip 2, necesitând astfel o
reevaluare înaintea unei
Diabetul gestaţional
Până nu demult, diabetul gestaţional (DG) era definit ca
orice perturbare a metabolismului glucidic care apare sau
care e recunoscută pentru prima dată în cursul sarcinii.
Î
n ultimii ani, această încadrare a
fost schimbată, din cauză că apa-
re din ce în mai ce mai frecvent si-
tuaţia în care în timpul sarcinii este
diagnosticată o tulburare preexis-
tentă a homeostaziei glucozei.
Dată fiind creșterea prevalen-
ţei obezităţii și creșterea frecvenţei
DZ la femeile în perioada fertilă,
este recomandat ca fiecare femeie
cu risc crescut de a dezvolta aceas-
tă patologie să fie testată la prima
vizită prenatală, utilizând criteriile
de diagnostic standard pentru DZ.
Femeile care sunt diagnosticate cu
DZ în primul trimestru de sarcină
sunt considerate a avea DZ preexis-
tent sarcinii (cel mai frecvent, DZ
tip 2). Diabetul gestaţional este în-
cadrat ca acea formă de diabet care
este diagnosticată în trimestrul doi
sau trei de sarcină, prin metode
standard.
DG este una dintre cele mai
frecvente afecţiuni întâlnite în tim-
pul sarcinii, având o prevalenţă în
continuă creștere. Principala cauză
o reprezintă creșterea numărului
de sarcini la femei cu exces ponde-
ral, cu vârsta de minimum 40 de ani
și cu un stil de viaţă sedentar.
Consecinţele hiperglicemiei
Efectele negative determinate
de prezenţa hiperglicemiei pe par-
eventuale sarcini viitoare.
Pentru că 50–70% din
pacientele cu DG vor dezvolta,
ulterior, DZ, ele trebuie eva-
luate la interval de 1–3 ani (în
cazul în care TTGO, efectuat în
săptămânile 4–12 postpartum,
a fost normal). Frecvenţa
testărilor este stabilită și în
funcţie de ceilalţi factori
de risc prezenţi în fiecare
caz în parte. Cei mai
frecvenţi factori de
risc sunt: istoricul
familial de DZ, IMC
crescut anterior
sarcinii, necesitatea
tratamentului cu
insulină în timpul
sarcinii pentru obţi-
nerea unui control gli-
cemic optim. Evalua-
rea ulterioară se poate
realiza cu oricare
dintre următoarele
teste: HbA1c, glicemia
à jeun, TTGO.
Pentru a diminua
riscul de dezvoltare
a DZ tip 2, este
important ca femeile
cu DG să urmeze un stil de
viaţă sănătos, cu menţine-
rea unei greutăţi corporale
normale.
cursul sarcinii au repercusiuni atât
asupra produsului de concepţie,
cât și asupra mamei și pot fi mai
mult sau mai puţin severe. În ceea
ce privește efectele asupra fătului,
acestea pot fi legate de perioada
sarcinii și de cea imediat postna-
tală și includ macrosomia fetală,
hipoglicemia postnatală, detresa
respiratorie. Efectele hiperglicemi-
ei materne pot influenţa starea de
sănătate a copilului inclusiv pe ter-
men lung, favorizând predispoziţia
la suprapondere sau obezitate, apa-
riţia DZ, dislipidemiei și hiperten-
siunii arteriale. Aceste modificări
metabolice pot fi prezente încă de
la vârste mici și sunt mai frecvente
în perioada adolescenţei, când pot
apărea la mai mult de 50% din copiii
ale căror mame au prezentat DG.
Referitor la femeia gravidă, hi-
perglicemia în sarcină poate duce
la avort spontan sau la apariţia
preeclampsiei, iar pe termen lung,
prezenţa DG îi conferă femeii un
risc crescut de apariţie a DZ tip 2
în perioada următoare. Ca urmare,
femeile diagnosticate cu DG trebuie
monitorizate periodic pentru depis-
tarea precoce a prediabetului sau a
DZ tip 2.
Dr. Simona POPESCU,
prof. dr. Romulus TIMAR
Managementul DG
N
e vom referi doar la manage-
mentul DZ diagnosticat în
cursul sarcinii, nu și la femeile care
au avut acest diagnostic și trata-
ment antihiperglicemiant anterior
sarcinii.
Scopul tratamentului DG este
de a evita apariţia complicaţiilor
materno-fetale care pot fi genera-te
de hiperglicemie. Un alt aspect im-
portant este evitarea hipoglicemi-
ilor la femeia gravidă, care pot avea
și ele efecte negative asupra mamei
și produsului de concepţie.
Conform ghidului apărut în
2018, ţintele terapeutice pentru
DG sunt:
l Glicemia à jeun: <95 mg/dl
(5,3 mmol/l);
l Glicemia postprandială, la o
oră: <140 mg/dl (7,8 mmol/l);
l Glicemia postprandială, la
două ore: <120 mg/dl (6,7 mmol/l);
HbA1c: este recomandată să
fie între 6 și 6,5% (42–48 mmol/
mol). O ţintă mai strictă a HbA1c
(<6%) poate fi utilă pentru preve-
nirea complicaţiilor, dar poate fi
recomandată doar în cazul în care
aceasta se poate obţine fară hipogli-
cemii semnificative.
Cheia obţinerii unui rezultat
bun în managementul DG este re-
prezentată de educaţia pacientei,
de optimizarea stilului de viaţă, de
automonitorizarea valorilor glice-
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47 Special 5
DIAGNOSTICUL DIABETULUI
GESTAŢIONAL
Pentru diagnosticul cât mai preoce al DG, gravidele cu risc crescut
trebuie evaluate și testate conform recomandărilor ghidurilor
internaţionale. Riscul crescut este conferit de prezenţa unuia sau a mai
multor factori dintre următorii:
l Prezenţa hiperglicemiei anterioare sarcinii; l Vârsta maternă
≥40 de ani; l Unele etnii (asiatici, afro-americani); l Istoricul
familial de DZ; l Indicele de masă corporală (IMC) anterior
sarcinii >30 kg/m2; l Prezenţa macrosomiei fetale la nașterile
anterioare; l Prezenţa sindromului de ovar polichistic;
l Tratamentul cronic cu anumite clase de medicamente:
corticoizi, medicaţie antipsihotică.
SCREENINGUL DG
Screeningul DG la femeile cu risc crescut se realizează în săptămânile
24–28 de sarcină, prin efectuarea testului de toleranţă la glucoză orală
(TTGO) cu 75 g glucoză, cu determinarea glicemiei à jeun (pe nemân-
cate) și a glicemiei la o oră și la două ore după ingestia dozei standard
de glucoză. Dacă una dintre valori depășește limitele următoare, se
impune diagnosticul de DG:
l Glicemia à jeun ≥92 mg/dl (5,1 mmol/l) sau l Glicemia la 1 oră
în cursul TTGO ≥180 mg/dl (10 mmol/l) sau l Glicemia la 2 ore
în cursul TTGO ≥153 mg/dl (8,5 mmol/l)
mice, dar și de administrarea trata- Activitatea fizică reprezintă un
mentului corespunzător. alt mijloc terapeutic important.
Optimizarea stilului de viaţă Terapia farmacologică
Aceasta se impune imediat
După stabilirea diagnosticului
după diagnostic la pacientele cu
de DG, tratamentul începe prin
glicemii foarte crescute și la cele la
optimizarea stilului de viaţă, adică
care optimizarea stilului de viaţă
modificări în ceea ce privește dieta,
nu duce la atingerea ţintelor tera-
exerciţiul fizic și controlul greutăţii
peutice. Pentru corectarea hipergli-
corporale.
cemiei à jeun se utilizează insulina
În 70–85% din cazurile diagnos-
bazală, administrată subcutanat,
ticate cu DG, ţintele terapeutice vor
fi atinse doar prin implementarea seara. Dozele iniţiale depind de va-
loarea glicemiei, dar, de cele mai
modificărilor stilului de viaţă. Di-
multe ori, se începe cu doze mici
Automonitorizarea (6–8 unităţi), acestea fiind ulte-
rior ajustate, la interval de câteva
valorilor glicemice zile, până când glicemia à jeun se
este esenţială în managementul încadrează în ţinta terapeutică pro-
DG. Este recomandat ca pusă. Pentru corectarea hipergli-
pacientele să realizeze cel puţin cemiei postprandiale, dacă aceasta
nu este corectată prin terapie nu-
4 determinări/zi: à jeun și la o
triţională, se va introduce insulina
oră sau două după fiecare masă prandială, administrată subcuta-
principală. nat, înaintea meselor principale.
Pacienta va monitoriza valorile
eta este individualizată, ea trebuie glicemice și va ajusta dozele de in-
să asigure un aport caloric optim, sulină în funcţie de: glicemie, aport
să permită o dezvoltare fetală, neo- alimentar, exerciţiu fizic.
natală și maternă normală, obţine- Insulinele care pot fi utilizate la
rea ţintelor terapeutice propuse și femeile însărcinate sunt:
atingerea unei greutăţi corespun- l bazale: insulina NPH, insuli-
zătoare vârstei gestaţionale. O dietă
na detemir;
corespunzătoare în timpul sarcinii l prandiale: insulina regular,
trebuie să conţină cel puţin 175 g insulina lispro și insulina aspart.
glucide/zi, 71 g proteine/zi și 28 g Dr. Simona POPESCU,
fibre/zi. prof. dr. Romulus TIMAR
6 Educaţie medicală continuă
VIA�A MEDICALĂ VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47 Educaţie medicală continuă 7

Rolul endoscopiei în diagnosticul și

23 noiembrie 2018 l Nr. 47

Tabelul 2. Scoruri de severitate endoscopică în Boala Crohn

Leziuni Gradare
CDEIS (0-44) Ulcere profunde Absente-0 puncte
Prezente-12 puncte

tratamentul pacienţilor cu boală Crohn

Ulcere superficiale
Suprafaţa totală
afectată
Suprafaţa totală
ulcerată
Stenoze ulcerate
Absente- 0 puncte
Prezente- 6 puncte
Scara 0-10
Scară 0-10
Absente 0 puncte
Prezente- 3 puncte

E
ndoscopia digestivă are
rolul principal în diagnos-
ticul pozitiv și diferenţial,
în evaluarea extensiei și
severităţii, dar și în tratamentul și
supravegherea pacienţilor cu boa-
lă Crohn (BC). Tehnicile endosco-
pice folosite în diagnosticul bolii
Crohn sunt: ileocolonoscopia, sig-
moidoscopia flexibilă, endoscopia
digestivă superioară, enteroscopia
și ecoendoscopia (1).
Ileocolonoscopia
Ileocolonoscopia se impu-
ne a fi efectuată tuturor pa­
ci­
enţilor cu tablou clinico-
paraclinic înalt sugestiv pentru
o boală inflamatorie intestinală –
ideal, înainte ca aceștia să iniţieze
orice fel de tratament. Endosco-
pia permite prelevarea de biopsii
multiple pentru confirmarea his-
tologică a diagnosticului, indica-
ţia fiind de prelevare a cel puţin
două fragmente din următoarele
cinci segmente intestinale: rect,
sigmoido-descendent, colon trans-
vers, ceco-ascendent și ileon ter-
minal (2).
În BC, ulceraţia aftoidă este
una dintre primele leziuni vizibile
endoscopic, reprezentând o ulcera-
ţie superficială, de 1–4 mm, rotun-
Fig. 1 – Ulceraţie aftoidă
Cristian Gheorghe
este profesor la UMF „Carol
Davila” București. Este medic
primar gastroenterologie și
medicină internă, șeful Secţiei 1
gastroenterologie, coordonatorul
Laboratorului de endoscopie
digestivă diagnostică și terapeutică
de la Centrul de Gastroenterologie
și Hepatologie din Institutul Clinic
Fundeni București. Este președinte
succesor al Societăţii Române de
Gastroenterologie și Hepatologie
tă înainte de iniţierea oricărei te-
rapii pentru BII, este importantă
în diagnosticul diferenţial între
boala Crohn și rectocolita ulcero­
hemoragică (RCUH). Odată cu
iniţierea tratamentului, leziunile
din RCUH pot deveni asimetri-
ce, segmentare și rectul poate
deveni indemn, orientând astfel
Anca Dimitriu
este asistent universitar
la UMF „Carol Davila” București.
Este medic specialist
gastroenterologie la Secţia 1
gastroenterologie,
Institutul Clinic Fundeni
București
endoscopistul către un fals dia-
gnostic de boală Crohn (1).
De asemenea, colonoscopia
permite diagnosticul diferenţial
al bolii Crohn cu alte colite aflate
în afara sferei bolilor inflamatorii
intestinale (BII), cum ar fi: boli
infecţioase (Clostridium diffici-
le, citomegalovirus, tuberculoză)
(fig. 5), medicamentoase (post-
antiinflamatoare nesteroidiene),
ischemice, colita segmentară aso-
ciată diverticulozei etc. (1, 6–9).
Sigmoidoscopia flexibilă
Sigmoidoscopia flexibilă este
de ales în locul unei examinări
complete ileocolonoscopice în coli-
tele fulminante, asociate cu un risc
crescut de perforaţie. Indicaţia de
biopsie se menţine în aceste cazuri
(cel puţin un fragment).
Manevra este indicată
și la pacienţii cu diagnostic
stabilit de BC, dar cu simptome
persistente, refractare la trata-
ment, având rolul de a exclude
colitele infecţioase ce se pot supra­
adăuga BII (Clostridium difficile,
citomegalovirus) (1).
Endoscopia digestivă
superioară
În cazul populaţiei pediatrice,
ghidurile ECCO recomandă efec-
Stenoze nonulcerate Absente- 0 puncte
ecoendoscopia ca metodă iniţială ratei de reintervenţie chirurgicală la un pacient cunoscut cu diag­
Tabelul 1. Clasificarea Montreal în Boala Crohn Prezente- 3 puncte
în evaluarea fistulelor perianale, sau de recădere manifestată cli- nosticul de BC, reevaluarea en-
Montreal Descriere SES-CD Ulcere Absente- 0 puncte
oferind ca primă opţiune efectua- nic. Totuși, pentru o evaluare cât doscopică este necesară în cazul
Aftoide (0,1 - 0,5 cm)- 1 punct
Vârsta la momentul A1 <16 ani rea IRM pelvin (2). mai corectă a riscului de recurenţă recăderilor clinice, al formelor
Mari (0,5 - 2 cm)- 2 puncte
diagnosticului postoperatorie, endoscopia trebu- corticodependente sau în cazul
A2 16-40 ani foarte mari (>2 cm) - 3 puncte
Clasificare și sisteme ie să fie completată și de valorile pierderii răspunsului la tratament
A3 >40 ani calprotectinei fecale sau cu evalua- (1, 16). Suprafaţă ulcerată Absentă - 0 puncte
de scorificare
Localizarea L1 Ileon terminal Extensia BC se apreciază din rea IRM (aceasta fiind capabilă să Screeningul endoscopic al <10% - 1 punct
leziunilor evalueze întreaga grosime a pere- cancerului colorectal se impune 10-30% - 2 puncte
L2 Colon punct de vedere endoscopic fo-
telui intestinal) (1, 12, 14, 15). pacienţilor cu BC colonică (cu cel >30% o- 3 puncte
L3 Ileon și colon
losindu-se clasificarea Montreal,
care cuprinde, de asemenea, vâr- puţin o treime din colon afectat) Suprafaţă afectată Absentă- 0 puncte
L4 Tub digestiv superior (TDS) sta la diagnostic și caracterul bolii Rolul endoscopiei în cu istoric îndelungat (cel puţin opt <50%- 1 punct
L1+L4 Ileon tcrminal+ TDS (tabelul 1). supravegherea pacienţilor ani de evoluţie). Intervalul de eva- 50-75% - 2 puncte
Pentru evaluarea endoscopică cu boala Crohn și în luare propus este de unu-trei ani. >75% - 3 puncte
L2+L4 Colon + TDS
a severităţii bolii Crohn, scorurile screeningul cancerului Riscul de cancer colorectal crește
L3+L4 Ileon și colon + TDS Stenoze Absente - 0 puncte
endoscopice validate ce pot fi folo- cu cât afectarea colonică este mai
colorectal Singulară, incompletă - 1 punct
Caracterul bolii B1 Nonstenozant, nonpenetrant site în practica zilnică sunt CDEIS extinsă și inflamaţia mai severă și
Endoscopia de control nu este Multiple, incomplete - 2 puncte
B2 Stenozant (scorul de severitate endoscopică îndelung necontrolată (17–19).
indicată de rutină în cazul paci- Completă - 3 puncte
în BC) și SES-CD (scorul endosco- Rata de detectare a neoplaziei/
B3 Pcnetrant/fistulizant enţilor aflaţi în remisiune clinică Rutgeerts (i0.i1- i0 Ileon neoterminal normal
pic simplificat) (tabelul 2) (1, 2). displaziei în BC se poate optimiza
și biologică, doar dacă rezultatul Remisiune) i1 <5 ulceraţii aftoide
pB1 Nonstenozant, nonpenetrant + afectare Prin evaluarea extensiei și se- cu o curăţare colonică eficientă și
perianală acesteia ar putea să aibă un im-
verităţii leziunilor, endoscopia are cu o examinare atentă a mucoasei, i2 >5 ulceraţii aftoide, cu mucoasă
normală interpusă
pB2 Stenozant + afectare perianală rol și în stabilirea prognosticului folosind tehnici endoscopice cu
pB3 Penetrant/fistulizat + afectare perianală pacienţilor cu BC. Ţinta terapeuti- Orice leziune înaltă rezoluţie a imaginii. Biopsii- i4 Ileită aftoidă difuză pe fond de
mucoasă inflamată difuz
că în BII este adesea repre­zentată vizibilă endoscopic și le ţintite sunt suficiente dacă se fo-
i5 Ulcere mari, noduli, stenoze
de vindecarea mucozală. În BC, decelată ca displazică losește cromoendoscopia cu indi-
tuarea endoscopiei digestive supe- Leziunile descrise la nivelul tu-
aceasta este definită endosco- go, carmin sau albastru de metilen.
rioare (EDS) tuturor pacienţilor cu bului digestiv superior sunt eroziu-
pic prin absenţa ulceraţiilor sau,
la examinarea În cazul în care această tehnică nu Dacă leziunea nu poate fi rezecată Endoscopia terapeutică
diagnostic stabilit de boală Crohn, nile aftoide, ulceraţiile recidivante
adaptabil scorurilor endoscopice histologică necesită este disponibilă și nu se identifică endoscopic sau dacă nu este vizi- în boala Crohn
indiferent de prezenţa simptome- și refractare la inhibitorii de pompă
prezentate, un scor CDEIS de 0 și rezecţie, indiferent leziuni cu grad înalt de suspiciu- bilă (fiind detectată la examenul Dilatarea endoscopică se in-
de protoni, stricturile sau orificiile
SES-CD de 0 (1, 12, 13). ne pentru displazie, se recoman- histologic în urma unor biopsii dică în cazul stenozelor colonice
fistuloase (10, 11). de gradul displaziei neţintite), se ia în considerare in-
Pentru evaluarea recurenţelor dă biopsii prelevate pancolonic benigne, cu lungime sub 4 cm, sau
Tehnicile precoce postoperatorii, se foloseș- (ușoară-moderată (câte patru fragmente la fiecare tervenţia chirurgicală – proctoco- în cazul stenozelor anastomotice.
Enteroscopia
endoscopice folosite Indicaţiile enteroscopiei în BC te pe scară largă scorul Rutgeerts, sau severă) sau de 10 cm) (1, 20). Endoscopiile NBI lectomia totală. Proctocolectomia Dilatarea endoscopică cu balon
sau cu autofluorescenţă nu s-au totală este cu siguranţă indicată
în diagnosticul sunt limitate, manevra fiind indi- cu rol important în ghidarea tera- gradul de inflamaţie reprezintă o variantă eficientă și
piei la acești pacienţi (tabelul 2). dovedit a fi superioare tehnicilor în următoarele situaţii: leziuni sigură, ce poate înlocui interven-
bolii Crohn sunt: cată doar în cazurile cu suspiciune
Pacienţii cu scor Rutgeerts de cel
a mucoasei colonice mai sus prezentate, nefiind astfel displazice nerezecabile endosco-
clinico-paraclinică crescută de BC, ţia chirurgicală atunci când este
ileocolonoscopia, puţin i2 asociază un risc mai mare adiacente. indicate în screeningul cancerului pic, displazie severă plată, displa- efectuată de endoscopiști experi-
dar cu absenţa leziunilor la explo-
sigmoidoscopia rările endoscopice de rutină. De de recădere și o probabilitate cres- colorectal (1). zie ușoară-moderată multifocală mentaţi și când indicaţia este bine
flexibilă, endoscopia asemenea, înainte de efectuarea cută de a suferi alte intervenţii chi- Orice leziune vizibilă endosco- (1, 21). Pacienţii cu leziuni displa- aleasă. Rata perforaţiilor și a hemo-
manevrei, se recomandă o evalua- rurgicale. Din acest motiv, strate- pact asupra schimbării terapiei pic și decelată ca displazică la zice rezecate complet necesită ragiilor este redusă (2%), compara-
digestivă superioară, gia terapeutică în primul an după actuale (eventual întreruperea examinarea histologică necesită ulterior o urmărire endoscopi- tiv cu rata asociată stricturoplasti-
re imagistică a intestinului subţire,
enteroscopia care să pună în evidenţă prezenţa intervenţia chirurgicală trebuie definitivă a tratamentului în cazul rezecţie, indiferent de gradul dis- că atentă, și anume: la o lună, la ei (5%). Riscul de complicaţii crește
și ecoendoscopia. anumitor leziuni ce pot fi acce- să fie ghidată în primul rând de pacienţilor cu vindecare mucozală plaziei (ușoară-moderată sau se- șase luni, la douăsprezece luni de odată cu folosirea unor baloane
sate enteroscopic (fig. 6). Scopul aspectul endoscopic, reușindu-se de lungă durată și fără factori de veră) sau de gradul de inflamaţie la rezecţia iniţială și apoi anual cu diametre mari pentru dilatare
enteroscopiei în BC se regăsește astfel o scădere considerabilă a risc asociaţi cu recăderea). Astfel, al mucoasei colonice adiacente. (2, 21). (peste 25 mm) (1, 22–24).
lor cu apartenenţă la tubul digestiv astfel în diagnosticul iniţial prin
superior, reușind să evidenţieze și prelevarea de biopsii, precum și
eventuala suprapunere cu boala în efectuarea unor intervenţii
celiacă (1). terapeutice (1).
La adulţii cu BC, EDS poate fi
efectuată de rutină, ca explorare Ecoendoscopia
iniţială, pentru a evalua extensia Ecoendoscopia poate fi utilă în
bolii, dar nu există recomandări evaluarea pacienţilor cu BC care
clare în acest sens dacă pacienţii asociază prezenţa de fistule peria-
sunt asimptomatici. În schimb, nale, precum și în supravegherea
manevra se impune a fi efectuată eficienţei răspunsului terapeutic
dacă pacienţii acuză dispepsie, la acești pacienţi, fie el medical
durere abdominală sau vărsături sau chirurgical. Cu toate acestea,
intermitente (10, 11). ghidurile ECCO nu recomandă

dă și bine delimitată, albicios-găl-

buie, cu halou hiperemic ce apare
pe arii de mucoasă normală, nein-
flamată (fig. 1). Pe măsură ce seve-
ritatea bolii avansează, ulceraţiile
devin profunde, de dimensiuni
mari, confluente (fig. 2). În stadi- Fig. 4 – Orificiu fistulos Fig. 5 – Colită acută cu Clostridium difficile Fig. 6 – Leziuni de intestin subţire
ile avansate, acestea devin liniare
(fig. 3), serpiginoase, intersectând Bibliografie finitions and diagnosis. J Crohns Colitis. 11. Annunziata ML et al. Upper gastrointes- postoperative course of Crohn’s disease. Gas- with inflammatory bowel disease. Cochrane
1. Annese V et al. European evidence ba- 2010;4:7-27 tinal involvement of Crohn’s disease: a pro- troenterology. 1990;99:956-63 Database Syst Rev. 2006
arii de mucoasă neafectată, ceea 6. Kim JJ et al. Cytomegalovirus infection spective study on the role of upper endosco- 16. Shen B. Endoscopic, imaging and his-
sed consensus for endoscopy in inflamma- 21. Rubin DT et al. Are dysplasia and colorec-
ce conferă aspectul tipic, înalt ca- tory bowel disease. J Crohns Colitis. 2013 in patients with active inflammatory bowel py in the diagnostic work-up. Dig Dis Sci. tologic evaluation of Crohn’s disease and tal cancer endoscopically visible in patients
racteristic pentru BC, de piatră Dec;7(12):982-1018 disease. Dig Dis Sci. 2010;55:1059-65 2012;57:1618-23 ulcerative colitis. Am J Gastroenterol. with ulcerative colitis? Gastrointest Endosc.
de pavaj (1). Alte leziuni endosco- 2. Bharadwaj S et al. The role of endoscopy in 7. Almadi MA et al. Differentiating intes- 12. Mary JY, Modigliani R. Development 2007;102:S41-5 2007;65:998-1004
inflammatory bowel disease. J Dig Dis. 2015 tinal tuberculosis from Crohn’s disease: a and validation of an endoscopic index of the 17. Friedman S et al. Screening and sur- 22. Singh VV et al. Efficacy and safety of
pice descrise în BC sunt orificiile diagnostic challenge. Am J Gastroenterol. severity for Crohn’s disease: a prospective veillance colonoscopy in chronic Crohn’s
Dec;16(12):689-98 endoscopic balloon dilation of symptomatic
fistuloase (fig. 4), stenozele lungi, 3. Fefferman DS, Farrell RJ. Endoscopy in in-
2009;104:1003-12 multicentre study. Groupe d’Etudes Thera- :results of a surveillance program span-
upper and lower gastrointestinal Crohn’s
rigide și nedistensibile. Afec- flammatory bowel disease: indications, sur-
8. Mann NS, Hoda KK. Segmental colitis peutiques des Affections Inflammatoires du ning 25 years. Clin Gastroenterol Hepatol.
disease strictures. J Clin Gastroenterol.
associated with diverticulosis: systematic Tube Digestif (GETAID). Gut 1989;30:983-9 2008;6:993-8
tarea mucozală în BC este mai veillance, and use in clinical practice. Clin
evaluation of 486 cases with meta-analysis. 13. Daperno M et al. Development and vali- 18. Gillen CD et al. Ulcerative colitis and
2005;39:284-90
severă în segmentele colonice Gastroenterol Hepatol. 2005 Jan;3(1):11-24 Hepatogastroenterology. 2012;59:2119-21 dation of a new, simplified endoscopic acti- Crohn’s disease: a comparison of the colo- 23. Morini S et al. Long-term outcome of
proximale, rectul fiind de obicei 4. Geboes K et al. Is ileoscopy with biopsy 9. Beppu K et al. Relationship between en- vity score for Crohn’s disease: the SES-CD. rectal cancer risk in extensive colitis. Gut. endoscopic pneumatic dilatation in Crohn’s
worthwhile in patients presenting with doscopic findings and clinical severity in Gastrointest Endosc. 2004;60:505-12 1994;35:1590-2 disease. Dig Liver Dis. 2003;35:893-7
indemn. Distribuţia leziunilor symptoms of inflammatory bowel disease? 24. Stienecker K et al. Long-term results
ischemic colitis. Intern Med. 2011;50:2263-7 14. Rutgeerts P et al. Natural history of re- 19. Ekbom A et al. Increased risk of lar-
este asimetrică, discontinuă și Am J Gastroenterol. 1998;93:201-6 10. Castellaneta SP et al. Diagnostic role of current Crohn’s disease at the ileocolonic ge-bowel cancer in Crohn’s disease with co- of endoscopic balloon dilatation of lower
segmentară (3–5). 5. Van Assche G et al. The second European upper gastrointestinal endoscopy in pedia- anastomosis after curative surgery. Gut. lonic involvement. Lancet. 1990;336:357-9 gastrointestinal tract strictures in Crohn’s
Colonoscopia iniţială, efectua- evidence-based consensus on the diagnosis tric inflammatory bowel disease. J Pediatr 1984;25:665-72 20. Collins PD et al. Strategies for detecting disease: a prospective study. World J Gastro-
Fig. 2 – Ulcere profunde, confluente Fig. 3 – Ulcere liniare and management of Crohn’s disease: de- Gastroenterol Nutr. 2004;39:257-61 15. Rutgeerts P et al. Predictability of the colon cancer and/or dysplasia in patients enterol. 2009;15:2623-7
8 Dosar
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
Tehnologii și descoperiri
care au marcat medicina în 2018
Terapia orală care elimină
injecţiile în DZ de tip 1
O pilulă de insulină rezistentă la atacuri-
le acide și enzimatice din tubul digestiv s-ar
putea dovedi revoluţionară în tratamentului
diabetului zaharat (DZ), conform afirmaţiilor
cercetătorilor. Administrarea orală a insuli-
nei ar putea schimba dramatic modul în care
40 de milioane de pacienţi la nivel mondial,
cu DZ de tip 1, își vor controla nivelul de glice-
mie, renunţând la injecţiile subcutanate dure-
roase administrate de două ori pe zi.
Într-un studiu publicat în Proceedings of
the National Academy of Sciences, cercetăto-
rii de la Harvard John A. Paulson School of
Engineering and Applied Sciences (SEAS) au
descris modul în care au reușit obţinerea in-
sulinei cu administrare orală, care va reduce
substanţial disconfortul pacienţilor, fobia și
lipsa de aderenţă la tratament, dar și situaţiile
ameninţătoare ale vieţii rezolvate în prezent
prin insulina administrată subcutanat sau
prin pompele de insulină.
„Abordarea noastră
este ca un cuţit
elveţian, o pastilă are
toate instrumentele
pentru a ataca fiecare
dintre obstacolele
întâlnite.”
Pentru a împiedica degradarea insulinei
de către sucul gastric, cercetătorii au folosit
o capsulă cu un strat rezistent la acizi. Când
ajunge în mediul mai alcalin din intestinul
subţire, învelișul se dizolvă, eliberând insuli-
na transportată într-un lichid ionic compus
din colină (un nutrient) și acid geranic (o
substanţă care se găsește în mod natural în
cardamon și lemongrass și este utilizată pe
scară largă ca aditiv alimentar). În felul aces-
ta, compusul poate penetra stratul de mușchi
care căptușeşte intestinul și joncţiunile celu-
lare strânse ale pereţilor intestinului.
Potrivit cercetătorilor, formula rezultată
este biocompatibilă, ușor de fabricat și poate
fi păstrată până la două luni la temperatu-
ra camerei fără degradare – mai mult decât
unele produse insulinice injectabile
prezente pe piaţă. Implicaţiile acestei
descoperiri pentru medicină ar putea fi
uriașe.
Nou tratament pentru
reducerea frecvenţei
atacurilor de migrenă
Potrivit American Headache Asociation,
patru milioane de americani suferă de mi-
grenă cronică în fiecare lună, crizele având o
durată între zece zile și două săptămâni. Un
studiu promiţător a fost făcut public de Ame-
rican Academy of Neurology. Participanţii
au primit injectabil, lunar, un nou tratament
pentru migrenă și au raportat reducerea cri-
zelor dureroase cu până la 50%. Medicamen-
tul este un anticorp sintetic denumit erenu-
mab și acţionează prin blocarea semnalelor
dureroase transmise în cursul atacurilor de
migrenă, ceea ce ar putea îmbunătăţi semnifi-
cativ calitatea vieţii acestor pacienţi pe viitor.
Acest medicament blochează peptida legată
de gena calcitoninei (CGRP), o cale neuronală
care transmite semnale dureroase creierului
în timpul unei migrene.
Este un salt uriaș al cercetării în domeniul
migrenei, care nu a cunoscut practic progre-
se în ultimii 20 de ani. Unele persoane care
suferă de migrene iau ibuprofen, în timp ce
aceia cu migrene puternice recurg adesea la
prescripţii precum ergotamina și sumatripi-
na, care amelio-
rează migrenele
prin constricţia
vaselor de sânge
cerebrale, dar au
efectul secundar
neplăcut al verti-
jului. Botoxul s-a
dovedit eficient
în ameliorarea migrenei, dar este costisitor și
are propria listă de efecte secundare.
În noiembrie, cercetările preliminare pu-
blicate în The New England Journal of Me-
dicine indică faptul că administrarea noului
medicament în doze cât mai mici, de 70 mg
sau 140 mg, a dus la o reducere intensităţii și
frecvenţei migrenelor, fără efecte secundare.
Studiul, condus de dr. Peter Goasby, profesor
de neurologie la Kings College London și la
Universitatea din California, San Francisco,
pare să ofere un mod revoluţionar de a trata
migrenele folosind un tratament specific.
Tratarea bolilor
prin editarea genei
(tehnologia CRISPR)
Una dintre marile descoperiri medicale
care au marcat medicina a fost tehnica de a
„edita” embrionii pentru a evita bolile gene-
tice. Această metodă deţine potenţial pentru
tratamentul multor boli, inclusiv boala retini-
ană degenerativă și alte boli moștenite, cum
ar fi fibroza chistică și hemofilia. S-a raportat
în noiembrie 2017 că FDA este în curs de apro-
bare a primei terapii genetice pentru bolile
ereditare ale retinei. Mulţi experţi consideră
că acest lucru ar putea deschide calea de tra-
tament pentru mult mai multe boli în viitor.
O cale mai simplă de a detecta
declinul cognitiv
În prezent, la nivel mondial este în des-
fășurare o cursă pentru a dezvolta un instru-
ment eficient și sigur de diagnostic al paci-
enţilor care suferă de deficienţă cognitivă
ușoară (MCI – mild cognitive impairment).
Un nou studiu sugerează că un simplu test la
domiciliu, administrat printr-un laptop sau
un smartphone, ar putea diagnostica cu pre-
cizie cazurile de MCI, permiţând intervenţii
timpurii pentru a preveni declinul cognitiv.
Deși MCI în sine poate constitui o condi-
ţie legată de vârstă, este cunoscut faptul că
este un precursor major al declanșării unor
condiţii mai grave, cum ar fi demenţa și boala
Alzheimer. Între 30% și 50% din cei diagnosti-
caţi cu MCI fac în cele din urmă boala Alzhe-
imer. Cele mai recente inovaţii provin de la o
echipă de cercetători internaţionali, care uti-
lizează un test simplu multisenzorial pentru a
evalua în mod eficient dacă un pacient suferă
de MCI. Testul este surprinzător de simplu,
cerând subiecţilor să apese un buton de fieca-
re dată când văd o lumină sau aud un sunet.
Studiul a concluzionat că MCI ar putea fi dia-
gnosticată analizând viteza cu care o persoa-
nă a detectat un sunet sau un bliţ, ori un sunet
și un bliţ în același timp.
Aceste modificări subtile ale profilurilor
senzoriale s-au dovedit a fi în măsură să iden-
tifice cu precizie subiecţii care anterior au fost
diagnosticaţi cu MCI în teste clinice regulate.
Datele primare sunt extrem de promiţătoa-
re pentru o modalitate ieftină și ușoară de a
oferi un screening și o evaluare a declinului
cognitiv la începutul tratamentului bolii Al-
zheimer.
Drone folosite pentru
distribuţia medicamentelor
în zone izolate
Cu o tehnologie îmbunătăţită, tratamen-
tul la distanţă și o mai bună distribuţie a ser-
viciilor medicale și a medicamentelor devin
rapid o realitate. În 2016 s-a raportat că un
startup a făcut apel la drone pentru a livra
medicamente către Rwanda. Această practi-
că a devenit de rutină și se estimează că mai
multe zone izolate sau vulnerabile ar putea
beneficia de această metodă.
Tehnologiile inovatoare escaladează frontierele
cunoașterii și străpung misterele organismului uman
într-un ritm fără precedent. Un medic din secolul al
XIX-lea, pășind în saloanele de astăzi, ar fi copleșit,
Hipocrate ar fi bulversat. Însă cât din umanitate, din
empatie, din compasiune mai păstrează medicina?
Tratamente îmbunătăţite
pentru apneea în somn
început modernizarea întregii infrastruc-
Apneea în somn este o stare potenţial
turi a vaccinurilor, pentru a sprijini dezvol-
periculoasă, iar tratamentul pentru forma
tarea rapidă a unora noi, precum și lansarea
moderată și cea severă este deseori incon-
unor mecanisme de furnizare a acestora la
fortabil, implicând
populaţii vaste.
dispozitivul de
În ceea ce privește dezvoltarea, compani-
menţinere a unei
ile caută modalităţi mai rapide de a dezvolta
presiuni continue
pozitive a căilor res-
vaccinuri gripale folosind plante de tutun,
insecte și sisteme de nanoparticule, mai de-
piratorii (CPAP).
Aceste aparate
insuflă aer în nas
grabă decât să se bazeze pe ouăle de găină
pentru incubarea virusului. Aceste noi meto-
de promit economisirea a milioane de dolari
prin intermediul
unei măști nazale, din costurile de dezvoltare. Utilizarea noului
procedeu de uscare prin îngheţare a vaccinu-
menţinând căile
respiratorii deschise și neobstrucţionate. rilor permite expedierea mai multor produse
Dar o nouă metodă a fost aprobată de FDA la în zonele în care acestea sunt cel mai necesare
sfârșitul lui 2017 și a fost lansată pe piaţă în și stocarea pentru o perioadă mai lungă înain-
te de a fi considerate inutilizabile, așa cum se
2018. Sistemul de somn Remede este un dis-
pozitiv implantabil care tratează apneea în
somn de tip central prin activarea unui nerv
întâmplă frecvent astăzi.
Există noi modalităţi mai confortabile
de administrare a vaccinurilor. Vaccinul cu
care trimite semnale diafragmei pentru a
stimula respiraţia. rotavirus a fost prezent pe piaţă începând cu
2006, însă se estimează că 215.000 de copii
Vaccinuri din
mor anual în lume din cauza unui fapt evident:
copiilor (și părinţilor) nu le plac vaccinurile.
generaţia următoare În ultimul an, o formă orală a vaccinului cu
rotavirus a demonstrat rezultate pozitive în
Dezvoltarea unui vaccin este estimată studiile de fază trei. Vaccinurile administrate
la 200 de milioane de dolari și cel puţin zece la nivelul mucoaselor, vaccinurile intranazale
ani de testare. Odată cu recentele epidemii de sau chipsurile de vaccin sunt în curs de dez-
Ebola și Zika, a fost clar că sistemele de sănă- voltare pentru alte virusuri. În 2018 se așteap-
tate și comunităţile nu își pot permite un de- tă ca un plasture pentru vaccinul gripal să fie
ceniu de așteptare pentru livrarea vaccinuri- comercializat copiilor și adulţilor.
lor. Și chiar dacă dezvoltarea este accelerată, Aceste noi modalităţi de dezvoltare, ex-
ar fi nevoie de inovaţii semnificative pentru pediere, depozitare și vaccinare ţintesc pre-
a simplifica livra- venirea bolilor și a epidemiilor actuale și vi-
itoare. Cu peste 21 de milioane de spitalizări
rea către milioane
de oameni într-o și 732.000 de decese în ultimii 20 de ani care
perioadă scurtă, ar fi putut fi salvate de vaccinurile existente
pentru a reduce numai în SUA, aceste noi platforme sunt în
pe deplin o epi- măsură să menţină persoanele fizice și na-
demie. În 2018, ţiunile mai sănătoase decât oricând, afirmă
cercetătorii au cercetătorii.
Inhibitorii PCSK9
– noua eră în terapia reducerii
lipidelor sanguine
Hiperlipidemia este un factor de risc bine
stabilit pentru dezvoltarea bolilor cardiovas-
culare (CVD). Recomandările recente ale Co-
legiului american de cardiologie și American
Heart Association privind managementul
lipidic indică tratarea persoanelor hiperli-
pidemice cu risc crescut de apariţie a eveni-
mentelor cardiovasculare cu inhibitori ai re-
ductazei 3-hidroxi-3-metilglutaril coenzimei
A (statine) la doze eficiente pentru prevenţie.
Cu toate acestea, există opţiuni limitate pen-
tru pacienţii care sunt intoleranţi la terapia
cu statine, dezvoltă boli cardiovasculare în
ciuda tratamentului maximal sau au hiperco-
lesterolemie severă.
Recent, FDA a aprobat două medicamen-
te noi pentru reducerea lipoproteinelor cu
densitate scăzută (LDL): evolocumab și ali-
rocumab. Acești agenţi ţintesc și inactivează
proprotein convertaza subtilsin-kexină de tip
9 (PCSK9), o protează hepatică care atașează
și internalizează receptorii LDL în lizozomi,
determinând astfel distrugerea lor. Prin pre-
venirea distrugerii receptorilor LDL, nivelu-
rile de LDL-c pot fi reduse cu 50–60% peste
nivelurile obţinute numai prin terapia cu sta-
tine. Au efecte adverse mai scăzute compara-
tiv cu statinele și rezultatele recente obţinute
pe un număr de 25.982 de pacienţi au demon-
strat o reducere cu 20% a LDL.
Pilula care ucide virusul
gripal într-o singură zi
Un studiu în stadiu final al pacienţilor cu
gripă, japonezi și americani, a constatat că
pentru cei care au luat compusul Shionogi
& Co. 4507, compus 0,58%, timpul mediu
necesar pentru a elimina virusul din orga-
nism a fost de o zi. Acest rezultat întrece
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
200 40
de milioane de milioane
de dolari și de diabetici
cel puţin ar putea
10 ani de beneficia
testare de noua
implică
dezvoltarea de insulină.
unui vaccin.
performanţele oricărui alt medicament de
pe piaţă, inclusiv al celui produs de Roche,
AG RHHBY, - 0,10% Tamiflu, care a obţinut
un rezultat similar într-un interval de trei ori
mai lung. Uciderea rapidă a virusului ar putea
reduce efectele sale contagioase, a spus Shi-
onogi. De asemenea, medicamentul experi-
mental al lui Shionogi necesită doar o singură
doză, în timp ce Tamiflu se administrează în
două doze, timp de cinci zile.
S-au găsit responsabilii
tulburărilor de anxietate
Oamenii devin anxioși din cauza unei
multitudini de motive. Una din cinci persoa-
ne suferă de această boală, manifestată prin
tulburări de anxietate, atacuri de panică sau
anxietate socială.
Profesorul Kheirbek, împreună cu o
echipă de cercetători de la Universitatea Co-
lumbia, a identificat prin experimente desfă-
șurate pe șoareci grupul de celule nervoase
implicate în tulburările anxioase, localizat în
zona hipocampului, o arie din creier care este
responsabilă și de procesele de memorizare.
Grupul de celule din hipocamp comunică
cu o altă arie aflată în zona hipotalamusului
implicată în procesele de învăţare, cercetăto-
rii fiind în curs de asamblare rapidă a piese-
lor acestui circuit neuronal al anxietăţii care,
odată revelat, ar putea fi abordat terapeutic
pentru a ameliora acest flagel al societăţii
contemporane.
S-au descoperit genele
care produc metastazarea
cancerului
Cercetătorii de la Universitatea din Alber-
ta au identificat 11 gene responsabile pentru
răspândirea cancerului. Ei susţin că prin inhi-
barea genelor-ţintă identificate este posibil să
se prevină mai mult de 99,5% din metastaze.
Un test de ADN care prezice
probabilitatea efectelor
adverse la medicamente
Reacţiile adverse potenţiale ale unor me-
dicamente pot fi la fel de severe ca bolile pe
care le tratează. Cu toate acestea, cercetătorii
de la Universitatea Tohoku din Japonia au
dezvoltat un test ADN pentru pacienţii din
Asia de Est care iau medicamente pe baza
de tiopurină, medicament care are rolul de a
suprima activităţile anormale ale sistemului
imunitar. Oamenii de știinţă spun că testul
ADN este simplu și deosebit de util pentru
populaţia din Asia de Est, deoarece asiaticii
Dosar 9
24
de ore sunt
necesare,
în medie,
pentru
a elimina
pilulă virusul
gripal din
organism.
au tendinţa de a avea efecte secundare mai
severe decât caucazienii, chiar și atunci când
iau doze mai mici.
Simulator pentru reușita
operaţiilor cardiace
Chirurgii de-
pind de tehnologia
medicală pentru fi
ajutaţi să planifice
intervenţiile și să
știe la ce să se aș-
tepte atunci când
pacienţii lor se află
pe mesele de opera-
ţie. Simulatorul de
antrenament Super
Beat imită o inimă
cu o precizie extra-
ordinară, folosind un mușchi artificial conec-
tat la o sursă de electricitate. Chiar dacă chi-
rurgii au folosit deja acest simulator în faza de
pilotare, companiile implicate intenţionează
să lanseze acest simulator pe piaţă în 2019.
Metodă necostisitoare
de a diagnostica hepatita B
Metodele de diagnosticare ale hepatitei B
pot costa până la 500 de dolari, ceea ce le face
prea costisitoare pentru oamenii din ţările în
curs de dezvoltare. Cercetătorii au făcut pași
în reducerea costurilor prin inginerie dezvol-
tând un test de 20 de dolari care necesită două
examinări pe bază de sânge, pentru a oferi oa-
menilor un scor corect de diagnosticare a bo-
lii. Această nouă metodă, numită TREAT-B,
identifică pacienţii care au nevoie de trata-
ment pentru hepatita B cu o precizie de 85%.
Ovarele artificiale
Femeile care sunt expuse riscului de a de-
veni infertile din cauza unor tratamente pre-
cum chimioterapia aleg adesea să-și îndepăr-
teze complet sau parţial ovarele, astfel încât,
după ce sunt supuse unui proces de conser-
vare prin îngheţare, să poată fi transplantate
mai târziu. Cu toate acestea, există șanse ca
transplantul să conţină celule canceroase și să
reintroducă boala malignă după procedură.
Oamenii de știinţă danezi s-au bazat pe
tehnologia medicală pentru a crește foliculii
ovarieni pe o secţiune de ţesut care conţine
numai proteine și colagen, eliminând în pre-
alabil celulele canceroase. Ei au transplantat
cu succes ovarele artificiale la șoareci și speră
să le testeze pe oameni în următorii trei până
la patru ani.
Dr. Cornelia PARASCHIV
10 Reuniuni medicale
ENDOCRINOLOGIE
Cancerul
paratiroidian și
hipercalcemia
Cancerul paratiroidian apare
în 1% din cazurile de hiperpa-
ratiroidism, spune dr. Giorgio
Borretta Archivi. Printre simp-
tome se numără hipercalcemia
severă, afectarea renală sau
osoasă. De regulă este suspectat
la pacienţii tineri, de sex mascu-
lin, cu valori ale calcemiei peste
12–13 mg/
dl, un nivel
al PTH de
trei ori mai
mare faţă
de normal.
Trata-
mentul
curativ este
intervenţia
chirur-
gicală cu rezecţie în bloc cu
hemitiroidectomie ipsilaterală.
Preoperator trebuie tratată „cri-
za hipercalcemică acută” prin
administrarea de fluide, diureti-
ce de ansă, calcitonină, medi-
camente antiresorbtive. Pentru
tratamentul hipercalcemiei
cronice se utilizează bisfosfona-
ţii intravenos, denosunamb sau
calcimimetice per os. (R. D.)
Terapiile
hormonale, benefice
în menopauză
Pacientele la menopauză pot be-
neficia în urma terapiei hormo-
nale, a explicat conf. dr.
Iuliana Ceaușu. Durata trata-
mentului cu progesteron trebuie
să fie între 10–14 zile pentru
progesteron micronizat. Terapia
secven-
ţială
estro-
gen/
proges-
teron
poate fi
folosită
până la
cinci
ani, de
preferat cu mai mult de 10 zile
pentru progesteron. Terapia
continuă combinată este consi-
derată sigură, dacă e administra-
tă pentru cinci ani. (R. D.)
Terapii în tumorile
neuroendocrine
Tumorile neuroendocrine pre-
zintă un tablou clinic nespecific,
însă majoritatea au caracter
malign. Tumorile funcţionale
secretă peptide active, amine,
ce se asociază cu sindromul
carcinoid. De regulă, simptome
nespecifice ca transpiraţiile, di-
areea, crampele abdominale nu
sunt atribuite acestor patologii.
Prof. dr. Cătălina Poiană a vorbit
despre tratamentul și urmărirea
pacienţilor cu astfel de tumori.
În prezent,
există o
serie de
contro-
verse în
privinţa
tratamen-
tului medi-
camentos,
neștiindu-se dacă analogii de
somatostatin trebuie iniţiaţi
imediat la debutul bolii sau după
o perioadă de urmărire. Aceștia
sunt indicaţi la diagnosticul
tumorilor hepatice agresive,
invazive sau în tumorile pancre-
atice. (R. D.)
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
O nouă testare genetică
în cancerele tiroidiene
A patra întâlnire
regională a Chapterelor
internaţionale ale AACE
(Asociaţia americană a
endocrinologilor clinicieni)
a avut loc la București, la
jumătatea lunii octombrie.
G
azda evenimentului,
prof. dr. Cătălina Po-
iană, a dedicat prima
parte a manifestării ști-
inţifice sănătăţii femeii, anual, la
18 octombrie, fiind marcată Ziua
Mondială a Menopauzei. Conf. dr.
Carmen Barbu și conf. dr. Iuliana
Ceaușu au vorbit despre osteopo-
roza de postmenopauză, cancerul
de sân și cel de endometru, dar și
despre indicaţiile și beneficiile te-
rapiei hormonale.
Invitaţi de seamă în cadrul
ceremoniei de deschidere au fost
ambasadorul SUA în România,
Hans Klemm, și ambasadorul Ita-
liei în România, Marco Giungi. Au
mai fost prezenţi liderii Chapte-
rului Italian al AACE și al Ţărilor
Golfului Persic, aceste organizaţii
fiind frecvent implicate în acţiuni
alături de experţii din România.
Markerii moleculari
în imunohistochimie
Prof. dr. Hossein Gharib
(Clinica Mayo, SUA) a vorbit în
cadrul unei sesiuni plenare despre
markerii moleculari utilizaţi în
evaluarea formaţiunilor tiroidiene
în imunohistochimie, precum: ga-
lectina-3, HBME-1, CK19, pentru
mutaţii genetice și rearanjamente
BRAF, ras, RET/PTC sau Micro
ARN. Un studiu retrospectiv a eva-
luat piesele cu rezultat citologic
nedeterminat. Se pare că testarea
genetică poate fi la fel de sigură ca
examenul histopatologic, în urma
acestui studiu rezultând Afirma,
un sistem de clasificare a genelor.
Există și alte sisteme de clasificare
Aportul excesiv
de iod, un inamic
al tiroidei?
E ste clar faptul că variaţii ale
aportului de iod în cadrul unei
populaţii sunt principalul factor
determinat al disfuncţiilor tiroidi-
ene benigne (gușa, nodulii, hipo- și
hipertiroidismul), însă legătura
dintre aportul de iod și cancerul
tiroidian este subiect de dezbatere
de aproximativ 30 de ani. Multiple
studii sugerează că un aport cres-
cut de iod oferă un efect protector
pentru cancerul tiroidian.
„Pro sau contra suplimentării
cu iod?” a fost tema dezbaterii la
care au participat prof. dr. Corin
Badiu (București) și prof. dr. Hos-
sein Gharib. Argumentele pro sus-
ţinute de profesorul Badiu au adus
în prim-plan o serie de studii ce
au arătat că suplimentarea cu iod
poate preveni apariţia cancerului
tiroidian. În plus, ceea ce este in-
teresant este faptul că deficitul de
a modificărilor genetice, precum
ThyroSeqv2 sau Rosetta, cel din
urmă nefiind însă validat. În cazul
nodulilor cu citologie nedetermi-
nată și teste moleculare negative,
dacă ecografic există elemente
de suspiciune înaltă, se va repe-
ta ecografia tiroidiană și puncţia
biopsie peste 12 luni. Dacă suspi-
ciunea este mică, se repetă eco-
grafia după 12–24 de luni. Prof. dr.
Gharib a subliniat câteva elemen-
te: cele mai frecvente oncogene
întâlnite în cancerul tiroidian
sunt BRAF (30–90% din cazuri-
le de cancer tiroidian papilar),
RAS (40% din cancerele tiroidie-
ne foliculare), RET/PTC (în 30%
cancerele papilare tiroidiene). În
viitor, markerii moleculari vor îm-
bunătăţi managementul nodulilor
tiroidieni cu citologie nespecifică,
fiecare pacient urmând a fi evalu-
at prin intermediul acestora. În
prezent, cele mai utilizate teste
sunt Afirma și Thyroseq v2.
iod este mai degrabă un promotor
decât un iniţiator al carcinogene-
zei tiroidiene. Se pare că excesul de
iod nu este un iniţiator, ci un slab
promotor al carcinogenezei tiroi-
diene, de aceea suplimentarea cu
iod nu trebuie să fie în exces. Sunt
necesare însă studii epidemiologi-
ce mai complete.
Prof. dr. Hossein Gharib, pe de
altă parte, a explicat cum, la nivel
mondial, incidenţa cancerului
tiroidian a crescut de aproape zece
ori, însă rata mortalităţii a rămas
neschimbată, fiind vorba aproape
în toate cazurile de cancere tiroidi-
ene papilare. În ultimele decenii a
avut loc o creștere a administrării
de iod și, în același timp, această
creștere a incidenţei cancerului
tiroidian papilar. În SUA, în ulti-
mii 30 de ani, a existat o creștere
a cazurilor de cancere tiroidiene la
25–55%
din adenoamele tratate
chirurgical prezintă
invazie locală
150–200 mg/m 2 morile secretante de ACTH și ana-
de temozolomidă
este doza standard
Dr. Roberto Attanasio (Italia)
a abordat un subiect captivant
pentru cei prezenţi – adenoame-
le hipofizare agresive. Există o
propunere pentru o nouă clasi-
ficare, fiind necesară diferenţi-
erea adenoamelor invazive de
cele proliferative. Aproximativ
25–55% din adenoamele tratate
chirurgical prezintă invazie
locală.
femei, deși aportul de iod în acest
grup a scăzut. Studii din Europa
și Asia arată că după introducerea
iodării sării au fost raportate creș-
terea raportului cancer tiroidian
papilar–cancer folicular tiroidian
și scăderea cazurilor de cancer
anaplastic. Există diferite meca-
nisme incriminate în acest sens.
O ipoteză plauzibilă este aceea că
o stimulare cronică a TSH-ului sau
administrarea de iod poate modu-
la stresul oxidativ, poate influenţa
apoptoza de la nivel tiroidian și
Opţiune teraputică
Pentru acest tip de adenoame
hipofizare, Ghidul european re-
comandă dozele maxime tolerate
de cabergolină pentru prolacti-
noame, analogi de somatostatină
sau pegvisomant în adenoamele
secretante de GH, pasireotid în tu-
logi de somatostatin în tumorile
secretante de TSH. O opţiune te-
rapeutică de ultimă generaţie pen-
tru adenoamele hipofizare agresi-
ve și carcinoamele hipofizare este
reprezentată de administrarea de
temozolomidă cu doză standard
de 150–200 mg/m2, timp de cinci
zile, la fiecare 28 de zile. Se reco-
mandă evaluarea răspunsului la
terapie doar după trei cicluri. În
prezent, nu există niciun para-
metru clinic, biochimic sau radi-
ologic care să poată diferenţia tu-
morile hipofizare benigne de cele
maligne.
Dr. Roxana DUMITRIU
poate stimula mutaţia BRAF sau
angiogeneza. Experimente pe ani-
male de laborator arată că deficitul
sever de iod este un iniţiator și un
promotor al tumorilor tiroidiene,
evidenţele cum că excesul de iod
ar fi promotor fiind foarte slabe.
Majoritatea studiilor indică faptul
că gușa endemică crește riscul apa-
riţiei cancerului tiroidian, iar rate-
le cancerului tiroidian anaplastic
erau mult mai mari înainte de io-
darea sării.
Dr. Roxana DUMITRIU
Medicina moleculară,
sub lupa specialiștilor
Medici și academicieni din
România și din Republica Moldova
au participat la București, la cea
de-a doua sesiune știinţifică a
Academiei de Știinţe Medicale
(AȘM), desfășurată sub deviza
„De la Medicina Moleculară la
Medicina Clinică”.
Î
n deschiderea reuniunii ști-
inţifice, acad. Leon Dănăilă a
primit o diplomă de onoare,
acordată de prof. Gheorghe
Ţîbârnă, președintele AȘM din
Republica Moldova. Prima sesiune
inclusă în program a fost dedicată
Marii Uniri și a fost intitulată „Pa-
gini din istoria medicinei româ-
nești”. În cadrul ei au fost evocate
momente emoţionante din viaţa
personalităţilor medicale implica-
te în desăvârșirea Unirii (prof dr.
Dumitru Zdrenghea din Cluj-Na-
poca). Au fost prezentate pagini
din istoria cardiologiei (prof. dr
Eduard Apetrei–București) și
chirurgiei românești (prof. dr.
Silviu Constantinoiu-București),
dar și informaţii despre evoluţia
știinţei medicale din Basarabia
și Republica Moldova (Gheorghe
Ţîbîrnă – Republica Moldova). În
final s-a vorbit despre Vasile Goldiș
și despre Marea Unire (prof. dr Au-
rel Ardelean).
Sesiunea a doua a fost dedi-
cată medicinei moleculare, fiind
prezentate informaţii din domenii
noi, dar și rezultatele unor cerce-
tări efectuate de diverse colective.
Comunicarea dintre macrofage și
celulele ateromului a fost prezen-
Noi frontiere
în pneumologie
R
ecent, la Poiana Brașov, a avut
loc al 25-lea Congres al So-
cietăţii Române de Pneumologie
(SRP), care a reunit 1.200 de par-
ticipanţi și peste 30 de lectori in-
ternaţionali. Manifestarea a dez-
bătut o temă unică, emblematică,
în premieră pentru un congres
medical românesc – „Plămânul și
calitatea aerului, o nouă frontieră”.
Congresul a debutat cu pro-
iecţii de materiale video care au
marcat progresele SRP legate de
viziunea, perspectivele și respon-
sabilităţile acestei asociaţii faţă de
pacienţi, membrii săi și sănătatea
naţiunii. Extinderea parteneria-
tului cu alte societăţi profesionale
Prof. dr. Eduard Apetrei, prof. Cătălina Arsenescu
Georgescu și acad. Gheorghe Ţîbîrnă
tată clar și convingător de Ileana
Mânduţeanu, din grupul de cer-
cetători condus de acad. Maya
Simionescu. Prof. Dorel Lician
Radu (București) a vorbit des-
pre medicina moleculară în tim-
pul pandemiei cu virusul gripal
A(H1N1), în timp ce prof. Florin
Stamatian a prezentat un studiu
multimodal privind dezvoltarea
creierului în perioada embrionară,
o adevărată demonstraţie de em-
briologie. În aceeași sesiune, prof.
Bogdan O. Popescu a demonstrat
elegant relaţia între vârstă și bari-
era hemato-encefalică.
Medicina mitocondrială
în diabet
Sesiunea a treia a fost mixtă –
clinică și moleculară. Partea mole-
culară s-a referit la medicina mito-
condrială mai ales în diabetul za-
harat și a fost prezentată de acad.
Doina Popov, iar prof. Ion Ţintoiu
a adus date privind modificările ul-
trastructurale ale miocardului (cu
referire mai ales la mitocondrii)
înainte și după oprirea cardiacă
în chirurgia cardiacă. Au mai fost
dezbătute particularităţile de gen
în infarctul miocardic la pacienţii
din România a reprezentat o altă
noutate a Congresului. Menţionez
aici Societatea de Alergologie, de
Medicina Muncii, Cardiologie,
Nefrologie, Chirurgie Toracică,
Medicină Internă, Asociaţia de
Medicină de Urgenţă și Dezastre,
Academia de Știinţe Medicale etc.
Nu au lipsit nici simpozioanele
comune cu Societatea Europeană
de Pneumologie, cu Societatea de
Pneumologie de Limbă Franceză
și cu asociaţia APPEN a medicilor
liberali din Franţa.
În partea știinţifică s-a tras un
semnal de alarmă din partea unei
asociaţii profesionale legat de po-
luare și pericolele sale pentru să-
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
din partea de Nord-Est a României.
Prof. Cătălina Arsenescu a vorbit
despre faptul că, după menopauză,
femeile fac infarct miocardic mai
frecvent decât bărbaţii, cu evolu-
ţie mai nefavorabilă. Rezultatele
unui studiu despre dislipidemiile
în populaţia adultă a României au
fost prezentate de prof. dr. Maria
Dorobanţu.
În sesiunea a patra au fost pre-
zentate lucrări de cercetare mo-
leculară, cum ar fi relaţia dintre
volumul adipocitelor și suprafa-
ţa mitocondriilor (P. Ganiuc din
grupul de cercetători conduși de
profesorul Ionescu-Târgoviște)
sau expresia PD-L1 în carcinomul
mamar (Oana Cristina-Voina și
Maria Sajin din București). Profe-
sorul R. Săndulescu a prezentat o
lucrare privind dispozitivele elec-
trochimice de detecţie cu aplicaţii
în diagnostic. De un interes aparte
s-a bucurat lucrarea prezentată de
prof. Irinel Popescu, privind tra-
tamentul onco-chirurgical al me-
tastazelor de origine colorectală.
Experienţa acestuia în patologia
hepatică este bine-cunoscută, iar
datele prezentate au conturat și
mai mult acest lucru.
Prof. dr. Eduard APETREI
Acad. Leon Dănăilă, primind
diploma de onoare acordată
de prof. Gheorghe Ţîbîrnă
nătatea unei naţiuni. În simpozi-
oane precum „Poluanţii inhalatori
de la expunere la boală”, „Plămâ-
nul și calitatea aerului”, „Calitatea
aerului și aderenţa la tratament
– implicaţii respiratorii și cardio-
vasculare”, fiecare grup de lucru
și-a adus contribuţia la partea ști-
inţifică, creând o densitate remar-
cabilă zilelor de congres. Sesiunile
de tuberculoză, de pneumopatii
interstiţiale difuze, cazurile clini-
ce interactive s-au dovedit a fi de
Reuniuni medicale 11
VIA�A MEDICALĂ
DUREREA CRONICĂ,
o afecţiune
tot mai răspândită
Durerea cronică este o
condiţie foarte răspândită
în rândul europenilor.
Modalităţile de gestionare a
acesteia și asocierea dintre
durere și depresie au fost
analizate de experţi reuniţi
la București.
D
eși nu sunt disponibile date
epidemiologice cuprinzătoare
privind prevalenţa durerii croni-
ce în Uniunea Europeană, studii
recent arată că 50% din adulţii
incluși în cercetare au suferit din
cauza durerii. Cei mai mulţi dintre
aceștia au fost afectaţi de dureri Durerea cronică și depresia
cronice sau severe, prevalenţa fi- Statisticile arată că, în compa-
ind mai mare raţie cu populaţia generală, paci-
43%
în rândul per- enţii cu durere cronică prezintă de
două ori mai frecvent comorbidi-
soanelor de
tate cu afecţiuni psihice, în special
vârsta a treia,
din pacienţii tulburări de dispoziţie. De aseme-
după cum a
cu depresie nea, sunt mai predispuși către an-
explicat prof.
experimentează xietate și depresie. Tulburările an-
dr. Adriana simptome de
xioase sunt mai des asociate cu du-
Sarah Nica, la durere cronică
rerile articulare, iar cele depresive
Conferinţa na-
– cu durerea temporomandibula-
ţională ARSD
ră, cefalee, durere lombară, cervi-
(Asociaţia Română pentru Studiul
Durerii), care a avut loc recent, la cală sau de stomac. La persoanele
Spitalul Universitar de Urgenţă cu dureri cronice, prevalenţa anu-
ală a depresiei este de până la 23%,
București.
din care 17,5% în durerea cronică.
Pe de altă parte, 43% din pacienţii
O experienţă
multidimensională
cu depresie experimentează simp-
tome de durere cronică, de aceea
Durerea cronică este o expe- se poate spune că depresia este
rienţă multidimensională, care,
potrivit dr. Andreia Vasilescu,
mai frecventă la pacienţii cu dure-
re cronică, iar durerea cronică este
cuprinde componente fiziologice, mai frecventă la cei depresivi.
cognitive, socioculturale, compor- În acest context, dr. Andreia
tamentale, precum și focalizare Vasilescu a subliniat că depresia
emoţional-negativă pe durere. Ea are multe simptome comune cu
este asociată cu simptome comune com­ portamentul de boală care
cu depresia sau anxietatea, ceea ce apare ca răspuns la inflamaţia
face ca diagnosticul diferenţial să acută.
fie dificil.
Durerea cronică determină li-
Studiile efectuate în domeniu mitarea funcţionării individului,
demonstrează că durerea cronică
scăderea percepţiei și a imaginii
ar favoriza instalarea afecţiunii
de sine, dar și instalarea unei situ-
psihice, iar aceasta, la rândul ei,
aţii cronice de neajutorare și lipsa
ar determina durerea. Mai mulţi
speranţei – toate fiind mecanis-
cercetători au arătat că durerea și me de declanșare și întreţinere a
afecţiunea psihică implică circuite depresiei. La rândul ei, depresia
structurale și funcţionale comune. favorizează creșterea percepţiei
Un model al neuromatricei durerii dureroase și întreţine tensiunile
în trei niveluri a fost creat în anul musculare care favorizează dure-
2013. Potrivit acestuia, percepţia rea cronică. De asemenea, ea se
(nivelul 1) și modularea durerii asociază semnificativ cu prezenţa
(nivelul 2) sunt reevaluate (nivelul de simptome somatice multiple –
3) prin prisma contextului emoţio- dureri în mai multe articulaţii sau
nal al stimulului și individualizate durere articulară asociată cu alte
prin factori psihologici: formarea tipuri de durere.
de memorie. Cristina GHIOCA
mare interes. Asistenţa medicală sorizările companiilor farmaceu-
a participat în sesiuni special alo- tice au permis ca ștacheta tehni-
cate, existând o masă rotundă cu că de asistare a vorbitorilor să se
asociaţiile de pacienţi, din care s-a situeze la un nivel înalt, iar apre-
materializat un comunicat comun cierile invitaţilor străini pentru
care poate încuraja pe viitor aces- nivelul știinţific a fost o recunoaș-
te parteneriate ale SRP cu repre- tere a efortului intens depus de
zentanţii pacienţilor. organizatori.
Succesul acestei manifestări a Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN,
fost generat de calitatea prezenta- prof. dr. Ruxandra ULMEANU,
torilor, de ofertele generoase știin- Institutul
ţifice și de interesul nedisimulat al de Pneumoftiziologie
participanţilor. Sprijinul și spon- „Marius Nasta” București
12 Reuniuni medicale VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47 Reuniuni medicale 13

Abordarea patologiei în Hematologia

chirurgia cardiacă la bilanţul ei
Un program știinţific
anual
tul ischemiei mezenterice. În cazul
Workshop – Tehnici de anastomoză ocluziei acute trombotice se reco-
complex din specialităţi în chirurgia cardiovasculară
mandă tratamentul endovascular
precum chirurgie de clasă AA, iar la etiologia emboli-
că intră în discuţie atât tratamen-
cardiovasculară, tul endovascular, cât și cel chirur- Cu toate că majoritatea bolilor hematologice sunt
cardiologie sau gical. Incidenţa bolii ischemice incluse în grupa bolilor rare, impactul lor asupra
cronice mezenterice în populaţia sănătăţii publice nu este deloc neglijabil, din cauza
anestezie a fost generală este de 1 la 100.000 de
gravităţii, a complicaţiilor infecţioase și hemoragice
obiectivul reuniunii pacienţi pe an, cu o etiologie atero-
sclerotică majoritară. frecvente și a complexităţii tratamentului.
medicale desfășurate în

Î
Tratamentul endovascular este
perioada 1–4 noiembrie, recomandat și în cazul anevrismu- n luna octombrie, Sinaia a Progrese terapeutice
lui de aortă toracică, potrivit dr.
la Poiana Brașov. Pavel Platon (București). În ceea
fost gazda reuniunii spe- Prezentările unor invitaţi stră-
cialiștilor în hematologie ini precum dr. S. Giebel (Polonia)

P
rimul transplant de ini-
mă umană din lume a
fost realizat în 1967, de
Christiaan Barnard, la un
pacient numit Louis Washkansky,
în Spitalul Groote Schuur din Cape
Town, Africa de Sud. Începând cu
anul 2007 sunt realizate anual pes-
te 3.500 de transplanturi de inimă.
Anul 1999 a fost marcat de reali-
zarea primului transplant cardiac
efectuat în cadrul Institutului de
Urgenţă pentru Boli Cardiovascu-
lare și Transplant Târgu Mureș. De
atunci, aici au fost realizate peste
70 de asemenea transplanturi, cu
o rată de supravieţuire de 65% la
200 de luni. Dintre pacienţii su-
puși transplantului, copii și adulţi,
51 sunt în viaţă, iar 24 au decedat
între timp. Vârsta medie a recepto-
rilor este de 40 de ani, iar a donato-
rilor este de 28 de ani, informează
dr. Horaţiu Suciu (Târgu Mureș) în
cadrul celui de-al 14-lea Congres
Naţional al Societăţii Române de
Chirurgie Cardiovasculară.
Incidenţa bolilor coronariene
și carotidiene este cuprinsă între
2% și 14%, de remarcat fiind fap-
tul că doar 8% din pacienţii care
efectuează pontaje coronariene
au stenoze semnificative. O steno-
ză carotidiană asimptomatică, de
peste 70%, bilaterală sau cu ocluzie
contralaterală, necesită o procedu-
ră sincronă, conform ghidului de
management al patologiei caroti-
diene din 2018. Un studiu realizat
pe 375 de pacienţi în 2012 la Spi-
talul Universitar de Urgenţă Mi-
litar Central „Dr. Carol Davila” a
concluzionat că prezenţa stenozei
carotidiene la pacienţii care efec-
tuează pontaje coronariene repre-
zintă un important marker de risc
în ceea ce privește evenimentele
cardiovasculare postoperatorii.
Strategia optimală privind tra-
tamentul chirurgical în afectarea
simultană coronariană și caroti-
diană trebuie decisă de o echipă
multidisciplinară, care să includă
chirurgi, cardiologi, neurologi și
intervenţioniști, precizează col.
dr. Ionel Droc (București).
Pentru a preveni creșterea
anevrismului, postintervenţio-
nal este necesar un follow-up pe
întreaga durată de viaţă a pacien-
tului. O comparaţie la cinci ani,
2009–2014, arată că Germania
se apropie de 100% în ceea ce pri-
vește tratamentul endovascular
în anevrismele de aortă abdo-
minală, iar ţara noastră se apro-
pie de 30%, mai adaugă specia-
listul.
Col. dr. I. Droc,
dr. P. Platon,
dr. M. Croitoru
Tratamentul endovascular
Din punct de vedere etiolo-
gic, stenoza aortei abdomina-
le se asociază cu boala arterială
periferică, cea mai frecventă
cauză fiind reprezentată de ate-
roscleroză. Acest diagnostic
poate constitui o problemă, eco-
grafia Doppler fiind neconcluden-
tă, însă statusul clinico-biologic
al pacientului participă la conclu-
ziile unui rezultat cât mai corect.
În acest context, dr. Marian Cro-
itoru (București) recomandă un
tratament minim invaziv – endo­
vascular.
O altă lucrare știinţifică a doc-
torului Croitoru a abordat subiec-
ce privește anevrismul de ruptu-
ră, la nivelul aortei ascendente,
prima indicaţie rămâne chirurgia
de clasă AA. La Institutul de Ur-
genţă pentru Boli Cardiovascula-
re „Prof. Dr. C. C. Iliescu”, în anul
2018, au fost patru cazuri cu pseu-
doanevrism posttraumatic și două
cu anevrism gigant, toate având o
rată de succes de 100%. Doctorul
Platon conchide lucrarea cu pre-
zentarea a două cazuri clinice.
Societatea Europeană de Car-
diologie recomandă intervenţia
chirurgicală pentru bolnavii fără
afectarea ţesutului conjunctiv
atunci când diametrul aortei as-
cendente sau cel al crosei depă-
șește 5,5 cm, explică prof. dr. Călin
Vicol (Germania). Studiile epide-
miologice au arătat însă că riscul
de disecţie crește deja de la un
diametru al aortei în jur de 5 cm,
motiv pentru care tendinţa este
de a interveni chirurgical asupra
anevrismelor în aceste cazuri. În
ceea ce privește disecţia de tip A
de aortă, este recomandată opera-
ţia, în timp ce pentru disecţia de
tip B este recomandat tratamentul
medical, iar cel endovascular doar
dacă intervin complicaţii, mai pre-
cizează specialistul.
În cazul disecţiei de tip A, su-
pravieţuirea pacienţilor scade
exponenţial, la 24 de ore de la de-
clanșarea disecţiei, dacă pacientul
nu este operat. În cazul disecţiilor
de tip B, situaţia este inversă, ast-
fel încât supravieţuirea scade la 24
de ore de la declanșarea disecţiei
dacă bolnavul este operat. În acest
context, tratamentul medical are
rezultate net superioare tratamen-
tului chirurgical.
Bianca PÂNZARU
clinică și de laborator și a
celor în medicină transfuzională,
în cadrul celei de-a XXV-a Con-
ferinţe Naţionale de Hematologie
Clinica și Transfuzională.
Hemofilia, necesitatea
unei mobilizări generale
Iniţiat și organizat de prof. dr.
Dan Coriu (Institutul Clinic Fun-
deni, București), cursul preconfe-
rinţă a avut ca temă actualităţile
în managementul hemofiliei. Au
fost relevate o serie de realizări,
cum ar fi eliminarea completă
din terapia autohtonă a prepara-
telor de factor VIII și IX din plas-
mă nepurificaţi și înlocuirea lor
cu produsele purificate și recom-
binate, introducerea, din acest
an, a produsului Emicizumab
destinat pacienţilor cu hemofilie
A cu inhibitori cu administrare
subcutanată, și, îndeosebi, înfiin-
ţarea centrelor complexe de tra-
tament al pacienţilor cu hemofi-
lie. Au fost semnalate și lipsuri,
precum: numărul insuficient al
acestor centre, slaba aplicare în
practică a tratamentului profi-
lactic, managementul defectuos
al preparatelor antihemofilice
și slaba utilizare a resurselor fi-
nanciare, precum și implicarea
concretă redusă a asociaţiilor de
pacienţi cu hemofilie în mobiliza-
rea și educarea acestora și a apar-
ţinătorilor.
Toţi acești factori fac ca
România să se afle pe ultimul loc
în Europa în ceea ce privește con-
sumul de factor VIII per capita,
sau dr. P. Borowitz (SUA), și autoh-
toni, ca dr. M. Ionescu (Institutul
Clinic Fundeni, București), dr. D.
Dima (Institutul Oncologic Cluj),
au subliniat progresele înregistra-
te în ultimii ani în terapia formelor
cu fenotip pre-B și cromozom Ph
negativ în recădere sau rezistente
la tratamentele anterioare, prin
introducerea unor noi categorii
de medicamente imunoterapi-
ce atât la adulţi – anticorpii bi-
specifici, reprezentaţi de blinatu-
mumab-Blincyto și imunoconju-
gate reprezentate de inotuzumab
ozogamicin-Besponsa – cât și la
copii și tineri până în 25 de ani
– limfocite T cu receptor chime-
rizat (chimeric antigen receptor T
cells-CAR-T cells). Toate trei sunt
aprobate pentru utilizare în UE
(UE), Blincyto fiind deja utilizat
în România începând cu acest an,
costurile tratamentului fiind aco-
1 2
3 4
Dr. Michael Borowitz
prezintă o lucrare
despre boala minimă
reziduală în leucemia
acută limfoblastică
perite de Casa Naţională de Asigu-
rări de Sănătate. În ceea ce privește
formele de LAL de tip T, trecute
în revistă de dr. P. Brown (USA),
acestea nu au beneficiat de pro-
grese terapeutice comparabile cu
cele ale LAL pre-B. Totuși aplicarea
judicioasă a unor protocoale inten-
sificate de tip pediatric și a trans-
plantului alogen de celule stem he-
matopoietice (aloTCSH) a făcut ca
aceasta să fie potenţial curativă la
aproximativ 50% din adulţi.
Dr. Radu GOLOGAN
Leucemiile acute mieloide
(LAM), o continuă provocare
În ultimii doi ani au fost
aprobate pentru utilizare în
UE o serie de medicamente
noi, care au prelungit durata
de viaţă, precum: midostaurin
(Rydapt), enasidenib (IDHI-
FA), gemtuzumab ozogamicin
(Myelotarg), Vyxeos sau Vene-
toclax (Venclyxto). A rezul-
tat importanţa investigării
genetice în LAM pentru o mai
bună evaluare a prognosticului
și optimizarea tratamentului,
teste de biologie moleculară și
de citogenetică în leucemiile
acute putând fi executate în
prezent în România în mod
curent în laboratoare specia-
lizate. La Cluj a fost înfiinţată
Asociaţia „Noi pentru Ei”
(NEI), organizaţie nonguver-
„Tirul” noilor terapii
O serie de medicamente noi
care au pătruns în ultimii ani în
practica terapiei LLC, precum
ibrutinib (Imbruvica), idelal-
isib (Zydelig), ofatumumab
(Arzera), obinutuzumab (Gazy-
varo), venetoclax (Venclyxto),
s-au dovedit capabile, singure
sau în asociere cu alte medica-
namentală care are ca scop
să ofere sprijin în efectuarea
testărilor genetice în bolile
maligne hematologice și nu
numai.
Despre leucemia acută pro-
mielocitară, singura formă de
LAM vindecabilă prin mijloa-
cele de tratament actuale fără
TCSH, a vorbit dr. G. Ghiaur
(SUA). Una dintre probleme-
le cu care încă se confruntă
hematologii din întreaga lume
sunt decesele precoce, care pot
fi reduse printr-un diagnostic
cât mai rapid, prin începerea
imediată a tratamentului cu
reversori și prin creșterea
calităţii îngrijirilor medicale
specifice în primele zile de
internare. (Dr. R. G.)
MyM din UE a numeroși agenţi
terapeutici, precum carfilzo-
mib, pomalidomide, daratu-
mumab, elotuzumab, ixazomib,
a dus la creșterea semnificativă
a duratei remisiunilor și chiar
a duratei de viaţă, acestea fiind
mai lungi la pacienţii la care s-a
obţinut negativarea BMR.

Intra- și postoperator
Printre transformările produse la nivelul Un prim pas privind principiul tratamentului deși, după mulţi ani de subfinan- mente, precum rituximab sau/ Dintre bolile hematologice
organismului odată cu înaintarea în vârstă chirurgical în arcul aortic îl reprezintă ţare, programul de hemofilie pri- și bendamustin, să inducă nononcologice este de semnal-
se numără și calcificările cardiovasculare. înlocuirea porţiunii de aortă cu o proteză mește în prezent o finanţare de la răspunsuri care constau în at aportul adus de eliglustat

Î n timpul operaţiilor pe aortă,

pentru o bună monitorizare
intraoperatorie, la clinica ger-
mană în care activează doctorul
Vicol, sunt folosite: un cateter
venos central, un cateter pentru
măsurarea tensiunii pulmonare
și a debitului cardiac, o sondă
transesofagiană, un cateter vezi-
cal cu senzor de temperatură, trei
catetere arteriale, monitoriza-
rea neurologică realizându-se
prin spectroscopie infraroșie și
electroencefalografie. În cadrul
operaţiilor pe crosă în stop circu-
lator, protecţia cerebrală are ca
scop reducerea metabolismului
cerebral, precum și asigurarea
consumului de oxigen creierului.
Stopul circulator cu hipotermie
profundă poate reduce până la
zero metabolismul cerebral.
Laserul excimer este un
aparat care emite radiaţii ultra-
violete pe o lungime de undă de
308 nanometri, radiaţia efec-
tuându-se prin intermediul unui
cateter din fibră optică. Distanţa
mică de acţiune a cateterului de
capătul distal împiedică formar-
ea traumatismelor termale la
nivelul ţesuturilor adiacente. Un
studiu efectuat pe 11 pacienţi cu
vârste cuprinse între 40–90 de
ani pe o perioadă de șase luni care
au fost urmăriţi postoperator în
urma unor intervenţii endovas-
culare – stent pe artera femurală
superficială – concluzionează
că intervenţiile au avut o rată de
100% succes, ocluzia fiind de 22,
plus sau minus 11%. Arterectomia
periferică efectuată cu ajutorul
laserului excimer la pacienţii cu
ocluzie intra-stent a fost o lucrare
prezentată de rezidentul Cristian
Păiuș (Jossigny, Franţa).
Bianca PÂNZARU
În ceea ce privește localizarea, acestea
apar întotdeauna acolo unde există leziuni
preexistente, dar și în stadiile finale ale unei
leziuni. Proteinele implicate în metabolismul
sistemului osos stau la baza mecanismului de
formare a calcificărilor vasculare.
Dr. Cristian Păiuș
vasculară. Un rol deosebit de important îl are
tratarea sindromului de malperfuzie, care
buget de peste trei ori mai mare.
S-a arătat că în România
absenţa bolii minime reziduale
(BMR) chiar și la pacienţi în
recădere. Se conturează astfel
(Cerdelga), aprobat în UE,
care, beneficiind și de adminis-
trarea pe cale orală, constituie
poate fi localizat în arterele coronare, viscerale, există aproximativ 2.000 de paci-
premisa eliminării chimiotera- o bună alternativă în terapia de
ale arcului aortic sau la arterele membrelor enţi cu hemofilie, din care 47,5%
piei citostatice din terapia aces- înlocuire enzimatică folosită
inferioare. Sindromul inflamator este una cu forme severe de boală, iar din- tei boli și chiar a vindecării. în ultimii 20 de ani în boala
1. Prof. dr. Ari Zimran (Israel); 2. Prof. dr. Gabriel Ghiaur (SUA); 3. Dr. Patrick
dintre complicaţiile acestei intervenţii. tre aceștia numai 21% au primit Brown (SUA); 4. Echipa Asociaţiei „Noi pentru ei” de la stânga la dreapta: În ultimii ani, introducerea în Gaucher tip1, a menţionat dr. A.
tratament profilactic. Cristian Voinea, Simona Vișan, dr. Ștefana Popa (vicepreședinte) și dr. Adrian practica terapiei pacienţilor cu Zimran (Israel). (Dr. R. G.)
Trifa (președintele asociaţiei).
Schimbarea destinului pacientului Medicamente noi Medicament revoluţionar în
cu hemofilie în România în terapia LAL hemofilie, acum și în România
Printre priorităţile SRH Blinatumumab (Blincyto- Emicizumab (Hemlibra-
se numără creșterea calităţii Amgen), anticorp monoclo- Roche) e un anticorp monoclo-
vieţii pacinţilor cu hemofilie nal recombinant bispecific nal recombinant umanizat cu
severă. Este necesară în acest anti CD19 și anti CD3, crește specificitate pentru factorii IX
scop o mobilizare generală semnificativ durata de viaţă și X (bispecific), făcând o punte
care să cuprindă medici, asis- a pacienţilor adulţi aflaţi în între aceștia și substituind
tente medicale, manageri de recădere sau rezistenţi la alte astfel factorul VIII. E indicat
spitale, asociaţii de pacienţi, tratamente. Acesta este gratuit pacienţilor cu hemofilie A cu
familiile acestora, organiza- în România din acest an pentru inhibitori pentru tratament
ţii nonguvernamentale și nu administrare în servicii de profilactic și se administrează
Prof. dr. Călin Vicol
numai. hematologie specializate. subcutanat săptămânal.
14 Opinii
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
CMMB
Fructul oprit de la pomul lăudat
T așa cum eu mi-aș dori
ransplantul de celule
stem hematopoietice este
o procedură terapeutică
destinată să restabilească
funcţia hematopoietică și imună la
pacienţi cu diverse boli dobândite/
moștenite, maligne/beligne. Sursa
de celule hematopoietice și tipul de
transplant sunt alese în funcţie de
factori precum: diagnosticul, sta-
rea generală a pacientului, dispo-
nibilitatea unui donator de măduvă
osoasă HLA compatibilă.
În bolile hematologice, acest
transplant reprezintă terapia
standard cu intenţie curativă
pentru leucemii acute și cronice,
Conf. dr. Horia
BUMBEA,
vicepreședinte CMMB
limfoame maligne, inclusiv mie-
lom multiplu și sindroame de in-
suficienţă medulară dobândite sau
înnăscute. Transplantul de celule
stem hematopoietice este definit de
EBMT (Grupul european de tran-
splant de măduvă și sânge) drept
perfuzia de celule stem hemato­
PRIMIM
NU degradării limbii
române!
U niunea Scriitorilor din
România își manifestă pro-
funda îngrijorare faţă de degra-
darea continuă a limbii române
folosite în spaţiul public, ca și a ni-
velului cultural general, în special
din partea celor care, prin rolul lor
social, sunt luaţi drept exemple de
categorii largi de cetăţeni. Limba
română nu este un simplu instru-
ment de comunicare. Ea este o
componentă esenţială a identită-
ţii și un liant al unităţii naţionale,
chiar în epocile mai îndepărtate, în
care statul român nu exista. Însă,
chiar și atunci, păturile luminate
ale societăţii s-au preocupat de cul-
tivarea limbii, preocupare pe care
unul dintre precursorii moderni-
tăţii, Ienăchiţă Văcărescu, o echi-
vala cu patriotismul.
Limba este, de asemenea, in-
strumentul gândirii. Cineva care
vorbește și scrie incorect este pu-
ţin probabil să gândească bine, cu
atât mai mult cu cât incorectitudi-
nea exprimării este primul și cel
mai elocvent semn al absenţei unei
culturi corespunzătoare.
Astăzi, în anul în care aniver-
săm Centenarul Marii Uniri, limba
română vorbită și scrisă în spaţiul
public – de politicieni, oameni de
media, „vedete” ale divertismentu-
lui și alte categorii de persoane cu
apariţii publice frecvente – a atins
un nivel îngrijorător de scăzut, din
punctul de vedere al corectitudinii
gramaticale și ortografice, precum
și din punctul de vedere al vocabu-
larului utilizat. În pofida existenţei
unor instituţii cu funcţii de regle-
mentare, această degradare este
continuă și nu se întrevede niciun
semn că s-ar opri.
poietice administrată unui pacient
după un regim de condiţionare, cu
intenţia de a înlocui hematopoieza
existentă de către celulele injectate.
Germania
la o populaţie de 81 de milioane
de locuitori există 66 de centre
de transplant autolog
România
3 centre per 10 milioane de
locuitori care fac transplant
autolog
Procedura de transplant este
considerată cea mai bună opţiune
terapeutică, în arsenalul terape-
utic actual al multor afecţiuni ale
celulei stem hematopoietice, iar în
unele boli cum este mielomul mul-
tiplu, este o procedură recomanda-
tă după tratamentul de inducţie a
remisiunii la toţi pacienţii eligibili.
Până în 2014, în Europa au fost ra-
portate, de către 656 de centre din
47 de ţări, 40.829 de transplan-
turi de celule stem hematopoieti-
ce (HSCT) la 36.469 de pacienţi,
dintre care 15.765 alogene (43%) și
20.704 autologe (57%).
Tendinţele includ: creșterea
continuă a activităţii transplantu-
lui mai mult în ţările est-europene
decât în ​​Vest; o creștere continuă
a utilizării donatorilor de familie
haploidentici (cu 25%) și o crește-
re mai lentă pentru HSCT donator
neînrudit; utilizarea sângelui din
cordonul ombilical ca sursă de ce-
lule stem a scăzut din nou în 2014.
Modificările în activitatea de tran-
splant au inclus creșterea activită-
ţii HSCT alogen pentru leucemia
mieloidă acută în prima remisiune
Degradarea limbii române vor-
bite este însoţită și amplificată de o
prăbușire a nivelului cultural gene-
ral, la fel de îngrijorătoare. Nu doar
că emisiunile culturale au dispărut
aproape cu totul din programele
de radio și televiziune, dar și nive-
lul cultural al celorlalte emisiuni a
scăzut inadmisibil. În loc să cultive
valorile, să ofere repere și modele –
de care istoria noastră nu duce lip-
să, ca și prezentul –, viaţa publică
românească oferă contraexemple,
ruinătoare moral și dăunătoare in-
telectual.
Uniunea Scriitorilor din Ro-
mânia își manifestă adânca pre-
ocupare în faţa acestor semnale
îngrijorătoare cu privire la starea
intelectuală și morală a spaţiului
public și, mai ales, faţă de efecte-
le devastatoare, în timp, ale lipsei
de reacţie în faţa acestor evoluţii
negative, care periclitează însăși
identitatea naţională. Uniunea
Scriitorilor își exprimă disponibi-
litatea de a pune la dispoziţia celor
în cauză întreaga ei experienţă cul-
turală, pentru corectarea acestei
stări de lucruri.
Uniunea Scriitorilor din Ro-
mânia face un apel la toţi actorii
vieţii publice și la instituţiile care,
prin natura lor, pot contribui la
oprirea degradării limbii și a ni-
velului cultural să dea dovadă de
responsabilitate și să acţioneze de-
cis pentru corectarea acestor dis-
funcţionalităţi, înainte ca ele să se
transforme în adevărate obstacole
în calea funcţionării României ca
stat european modern.
Comitetul Director al Uniunii
Scriitorilor din România
completă, neoplasm mieloprolife-
rativ și anemie aplastică și scăderea
utilizării în leucemia limfocitară
cronică, precum și creșterea HSCT
autolog în amiloidoză.
În Germania, una dintre
ţările cele mai dezvoltate în do-
meniul transplantului medular,
la o populaţie de 81 de milioane
de locuitori există 66 de centre de
transplant autolog, respectiv opt
centreper10milioanedelocuitori;în
România existau cinci centre de
transplant, iar de o lună a fost acre-
ditat al șaselea centru, ceea ce a dus
de la 2,5 la 3 centre per 10 milioane
de locuitori care fac transplant au-
tolog – sub jumătate comparativ cu
Germania.
De asemenea, în Germania
există 32 de centre de transplant
alogen, respectiv patru centre per
10 milioane de locuitori; în Româ-
nia există de curând patru centre
care fac transplant alogen, deci
două centre la 10 milioane de lo-
cuitori – abia acum am ajuns la ju-
mătate comparativ cu Germania în
ceea ce privește numărul de centre.
Dacă analizăm numărul de paturi,
diferenţa se mărește. În prezent,
prin acreditarea celui de-al șaselea
centru la Spitalul Universitar Bucu-
rești, numărul de paturi a mai cres-
cut și tindem spre aproape 50 de pa-
turi. În continuare, deși în România
crește numărul de transplanturi,
ajungând în prezent la peste 200
de proceduri pe an, și a ocupat lo-
cul fruntaș în Europa la ritmul de
creștere, există încă o necesitate
evidentă de a crește capacitatea de
transplant.
Renunţarea la orice formă de tutun,
o realitate necesară
S ărbătorită, în fiecare an, în a
treia zi de joi a lunii noiembrie,
„Ziua naţională fără tutun” este un
moment de analiză a evoluţiei con-
trolului consumului de tutun din
România. În contextul evoluţiei
din 2018 al reorientării strategice
de marketing al companiilor trans-
naţionale de tutun din ultimii ani,
prin noi produse (ţigări electroni-
ce, produse din tutun încălzit) și
poziţionări, comunitatea medicală
românească și internaţională s-a
găsit în faţa unei provocări apa-
rente „noi”, având însă similarităţi
cu cea din urmă cu 30–40 de ani,
când oferte de tutun convenţional
mai puţin dăunătoare erau promo-
vate cu mare largheţe spre „bine-
le” consumatorului. Anul 2018 a
adus în prim-plan discuţiile legate
de ţigara electronică și de tutunul
încălzit, „ambalate” într-o nouă
strategie promovată de industria
tutunului, ele fiind expuse drept
alternative „mai sănătoase” decât
tutunul convenţional. România a
fost una din ţările alese pentru stu-
Singura modalitate de
reducere a riscului de boli
provocate de fumat este
renunţarea completă la
orice formă de consum
a tutunului. Așa atrăgea
atenţia OMS încă din
2006.
diile pilot ale unor companii multi-
naţionale de tutun atât în cazul ţi-
gării electronice, cât și al tutunului
încălzit.
OAMGMAMR
Valori specifice profesiei
R ecent, alături de colegi, am
participat la două focus-gru-
puri din cadrul proiectului POL-
MED. Fiecare focus-grup a repre-
zentat pentru noi, experţii în po-
litici publice, o surpriză plăcută,
determinată de interesul crescut
al participanţilor pentru temati-
cile abordate și de implicarea lor
serioasă în discuţii și analize pe
teme legate de valorile specifice
profesiei.
Discuţiile purtate în fo-
cus-grupul derulat la Cluj au
adus, pe de o parte, elemente noi
referitoare la valorile profesiilor
de asistent medical și de moașă,
precum și la modul în care aces-
tea pot fi transpuse în planul
comportamentelor profesionale
în activitatea de zi cu zi, iar pe de
altă parte au conturat existenţa
unor teme comune de interes,
apărute și în discuţiile din cadrul
primului focus-grup.
Intervenţiile participanţilor
au punctat importanţa formării
profesionale în însușirea unor
valori specifice profesiei, rolul
esenţial al cooperării atât în echi-
pa medicală, cât și cu pacienţii și
membrii familiilor acestora. O
temă nouă de discuţii a fost gene-
rată de analiza responsabilităţii
profesionale, ca valoare centrală,
o parte dintre participanţi punc-
tând faptul că aceasta ar trebui
să implice recunoașterea onestă
a limitelor propriei expertize și
apelul la cooperare și sprijin în
cadrul echipei medicale.
O analiză detaliată a actualu-
lui Cod de etică și deontologie al
asistentului medical generalist,
După interzicerea publicită-
ţii pentru ţigările electronice, în
2016, românii au ajuns să fie mar-
torii unei promovări de o agresi-
vitate fără precedent a tutunului
Prof. dr. Florin
MIHĂLŢAN,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„Marius Nasta” București
încălzit, cu încălcarea deliberată
și constantă a legii care interzice
promovarea oricărui produs din
tutun. Această campanie adresată
în special generaţiei tinere se face
prin sponsorizarea de către indus-
tria tutunului a diverselor eveni-
mente, precum și prin jurnaliști și
bloggeri care publică materiale în
favoarea noilor produse din tutun
și care atacă constant militanţii
antitutun, inclusiv asociaţiile pro-
fesionale medicale. Toate acestea
au fost însoţite în ultima perioadă
de încercări de infiltrare a indus-
triei tutunului în activităţile me-
dicale ale unor organizaţii nongu-
vernamentale și ale unor asociaţii
medicale profesionale, cu tentative
de asociere a numelui unor medici
moașei și asistentului medical
din România a urmărit identifi-
carea celor mai importante as-
pecte din prisma valorilor pro-
fesionale, care pot fi considerate
problematice sau greu de trans­
pus în activitatea profesională
Ilona VOICU,
expert în politici publice
concretă. Printre principalele
observaţii se regăsesc: existen-
ţa unor termeni prea categorici
și nevoia stabilirii unor valori
precum cinstea sau demnitatea,
care sunt prea generale și sună
învechit, cooperarea, spiritul
de echipă și toleranţa; ar trebui
luate în calcul și aspectele care
ţin de presiunile morale la care
sunt supuși asistenţii medicali
(mobbing).
Aceste informaţii, împreu-
nă cu cele rezultate din celelalte
focus-grupuri, vor reprezenta un
punct de plecare important, de la
„firul ierbii”, în proiectarea vii-
toarei politici publice, ca rezultat
final al acestui proiect.
racolaţi sub contract de industrie,
cu numele unor personalităţi me-
dicale și cadre universitare recu-
noscute pentru efortul depus ani
la rând în domeniul controlului
tutunului.
Reacţia participanţilor la con-
ferinţă faţă de mișcările industriei
tutunului a demonstrat că se impu-
ne o strângere rapidă a rândurilor
reprezentanţilor medicinei româ-
nești în faţa acestei noi ameninţări
și încercări de a distruge eforturi și
progrese substanţiale în ocrotirea
sănătăţii populaţiei.
Printre temele abordate în
prima parte a reuniunii se numă-
ră: evidenţierea și deconspirarea
actualei strategii de ofertare a in-
dustriei tutunului de noi produse
sigure pentru consumator; încer-
cările de amânare a completării
legislaţiei de control al consumului
de tutun cu amendamente referi-
toare la noile produse și de creare
a unui nou cadru de „normalizare”
în spaţiul public a consumului de
ţigară electronică și tutun încălzit.
Plecând de la aceste conside-
rente, în partea a doua s-a cerut
stringent delimitarea cadrelor
medicale de activităţile industriei
tutunului. S-a luat în discuţie și ela-
borarea unui nou cod deontologic,
un model de declaraţie expus de
expertul OMS, dr. Magda Ciobanu.
Documentul ar trebui să permită
o cunoaștere a posibilelor relaţii
contractuale sau de sponsorizare
din partea industriei tutunului a
reprezentanţilor din domeniul
medical. Modelul va fi definitivat
în forurile Colegiului Medicilor
din România și în conducerile aso-
ciaţiilor profesionale.
„Încerc să fiu un medic
să întâlnesc la nevoie”
Ivan Pleșco este medic specialist endocrinolog în Capitală
și își desfășoară activitatea în mediul privat de sănătate.
C
onsideră că un act me-
dical corect poate fi rea-
lizat doar dacă medicul
acordă suficientă atenţie
pacientului, astfel încât, la finalul
consultaţiei, bolnavul să fie mul-
ţumit de medic, dar și medicul la
rândul său să fie satisfăcut de cali-
tatea serviciilor oferite.
Consideraţi că vi s-a schimbat
percepţia asupra oamenilor de
când sunteţi medic?
Din păcate sau din fericire, știu
cum este să fii de ambele părţi ale
„baricadei”. Am fost și eu pacient.
Încerc să fiu pentru pacienţii mei
un medic așa cum eu mi-aș dori să
întâlnesc la nevoie pentru mine.
Am observat că oamenii, pe lângă
actul medical în sine, au nevoie
și de empatie din partea cadrelor
medicale, de înţelegere și răbdare.
Spitalele din România sunt
echipate corespunzător pentru
examinarea completă a unui pa-
cient din punct de vedere endo-
crinologic?
În spitalul în care mi-am desfășu-
rat activitatea de medic rezident
Un vis împlinit sau o Examenul de rezidenţiat,
alegere cu bătaie lungă
emoţii pentru viitorii medici
D uminică, 18 noiembrie 2018,
N
Ministerul Sănătăţii, Mi-
nisterul Educaţiei Naţionale,
împreună cu șase universităţi de
medicină și farmacie (UMF) de la
nivelul întregii ţări, au organizat
examenul naţional de rezidenţiat
2018 pentru domeniile medicină
(6.257 de candidaţi/4.457 de lo-
curi), medicină dentară (1.470 de
candidaţi/405 locuri) și farmacie
(692 de candidaţi/225 de locuri).
S-ar putea spune, la prima vede-
re, că nu e nimic spectaculos, e
un alt examen, ca multe altele,
care se organizează duminica, cu
mare mobilizare de forţe din par-
tea angajaţilor UMF, secondaţi de
jandarmerie și echipaje SMURD.
Pentru candidaţi însă este, poate,
examenul cel mai greu, cu miza
cea mai mare – alegerea specia-
lităţii pentru care se vor pregăti
alţi 3–6 ani și căreia își vor dedi-
ca întreaga viaţă profesională,
de foarte multe ori chiar în detri-
mentul vieţii personale.
Fiecare medic a sperat să obţi-
nă un punctaj cât mai apropiat de
cel maxim, de 950 de puncte, și
nu mai mic de 60% din punctajul
maxim realizat la nivel naţional,
pentru a-și putea împlini un vis
– fie el visul din adolescenţă sau
conturat după un curs, stagiu ori
o practică de vară, fie un vis al pă-
rinţilor ori o decizie de moment,
dar asumată și cu bătaie lungă.
Vor fi puse în balanţă visurile,
vocaţia, interesele știinţifice și
cele financiare, dar și dorinţa: de
a avea o viaţă activă, cu respon-
sabilitate mare și satisfacţii pro-
fesionale pe măsură, sau una mai
comodă, mai puţin stresantă; de a
consider că există tot ce este ne-
cesar în vederea examinării paci-
entului din punct de vedere endo-
crinologic – examene paraclinice:
ecografie, CT, IRM, Rx, analize de
laborator, posibilitatea efectuării
consulturilor interdisciplinare și
așa mai departe.
Care sunt semnalele de alarmă
care ar trebui să îl aducă pe om la
endocrinolog?
Scăderea ponderală într-un inter-
val de timp scurt, fatigabilitate,
palpitaţii, HTA refractară la tra-
tament, palparea unui nodul tiroi-
dian sau apariţia unei adenopatii
în loja cervicală anterioară, tulbu-
rările menstruale sunt doar unele
din semnalele de alarmă dintr-o
listă mult mai complexă.
Care este tipul de pacient cu care
vă întâlniţi cel mai des? Câţi pa-
cienţi vă vizitează?
Patologia tiroidiană este cel mai
frecvent întâlnită în cadrul con-
sultaţiilor, însă acest lucru poate
fi influenţat și de categoria de vâr-
stă a pacienţilor sau de sex. Spre
exemplu, sindromul ovarelor poli-
chistice (SOPC) este întâlnit frec-
trata și salva vieţi sau de a urma
o muncă de laborator; de a lucra
în unităţi sanitare de stat sau pri-
vate, în orașe mari sau localităţi
mici, în ţară sau în străinătate; de
a continua pe o ramură chirurgi-
cală sau nonchirurgicală; de a-și
dedica activitatea copiilor sau
adulţilor. Și, nu în ultimul rând,
rezistenţa fizică și psihică, pre-
cum și viaţa de familie.
Sperăm că majoritatea candi-
daţilor vor culege roadele muncii
lor și își vor împlini visurile, ur-
mând a avea în continuare șansa
unei pregătiri profesionale de
înalt nivel știinţific, în centrele
în care vor fi repartizaţi pentru
modulele prevăzute în fiecare
curriculă de pregătire. Și apoi,
în mod paradoxal, în marele de-
ficit de medici pe care îl are Ro-
mânia astăzi, să aibă norocul de
a-și găsi un loc de muncă adecvat
pregătirii lor.
Dr. Gabriela MIHĂILESCU
VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47
vent la femeile de vârstă fertilă. În
medie, într-o zi obișnuită sunt în-
tre cinci și zece pacienţi la cabinet.
Mă bucur că am și pacienţi care
vin preventiv.
Vă confruntaţi cu pacienţi care
se informează de pe internet?
Da, destul de frecvent întâlnesc
pacienţi cu tot felul de preconcep-
ţii.
Care sunt cele mai frecvente
afecţiuni hormonale la tinerii și
la adulţii pe care i-aţi consultat?
Cel mai frecvent întâlnite afec-
ţiuni hormonale la tineri sunt
SOPC, hipo- și hipertiroidia, iar la
adulţi – afecţiuni hormonale, oste-
oporoza și hipotiroidia.
Cum s-ar putea eficientiza rolul
medicului endocrinolog în vede-
rea unui act medical cât mai co-
rect și complex?
Consider că cel mai important lu-
cru în acest sens este acordarea
timpului necesar fiecărui pacient,
astfel încât atât medicul, cât și pa-
cientul să fie mulţumiţi la sfârșitul
unei consultaţii.
Cum vă explicaţi faptul că patolo-
gia tiroidiană a luat amploare în
u știu dacă este un sentiment
pe care l-au încercat toţi stu-
denţii care au susţinut examenul
de rezidenţiat anul acesta, dar me-
rită exprimat. Tehnologia a evolu-
at atât de mult, însă este greu de
acceptat ideea de a da un examen
grilă în care, după ce rezolvi toate
cele 200 de întrebări, să fii nevo-
it să le bifezi pe o coală albă. Nu
e dificil, însă ia din timpul tău și
favorizează greșelile. Ce poţi face
cu un caiet de grile rezolvat corect
în proporţie de 90%, dacă treci pe
foaia finală doar 60%?
În străinătate, până și exame-
nele din timpul sesiunii se dau pe
tabletă. Beneficiul este evident,
observabil și în cazul simulărilor
online care se pot susţine pe dife-
rite site-uri cu grile. Ai șansa să co-
rectezi răspunsul, să revii asupra
unei grile și ai certitudinea că la
final poţi apăsa pe butonul „fina-
lizează” și tot ceea ce ai rezolvat
Medic în România 15
Carte de vizită
 Vârsta: 38 de ani
 A absolvit UMF „Carol
Davila” în anul 2005.
 Pregătirea în rezidenţiat
(specialitatea endocrinologie)
a avut loc în centrul universitar
București.
 A devenit
specialist din anul
2014.
 Competenţe
în ecografie
tiroidiană
ultimii ani?
Accesul mult mai
larg la informa-
ţii al populaţi-
ei (internet,
media, TV),
cât și dezvol-
tarea în ulti-
mul deceniu
a ecografiei
tiroidiene au
mult de-a face
cu această
amploare a
patologiei
tiroidiene.
Care sunt as- Alegerea tipului de interven-
tăzi cele mai frecvente boli ale ţie chirurgicală se va face în
tiroidei? funcţie de patologia fiecărui caz
Tiroidita Hashimoto și gușa nodu- în parte. Această alegere este in-
fluenţată de mai mulţi factori,
lară sunt cele mai întâlnite.
precum istoricul pacientului,
Tiroidectomie totală sau hemi-
vârstă etc.
tiroidectomie? Pentru ce aţi
opta? Bianca PÂNZARU
până în acel moment este luat în pe întrebări, pe modul în care le
considerare și punctat. Nu aceasta rezolvă, nu pe completarea foii fi-
este situaţia întâlnită de studenţii nale. Cred că nu e utopic să avem
din ţara noastră. în fiecare centru în care se susţine
Cum ar putea să se pregăteas- rezidenţiatul câte o tabletă pentru
că studenţii de anul 6 pentru exa- fiecare student. Nu e necesar să fie
menul final? Foarte simplu: prin
participarea la toate simulările pe
performante, ci doar să îţi permită
să rezolvi 200 de întrebări în timp
care universitatea lor le va organi-
util, apoi să apeși un buton pentru
za, inclusiv cele care se organizea-
a finaliza examenul și a primi nota.
ză online. Ajută enorm. O absol-
Conștientizarea faptului că există
ventă chiar a sugerat că o simulare
și alte variante, în ton cu evolu-
ar trebui să fie obligatorie. Nu con-
ţia tehnologiei, care să permită
tează că nu ai citit toată materia,
absolvenţilor să își demonstre-
că nu te simţi pregătit sau că ţi-e
ze cunoștinţele, ar fi un lucru
rușine că vor afla colegii ce notă
minunat.
ai luat. E doar o simulare, e doar
Cred că orice student ar trebui
o notă. Emoţiile sunt vizibil mai
să știe că examenul de rezidenţiat
mici la cei care au participat deja
nu este imposibil și că îi poate face
la două simulări. Ei vor şti cum să
faţă cu brio. Important e să aibă în-
își gestioneze timpul.
credere în forţele proprii și în cu-
Putem face o schimbare pen-
tru generaţiile care se pregătesc noștinţele pe care le-a acumulat pe
acum să devină medici. Un stu- parcursul celor șase ani.
dent merită să se axeze mai mult Dr. Cornelia Maria GLODEANU
16 Medicina altfel VIA�A MEDICALĂ
23 noiembrie 2018 l Nr. 47

NOUTĂŢI

1,5 milioane de euro investiţi în ÎN CERCETARE

HIV diagnosticat

Staţia centrală de sterilizare a SUUB prin telefonul mobil

Cercetătorii de la Brigham and
Women’s Hospital au conceput
un design al unui dispozitiv de
diagnosticare mobil care ar pu-
tea detecta virusul HIV în zonele
subdezvoltate. Platforma creată
ar putea identifica ARN-ul nuclear
viral dintr-o singură picătură de
sânge, prin intermediul nanoteh-
nologiei, folosind un microcip, un
telefon mobil și o anexă a acestuia
imprimată 3D.
Dr. Alina SIMACHE

Renașterea
Automatizare stetoscopului în
și instrumente varianta digitală
ultramoderne, În cursul acestui an a fost lansat un
dispozitiv digital aprobat de FDA,
de origine care ar putea înlocui în viitorul
suedeză. apropiat tradiţionalul stetoscop.
Cunoscut sub numele de Stethee,
Producătorul produsul utilizează inteligenţa
artificială pentru a capta zgomote
monitorizează cardiace, sufluri cardiovasculare
în timp real, sau raluri pulmonare și trimite ul-
terior informaţiile prin bluetooth
de la distanţă, către telefonul mobil pentru a fi
analizate și interpretate.
întreg procesul.  Dr. Alina SIMACHE

Î
n cadrul Staţiei Centrale de
Sterilizare  se spală, se dez-
infectează și se sterilizează
instrumentarul chirurgical
folosit în toate sălile de operaţie
din spital. Fondurile, totalizând
1,5 milioane de euro, provin de la
Ministerul Sănătăţii. Totul este
supravegheat cu ajutorul compu-
terelor, procedeele puse la punct
excluzând orice eroare. În cadrul
staţiei există un proces de steri-
lizare clasică, cu abur, în mașini
moderne. „Cu această ocazie s-a re-
organizat întreaga structură care
există aici, s-au redesenat circuite-
le, s-au refăcut încăperile, suprafe-
ţele și pavimentele respectând toa-
te normele actuale, impuse la nivel
european. Din declaraţiile furnizo-
rilor de echipamente și a producă-
torilor, staţia centrală a Spitalului
Universitar de Urgenţă București
este una dintre cele mai moderne
din Europa și cea mai modernă
din Europa de Sud-Est. „Modelul
nostru l-a reprezentat staţia cen-
trală de sterilizare de la Karolinska
University Hospital din Suedia,
spital care reprezintă un vârf de
lance în medicina modernă și în
cercetarea universitară”, a declarat
dr. Adriana Nica (foto), managerul
Spitalului Universitar de Urgen-
ţă București. Întreaga aparatură
din Staţia Centrală de Sterilizare
este monitorizată de la distanţă,
în timp real, de către producător,
care poate interveni astfel în orice
moment în cazul apariţiei vreunei
erori în funcţionare.
Tot instrumentarul se va spăla
de acum mecanizat, prin folosirea
mașinilor de spălat instrumentar
automate, care folosesc substanţe,
detergenţi și dezinfectanţi mo-
derni și autorizaţi pentru această
procedură, în acest fel scăzând
către zero orice risc de funcţio-
nare incorectă a procesului de
sterilizare.
În paralel, în cadrul Spitalului
Universitar de Urgenţă București
a fost introdus și un sistem de mo-
nitorizare automată a procesului
de sterilizare. Astfel, fiecare trusă
chirurgicală este înregistrată în fi-
ecare moment și se știe exact când
a intrat la spălat, când a intrat la
sterilizat, când a ieșit de la sterili-
zat și în ce sală de operaţie a ajuns.
Conducerea SUUB a schimbat
și containerele în care sunt ţinute
și sterilizate instrumentarele. Au
fost aduse containere noi, moder-
ne, care permit păstrarea cel puţin
o lună a instrumentarului în con-
diţii sterile, faţă de 24 de ore cât
era anterior. „Așa cum am promis,
lucrările la Staţia Centrală de Ste- Energie alternativă
rilizare au fost gata în cel mai scurt
timp posibil. Ne bucurăm că am pentru dispozitivele
putut să o finalizăm înaintea Blo- medicale implantabile
cului Operator Central, ea fiind în
Un tip de combustibil bazat pe glu-
conexiune directă cu această enti-
coză, care utilizează electrozi din
tate. Este o realizare semnificativă
fibre de bumbac, ar putea furniza
pentru Spitalul Universitar de Ur-
genţă, care asigură premisele unei energie pentru dispozitivele me-
dicale implantabile, precum pa-
activităţi de foarte bună calitate în
cemakerele cardiace sau anumiţi
Blocul Operator Central. Practic,
senzori. Noua resursă energetică
acum, riscul de folosire a unor in-
este de două ori mai puternică de-
strumente nesterile este zero. Ne
cât metodele convenţionale. Cer
preocupă viaţa și sănătatea paci-
enţilor noștri, pentru care folosim cetătorii de la Georgia Institute of
tehnici moderne de diagnostic și Technology și de la Universitatea
tratament, efectuate într-un me- din Coreea au utilizat nanopar-
diu de spital curat și steril”, a mai ticule de aur asociate fibrelor de
declarat dr. Adriana Nica, mana- bumbac pentru a crea electrozii
gerul Spitalului Universitar de particulari.
Urgenţă București. Dr. Alina SIMACHE
Dorin CHIOŢEA

Abonează-te la Viaţa Medicală pe 2019!

Oferta este valabilă pentru abonamentele pe 12 luni (ianuarie – decembrie 2019) achitate până la 31.12.2018.
Modalităţi de abonare:

Ziarul
• Creează-ţi cont pe www.medichub.ro și plasează comanda în secţiunea Abonamente.
Ai posibilitatea de a plăti cu cardul sau prin transfer bancar.
Ziarul
tipărit: • Pe email: trimite un email cu datele tale (solicitate în talonul alăturat) digital:
180 lei și cu dovada plăţii* la abonamente@viata-medicala.ro.
(Bonus: ziarul
digital)
• Prin plic: Trimite talonul alăturat, completat, și dovada plăţii*, pe adresa redacției, 129 lei
Viața Medicală – MedicHub, Bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
clădirea Green Gate, et. 11, Sector 5, București, menţionând pe plic „Abonament 2019“.
*copie după OP, mandat poștal sau extras/chitanţă e-banking
Avantaje: TALON DE ABONAMENT
• Lista tuturor posturilor scoase la concurs
de Ministerul Sănătăţii
Nume ....................................................................... Prenume .................................................................................................... CNP .............................................................
• Membrii CMR au posibilitatea de a
participa la patru programe EMCD
În anul 2018, aceste programe au adus Ocupația/Specialitatea .................................................................................................. E-mail ..........................................................................................................................
participanţilor un maximum de
40 de puncte EMC. Adresa de expediție: Str. .......................................................................................................................... Nr. ........., Bloc ....................., Sc. ........., Et. ......, Ap. .........,
• membrii Colegiul Medicilor Dentiști
din România – 5 ore de EMC Localitatea ............................................................................................ Județul/Sector ..................................................... Telefon ...................................................................
• membrii Colegiul Farmaciștilor
din România – 10 ore de EFC
Am achitat suma de ................... de lei, cu ordinul de plată/mandatul poștal nr. ............................................ din data de ......../......../............. în contul Viața Medicală
• membrii Ordinului Biochimiștilor,
Românească nr. RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank N.V. Amsterdam - sucursala Victoriei, CIF RO4197070, reprezentând contravaloarea
Biologilor și Chimiștilor în sistemul
sanitar din România – 7 credite FPC
unui abonament la „Viața Medicală“ ediția tipărită / digitală pe 12 luni.
• membrii Ordinului Asistenţilor Medicali
Generaliști, Moașelor și Asistenţilor
Medicali din România – 5 ore EMC Pentru informații suplimentare: E-mail: abonamente@viata-medicala.ro; Tel.: 021.315.60.60; (L-V între 9.00 și 16.00)