Nr.

11 (1623), anul XXXIII

19 martie 2021
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Coșmarul
somnologiei:
pandemia
PAGINILE

8-9

Activităţile din
domeniul somnologiei
s-au diminuat la
20% în contextul
epidemiologic actual,
subliniază prof. dr.
Florin Mihălţan,
în contextul Zilei
Mondiale a Somnului.
MEDIC ÎN ROMÂNIA Inteligenţa artificială în medicină
Am ajuns în paradisul
microchirurgiei, în Taiwan
F ie că vorbim despre programe virtuale
sau despre dispozitive fizice, azi nu mai
concepem actul medical fără componenta
DR. DRAGOȘ ZAMFIRESCU este de inteligenţă artificială, domeniu în continuă
doctor în știinţe medicale, medic dezvoltare, menit să eficientizeze munca
primar chirurgie plastică, medicului. Despre câteva „braţe” ale AI vorbim
estetică și microchirurgie
reconstructivă. PAGINA 15
într-un nou episod al campaniei „Gândim medical,
evoluăm digital”. PAGINA 11
2 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
Etapa a treia de vaccinare, deschisă în centrele MApN
C entrele de vaccinare împo-
triva COVID-19 organizate
de Ministerul Apărării Naţionale
(MApN) sunt deschise, de luni,
publicului larg şi pot fi selectate
din platforma naţională de pro-
gramare și prin apelarea call-cen-
terele gestionate de instituţie la
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
oficiile poștale din ţară, se pot încheia
abo­na­mente la „Viaţa Medicală” până la
sfârșitul anului 2021. În Catalogul de presă
al Poștei Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până joi, orele 10-15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile
titularilor de rubrică (persoane fizice sau
juridice), ale colaboratorilor ocazionali
și ale redactorilor săi, chiar dacă nu
întotdeauna și le însușește, câtă vreme
acestea sunt argumentate și exprimate într-
un limbaj decent.
Actualitate
numărul unic 021.414.44.25.
La începutul săptămânii au
fost înfiinţate încă 60 de linii te-
fi deschise gradual 180 de pos-
turi de tip live-chat, deservite tot
de personalul din MApN, pentru
va crește de la 58, câte sunt orga-
nizate în prezent, la 92 de centre
în toată ţara. Totodată, MApN a
lefonice pentru call-centerele ges- sprijinirea procesului de progra- demarat un proces prin care vor
tionate în totalitate de personalul mare la vaccinare. În perioada fi operaţionalizate centre mo-
MApN. Astfel s-a ajuns la un total următoare, după parcurgerea bile de vaccinare, încadrate cu persoanelor din localităţile
de 600 de linii deschise, potrivit tuturor etapelor organizatorice, personal medical propriu. Prin izolate din România.
unui comunicat. Suplimentar, vor numărul de centre de vaccinare acestea se va asigura vaccinarea Dorina Novac
PEDITEL
devine hub de
telemedicină
pediatrică
PEDITEL, linia telefonică
gratuită de asistenţă pediatrică,
va avea o aplicaţie mobilă care va
permite și realizarea de apeluri
video, transformându-se, astfel,
într-un hub de telemedicină.
S
Unul din cinci români
erviciul PEDITEL, care oferă
asistenţă pediatrică telefonică
gratuită în regim non-stop, dezvoltă
propria aplicaţie mobilă care va
nu a fost niciodată la
integra actuala soluţie, dar va adăuga
și posibilitatea de apel video și chat
cu medicul. Aplicaţia va avea, de
asemenea, o secţiune cu dosar medical
un medic specialist
pentru fiecare copil, unde părintele
poate să încarce diferite analize
medicale, precum și e-reţeta cu care
poate să meargă în farmacie și să ceară
dozele recomandate. În plus, părinţii au
la dispoziţie inclusiv carnetul virtual
Numărul românilor care consultă un ancheta INS. În cele 12 luni precedente interviu- de vaccinare, care îi notifică în privinţa
medic a crescut în ultimii ani, arată lui, 20,7% din populaţia ţării a efectuat cel puţin vaccinurilor obligatorii conform vârstei
rezultatele unei analize publicate recent o vizită la cabinetul unui medic stomatolog sau copilului, se arată într-un comunicat.
de INS. Totuși, o cincime din populaţie ortodont, mai mult cu 4,9 puncte procentuale de- „Vrem ca anul viitor să adăugăm în
cât în 2014. O zecime din populaţie cu vârsta de aplicaţie și o componentă de training și
nu a mers niciodată la un medic formare internaţională în pediatrie, cu
cel puţin 3 ani nu a apelat niciodată la medicul
specialist. stomatolog sau ortodont, mai puţin cu 2,7 puncte participarea unor experţi internaţionali
D
procentuale faţă de 2014. și formarea de competenţe medicale
esfăşurată în perioada septembrie-no- pentru medicii pediatri și de familie”,
iembrie 2019, ancheta arată cât de des Pentru ce sunt luate medicamentele a precizat Cristina Grigore, director
au apelat românii la medicul de fami- neprescrise executiv al Fundaţiei Părinţi din
lie sau la alt specialist. Potrivit rezul- Ancheta privind starea de sănătate a popula- România, prin care funcţionează acest
tatelor, jumătate din populaţie a apelat, în ulti- ţiei României a mai arătat că în cele două săptă- serviciu.
mele 12 luni precedente interviului din 2019, cel mâni precedente interviului din 2019, 20,4% din
puţin o dată la medicul de familie sau la un medic populaţie a utilizat medicamente prescrise de un Echipa care asigură permanenţa
de medicină generală, comparativ cu 47% în 2014. medic, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât Odată cu aplicaţia care va fi
Românii au efectuat, în medie, 3,2 consultaţii în 2014. disponibilă din această lună pentru
(faţă de 3,7 consultaţii în 2014). Începând cu vârsta de 45 de ani, principala telefoanele cu sisteme Android și iOS,
În 2019, medicii specialişti (inclusiv chirurgi) cauză pentru care populaţia a luat medicamente PEDITEL devine un adevărat hub
au fost solicitaţi de 19,9% din populaţie în decursul prescrise a fost tratarea tensiunii arteriale de telemedicină pediatrică. Printr-
ultimelor 12 luni precedente interviului (cu 3,9 ridicate. În plus, TA ridicată a fost menţionată un apel la numărul 1791, părintele
puncte procentuale mai mult decât în în proporţie de 39,9% de persoanele de este îndrumat de un medic specialist
2014). Femeile au solicitat într-o Ancheta 45-54 de ani, de 59,1% de persoanele cum să intervină pentru ameliorarea
măsură mai mare decât bărbaţii o publicată de INS este de 55-64 de ani, de 59,6% de per- simptomelor, în cazul unor boli uşoare
consultaţie unui medic specialist o cercetare statistică se- soanele de 65-74 de ani, ajungând ale copilului. În prezent, 17 medici
(22,8% faţă de 16,9%), la fel şi lectivă. Ea reprezintă a treia la 69,3% la persoanele de 75 de asigură permanenţa PEDITEL, însă
persoanele din mediul urban Anchetă Europeană de Sănăta- ani şi peste. Medicamentele ne- aplicaţia mobilă ţintește în primul an
(21,9% dintre acestea, faţă de te prin Interviu desfășurată la prescrise de un medic au fost de la lansare să aibă o echipă formată
17,5% dintre persoanele din nivel european în conformitate utilizate, în aceeaşi perioadă de din 20 de medici specialişti pediatrici și
mediul rural). cu Regulamentul (UE) nr. referinţă, de 17,8% din populaţie trei parteneri strategici.
O cincime din populaţia ţă- 2018/255 al Comisiei (18,3% în mediul urban și 17,2% Dorina Novac
rii nu a solicitat niciodată o con- Europene. în rural), cu 3,0 puncte procentu-
sultaţie unui medic specialist, arată ale mai mult decât în 2014. Cea mai
mare parte a populaţiei cu
vârsta de 15 ani și peste a
recurs la medicamente ne-
prescrise pentru dureri de
cap și migrene (36,8%) sau
pentru răceală, gripă ori
dureri de gât (32,2%). Co-
piii sub 15 ani au utilizat,
în principal, medicamen-
tele neprescrise pentru
răceală, gripă, dureri de
gât (57,7%) sau vitamine și
minerale (46,4%).
Florentina Ionescu
Sursa grafic: INS
Actualitate
A încetat
din viaţă
dr. Adrian
Lobonţiu
Ateneul Român, noiembrie,
2009, la Gala „Vieţii medicale”
C hirurgul român care a scris
pagini de istorie pentru
medicina mondială s-a stins
din viaţă în SUA, la vârsta de
54 de ani. Considerat pionier al
chirurgiei robotice în Europa,
Adrian Lobonţiu a încetat din
viaţă duminică, 7 martie. De-a
lungul carierei sale, a realizat nu-
meroase intervenţii în premieră
mondială, atât în străinătate, cât
și în ţara noastră, fiindu-i oferite
și numeroase distincţii. „Rămân
în urma sa gesturile de mare
nobleţe profesională și umană,
dar și cei trei copii pentru care
a fost un tată extraordinar”, a
scris soţia acestuia pe o reţea de
socializare.
Dr. Adrian Lobonţiu a lu-
crat aproape 20 de ani în siste-
mul medical din Franţa și opt
ani în SUA. Mai întâi în Silicon
Valley, unde s-a specializat în
chirurgie robotică, și din 2019 la
EndoGastric Solutions, în
Washington, unde a ocupat
poziţia de director medical. În
2006 a fost desemnat de Centrul
Biografic din Cambridge drept
cel mai bun medic specialist al
anului (International Health
Professional of the Year 2006).
Dorina Novac
CMMB a lansat Pagina Medicului Rezident
C olegiul Medicilor din Municipiul
București (CMMB) a lansat în 12 martie
o nouă secţiune în cadrul portalului www.
cmb.ro, dedicată medicilor rezidenţi din
Capitală. Pe pagina dedicată, cei interesaţi
pot găsi atât informaţii despre legislaţie,
date despre cum se poate face înscrierea în
Autorităţile schiţează
Planul naţional de cancer
Cercetarea, inovaţia, inteligenţa
artificială, digitalizarea și medicina
personalizată ar trebui prioritizate
în orice abordare strategică privind
cancerul, a subliniat conf. dr. Loreta
Păun, într-o dezbatere recentă.
P
ovara globală a cancerului a ajuns la
19,3 milioane de cazuri și la 10 milioane
de decese în anul 2020 la nivel global,
comparativ cu 18 milioane de cazuri și
9,6 milioane de decese în 2018, potrivit Agenţiei
Internaţionale de Cercetare a Cancerului. Mare
parte din această creștere a avut loc în ţări în
curs de dezvoltare, inclusiv în România, a punc-
tat conf. dr. Loreta Păun, într-o dezbatere online
privind stabilirea unei strategii de combatere a
cancerului în ţara noastră. Discuţiile au avut loc
la o lună după ce Uniunea Europeană a lansat
Planul European pentru Combaterea Cancerului,
în valoare de patru miliarde de euro. „Contextul
european este o oportunitate deosebită pentru
România. Prevenţia, alături de screening, rămân
pilonii fundamentali ai oricărei abordări stra-
tegice în ceea ce privește cancerul, dar trebuie
acordată prioritate deosebită cercetării, inovării,
inteligenţei artificiale, digitalizării și medicinei
personalizate”, a subliniat conf. dr. Loreta Păun.
Idei actuale și azi
Planul naţional de cancer trebuie să res-
pecte termene și obiective foarte clar definite,
care să poată fi și asumate, a atras atenţia prof.
dr. Patriciu Achimaș-Cadariu. În opinia sa, planul
oncologic întocmit în anul 2016 poate fi adus la zi
și folosit, iar obiectivele sale ar trebui coroborate
cu posibilităţile europene de finanţare. Potrivit
profesorului Achimaș-Cadariu, aceasta este uni-
ca oportunitate pe care România o are acum, mai
ales în contextul pandemic actual: „O proiecţie
pentru anul acesta ar trebui să ţină cont de pro-
centul de pacienţi oncologici care nu au benefici-
at de tratamente, și aici nu avem o statistică naţio-
nală, dar pornind de la datele auzite de la diverse
institute și centre, o treime dintre pacienţi nu au
beneficiat de intervenţii chirurgicale și cu atât
mai puţin de tratamente sistemice”.
La rândul său, Vlad Voiculescu, ministrul
Sănătăţii, a afirmat că statisticile actuale in-
dică nevoia urgentă de actualizare a planului
din 2016 și includerea oncologiei ca domeniu
CMMB, cât și detalii despre participarea
la activităţile de natură știinţifică. La
secţiunea „Contact și Informaţii” sunt
oferite detalii despre persoana de contact
responsabilă de medicii rezidenţi din
cadrul CMMB. Reprezentanţii Colegiului
au explicat că prin această iniţiativă se pune
l N
 umărul pacienţilor cu cancer din
Europa a crescut cu 50% în ultimii 20 de
ani.
l În anul 2020, în România s-au înregistrat
98.886 de cazuri noi de cancer și 54.486
de decese din cauze oncologice.
l În 2020, cel mai des întâlnite cancere au
fost cele de plămâni, de sân, de prostată,
de colon și de vezică urinară.
l Rata de supravieţuire la 5 ani în România
este la jumătate faţă de alte state
europene.
Sursă: GLOBOCAN
prioritar în Strategia Naţională de Sănătate 2021-
2027: „Există un proiect european prin care avem
oportunitatea de a aduce lângă noi experţi, inclu-
siv internaţionali, pentru [a crea] o nouă versiune
a strategiei naţionale de sănătate. Avem oportuni-
tatea, în momentul acesta, să lucrăm la o Strate-
gie naţională de sănătate și la un plan naţional de
cancer”.
Elemente interconectate
România are într-adevăr nevoie de un plan na-
ţional de cancer, dar, în primul rând, de un regis-
tru naţional de cancer, în care să existe „partea de
screening, diagnostic de etapă, tratament, moni-
torizare, follow-up”, este de părere prof. dr. Adrian
Streinu-Cercel. Un alt aspect important, în opinia
sa, este accesabilitatea testelor de imunohisto-
chimie: „Componenta de imunohistochimie este
pusă la punct, însă accesul la aceste tehnici este
limitat. Dacă vrem să avem un diagnostic cât se
poate de clar și să facem terapie personalizată,
avem nevoie de aceste tehnici”.
Fără resurse umane calificate, suficiente și
distribuite echilibrat la nivel naţional, toate cele-
lalte elemente nu vor fi operaţionale, crede prof.
dr. Alexandru Rafila: „Accesul la medicii oncologi
de chimioterapie, radioterapie este destul de li-
mitat și sunt multe zone din ţară descoperite. O
politică de resurse umane de pregătire și oferire
de condiţii de muncă atrăgătoare este esenţială
pentru un plan naţional de control al cancerului
încununat de succes”. Totodată, consideră prof.
dr. Maria Puiu, acesta ar trebui să aibă în vede-
re problema particulară a cancerelor rare și să
fie construit în paralel cu Planul European de
Combatere a Cancerului.
Cristina Ghioca
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
3
la dispoziţia tinerei generaţii de medici
din Capitală o cale de comunicare directă,
eficientă și centrată pe soluţionarea de
probleme specifice, cu scopul includerii
lor în marea comunitate medicală din
București.
Florentina Ionescu
Editorial
Sfârșitul curiozităţii
Dr. Vlad Stroescu
A cum vreo zece ani, într-o comunicare
știinţifică la Institutul de Antropologie,
un prezentator a folosit sintagma de „psihoză
foarte interesantă”. Exprimare care mie nu
mi-a atras atenţia în niciun fel, dar care a
șocat auditoriul non-medical. Pe mine m-a
șocat șocul lor.
A fost prima dată când am realizat cât
de ciudate pot părea din afară pasiunea
și fascinaţia intelectuală pe care boala o
exercită asupra unui medic. Medicina e
singura profesie unde poţi să fii fascinat de
suferinţă chiar dacă nu ești un psihopat.
Mi-aduc aminte de entuziasmul studenţiei,
când dădeam năvală într-un salon, pe capul
unui biet om bolnav, ca să vedem un caz
„foarte interesant” de boală Berger sau vreo
altă „trufanda” patologică. Ceva mai târziu, în
rezidenţiat, m-am simţit chiar vinovat pentru
asta, pentru felul în care descoseam câte două
ore pacienţii deliranţi, notându-mi cele mai
mici detalii, doar ca să învăţ cât puteam de la ei.
Vinovăţia mi-a trecut brusc în stagiul de
neurologie, când am întâlnit unul dintre acele
cazuri enigmatice de boală căreia nimeni nu
știa să-i dea un nume. Omul, care suferea de
un sindrom distonic bizar, fusese văzut de
zeci de medici. Și îmi spunea că cea mai mare
pretenţie pe care o are de la un doctor e să
dea dovadă de curiozitate. Să nu mimeze
autoritatea atotștiutoare, să nu elibereze
reţete cu o faţă de poker, speriat că se va
vedea că nu știe. Să își recunoască, socratic,
necunoașterea și să aibă interesul să caute
răspunsuri împreună cu pacientul. Atunci
m-am gândit mai bine și am decis că nu sunt
un om crud și nesimţitor dacă o boală mă
fascinează, că orice medic bun trebuie să-și
permită suficientă detașare emoţională de
suferinţă cât să îi poată permite cultivarea
curiozităţii. Curiozitatea e o formă de empatie.
Vă povestesc toate astea pentru că astăzi,
când mergeam pe stradă în drum spre
serviciu și spre cota mea zilnică de mult-prea-
mulţi pacienţi, după un an de pandemie în
care incidenţa tulburărilor psihice a crescut
enorm, în care, pe lângă rutina zilnică de
sindroame anxioase și peri-traumatice, am
întâlnit cele mai spectaculoase și grele cazuri
din carierea mea, ei bine, azi, mi-am dat
seama că „era curiozităţii” s-a terminat. Nu
mai sunt „stimulat intelectual” de poveștile
întortocheate care duc la psihoză, de delirurile
parafrenice ale imaginaţiei, de rarităţi
psihopatologice cum sunt sindromul Ganser,
Cotard, Fregoli și alte nume proprii. Nu mai
am tragere de inimă să comunic la vreun
congres cazuri excepţionale, să văd surpriza
și interesul colegilor din audienţă, să dezbat
ipoteze diagnostice sofisticate.
E în schimb era mânecilor suflecate și
a muncii grele, și asta cred că o simţiţi și
dumneavoastră. Dilema mea e că nu știu dacă
să mă simt bine că am scăpat de mica mea
psihopatie sau să mă simt rău că am pierdut-o,
și că, dacă nu conduc cu mare atenţie, s-ar
putea să eșuez în burnout.
4 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
VACCINUL
AstraZeneca,
investigat de EMA
Rezultatele unei evaluări preliminare realizate de EMA arată că nu au
fost identificate probleme specifice cu lotul vaccinului AstraZeneca
asociat apariţiei unor evenimente tromboembolice post-vaccinare.
C
omitetul pentru eva-
luarea riscurilor în
materie de farmaco-
vigilenţă (PRAC) din
cadrul Agenţiei Europene pentru
Medicamente (EMA) a anunţat
recent iniţierea investigaţiilor
în cazul evenimentelor trom-
boembolice asociate vaccinului
AstraZeneca împotriva COVID-19,
potrivit Medscape Medical News.
Cele mai recente date arată că în
ultima săptămână au fost rapor-
tate 30 de cazuri de evenimente
tromboembolice asociate admi-
nistrării vaccinului AstraZeneca
printre cinci milioane de persoa-
ne vaccinate în Spaţiul Economic
European, ce include statele mem-
bre ale Uniunii Europene (UE),
alături de Islanda, Liechtenstein
și Norvegia.
Managementul osteoporozei în condiţiile
imunizării anti-COVID
Vaccinurile împotriva
COVID-19 pot fi
administrate în siguranţă
pacienţilor aflaţi în curs
de tratament pentru
osteoporoză, conform celor
mai recente recomandări
ale experţilor din acest
domeniu.
D orind să sprijine clinicienii
în managementul pacienţilor
cu osteoporoză care doresc să se
vaccineze împotriva COVID-19,
mai multe asociaţii profesionale
internaţionale au publicat un set
de recomandări comune, bazate
pe opiniile experţilor. Deoare-
ce osteoporoza în sine nu creș-
te riscul de complicaţii asociate
COVID-19, prioritizarea acestor
pacienţi în cadrul campaniilor de
vaccinare nu este necesară numai
Ca măsură de precauţie, autorită-
ţile daneze din domeniul sănătă-
ţii au decis sistarea temporară a
campaniei de vaccinare cu acest
preparat, această atitudine fiind
preluată și de alte state UE. În plus,
premierul Thailandei a anulat re-
cent planurile de a se vaccina pu-
blic cu respectivul vaccin, conform
CNN. Autorităţile din Thailanda
au precizat că vor amâna adminis-
trarea vaccinurilor pe durata ana-
lizării reacţiilor adverse raportate.
VACCINAREA POATE
CONTINUA
Totuși, EMA subliniază
că vaccinarea cu preparatul
AstraZeneca poate continua pe
parcursul desfășurării investi-
gaţiei, precizând că numărul de
evenimente tromboembolice
pe baza acestui criteriu. Totuși,
ghidul precizează că există varia-
ţii între prioritizarea pacienţilor
pentru vaccinare în funcţie de in-
dicaţiile specifice fiecărei ţări.
Măsurile generale precum
suplimentarea cu vitamina D și
calciu, exerciţiile fizice și menţi-
nerea unei diete echilibrate nu ar
trebui să fie întrerupte pe parcur-
sul vaccinării sau după aceasta.
De asemenea, terapia osteoporo-
zei nu crește riscul sau severitatea
infecţiei, nu influenţează evoluţia
bolii și nu interferează cu eficaci-
tatea sau profilul de siguranţă al
vaccinării împotriva COVID-19.
Recomandări specifice
Conform ghidului, admi-
nistrarea orală a bisfosfonaţilor
(alendronat, risedronat, ibandro-
nat) poate fi continuată fără între-
rupere sau întârzieri la pacienţii
Internaţionale Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
Pfizer, eficient
și în infecţia
asimptomatică
E ficienţa vaccinului Pfizer-BioNTech în prevenirea infecţiei
asimptomatice cu SARS-CoV-2 este de 94%, potrivit datelor
recente din Israel prezen-
tate de Reuters. De aseme-
nea, vaccinul a dovedit o
eficienţă de 97% în preve-
nirea infecţiei simptoma-
tice, a evoluţiei severe și
înregistrate în cazul persoane- a decesului, fiind eficient
lor vaccinate nu este mai mare și împotriva variantei bri-
decât cifrele observate în cazul tanice a SARS-CoV-2, cu-
populaţiei generale. „În prezent nu noscută drept B.1.1.7. Din
există nicio dovadă că vaccinarea cauza numărului limi-
a cauzat aceste afecţiuni, care nu tat de infecţii cu varian-
sunt listate ca efecte secundare ale ta sud-africană (B.1.351) înregistrate în Israel, nu a putut fi
acestui vaccin (...). Beneficiile vac- evaluată și eficienţa împotriva acesteia.
cinului continuă să depășească https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-pfizer-israel/pfizer-biontech-say-data-suggests-vaccine-94-effecti-
ve-in-preventing-asymptomatic-infection-idUSKBN2B31IJ
riscurile”, arată experţii EMA.
Autorităţile din Austria au sus-
pendat, de asemenea, utilizarea lo- Diminuare semnificativă
tului ABV5300 al vaccinului după
decesul unei persoane diagnosti- a speranţei de viaţă în Italia
cate cu tulburări de coagulare la
S
10 zile după administrarea pre- peranţa de viaţă în Italia a scăzut cu aproximativ un an în 2020, în
paratului și după raportarea unui contextul pandemiei de COVID-19, conform statisticilor naţiona-
caz de embolism pulmonar dezvol- le furnizate de agenţia ISTAT. Astfel, s-a ajuns la 82,3 ani, comparativ
tat după vaccinare. „Deși un defect cu 83,2 ani în 2019. Mai mult, în nordul ţării, sever afectat de pande-
calitativ este considerat improba- mie, au fost înregistrate scăderi mai mari, de peste un an și jumătate.
bil în acest stadiu, calitatea lotului COVID-19 a eliminat complet creșterile înregistrate în cazul speranţei
respectiv este în curs de investiga- de viaţă în ultimul deceniu în nordul ţării și numai parţial în alte zone
ţie”, potrivit EMA. Totuși, în urma ale ţării. În plus, anul trecut au fost înregistrate mai multe decese decât
unei evaluări preliminare realizate în orice alt an, de la cel de-al Doilea Război Mondial și până în prezent.
de PRAC, reprezentanţii EMA au https://www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-italy-mortality/italian-life-expectancy-fell-by-almost-a-year-in-2020-
due-to-pandemic-istat-idUSKBN2B21HQ
declarat că „nu au fost identifi-
cate probleme specifice” cu lotul
controversat.
Lotul ABV5300 al vaccinu-
lui AstraZeneca conţine un mi-
lion de doze ce au fost livrate în
17 ţări din UE: Austria, Bulgaria,
Cipru, Danemarca, Estonia, Fran-
ţa, Grecia, Islanda, Irlanda, Leto-
nia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Olanda, Polonia, Spania și Suedia.
Din 9 martie, Estonia, Letonia,
Lituania și Luxemburg au sistat
administrarea acestui lot de
vaccin.
https://cnn.it/38Ojz8C
vaccinaţi împotriva COVID-19.
Totuși, în cazul bisfosfonaţilor
administraţi intravenos (acid
zoledronic, acid ibandronic), se
recomandă respectarea unui in-
terval de o săptămână între infu-
zia intravenoasă cu bisfosfonaţi și
vaccinarea anti-COVID. Astfel, se
pot distinge reacţiile de fază acută
asociate administrării de bisfosfo-
naţi de cele asociate vaccinării.
În cazul denosumab, se re-
comandă un interval de 4-7 zile
între administrarea acestuia și
vaccinarea împotriva COVID-19.
Alternativ, denosumab poate fi ad-
ministrat în braţul contralateral
sau la alt nivel (abdomen, coap-
să), dacă administrarea concomi-
tentă a vaccinului este necesară. administrarea concomitentă la continua fără întreruperi la pacien-
De asemenea, pentru romosozu- nivel abdominal (cu excepţia zo- ţii vaccinaţi împotriva COVID-19,
mab există recomandări similare, nei periombilicale) sau la nivelul potrivit experţilor.
cu respectarea unui interval de 4-7 coapsei. Administrarea teriparatid,
https://www.asbmr.org/about/statement-detail/joint-
zile între preparat și vaccin sau abaloparatid sau raloxifen poate guidance-on-covid-19-vaccine-osteoporosis
Medicina altfel
Noi schimbări
în definirea și
clasificarea
insuficienţei
cardiace
O definiţie universală a insuficienţei cardiace este
considerată esenţială pentru facilitarea diagnosticării și
gestionarea terapeutică optimă a pacienţilor cu această
boală.
H
eart Failure Society
of America, Heart
Failure Association of
the European Society
of Cardiology și Japanese Heart
Failure Society propun o definiţie
universală a insuficienţei cardiace
(IC). Era necesară această iniţia­
tivă deoarece în literatura medi­
cală, în orientările contemporane
și în practica clinică, definiţia IC
are o mare variabilitate. Astfel, IC
reprezintă un sindrom clinic for­
mat din semne și simptome ce au
ca substrat modificări cardiace
structurale și/sau funcţionale coro­
borate cu niveluri crescute de pep­
tide natriuretice și/sau cu dovezi
obiective prin fenomene de decom­
pensare, congestie sistemică sau
pulmonară. Modificările efectuate,
deși minimale, sunt menite să îm­
bunătăţească managementul diag­
nostic și terapeutic și să integreze,
în evoluţie, rolul biomarkerilor.
CONCEPTE REVIZUITE
Definirea insuficienţei cardia­
ce în funcţie de stadiul evolutiv și
stabilirea strategiilor terapeutice,
centrate pe pacient prevăd urmă­
toarele stadii:
• Stadiul A (la risc pentru
IC): pacienţi cu risc de IC, însă
fără semne sau simptome actu­
ale ori anterioare de IC și fără
modificări cardiace structurale sau
nivel crescut al biomarkerilor. În
cazul acestor pacienţi se poate jus­
tifica intervenţia asupra factorilor
de risc.
• Stadiul B (pre-IC): pacienţi
fără simptome actuale sau ante­
rioare ale IC, însă care au boală
cardiovasculară structurală, dis­
funcţie sistolică și/sau diastolică,
niveluri crescute ale peptidelor
natriuretice.
• Stadiul C (IC): pacienţi cu
simptome actuale sau anterioare
și/sau semne de IC determinate
de modificări cardiace structurale
sau funcţionale.
• Stadiul D (IC avansată): pa­
cienţi cu simptome și/sau semne
severe de IC apărute în repaus, spi­
talizări frecvente, care necesită te­
rapii avansate (transplant, suport
circulator mecanic sau îngrijiri
paliative).
CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE
DE FEVS
Menţinerea clasificării IC în
funcţie de FEVS este justificată
prin diferenţe majore în etiologie,
comorbidităţi, dar și prin diferen­
ţe importante în răspunsul la tera­
piile majore, dovedite în trialurile
clinice pentru pacienţii cu IC și
FEVS redusă, însă fără beneficiu
demonstrabil în cazul pacienţilor
cu IC și FEVS prezervată.
Este propusă clasificarea:
• IC cu FEVS redusă (HFrEF):
IC cu FEVS≤40%
• IC cu FEVS mediu-redusă
(HFmrEF): IC cu FEVS de 41-49%
• IC cu FEVS prezervată
(HFpEF): HF cu FEVS≥50%
• IC cu FEVS îmbunătăţită
(HFimpEF): IC cu FEVS iniţia­
lă≤40%, o creștere cu ≥10% faţă de
valoarea iniţială, iar la a doua mă­
surătoare FEVS>40%.
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
5
Este recunoscut astfel faptul
că terapia standard pentru IC cu
FEVS redusă poate fi eficientă și
extinsă, fiind incluși și pacienţii cu
IC cu FEVS mediu redusă, aceasta
fiind de obicei o etapă de tranziţie.
Este însă importantă analiza deta­
liilor structurale și funcţionale, în
plus faţă de valoarea FEVS, pentru
a optimiza tratamentul pacienţilor
cu IC. Pacienţii cu IC cu FEVS me­
diu-redusă au disfuncţie sistolică
ușoară, disfuncţie diastolică și o
evoluţie asemănătoare cu cei care
au IC cu FEVS redusă. De aseme­
nea, FEVS îmbunătăţită trebuie
interpretată cu prudenţă. Această
declaraţie de consens este conside­
rată un prim pas într-o nouă per­
spectivă multidisciplinară și invită
mai mulţi experţi din domeniu să
contribuie la realizarea ei.
Dr. Diana Andronache
https://www.onlinejcf.com/article/S1071-9164(21)00050-6/
fulltext#seccesectitle0039
6 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11 Opinii

La un an de pandemie
CMSR
ESENŢIALII
Prof. dr.
Radu
În aceste zile marcăm un an de pandemie de COVID-19. Un an în care
întreaga lume și-a arătat vulnerabilităţile și capacitatea limitată de răspuns
ROMÂNIEI
Septimiu la provocări de nivel global.
Câmpian,
vicepreședinte
SARS-CoV-2. Prin aceste co-
P atru apropiaţi,
cu munca de
birou în industria

T
CMSR
ot sistemul sanitar
a fost bulversat și
s-a confruntat cu
solicitări extreme.
Guvernanţii și autorităţile au
fost obligate să găsească solu-
ţii pentru situaţii cu care nu
s-au mai confruntat. Sistemul
medical a făcut eforturi incre-
dibile, dar a reușit să-și expună
slăbiciunile și vulnerabilităţile.
Populaţia a fost principa-
lul perdant în acest context,
cu peste 850.000 de îmbolnă-
viri și aproape 22.000 de dece-
se. Am învăţat un mod nou de
a lucra, am trăit distanţarea
fizică, am simţit alienarea in-
dusă de carantină, am pierdut
socializarea la locul de muncă
și în familie, ne-am testat, am
învăţat să trăim cu teama de a
fi contaminaţi, am sperat la o
salvare și a venit vaccinul pe
care apoi l-am suspectat de
toate relele.
Cu un pas înaintea
autorităţilor
Ce a însemnat acest an
pentru medicii stomatologi și
pentru asistenţa medicală de
stomatologie? Ce a făcut Cole-
giul Medicilor Stomatologi din
România (CMSR) în tot acest
timp? Din nefericire, autorită-
ţile nu au luat faţă de medicina
dentară, și nu numai, cele mai
pertinente, corecte și eficiente
măsuri, mai ales în prima par-
te a pandemiei. Suspendarea
serviciilor medicale stomato-
logice a fost începutul brutal al
unei perioade de constrângeri
care continuă și azi. CMSR a
organizat Grupuri de lucru
pentru prevenirea și limita-
rea răspândirii infecţiei cu
misii au putut fi iniţiate și de-
rulate activităţi de susţinere
a cabinetelor dentare care au
fost autorizate să ofere servi-
cii stomatologice de urgenţă.
Măsurile adoptate la nivelul
CMSR referitoare la preve-
nirea și limitarea răspândirii
COVID-19 în cabinetele denta-
re au fost adesea cu un pas îna-
intea actelor normative emise
de autorităţile legiuitoare.
Prin Decizia Biroului exe-
cutiv naţional a fost aprobat
Ghidul măsurilor de protec-
ţie socială care pot fi aplicate
formelor de exercitare a pro-
fesiei de medic stomatolog
și salariaţilor acestora. Pe
perioada suspendării tempo-
rare a activităţii cabinetelor
de medicină dentară, a fost
sistată obligaţia de plată a co-
tizaţiilor de membru CMSR
și, pe cale de consecinţă, pro-
cedura reglementată în Le-
gea nr. 95/2006 art. 546 alin.
(1) a fost suspendată pentru
două luni.
De asemenea, a fost dis-
pusă menţinerea valabilităţii
documentelor eliberate de
CMSR și de colegiile teritori-
ale care expirau în perioada
stării de urgenţă. Obligaţiile
privind realizarea baremului
de puncte de educaţie medica-
lă continuă au fost adaptate la
noua situaţie. A fost modificat
regulamentul privind educa-
ţia medicală continuă pentru
a pune în legalitate formele de
perfecţionare profesională și
educaţie medicală desfășura-
te online și au fost modificate
proceduri interne de desfășu-
rare a activităţilor adminis-
trative și a ședinţelor de lucru
în sistem online.
Greșelile făcute trebuie
corectate
Perioada scursă de la de-
butul pandemiei a fost și una
a dezamăgirilor privind dialo-
gul de consultări și negocieri
cu autorităţile, în special cu
Casa Naţională de Asigurări
de Sănătate. Greșelile făcu-
te va trebui să fie corectate
până la urmă, dar cu preţul
creșterii în continuare a indi-
catorilor privind bolile stoma-
tologice ale populaţiei și conso-
lidării ultimului loc ocupat de
România în clasamentul Uni-
unii Europene din acest punct
de vedere.
Multe lucruri vor rămâne
încă valabile după încheierea
pandemiei. Printre acestea
se numără: probabilitatea de
a avea pacienţi infectaţi cu
SARS-CoV-2 în cabinetele den-
tare devine certitudine, menţi-
nerea pe termen lung/nelimitat
a tuturor măsurilor de siguran-
ţă epidemiologică va crește
cheltuielile pentru consuma-
bile și echipamente specifice,
timpul de lucru alocat unui pa-
cient s-a prelungit considera-
bil, rolul medicului stomatolog
de formator în educaţia medi-
cală a pacienţilor capătă noi
farmaceutică (adică
mai mult pe-acasă
în zilele astea) s-au
vaccinat complet
deja cu vaccin Pfizer.
La ei puteţi adăuga
vreo câteva mii de
colegi de-ai lor. Alţii
doi care au muncă Dr. Nicolae-
de birou în sector
Iordache Iordache
energetic (unul
dintre ei a făcut deja boala) sunt vaccinaţi cu
AstraZeneca. Un bun prieten, fără nicio formă
de prioritate, s-a învârtit să se vaccineze chiar
valenţe, se va menţine tem- înaintea soţiei lui, stomatolog, încă de prin
porizarea unor tratamente și
regândirea ordinii de priori-
tate a acestora, empatizarea
cu pacienţii necesită abordări
noi de comunicare, stomato-
logia rămâne în prima linie de
risc infecţios și trebuie consi-
derată ca atare. Va fi necesară
asumarea unor atitudini noi,
susţinute de acte normative
privind vaccinarea persona-
lului medical din cabinetele
dentare.
Indexarea tarifelor din
pachetele de servicii de me-
dicină dentară în sistemul
de asigurări sociale de sănă-
tate nu mai poate fi amâna-
tă. Normele de deontologie
medicală trebuie actualizate
având în vedere schimbarea
condiţiilor în piaţa de ser-
vicii medicale. Autorizarea
și funcţionarea cabinetelor
dentare va trebui să menţină
caracterul liberal al profesiei
de medic stomatolog. La nive-
lul CMSR constatăm că pan-
demia de COVID-19 a produs
schimbări semnificative în do- ianuarie. Cu toţii oameni de nădejde altfel, nu
meniul medicinei dentare și te-ar lăsa să mori în drum.
se va impune ca aceste modi- În același timp, peste 1.200 de
ficări să fie reglementate prin pacienţi sunt în stare critică în secţiile
norme actualizate. (insuficiente) de ATI în momentul în care
scriu aceste rânduri. Peste 130 au murit
în doar o zi. Foarte probabil că nu toţi sunt

Internarea medicală în lumina

antivacciniști. Printre ei se află și oameni
cărora nu le-a venit rândul. Pentru că statul
român a cultivat cuiul de osie, esenţialii,

Codului Penal
vitalii, nevestele și rudele de esenţiali și
alţi săritori peste rând, furatul startului la
vaccinarea în etapa a treia. Și asta într-un
mecanism finuţ de gașcă prin care nimeni

M ăsurile de siguranţă, conform No-

ului Cod Penal, au menirea de a
înlătura o stare de pericol și de a preîn-
tâmpina săvârșirea unei fapte prevăzute
de legea penală. Este în interesul societă-
ţii sau al persoanei obligate la internare
această dispoziţie? Răspunsul e simplu:
este atât pentru binele persoanei, cât și
spre binele societăţii. De ce? Pentru că
există multe situaţii în care un individ
nu își poate controla acţiunile, riscul ca
acesta să comită o infracţiune fiind unul
foarte mare.
Conform art. 107 alin. (2) din Noul Cod
Penal, „măsurile de siguranţă se iau faţă de
persoana care a comis o faptă prevăzută de
legea penală, nejustificată”. Prin sintagma
„nejustificată”, înţelegem acea faptă care
este în incompatibilitate cu ordinea juridi-
că, adică o faptă sancţionată de lege.
Revenind la problema internării me-
dicale, reglementarea exista chiar și în
Codul Penal din anul 1968. Astfel, art. 110
stabilește că, în situaţia în care „făptuito-
rul este bolnav psihic, consumator cronic
de substanţe psihoactive sau suferă de o
boală infectocontagioasă și prezintă peri-
col pentru societate, se poate lua măsura
internării într-o unitate sanitară de spe-
cialitate, până la însănătoșire sau până la
obţinerea unei ameliorări care să înlăture
starea de pericol”. Pentru ca o persoană
să poată fi obligată la această măsură de
siguranţă, este necesar ca ea să fie cunos-
cută ca suferind de probleme psihice, ori
ca fiind un consumator de substanţe psi-
hoactive sau chiar să sufere de o boală ce
le poate pune în pericol pe celelalte per-
soane din societate.
Care este perioada pe care o persoa-
nă o poate petrece în centrul sanitar? Ei
bine, fiind o chestiune ce nu poate fi cuan-
tificată în zile, luni, săptămâni ori ani,
legiuitorul a ales să stipuleze o perioadă
nedeterminată: până în momentul în care
persoana va fi însănătoșită, respectiv
până în momentul în care există o ameli-
orare a stării de sănătate a persoanei. De
asemenea, individului i se poate aplica
această măsură chiar și în situaţia în care
acesta nu a fost condamnat la o pedeapsă,
aspectul fiind unul important.
Ce se întâmplă cu persoana care se
sustrage de la măsura internării me-
dicale? În funcţie de circumstanţe,
aceasta poate fi acuzată de săvârșirea
unei alte infracţiuni, respectiv „neexecu-
tarea sancţiunilor penale”, încălcare ce
este pedepsită cu amenda penală ori chiar
cu privarea de libertate pe o perioadă
determinată.
Drd. Rareș Voroneanu
să nu aibă vreo responsabilitate exactă sau
vreo problemă de conștiinţă care să-i ţină
noaptea treji.
Am făcut boala în vară. M-am descurcat
destul de bine. Nu am mari temeri nici pentru
mine și nici pentru apropiaţi. I-aș lăsa pe alţii
mai vulnerabili înainte. Mă gândesc la un
camarad drag încă din tinereţe care nu mai
este, de câteva luni bune, printre noi. I-aș
mai lăsa și pe cei care sunt neliniștiţi, care au
insomnii de spaima bolii. Dar mi-ar plăcea să
fie gestul meu de nobleţe într-o lume corectă.
Mă tem că am ratat încă o ocazie de a ne fi
apropiat măcar de o lume corectă.
Sunt pe o listă de așteptare într-un mic
orășel din judeţul Prahova. Nu știu nici al
câtelea, nici când mi-ar putea veni rândul,
fie și cu aproximaţie. Poate într-o lună,
poate pe la toamnă, poate niciodată. Este de
presupus să nu-mi fac planuri pentru mai
mult de o zi fiindcă aș putea fi chemat la
vaccinare. Altfel mi-aș pierde locul. Pe care
oricum nu-l știu și mă cam tem că nimeni
nu-l știe. E bine că măcar există interes
pentru vaccinare.
Opinii
FEMINISMUL,
moft sau necesitate?
Noţiunea de feminism s-a
distanţat tot mai mult de
sensul său de bază, acela de
a ajunge la o egalitate între
femei și bărbaţi, dobândind
o dimensiune care tinde
să creeze tot mai multe
confuzii și controverse.
Cum pot să ajut?
Mi-am început drumul în istoria medicinei cercetând trecutul profesional și personal
al Elenei Densușianu-Pușcariu, cea despre care se spune și se scrie că este prima femeie
profesor universitar de oftalmologie, dacă nu din lume, cel puţin din Europa.
Dr. Richard
Constantinescu
Z
ile întregi de căutări prin
bibliotecile și arhivele
din ţară și din lume mi
le-am petrecut fascinat
de acest personaj, de această feme-
ie-medic. Înaintea mea au existat
istorici ai medicinei sau jurnaliști
care au scris despre contribuţiile
sale din oftalmologie, organizare
sanitară ori publicistică știinţifică.
Am identificat câteva erori pe
care le tot preluau unii cercetători,
fără a le fi verificat „pe teren”. Pe
unele le-am vehiculat și eu iniţial,
dar stăruind mai mult, am corec-
tat și am revenit, precizându-mi
noua versiune. Chiar și acum,
încă se mai publică și distribuie
online texte puţin cosmetizate ale
materialului meu din 2005.
Am avut intenţia să public un
volum dedicat Elenei Densușianu
și nu știu dacă-l voi materializa
vreodată. La Muzeul de Istorie a
Medicinei al Universităţii de Medi-
cină și Farmacie „Grigore T. Popa”
A ceastă neînţelegere se bazea-
ză pe lipsa, în primul rând, a
educaţiei și a unui discurs empatic
bilateral, ceea ce nu conduce de-
cât spre încetinirea materializării
acestor idealuri feministe.
Oricât ne-am opune progre-
sului, el se va desfășura, iar orice
fapt care creează neplăceri se va
din Iași, i-am dedicat o expoziţie
permanentă acestei personalităţi
a oftalmologiei europene. Și acum
îmi amintesc de privirile mirate ale
studenţilor și ale celor care mă ur-
măreau cum purtam în spate, din
subsolul unei clinici înspre muzeu,
saci cu mulaje. Au fost salvate de
la casare piese care odinioară erau
mândria unei clinici și, mai ales, ci-
tate și plagiate în revistele de speci-
alitate din perioada interbelică.
RECUNOAȘTEREA UNEI
CONTRIBUŢII ESENŢIALE
Am expus primul meu poster
la Reuniunea Anuală a Oftalmo-
logilor, în anul 2005. Nu am fost
prezent în momentul când se făcea
apelul celor care urmau să ia cu-
vântul în sala de conferinţe. Eram
prea entuziasmat să le-o prezint
unor oftalmologi din Basarabia
pe această femeie-medic de care
eram atașat și preocupat.
La fel de entuziasmat m-am
dus la managerul Spitalului Clinic
de Urgenţe „Sf. Spiridon” din Iași.
diminua sau chiar remedia com-
plet; avem atâtea exemple în is-
torie. Este suficient să ne gândim
la Evul Mediu și să ne răspundem
singuri la întrebările referitoare la
evoluţie, acceptare, incluziune ori
culturalitate.
În timp ce noile dezbateri
legate de identitatea de gen
M-a primit distant și m-a auzit,
mai mult decât m-a ascultat, vor-
bindu-i despre propunerea mea:
cinstirea memoriei unui om, prin
oferirea numelui său Clinicii de
Oftalmologie, pe care a slujit-o și
transformat-o, după ce a preluat-o
într-o stare nefirească, vreme de
peste două decenii. „Tinere, ce știi
tu despre oftalmologie? Clinica aia
trebuie să poarte numele lui Petre
Vancea. Știi cine a fost Vancea?”
Acestea au fost vorbele pe care le-
am primit la înaintarea propunerii
mele domnului Bârliba. Încercând
să-i explic, pe scurt, că numele
acestuia nu ar onora trecutul of-
talmologiei și al învăţământului
superior medical ieșean, pe baza
documentelor pe care le deţineam,
dar și a celor pe care le citisem în
arhivele ieșene, am observat cum i
se înnegura chipul. Repetând ide-
ea că sunt mic și nu știu nimic, m-a
trimis repejor în tribună.
Curând voi face același
drum: înspre cabinetul manage-
rului, noul diriguitor al trebilor
creează diferite reacţii, pe
teritoriul ţării noastre încă
se discută cu timiditate orice
subiect legat de feminism.
Mișcarea feministă este
privită cu suspiciune și os-
tilitate. Poate fi considerată
dorinţa de a fi respectat și
tratat cu egalitate un moft?
Desigur că nu. Putem lua
în considerare o serie constantă
de lipsuri și contexte nefericite,
precum cele de natură religioa-
să ori politică, care ne-au condus
către această stare de fapt nu
doar nefericită, ci și periculoasă.
Jessica Abrahams nota în
„Everything you wanted to know
about fourth wave feminism – but
were afraid to ask” că mișcarea fe-
ministă se află la cel de-al patrulea
val, datorită accesului pe noile plat-
forme media precum Facebook,
Netflix, Instagram, ce urmăresc
să dezvolte o egalitate mai mare,
concentrându-se pe normele de
gen, marginalizarea femeilor în so-
cietate și abuzurile trăite de femei.
Dacă privim în jurul nostru, este
improbabil să nu fi întâlnit cel pu-
ţin o femeie care să fi fost supusă la
minimum o formă de abuz.
Femicidul este un fenomen
real și înfiorător, existent în ma-
joritatea ţărilor latine. În ceea ce
privește ţara noastră, Inspecto-
ratul General al Poliţiei Române
nu deţine o bază concretă de date,
care să menţioneze incidenţa
omorurilor clasificate pe gen, dar
este lesne de observat realitatea.
În România, mișcarea feministă a
dinlăuntrul Spiridoniei, profeso-
rul Dan Timofte. Privind pe site
componenţa Comitetului director,
sper ca cele trei doamne care-l în-
soţesc administrativ pe manager
să accepte să recuperăm o idee, ri-
diculizată de un om care nu cunoș-
tea prea multe sau mai nimic des-
pre Elena Densușianu-Pușcariu ori
nu găsea potrivit ca un nume de
femeie să figureze printre atâtea
nume de bărbaţi iluștri.
NUMELE UNOR DOAMNE
APRECIATE
Una dintre realizările cu care
mă mândresc și care dau sea-
ma și de deschiderea conducerii
UMF Iași este că unul dintre cele
mai noi corpuri de clădire ale
universităţii, al cărui naș sunt,
are câteva amfiteatre care au
primit nume de femei ce au fost
apreciate în timpul vieţii, dar și
după, pentru ce au reprezentat,
profesional, didactic și uman,
pentru comunitatea academică
medicală ieșeană, românească
și, deopotrivă, europeană. Poate
că voi reuși să văd numele Elenei
Densușianu-Pușcariu pe frontis-
piciul și pe documentele Clinicii
de Oftalmologie din „Spiridon”,
dar pe moment, putem citi – eu și
toţi studenţii care privesc înspre
Amfiteatrul de la etajul 1 al clă-
dirii pe care am menţionat-o –
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
7
Drd. Cezara
Moraru,
Universitatea
Naţională de Arte
„George Enescu”
Iași
fost în tandem cu cea occidentală
și a vizat aceleași dorinţe, pe care,
dacă am adopta o poziţie neutră,
am reuși să le percepem mai mult
decât firești – obţinerea dreptu-
rilor politice și socioculturale,
egalitate în șansa ocupării unui
post în câmpul muncii, dreptul la
educaţie ș.a. Multe dintre aceste
idealuri sunt deja realizate, cu
toate că există încă discrepanţe
majore.
Este necesar să înţelegem că
a fost o luptă continuă care a per-
mis unor femei precum Ecaterina
Teodoroiu, Florica Bagdasar să
schimbe lumea. Marea problemă
în această luptă consider că o con-
stituie, în prezent ca și în trecut,
lipsa de educaţie sexuală în școli,
fenomen ce conduce spre abu-
zuri majore, precum traficul de
carne vie ori natalitatea crescută
în rândul minorelor. Cu adevărat
trist este neînţelegerea gravităţii
acestor urmări.
Trecutul nu poate fi schim-
bat, dar viitorul se află în mâinile
noastre și ar trebui să ne simţim
datori să înţelegem lumea în care
trăim, cu mai multă sensibilitate
și accepţiune.
numele acestei doamne. Dincolo
de ușile clinicii și ale universită-
ţii, a dus o luptă cu mentalităţile
vremii și a reușit să se impună în
ciuda unor opoziţii ale contem-
poranilor sau ale unor cercetători
misogini din trecutul recent.
Disciplina pe care am ales-o de
peste 15 ani, Istoria medicinei, a
fost recent menţionată și apreciată
de o jurnalistă ca fiind singura care
are în programă cursuri și semina-
re speciale dedicate celebrării fe-
meii medic și a traseului dificil pe
care l-au parcurs multe studente
care și-au dorit să treacă dinspre
binele făcut familiei înspre însă-
nătoșirea semenilor și a comuni-
tăţilor. Nu doar la Iași suntem pre-
ocupaţi să spunem poveștile unor
femei care au fost, cu lucrul sau cu
gândul, uitate sau marginalizate,
„note de subsol la interesele bărba-
ţilor”, cum scria Mihaela Miroiu în
„Nepreţuitele femei”.
Știu însă că femeile au fost
cele care au spus mereu, aseme-
nea protagonistului mult urmă-
ritei serii TV „New Amsterdam”,
bazată pe cartea doctorului Eric
Manheimer, managerul și medicul
Max Goodwin: „How can I help?”.
O ritornelă metronomică, dar
care vorbește despre ceva foarte
important: ești dispus să lupţi,
să te implici, să faci bine, să faci
schimbarea posibilă?
8 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11 Special Special
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
9

Pandemia a dat o lovitură serioasă somnologiei Activităţile din domeniul somnologiei s-au diminuat la 20% Somnologia pe plan european este

nologioasu?praspecializare pe în contextul epidemiologic actual, ne-a declarat prof. dr. UN PURTĂTOR DE FANION bine organizată și are un statut

Ce e s te s o m Florin Mihălţan, în contextul Zilei Mondiale a Somnului. Mai

Laboratorul de somnologie din institut este foarte bine dotat și bine definit, cu o organizaţie din
prezintă peră rămâne purtător de fanion în domeniul pneumologiei pe ţară, sub- care fac parte președinţii de socie-
omnologia re ast care aco
S extrem de v mult decât atât, personalul care deservește acest domeniu liniază prof. dr. Florin Mihălţan: „Avem patru poligrafe, două poli- tăţi sau asociaţii de somn din acest
un domeniu ului. Ea se
e ag a p a to logie a somn ţi, cu a dezvoltat tulburări cu conotaţii psihiatrice, de la sindrom somnografe, aparate de CPAP și BiPAP și un ventilator. Avem achi- continent, iar pe plan mondial este
într tre specialită ziţii realizate din timpul pandemiei. Am patru asistenţi pe care i-am „World Sleep Association”, care are
g ra n iţa în posttraumatic până la sindroame nevrotice anxioase sau
află la logi, Grupaj realizat de
tru pneumo
format și a căror muncă suplimentară o plătesc din buzunarul meu. o multitudine de acţiuni, cursuri,
interes pen L- depresive. Cristina Ghioca Ca strategie, am format echipa care va prelua ștafeta. Deși figurează recomandări, ghiduri și care este
e u rolo g i, p sihiatri, OR
n ie pe frontispiciul serviciilor acordate în institut ca posibi- iniţiatoarea „World Sleep Day”, pe
i de chirurg
iști, chirurg Ce noutăţi s-au înregistrat în aveau și care au fost adesea letale. litate de investigaţie, managerii, mulţi la număr, ai insti- 19 martie a fiecărui an. Statutul
utriţion , iș ti
bariatrică, n rniști, ultimii ani în domeniul somno­ Pentru funcţionarea unui labora- tutului au considerat ani la rând că este un moft și că nu unui specialist în somnologie este
te
cardiologi, in
logiei? tor s-au impus noi măsuri de selec- este necesar să existe un astfel de compartiment distinct extrem de bine definit în ţările
ţi e tc . În Somnologia a crescut în impor- ţie, unde nu doar testele PCR de în această instituţie. În criza de spaţii, în această perioadă vestice, în ţările dezvoltate unde
ortodon tanţă pe mapamond. Se conturea- COVID-19 au fost importante, dar de pandemie am funcţionat cu motoarele la ralanti. În opi- această desprindere de alte specia-
lo g ie
această pato ză ghiduri de perioadă COVID și și filtrele adăugate aparatelor de nia mea, dacă ar fi ceva de corectat, ar trebui să existe ofi- lităţi s-a realizat de cel puţin 50-60
ndro ul m
primează si non-COVID, se actualizează și se ventilaţie de diagnostic și măștile cial cel puţin trei saloane echipate permanent cu această de ani. Sunt clinici de specialitate,
somn, care
de apnee în integrează noi concepte de terapie mai performante. aparatură, cu personal dedicat doar acestei activităţi, cu acești medici lucrează cu normă
mptome
poate avea si lenţă în special pe zona sindromului de Pandemia a adus cu sine și bene- cel puţin un tehnician care să completeze echipa și medici întreagă în aceste servicii, exis-
no
precum: som octurnă,
România, în circuitul
apnee în somn central, unde tato- ficii în acest domeniu? care să profeseze doar în acest domeniu. Un alt aspect este tă asistenţi și tehnicieni dedicaţi
en
răit, dispne
nările terapeutice sunt importan- Nu au fost decât beneficii majore cel care ţine de mentenanţa acestor aparate. Și aici sunt acestor compartimente.
sf o
diurn ă , afectarea te, dar și pe asistenţa la domiciliu pentru companiile producătoare multe lucruri de făcut”.
or, nicturie,
somn n
vieţii sex
e o
u
d
a
ih
le,
n it
so m n olenţă la vo
e muncă.
lan, a acestor prototipuri de bolnavi,
ca și în zona multidisciplinarităţii,
de aparatură de oxigenotera-
pie sau ventilaţie. Pen- CERCETARE Aparatura inovativă ajunge mai
DE LA ATESTAT LA
SPECIALITATE mondial de informaţii
apacităţii d PE MAI MULTE
din somnologie
ue n ţa re a c cu conturarea unor strategii comu- tru managerii unor greu în România. Există progrese
infl ne pe diferite patologii de graniţă spitale a fost, de PALIERE serioase pe zona de miniaturizare Ce ar putea fi îmbunătăţit în
între specialităţi. asemenea, un be- a poligrafelor, polisomnografelor, acest domeniu, în România?
Cum a afectat pandemia de neficiu pentru și au un grad În prezent, care sunt cele mai aparatelor de BiPAP, CPAP sau Cred că este vremea trecerii de la Chiar dacă domeniul pacienţi, am observat că ne lip-
COVID-19 activitatea din că pandemia de risc asemă- utilizate metode de cercetare în ventilatoare. Există, de aseme- atestat la specialitate. Casa Naţi- somnologiei a întâmpinat sesc specialiștii, și atunci am
domeniu? a permis dota- nător cu cei somnologie? nea, progrese pe zona de mate- onală de Asigurări trebuie să facă mereu dificultăţi în ţara început atestatul de somnologie,
S-a produs o relaxare în domeniu rea cu apara- din servicii de Metodele de cercetare în somno- riale de interfaţă – măști pentru diferenţa, din punctul de vedere pe care ulterior l-am prelungit cu
noastră, acesta a cunoscut
care este deconcertantă. Pande- tură modernă a bronhologie, de logie merg pe foarte multe paliere. creșterea toleranţei și complian- al decontărilor de servicii, între atestatul de ventilaţie. La ora ac-
mia a dat o lovitură serioasă som- compartimente- ATI, adică cu zone Polisomnografia cu electroence- ţei bolnavilor. Nu în ultimul rând, travaliul depus pentru a citi o po- o evoluţie permanentă tuală, există cel puţin 190 de ast-
nologiei din toate ţările. Există un lor de ATI sau de unde ventilează aer falografii extrem de extinse sunt telemedicina a luat un avânt te- ligrafie, faţă de o polisomnogra- de la înfiinţarea primului fel de specialiști și 40 pe zona de
studiu european care a arătat că somnologie. Legat de și există în atmosferă reguli de aur în cercetare. Lor li ribil în perioada pandemiei și a fie. De asemenea, cred că trebuie laborator, în anul 1966. ventilaţie.
indiferent de ţară, activităţile s-au personalul alocat acestor aerosoli. De aici și tulbu- se asociază chestionare ramificate simplificat accesul pacientului urgent să se deconteze aparatele
diminuat la 20%. Pacienţii nu au
mai venit la controale, cei severi
nediagnosticaţi au rămas acasă cu
servicii, aș vrea să mai menţionez
un lucru important: având în vede-
re transmiterea virusului, ei sunt
rările cu conotaţii psihiatrice pe
care le-am văzut, de la sindrom
posttraumatic până la sindroame
despre afecţiune, ţintite, altele cu
viză psihologică, altele de preva-
lenţă a unei boli sau legate de cali-
la medic. Aici însă mai sunt mul-
te de făcut în România legat de
decontarea acestor servicii și de
de CPAP care ajung la domiciliul
pacienţilor. Altfel, efortul de diag­
nosticare a acestei categorii de
L ucrurile au șchiopătat
permanent în România.
În 1996 am deschis primul la-
Discrepanţe la nivel
formativ
În momentul de faţă, foarte
comorbidităţile grave pe care le mai expuși decât alte specialităţi nevrotice anxioase sau depresive. tatea vieţii. Foarte multe cercetări supraaglomerarea anumitor me- bolnavi se irosește, neavând con- borator de somnologie în Insti- multe specialităţi au realizat că,
sunt de neurofiziologie, dar și de dici cu aceste activităţi suplimen- tinuitatea firească de terapie pro- tutul de Pneumologie „Marius fără somnologie, este o aventură
interferenţe cu diferite comorbidi- tare. Pe linie de oxigenoterapie și tectivă. Mai este ceva ce resimt în Nasta”, după stagiile repetitive să încerci să tratezi un bolnav
Ziua Mondială a Somnului a fost Ce afecţiuni tratează tăţi, ca de exemplu: hipertensiune ventilaţie, de asemenea, sunt pro- fiecare moment: statul, autorităţi- de pregătire făcute în Franţa și pentru afecţiunea care le revine
marcată pentru prima oară în anul Capitolele pe care le acoperă sunt extrem de ramificate. Din această listă fac parte: tulburările respiratorii rezistentă la tratament, aritmii, grese în zona economiei de admi- le – inclusiv cele medicale – sunt Germania. Pe atunci, patologia firesc datorită profilului. Ultimii
din timpul somnului (sindroamele de apnee în somn cu forme obstructive, centrale, mixte, sindroamele de obezitate, diabet zaharat etc. nistrare, pe zona de miniaturizare tot timpul în așteptare, în negarea era cvasinecunoscută. Specia- care s-au alăturat au fost chirur-
2008. Ea este celebrată în hipoventilaţie); hipersomniile care nu au legătură cu tulburările respiratorii, precum narcolepsia cu sau Există aparatură inovativă în și de silenţiozitate, independenţă a noului pe domeniul somnologiei. liștii ORL operau toate formele gii de chirurgie bariatrică. Am
vinerea dinaintea fără catalepsie; alte hipersomnii (comportamentale, idiopatice, recurenţe etc.). O altă grupă o reprezin- acest domeniu? Este ea disponi- ventilatoarelor. Îmboldirea lor, demonstrarea prin de sindroame de apnee în somn. organizat secţiunea de somno-
echinocţiului de tă tulburările de ritm circadian primare și cele secundare, unde intră jet lag (diferenţa de fus orar - n.r.) bilă și în România? referate bine documentate a bene- Multe alte specialităţi nu știau logie din Societatea Română de
primăvară.

60%
patologia de tură, sindromul de fază de somn întârziat etc. Distincte sunt cele care ţin de parasomnii, cu STUDIILE CLINICE,
capitolele din perioada non-REM (trezirile confuzionale, somnambulism, „sleep terror”) sau din faza de ÎN SUFERINŢĂ
REM (cu paraliziile în faza de REM, coșmaruri etc.) sau alte tipuri independente (legate de enurezis, halu-
cinaţii, mese, medicamente, condiţii medicale etc.). Mai există și tulburări de somn legate de mișcare (sin- Se efectuează studii clinice în
dromul picioarelor neliniștite, generate de crampe, bruxism, mișcări periodice ale membrelor inferioare, somnologie la nivel internaţional
induse de terapii medicamentoase etc.). din patologia și în România?
Studiile clinice sunt și ele în su-
somnologiei este ferinţă în România și internaţi-
ocupată de apneea onal. Cercetătorii și companiile
au lansat mult mai puţine studii.
în somn. Furcile caudine ale ANMDMR au
mai multe iţe birocratice decât în
alte ţări, fapt care induce o mul-
titudine de consecinţe suplimen-
tare. Oricum, pe studii clinice
priorităţile sunt pe medicaţii noi
pentru tratamentul insomniei,
apneei, pe alte tipuri de inter-
venţii de evitare a apneei (altele
decât CPAP), pe afecţiuni rare
din domeniul somnologiei și pe
noi strategii terapeutice care
să puncteze alte tipuri de abor-
dări, în special în sindromul de
apnee în somn. Laboratoarele
de somnologie private au aici un
avantaj pentru că ele au doar
acest tip de activitate. Noi avem
până acum un studiu care spu-
ne care este prevalenţa la copii a
tulburărilor de somn și încercăm
să-l finalizăm și pe cel de adulţi,
pentru a le demonstra autori-
tăţilor care este povara acestor
afecţiuni.
Cum este reprezentată somnolo-
gia la nivel internaţional?
ficiilor în balanţa cost-eficacitate a
intervenţiilor acestei specialităţi
sunt înmormântate de ani la rând
în sertarele fără număr ale birocra-
ţiei românești. Cel mai bun exem-
plu este încercarea de aliniere la
normele Uniunii Europene pentru
șoferii profesioniști. S-a dat aceas-
tă lege, dar nu s-a rezolvat partea
de terapie, iar dacă un astfel de
pacient este depistat nu poate în
majoritatea cazurilor să-și cum-
pere sau să închirieze pe termen
lung un astfel de aparat (de CPAP
– n.r.). Atunci rămâne cu boala și
cu riscul de a adormi la volan. Încă
o dovadă de inutilitate a diagnos-
ticului, dacă nu integrăm firesc
diagnosticul alături de terapie.
Cum va fi marcată anul acesta
Ziua Mondială a Somnului în
ţara noastră?
În acest an, sloganul este „Somn
regulat, viitor sănătos”. Sigur că
după ce am primit anul trecut un
premiu motivant pentru modul în
care am organizat această zi, ne-
am gândit la evenimente specifice
care să fie atractive. Va fi în data de
19 martie în aula UMF „Carol Davi-
la”, cu participare, după conferinţa
de presă a asociaţiei studenţilor,
la o manifestare care va încerca
să fie hibrid, având ca temă stilul
de viaţă, așa cum se poartă în ul-
timul timp. Totul depinde însă de
evoluţia pandemiei.
nimic despre această parte din
somnologie care se cheamă sin-
drom de apnee în somn. Pacien-
ţii aveau simptome și nu știau
unde să se adreseze. Am început
o muncă de voluntariat de popu­
larizare a bolii pentru medici,
pentru populaţie, care a durat
ani. Am scris foarte multe ca-
pitole de somnologie în tratate
românești și primul manual de
tulburări respiratorii în timpul
somnului. La început, laborato-
rul nu prea avea pacienţi. Ulteri-
or, odată ce boala a început să fie
cunoscută, s-a extins activitatea
laboratorului.
Am realizat că erau multe
probleme legate de decontarea
activităţii de poligrafie și poli-
somnografie, de titrare și mai
ales de compensare a terapiei,
din cauza motivelor financiare
pe case le invocau bolnavii. Am
început demersurile la Casa de
Asigurări, la Ministerul Sănă-
tăţii – un dialog al sur-
zilor cu președinţi,
cu miniștrii care se Somnul
roteau uneori și reprezintă
de trei ori într-un
an. Cu greu am o treime
obţinut decon- din viaţa
tarea poligrafiei
pentru spitalele noastră.
unde aceasta se făcea.
Crescând numărul de
Pneumologie, facem o dată la
doi ani conferinţe de secţiune, cu
până la 600 de participanţi, cu
prezenţe internaţionale de mar-
că, ne integrăm în studii interna-
ţionale (ultimul care îmi vine în
minte este studiul SOMNEF, în
lumea francofonă). Am încura-
jat crearea aripii de somnologie
pediatrică, care are la ora actua-
lă un lider formator în persoana
doamnei doctor Mihaela Oros.
Pentru patologia adultului,
sunt acum colegi profesori care se
ocupă în fiecare centru universi-
tar. Sigur că am realizat și o echipă
în institut, cu dr. Oana Deleanu,
dr. Valentin Coșei, dr. Corina Bor-
cea etc. Dacă vorbim despre stan-
darde, cred că avem laboratoare
cu aparatură performantă la nivel
internaţional (din păcate, luată în
comodat, foarte puţine aparate fi-
ind cumpărate). Suntem în circu-
itele internaţionale de informaţii.
Din păcate, discrepanţele rămân
la capitolul formativ, în ce
privește recunoașterea
meritelor acestor pi-
onieri, extinderea
unei reţele de scree-
ning pe toată supra-
faţa ţării, compen-
sarea aparaturii și a
plăţii muncii acestor
specialiști. (Prof. dr.
Florin Mihălţan)
10 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11 Reuniuni medicale

Primele manifestări știinţifice în CARDIOLOGIE

Societatea Română de
Cardiologie deschide lista
evenimentelor din anul 2021
prin intermediul a trei cursuri –
„CardioRenal”, „CardioCoag” și
Grupaj realizat de
„De la A... la HTA”, desfășurate dr. Mădălina Badea
în mediul online în luna martie.

Caleidoscop
cardiorenal
C ursul „CardioRenal”, organizat ca parteneriat între Societatea
Română de Cardiologie și Societatea Română de Nefrologie, a avut

Intervale-ţintă de control
drept scop prezentarea noutăţilor din sfera prevenţiei și tratamentu-
lui patologiei cardiovasculare la pacienţii cu boală renală, la graniţa
dintre cele două specialităţi.
O parte a conferinţei a fost dedicată noutăţilor în ceea ce priveș-
te ateroscleroza accelerată la pacienţii cu boală renală cronică – una
dintre teoriile recent emise vizează rolul metaboliţilor triptofanului
ca element-cheie ce favorizează dezvoltarea rapidă a aterosclerozei
ajustate pentru TA
M
la această categorie de pacienţi, pe calea stresului oxidativ, alături
de factorii de risc tradiţionali. În completarea acestei prezentări, a anifestarea de- valorilor tensionale, în locul unor
existat o discuţie despre metodele de prevenţie și reducere a riscului dicată hiperten- valori propriu-zise, ajustate în
cardiometabolic. siunii arteriale a funcţie de particularităţile paci-
Diabetul zaharat (DZ) este o comorbiditate frecvent întâlnită, care abordat un spec- enţilor, recunoscând importanţa
complică evoluţia pacienţilor cu afecţiuni cardio-renale. Saga inhibito- tru larg de noutăţi în domeniul diferenţierii vârstei biologice de
rilor de SGLT-2 (sodium-glucose co-transporter type 2) continuă prin- acestei patologii cardiovascula- cea cronologică. Un alt mesaj im-
tr-o discuţie legată de protecţia cardiacă și renală oferită de această re. Ea constituie în continuare o portant privește monoterapia la
clasă de medicamente, intens studiată în ultima temă de maxim interes, având iniţierea tratamentului antihiper-
perioadă. Anul 2020 se remarcă în acest sens în vedere prevalenţa crescută, tensiv, care s-a dovedit inadecvată de ejecţie păstrată, reducând cu
Una dintre prin trei studii: VERTIS-CV, EMPEROR și disproporţionată faţă de rata de pentru majoritatea pacienţilor, fi- aproximativ 50% riscul de apariţie
teoriile recent DAPA-CKD. control tensional și de reducere a ind indicată în prezent combinaţia a acesteia. Importanţa controlului
emise vizează Studiul VERTIS-CV a arătat riscului cardiovascular asociat. în tabletă unică a cel puţin două tensional este susţinută atât de
rolul metaboliţilor că ertugliflozin nu este inferior Cum tratăm eficient hiper- medicamente, în scopul amelioră- Societatea Americană de Cardio-
triptofanului ca placebo în ceea ce privește evenimen- tensiunea arterială (HTA) în anul rii ratei de control a tensiunii arte- logie, cât și de cea Europeană, care
element-cheie tele cardiovasculare majore (deces de 2021? Aceasta a fost una dintre riale și creșterii aderenţei la trata- recomandă utilizarea în tratament
ce favorizează cauză cardiovasculară, infarct miocar- întrebările esenţiale abordate în ment. Chintesenţa tratamentului a inhibitorilor enzimei de con-
dezvoltarea rapidă a dic și accident vascular cerebral non-fa- cadrul acestei conferinţe, bazată antihipertensiv în anul 2021 este versie a angiotensinei, sartanilor,
aterosclerozei tal) la pacienţii cu DZ tip 2 și boală atero- pe răspunsuri adaptate Ghidului abordarea pe pași de tratament, beta-blocantelor și antagoniștilor
sclerotică. Studiul EMPEROR a consacrat Societăţii Europene de Cardiolo- cu introducerea cel mai frecvent aldosteronului.
utilizarea inhibitorilor de SGLT-2 (în speţă, gie (2018) și Ghidului Societăţii a două clase de antihipertensive Datele privind indicaţia de uti-
empagliflozin) la pacienţii cu insuficienţă cardiacă, indi- Internaţionale de Hipertensiune de la iniţierea terapiei, cu adăuga- lizare a inhibitorilor de neprilizi-
ferent de prezenţa sau absenţa DZ, pentru efectul bene- Arterială (2020), documentele de rea ulterioară de alte clase, trep- nă sunt controversate. Societatea
fic în reducerea ratei de spitalizări și a decesului de cauză cardiovascu- bază la care se raportează cardiolo- tat, luând în considerare evoluţia Americană de Cardiologie este
lară. În ceea ce privește beneficiile asupra încetinirii ratei de declin a gia în abordarea acestei patologii. pacienţilor și comorbidităţile. singura care oferă indicaţii pri-
funcţiei renale, studiul DAPA-CKD a prezentat efectul dapagliflozin la Pentru prima dată, ghidul euro- Tratamentul HTA reprezin- vind ţintele tensionale, fiind suge-
pacienţii cu boală renală cronică, indiferent de asocierea cu DZ. pean de tratament al HTA propu- tă o prioritate pentru prevenirea rat pragul sub 130 mmHg pentru
ne intervale-ţintă de control al insuficienţei cardiace cu fracţie tensiunea arterială sistolică.

Cascada coagulării, vedeta anului 2020

frecvent întâlnite și s-a ajuns în final la se-
dimentarea acestor informaţii prin cazuri
clinice.
Deși la ora actuală nu există un consens
privind mecanismele alterării hemostazei
în COVID-19, se cunoaște că la baza aces-
tora se află statusul proinflamator de tip
furtună citokinică, ce determină activarea
plachetară și eliberarea de megacariocite
în circulaţie, în special la nivel pulmonar
și cardiac, aspect considerat specific in-
fecţiei cu acest virus. Un mecanism prin
care poate fi explicat statusul procoagulant
asociat SARS-CoV-2 este prezenţa capca-
nelor neutrofilice extracelulare, regăsite
în structura trombilor din circulaţia pul-
monară, generate în primă instanţă cu rol
virucid. Aceste reţele sunt capabile să acti-
veze trombina, factorul II al coagulării, cu
inducerea unor modificări caracteristice
cu anticoagulante orale directe (DOAC)
la pacienţii obezi, fiind cunoscut faptul că
puţini pacienţi cu greutate peste 120 kg au
fost incluși în studii și că există incertitu-
dini privind concentraţiile serice atinse de
aceste medicamente. Au fost prezentate
trei studii, unul dintre ele indicând că la pa-
cienţii obezi trataţi cu apixaban sau rivaro-
xaban pentru fibrilaţie atrială sau trombo-
embolism venos, DOAC au efect protectiv,
evaluat prin dozarea concentraţiei serice a
anticoagulantului.
Al doilea studiu a comparat eficacita-
tea apixaban, rivaroxaban și dabigatran la
pacienţii cu greutate peste și sub 120 kg,
prin evaluarea ratei de recurenţă a eveni-
mentelor tromboembolice venoase. Studiul
nu a descoperit diferenţe semnificative
statistic între cele două grupuri, indiferent
de tipul de anticoagulant utilizat. În cadrul

E diţia de anul acesta a cursului

„CardioCoag” a fost un eveniment deo-
sebit de așteptat în comunitatea cardiologi-
lor, având în vedere numărul mare de studii
pe această temă publicate în anul precedent,
care au avut ca actor principal coagulopatia
asociată infecţiei SARS-CoV-2.
Temele abordate la această ediţie au
mers însă dincolo de această infecţie. Au
fost sesiuni didactice pornind de la hemos-
taza normală către cea patologică, tipuri de
anticoagulante, testele paraclinice utilizate
în practica curentă, tratament antiagre-
gant și anticoagulant în diverse patologii
coagulării intravasculare diseminate la
nivel pulmonar.
Anticoagularea orală la pacienţii cu
obezitate
Anul 2021 a adus răspunsuri în ceea ce
privește problema anticoagulării curative
celui de-al treilea studiu, apixaban și-a
dovedit superioritatea faţă de warfarină
privind reducerea ratei de recurenţă a
trombembolismului venos la pacienţii
obezi, inclusiv la cei cu obezitate morbidă, cu
avantajul suplimentar al riscului de
sângerare mai mic.
Campanie
Inteligenţa artificială în
medicină
Dezvoltarea AI a schimbat deja medicina,
însă multe dintre aplicaţiile sale practice
sunt încă puţin înţelese și nedezvoltate la
nivelul întregului potenţial.
T
ermenul „inteligenţă ar-
tificială” (en.: Artificial
Intelligence – AI) este
folosit pentru a descrie
utilizarea computerelor și tehno-
logiei în scopul simulării unei gân-
diri critice și unui comportament
inteligent la niveluri comparabile
cu cele umane. Termenul provine
‚ GHID DE ORIENTARE A
din anii 50, iar Alan Turing a fost
atunci unul dintre fondatorii com-
puterelor moderne și ai inteligen-
ţei artificiale.
AI în medicină înseamnă atât
programe virtuale – menite să
faciliteze, de exemplu, adminis-
trarea bazelor de date, stabilirea
diagnosticului, monitorizarea pa-
cienţilor sau să producă simulări
3D ale componentelor biologice –,
cât și dispozitive fizice, cum sunt
roboţii ori protezele inteligente.
Aparent, rezultatele obţinute
până acum demonstrează că inte-
ligenţa artificială arareori poate
ţine locul personalului medical,
ea venind însă în ajutorul medi-
cului, economisindu-i timp și ofe-
rindu-i sugestii pe baza căutărilor
în baze de date complexe. În plus,
persoanele care operează astfel de
sisteme și baze de date în spitale
necesită o minimă pregătire în
domeniul medical pentru a putea
evalua semnificaţia rezultatelor
oferite de AI. De menţionat, însă,
că procesul de standardizare și
de aprobare a soluţiilor de tip AI
nu este deloc unul simplu. Sunt
sisteme complexe, mai greu de în-
ţeles pentru persoanele din afara
domeniului.
TIMP REDUS DE
DIAGNOSTICARE
Un exemplu privind
utilitatea tehnologiei
de tip AI este progra-
mul folosit de Beth
Israel Deaconess
Medical Center, spi-
tal care ţine de Uni-
versitatea Harvard. Acolo
se folosesc microscoape
augmentate cu ajutorul
AI pentru diagnosticarea
în stadii incipiente a boli-
lor de sânge potenţial fatale.
Câinele-robot creat de Boston Dynamics
Microscoapele pot scana probele
de sânge pentru a detecta prezen-
ţa unor bacterii precum E. coli cu
o viteză mai mare decât ar putea-o
face oamenii. Cercetătorii au folo-
sit 25.000 de imagini de probe de
sânge pentru a învăţa mașina cum
să identifice bacteriile. Acurateţea
acesteia este de 95%.
Un alt exemplu este aplicaţia
LYNA (Lymph Node Assistant),
dezvoltată de Google AI Healthcare,
care analizează fragmente de ţesut
ganglionar preparate prin coloraţie
specifică, pentru a depista tumori-
le mamare metastatice. Aplicaţia
poate identifica regiuni suspecte
pe care ochiul uman le poate rata.
Folosită împreună cu evaluarea
standard făcută de specialist, poate
înjumătăţi timpul necesar acestei
evaluări.
INSTRUMENTE DE
INTERPRETARE
IMAGISTICĂ
Printre instrumentele care
pot ușura activitatea medicilor
sunt și platformele de diagnostic
din radiologie. Ele scanează baze-
le de date și îi propun medicului
radiolog interpretări privind ima-
ginile obţinute. Astfel de exemple
sunt DLAD (Deep Learning-based
Automatic Detection), dezvol-
tat la Seoul National University
Hospital și Zebra Medical Vision,
folosit în Israel.
Enlitic, o companie din San
Francisco, care folosește date pen-
tru a avansa diagnosticul medical,
dezvoltă și ea instrumente de tip
deep learning pentru a facilita
stabilirea diagnosticelor de tip
imagistic. Platforma analizează
date medicale nestructurate (fil-
me de radiologie, teste sanguine,
investigaţii EKG, genomică, isto-
ricul pacientului) pentru a-i oferi
medicului o imagine mai clară
asupra nevoilor pacientului. În
2016, Massachusetts Institute of
Technology plasa Enlitic pe lo-
cul al cincilea în topul celor mai
„smart” companii de AI din lume,
deasupra unor companii precum
Facebook și Microsoft.
ERORI MINIME ÎN
DEPISTAREA INFECŢIILOR
NOSOCOMIALE
Există mai multe aplicaţii care
încearcă să depisteze și să inves-
tigheze infecţiile nosocomiale,
cu germeni rezistenţi, intraspi-
talicești. Germwatcher – sistem
dezvoltat de Universitatea din
Washington în 1993, este capabil
să evalueze rezultatele culturilor,
să clasifice nivelul de alertă pen-
tru un microorganism și să de-
cidă dacă îl raportează sau nu ca
infecţie nosocomială.
Sistemul Mercurio este con-
ceput astfel încât să poată veri-
fica dacă testele au fost realizate
conform ghidurilor, să diferenţie-
ze diferite tipuri de tulpini bac-
teriene și să semnaleze posibile
focare, precum și să identifice
patternuri locale de rezistenţă
care nu sunt acoperite de ghiduri-
le standard. Alte exemple în acest
domeniu sunt sistemele HASIS,
TREAT, MoniICU, COSARA
și WASPSS.
DEZVOLTAREA DE NOI
MEDICAMENTE
În noiembrie 2019, supercom-
puterul companiei DeepMind,
achiziţionată de Google, a prezen-
tat programul său care permite
predicţia structurii 3D a protei-
nelor. Acest lucru, îmbunătăţit,
va putea accelera procesul de
dezvoltare a medicamentelor.
Alte companii cu rezulta-
te în domeniul dezvoltării de
medicamente cu ajutorul in-
teligenţei artificiale, pentru a
cita doar câteva dintre ele, sunt:
BERG Health (în domeniul bolii
Parkinson), Bioxcel Therapeutics
(în domeniul imuno-oncologiei și
neuroștiinţelor), XTALPI, Deep
Genomics, BenevolentAI.
PACIENTULUI
Numeroasele aplicaţii care
pot fi utilizate prin intermediul
telefoanelor mobile le pot fi utile
și pacienţilor cu boli cronice. Fo-
losirea lor poate preveni apariţia
complicaţiilor, pentru că respon-
sabilizează pacientul, oferindu-i
instrumente de monitorizare și
control asupra propriei sănătăţi.
Un astfel de instrument este plat-
forma IDS/One Drop, care a in-
trat în portofoliul Bayer, destina-
tă persoanelor cu diabet zaharat,
hipertensiune arterială și hiper-
colesterolemie. Platforma oferă
informaţiile de care pacientul are
nevoie, ajutându-l să-și personali-
zeze îngrijirile privind sănătatea
în funcţie de stilul de viaţă și de
preferinţele sale.
Buoy Health este o platformă
ai cărei algoritmi înregistrează
simptomele pacientului și grijile
sale legate de sănătate, apoi îl ghi-
dează către departamentul potri-
vit, pe baza unui diagnostic. Este
folosit de Harvard Medical School.
Babylon este o aplicaţie produ-
să tot de o companie americană, ce
poate fi folosită de pacienţi pen-
tru a solicita un consult medical
online, pentru a-și verifica simp-
tomele, a solicita sfaturi medicale,
a-și monitoriza sănătatea și a co-
manda kituri de testare.
FLUXURI DE LUCRU
ÎMBUNĂTĂŢITE
Johns Hopkins a încheiat un
parteneriat cu General Electric
pentru a-și îmbunătăţi manage-
mentul fluxului de pacienţi cu
ajutorul tehnologiei. Folosește 14
sisteme IT și 22 de ecrane de înal-
tă rezoluţie. Acestea sunt coordo-
nate de 24 de angajaţi, capabili să
identifice și să gestioneze riscul,
VIA�A MEDICALĂ 11
19 martie 2021 l Nr. 11
să prioritizeze activitatea în be-
neficiul pacienţilor și să genereze
intervenţii care să accelereze
fluxul de pacienţi. De la imple-
mentarea programului, spitalul
a înregistrat o îmbunătăţire cu
60% a capacităţii de internare a
pacienţilor cu afecţiuni complexe
și o creștere cu 21% a externărilor
înainte de ora prânzului. Spitalul
raportează și o alocare cu 30% mai
rapidă a paturilor din Urgenţă.
Compania Philips oferea re-
cent Azurion, platformă menită
să optimizeze intervenţiile ghi-
date imagistic, scurtând timpul
necesar procedurilor și eficien-
tizând timpul petrecut de me-
dici în laboratorul de radiologie
intervenţională.
ROBOTICĂ
Un robot adaptat „de sezon”
este Spot, dezvoltat de Boston
Dynamics: un câine robot care „în-
tâmpină” pacienţii sosiţi pentru
triaj COVID în zonele de corturi
sau în spaţiile amenajate în acest
scop în parcări. Robo-câinele are
montate pe spate un iPad și un ra-
dio cu dublă emisie, prin interme-
diul cărora medicii pot comunica
de la distanţă cu pacienţii, oferin-
du-le îndrumările necesare. Dez-
voltatorii au în plan programarea
lui pentru a înregistra funcţiile vi-
tale ale pacienţilor și pentru a face
dezinfecţie.
Dr. Mariana Minea
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6691444/
https://builtin.com/artificial-intelligence/artificial-
intelligence-healthcare
https://emerj.com/ai-sector-overviews/top-5-hospitals-using-
machine-learning/
https://sitn.hms.harvard.edu/flash/2019/artificial-intelligence-
in-medicine-applications-implications-and-limitations/
https://meridian.allenpress.com/aplm/article/143/7/859/10038/
Artificial-Intelligence-Based-Breast-Cancer-Nodal
https://pubs.rsna.org/doi/full/10.1148/radiol.2018180237
https://www.zebra-med.com/
https://www.enlitic.com/
http://www.mghlcs.org/projects/dxplain
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1839697/
https://www.intechopen.com/books/recent-advances-in-
digital-system-diagnosis-and-management-of-healthcare/
waspss-a-clinical-decision-support-system-for-antimicrobial-
stewardship
https://deepmind.com/
https://www.berghealth.com/
https://www.bioxceltherapeutics.com/
https://www.xtalpi.com/en/
https://www.deepgenomics.com/
https://www.benevolent.com/
https://media.bayer.com/baynews/baynews.nsf/id/Bayer-
Informed-Data-Systems-Inc-develop-One-Drop-digital-
therapeutics-platform-multiple-therapeutic
https://www.buoyhealth.com/#solutions
https://www.babylonhealth.com/us
https://www.hopkinsmedicine.org/the_johns_hopkins_
hospital/index.html
https://www.philips.ro/healthcare/resources/landing/
azurion?npagination=1
https://www.bostondynamics.com/
12 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11 Posturi scoase la concurs
PRECIZARE confirmare în gradul profesional pentru în următoarea ordine: a) evaluarea psi- SPITALUL MUNICIPAL „DR. EUGEN România, precum și cele cărora le-a în-
La anunțul Spitalului Orășenesc Ștei biologi, biochimiști sau chimiști; hologică; b) evaluarea nivelului pregăti- NICOARĂ” REGHIN cetat contractul de administrare în con-
(jud. Bihor) publicat în „Viața medicală” c) copie a certificatului de membru rii fizice; c) examinare medicală. La fie- (JUDEȚUL MUREȘ) dițiile stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) nu
nr. 10 din 12.03.2021, pag.2, în loc de: al organizației profesionale cu viza pe care probă eliminatorie participă numai scoate la CONCURS pot participa la concurs.
un post cu normă întreagă de medic pri- anul în curs; candidații care au fost declarați „admis” în conformitate cu prevederile Ord. m.s. Medicii care au împlinit vârsta stan-
mar confirmat în specialitatea Ortopedie d) dovada/înscrisul din care să rezul- la proba anterioară. nr. 869/2015, cu completările și modifi- dard de pensionare prevăzută de lege (67
și traumatologie în cadrul Ambulatoriu- te că nu i-a fost aplicată una din sanc- Candidații declarați „apt” și „admis” cările ulterioare, următoarele posturi: de ani) nu pot participa la concursurile
lui integrat - Cabinet Ortopedie și trau- țiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. în urma desfășurării tuturor probelor • un post cu normă întreagă de me- sau examenele pentru ocuparea funcției
matologie medicală, se va citi: un post e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), de aptitudini pot participa la concursul dic specialist confirmat în specialitatea de șef de secție/laborator.
cu normă întreagă de medic specialist respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) pentru ocuparea postului vacant, care Epidemiologie la Compartimentul de Concursul sau examenul va consta
confirmat în specialitatea Ortopedie și din Legea nr. 95/2006 privind reforma în constă în parcurgerea unei probe teore- Prevenire a infecțiilor asociate asistenței în următoarele probe: interviu – susți-
traumatologie în cadrul Ambulatoriului domeniul sănătății, republicată, cu mo- tice și a unei probe practice. medicale; nerea proiectului de management, probă
integrat - Cabinet Ortopedie și trauma- dificările ulterioare; Informații suplimentare privind • un post cu normă întreagă de me- scrisă, probă clinică sau practică.
tologie medicală. Perioada de înscriere e) acte doveditoare pentru calcula- condițiile generale și specifice pentru dic specialist confirmat în specialitatea Proba scrisă a concursului se susține
se prelungește cu 15 zile de la publicarea rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 ocuparea postului, conținutul dosarului ATI la Compartimentul ATI. după subiecte din Legea nr. 95/2006 pri-
prezentei precizări. la ordin; de înscriere, locul, data și ora desfășu- Dosarul de înscriere la concurs va vind reforma în domeniul sănătății, cu
f) cazierul judiciar; rării probelor eliminatorii de aptitudini, cuprinde următoarele acte: modificările și completările ulterioare și
UNITATEA MILITARĂ 01483 ZALĂU g) certificat medical din care să rezul- baremele de promovare a acestora, te- sa) cerere în care se menționează legislația secundară aferentă.
din cadrul Ministerului Apărării te că este apt din punct de vedere fizic și matica precum și data concursului se pot postul pentru care dorește să concureze; Proba clinică sau proba practică se
Naționale neuropsihic pentru exercitarea activității obține la sediul U.M. 01483 Zalău, str. Si- b) copie xerox de pe diploma de li- susține pe baza metodologiei stabilite
scoate la CONCURS pentru postul pentru care candidează; mion Bărnuțiu nr. 91, loc. Zalău, județul cență și certificatul de specialist sau pentru obținerea titlului de medic speci-
în conformitate cu prevederile Ord. m.s. h) chitanță de plată a taxei de con- Sălaj. primar pentru medici, medici dentiști, alist.
nr. 869/2015, cu completările și modifi- curs; Persoană de contact: mr. Pinciuc farmaciști, respectiv adeverință de con- Bibliografia de concurs și temele-ca-
cările ulterioare, un post cu normă în- i) copia actului de identitate în ter- Marius, tel.: 0260.615.420, int. 141. firmare în gradul profesional pentru bi- dru pentru proiectul de specialitate vor
treagă de medic specialist confirmat în men de valabilitate. ologi, biochimiști sau chimiști; fi postate pe site-ul spitalului și afișate
specialitatea Medicină de familie (medic Taxa de concurs este de 150 de lei. SPITALUL MUNICIPAL „SF. DOCTORI c) copie a certificatului de membru la sediul acestuia din str. Miron Caproiu
șef) – funcție militară. Documentele prevăzute la lit. d), f) COSMA ȘI DAMIAN” RĂDĂUȚI al organizației profesionale cu viza pe nr. 42-46.
Candidații declarați „admis” în urma și g) sunt valabile trei luni și se depun la (JUDEȚUL SUCEAVA) anul în curs; Înscrierile la concurs se fac la se-
concursului vor fi chemați/rechemați în dosar în termen de valabilitate. Actele scoate la CONCURS d) dovada/înscrisul din care să rezul- diul unității, în termen de 15 zile de la
activitate în corpul ofițerilor și vor do- prevăzute a fi depuse în copie se pre- în conformitate cu prevederile Ord. te că nu i-a fost aplicată una din sanc- apariția acestui anunț, iar concursul se
bândi calitatea de cadru militar în ac- zintă însoțite de documentele originale m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu pre- țiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit. organizează în termen de minimum 30
tivitate, cu drepturile și obligațiile care pentru a fi certificate pentru conformita- vederile art. 184 din Legea nr. 95/2006, e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e), de zile și maximum 90 de zile de la pu-
decurg din aceasta. te cu originalul de către Compartimentul următoarele funcții: respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) blicarea în „Viața medicală”.
Condițiile generale și specifice pen- Resurse Umane al U.M. 01483 Zalău, iar • șef Secția Medicină internă; din Legea nr. 95/2006 privind reforma în Relații suplimentare se pot obține
tru selecționarea candidaților în vederea documentele tipizate se asigură candi- • șef Secția Cardiologie; domeniul sănătății, republicată, cu mo- la sediul spitalului - Compartimentul
chemării/rechemării în activitate, în cor- daților prin grija structurii care organi- • șef Secția Neonatologie; dificările ulterioare; RUNOS, tel.: 0244.340.419, int. 19.
pul ofițerilor, sunt cele prevăzute în art. zează selecția. • șef Secția ATI; e) acte doveditoare pentru calcula-
1 și art. 2 din Anexa 1 la Ord. ministrului Înscrierea la concurs se face la se- • șef Secția Pediatrie; rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3 UNITATEA MILITARĂ 02129
apărării naționale nr. M.70/25.05.2016, diul U.M. 01483 Zalău, în termen de 15 • șef Secția Boli infecțioase; la ordin; MANGALIA din cadrul Ministerului
cu modificările și completările ulterioa- zile calendaristice de la apariția acestui • șef Secția Pneumologie; f) cazierul judiciar; Apărării Naționale
re, publicat în Monitorul Oficial, Partea anunț și postarea lui la sediul unității la • șef Secția Psihiatrie; g) certificat medical din care să re- scoate la CONCURS
I, nr. 421/2016. punctul de relații cu publicul. • șef Secția Neurologie; zulte că este apt din punct de vedere fizic în conformitate cu prevederile Ord. m.s.
Candidații vor depune la sediul Selecția dosarelor de concurs se rea- • șef Secția Obstetrică-ginecologie; și neuropsihic pentru exercitarea activi- nr. 869/2015, cu completările și modifi-
U.M. 01483 Zalău dosarul de înscriere lizează în termen de 5 zile lucrătoare de • șef Laborator Radiologie și imagis- tății pentru postul pentru care candidea- cările ulterioare, ale Hotărârii Guvernu-
la concurs care va cuprinde documen- la data expirării termenului de înscriere tică medicală. ză; lui nr. 286/2011 și ale Ord. ministrului
tele prevăzute la art. 3 din Anexa 2 la la selecție, perioadă în care candidații Dosarul de înscriere la concurs va h) chitanță de plată a taxei de con- apărării naționale nr. M68/2015, un post
Ord. ministrului apărării naționale nr. ale căror dosare sunt incomplete le pot cuprinde următoarele acte: curs; cu normă întreagă de medic Medicină
M.70/25.05.2016, cu modificările și com- completa. a) cerere în care se menționează i) copia actului de identitate în ter- generală cu drept de liberă practică la
pletările ulterioare, publicat în Monito- Probele eliminatorii de aptitudini funcția pentru care dorește să candide- men de valabilitate. Asigurare Medicală la Structura de Spri-
rul Oficial, Partea I, nr. 421/2016 și: și concursul se organizează în perioada ze; Taxa de concurs este de 150 de lei și jin Decizional din Divizionul 129 Nave
a) cerere în care se menționează cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi- b) copie xerox de pe diploma de stu- se va achita la sediul unității. Speciale și de Sprijin Logistic din Statul
postul pentru care dorește să concureze; carea în „Viața medicală”. dii; Documentele prevăzute la lit. d), f) Major al Forțelor Navale.
b) copie xerox de pe diploma de li- Candidații declarați „admis” în urma c) adeverință din care să reiasă con- și g) sunt valabile trei luni și se depun la Înscrierea la selecție se realizează la
cență și certificatul de specialist sau selecției dosarelor de concurs vor par- firmarea în gradul profesional; dosar în termen de valabilitate. sediul unității (U.M. 02129, str. Portului
primar pentru medici, medici dentiști, curge preselecția – 3 (trei) probe elimi- d) acte doveditoare pentru calcula- Tematica de concurs va fi afișată la nr. 32-35, loc. Mangalia, jud. Constan-
farmaciști, respectiv adeverință de natorii de aptitudini ce se vor desfășura rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 sediul spitalului. ța) prin depunerea unui dosar care va
la normele menționate; Înscrierile la concurs se fac la se- cuprinde documentele prevăzute la art.
e) declarație pe propria răspundere diul unității, în termen de 15 zile calen- 6, alin. (2) din Anexa 1 la Ord. m.s. nr.
a candidatului, din care să rezulte că nu daristice de la apariția acestui anunț, iar 869/2015, cu modificările și completările
CMI Dr. Coroi Mariana Doina, a fost condamnat penal pentru fapte ce-l
fac incompatibil cu funcția pentru care
concursul se organizează în perioada
cuprinsă între 31 și 90 de zile de la publi-
ulterioare, astfel:
a) cerere în care se menționează
dorește să concureze; carea în „Viața medicală”. postul pentru care dorește să concureze;
localizat în București, sector 5,
f) declarație pe propria răspundere a b) copie xerox de pe diploma de me-
Calea Ferentari nr. 15, caută un medic psihiatru înlocuitor, candidatului, din care să rezulte că nu se SPITALUL DE BOLI PULMONARE dic și adeverință/certificat de confirmare
află în stare de incompatibilitate; BREAZA (JUDEȚUL PRAHOVA) în gradul profesional;
cu normă întreagă. Pentru mai multe detalii, contactați as. med. scoate la CONCURS c) copie a certificatului de membru
g) certificat privind starea de sănăta-
Florina Toma, tel. 0766.520.229. te; în conformitate cu prevederile Ord. al organizației profesionale cu viza pe
h) dovadă/adeverință din care să re- m.s.p. nr. 1.406/2006, coroborat cu pre- anul în curs;
zulte că în ultimii 2 ani nu a fost sancțio- vederile art. 184 din Legea nr. 95/2006, d) dovada/înscrisul din care să rezul-
nat de conducerea unităților în care și-a funcția de șef Secția Pneumologie. te că nu i-a fost aplicată una din sanc-
S.C. General Praxis SRL, desfășurat activitatea sau de Colegiul
Medicilor din România;
Dosarul de înscriere la concurs va
cuprinde următoarele acte:
țiunile prevăzute la art. 455 alin. (1) lit.
e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. d) ori e),
i) copie xerox a autorizației de liberă a) cerere în care se menționează respectiv la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e)
cabinet medical practică sau a certificatului de membru funcția pentru care dorește să candide- din Legea nr. 95/2006 privind reforma în
cu doi medici de familie, în contract cu CJAS Hunedoara, angajăm al Colegiului Medicilor din România; ze; domeniul sănătății, republicată, cu mo-
j) copia carnetului de muncă sau, b) copie xerox de pe diploma de stu- dificările ulterioare;
medic de familie cu posibilitate preluare cabinet. dii; e) acte doveditoare pentru calcula-
după caz, o adeverință care să ateste
Hațeg, județul Hunedoara, str. Tudor Vladimirescu nr. 7. confirmarea în specialitate și vechimea
c) adeverință din care să reiasă con- rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 3
Informații la tel.: 0354.418.871 firmarea în gradul profesional; la Ord. m.s. nr. 869/2015, cu modificările
în specialitate;
d) acte doveditoare pentru calcula- și completările ulterioare;
k) un proiect de management pri-
rea punctajului prevăzut în Anexa nr. 2 f) cazierul judiciar;
vind evoluția viitoare a secției/laborato-
la normele menționate; g) certificat medical din care să re-
rului;
Centrul Medical Omniprax
curs.
l) chitanță de plată a taxei de con-
e) declarație pe propria răspundere
a candidatului, din care să rezulte că nu
zulte că este apt din punct de vedere fizic
și neuropsihic pentru exercitarea activi-
a fost condamnat penal pentru fapte ce-l tății pentru postul pentru care candidea-
Taxa de concurs este de 150 de lei. fac incompatibil cu funcția pentru care ză, eliberată cu cel mult 6 luni anterior
cu sediul în Târgu Mureș, aflat în contract cu CAS OPSNAJ, La concurs se pot prezenta medici dorește să concureze; derulării concursului de către medicul de
angajează medic specialist, cu o vechime de cel puțin 5 ani în spe- f) declarație pe propria răspundere a familie al candidatului sau de către uni-
cialitatea postului, specialitate pe care candidatului, din care să rezulte că nu se tățile sanitare abilitate;
cu normă întreagă sau part-time, pentru specialitatea Cardiologie. o practică în mod curent și în care sunt află în stare de incompatibilitate; h) chitanță de plată a taxei de con-
Detalii și relaţii la tel. 0744.613.148 sau pe e-mail: confirmați prin ordin al m.s.p. (vechimea g) certificat privind starea de sănăta- curs;
office.omniprax@gmail.com în specialitate decurge de la data confir- te; i) copia actului de identitate în ter-
mării și încadrării ca specialist). h) dovadă/adeverință din care să re- men de valabilitate;
Persoanele sancționate în ultimii 2 zulte că în ultimii 2 ani nu a fost sancțio- j) curriculum vitae - model euro-
ani de unitățile la care au fost angajate nat de conducerea unităților în care și-a pean;
sau de Colegiul Medicilor din România,
Centru medical privat, Botoșani, precum și cele cărora le-a încetat con-
desfășurat activitatea sau de Colegiul
Medicilor din România;
k) acordul scris al persoanei care do-
rește să candideze privind verificarea în
tractul de administrare în condițiile sta- i) copie xerox a autorizației de liberă vederea obținerii autorizației de acces la
în contract cu CAS – ambulatoriu și spitalizare de zi –, angajează bilite la art. 5, lit. b), c) sau d), sau cele practică sau a certificatului de membru informații clasificate sau a certificatului
care au împlinit vârsta de pensionare al Colegiului Medicilor din România; de securitate, corespunzător fișei pos-
medic specialist Reabilitare medicală și medic specialist Reumatologie. conform legii, nu pot participa la con- j) copia carnetului de muncă sau, tului, în condițiile în care este declarată
Relații la tel.: 0745.670.438 sau 0744.486.970. curs. după caz, o adeverință care să ateste „admisă” la concurs.
Concursul sau examenul va consta confirmarea în specialitate și vechimea Taxa de concurs este de 150 de lei și
în următoarele probe: interviu – susți- în specialitate; se achită la casieria U.M. 02022 Constan-
Policlinică din Timișoara, nerea proiectului de management, probă
scrisă, probă clinică sau practică.
k) un proiect de management pri-
vind evoluția viitoare a secției;
ța (str. Fulgerului nr. 99).
Documentele tipizate se asigură
aflată în contract cu CJAS Timiș, angajează/colaborează cu medici Proba scrisă a concursului se susține l) chitanță de plată a taxei de con- candidaților prin grija unității, se com-
specialiști cu normă întreagă sau part time pentru specialitățile Der- după subiecte din Legea nr. 95/2006 pri- curs. pletează de către candidați și se depun la
matologie, Cardiologie și Neurologie. vind reforma în domeniul sănătății, cu Taxa de concurs este de 400 de lei și dosar în termenul legal, cu excepția fișei
modificările și completările ulterioare și se va achita la casieria spitalului. de examinare medicală. Documentele se
Relații la tel. 0256/446.337 sau 0771.11.36.40 și pe e-mail: legislația secundară aferentă. La depunerea dosarelor de înscrie- prezintă și în original și se restituie după
policlinica.sanitas@yahoo.com. Proba clinică sau proba practică se re candidații vor prezenta documentele certificarea copiilor.
susține pe baza metodologiei stabilite în original pentru a fi certificate pentru Tematica de concurs va fi afi-
pentru obținerea titlului de medic speci- conformitate. șată la sediul unității și pe site-ul:
Vând clinică chirurgicală în alist.
Înscrierile la concurs se fac la sediul
La concurs se pot prezenta medici
cu o vechime de cel puțin 5 ani în spe-
www.bazanavala.ro.
Înscrierea la selecție se face la sediul
unității din Rădăuți, str. Calea Bucovinei cialitatea postului, specialitate pe care U.M. 02129 Mangalia, în termen de 15
București: nr. 34A, în termen de 15 zile de la apa-
riția acestui anunț, iar concursul se or-
o practică în mod curent și în care sunt
confirmați prin ordin al m.s.p. (vechimea
zile calendaristice de la apariția acestui
anunț, iar concursul se va organiza și se
Ortopedie, Chirurgie estetică, Ginecologie. Posedă 2 săli de operații ganizează în termen de minimum 30 de în specialitate decurge de la data confir- va desfășura în perioada cuprinsă între
complet dotate și 4 saloane cu 8 paturi. Clinica este de curând zile și maximum 90 de zile de la publica- mării și încadrării ca specialist). 31 și 90 de zile de la publicarea în „Viața
renovată. Poziție foarte bună. Istoric de 20 de ani. rea în „Viața medicală”. Persoanele sancționate în ultimii medicală”.
Relații suplimentare se pot obține la 2 ani de unitățile la care au fost an- Relații suplimentare se pot obține la
Telefon: 0744.838.694 tel.: 0230.564.067, int. 217. gajate sau de Colegiul Medicilor din tel.: 0241.751.358, int. 127.
Ars medici
Durerea lombară cronică
este o problemă des întâlnită
la pacienţii vârstnici, și nu
numai, care poate asocia
dizabilitate și tulburări de-
presive. Scăderea abilităţilor
fizice și psihosociale duce la
dizabilitate funcţională în
rândul pacienţilor cu durere
lombară joasă (1).
D
urerea lombară joasă,
pe lângă durerile mus-
culoscheletale, afec-
tează din ce în ce mai
mult pacienţii vârstnici, iar The
Global Burden of Disease (1990-
2010) estimează că a ajuns să afec-
teze 19,1 milioane de oameni (2).
Luând în considerare modelul bi-
opsihosocial, pe lângă schimbările
psihosociale legate de vârstă, cum
ar fi scăderea toleranţei la dure-
re, există și alţi factori care sunt
asociaţi durerii lombare joase, iar
cel mai important ar fi tulburarea
depresivă (1). Dacă tulburarea de-
presivă este întâlnită în prezent
la aproximativ 17% din populaţia
adultă, se pare că la pacienţii cu du-
rere lombară joasă este întâlnită la
27-55% dintre cei cu această pato-
logie (3). Natura relaţiei dintre du-
rere în această patologie a coloanei
vertebrale lombare și tulburarea
depresivă pare să fie una strânsă,
fapt ce rezultă din manifestările
somatico-psihologice care includ
dizabilitatea fizică, tulburările an-
xioase, teama și chiar lipsa speran-
ţei de a scăpa de durere (4).
Un mediator important al rela-
ţiei dintre durerea lombară joasă
și depresie este severitatea dure-
rii. Pacienţii care resimt durere
mai intensă sunt depresivi, lucru
demonstrat de valorile scăzute
ale scalelor folosite în screeningul
simptomelor depresiei (3). Cer-
cetările în domeniu arată că dacă
durerea scade în intensitate apare
o îmbunătăţire a simptomelor de-
presive. Mai mult decât atât, băr-
baţii tind să raporteze severitatea
durerii mai mică, în timp ce feme-
ile raportează niveluri mai cres-
cute ale durerii și tind să fie mai
depresive (5).
ROLUL BDNF
Factorul neurotrofic derivat
din creier (BDNF – brain derived
neurotrophic factor) este o neuro-
proteină distribuită la nivelul sis-
temului nervos central (figura 1).
Ea joacă un rol important în modu-
larea durerii de cauză inflamatorie
și neuropată din sistemul mus-
culoscheletal (1). Mai mult decât
atât, BDNF are un rol important în
patogenia tulburărilor depresive
legate de durere (6).
Iniţial a fost izolat ca o pro-
teină secretoare capabilă să
Fig. 1 - Structura factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF) (7)
Exerciţiul fizic
și durerea lombară cronică
Deplasarea
BDNF?
Fluid interstiţial
Celulă glială
Barieră hematoencefalică
periferice
Mușchi
Fig. 2 - Distribuţia BDNF la nivelul sistemului nervos central și la nivel
periferic (8)
faciliteze supravieţuirea neuro-
nilor periferici, iar acum este re-
cunoscut ca un factor capabil să
regleze foarte multe funcţii, in-
clusiv supravieţuirea neuronilor,
migraţia, diferenţierea fenotipică,
creșterea axonală și dendritică,
formarea sinapselor (figura 2).
În plus faţă de rolul lui esenţial în
supravieţuirea, diferenţierea și
dezvoltarea neuronilor, el are rol
de reglare a plasticităţii și a com-
portamentului sinaptic (figura 3).
Recent, ultimele cercetări ara-
tă faptul că are un rol important
în funcţii de cogniţie, în special
în achiziţia și consolidarea me-
moriei. Se consideră că funcţia
principală a BDNF-ului la adulţi
este să reglementeze plasticita-
tea sinaptică, și nu doar să me-
dieze supravieţuirea și creșterea
celulară (9).
Sinteza BDNF-ului are loc în
hipocamp și în neuronii corticali,
iar distribuţia lui se face cu aju-
torul receptorului TrkB (tirozin
kinaza B) (10).
Așadar, funcţiile BDNF sunt
mediate prin receptorul TrkB. În
sistemul nervos central efectele lui
au fost focusate mai mult în regiu-
nile creierului asociate cu cogniţia
la pacienţii adulţi (figura 4).
La nivelul sistemului nervos
periferic, BDNF are un rol cruci-
al în supravieţuirea neuronului
motor și în stimularea crește-
rii axonului neuronului motor.
În plus, este prezent și în celu-
lele Schwann și are un rol im-
portant în viteza transmiterii
neuronale, dar și în sinapsa neuro-
musculară (9).
Neuron
SNC
Ţesuturi
Periferie
Sânge
Trombocite
Fig. 3 - Rolurile BDNF (11)
BDNF există sub două forme/
subdiviziuni: BDNF matur (mBD-
NF), iar acesta provine din pre-
cursorul lui, proBDNF (pBDNF).
Împreună, cele două forme dau
BDNF-ul total (tBDNF). mBDNF
este în cantitatea cea mai mare,
dar se pare că ambele subdiviziuni
își exercită influenţa asupra func-
ţionării și supravieţuirii celulare.
BDNF este măsurat în ser și în
plasmă (9).
Ultimele descoperiri eviden-
ţiază faptul că scăderea funcţiei
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
13
neuromusculare și a funcţiei fizi- înregistrat și în rândul pacien-
ce odată cu vârsta este parţial ca- ţilor sedentari care au efectuat
uzată de deteriorarea sistemului timp de 12 săptămâni exerciţii
neuronal, inclusiv de artrofia cor- fizice (16). Unele studii au de-
ticalei, de alterarea neurochimică, monstrat că pe lângă crește-
de pierderea de unităţi motorii și rea nivelului seric al BDNF s-a
de funcţionalitate a unităţilor mo- înregistrat și creșterea masei
torii rămase, de schimbările struc- musculare (14,15) și a funcţiei
turale ale joncţiunilor neuromus- fizice (10,14,15).
culare (9). Scăderea progresivă a Există totuși și studii care ara-
nivelului sistemic al BDNF odată tă opusul tuturor celor menţionate
cu înaintarea în vârstă poate con- mai sus, în care nu s-au observat
tribui la deteriorarea sistemului modificări ale nivelurilor serice
neural, ca de altfel și a celui neuro- ale BDNF după 6-12 săptămâni de
muscular și a funcţiei fizice la paci- exerciţii fizice la pacienţii în
enţii vârstnici (9). vârstă (13,17-19).
Mai multe studii în domeniu
ROLUL EXERCIŢIULUI ar trebui desfășurate pentru a ve-
FIZIC dea dacă există o legătură între
Numeroase studii au demonstrat exerciţiul fizic și subdiviziunile de
că nivelul sistemic al BDNF a BDNF (9).
Neuroplasticitatea
Abilitatea creierului de a-și reconstrui conexiuni pentru
a forma noi reţele neuronale și pentru a fortifica conexi-
unile neuronale familiare.
De ce ar trebui să ne pese de
Factorul neutrofic derivat din creier este o
substanţă-cheie responsabilă de creșterea și
menţinerea conexiunilor neuronale.
BDNF ajută creierul să se adapteze și
să înveţe
Îmbunătăţește toate formele de plasticitate
TU îţi controlezi nivelul de BDNF
Nutriţie Somn Sport Stresul cronic
Zahărul reduce nivelul
de BDNF, în timp ce
postul, dieta săracă în Somnul de proastă
Mișcarea și exerciţiile
fizice la orice vârstă
Dezechilibrul în ce
privește cortizolul
carbohidraţi și acizi grași calitate reduce îmbunătăţesc și adrenalina reduce
Omega 3 îmbunătăţesc nivelurile de BDNF. nivelurile de BDNF. nivelul de BDNF.
nivelul BDNF.
hipocamp
noi celule mai mare
cerebrale nivel mai mare
de BDNF
asociere
crește
îmbunătăţeș-
te memoria
exerciţiul
fizic memorie
mai bună
Fig. 4 - Exerciţiul fizic și efectele sale (20)
crescut la pacienţii care au efectuat Cercetările privind implicarea
exerciţii care au inclus în program BDNF în relaţia dintre durerea
și contracţii izometrice (10,12- cronică lombară și exerciţiul fizic
16). Nivelurile plasmatice ale prezintă un interes crescut, mai
BDNF au crescut în special la pa- ales ca urmare a faptului că dure-
cienţii consideraţi non-fragili sau rea cronică lombară este din ce în
pre-fragili care au efectuat timp de ce mai frecventă și apare din ce în
10 săptămâni exerciţii fizice (10). ce mai des la pacienţii tineri, iar
Fragilitatea este considerată adresabilitatea în centrele de re-
un sindrom al pacienţilor geria- cuperare pentru această patologie
trici care au trei sau mai multe este în creștere în ultimii ani.
din următoarele criterii: scăde- Prof. asoc. dr. Mădălina Iliescu,
re în greutate neintenţionată, dr. Andreea Lupu
oboseală cronică, slăbiciune, mers Facultatea de Medicină,
încetinit, greoi și activitate fizică Universitatea „Ovidius”
redusă. Constanţa
De asemenea, creșteri ale ni- Material preluat din volumul „Reabilitare medicală – Actuali-
tăţi 2020”, editat de Viaţa Medicală.
velurilor serice ale BDNF s-au Bibliografia este disponibilă pe www.viata-medicala.ro
14 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11 Medic-Medicină-Cultură

Alexandru Repan
la 81 de ani
Alexandru Repan a împlinit de curând 81 de ani și peste
55 de ani de carieră în lumea teatrului.

A fost croit parcă de natură cu calităţi pentru a apărea pe

scenă și a delecta publicul spectator: fizic agreabil, glas
melodios, incon-
fundabil, prezenţă
elegantă, dicţie per-
fectă. Bucureștean
get-beget, a absolvit
mai întâi Faculta-
tea de Istorie, apoi

Comori ale artei

pe cea de Teatru,
Peste 200 de stampe
fiind studentul ma-
japoneze pot fi admirate, relui regizor Mony
până la 10 aprilie, în cadrul Ghelerter și al actri-

extrem orientale
unei expoziţii organizate ţei Zoe Anghel Stan-
la Muzeul Naţional al ca. A colindat prin
Literaturii Române. câteva teatre până

A
rta japoneză a stârnit
interesul colecţionarilor,
publicului occidental și
pe cel al artiștilor încă
de la pătrunderea sa în spaţiul euro-
pean, în a doua jumătate a secolului
al XIX-lea. Iar când un colecţionar
pasionat decide să le împărtășeas-
că și concetăţenilor săi din bucuria
contemplării vechilor gravuri, ne
aflăm în faţa unui eveniment cul-
tural deosebit, așa cum este expo-
ziţia „Celebrităţi din Lumea Pluti-
toare”, deschisă până la 10 aprilie
a.c. la sediul din Calea Griviţei
64-66 al Muzeului Naţional al
Literaturii Române.
Expoziţia este organizată de
Asociaţia „Șerban și Asociaţii” –
Societate civilă de avocaţi, în par-
teneriat cu Ambasada Japoniei
în România și Asociaţia culturală
„Pictor Octavian Smigelschi”, fiind
inclusă în calendarul manifestă-
rilor care celebrează împlinirea
unui secol de relaţii diplomatice
între Japonia și România. Cele pes-
te 200 de stampe, cărţi vechi și
albume provin din colecţia de
peste 1.800 de piese a avocatului
George Șerban, și sunt reprezenta-
tive pentru perioada Edo a acestui
gen artistic special (1603-1868).
Sunt cunoscute generic cu denu-
mirea de Ukiyo-e (imagini ale lumii
plutitoare), relevantă pentru spi-
ritul japonez, la care face referire
însuși titlul expoziţiei. Piesele ori-
ginale de secol XVII-XIX alternea-
ză cu imprimări din secolul XX.
Istorie imprimată în stampe
Subiectele stampelor acope-
ră toate genurile cunoscute, fiind
grupate în trei spaţii ale muzeului.
Prima sală este dedicată gravuri-
lor cu tematică istorică, înfăţișând
luptători sau shoguni, gravurilor
care aduc în prim-plan frumuseţea
feminină, prin portrete de curte-
zane și gheișe, și de asemenea pe-
isajelor, în care imaginea muntelui
Fuji este omniprezentă. Modul
de lucru presupunea gravarea pe
plăcuţe din lemn de cireș, urmată
de imprimarea cu cerneală, ulte-
rior fiind introdusă și utilizarea
culorii, prin treceri succesive ale
pigmenţilor în spaţiile dedica-
te ale acelorași plăcuţe. Autorii
stampelor sunt nume celebre ale
genului, printre care: Hishikawa
Moronobu, Okumura Masanobu,
Suzuki Harunobu, Isoda Koryusai,
Katsushika Hokusai, Keisai Eisen,
Kikukawa Eizan.
Gravuri cu tematică erotică
O sală separată este dedicată
reprezentărilor teatrului kabuki,
în care rolurile erau jucate exclu-
siv de bărbaţi. Ultimul spaţiu ex-
poziţional poartă însemnul 18+,
acolo fiind prezentate gravuri cu
Cărţile lui Hokusai (manga)
tematică erotică (shunga), un
subiect aparte al artei japoneze,
abordat cu mare delicateţe, în
spiritul frumosului.
În fiecare încăpere este proiec-
tat un film care explică alte subtili-
tăţi legate de realizatea și tematica
stampelor, precum și vitrine cu
cataloage de expoziţii din întreaga
lume și cu albume de artă japone-
ză, adunate de George Șerban de-a
lungul timpului.
Este interesant de observat
că pasiunea colecţionarului nu
s-a limitat doar la alcătuirea unei
vaste colecţii, ci și la studierea și
înţelegerea în profunzime a aces-
tui gen artistic, ceea ce îi permite
să aprecieze totul la adevărata
valoare. După încheierea prezen-
tării din Capitală, există intenţia
ca această remarcabilă expoziţie
să fie instalată și la Brașov, pentru
ca mai mulţi iubitori de artă orien-
tală să se poată bucura de aceste
capodopere chiar la ei acasă.
Dr. Raluca Bulea
s-a stabilit la Teatrul
Nottara, la invi-
taţia directorului
și dramaturgului
Horia Lovinescu – o
întâlnire decisivă
pentru cariera sa –,
unde a desfășurat, aproape o jumătate de secol, o activitate densă,
considerabilă și prodigioasă, jucând nenumărate roluri principale
în zeci de spectacole, înnobilându-le cu prezenţa sa catalizatoare.
A fost George din „Cui i-e frică de Virginia Woolf?”, Alceste și Don
Juan, Claudius din „Hamlet”, prinţul Henric în „Henric a IV-lea” și,
bineînţeles, Ivan Karamazov din „Fraţii Karamazov”.
Un punct maxim al carierei sale este realizarea spectacolului
one-man show cu microromanul lui Mateiu Caragiale, „Craii de
Curtea Veche”, unde timp de două ore se diversifică în celebrele per-
sonaje Pantazi, Pașadia,Pirgu și Pena Corcodușa, oferind un recital,
un adevărat miracol imagistic, evocând prin prezenţa sa elegantă,
sobră, prin tonalităţile sale învăluitoare, prin privirea sa cu o lumi-
nozitate specială, cu surâsul său discret, ușor obosit, magia înaltă a
creaţiei mateine, vraja ei inconfundabilă.
În paralel cu activitatea teatrală a desfășurat o harnică activita-
te în zeci de filme de diverse facturi. Un rol realizat minunat a fost
Dimitrie Cantemir din filmul „Cantemir”, realizat în 1973, cu o distri-
buţie din care făcea parte tot ce era mai bun în lumea actoriei române.
De o modestie aproape exemplară, a stat deoparte de marea recla-
mă, de tabloide, viaţa artistică acaparându-i toată activitatea. A fost și
profesor, iar o vreme a cochetat și cu regia de teatru, dar n-a insistat.
Cu toată preţuirea personală pentru artistul Repan, nu pot
trece cu vederea că, în 2017, CNSAS a făcut cunoscut că din 1973,
Alexandru Repan a fost colaborator al Securităţii sub numele de
Hans. CNSAS a susţinut că activitatea sa informativă nu s-a limitat
la motivul recrutării sale iniţiale, ci a cuprins şi informaţii referitoa-
re la colegii de serviciu și la cunoștinţele sale. Curtea de Apel a stabi-
lit indubitabil că Alexandru Repan a fost colaborator al Securităţii,
actorul nemaifăcând recurs.
Revăzându-i biografia, te poţi întreba pe bună dreptate ce demon
l-a îndemnat să facă pactul cu diavolul? Pact pe care l-au făcut mulţi
în vremurile de tristă amintire. Acum, desigur că sunt întrebări reto-
rice, la care nu poate răspunde decât conștiinţa individului. Se poate
afirma însă, fără a face „teoria chibritului”, că de multe ori adevăratul
talent n-are nevoie să fie impulsionat de ideologie, care adeseori îi
poate dăuna, și că tentaţiile notorietăţii cu orice preţ sunt extrem de
periculoase.
Îi urez la mulţi ani și vânt din pupă pentru a realiza unul dintre
visurile sale: Prospero din „Furtuna”.
Candid Stoica

Dublă nominalizare la premiile

Oscar pentru „colectiv”
D ocumentarul românesc „colectiv”, regizat de Alexander Nanau, a fost nomi-
nalizat la premiile Oscar la categoriile cel mai bun documentar și cel mai
bun lungmetraj internaţional. Pelicula este primul film românesc nominali-
zat la premiile Oscar, după ce alte două titluri românești au ajuns pe lista scurtă a
Oscarurilor la ediţiile precedente: „După dealuri”, al regizorului Cristian Mungiu, și
„Cadoul de Crăciun” al lui Bogdan Mureșanu. O coproducţie România-Luxemburg, fil-
mul prezintă eforturile depuse de medici, oficiali guvernamentali și jurnaliști de in-
vestigaţie, care luptă împotriva corupţiei în timp ce descoperă o fraudă de amploare în
sistemul de sănătate din București, după incendiul din clubul Colectiv. Anul acesta,
Gala Premiilor Oscar va avea loc la 25 aprilie, în Los Angeles, în condiţiile excepţionale
impuse de pandemia de COVID-19.
Cristina Ghioca
Medic în România
VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
15

Dragoș Zamfirescu
este doctor în știinţe
medicale, medic primar
chirurgie plastică,

Dr. Dragoș
estetică și microchirurgie
reconstructivă la Clinica
Zetta. Are o experienţă de 24
de ani de chirurgie plastică,

Zamfirescu:
23 de ani de microchirurgie
și 22 de ani de chirurgie
estetică. A fost research
fellow la Microsearch

„Am ajuns
Foundation of Australia, din
Sydney. A căpătat experienţă
în spitale mari din orașe,

’’
precum: Sydney, Melbourne,

în paradisul
Milano, Torino, Tokyo, Taipei,
Rochester - Minnesota.

Am lucrat la microscop.

microchirurgiei,
Artere de un milimetru
au devenit ceva mult mai
ușor sau mai relaxant.
M-am apropiat de partea

în Taiwan”
știinţifică. Am intrat pe o
traiectorie internaţională la care
până atunci nu aveam acces.

Medicul Dragoș Zamfirescu
a făcut nu doar cercetare
în microchirurgie, ci a
ajuns în unele dintre
cele mai mari spitale din
lume, unde a avut parte de
pedagogi cu experienţă.
De la ei a absorbit
informaţiile necesare și
astfel a ajuns să descopere
repere extraordinare în
microchirurgia mondială.
Cum aţi ales specialitatea?
Nu aveam pe listă chirurgia plasti-
că, nu îmi făceam iluzii. Dar pentru
că era loc disponibil, am început să
mă gândesc. La examenul meu de li-
cenţă a venit un student care făcuse
o lucrare cu profesorul Lascăr – cu
microchirurgie, replantări, degete
tăiate. Mi s-a părut spectaculos, fan-
tastic! Apoi, cu două-trei zile înainte
de repartiţie, a fost la televizor un
reportaj cu profesorul Lascăr, tot cu
replantări. Mi s-a părut o suprapu-
nere extraordinară și am zis: „Hai să
încerc să iau [chirurgie] plastică, pe
microchirurgie!”.
Aţi participat la operaţii complexe
în echipe mixte multidisciplinare.
Care a fost cel mai dificil caz?
Unul dintre cazurile la care mă
gândesc este operaţia unui copil. Un
băiat din Pitești care venise după un
accident de motocicletă, de scuter
sau ceva de genul. A ajuns la Floreas-
ca cu politraumatism. I se pusese
indicaţia de amputaţie dezarticu-
lare de coapsă. O comisie din spital
stabilise asta. Doamna doctor, care
s-a atașat de copil, l-a salvat iniţial
și l-a îngrijit atâtea luni, a refuzat
pur și simplu. Împreună cu ea am
decis să trecem peste recomandare.
Când am intrat în operaţie, bucata
de femur (...) arăta ca un lemn. (...)
Am curăţat agresiv, aproape ca la un
cancer, și am luat cea mai lungă bu-
cată de fibulă pe care am folosit-o în
viaţa mea și am reconstruit acel fe-
mur. Și, surpriză, a mers totul foarte
bine.
Întâlnirea cu monștrii sacri
din domeniu
Ce a însemnat pentru dumnea-
voastră experienţa de research
fellow la Microsearch Foundation
of Australia?
A fost poate perioada cea mai fru-
moasă din viaţa mea profesională sau
știinţifică. Am avut ocazia să intru în-
tr-un mediu și într-un colectiv de vârf
de cercetare. Era un domeniu care
și acum este la foarte mare modă:
transplantul de ţesuturi compozite.
Profesorul meu de acolo făcuse pri-
mul transplant de mână din lume,
era președintele Colegiului interna-
ţional al chirurgilor și fost președinte
al Societăţii internaţionale de micro-
chirurgie. Un monstru sacru. (râde)
Am fost acolo să capăt experienţă.
Am făcut [cercetare pe] peste 600
de șobolani, cărora le transplantam
piciorul, de la un șobolan negru la un
șobolan alb, sau jumătate de faţă sau
coadă sau urechi și făceam studii pe
imunologie și imunosupresie. Studii
care pe mine m-au ajutat. A fost pri-
ma dată când am scris articole corec-
te, când am publicat în reviste inter-
naţionale, când trimiteam o lucrare
la orice congres și era acceptată. Deci
am căpătat experienţă făcând micro-
chirurgie 10-12 ore, în fiecare zi, mai
multe luni.
Repere și mentori
Aţi fost și visiting doctor în spitale
din mari orașe ale lumii. Ce aţi în-
văţat acolo?
Eu am ajuns în străinătate după ce
am devenit medic specialist sau
chiar primar. Am citit, am văzut la
congrese oameni care fac lucruri
deosebite și am vrut să îi văd la faţa
locului. Așa se învaţă sau se fură
meserie. Când mă duceam la un con-
gres, într-un oraș interesant în care
știam că este și unul dintre acești
profesori, îi scriam înainte și îl ru-
gam să mă primească câteva zile, să
văd despre ce este vorba. Asta este un
visiting [doctor]. Practic, nu lucram
[acolo], doar absorbeam informaţii
de pe toate canalele posibile. Așa am
ajuns să văd repere extraordinare
în microchirurgia mondială. Am
văzut ce înseamnă să faci supermi-
crochirurgie în Japonia, la profeso-
rul Koshima, vase limfatice de 0,2
milimetri, cinci microscoape pe un
singur pacient, zece microchirurgi
care fac acolo lucruri extraordinare.
Am ajuns în paradisul microchirur-
giei, în Taiwan, la profesorul Wei
Fu-chan, unde se fac cinci-șase
transferuri libere în fiecare zi, în-
tr-un spital de 10.000 de paturi și 82
de săli de operaţie.
Cum aţi descrie experienţa din
Taiwan?
Pentru mine a fost incredibil să
mă duc dintr-o sală într-alta și să
văd câte un transfer liber, unde o
secţie de reanimare, numai pentru
așa ceva, [era] de 22 de paturi. Nu
există secţii de chirurgie plastică de
atâtea paturi, câte au numai pen-
tru Terapie Intensivă. Deci, ceva
incredibil! Nu numai din punct de
vedere chirurgical, dar am găsit
niște pedagogi cum mai rar sunt în
România. Mie mi-au prins foarte
bine lucrurile astea: să am un reper,
un mentor care nu numai că expli-
că, dar îmi dă și lecţii de viaţă sau
sfaturi personale.
Care sunt trăsăturile unui bun me-
dic din specialitatea dv.?
Aș începe cu ceea ce cred că trebuie
să fie trăsăturile unui medic. Trebu-
ie să îi placă meseria, să aibă o pa-
siune pentru ea. Să aibă empatie și
dragoste pentru oameni. Nu cred că
se poate construi ceva în medicină
fără lucrurile acestea. Apoi trebuie
să înveţe tot timpul și trebuie să per-
severeze. În particular, la chirurgia
plastică, îţi trebuie un respect de-
osebit pentru ţesuturi, trebuie să
lucrezi cu mare fineţe, indiferent
că lucrezi cu osul, grăsimea sau
pielea. Acesta e primul principiu
în chirurgia plastică: să manipulezi
ţesuturile cu foarte mare atenţie.
Să fii atent la detalii, să-ţi formezi
un bagaj de cunoștinţe care să-ţi
permită să te adaptezi la orice situ-
aţie, pentru că în chirurgia plastică
nu există niște protocoale speciale.
Astea sunt câteva particularităţi ale
chirurgului plastician.
Florentina Ionescu

Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!

Săptămânal, vei primi ziarul
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf: tipărit și/sau vei avea acces la
200 lei 129 lei ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro

Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare
16 VIA�A MEDICALĂ
19 martie 2021 l Nr. 11
Ocluzia arterei centrale a
retinei, o urgenţă medicală
Pierderea bruscă a vederii,
monoculară, fără durere, este
un simptom al accidentului
vascular cerebral și reprezintă
un semnal de alarmă.
A
fecţiune oftalmologică rar
întâlnită, ocluzia arterei
centrale a retinei (OACR)
poate avea impact devas-
tator asupra pacientului. American
Heart Association (AHA) recomandă
evaluarea promptă și iniţierea cât mai
rapidă a tratamentului, aceasta fiind
considerată o formă rară de accident
vascular cerebral ischemic acut. Se
estimează că mai puţin de 20% dintre
pacienţi își redobândesc acuitatea vi-
zuală la nivelul ochiului afectat.
Anumite comorbidităţi, cum ar fi
hipertensiunea arterială, hiperlipide-
mia, diabetul zaharat, dar și consumul
de tutun cresc riscul de OACR. Cea mai
frecventă cauză etiologică este boala
tromboembolică (95%), mai rar fiind
întâlnită o arterită cu celule gigante
(5%). Date din literatură sugerează că,
în anumite cazuri, tratamentul cu t-PA
(tissue plasminogen activator) poate
fi eficient. Sunt însă necesare studii
suplimentare pentru a identifica noi
Medicina altfel
Terapie nouă
pentru ADHD Grupaj
realizat de
dr. Diana
Andronache
S indromul ADHD se definește prin deficit de atenţie și hi-
peractivitate, având la bază o tulburare de dezvoltare ne-
urologică. Această afecţiune are un debut precoce, de obicei
înaintea vârstei de 7 ani, și se caracterizează clinic fie prin
hiperactivitate și impulsivitate, fie prin lipsă de atenţie. Exis-
tă și cazuri în care copilul prezintă toate aceste trăsături,
însă cu grade variabile de severitate. Administraţia pentru
Alimente și Medicamente din Statele Unite (FDA) a aprobat
recent un nou medicament ce poate ameliora tulburarea de de-
ficit de atenţie și hiperactivitate, în cazul copiilor care au împli-
nit vârsta de minimum 6 ani. Azstarys, o combinaţie de medica-
mente cu eliberare rapidă (dexmethylphenidate) și prelungită
(serdexmethylphenidate) are un profil farmacocinetic ce poate
asigura un control constant al simptomelor.
Terapia a fost aprobată pe baza rezultatelor favorabile ale
unui studiu în care au fost incluși 150 de copii cu vârsta cuprin-
să între 6 și 12 ani, diagnosticaţi cu ADHD. S-a observat că tra-
tamentul cu Azstarys a fost asociat cu beneficii clinice semnifi-
cative, ameliorând simptomele asociate ADHD, comparativ cu
placebo. Evenimentele adverse mai frecvent întâlnite în grupul
copiilor trataţi cu Azstarys au
fost cefaleea (5,3% faţă
biomarkeri cu ajutorul cărora poate fi de 1,3%), durerea
evaluată viabilitatea ţesutului retinian abdominală (4,1%
și stabilirea în funcţie de aceștia a algo- faţă de 1,3%), in-
ritmilor pe baza cărora se poate admi- somnia (2,7%
nistra t-PA. faţă de 1,3%)
Prevenirea OACR se poate face și faringita
prin controlul strict al factorilor (2,7% faţă de
de risc și prin evaluarea periodică a 0%). Medica-
pacientului de către o echipă mul- mentul este
tidisciplinară, formată din medic disponibil în
internist, neurolog și oftalmolog. tabletă unică,
Concepte noi de tratament (terapii în mai multe
trombolitice noi sau cu efect neuro- concentraţii și se
protector) necesită, de asemenea, administrează per
studii suplimentare. os, o dată pe zi.
1. https://doi.org/10.1161/STR.0000000000000366
2. https://www.medscape.com/viewarticle/947216 https://www.medscape.com/viewarticle/947075