Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Științe Economice și Administație Publică

Program de studiu: MANAGEMENT ȘI AUDIT ÎN ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

Proiect la disciplina:

„CERCETĂRI APLICATIVE
PE PIAȚA SERVICIILOR „

Coordonator: Masteranzi:
Asist. univ. Dr. Daniela-Mihaela NEAMȚU Ionela BOGDAN
Elena CARAGEA
Ana-Maria COVALIU
Bogdan GHEORGHIȚĂ
An I, grupa 1

Suceava, 2021
 Tema:

„Analiza satisfacției populației privind Piața

Farmaceutică și Medicală din România, în
contextul pandemiei SARS-CoV-2„
 Cuprins

Abrevieri................................................................................................................................................................4
Tabele, grafice, imagini.........................................................................................................................................4
Capitolul I – Stadiul actual al cunoașterii...........................................................................................................5
1.1. Principalele schimbări ale sistemului de sănătate din România...................................................................5
1.2. Scurt istoric privind piața farmaceutică și medicală....................................................................................6
1.3. Apariția celor mai importanți producători de medicamente........................................................................7
1.4. Începuturile pieței farmaceutice în România...............................................................................................7
Capitolul II – Planul de cercetare........................................................................................................................8
2.1. Obiectivele cercetării..................................................................................................................................8
2.2. Ipotezele cercetării......................................................................................................................................9
2.2.1. Situația medicală actuală în România...................................................................................................9
2.2.2 Situația actuală a pieței farmaceutice din România.............................................................................12
2.2.3. Situația economico-financiară a firmelor producătoare și dezvoltatoare de vaccinuri anti-COVID-19
..................................................................................................................................................................... 14
2.3. Metoda de cercetare aplicată.....................................................................................................................16
2.4. Rezultatele preconizate.............................................................................................................................18
2.5.Întrebările care se deduc din chestionar.....................................................................................................23
Limite și recomandări........................................................................................................................................26
Bibliografie..........................................................................................................................................................28
 Abrevieri

OMS (WHO) - Organizația Mondială a Sănătății

RX – medicamente eliberate pe bază de rețetă farmaceutică

OTC - medicamente eliberate fără rețetă farmaceutică

CNAS - Casa Națională de Asistență Socială

FNAS - Fondul Național de Sănătate

UE - Uniunea Europeană

CEE - Consiliul Europei

PIB - produs intern brut

BPF BERKELEY PACKET FILTER - software, folosit în statistică

ARNn - testarea împotriva SARS-CoV-2

Tabele, grafice, imagini

Capitolul I: Figura 1: Distribuția medicilor în funcție de zonă

Figura 2: Evoluția cifrei de afaceri a companiilor farmaceutice

Figura 3: Venitul net/profitul companiilor farmaceutice care au dezvoltat vaccinuri în

prima parte a anilor 2020-2021

Capitolul II : Figura 1: Afirmații legate de sistemul de sănătate

Graficul 1: Profesionalismul cadrelor medicale

Graficul 2: Achiziționarea de medicamente

Graficul 3: Prețul medicamentelor

 Capitolul I – Stadiul actual al cunoașterii

Sistemul de sănătate și piața faramceutică pe care o cunoaștem astăzi s-a dezvoltat în timp.
Pentru ca cercetarea noastră să fie cât mai întemeiată, am decis să căutăm informații din cele mai
îndepărtate timpuri legate de domenul sănătății, pentru a pentru observa evoluția în timp și spațiu ca
ceeace se vrea a fi medicina din zilele noastre.
Un sistem de sănătate, ce se poate numi și sistem de îngrijire al sănătății sau sistem sanitar,
simbolizează un ansamblu de specialiști, instituții și resurse unite pentru a îmbina nevoia de asistență
medicală în scopul satisfacerii nevoilor populației. Sistemele de sănătate diferă de la o națiune la alta și
nu există un sistem central sau care să se plieze pentru toate statele.
Coordonatorul principal al sistemelor de sănătate mondial este OMS (Organizația Mondială a
Sănătății / WHO World Health Organization), creată cu scopul de a sincroniza sistemul de sănătate din
cadrul Organizației Națiunilor Unite și pentru a susține bunăstarea populației.
Piața farmaceutică din România este dominată de medicamentele cu prescripție medicală
(RX), cu o pondere de aproape două treimi din totalul consumului de medicamente, urmate de
medicamentele eliberate fără prescripţie (OTC) și cele eliberate în spitale.
1.1. Principalele schimbări ale sistemului de sănătate din România
Până ca Ministerul Sănătății să conceapă Legea asigurărilor de sănătate nr.145/1997, ce stă la
baza formării sistemului de sănătate român, acesta se ocupa cu coordonarea sistemului sanitar de la
nivelul municipiului București și a celorlalte 41 de direcții sanitare județene, ” fiind constituit dintr-o
rețea de spiatale, policlinici, dispensare și alte unități sanitare” 1, conform datelor furnizate de CNAS.
La sfârşitul anului 1989, sistemul medical din România era structurat potrivit modelului
Semashko. Acesta funcționa în condiții destul de precare, nu atât din cauza organizării şi finanțării
centralizate, cât din cauza volumului redus de resurse disponibile în sistem. Situația respectivă a
persistat, totuşi, încă şapte ani după schimbarea regimului politic din decembrie 19892.
Din anul 1994, vechiul model a suferit numeroase transformări, per ansamblu, destul de
ezitante. La început au fost introduse unele elemente de tip Beveridge în opt județe, odată cu instituirea
medicilor de familie ca interfață între serviciile primare şi cele secundare/terțiare.
Din anul 1997, când, prin Legea nr. 145/1997, au fost adoptate noi măsuri de reformă, în
sistem a devenit dominant modelul Bismarck – prin cotele obligatorii de asigurare achitate de
contributori, fixate în funcție de veniturile acestora. Intrarea în vigoare a Legii asigurărilor de sănătate a
avut loc în anul 1999.3
După anul 2004, ca şi în cazul asigurărilor de stat pentru pensii, modelul românesc al
serviciilor medicale publice s-a dovedit tot mai puțin adecvat noilor evoluții demografice şi de pe piața
muncii, din cauza dificultăților în colectarea resurselor, a bazei social-economice tot mai restrânse de
contribuție, din cauza numeroaselor solicitărilor cu titlu gratuit a serviciilor medicale ş.a. Totuşi, în
pofida finanțării insuficiente şi a orientării prevalente spre modelul de tip Bismarck, sistemul şi-a
1
Site http://www.cnas.ro/page/scurt-is.html accesat la data de 15.05.2021
2
Maria Aciu - „Introducere în tehnica farmaceutică: Curs anul I”, Universitatea de Medicină Craiova, Secţia Farmacie, Colecţia
Hipocrate, 21, Ed. Aius, 1998, pg 12
3
Idem, pg 13
menținut, într-o oarecare măsură, caracterul social afirmat înainte de anul 1989. Mai multe categorii de
populație beneficiază gratuit de servicii, fără compensarea cheltuielilor corespunzătoare din partea
statului. Practic însă, categorii sociale destul de consistente, în caz de nevoie, nu pot accesa serviciile
medicale din diverse motive.
Instituțiile fundamentale ale sistemului public de sănătate din România sunt4:
– Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, cu reprezentanța sa teritorială;
– Ministerul Sănătății;
– Colegiul Medicilor din România;
– rețeaua publică de servicii (spitale, policlinici, laboratoare, dispensare, farmacii ş.a.).
De asemenea, roluri decisive în finanțarea şi organizarea ofertei de servicii medicale au şi
următoarele instituții:
– Ministerul Finanțelor Publice;
– administrația locală şi regională (consiliile locale şi prefecturile);
– Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale.
Resursele colectate la fondul național de asigurări de sănătate se constituie pe următoarele căi:
– din contribuții ale angajaților sau ale altor persoane ce realizează venituri;
– din contribuții ale angajatorilor, sub forma unor cote de participare;
– din contribuții ale bugetului public la finanțarea unor programe naționale de sănătate.
De asemenea, circulația resurselor în sistemul de sănătate românesc se desfăşoară astfel:
– angajații, angajatorii, alți realizatori de venituri, alți contributori participă la constituirea
Fondului NaŃional de Asigurări de Sănătate (FNAS);
– resursele din FNAS sunt transferate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate către Casele
Județene;
– Casele Județene de Asigurări de Sănătate decontează către medici contravaloarea serviciilor
medicale prestate;
– Casele Județene de Asigurări de Sănătate contribuie şi la constituirea unui fond de
redistribuire a resurselor din sistem;
– Bugetul Public de Stat transferă resurse către prestatorii de servicii medicale, pentru
susținerea programelor naționale de sănătate;
– beneficiarii efectuează şi plăți directe pentru unele servicii şi medicamente.
1.2. Scurt istoric privind piața farmaceutică și medicală
Industria farmaceutică și medicală cuprinde 4 mari perioade istorice caracterizate de anumite
descoperiri semnificative acestui domeniu. Prima dintre acestea este Perioada empirică, religioasă, de
unde aflăm care farmacie este mai veche: egipteană, chineză sau mesopotamică; plantele medicinale au
fost utilizate de sumerieni, cu 6000 ani i.Hr. 5

Arheologii au descoperit peste 22 000 de tabliţe de lut vechi care cuprind un adevărat dicţionar
al plantelor medicinale aparţinând babilonienilor.  Descoperirile arheologice au evidenţiat, pe zidurile
şi sarcofagele egiptene, imagini ale plantei numită aloe vera, foarte apreciată de egipteni, care o utilizau
atât pentru virtuţile sale tămăduitoare, cât şi ca ofrandă la funerariile faraonilor.  O numeau chiar
„planta nemuririi”. Acest interval de timp este urmat de perioada filosofică6, care este dominată de

4
Septimiu Tudor Bucurescu, Barbu Cuparencu, Victor Ponoran - „Marketing pentru industria farmaceutică”, Ed. Dacia,
Colecţia Universitaria, Cluj, 2000,pg 25
5
Ioana Matei, Gh. Mermeze  - „Propedeutică farmaceutică”, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea, 1997;
6
Idem, pg 26
Hipocrate (părintele medicinei), de medicul farmacist Claudius Galenus şi de Dioscoride (părintele
fitoterapiei).

În continuare urmează perioada experimentală, caracterizată de alchimiştii arabi. Aceştia au

folosit aparate de distilat, au realizat ape aromatice, au izolat alcoolul etilic, anumite aldehide, au
separat zahărul din trestia de zahăr, au efectuat sublimări. Prima farmacie publică apare în anul 754 la
Bagdad, iar prima farmacopee din lume a fost „Thesaurus Aramatariorum”, apărută la Milano, în 1512.

Ultima dintre aceste perioade istorice se numește perioada ştiinţifică și aduce izolarea
cafeinei, iodului, bromului, magneziului, morfinei, stricninei, emetinei, chininei, piperidinei, codeinei,
cocainei, papaverinei. Samuel Hahnemann introduce homeopatia, iar Louis Pasteur pune bazele
enzimologiei şi bacteriologiei, creând vaccinul antirabic. Pierre şi Marie Curie deschid calea utilizării
radiumului.7

1.3. Apariția celor mai importanți producători de medicamente

Industria farmaceutică a debutat în Germania şi apoi în Elveţia, la sfârşitul secolului al XIX-lea;
ea s-a născut din industria chimică şi în particular din cea a coloranţilor. Astfel, fabrica de produse
chimice (coloranţi) Bayer, din Germania, inaugura în anul 1897 prepararea de medicamente industriale
furnizate sub formă de „specialităţi”, adică medicamente cu nume precis şi în ambalaj propriu, ca
acidul acetilsalicilic, comercializat în anul 1899 sub numele marcat de „Aspirine”.
De asemenea, în Elveţia au dobândit renume trei mari fabrici de medicamente: Ciba (1850), E.
Sandoz (1886) şi Hoffman-La Roche (1896).8 În SUA, primele mari fabrici de medicamente devin:
Pfizer & Co (1849), A. P. Sharp şi L. Dohme (1860) şi Medicamenta Vera-Park Davis & Co. (1862).
Etapele inovaţiei farmaceutice sunt marcate de aşa numitele medicamente miraculoase: 1935 -
apariţia sulfamidelor, 1944 - apariţia antibioticelor şi 1945 -apariţia antituberculoaselor în 1945.
Cooperarea în domeniul cercetării a fost înscrisă în Actul Unic European din 1986, ca obiectiv
comunitar al finalizării economice a Tratatului de la Roma, din anul 1957.
Prima directivă de armonizare europeană privind fabricarea specialităţilor farmaceutice este cea
stabilită prin Tratatul de la Roma din 26 ianuarie 1965, prin care CEE a reglementat legislaţia în acest
domeniu. Așadar, aproape 80% din producţia mondială de medicamente este concentrată în SUA,
Germania, Anglia, Elveţia, Franţa, Japonia, Italia, Canada, Olanda, Belgia şi Danemarca. Astfel, în
SUA, principalele fabrici de medicamente sunt: Abbott, Merck, Pfizer, Schering-
Plough, Searle, Smith, Kline and French. Aici, industria farmaceutică este sever controlată de
organul guvernamental, FDA. În Germania, principalele firme
sunt: Hoechst, Bayer, Boehringer, Schering. Anglia este reprezentată de MSD, Pfizer şi Glaxo.

1.4. Începuturile pieței farmaceutice în România

Înainte de anul 1989, piaţa farmaceutică românească era dominată de producţia internă –
UMB Bucureşti, Antibiotice Iaşi, Terapia Cluj, Armedica Târgu Mureş, Biofarm
Bucureşti, Sintofarm Bucureşti, toate acestea subordonate Ministerului Chimiei. După anul 1990
încep să apară producătorii privaţi, cum ar fi: Europharm Braşov, Helcor Baia Mare, Labormed
Bucureşti, Pharmatech Târgu Mureş, Sindan Bucureşti9.

7
Idem, pg 26
8
Septimiu Tudor Bucurescu, Barbu Cuparencu, Victor Ponoran - „Marketing pentru industria farmaceutică”, Ed. Dacia, Colecţia
Universitaria, Cluj, 2000;
9
Adriana Popovici, Ion Ban, Bela Tökés, Ion Nicolaescu, Gabriela Suciu, Ioan Mathé, Victor Năstasă,  Natalia Stavri  - „Bazele teoretice
ale tehnologiei farmaceutice”, Ed. Mirton, Timişoara, 1998
 În România, condiţiile producerii şi punerii pe piaţă a produselor medicamentoase, precum şi
condiţiile şi măsurile pentru asigurarea calităţii sunt reglementate de Guvern (OUG 152/1999). Prin OG
125/1998 Guvernul a hotărât înfiinţarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor
Medicale (ANMD) care asigură realizarea politicii statului în domeniul controlului complex al calităţii
medicamentelor şi altor produse de uz uman. Fabricarea produselor medicamentoase se face numai în
unităţi de producţie care au obţinut autorizaţia de funcţionare de la Ministerul Sănătăţii, iar fabricarea
este condiţionată de obţinerea autorizaţiei de punere pe piaţă a produsului medicamentos.
Fabricarea industrială a medicamentelor se realizează pe baza recomandărilor făcute de ghidul
european BPF Eur. (Guide de Bonnes Pratiques de Fabrication des Medicaments) redactat de Comisia
Comunităţii Europene. Se utilizează şi ghidul american GMP (Good Manufacturing Practices); în
România, de la 1 decembrie 1995, a intrat în vigoare o ordonanţă a Ministerului Sănătăţii privind
producţia şi circulaţia medicamentelor - „Reguli de Bună Practică de Fabricare”. GMP a fost pentru
prima dată acordat de OMS în 196410.
În prezent ne aflăm în etapa globalizării pieţei medicamentelor, internaţionalizării
medicamentului industrial, unde revoluţia în comunicarea electronică îşi pune vizibil amprenta, iar
dezvoltarea companiilor producătoare de medicamente este puternic influenţată de gradul de cooperare
cu alte companii farmaceutice.

Capitolul II – Planul de cercetare

Un aspect important al acestei lucrări este dat de actualitatea temei pe care am supus-o analizei,
având în vedere că întreaga populație a lumii a avut de suferit, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe
urma haosului creat de celebrul virus SARS-CoV-2, cauzator al bolii COVID19. S-au resimțit
schimbări nu numai la nivel de sistem de sănătate, dar și la nivel financiar, social, mai ales la nivel de
psihic.
Notorietatea temei a fost subiect de discuție mai bine de un an de zile, ”demolând” astfel
relațiile inter-umane create, încrederea în propria persoană, înrădăcinând frica de a merge la un centru
medical, fie că vorbimn de spitale sau cabinet particular, impactul financiar resimțit atât de persoane
fizice, cât și de persoane juridice, populația a avut momente de panică încă de la începutul pandemiei și
s-a creat iluzia de foamete și supra-aglomerare a centrelor comerciale în găsirea alimentelor de bază,
etc.
În cadrul prezentei cercetări, analizăm și punem sub lupa discuției nivelul de satisfacție al
populației raportat la sistemul de sănătate și la piata farmaceutică și a medicamentelor, mai ales, după
ce întrega populație a globului a fosrt supusă unei crize pandemice.
2.1. Obiectivele cercetării
Obiectivele de cercetare au ca scop perspectivele și opiniile referitoare la modul de fucționare a
sistemului sanitar în România, din punctul de vedere al consumatorilor și percepția acestora cu privire
la medicamentele folosite de acesția, locul de procurare și încrederea, în general, a românilor în
automedicație și/sau în opinia farmaciștior.
10
Ludovic Kurunczi - „Proiectarea medicamentelor asistată de computer”, Universitatea de Medicină şi Farmacie, Timişoara,
Specializarea Farmacie, 1998, pg 114-115
 Când societatea se confruntă cu un nou eveniment şi există mai multe puncte de vedere în
legătură cu acesta, este important să înţelegem realitatea din perspectiva celor în cauză, implicaţi direct
în acea realitate. Faptul că se resimt efectele și consecințele unei crize pandemice face ca populația să
fie mult mai vulnerabilă din toate punctele de vedere și mult mai cumpătată cu privire la economiile pe
care aceeștia le au, la ce cumpără, cât investesc în pasiuni și hoby-uri și cât rezervă sistemului sanitar
din punct de vedere financiar și încederea în cadreele medicale.
În ceea ce privesc principalele obiective ale cercetării, pentru realizarea acestui studiu urmărim
aspectele următoare:
1. Percepția populației despre sistemul sanitar din România, în contextul bolii covid-19;
2. Percepția populației despre piața farmaceutică din România, în contextul pandemic;
3. Rata de vaccinare anti-Covid, raportată pe categorii de vârstă și gradul de informare al
populației cu privire la aceste tipuri de vaccin;
4. Frecvența interacțiunii populației cu instituții medicale și/sau farmaceutice;
5. Părerea clienților/pacienților cu privire la resprectare măsurilor de prevenție împotriva
răspândirii virusului SARS-CoV-2;
6. Modalitățile de tratare preferate de populație în cazul apariției unei probleme de sănătate;
7. Analiza temerilor create de contextual actual al României înainte și după pandemie;
8. Preferințele respondenților cu privire la alegerea unui centru medical.
2.2. Ipotezele cercetării
2.2.1. Situația medicală actuală în România
România are un sistem de asigurări sociale de sănătate foarte centralizat
Sistemul de sănătate din România se bazează pe un model de asigurări sociale de sănătate în
care rolul statului este major. Ministerul Sănătății este responsabil pentru guvernanța generală, în timp
ce Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) administrează și reglementează sistemul. Atât
Ministerul Sănătății, cât și CNAS sunt reprezentate la nivel local prin autoritățile județene din domeniul
sănătății publice și prin casele județene de asigurări de sănătate.
Serviciile de asistență medicală sunt furnizate în 41 de județe și în București, în conformitate cu
normele stabilite la nivel central. Casele județene de asigurări de sănătate cumpără servicii de la
furnizorii de servicii medicale (medici generaliști/ medici de familie, medici specialiști, laboratoare,
spitale, furnizori de servicii de îngrijire la domiciliu etc.) la nivel local; în plus, furnizorii de servicii
medicale pot fi plătiți de Ministerul Sănătății în cadrul programelor naționale de sănătate11.
Angajatorii nu contribuie în mod direct la sistemul de asigurări sociale de sănătate din România.
Până în 2017, angajatorii își transferau cota contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate către CNAS
în numele angajaților, dar, cu toate acestea, angajatorii omiteau în mod sistematic să plătească. În urma
adoptării noii legislații12, angajații au devenit responsabili pentru plata primei complete și, în același
timp, salariile au crescut pentru a include suma pe care trebuiau să o acopere angajatorii.
De asemenea, există o serie de scutiri de la plata contribuțiilor care operează în sistem. Pentru
unele grupuri vulnerabile (cum ar fi șomerii, pensionarii cu pensii mici și persoanele care beneficiază
de prestații sociale), statul plătește din buget, în numele acestora, către CNAS o contribuție de asigurări
sociale de sănătate, pentru a garanta acoperirea serviciilor lor de sănătate. Serviciile de sănătate
utilizate de alte grupuri (cum ar fi copiii și studenții sub 26 de ani, femeile însărcinate, persoanele cu
dizabilități și bolnavii cronici) sunt finanțate din contribuțiile de asigurări sociale de sănătate ale
11
State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea
(https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf),
12
Vlãdescu C et al. (2016), Romania: Health System Review. Health Systems in Transition, 18(4): 1–170
populației active. În general, numărul redus de persoane care contribuie la asigurările sociale de
sănătate are drept rezultat o subfinanțare cronică a sistemului de sănătate.
Cheltuielile cu spitalele predomină, în timp ce eforturile politice încearcă să consolideze
asistența medicală primară
Trecerea la asistența medicală ambulatorie se află într-un stadiu incipient, peste 42 % dintre
cheltuielile pentru sănătate fiind încă direcționate către serviciile spitalicești (comparativ cu media UE
de 29 %), deși valoarea totală pe cap de locuitor rămâne scăzută în termeni absoluți, totalizând
aproximativ jumătate din cheltuielile din UE în ansamblu (Comisia Europeană, 2019a). Un procent
suplimentar de 27 % este cheltuit pe produse farmaceutice și pe produse de uz medical. Această valoare
este deosebit de ridicată în comparație cu cea a altor țări și, ca procent, se situează pe locul trei în UE
după Bulgaria și Slovacia.13
Din nou, însă, valoarea absolută a cheltuielilor pe cap de locuitor pentru produsele farmaceutice
(280 EUR) rămâne relativ scăzută, România cheltuind doar puțin peste jumătate din media UE (522
EUR).
În pofida eforturilor de consolidare a asistenței medicale primare și a asistenței comunitare,
susținute de Strategia Națională de Sănătate 2014–2020, proporția cheltuielilor pentru sănătate dedicate
asistenței medicale primare și ambulatorii rămâne pe locul doi între cele mai scăzute din UE (18 %,
comparativ cu media UE de 30 %). De asemenea, România cheltuiește foarte puțin pentru
prevenție, numai 18 EUR pentru fiecare persoană în 2017 sau 1,7 % din totalul cheltuielilor pentru
sănătate, comparativ cu 3,1 % la nivelul UE14.

România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor
UE
În pofida creșterii forței de muncă în domeniul sănătății în decursul ultimului deceniu, sistemul
de sănătate din România este afectat în continuare de deficite de medici și de asistenți medicali. În
2017, existau 2,9 medici practicanți la 1 000 de locuitori, cifră aflată pe locul trei între cele mai scăzute
cifre din UE (media UE fiind de 3,6) și 6,7 asistenți medicali la 1 000 de locuitori (media UE fiind de
8,5). Emigrarea personalului medical în căutarea unor perspective mai bune de carieră și remunerație în
străinătate a contribuit la crearea unui deficit intern de profesioniști în domeniul sănătății, cu consecințe
negative asupra accesului la serviciile de îngrijire. Guvernul a reacționat la această problemă luând
măsuri pentru a încerca să îi păstreze pe acești profesioniști în țară și să facă mai atractive locurile de
muncă din sectorul sănătății.
Nevoile nesatisfăcute de asistență medicală au scăzut în timp, dar nu au dispărut
Dezechilibrele în ceea ce privește accesul afectează în mod disproporționat anumite grupuri
socio-economice defavorizate – persoanele neînregistrate , pensionarii, lucrătorii agricoli și populația
de etnie romă (Consiliul Uniunii Europene, 2019). Astfel cum se întâmplă în majoritatea țărilor UE,
persoanele cu cele mai mici venituri raportează cele mai mari nevoi nesatisfăcute. În 2017, aproximativ
6,5 % dintre românii din gospodăriile cu venituri mici au declarat că au renunțat la asistență medicală
din motive financiare, comparativ cu 2,3 % în UE. Totuși, acest procent a fost mai bun decât cel de
14,5 % raportat în 2010.15

13
Iftimoaei C, Baciu I C (2018), Statistical analysis of external migration
Statistics Review, 12/2018, National Institute of Statistics,
pager.offset=25&advSearchKey=ESPNhc_2018&mode=adva
Sub=0&country=0&year=0.html
14
Iftimoaei C, Baciu I C (2018), Statistical analysis of external migration
Statistics Review, 12/2018, National Institute of Statistics,
pager.offset=25&advSearchKey=ESPNhc_2018&mode=adva
Sub=0&country=0&year=0
after Romania’s accession to the European Union. Romanian
Bucharest. Brussels, https://ec.europa.eu/social/main.jsp?
ncedSubmit&catId=22&policyArea=0&policyArea
after Romania’s accession to the European Union. Romanian
Bucharest. Brussels, https://ec.europa.eu/social/main.jsp?
ncedSubmit&catId=22&policyArea=0&policyArea
 Disponibilitatea serviciilor este inegală la nivelul țării. Distribuția neuniformă a unităților de
îngrijire medicală înseamnă un acces mai limitat la serviciile primare și la cele de specialitate în zonele
rurale. Aceeași tendință se manifestă și în distribuția inegală a medicilor ( după cum se observă în
Figura 1), problemele legate de acces fiind amplificate de infrastructura de transport defectuoasă.
Guvernul consideră că unitățile medicale mobile constituie un instrument pentru îmbunătățirea
accesului la servicii în zonele rurale și în regiunile îndepărtate, iar în 2018 au fost furnizate opt unități
mobile de screening pentru cancerul de col uterin în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială.

Figura 1. Distribuția medicilor în funcție de zonă

Sursa: Baza de date Eurostat

Lipsa resurselor financiare și provocările demografice pun în pericol sustenabilitatea

sistemului de sănătate
România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE. Creșterea
cheltuielilor pentru sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient, ar putea îmbunătăți accesul la
asistență medicală eficientă și furnizată la timp, ceea ce, la rândul său, ar putea reduce mortalitatea prin
cauze tratabile. Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare,
dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie
efectiv la finanțare (Comisia Europeană, 2019b). Rezolvarea acestei probleme ar crește baza de
finanțare și ar întări sistemul de asigurări sociale de sănătate. De-a lungul anilor s-au luat diverse
măsuri pentru a se reduce numărul scutirilor și pentru a se spori ratele contribuțiilor, dar proporția în
permanență redusă a populației plătitoare arată că sistemul este extrem de subfinanțat.
Alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea
populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a
bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activa (care are ca efect reducerea contribuțiilor și
restrângerea și mai acută a bazei de resurse). Se estimează că emigrația va atinge un nivel foarte ridicat
în următorii ani (Iftimoaei și Baciu, 2018). Ambele modificări structurale menționate au tendința de a
reduce și mai mult resursele deja limitate aflate la dispoziția sistemului de sănătate16.

15
European Commission (2019a), Country Report Romania 2019. 2019 European Semester. Brussels, https://ec.europa.eu/info/
sites/info/files/file_import/2019-european-semester-countryreport-romania_en.pdf
 Raportul total de dependență economică, adică raportul dintre populația totală inactivă și
ocuparea forței de muncă, a crescut în 2017, ajungând la 180 %, comparativ cu 130 % în 2016 și este
cel mai ridicat din UE. În același timp, se estimează că cheltuielile publice pentru sănătate vor crește de
la 4,3 % din PIB în 2016 la 5,2 % în 2070, în concordanță cu creșterile mediei UE (de la 6,8 % la 7,7
%). În plus, se preconizează că cheltuielile publice pentru îngrijirile de lungă durată vor crește de la
doar 0,3 % din PIB în 2016 la 0,6 % în 2070, valoare care este mică conform standardelor UE, potrivit
cărora se preconizează că aceasta va crește de la 1,6 % la 2,7 % (Comisia Europeană-CPE, 2018). În
2017, guvernul nou ales a majorat bugetul pentru sănătate cu un procent semnificativ de 23,5 % (deși
acest lucru nu este încă vizibil în statisticile publice). 17
Această majorare urmărește să abordeze provocările existente în sistemul de sănătate, inclusiv
stimularea ratelor de păstrare a lucrătorilor din domeniul sănătății (a se vedea mai jos), finanțarea
completă a programelor naționale de sănătate și asigurarea unui acces mai bun la medicamente.
Obiectivele de mai sus sunt, de asemenea, aliniate la obiectivele Strategiei Naționale de Sănătate 2014-
2020, referitoare la creșterea volumului serviciilor furnizate în cadrul unităților de asistență medicală
ambulatorie și de asistență medicală comunitară, la raționalizarea utilizării serviciilor spitalicești și la
sprijinirea sustenabilității pe termen lung a sistemului.18
Sistemul de sănătate din România se confruntă, de asemenea, cu probleme la nivel de
guvernanță. Nu există o evaluare sistematică a performanței, iar transparența, în general, lipsește. Au
avut loc schimbări frecvente la nivel de conducere, numărul miniștrilor sănătății în ultimul deceniu
fiind de 15, precum și schimbări frecvente la nivelul conducerii Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate. Acest lucru afectează stabilitatea, coordonarea și progresul reformelor.
2.2.2 Situația actuală a pieței farmaceutice din România
Criza provocată de Coronavirus duce industria farmaceutică la un maxim istoric în anul 2020
Industria farmaceutică din România a înregistrat afaceri record în anul 2020, în contextul cererii
crescute de medicamente și echipamente sanitare, generate de pandemia de Coronavirus. Astfel,
potrivit estimărilor analiștilor KeysFin, ritmul de creștere s-a dublat, iar cifra de afaceri generată de
întreg lanțul de producție și distribuție a ajuns la aproximativ 68 de miliarde de lei, un maxim istoric
pentru piața locală.
Întreaga economie a României se resimte în urma pandemiei: potrivit estimărilor unor
specialiști, scăderea anuală va fi între 5 și 7%, fiind influențată atât de durata stării de urgență cât și de
alți factori, precum abordarea autorităților în privința celor câteva sute de mii de IMM-uri locale
afectate direct sau indirect. Totuși, există și sectoare care înregistrează creșteri, acesta fiind și cazul
industriei farmaceutice, o industrie care a crescut constant în ultimii 10 ani și care în acest an va ajunge
foarte probabil la un maxim istoric. 19Putem spune așadar că, în 2020, industria farma, aflată în linia
întâi în lupta cu coronavirusul, a contribuit atât la stabilitatea economiei locale, cât și la sănătatea
românilor.
O privire de ansamblu a evoluției pieței farmaceutice în ultimii 10 ani este prezentată, schematic, în
Figura 2, după cum urmează:
Figura 2. Evoluția cifrei de afaceri a companiilor farmaceutice

16
OECD/EU (2018), Health at a Glance: Europe 2018 – State of Health in the EU Cycle, OECD Publishing, Paris, https://www.
oecd.org/health/health-at-a-glance-europe-23056088.htm
17
.Council of the European Union (2019), Council Recommendation on the 2019 National Reform Programme of Romania, http://
data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-10176-2019-INIT/ en/pdf
18
Marius Ungureanu, Marile așteptări de la sistemul românesc, revista de cultură Sinteza, articol din data de 14.03.2018,
https://www.revistasinteza.ro/marile-asteptari-de-la-sistemul-de-sanatate accesat la data de 20.05.2021
19
Site https://romania.europalibera.org/a/companiile-farmaceutice-produc%C4%83toare-de-vaccin-anti-covid-riscuri-
%C8%99i-profituri/31087806.html accesat la data de 20.05.2021
 Așadar, cifra de afaceri a producătorilor, distribuitorilor și farmaciilor din România a înregistrat o
creștere cu 9% în comparație cu anul 2017 și a depășit cu aproape 90% nivelul din 2009, însumând
56,5 miliarde de lei în 2018.20
Mai mult de atât, industria pharma a depășit pragul de 60 de miliarde lei în 2019, urmând ca în
2020 aceasta să atingă un nou nivel record: 68 miliarde de lei.
Totodată, conform analiștilor KeysFin, industria pharma locală este și va fi unul dintre segmentele
cel mai puțin afectate de pandemie, alături de Retailul alimentar, Sănătate și asistență socială, IT&
comunicare, Agricultură (dependentă însă de condițiile meteo), distribuitorii de energie și gaze și cei de
apă și salubritate.21

 Topul companiilor farmaceutice din România

Privind producția națională de produse farmaceutice (CAEN 2110 și 2120), aceasta este
condusă de TERAPIA S.A., cu afaceri de 730 milioane de lei în 2018, fiind urmată de ZENTIVA S.A.
(461,4 milioane de lei), ANTIBIOTICE S.A. (365 milioane lei), SANDOZ S.R.L. (357 milioane lei)
și BIOFARM S.A. (184 milioane de lei). Cifra de afaceri însumată a celor mai mari cinci producători
din plan național a depășit 2 miliarde de lei, în 2018 și reprezintă peste 53% din totalul cifrei de afaceri
din acel an a producătorilor farma locali.
Un rol semnificativ în această industrie îl joacă distribuitorii locali de medicamente (CAEN
4646), în topul cărora se află MEDIPLUS EXIM S.R.L., cu o cifră de afaceri de 3,9 miliarde de lei.
Topul este completat de FILDAS TRADING S.R.L. (3,6 miliarde lei), ALLIANCE
HEALTHCARE S.R.L., FARMEXIM S.A. și SANOFI ROMÂNIA S.R.L.. Cumulat, aceste cinci
companii au avut afaceri de peste 14 miliarde de lei în 2018, respectiv 42% din totalul cifrei de afaceri
generate de distribuitorii locali.22
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, aferente anului 2018, în România
sunt înregistrați oficial 170 de producători de medicamente și preparate farmaceutice și aproape 6.500
de comercianți cu ridicata și amănuntul ale acestor categorii de produse.

20
European Commission (2018), The ESPN Report ‘Inequalities in access to health care’ Synthesis Report.
21
Site https://www.keysfin.com/?
fbclid=IwAR1LY0xuq1wHxSkj7VflXcjfi7r8VGxjMhV2iHnfdrGMgNbneAZkxCjBuF4#!/Pages/News/NewsDetails&title=criza-
provocata-de-coronavirus-va-duce-industria-locala-de-farma-la-un-maxim-istoric-in-2020 accesat la data de 21.05.2021
22
Site https://www.zf.ro/companii/piata-farma-a-crescut-anul-trecut-cu-1-3-la-18-miliarde-lei-in-timp-19915703?
fbclid=IwAR0B0C_RVvD9NPzpqpM-6NNF_R8TVSzg1CCQW3NGjJreSHmPXB_63buPYi4 accesat la data de 20.05.2021
 În ceea ce privește clasamentul lanțurilor de farmacii (CAEN 4773), în funcție de cifra de
afaceri, pe primul loc se află SENSIBLU S.R.L., cu afaceri de 1,7 miliarde lei (9,1% din total), fiind
urmată de DONA (S.I.E.P.C.O.F.A.R. S.A.), cu 979 milioane lei în 2018 (5,1% din total) și HELP
NET FARMA, cu 665 milioane de lei (3,5% din total). Următoarele clasate sunt CATENA HYGEIA
SRL, cu 620 milioane de lei (3,2% din total) și FARMACIA TEI S.R.L., cu 448 milioane de lei
(2,3% din total). Dacă se iau însă în considerare datele la nivel de grup, CATENA, prin cele peste 100
de entități separate, devine lider de piață.

2.2.3. Situația economico-financiară a firmelor producătoare și dezvoltatoare de vaccinuri

anti-COVID-19
Conform rapoartelor financiare ale companiilor farmaceutice, se evidențiază că producătorii și
dezvoltatorii de vaccinuri COVID-19 precum Johnson & Johnson, Pfizer, Moderna, AstraZeneca și
BioNTech au înregistrat profituri, care au crescut de la lansarea vaccinului. Această situație este
ilustrată schematic în figura următoare, după cum urmează:
Figura 3. Venitul net/profit ale companiilor farmaceutice care au dezvoltat vaccinuri în prima
parte a anilor 2020-2021( miliarde de USD)

Sursa: statistica.com

După cum putem observa mai sus, gigantii farmaceutici precum Johnson & Johnson și Pfizer au
înregistrat miliarde de dolari venituri în fiecare trimestru din surse diverse, astfel încât câștigurile în
urma pandemiei au fost nesemnificative pentru ei. În cazul Pfizer, care este un producător mai mare
decât J&J, totuși creșterea profitului de la an la an a fost de 44%.
Pentru AstraZeneca, fiind o companie mai mică, anul pandemic a adus o dublare a profiturilor.
În cazul companiei farmacetice Moderna, anul trecut a înregistrat pierderi semnificative, însă primul
trimestru al anului 2021 a schimbat radical situația, înregistrând profit. Cazul este similar pentru
compania germană BioNTech, care a colaborat cu Pfizer pentru realizarea vaccinului împotriva
SarsCov 2. În primul trimestru al anului 2021 a înregistrat un profit de 1,1 miliarde de dolari, însă
situația ei a fost mult mai urâtă, având un deficit de la înființarea sa în 2008 până în T4 2020, când a
înregistrat profit pentru prima dată. Cei 446 milioane dolari câștigați s-au opus contrar pierderilor de
aproape 428 milioane dolari acumulate în primele nouă luni ale anului.23
Compania Pfizer
Pfizer se afla, înaintea producerii vaccinului, pe locul 64 în topul Fortune 500. Compania s-a
extins, incorporând diverși jucători mai mici de pe piață în ultimii ani. Valorile acțiunilor
Pfizer scăzuseră în 2019, acestea urmând un trend nefavorabil până de curând. Valoarea acțiunilor
a crescut brusc în noiembrie 2020 odată cu anunțul vaccinului, însă apoi a revenit la o creștere cu mult
sub aceea a indexului Standard & Poor's.
Grupul farmaceutic Pfizer a raportat o scădere de 32% a profitului în trimestrul al doilea, în urma
declinului cererii pentru unele dintre medicamentele sale, din cauza pandemiei de Covid-19 și a
concurenței în creștere. Profitul net al Pfizer a scăzut în trimestrul al doilea la 3,43 de miliarde de
dolari, respectiv la 61 de cenți pe acțiune, de la 5,05 de miliarde de dolari, sau la 89 de ceni pe acțiune
în urmă cu un an.24
Pfizer a început să dezvolte mai multe vaccinuri
În 2018, a început un parteneriat cu BioNTech axat pe crearea unui vaccin antigripal cu o nouă
tehnologie numită pe scurt ARNm. Acest tip de vaccin folosește material genetic pentru a învăța
sistemul imunitar să producă anticorpi dacă virusul real infectează pe cineva.Vaccinul lor s-a dovedit a
fi eficient cu peste 90% și a câștigat rapid aprobarea de urgență în toate tările, evitând în același timp
întârzierile de fabricație și întrebările de siguranță care îi afectează pe unii rivali din domeniul
farmaceutic. Acum, partenerii testează un potențial vaccin de rapel și continuă să testeze vaccinul cu
două doze la noi grupuri de pacienți, inclusiv femeile însărcinate, copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și
15 ani și copiii de la șase luni la 11 ani. De asemenea, cele două companii lucrează la noi forme de
vaccinuri cu o durată mai mare de valabilitate și cerințe mai puțin stricte cu privire la congelare.
Pfizer testează, de asemenea, atât o pastilă, cât și un alt medicament ca tratamente COVID-19
Pfizer, care împarte costurile și profitul de pe urma vaccinului cu BioNTech, a raportat vânzări în
primul trimestru de 3,46 miliarde de dolari în toate țările. Într-o conferință online, Pfizer a prezentat
cele trei niveluri de preț pentru vaccin, în funcție de situația financiară a fiecărei țări. În SUA, Pfizer
percepe 19,50 dolari pentru fiecare doză, mult sub costul Prevnar și al multor alte vaccinuri. Câștigurile
ajustate au crescut cu 48%, la 5,26 miliarde de dolari, adocă 93 de cenți pe acțiune, cu mult peste 79 de
cenți faţă de ce se aștepta pe Wall Street. Veniturile au fost de 14,58 miliarde de dolari , în creștere cu
45% și, de asemenea, cu mult peste previziunile de 13,49 miliarde de dolari.
BBC raportează că Pfizer și BioNTech vor câștiga 15 miliarde de dolari din vaccinuri, un sfert
din câștigurile gigantului farmaceutic. În ciuda veniturilor în creștere de pe urma vaccinurilor Covid,
firma înregistrează pierderi în alte domenii.
Pfizer a realizat venituri de 3,5 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro) din vânzarea de vaccinuri
anti-Covid în primul trimestru, ceea ce a propulsat estimările de venituri din vaccinuri pe întregul an la
26 miliarde de dolari, față de cele de 15 miliarde anunțate anterior. Compania farmaceutică americană,
care împarte profitul de la vaccinul Covid cu partenerul de dezvoltare BioNTech, și-a ridicat așteptările
de venituri anuale totale la 72,5 miliarde de dolari, de la 62,5 miliarde, în principal pe baza contractelor
semnate pentru livrarea de 1,6 miliarde de doze de vaccin în 2021.
Veniturile totale din primul trimestru s-au ridicat la 14,6 miliarde de dolari, în creștere cu 45% față
de aceeași perioadă din 2020 și peste așteptările de 13,7 ale analiștilor.

Compania Moderna

23
Site https://www.bursa.ro/profitul-pfizer-a-scazut-cu-32-procente-in-trimestrul-al-doilea-in-urma-reducerii-cererii-pentru-unele-
medicamente-06361040 accesat la data de 21.05.2021
24
https://www.bursa.ro/profitul-pfizer-a-scazut-cu-32-procente-in-trimestrul-al-doilea-in-urma-reducerii-cererii-pentru-
unele-medicamente-06361040
 Moderna este una dintre cele mai noi și mai mici firme farmaceutice care s-au implicat în
producerea vaccinurilor. A fost fondată în 2010, operând în domeniul cercetării ARN-ului mesager.
Faptul că Moderna a intrat pe piața vaccinurilor Covid repede și cu succes a adus firmei
creșteri semnificative pe piață.25
Forbes estimează că Moderna va încasa în jur de 35 de miliarde de dolari în urma vânzării
vaccinurilor. În anul dinaintea producerii vaccinului, Moderna a încasat doar 250 de milioane de
dolari.26

Compania AstraZeneca
Inițial, Universitatea Oxford avea de gând să publice proprietatea intelectuală a vaccinului lor,
permițând altor firme să îl producă. Acest lucru ar fi garantat cel mai jos preț pe piață și acces crescut la
vaccin. Convinși însă de către Fundația Bill și Melinda Gates, Oxford au semnat un acord cu
AstraZeneca prin care compania farmaceutică a dobândit drepturile la vaccin.
Acțiunile la bursă ale AstraZeneca au crescut semnificativ în 2020. Compania distribuie
vaccinurile la un preț egal cu costul de producție, funcționând pe un principiu non-profit pe durata
pandemiei, potrivit Financial Times.27
2.3. Metoda de cercetare aplicată
Cercetarea calitativă este foarte ofertantă în privinţa cunoaşterii realităţii în general, dar poate
cel mai important aport al său constă în relatările directe de viaţă şi în bogăţia de sensuri relevate prin
cuvintele participanţilor.28 Cercetarea calitativă îi ajută pe oameni să-şi spună poveştile despre ceea ce
înseamnă să fii o anumită persoană, trăind într-un anumit moment, loc şi complex de împrejurări.
Aceasta înseamnă că inclusiv cei mai simpli oameni pot face parte dintr-o cercetare, deoarece în
cazul în care aceştia pot povesti şi comenta despre subiectele pe care le cunosc cel mai bine, cum ar fi
experienţele lor din propria viaţă, atunci ei devin parte a cercetării calitative. Cercetătorul îi invită să
împărtăşească o opinie sau o povestire şi din aceste povestiri se pot obţine date utile, pline de tâlc.
Cercetarea calitativă - aşa cum susţin Kaplan şi AdeRidder (1991) conferă oportunităţi de a afla
şi a genera înţelesuri asupra fenomenelor sau temelor cercetate; în consecinţă, permit abordarea
eficientă a factorilor de decizie politică şi a celor implicaţi în furnizarea serviciilor de sănătate.29
Paradigma interpretativă implică să asculţi oamenii sau să priveşti ceea ce fac şi să foloseşti
imaginaţia umană şi înţelegerea celor care participă, ca să surprinzi şi să interpretezi sensurile acordate
de ei.
Observaţia Constă în percepţia şi înregistrarea atentă şi planificată a fenomenelor,
evenimentelor şi indivizilor în momentul manifestării lor şi în dependenţă de o situaţie determinată.
Este o metodă directă ce înregistrează comportamentul efectiv al oamenilor în context natural. Metoda
permite evidenţierea factorilor ce determină şi condiţionează acţiunile şi interacţiunile umane. Situaţiile
observate pot fi spaţii, actori, activităţi, acte, obiecte, evenimente, durate temporale.

25
Site https://www.universfarmaceutic.ro/orizonturi/cegedim-piata-farmaceutica-in-q2-2020-comunicat-de-presa accesat la
data de 12.05.2021
26
Site https://www.zentiva.ro/news/2021/record_de_productie_pentru_fabricile_zentiva_romania accesat la data de
12.05.2021
27
https://romania.europalibera.org/a/companiile-farmaceutice-produc%C4%83toare-de-vaccin-anti-covid-riscuri-
%C8%99i-profituri/31087806.html
28
Pearson A, Wimpenny P (First published 2009, 2012) Systematic Review of Evidence Generated by Qualitative Research,
Narrative and Text Issued: Version: 1, Comprehensive Systematic Review (CSR) Study Guide Module 4, pagina 13, . Published by The
Joanna Briggs Institute, Adelaide, South Australia
29
Revista stiintifica MANAGEMENT ÎN SĂNĂTATE, vol. 16, nr. 2 (2012), articol PERSPECTIVA CONSUMATORILOR DE SERVICII DE
SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA CU PRIVIRE LA COPLĂȚI autori Silvia FLORESCU, Constanţa Mihăescu PINȚIA, Mihaela GALAON.
 ”Brainstorming-ul” este o tehnică ce se poate realiza relativ repede, fără costuri prea mari şi
nu necesită abilităţi specializate. Esenţa unei sesiunii de „brainstorming” este concentrarea pe o
anumită problemă şi stimularea grupurilor de a genera idei şi de a rezolva problema respectivă. Este
absolut necesară o atmosferă de libertate totală pentru exprimarea ideilor, fără ca cineva din grup să fie
judecat sau să judece pe ceilalţi pentru părerile exprimate.
Pentru încurajarea procesului creativ, regula de bază este aceea că toate ideile au aceeaşi
explicație. Sesiunea de „brainstorming” este un instrument de colectare a informaţiilor semnificative,
utilizat pentru obţinerea unor soluţii optime având în vedere resursele umane disponibile. Astfel, ne
asigurăm că cea mai creativă soluţie nu este trecută cu vederea şi implicăm grupurile de interes în
procesul de luare a deciziilor. De altfel, marea majoritate a grupurilor se simt bine atunci când se ţine
cont de părerea lor. Sesiunea de „brainstorming” rămâne cea mai rapidă, uşoară şi ieftină modalitate la
îndemâna administraţiei şi a oricări instituţii pentru rezolvarea problemelor prin implicarea în cadrul
acestui proces a grupurilor de interes.30
Metode şi tehnici de cercetare cantitativă
Ancheta este o metoda cantitativă de culegere a informaţiilor care foloseşte chestionarul ca
instrument de investigare. Informaţia nu este culeasă oricum, ci prin intermediul unor proceduri
standardizate care face posibilă extrapolarea cu o eroare acceptabilă a rezultatelor de la o parte a
populaţiei investigate la toata populaţia în ansamblu. Inventatorul chestionarului este Sir Francis
Galton, acesta adesea adresa întrebări, unui număr diferit de persoane.
Ancheta nu îşi propune să descrie indivizii particulari care fac parte din eşantion, ci să obţină un
profil al populaţiei vizate. Persoanele incluse în eşantion, sunt selectate într-un mod ştiinţific din
populaţia vizată astfel încât fiecare individ să aibă aceiaşi şansă de a fi selectat. Doar în acest mod
rezultatele pot fi extrapolate de la indivizii selectaţi la întreaga populaţie vizată. 31 Anchetele se bazează
pe realizarea de eşantioane ale comunităţilor studiate şi analizarea datelor obţinute din acel studiu al
eşantionului.
2.4. Rezultatele preconizate

Pentru ca cercetarea de piață să fie credibilă, am aplicat un chstionar intitulat ”Sistemul de

sănătate în România”, unui eșantion de 78 de persoane, cu scopul de a ținti diferite clase sociale.
Cercetarea de față a fost conceput pe baza a 5 secțiuni, gândite strategic pentru a putea evidenția gradul
de satisfacție al populație vârstnice, cât și părerea sau opinia tinerior ce au ales să completeze
chestionarul conceput de noi. Pentru realizarea chestionarului în format electronic am utilizat resursele
oferite de Google, respectiv aplicația Google Forms.
În prima secțiune am introdus date demografice cu caracter confidențial. Chestionarul începe cu
întrebări precum: gen, vârstă, ultima școală absolvită, ocupația actuală, venitul lunar; rezultând că
majoritatea respondenților sunt de gen feminin, în proporție de 60,3%, cei mai mulți respondenți se
încadrează în categoria 18-25 ani, studiile universitare câștigă teren în proporție de 56,4%,
preponderent aceștia sunt angajați cu contract individual de muncă, salariul fiind dublu/depășește cu
mult salariul minim pe economie, în raport de 47,4%.

30
Școala Națională de Sănătate Publică și Management, Promovarea sănătății și educației pentru sănătate, Editura
PUBLIC H PRESS,București, 2006, pg. 38-39
31
Idem, pg. 43
 Când vine vorba despre propriile scopuri în viață, considerăm că bunăstarea și sănătatea sa și a
familiei sunt primordiale pentru o existență fără lipsuri. Totodată, aceste obiective devin importante
pentru dezvoltarea și siguranța sa în societatea actuală, astfel că sistemul sanitar este perceput de către
consumator ca fiind un domeniu ce trebuie susținut și ajutat să se dezolte, pentru a întări mai departe
resursele sociale, dar și capacitatea fizică.
Serviciile de furnizare a sănătății au rolul de a promova confortul fizic, mental și social pentru
ca individul să fie sănătos. Trăim într-o societate care se află în continuă schimbare, sistemul medical
din țara noastră și serviciile oferite atât din sistemul public, cât și cele din sistemul privat au suferit , la
rândul lor, modificări în ultimii ani, ajutate și de legea refomării sănătății.32
Având în vedere că studiul de față s-a aplicat tuturor categoriilor sociale, majoritatea
repondenților sunt asigurați prin CNAS, 80.8 %, dar avem și persoane care nu plătesc contribuții
statului și prin urmare nu beneficiază de asistență medical garantată de stat, fiind vorba de liber
profesioniști sau persoane ce au ales ca angajatorul să nu le plătească contribuțiile, urmând ca ei să se
ocupe de acest subiect, fie au o pensie privată și au un contract cu un furnizor de servicii medicale
privat.
Faptul că respondenții fac parte, în majoritate, din categoria tinerilor este demonstrată și de
următoarea întrebare, legată de frecvența analizelor efectuate. Tinerii, în general, nu sunt preocupați de
acest aspect, pe considerente cum ar fi: sunt tânăr, sunt sănătos, nimic nu mă poate afecta. așadar, în
proporție de 50%, analizele medicale se efectuează rar (mai puțin decât o data pe an).
Când vine vorba de sănătate, înțelegem de fapt servicii de sănătate. Cealaltă față a monedei,
prevenția, se situează la sfârșitul listei în majoritatea agendelor. În general, sănătatea nu este prețuită
până în momentul în care este afectată sau survine apariția unei o boli.
Un ansamblu medical cuprinde structuri, forțe, mecanisme și relații organizate după aceelasi
principii cu scopul de a furniza servii medicale de înaltă calitate. Prin urmare, într-un ansamblu medical
se regăsesc spitalele, fie publice sau private, clinici, ambulatorii, policlinici, centre de tratament,
cabinet de medicina individuale, farmacii, centre de vaccinare. Din totalul de 78 de răspunsuri, 39,7%
din respondenți au intrat cel mai recent într-o farmacie, 20,5% într-un spital județean sau privat, 17,9%
într-un cabinet de medicină individual și același procent se păstrează și pentru clinici, ambulatoriu sau
policlinici.
Întrebați care este sursa principal de informare în ceea ce privește centrul medical ales,cei mai
mulți au răspuns că se ghidează după recoamdările primate din partea familiei sau a apropiațiilor 41%,
i-au în calcul experiențele avute în trecut 25,6% , urmat de un procent destul de mare de 14,1 privind
sursele online. De fapt, putem vorbi de un ”analfabetism” educational legat de domeniul sănătății. Este
mai important ce spune X decât ceea ce confirmă un specialist. Pentru ca un sistem sanitar să fie
complet funcționabil, trebuie să se pună accent, în primul rând, pe educația consumatorului deoarece
acesta este un factor de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea comportamentului individului cu
scopul de a avea un nou stil de viață.
Situația per ansamblu actuală a sistemului sanitar din România nu pare deloc încurajatoare, cel
puțin pentru respondenții noștrii. Rugați să aprecieze câteva afimații generale, majoritatea răspunsurilor
sunt negative, după cum se poate observa și în imaginea următoare:

32
Site https://www.essaymarketplace.com/romanian-essays/interesul-si-gradul-de-satisfactie-al-consumatorilor-din-diferite-
clase-sociale-pentru-serviciile-medicale-de-stat-sau-private-din-romania/ accesat la data de 17.05.2021
 În contextual actual, nu se poate aprecia dacă se limitează accesul populației la sistemul sanitar,
dar avem consolarea că, cel puțin la nivel de cabinet de medicină familiară, nu se observă discrepanțe
între pacienți, simbolizând profesionalismul medicilor. Din nefericire, sistemul medical român este
comparat cu sistemele medicale din Occident, statul nu favorizează dezoltarea acestuia, nu se alocă
suficiente resurse, avem personal medical insuficient, cadrele medicale ales să plece în străinătate
pentru că munca și efortul depus sunt recompensate pe măsură, practice instruim oameni buni pentru a
face bine altei nații. Nu se poate vorbi de egalitate și transaparentă în procurarea de medicamente sau
tratamente esențiale pentru a salva viețile pacienților deoarece în România birocrația și hârțogăraia
necesară pentru a face un simplu transfer dintr-un centru în altul este foarte stufoasă și necesită un timp
mult mai îndelungat.

Figura nr.1. Afirmații legate de sistemul de sănătate

Sursă: Elaborat de autori.

Autoritățile române au fost supuse unei gestionări forțate a acestei crize pandemice. Se putea
începe pregătirea și izolarea populației încă de când se auzise prima data de acest virus în China, se
puteau dota din timp spitalele cu ventilatoare și instalațiile ce au fost atât de cerute, se putea recurge la
demolarea spitalelor vechi și amplasarea unor centre medicale funcționabile în timp real, studiul
privind efectele unor anumiți viruși sau bacterii trebuia să continue, Centrul Cantacuzino a fost închis
de mai bine de 10 ani, timp în care se puteau analiza rezistența organismului uman în reacție cu diferite
patalogii ș.a.m.d.
Deficiența cea mai mare sesizată de respondenți a fost lipsa de comunicare dintre autorități și
cetățeni cu privire la gravitatea situației. De Ministrul de Sănătate nici să nu pomenim, mai ales că pe la
șefia ministerului au trecut în utimii 10 ani, 12 miniștri, fără ca măcar unul să facă o reformă sau să
schimbe orice la sistemul de sănătate actual.
Gestionarea crizei a demonstrate că măsurile luate au fost absurde și uneori dăunătoare chiar
pentru sănătate, s-a scurtat programul centrelor comerciale, ca mai apoi să se vorbească de
supraaglomerarea acestora, s-a limitat circulația pe timpul nopții, ineficient ( virusul circula doar
noaptea?), s-a exagerat cu dezinfecția tuturor pieselor de mobilier, dezinfecția stradală, dezinfecția
autoturismelor și a cadrelor medicale, s-au folosit izolete pentru transportul pacienților, fapt ce a creat
isterie în rândul pacienților, nu s-a permit înmormâtarea defundului și s-a ales incinerarea acestora
pentru ca ulterior să nu se poată efectua o autopsies au o necropsie, ce avea să rezulte fie lipsa totală a
virusului, fie netratarea bolilor cornice de care pacientul suferea, fie injectarea virusului.
Situația pandemică trebuie să fie un exemplu de așa nu, cu toții ar trebui să învățăm din această
criză, să îndreptăm greșelile, să fim mai precauți și să analiăm la rece orice decizie înainte de a o
implementa. Să se facă investiții în aparatură medical, în centre de cercetare, în formarea continua a
cadrelor medicale.
În urma pandemiei au ieșit la suprafață numeroase probleme atât din punct de vedere
medical, cât și organizatoric, administrativ, chiar și social. Sunt multe nereguli în sistemul sanitar
românesc, iar acestea se pot realiza doar în timp, nu pe o perioada scurtă. Printre acestea se numără
corupția, lipsa personalului instruit adecvat pentru situații delicate și pierderea spiritului civic odată
cu intrarea în sistem.
În ceea ce privește profesionalismul cadrelor medicale, s-a folosit o scală de la 1 la 10, unde
1 înseamnă foarte nemulțumit(ă) și 10 foarte mulțumit(ă), maximul de răspunsuri au fost acordate
notei 7, 28.6%, semne că în continuare avem deficiențe în educarea cadrelor medicale.
Graficul nr.1 Profesionalismul cadrelor medicale

Sursa: Creat de autori

Piața farmaceutică ocupă un loc special în economia oricărei țări, fiind unul dintre cei mai
importanți regulatori ai calității populației. În prezent, industria farmaceutică, care timp de mulți ani
a fost unul dintre cele mai profitabile sectoare ale economiei mondiale, se află în pragul unei crize,
argumentate prin înregistrarea creșterii de medicamente și lipsa de stoc disponibil la furnizori.
 Piața faramceutică este de asemnea analizată în baza aceluiași chestionar, în deosebi s-a
analizat modalitatea preferată de consumatori privind trtarea unei problem de sănătate. Fie că
vorbim de prevenția unei boli prin medicație și leacuri băbești, fie că vorbim de antibiotice sau
tratamente prescrise de un specialist.
Deși revolta respondenților asupra sistemului de sănătate românesc actual a fost destul de
aprinsă, se pare că, în cee ace privește piata farmaceutică, lucrurile sunt mai roz. Alegerea unei
farmacii este determinate de preferințele consumatorilor, fie că sunt fideli unui anumit brand,
precum Sensiblu, Catena sau Dr.Max, fie aleg să intre în cea mai apropiată farmacie, fie aleg în
funcție de prețuri și gama de produse, fie prefer să parcurgă o anumită distanța doar pentru
încrederea pe care aceștia o au în brandul respectiv.
Dacă vorbim de motivele pentru care au ales acea farmacie, acestea diferă, de la
recomandările medicului/ specialistului, recomandările primate din partea apropiațiilor șin a
familiei, fie sunt influențați de mijloacele de informare în masa (presă, tv, radio, online), fie pentru
personalul farmaciei , varietatea de sortimente, inclusiv consumatorii aleg o anumită farmacie
deoarece are un anumit număr de parcări mai mare decât în cazul celorlate.
Tot legat de farmacia aleasă, vorbim de motivele pentru care aleg consumatorii să
achiziționeze medicamentație. Înțelegem că populația are acasă un sertar de medicamente, precum
au și punga sau sertarul cu pungi alimentare, să fie la nevoie, să nu trebuiască.
Grafic nr.2. Achiziționarea de medicamente

Sursa: Elaborat de autori

Un subiect sensibil pentru consumatori este și evoluția prețurilor, mai ales în urma crizei
pandemice. Deși analiștii se așteptau ca prețurile în general să scadă, ca urnare a unui stoc în
prealabil făcut și a unei cereri din ce în ce mai mici la anumite categorii de produse, acestea au looc
o turnură ascentivă, de la imobiliare și până la prețul unor alimente esențiale, cum ar fi prețul pâinii,
al laptelui sau a semințelor.

Graficul nr.3 Prețul medicamentelor

 5%

35% au scăzut
au rămas la fel
au crescut
nu pot aprecia
60%

Sursa: Elaborat de autori

În ceea ce privește consumul de medicamente compensate și gratuite, peste un sfert dintre
participanții la studio consider situația deloc satisfăcătoare pentru nevoile consumatorilor. Acest
aspect este expicat de faptul că România se situează sub medi consumului din Uniunea
E/uropeană,22,8% în țara nostră comparative cu 48,6% la nivel European. 33
Un vaccin stimulează un răspuns imunitar și face organismul să-și „amintească” de o
anumită boală, fără să cauzeze boala. Având în vedere faptul că s-a lăsat la libera alegere a
consumatorilor decizia de vaccinare, dar suntem condiționați de lipsa acestuia dacă ne referim la
călătorii sau accesul într-o sală de evenimente sau sală de spectacol, nu duce decât la inducerea în
eroare a populației cu privire la obligativitatea vaccinării împotriva SARSCoV-2.
Din totalul respondenților ponderea între persoane vaccinate și cele nevaqccinate este aprope
egală. 58,4% este reprezentat de persoane nevaccinate și 41,6 % dintre reapondenți s-au vaccinat.
Referitor la tipul de vaccine ales, predomină vaccinul Pfizer, de la BioNTech, în proporție de
63,6%, urmat de Vaccinul Oxford, Astra Zenega, codas fiind vaccinul cu ser Moderna.
Legat de insteria create de vaccinurile de pe piață, consumatoii apreciază că citirea
prospectului, difuzarea acestuia la televizor, testele nefinalizate ale vaccinului și efectuale efecte
secundare duc la opțiunea de a nu allege vaccinarea propusă ca soluție miraculoasă de depășire a
crizei pandemice. De asemnea, faptul că s-au difuzat diferite știri cu caracter să informeze populația
cu privire la starea actuală, număr de teste effectuate, cazuri de infestări, cazuri de decese,
scandalluri asupra companiilor ce se ocupă cu distribuuirea vaccinurilor nu au făcut decât să sperie
populația și nu și-au îndeplinit scopul informatuv pentru care au fost concepute.
Guvernul și Ministerul Sănătății trebuiau să ofere modele populației, să încurajee cadrele
medicale să se vaccineze, să mediatizeze bneficiile și efectele secundare în locul știrilor legate de
decse și infectări, trebuiau să se opteze pentru protecția sănătății personale, activitatea sportive și
revitalizarea mediului economic și social al consumatorilor.

2.5.Întrebările care se deduc din chestionar

Sănătatea este determnată de mai multe elemente decât bunăstarea fizică. Intercațiunile cu
mediul fizic și social joacă un rol major în a determina cât de sănătoși suntem. Indicatorii stării de
sănătate pun în evidență distribuția bolilor în comunitate.34

33
E/urostat, Self-reported use of prescribed medicines by sex, age and degree of urbanisation 2017,
http://www.appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=hlth_ehis_md1u.html
 Acest profil se constituie pe baza indicatorilor de sănătate sau a 36 anumitor factori care pun în
evidenţă, nivelul de sănătate al unor indivizi sau grupuri de populaţie. Aceşti indicatori includ
informaţii cum ar fi rata deceselor la anumite vârste, rata mortalităţii, decese accidentale, anii de viaţă
pierduţi, rata de morbiditate şi mortalitate. Profilul mai poate conţine date sumare pentru anumite
grupuri populaţionale cum ar fi copii, adolescenţi sau femei. Comparaţiile profilului regional cu cel
naţional poate pune în evidenţă problemele prioritare de sănătate ale acestor zone.
Este necesară investigarea stării prezente a serviciilor medicale din comunitate şi apoi unele
legături dintre mediu şi sănătate, pe de o parte, şi dintre dezvoltarea economică şi sănătate în zonă, pe
de altă parte.
Primele întrebări care ne-au venit în minte când am auzit tema subiectului au fost cele legate de
cât de departe vom merge cu subiectul analizat. Vom avea suficient public dispus să completeze acest
chestionar? Nu cumva subiectul ales este mult prea general și amplu pentru populația României?
Diferențele categoriilor de vârstă influențează rezultatele? Tinerii pot aprecia serviciile
medicale la fel de bine ca cei în vârsttă? Cât de mult ne preocupă bunăstarea proprie? Ne permitem să
mergem regulat la analize? Este suficient să ne tratăm doar noi acasă fără a face o programare la un
specialist? Cum poate spihicul să vindece boala?
O data cu punerea ideilor cap la cap, prin conturarea chestionarului, sperăm să găsim răspunsuri
atât din partea mediicilor și a cadrelor medicale, cât și a pacienților cu referire la sistemul sanitar
actual, schimbările necesare, implicarea sau nu a autorităților pentru ca sistemul românesc să fie la
standardele celor din Occidentt. Este birocrația de vină pentru lipsurile prezente din sistemul sanitar?
De ce nu se alocă mai multe resurse cu scopul de a duce la o viață mai bună?
Starea sistemului românesc de sănătate este o combinaţie nestructurată de cauze şi efecte. Nu
este de mirare că încercări altfel admirabile de schimbare nu au generat tocmai rezultatele dorite, în
cazul fericit în care aceste rezultate au fost vreodată evaluate. Spre exemplu, care a fost impactul de
ansamblu al deschiderii poziţiilor de manager de spital către alte profesii decât cea de medic? A
contribuit această schimbare la o creştere a eficienţei?
A crescut transparenţa? Sunt medicii şi celelalte categorii de personal medical mai fericiţi să fie
conduşi de manageri cu formare (în teorie) profesionistă de manager? Dar pacienţii? Se simt ei mai în
siguranţă? Şi dacă vreunul din răspunsurile la întrebările de mai sus nu ne satisface, unde este
problema?
Care este, dintre toate elementele menţionate mai sus – modificări legislative, formare,
perfecţionare, leadership, satisfacţia personalului şi pacienţilor, aşteptările acestora, evaluarea
performanţei managerilor – sunt cauza şi care sunt efectele?
Care ar fi, aşadar, lucrurile care ar putea sta la baza unei schimbări în bine a sistemului de
sănătate din România? Pentru a putea răspunde la această întrebare, trebuie mai întâi să vedem de la ce
pornim – care este starea actuală a sistemului? Suntem un factor determinant pentru a produce o
schimbare?
În ceea ce privește piața farmaceutică, nivelul de satisfacție al consumatorilor este mai pozitiv
decât reacția pe care respondenții o au față de sistemul de sănătate. Ne interesa să aflăm de ce au
consumatorii o anumită preferință în alegea farmaciilor. Ce îi determină pe aceștia să aibă preferințe?
Un anumit brand înseamnă și o calitate mai bună?
Se cumpără după brand sau pentru calitatea produselor? Diversificarea gamelor de produse
atrage mai mulți consumatori? Este prețul medicamentelor un factor decisic în preferințele
34
Școala Națională de sănătate publică și management, Promovarea sănătătții și educație pentru sănătate, Editura PUBLIC
H PRESS, București, 2006, pg 36-37
consumatorilor? Faptul că respondentul deține un card de fidelitate sau de reduceri poate fi unul dingtre
motivele pentru care acesta se întoarce la aceeași farmacie ?
Dar amabilitatea farmacistului? Influențează nivelul de satisfacție comportamentul
farmacistului? Vi s-a întâmplat să rămâneți cu o părere bună despre farmacist și acest lucru să
determine fidelitatea dvs. față de farmacie? Aveți încredere în sfaturile și recomandările date de
farmacist? Vi s-a îmtâmplat ca farmacistul să vă recomande alt medicament față de ce era pe prescripția
medical?
Automedicația este mai ”vindecătoare” decât un antibiotic? Poate subconștientul să acționeze m
ai bine decât un medicament? Și dacă da, de ce mai sunt persoane care suferă de boli cronice? Din
propria intenție sau pentru că s-au gândit la boală în loc să își trăiască viața?
După toată isteria create de contextual pandemic, fiecare dintre noi, mai ales sucevenii în
general, au dobândit o mulțime de întrebări și nelămuriri. De ce s-a decis carantinarea Sucevei și în
cazul celorlalte județele nu ? De ce se speculează că angajații DGAS au înregistrat greșit numărul de
cazuri? A fost la vorba despre o mutare politică? Cine a avut de câștigat de pe urma carantinării? Vom
reveni vreodată la normalul de odinioară?
România avea datorii mari și până să înceapă pandemia. De ce a permis ca angajații să
beneficieze de o compensație de 75% cât timp a fost carantina instaurată? De ce România nu a investit
în ultimii ani în cercetare și în instituții de specialitate?
Dacă te vaccinezi, boala dispare ca prin minune? De ce avem mai multe tipuri de vaccin? Se
cunosc efectele secundare ale vaccinări? Dacă este atât de bine să te vaccinezi, de ce avem o rată atât
de scăzută? Guvernul trebuia să promoveze mai mult Campania de vaccinare? Ridicarea restricțiilor va
determina creșterea numărului de persoane vaccinate?
Aceste întrebări se pot lungi la nesfârșit. Omul, prin firea lui, va căuta mereu răspunsuri la
întrebările care îl macină. Ne dorim să continuăm cercetarea până în momentul în care toate întrebările
noastre vor prinde contur, sens și logică.
O prioritate a sistemului de sănătate din România este rapida elaborare a pachetului de servicii
de bază de sănătate acordate în sistemul public și în sistemul privat (pentru furnizorii de servicii
medicale care solicită contractarea din fondurile publice ale CNAS) și stabilirea procentului din costul
serviciilor medicale ce va fi suportat de stat în cadrul contractelor de tip public-privat.
 Limite și recomandări

Ca urmare a cercetării efectuate și a informațiilor analizate, putem spune că

disfuncţionalităţile din sistemul de sănătate limitează accesul pacienţilor la îngrijiri medicale de
calitate, ceea ce nu va duce prea curând la acoperirea nevoilor populaţiei şi la îmbunătăţirea stării de
sănătate a acesteia.
Pentru că aspectele financiare reprezintă o cauză importantă a acestor disfuncţionalităţi,
autorităţile competente nu trebuie să piardă din vedere faptul că sumele alocate pentru sistemul sanitar
nu reprezintă o simplă cheltuială, ci o investiţie majoră pentru viitor.  
În ceea ce privește piața farmaceutică, se poate concluziona că s-au înregistrat profituri mari
în acest domeniu, în context pandemic, în perioada în care multe ramuri ale economiei au avut de
suferit din punct de vedere financiar, iar populația s-a confruntat cu scăderea veniturilor. De asemenea,
companiile dezvoltatoare și producătoare de vaccinuri și-au majorat cifrele de afaceri pe urma nevoii de
încetare a răspândirii virusului SARS-CoV-2.
O altă concluzie ce rezultă din studiul nostru este: concurenta între farmacii nu se refera la
diferențe de prețuri sau produse unice, ci în special la concentrarea clienților (de exemplu asiguratii
CAS), la crearea unor lanțuri de farmacii, etc. La mod general vorbind despre acest domeniu, se poate
spune că deși piața farmaceutica romaneasca atinge anual cifre de afaceri foarte mari, este în continuare
marcata de lipsa resurselor financiare, de schimbările permanente din legislatie, care decurg din
necesitatea de a se adapta la standardele europene și de concurența intensă și uneori neloiala între
agenții economici farmaceutici.
Industria farmaceutică este un sector cu grad de risc scăzut, sprijinind comportamentul contra-
ciclic al economiei României. Contribuţia redusă a acestei industrii la totalul valorii adăugate nu
permite însă acestei pârghii să conducă la rezultate pozitive majore (de ex. reducerea amplitudinii
recesiunii). Generarea condiţiilor pentru o mai bună dezvoltare a industriei farmaceutice din România
ar constiui baza unor tampoane cu efect contra-ciclic asupra economiei.
Profitabilitatea în cadrul lanţului de distribuţie din industria farmaceutică are un caracter
eterogen. Marja profitului net a inregistrat valori superioare faţă de alte sectoare economice, în timp ce
marja s-a situat sub nivelul înregistrat de restul economiei României. Una dintre explicaţii este dată de
gradul de îndatorare mai scazut pe care îl inregistrează companiile farmaceutice.
Riscul de insolvenţă în cadrul lanţului de valoare din industria farmaceutică rămane moderat.
Numărul insolvenţelor din cadrul lanţului de distribuţie nu este semnificativ, însă insolvenţele apărute
printre distribuitori pot pune presiune pe această industrie în cazul în care trendul persistă.
Vom continua cu cercetarea de piață, să o aplicăm cât mai mult, eventual poate reușim să aflăm
și părerea cadrelor medical, iar ca și recomandări:
- Să fim mai implicați în viața socială, să ne protejăm pen oi și aproapele nostru;
- Să mergem din timp la analize pentru a putea preveni boli cornice și afeecțiuni severe:
- Pe căt posibil, să evităm excesul de medicamente;
- Dacă nu vedem schimbare din partea celorlalți, să fim noi schimbarea;
- Să sugerăm autorităților printr-o scrisoare publică nemulțumirele avute și să creem o revolt
asupra sistemului sanitar.
Un lucru este cert: serviciile medicale performante costă mult, caz în care e de înțeles dorința
investitorilor din sistemul privat de a-și recupera costurile, dar, în același timp, ținând cont de profilul
de țară și de situația financiară precară a unei mari părți a societății, nici statul nu își poate permite să
facă din boală o sursă de profit pentru sistemul privat.
 Bibliografie

Adriana Popovici, Ion Ban, Bela Tökés, Ion Nicolaescu, Gabriela Suciu, Ioan Mathé, Victor
Năstasă,  Natalia Stavri  - „Bazele teoretice ale tehnologiei farmaceutice”, Ed. Mirton, Timişoara, 1998
Iftimoaei C, Baciu I C (2018),
Statistical analysis of external migration after Romania’s accession to the European Union.
Romanian Statistics Review, 12/2018, National Institute of Statistics, Bucharest.Brussels,
Institutul de Prognoză Econmiică, Industria farmaceutică în România: principalele tendințe și impactul
asupra societății și economiei, februarie 2012.
Ioana Matei, Gh. Mermeze  - „Propedeutică farmaceutică”, Ed. Imprimeriei de Vest, Oradea,
1997;
Ludovic Kurunczi  - „Proiectarea medicamentelor asistată de computer”, Universitatea de
Medicină şi Farmacie, Timişoara, Specializarea Farmacie, 1998.
Maria Aciu - „Introducere în tehnica farmaceutică: Curs anul I”, Universitatea de Medicină
Craiova, Secţia Farmacie, Colecţia Hipocrate, 21, Ed. Aius, 1998.
Mariana Stanciu, Sistemul public de servicii medicale din România în contextual European,
articol din revista POLITICI SOCIALE, vol XXIV, 2013
Școala Națională de Sănătate Publică, Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar,
revista Management în sănătate, autori Silvia FLORESCU, Constanţa Mihăescu PINȚIA, Mihaela
GALAON, articol Perspectiva consumatorilor de servicii de sănătate din România cu privire la
coplăți, vol. XVI/2/2012.
Septimiu Tudor Bucurescu, Barbu Cuparencu, Victor Ponoran - „Marketing pentru industria
farmaceutică”, Ed. Dacia, Colecţia Universitaria, Cluj, 2000;
Școala Națională de sănătate publică și management, Promovarea sănătătții și educație pentru
sănătate, Editura PUBLIC H PRESS, București, 2006
Eurostat, Self-reported use of prescribed medicines by sex, age and degree of urbanisation
2017, http://www.appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/show.do?wai=true&dataset=hlth_ehis_md1u.html
State of Health in the EU · România · Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea
(https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf),
Marius Ungureanu, Marile așteptări de la sistemul românesc, revista de cultură Sinteza, articol
din data de 14.03.2018, https://www.revistasinteza.ro/marile-asteptari-de-la-sistemul-de-sanatate.

Surse web

http://www.cnas.ro/page/scurt-is.html
https://360medical.ro/stiri/industria-farmaceutica-din-romania-afectata-semnificativ-de-
pandemie-pentru-a-doua-luna-la-rand/2020/07/14/
https://360medical.ro/stiri/valoarea-medicamentelor-eliberate-in-farmaciile-si-spitalele-din-
romania-a-crescut-cu-13-in-2020-la-1805-miliarde-lei/2021/02/25/
https://360medical.ro/tag/piata-farmaceutica/
https://romania.europalibera.org/a/companiile-farmaceutice-produc%C4%83toare-de-vaccin-
anti-covid-riscuri-%C8%99i-profituri/31087806.html
https://romania.europalibera.org/a/companiile-farmaceutice-produc%C4%83toare-de-vaccin-
anti-covid-riscuri-%C8%99i-profituri/31087806.html
 https://umfcd.ro/wp-
content/uploads/2017/01/Scoala_Doctorala/Sustinere_Teza/in_curs_de_sustinere/bobocea_livia_costin
a/rezumat_teza_de_doctorat.pdf
https://www.bursa.ro/profitul-pfizer-a-scazut-cu-32-procente-in-trimestrul-al-doilea-in-urma-
reducerii-cererii-pentru-unele-medicamente-06361040
https://www.bursa.ro/profitul-pfizer-a-scazut-cu-32-procente-in-trimestrul-al-doilea-in-urma-
reducerii-cererii-pentru-unele-medicamente-06361040
https://www.capital.ro/modul-sf-in-care-ar-trebui-sa-arate-sistemul-medical-in-romania.html
https://www.capital.ro/record-pentru-industria-farma-din-romania-ritm-dublu-de-crestere-in-
2020.html
https://www.dw.com/ro/pandemia-a-scos-la-iveal%C4%83-dezastrul-din-sistemul-de-s
%C4%83n%C4%83tate/a-55860596
https://www.essaymarketplace.com/romanian-essays/interesul-si-gradul-de-satisfactie-al-
consumatorilor-din-diferite-clase-sociale-pentru-serviciile-medicale-de-stat-sau-private-din-romania/
https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-24262482-sistemul-medical-din-romania-cifre-numarul-
medicilor-din-romania-crescut-aproape-2-700-ultimul-medic-307-locuitori-medie-tara-noastra.htm
https://www.keysfin.com/?
fbclid=IwAR1LY0xuq1wHxSkj7VflXcjfi7r8VGxjMhV2iHnfdrGMgNbneAZkxCjBuF4#!/Pages/News
/NewsDetails&title=criza-provocata-de-coronavirus-va-duce-industria-locala-de-farma-la-un-maxim-
istoric-in-2020
https://www.zentiva.ro/news/2021/record_de_productie_pentru_fabricile_zentiva_romania
https://www.medichub.ro/reviste/medic-ro/reflectarea-nevoilor-populatiei-prin-utilizarea-
serviciilor-de-sanatate-perspectiva-medicilor-de-familie-id-1734-cmsid-51
https://www.oecd.org/els/health-systems/
https://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/descentralizarea-sistemului-de-sanatate-se-face-cu-
bani-europeni_7268
https://www.universfarmaceutic.ro/orizonturi/cegedim-piata-farmaceutica-in-q2-2020-
comunicat-de-presa
https://www.who.int/health-topics/universal-health-coverage
https://www.zentiva.ro/news/2021/record_de_productie_pentru_fabricile_zentiva_romania
https://www.zf.ro/eveniment/retrospectiva-2020-piata-farma-in-anul-2020-adaptarea-la-cererea-
din-19840366
https://www.essaymarketplace.com/romanian-essays/interesul-si-gradul-de-satisfactie-al-
consumatorilor-din-diferite-clase-sociale-pentru-serviciile-medicale-de-stat-sau-private-din-romania/
https://www.universfarmaceutic.ro/orizonturi/cegedim-piata-farmaceutica-in-q2-2020-
comunicat-de-presa
https://www.zf.ro/companii/piata-farma-a-crescut-anul-trecut-cu-1-3-la-18-miliarde-lei-in-timp-
19915703?fbclid=IwAR0B0C_RVvD9NPzpqpM-
6NNF_R8TVSzg1CCQW3NGjJreSHmPXB_63buPYi4