DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 25 MAI. din impozit

Nr. 17 (1577), anul XXXII

1 mai 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

Vaccinarea antigripală în Siguranţa Trei medici români

au căzut la datorie,
cabinetul medicului de familie personalului în lupta cu inamicul
Acoperirea vaccinală antigripală a fost mai bună medical invizibil. Suntem cu
în sezonul gripal 2019-2020, faţă de sezonul
anterior, însă rata de vaccinare a rămas în
toţii responsabili de respectarea măsurilor
de siguranţă, protocoalelor și procedurilor #
DinRecunostinta
continuare mică în raport cu recomandările – cadre medicale, conduceri de spitale,
OMS. PAGINA 5 autorităţi. PAGINA 6

PRIMUM
Medic în
România

NON
NOCERE Pacienţii cu

V
diabet zaharat
oluntarii
ar trebui să
psihologi
respecte integral
sprijină
regulile impuse
cadrele medicale în
la ora actuală.
contextul COVID-19,
Prof. dr. MARIA MOŢA,
cu proiecte precum profesor universitar la
PSYCOVID-19 și UMF Craiova, oferă câteva
sfaturi pentru personalul
„Psiholog pentru medical care îngrijește
spitale – COVID-19”. astfel de pacienţi, dar și
pentru cei care suferă de
Sindromul de burnout diabet zaharat. PAGINA 15
afectează peste 45%
dintre medici și DE ȘTIUT
personalul medical. Terapii nonfarmacologice
PAGINILE 8-9 în scleroza multiplă
Calitatea vieţii persoanelor
cu scleroză multiplă poate
fi îmbunătăţită cu ajutorul
OPINII terapiilor nonfarmacologice
Adevărat și fals precum dansul. Acesta
în gestionarea contribuie, între altele, la
diminuarea ataxiei, ameli­
COVID-19 orarea mersului și a stării
În prezent este important să emoţionale, cu atenuarea
vedem ce înseamnă fals în depresiei. PAGINA 5
informare, când vorbim despre
știrile cu caracter general și
cele cu valoare
Monitorul de
știinţifică. Atenţie studii clinice
și la cine le Un actor important în dezvoltarea
judecă și cine unui studiu clinic este monitorul
le emite. sau reprezentantul Organizaţiei
PAGINA 7 Conducătoare de Studii (CRO –
contract research organization).
Care sunt responsabilităţile sale și
Prof. dr. cum poate obţine acest titlu – aflaţi
Florin din noua Pastilă de Studii clinice.
Mihălţan PAGINA 13
2 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
Actualitate

A început Riscurile la
pacienţii cu DZ,
recoltarea în contextul
de plasmă COVID-19
de la donatori
O imunitate scăzută a pacientului cu
diabet zaharat (DZ) se asociază cu o
evoluţie mult mai severă a COVID-19,
amintește prof. dr. Gabriela Radulian.

vindecaţi de Același risc există și fără un control

glicemic corespunzător, a adăugat
aceasta.

COVID-19
Marţi, la Centrul de Transfuzie Sanguină
București, au avut loc primele trei recoltări de
plasmă de la persoane vindecate de COVID-19.
Toţi donatorii sunt cadre medicale. După
testare, plasma va fi pusă la dispoziţia spitalelor. MS și au ajuns la București, Timișoara și Iași, fiecare însoţit de

P
otrivit Ministerului Sănătăţii (MS), plasma de la
donator vindecat de COVID-19 li se va administra doar
pacienţilor critici confirmaţi cu infecţia cu SARS-
CoV-2, cu vârsta de cel puţin 18 ani, care îndeplinesc
următoarele criterii:
a. Se află într-o secţie de ATI dintr-un spital desemnat pentru
tratamentul pacienţilor COVID-19 și avizat de Comisia de ATI;
b. Prezintă o progresie rapidă a unei pneumonii severe / a unor
infiltrate pulmonare (>50% în 24-48 ore), în ciuda tratamentului
administrat;
c. Sunt ventilaţi mecanic de mai puţin de 10 zile sau sunt
în pragul intubaţiei și ventilaţiei mecanice (dispnee severă,
frecvenţă respiratorie ≥30/min, saturaţie în oxigen ≤93%, deși
primesc oxigen pe mască facială, paCO2 >55 mmHg la pacienţii
fără BPCO).
Plasmafereză prin donaţie privată
Recoltarea de plasmă se face prin plasmafereză, cu ajutorul
unor echipamente speciale, ce recoltează plasma direct,
automatizat. Până acum, centrele de transfuzie sangvină făceau
doar citafereză (recoltare de trombocite), iar plasma se recolta
indirect, prin centrifugarea sângelui, decantarea elementelor
figurate și extracţia plasmei cu seringa.
Noile echipamente au fost donate statului de Florin Hozoc,
directorul firmei Besmax Pharma: trei aparate au fost donate
câte 1.000 de kituri de recoltare, iar un aparat a fost donat direct
orașului său natal, Piatra Neamţ, împreună cu 1.000 de kituri.
Firma a oferit alte 14 echipamente pentru centrele de transfuzii
judeţene, pentru folosire pe timp de un an, obligându-se să
acopere costurile de instalare, instruire, întreţinere, plus kituri
de recoltare pentru primele două luni de activitate, ulterior ele
putând fi achiziţionate de la orice distribuitor autorizat.
După cum ne explică Florin Hozoc, „la o recoltare de sânge,
din 450 ml sânge, 200 ml sunt plasmă. La o recoltare prin
plasmafereză, se recoltează 600 ml de plasmă, care înseamnă
trei doze de plasmă.” În plus, o donare de sânge nu se poate
repeta la mai puţin de 6 săptămâni, în timp ce o donare de
plasmă prin plasmafereză se poate repeta la 7-10 zile în Europa
și la 3 zile în SUA. „Asta înseamnă că pe parcursul perioadei de
hiperimunitate, estimată la 3-4 săptămâni, în care concentraţia
de anticorpi în sânge este suficient de mare, poţi avea 2-3 donări,
dacă faci plasmafereză.”
Toate ţările din Uniunea Europeană, mai puţin trei –
România, Malta și Cipru – colectează plasmă prin plasmafereză.
Potrivit lui Florin Hozoc, sistemul naţional de transfuzii deţinea
până acum 22 de echipamente cu care făcea doar citafereză,
deși ele pot fi upgradate cu module pentru plasmafereză, și 11
echipamente mai moderne, care, deși pot recolta și plasmă,
și celule stem din sângele periferic, erau folosite doar pentru
recoltarea de trombocite.
Dr. Mariana Minea
P reședintele Societăţii de Neuropatie Diabetică
a vorbit, la jumătatea acestei luni, despre pro-
blematica pacientului cu diabet zaharat și despre
complicaţiile asociate acestei patologii, în contex-
tul COVID-19, într-un interviu online găzduit de
platforma MedicHub adresat exclusiv comunităţii
medicale. Ea a amintit că managementul infecţiei
cu coronavirus la persoanele cu DZ nu diferă de cel
al populaţiei generale.
Asocierea la diabet a unor complicaţii cronice,
cum ar fi, în primul rând, boala cronică renală, cât
și prezenţa altor comorbidităţi (boli cardiovascu-
lare, boli pulmonare etc.) creează condiţiile unui
risc de evoluţie spre o formă severă a COVID-19 și,
totodată, chiar un risc de mortalitate.
Respectarea recomandărilor, esenţială
În contextul actual generat de pandemia de
COVID-19 este foarte important, subliniază dr.
Gabriela Radulian, ca pacienţii să respecte toa-
te procedurile și măsurile pentru a se proteja de
virusul SARS-CoV-2, începând de la izolarea la
domiciliu: „Monitorizarea glicemiei trebuie reali-
zată mai frecvent, întrucât știm că persoanele cu

In memoriam Sprijin pentru cei care DZ, în condiţiile unui episod infecţios, au și valori
glicemice mai mari”, arată specialista. Tocmai de
aceea este importantă automonitorizarea zilnică a

vor să ajute în lupta cu glicemiei.

Totodată, prof. dr. Gabriela Radulian eviden-
ţiază importanţa implicării permanente a me-

SARS-CoV-2 dicilor, necesitatea ca aceștia să ţină legătura cu

Colegiul Medicilor Stomatologi din România
regretă profund trecerea în lumea celor drepţi
a profesorului doctor Mircea Rusu, unul dintre
fondatorii stomatologiei infantile românești.
Personalitate uriașă în lumea stomatologică și
medicală naţională și internaţională, prof. dr.
Mircea Rusu a marcat evoluţia profesională a multor
generaţii de stomatologi. Dumnezeu să-l odihnească
în pace și liniște!
Reprezentanţi din domeniul de marketing, IT și servicii inginerie
au lansat platforma web Naţiunedeacţiune.ro destinată iniţiatorilor
de proiecte și voluntarilor care își doresc să ajute în lupta cu pandemia
de COVID-19. În contextul epidemiologic actual, există o plajă largă
de proiecte și iniţiative destinate rezolvării unor probleme în lupta cu
SARS-CoV-2, care au parte de diverse blocaje de implementare. Pentru
a le soluţiona, platforma facilitează comunicarea între iniţiatori, echipe
de voluntari și potenţiali donatori, informează un comunicat de presă
remis redacţiei. ONG-urile și iniţiatorii de proiecte își pot înscrie pe
site lucrările, alături de o descriere a nevoilor și resurselor necesare
implementării. Platforma le permite utilizatorilor să se afle în contact
direct cu echipele de voluntari ce doresc să se alăture cauzelor înscrise.
Dorina Novac
persoanele cu DZ: „Fie că suntem diabetologi, fie
că suntem medici de familie, în această perioadă,
menţinerea unor valori glicemice în ţintele pe care
ni le dorim înseamnă, totodată, și o monitorizare
mult mai atentă a ceea ce înseamnă apariţia com-
plicaţiilor cronice”.
În situaţia în care persoana cu diabet zaharat
nu are un control glicemic în ţintele propuse, me-
dicul curant trebuie să știe că va fi nevoie chiar
de intensificarea tratamentului, subliniază dr.
Gabriela Radulian. Acest lucru înseamnă supli-
mentarea cu alte medicamente orale sau modifi-
carea dozelor de insulină, astfel încât pacientul să
aibă un control glicemic corespunzător.
Florentina Ionescu

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA, MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA, PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
DORIN CHIOŢEA,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
dr. VLAD STROESCU, DEMOSTENE
ȘOFRON, dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare:
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­
na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul
anului 2020. În Catalogul de presă al Poștei
Române, „Viaţa Medicală”
figurează la Nr. 23078.
Abonamentele se pot încheia și direct
în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
abonamente@viata-medicala.ro.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
câtă vreme acestea sunt argumentate și
exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
P entru o perioadă de șase luni, începând
cu marţi 28 aprilie, prof. dr. Cătălin
Copiii cu boala Batten
pot fi trataţi și în România
Pacienţii români care suferă
de boala Batten, acum
trataţi în străinătate, vor
putea continua tratamentul
acasă, în România, începând
cu 1 iunie. Guvernul a
aprobat subvenţionarea
tratamentului pentru acești
copii.
S
ăptămâna trecută, în ședinţa de
Guvern din 23 aprilie a fost apro-
bată suplimentarea listei de me-
dicamente compensate și gratuite
cu încă 31 de molecule. Printre acestea, se
află și cerliponasum alfa (Brineura), un
medicament vital pentru copiii care sufe-
ră de lipofuscinoză ceroid neuronală tip 2
(CLN2) – așa-numita boală Batten. Este o
decizie pe care decidenţii au luat-o după o
perioadă de „doi ani de eforturi intense ale
reprezentanţilor asociaţiei, dar nu numai”,
se precizează într-un comunicat remis pre-
sei de Asociaţia Rebeca Faith-Hope-Love.
„Ne bucurăm că în sfârșit copiii noștri
vor putea fi trataţi în România. Așteptam
de ani întregi această decizie pentru care
am luptat zi și noapte. (…) Și eu și fetiţa
mea, Rebeca, de abia așteptăm să ne întoar-
cem acasă. Mai avem un pas de trecut: apro-
barea protocoalelor de tratament de către
Comisia Ministerului Sănătăţii până la 1
iunie, când va intra în vigoare Hotărârea de
Guvern. Ar fi un cadou minunat pentru mi-
cuţii noștri, de ziua lor”, a declarat Adnana
Cotolea, vicepreședinta Asociaţiei Rebeca
Faith-Hope-Love.
Orice zi fără tratament
poate fi fatală
Copiii cu boala Batten pot fi tra-
taţi la Spitalul Clinic de Psihiatrie
„Prof. dr. Alexandru Obregia”, unde este
deja amenajată o secţie pentru acești pa-
cienţi, iar personalul medical a fost deja
instruit în străinătate, declara în urmă cu
un an prof. dr. Dana Craiu, șef secţie Neuro-
logie pediatrică la Spitalul „Obregia”. Totul
este pregătit pentru preluarea pacienţilor.
Se așteaptă însă protocoalele terapeutice
pentru aprobare.
În acest moment, trei pacienţi sunt
blocaţi în Italia și Germania (unde sunt tra-
taţi), din cauza restricţiilor impuse de auto-
rităţi în contextul pandemiei de COVID-19,
spune Adnana Cotolea, care atenţionează
că „pentru un copil cu această boală, orice
zi fără tratament este fatală”. Potrivit aces-
teia, 14 copii români au fost diagnosticaţi
până acum cu boala Batten – 11 dintre ei
având domiciliul în România și trei în Re-
publica Moldova*. Din păcate, numai zece
se află în tratament acum, în străinătate
și aceștia, pentru că patru deja au decedat.
Șapte dintre cei zece aflaţi sub tratament
Cătălin Cîrstoiu revine la conducerea SUUB
Florin Cîrstoiu este manager interimar la
Spitalul Universitar de Urgenţă București
(SUUB). Numirea sa în funcţie a avut loc
după ce ministrul Sănătăţii a aprobat
încetarea contractului de management al
dr. Adriana Nica, contract care era deja
suspendat din 21 martie. Încă de atunci
profesorul Cîrstoiu a fost desemnat să
asigure managementul spitalului.
Amintim că suspendarea de la
conducere a dr. Adriana Nica a survenit
sunt stabiliţi în străinătate, iar ceilalţi trei
(unul din București, unul din Ploiești și al-
tul din Tecuci), care nu au acest statut, vor
putea beneficia de tratament în România,
după stabilirea protocoalelor terapeutice.
„Este important ca acești copii să se în-
toarcă în ţară, dacă privim din perspectiva
familiei, resursa cea mai importantă pen-
tru acești copii. Dincolo de faptul că nu este
o intervenţie pe termen scurt și că este un
drept de a avea tratament în ţară, suportul
psihoemoţional pe care părinţii copiilor îl
pot primi în ţară de la persoane semnifica-
tive este cu mult mai mare. Aprobarea unei
reglementări pentru a face tratamentul în
România este un drept, dar și o șansă în
plus pentru copiii cu boli rare”, a declarat
Nicoleta Larisa Albert, psiholog.
Greu de diagnosticat
Boala Batten este o afecţiune genetică
rară greu de diagnosticat. Pentru a putea fi
identificat un copil cu această boală, până
să apară simptomele – adică în jurul vârstei
de 2-4 ani –, ori trebuie să aibă un frate mai
după ce Corpul de Control al MS a constatat
mai multe deficienţe de management, dar și
pentru că, în acea perioadă, nu au fost luate
măsuri adecvate de prevenire a infectării
personalului medical și a pacienţilor cu
SARS-CoV-2. În Nota întocmită de Corpul
de Control se arată că măsurile procedurale
au fost luate abia după confirmarea
pacienţilor cu COVID-19.
Prof. dr. Cătălin Florin Cîrstoiu a
mai fost manager al SUUB în perioada
mare bolnav, ori să fie supus unui screening
neonatal în acest sens.
Acești copii se nasc fără varianta funcţi-
onală a lipofuscinozei ceroid neuronale tip
2, genă responsabilă de sinteza proteinelor
lizozomale ce distrug lipofuscina. Astfel, li-
pofuscina se acumulează și produce leziuni
neuronale ireversibile. Simptomele devin
vizibile la copii începând cu vârsta de 2 ani,
când apar manifestări ale unei slabe dezvol-
tări a sistemului nervos, însoţite frecvent
de crize de epilepsie.
Fără tratament boala ar avansa rapid, li-
teratura de specialitate arătând că speranţa
de viaţă a acestor copii este între 8 și 12 ani.
Tratamentul le prelungește și le îmbunătă-
ţește calitatea vieţii. Dacă tratamentul este
administrat în stadii incipiente, deși boala
nu poate fi vindecată, evoluţia ei poate fi
stopată.
Dan Dumitru Mihalache
*Datele provin din statistica Asociaţiei Rebeca Faith-
Hope-Love, pentru că în România încă nu există un
registru al pacienţilor cu boli rare, motiv pentru care
nu se cunoaște numărul real al copiilor care suferă de
această boală.
VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
3
2009-2016. A renunţat la funcţie după
ce a fost numit decan al Facultăţii de
Medicină a UMF „Carol Davila”. Specialist
în Ortopedie-Traumatologie, acesta are și
competenţe în chirurgie artroscopică. De-a
lungul carierei a primit mai multe premii și
distincţii, publicând, totodată, numeroase
lucrări știinţifice și cărţi. În anul 2010,
președintele României i-a conferit Ordinul
Meritul Sanitar în grad de Cavaler.
Cristina Ghioca
Editorial
După uragan,
tot doctori
vom fi
Dr. Gabriel Diaconu
D ouă categorii de doctori merită pro-
priul requiem, în această perioadă.
Spun „requiem” pentru că e puţin probabil
ca, după ce va trece pandemia de COVID-19,
să ne întoarcem la moravul și năravul
anterioare.
Prima categorie este cea a doctorului
„artist”. Arta medicală n-are nimic de-a face
cu sarcasmul pe care-l supun de fapt „artis-
tului”. Îndeosebi fac trimitere la acel doctor
care a) n-ar fi trebuit să fie doctor încă de la
început, dar b) a avut pile unde trebuie, s-a
descurcat, s-a învârtit, i-a pus Dumnezeu o
mână în cap și-o parafă în buzunar.
A doua categorie este a doctorului „ne-
bun”. Doctorul nebun este de multe ori brili-
ant, se bucură de o reputaţie aparte, dar nu
joacă în echipă. Dimpotrivă, e cel care bagă
zâzanie, care își caţără emoţia pe umilirea
celorlalţi, din care se bucură și prin care
prosperă. Medicina zilei de mâine ori va fi
împreună, așa cum e azi, ori nu va fi deloc.
Și o a treia categorie, fără să fie limita-
tivă în vreun fel, este cea a doctorului „de
provincie”. Prea mult timp România s-a lă-
sat crăpată nici în doi, nici în patru, cât în
patruzecișipatru. Câteva orașe mari au de-
venit ţintă pentru medic, dornic să ducă o
viaţă mai bună, în vreme ce atâtea comuni-
tăţi au rămas goale de infrastructură sanita-
ră. Nu tu medic de familie, nu tu chirurg, nu
tu stomatolog, nu tu internist. Normal ar fi
să avem personal medical unde trebuie, nu
doar unde răsare soarele economic. Cine va
desena harta post-pandemică trebuie să ia
aminte la așa ceva. Pentru că în orice criză
e o oportunitate, și nu mă refer la bani. Mă
refer la construcţie, la progres.
Altfel, curba ambivalenţei poporului
faţă de halat va rămâne aidoma. Pot doar
să sper că, într-o zi, omul de rând va înţele-
ge, de fapt, cât poate fi de traumatizant să-l
investești pe medic cu atributele unui erou.
Sau să-l faci „soldat” în lupta cu pandemia.
Nu de alta, dar unora li se urcă la cap. Al-
tora le dă momente de grandoare care vor
alterna doar cu momente de teroare. Dar
dacă, de fapt, nu ești așa? Dacă nu te ridici
la „înălţimea” așteptărilor?
Vom avea mult de tras după ce trece
uraganul COVID-19. Ne va fi durut, vom
rămâne traumatizaţi. Ne-așteaptă un ev de
melancolie, de angoasă și de căutări ale Si-
nelui printre cioburile lumii pe care am cu-
noscut-o, odinioară. Dar tot doctori vom fi.
Și tot de bolnavi va trebui să avem grijă. Ce
ghinion să trăiești astfel de vremuri. Dar ce
noroc...
4 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache Eseu

SĂNĂTATEA DIGITALĂ, pilon esenţial

în lupta împotriva noului coronavirus
În contextul în care
răspândirea rapidă a
SARS-CoV-2 la nivel
global afectează milioane
de persoane, soluţiile de
sănătate digitală ar putea
deveni „o piesă importantă
a puzzle-ului” în eforturile
substanţiale pentru
controlul pandemiei,
conform unui raport recent
publicat de Research 2
clasificare a soluţiilor de sănătate
digitală disponibile pentru gesti-
onarea eficientă a pandemiei de
COVID-19.
Raportul a fost generat în urma
chestionării a 513 experţi în dome-
niul sănătăţii digitale. Dintre aceș-
tia, 51% sunt reprezentanţi ai com-
paniilor de sănătate digitală, 11%
specialiști în cercetare și reprezen-
tanţi ai universităţilor, 9% spitale
și furnizori de servicii medicale,
8% reprezentanţi ai companiilor
farmaceutice, 5% acceleratoare de
companii (24%) sunt nesigure în
această privinţă, iar 11% dintre ele
susţin că nu se așteaptă la schim-
bări semnificative. În plus, com-
paniile din Asia (36%) par să aibă o
percepţie mai degrabă negativă în
privinţa impactului coronavirusu-
lui asupra afacerilor. „Impactul va
fi diferit. Va fi pozitiv pentru ceea
ce asociază digitalizarea [...] To-
tuși, va fi, probabil, un impact ne-
gativ semnificativ pentru afaceri
în general, deoarece economia glo-
bală va fi afectată”, a declarat unul
pra activităţii lor. „Totul depinde
de durata intervalului de timp pe
parcursul căruia vor fi implemen-
tate restricţiile. Dacă acestea vor
dura trei luni, impactul ar trebui să
fie ușor de gestionat, însă dacă du-
rează mai mult, sau dacă restricţi-
ile vor fi reintroduse mai târziu în
cursul anului din cauza unui al doi-
lea val, atunci vom întâmpina pro-
bleme”, a menţionat unul dintre cei
chestionaţi.
Consecinţele
de monitorizare a sănătăţii de la
distanţă (42%) și de soluţiile de
tip self-testing (31%). Între 62% și
66% dintre companii consideră că
serviciile de sănătate digitală ar
putea fi utile în special în triajul
pacienţilor și în procesul de tes-
tare, dar și în profilaxie și în
educaţie.
Potrivit comunităţii de sănăta-
te digitală, durata „crizei imediate”
ar putea fi de patru – șase luni, însă
67% dintre companii estimează că
impactul pozitiv asupra industri-

L
Guidance.
a nivel mondial, compa-
niile de sănătate digitală
își extind serviciile pen-
tru a susţine pacienţii in-
fectaţi cu SARS-CoV-2 , sprijinind
totodată și personalul medico-
sanitar. Viteza de reacţie a indus-
triei de sănătate digitală este ului-
toare, în fiecare zi fiind prezentate
noi soluţii promiţătoare. Intitulat
„Digital Health in Corona Times”,
raportul realizat de Research 2
Guidance în intervalul 24 mar-
tie – 8 aprilie 2020 furnizează o
afaceri, 4% companii de asigurări
și 3% reprezentanţi ai instituţiilor
guvernamentale. Majoritatea res-
pondenţilor provin din UE (49%)
și din America de Nord (26%).
Impactul mixt al pandemiei
asupra companiilor
Deși 34% dintre companii es-
timează un impact pozitiv al pan-
demiei asupra propriilor afaceri,
31% dintre persoanele chestiona-
te consideră că pandemia le-ar
putea influenţa negativ activita-
tea. Aproximativ un sfert dintre
dintre respondenţi.
Optimismul pare să caracteri-
zeze companiile de sănătate digi-
tală, 44% dintre acestea estimând
un impact pozitiv al pandemiei
asupra propriilor afaceri. Drept
urmare, majoritatea companiilor
de sănătate digitală (62%) au lan-
sat deja, sau plănuiesc să lanseze,
servicii digitale asociate coronavi-
rusului. La polul opus, se remarcă
pesimismul spitalelor și al furni-
zorilor de servicii medicale, 67%
considerând că noua situaţie ar
putea avea un impact negativ asu-
pentru industria e-health
La nivel global, există pes-
te 800 de milioane de utili-
zatori de servicii de sănătate
digitală, conform statisticilor fur-
nizate de raportul Research 2 Gui-
dance. În condiţiile pandemiei de
COVID-19, majoritatea compa-
niilor (53%) estimează că accep-
tarea serviciilor digitale de către
pacienţi se va îmbunătăţi semni-
ficativ. Potrivit experţilor în să-
nătate digitală, telemedicina va
beneficia cel mai mult în contextul
actual (65%), alături de serviciile
ei digitale va persista pe termen
lung. „COVID-19 se va comporta,
cel mai probabil, ca orice alt virus
respirator și își va încetini propa-
garea pe durata verii, însă va reve-
ni în octombrie 2020. În următoa-
rele 18 luni nu vom avea un vaccin
global, cu eficacitate dovedită”,
susţine unul dintre respondenţii
chestionarului. Contrar acestor es-
timări, 52% dintre companiile din
Asia consideră că impactul crizei
generate de coronavirus asupra
industriei de sănătate digitală va fi
numai unul temporar.

Noi recomandări pentru evaluarea Feritina serică

statusului fierului în organism

Deficit de fier Risc de supraîncărcare
cu fier a organismului
Indivizi Indivizi cu Indivizi Indivizi
aparent infecţie/ aparent bolnavi
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a a concentraţiei feritinei serice pentru monitorizarea sănătoși inflamaţie sănătoși
publicat recent recomandările actualizate statusului fierului (noile valori limită se regăsesc în tabel). Nou-născuţi/sugari
<12 <30 - -
pentru detectarea precoce a deficitului de fier Măsurarea corectă a feritinei serice, indicator al depozitelor (0-23 luni)
sau a supraîncărcării cu fier a organismului. de fier din organism, poate ghida aplicarea eficientă a Preșcolari (24-59
<12 <30 - -
intervenţiilor terapeutice specifice în timp util, atât la nivel luni)

D eficitul de fier și supraîncărcarea cu fier a organismului

reprezintă probleme de sănătate publică frecvent
întâlnite. Deficitul de fier poate asocia anemie, fatigabilitate
individual, cât și în cadrul populaţiei generale.
Un aspect la fel de important subliniat de experţi este
eradicarea anemiei, care afectează la nivel global 33% dintre
Școlari (5-12 ani)

Adolescenţi (13-19
<15 <70
>150 femei
>200 bărbaţi

>150 femei
>500

<15 <70 >500

marcată, letargie, afectarea dezvoltării cognitive a copiilor, femei, 40% dintre femeile însărcinate și 42% dintre copii. ani) >200 bărbaţi

dar și afectarea performanţei fizice. Afecţiunile caracterizate „Reducerea anemiei reprezintă o componentă importantă Adulţi (20-59 ani)
<15 <70
>150 femei
>500
prin supraîncărcarea cu fier a organismului, precum a eforturilor noastre de eradicare a tuturor formelor de >200 bărbaţi

hemocromatoza, talasemia sau transfuziile repetate, pot malnutriţie. Totuși, progresele sunt limitate, la nivel Vârstnici ( > 60 ani) >150 femei
<15 <70 >500
>200 bărbaţi
asocia afectare hepatică, cardiacă și hormonală. În ambele mondial existând încă 614 milioane de femei și 280 de
<15
situaţii, diagnosticarea precoce este vitală pentru iniţierea milioane de copii care suferă din această cauză [...] Deficitul Femei însărcinate (primul >150 femei
- >500
tratamentului specific în timp util. de fier este un determinant major al anemiei, iar măsurarea trimes- >200 bărbaţi
tru)
Cu scopul de a sprijini angajaţii sanitari în depistarea feritinei ne va ajuta să ne concentrăm eficient acţiunile în
precoce a deficitului de fier/supraîncărcării cu fier și lupta împotriva acesteia”, a specificat dr. Francesco Branca,
Tabel. Valorile limită recomandate pentru definirea deficitului
pentru a evita consecinţele severe ale acestor afecţiuni, au Directorul Departamentului de Nutriţie și Siguranţa de fier și a riscului de supraîncărcare cu fier a organismului
fost publicate cele mai recente recomandări de utilizare Alimentaţiei din cadrul OMS. (sursa: OMS)
Campanie
VACCINAREA ANTIGRIPALĂ ÎN
CABINETUL MEDICULUI
DE FAMILIE
În sezonul gripal 2019-2020,
este evidentă creșterea
nivelului de acoperire
vaccinală faţă de sezonul
gripal anterior, însă rămâne în
continuare scăzut în raport cu
recomandările OMS.
Î
n anul 2018, Organizaţia Mon-
dială a Sănătăţii (OMS) a mar-
cat 100 de ani de la una dintre
cele mai mari crize care a afec-
tat sănătatea publică: pandemia de
gripă spaniolă. Circa o treime din
populaţia globului la acea dată (esti-
mată la aproximativ 500 de milioane
de locuitori) a fost afectată.
Gripa sezonieră este o boală in-
fecţioasă acută, provocată de mai
multe tulpini de virus gripal, și are
un caracter epidemic în sezonul rece.
În România, cazurile de gripă sunt
întâlnite preponderent în perioada
octombrie-aprilie, cu o creștere în
special în lunile februarie și martie.
Sunt descrise patru tipuri de
virusuri gripale sezoniere: A, B,
C și D, care fac parte din familia
Orthomyxoviridae. Dintre acestea,
primele două, A și B, sunt cele res-
ponsabile de epidemiile de gripă.
Virusul gripal C provoacă forme
ușoare de gripă și nu este impli-
cat în apariţia epidemiilor, iar
virusul tip D nu afectează omul, ci
bovinele.
În funcţie de tipul de proteine
aflate pe suprafaţa virusurilor, ti-
purile A și B se împart în mai mul-
te subtipuri. Tipul A se împarte în
subtipuri denumite în funcţie de
combinaţia a două categorii de pro-
teine de suprafaţă: hemaglutinina
(H) și neuraminidaza (N). Au fost
descrise 18 subtipuri diferite de pro-
teină H (notate de la H1 la H18) și
11 subtipuri de proteină N (notate
de la N1 la N11). La acest moment,
Situaţia vaccinărilor în sezonul gripal 2019-2020 comparativ cu 2018-2019
(CMI Dr. Cosmina Berbecel)
Campanie coordonată de dr. Gindrovel Dumitra,
Grupul de Vaccinologie al SNMF
la om sunt întâlnite cel mai frecvent
subtipurile A (H1N1) și A (H3N2).
Ultima pandemie de gripă, resimţită
și în Romania, a fost cea din 2009,
cunoscută ca „gripa porcină”, cauzată
de subtipul A (H1N1). Virusul gripal
B este împărţit în două mari linii ge-
netice, și anume liniile B/Yamagata și
B/Victoria.
Denumirea tulpinilor
În anul 1979, OMS a elaborat o
convenţie internaţională pentru de-
numirea virusurilor gripale (Fig. 1),
în funcţie de:
- Tipul de antigen (A, B, C sau D);
- Originea virusului (aviară, por-
cină, cabalină). În cazul virusurilor
de origine umană nu se va mai speci-
fica sursa de origine;
- Originea geografică (Denver,
Taiwan etc.);
- Numărul tulpinii (7, 15 etc.);
- Anul izolării;
- Pentru virusurile gripale A este
specificat în paranteză subtipul H și
cel N: A(H1N1), A(H3N2);
- Pentru virusul pandemic
A(H1N1) din 2009, denumirea co-
rectă este A(H1N1)pdm09, pentru
a-l diferenţia de virusul gripal sezo-
nier A(H1N1), care a fost întâlnit în
circulaţie înainte de pandemia din
2009;
- Când omul este infectat cu un
virus gripal care circulă în mod nor-
mal la porci, acesta este denumit
virus gripal variabil și i se asociază
litera „v” în denumire, ca de exemplu
A(H3N2)v.
Vaccinurile gripale
În fiecare an, vaccinurile gripale
includ o tulpină de virus A(H1N1),
o tulpină A(H3N2) și una sau două
tulpini de virus gripal B (vaccinuri
trivalente sau tetravalente). For-
mula este elaborată de comitetele
de experţi ale OMS, separat pen-
tru emisfera nordică, respectiv
cea sudică. Vaccinurile gripale nu
protejează împotriva infecţiilor de-
terminate de alte virusuri care pot
provoca simptome asemănătoare
gripei.
România, în cele mai recente
două sezoane
În sezonul gripal 2018-2019,
numărul deceselor înregistrate în
România din cauza gripei a fost de
199, ultimul fiind raportat în 3 mai
2019. Dintre acestea, 152 au fost cu
tip A, subtip (H1)pdm09, 23 tip A,
subtip (H3), 23 tip A, nesubtipat și 1
coinfecţie A(H1)pdm09 +A(H3).
Prin comparaţie, în sezonul gri-
pal 2019-2020 au fost înregistrate
73 de decese confirmate cu virus
gripal, dintre care 50 tip A, subtip
(H1)pdm09, 9 tip A, subtip H3, 6 tip
A, nesubtipat, 6 tip B și 2 coinfecţii
de A(H3)+B.
În sezonul gripal 2018-2019
au fost distribuite de Ministerul
Sănătăţii (MS) 1.330.000 de doze
de vaccin gripal pentru vaccinarea
grupelor populaţionale considerate
la risc. Au fost vaccinate 1.329.630
de persoane. Cele mai multe doze
de vaccin gripal (55,9%) au fost utili-
zate pentru persoanele cu vârsta de
65 de ani și peste. Din numărul total
de doze distribuite de MS, 32,9% au
fost folosite pentru vaccinarea paci-
enţilor cu boli cronice, 7,9% pentru
imunizarea personalului medical,
2,9% pentru persoanele instituţio-
nalizate și doar 0,1% pentru vacci-
narea gravidelor. De observat că din
această statistică lipsește grupa de
vârstă de la 6 luni la 5 ani, pentru
că la acel moment nu era inclusă în
formularele de catagrafie ca grupă
de risc (chiar dacă ea face parte din
grupele la risc definite de OMS).
În sezonul gripal 2019-2020
au fost vaccinate, cu vaccin gripal
distribuit de MS, 1.539.953 de per-
soane din grupele de risc, până la
12 aprilie 2020. Acesta a fost primul
sezon gripal în care MS a inclus
categoria de vârstă 6 luni-5 ani ca
grupă de risc pentru gripă. Ulteri-
or, MS a achiziţionat și aproxima-
tiv 8.500 de doze de vaccin gripal
tetravalent, pentru imunizarea co-
piilor începând cu vârsta de 6 luni.
Vaccinul tetravalent disponibil ini-
ţial putea fi folosit numai după vâr-
sta de 36 de luni.
Se estimează că aproximativ
500.000 de doze de vaccin gripal au
fost disponibile și în farmacii, ast-
fel încât numărul total de persoane
imunizate în acest sezon gripal a
fost de peste 2.000.000. Este evi-
dentă creșterea nivelului de acope-
rire prin vaccinare faţă de sezonul
gripal anterior, însă rata de vacci-
nare rămâne în continuare scăzută.
Se estimează că în România un sfert
din populaţie se poate încadra în
categoria bolnavilor cu boli cronice.
Pentru a avea o acoperire vaccinală
optimă, cât mai apropiată de nive-
lul recomandat de OMS (75%), ar
însemna ca cel puţin 4.000.000 de
doze de vaccin gripal să fie folosi-
te numai pentru pacienţii cu boli
cronice.
Prezentare de caz
În continuare, prezint situaţia
vaccinării antigripale în cabinetul
de medicină de familie unde sunt
medic titular, comparativ între ulti-
mele două sezoane gripale. În peri-
oada septembrie 2018-aprilie 2019,
au fost efectuate 155 de doze de vac-
cin gripal (doar 50 au fost asigurate
de MS), astfel:
- 55 de doze pentru grupa de
vârstă 6 luni-5 ani (doze de vaccin
tetravalent, achiziţionate integral
de părinţi). Cu aceste doze au fost
imunizaţi 36 de copii (19 dintre
aceștia, fiind la prima imunizare
antigripală, au necesitat câte două
doze, la interval de o lună între ele);
- 41 de doze pentru grupa de vâr-
stă peste 65 de ani;
- 51 de doze pentru pacienţii
cronici, cu vârsta sub 65 de ani;
- 5 doze pentru gravide;
- 3 doze pentru personalul
medical.
În perioada septembrie 2019-
martie 2020 au fost vaccinaţi cu
vaccin gripal 372 de pacienţi, astfel:
- 49 de doze pentru pacienţii cu
vârsta peste 65 de ani;
- 180 de doze pentru pacienţii
cronici;
- 129 de doze pentru copiii
cu vârste între 6 luni și 5 ani. Cu
aceste doze au fost imunizaţi 77 de
copii, 52 dintre aceștia au necesi-
tat două doze, la interval de o lună
între ele;
- 10 doze pentru gravide;
- 4 doze pentru personalul
medical.
Dintre acestea, pentru copiii
cu vârsta de 6-35 de luni, 10 doze
au fost asigurate de MS, iar pentru
VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
5
celelalte grupe de risc, 70 de doze.
Din grafic se observă cum, de la
un sezon gripal la altul, gradul de
vaccinare pentru categoriile de
vârstă 6-59 de luni a crescut de
2,3 ori, iar pentru bolnavii cro-
nici creșterea a fost de 3,5 ori.
Și numărul gravidelor vaccinate
s-a dublat de la un sezon la altul,
creșteri ale ratelor de vaccinare
înregistrându-se practic pentru
toate categoriile populaţionale din
grupele de risc.
În sezonul 2018-2019, 50 dintre
dozele administrate au fost cu vac-
cin gripal trivalent, restul cu vaccin
gripal tetravalent. În sezonul 2019-
2020 a fost folosit numai vaccin
gripal tetravalent. Noutatea acestui
sezon a fost reprezentată de dispo-
nibilitatea în farmacii a vaccinului
gripal tetravalent cu administrare
intranazală, astfel încât 53 din tota-
lul de 139 de pacienţi cu vârsta între
2 și 18 ani (38%) au ales imunizarea
cu acest tip de vaccin.
Concluzii
Cabinetul de medicină de fami-
lie luat în calcul are ca particularita-
te un număr mare de pacienţi pedi-
atrici, un număr la fel de crescut de
pacienţi cu afecţiuni cronice și un
număr redus de pacienţi cu vârsta
peste 65 de ani. Faţă de sezonul gri-
pal precedent s-a constatat practic,
o creștere de peste două ori a numă-
rului de copii imunizaţi antigripal
prin vaccinare și o creștere de peste
trei ori a pacienţilor cronici care au
ales vaccinarea antigripală.
La nivel naţional, gradul de vac-
cinare în sezonul gripal 2019-2020
se estimează că a fost de aproxima-
tiv 8,6% (datele oficiale vor fi dispo-
nibile în decembrie, după finaliza-
rea raportului anual), comparativ
cu sezonul gripal anterior, când rata
de vaccinare antigripală a fost de
7,5%, oricum mult sub recomanda-
rea OMS de 75%.
Posibile explicaţii ale creșterii
gradului de vaccinare atât la nivel
de cabinet individual, cât și la nivel
naţional:
- Achiziţionarea unui număr
mai mare de doze de vaccin gripal
de către MS;
- Existenţa unui număr mai
mare de doze în farmacii;
- Disponibilitatea în România
a vaccinului cu administrare intra-
nazală. Mai mult de o treime dintre
părinţi au ales să-și imunizeze copiii
cu acest tip de vaccin;
- Creșterea gradului de con-
știentizare a populaţiei în ceea ce
privește importanţa vaccinării
antigripale.
Dr. Cosmina Berbecel,
Grupul de Vaccinologie al
SNMF
Bibliografie:
1. https://www.cdc.gov/flu/about/viruses/types
2. https://www.cdc.gov/flu/prevent/index
3. https://www.cnscbt.ro/index.php/informari-
saptamanale/gripa
6 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17 Opinii
CMMB lor seniori, retrași din activitate,
a continuat, fiind extins pentru

Cum se apără armata

toţi cei care au nevoie de ajutor.
Am acţionat așa cum face orice
familie: cei mai tineri îi ajută pe

care trebuie să apere

cei vulnerabili, pe cei care ieri le-
au îndrumat pașii în carieră și în
Prof. dr. viaţă. Folosesc acest prilej și îi rog
Cătălina pe toţi medicii pensionari care

societatea de COVID-19
Poiană, au nevoie de asistenţă, în perioa-
președinte da de izolare, să sune la numărul
CMMB de telefon al CMMB sau să ne scrie

L
a ora la care scriu aces-
te rânduri, datele INSP
arată că unul din nouă
pacienţi infectaţi cu
SARS-CoV-2 este cadru medical.
Trei medici au căzut la datorie,
în lupta cu acest inamic invizi-
bil: unul din Constanţa, unul din
Botoșani și, anunţat în urmă cu
puţin timp, un coleg din Hune-
doara. Mărturisesc, am reacţionat
imediat după ce am văzut această
știre, venită chiar în ziua în care,
tristă ironie a sorţii, se marchează
pe plan mondial siguranţa și sănă-
tatea la locul de muncă. Am cerut
public, în calitatea de președinte
al Colegiului Medicilor din Muni-
cipiul București (CMMB), încă o
dată, siguranţă și sănătate pentru
cadrele medicale la locul de mun-
că! Nu doar o zi pe an, ci în fiecare
zi din an.
Pandemia de COVID-19 creș-
te, evident, presiunea și riscurile
profesiei noastre. Dar epuizarea,
stresul, hărţuirea medicilor la ca-
binete sau în mediul online sunt
fenomene cu care ne confruntăm
de ani buni, nu de la debutul acestei
crize. CMMB, cel mai numeros co-
legiu teritorial, cu peste 13.500 de
membri activi, a demonstrat, prin
două cercetări sociale succesive,
cum afectează fenomenul burnout
medicii și de ce sunt siliţi tinerii
medici să plece în străinătate.
Poate că această nouă încerca-
re prin care trece societatea va face
publicul mai atent la problemele
cu care ne confruntăm, îl va face
să înţeleagă și să aprecieze efortul
armatei în halate albe. Avem nevo-
ie atât de mijloace de protecţie, așa
cum nu am avut la începutul războ-
iului cu COVID-19, cât și de mijloa-
ce de intervenţie: arme moderne
cu care să combatem suferinţa, de
la medicamente la aparatură de
investigaţie sau dispozitive medi-
cale. Fără a uita de sprijinul moral,
de complianţa la sfatul fiecărui
profesionist și de respectul cuvenit
profesiei, în ansamblu.
Ce putem face noi, acum? Fie-
care trebuie să-și facă datoria! În
ceea ce ne privește, CMMB nu a
oprit nicio clipă activitatea, deși o
parte a personalului a început lu-
crul online, astfel încât să putem
lua măsuri de distanţare fizică în-
tre angajaţi. Informatizarea, pro-
ces pe care l-am finalizat în 2019,
ne permite astăzi să reducem la
maximum nevoia unor deplasări
ale membrilor la sediul Colegiului.
Vom milita ca legiuitorii să ţină
cont de noua realitate, iar după ce
vom depăși pandemia, contactele
administrative impuse de legislaţie
să rămână online, și cât mai mult
simplificate.
Dacă interacţiunea fizică e im-
posibilă în această perioadă, am
rămas aproape de membrii noș-
tri și am încercat să le acordăm
telefonic sau pe e-mail asistenţă,
de la cea emoţională la cea juri-
dică, atunci când ni s-a cerut. Iar
programul de sprijin al medici-
pe e-mail.
Revenind la mesajul pe care
l-am transmis colegilor și opiniei
publice la începutul acestei săp-
tămâni, marcată de tragediile
din Hunedoara, Constanţa și Bo-
toșani, îi rog pe toţi, din nou, să
respecte măsurile de siguranţă,
protocoalele și procedurile.
Suntem cu toţii responsabili
pentru aceasta – cadre medicale,
conduceri de spitale, autorităţi.
Siguranţa și sănătatea fiecăruia
dintre noi asigură funcţionarea
sistemului de sănătate în ansam-
blul său, pentru întreaga popula-
ţie. Numai protejându-ne pe noi,
protejându-ne colegii și astfel pro-
tejându-ne pacienţii putem depăși
această perioadă dificilă și putem
ieși mai puternici.

OAMGMAMR
Excesul de fals locuită cu nevoia de au-
tentic și de viaţă adevă-

În faţa unei
rată? Vom continua să

dăunează grav ne comandăm portrete

false așa cum proce-
dau bogaţii vremurilor

pandemii globale, A m trecut recent pe lângă cel

mai mare hotel din Iași. Odi-
nioară găzduia lumea cu dare de
fi mai greu să înșface
hrana.
De mult fals ne-am
trecute care le plăteau
bani serioși pictorilor
ca să pună chipurile

nu e loc de egouri
mână a României și pe oaspeţii
străini ce voiau să fie în apropie-
rea locului unde urma să aibă loc
întâlnirea de afaceri pentru care
înconjurat existenţa. lor și ale metreselor pe
Participam la eveni- trupurile sfinţilor și
mente la care știam că Dr. Richard sfintelor de pe pereţii
nu ne vom simţi confor- Constantinescu bisericilor?

naţionale veniseră în Estul Europei. Până

mai ieri, taxiuri și mașini de lux se
vânzoleau în faţa intrării. Persoa-
tabil, organizam confe- Lucrând la o re-
rinţe la care publicul venea forţat vistă am asistat la o serie de discu-
sau mânat de interese care mai de ţii aprinse între coordonatorul pu-

A lianţa mondială a profesiilor din domeniul sănătăţii (WHPA), in-

clusiv Consiliul Internaţional al Asistenţilor Medicali, au publicat o
scrisoare deschisă, adresată liderilor G20, solicitând acţiuni coordonate
ne bine îmbrăcate intrau și ieșeau
pe ușa batantă.
Dacă poposeai ceva vreme
care mai ascunse, rosteam discur- blicaţiei și unul dintre ziariști, care
suri în faţa unor oameni pe care-i publicase un interviu cu un perso-
dispreţuiam, foloseam cuvinte în naj important. Deși dialogul dintre
pentru asigurarea securităţii lanţului de aprovizionare cu echipament prin preajma schimbătorilor de care nu credeam, eram însoţiţi de jurnalist și interlocutorul său con-
de protecţie personală (PPE) pentru toţi profesioniștii din domeniul să- politeţuri și zâmbete, nu mult de partenere doar pentru a fi văzuţi dusese la un material interesant,
nătăţii și cadrele medicale aflate în prima linie în lupta cu COVID-19. la slobozirea lor, atitudinile, com- ca familii perfecte, coboram din a existat o problemă. Fotografia
Totodată, liderilor mondiali li s-a cerut să dea la o parte geopolitica, pen- portamentele și limbajul se schim- mașini care ne depășeau cu mult care însoţise interviul era singura
tru securizarea lanţului global de aprovizionare cu PPE, până nu se va bau brusc. De multe ori am asistat bugetul și ne încărcam cărţile de care avusese o calitate cât de cât
pierde și mai mult personal, iar în consecinţă, mai mulţi pacienţi. la scurte schimburi de cuvinte și vizită cu o sumedenie de titluri. rezonabilă pentru tipar. Însă, după
Annette Kennedy, președinta Consiliului Internaţional al Asistenţi- gesturi frumoase înainte de un Însă întorcându-ne acasă, reve- opiniile hidrelor din subordinea
lor Medicali (ICN), a spus că este timpul ca liderii politici să ia atitudine, eveniment, pentru ca după aceea neam la starea noastră cea ade- intervievatului, fotografia era
la fel cum o face personalul medical în furnizarea de îngrijiri, riscân- să simt că am intrat într-un ba- vărată, la singurătatea, tristeţea prea mică. Și au stârnit un val de
du-și viaţa și sănătatea pentru a lupta împotriva COVID-19. zin cu celenterate dornice doar să și disperarea care ne bântuiau de comentarii, care au dat buzna și
Howard Catton, Directorul Executiv ICN, a explicat că acest consi- agaţe, să înfășoare și să paralizeze fapt. Îndărătul ușii locuinţei ni se în biroul șefului de redacţie. Și de
liu a invocat pentru prima dată necesitatea de securizare a lanţului de prada, pe care s-o ducă apoi către topeau toţi ţurţurii și falsele orna- acolo... mai sus.
aprovizionare cu PPE, la începutul anului, în faţa îngrijorărilor tot mai orificiul buco-anal unde să încea- mente cădeau cu zgomot în jur. Care era problema care necesi-
mari în ceea ce privește COVID-19 și, chiar dacă s-au înregistrat anu- pă a o digera. Sper ca suspendarea Ne-a protejat sau îndepărtat ta îndreptare? Hidrele au apreciat
mite îmbunătăţiri, în prezent „suntem martori ai ratelor crescute de aceasta impusă de pandemie să această pandemie de adâncirea în că și altceva era minuscul, dacă
infecţie, și în mod tragic, a unui număr mai mare de decese în rândul aibă un efect benefic pentru hidre. falsitate? Diminuarea autonomiei poza era miniaturală. Astfel că,
asistenţilor medicali din prima linie. Acum virusul începe să apară și în Măștile reale pe care le vor purta în de mișcare a dus la sporirea auto- a apărut la foarte scurtă vreme
Africa și America Latină, iar unii asistenţi medicali sunt neliniștiţi și în- viitorul apropiat poate că le vor nomiei de conștiinţă? Nevoia de un alt text, care, de data aceasta
spăimântaţi să meargă la muncă din cauza lipsei de PPE”. El i-a rugat pe acoperi mai bine orificiul și le va recunoaștere și de mărire a fost în- avea o fotografie profesională, ce
liderii G20 să nu se autoizoleze în leadershipul politic, subliniind faptul depășea cu mult suprafaţa scri-
că aceștia se află în poziţia unică de a coordona și de a asigura fabricarea să. Și, nu departe de ziua apari-
și distribuirea corectă a PPE. ţiei l-am auzit pe redactorul-șef:
Scrisoarea este un apel puternic adresat liderilor celor mai mari eco- „Dacă ar fi după mine, aș face o
nomii, de a face eforturi și mai susţinute pentru a-i ajuta pe cei care au revistă doar cu feţele ăstora! Că și
grijă de bolnavi în această pandemie. De asemenea, este o cerere puter- așa doar la poze se uită toată lumea
nică de solidaritate cu economiile mai slabe și mai mici, de a nu uita de și nimeni nu dă un ochi peste ce e
aceste popoare în perioada crizei, după cum a subliniat Otmar Kloiber, scris!”.
președintele Asociaţiei Medicale Mondiale. Suntem departe de timpuri-
Cele cinci organizaţii care au semnat Scrisoarea deschisă reprezintă le lui Ludovic al XIV-lea și facem
împreună peste 31 de milioane de profesioniști din domeniul sănătăţii alte asocieri acum. Dar falsitatea
din întreaga lume. Reprezentanţii acestora au atras atenţia că „în faţa s-a transmis transgeneraţional.
unei pandemii globale, nu e loc de egouri naţionale”. Prinţesa de Monaco, amanta rege-
Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Director General al Orga- lui Franţei, iritată de lectura unui
nizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a specificat că lipsa cronică globală distih, le-a spus celor apropiaţi că
a echipamentului de protecţie personală este una dintre cele mai deși imaginea și forţa lui Ludovic
presante ameninţări la adresa capacităţii colective a personalului erau mari, „sceptrul” nu era pe
medical de a salva vieţi. măsură, ci mult mai mic faţă de al
Reproducere după comunicatul ICN vărului său mai în vârstă, de peste
(traducere de Ana-Maria Chiriţă) La Manche.
Opinii VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
7

Adevărat
și fals în
gestionarea
COVID-19
De peste două luni asistăm la tot felul de informaţii
diseminate cu mare largheţe și de specialiști în coronavirus
descoperiţi peste noapte, un fel de „fotbaliști”
care lovesc cu sete
în „coroana” lui
SARS-CoV-2. Este
foarte important să merge în direcţia oxigenoterapiei, anunţ, site-urile fumătorilor au Sunt autori care recomandă
decantăm ce înseamnă Prof. dr.
supravegherii și oxigenoterapiei la abordat informaţia cu o aroganţă monitorizarea impactului ţigării
fals în informare, debit înalt. Dacă mai adăugăm și greu de imaginat, atacându-i pe electronice asupra severităţii CO-
Florin necunoscutele patogenice, cu ple- cei care mulţi ani au arătat efecte- VID-19, supravegherea prin CT și
când vorbim de știri Mihălţan, doaria pentru mecanisme trom- le nocive ale fumatului. Dacă aici întreruperea consumului în mo-
cu caracter general Institutul de
boembolice sau invazie alveolară, adăugăm că se vorbește doar de mentul apariţiei simptomatologiei
Pneumoftiziologie
și de cele cu valoare „M. Nasta”, avem, aparent, un tablou complet nicotină și se uită complet că în (5). Alţii recomandă la vârstnici
știinţifică. București al bolii disecată zilnic de ziariști ţigară vin la pachet o multitudine întreruperea consumului de ţigări

E
xistă știri fără coloratu-
ră știinţifică și pe site-ul
OMS, dar oare cine le ci-
tește?! Pleacă de la anun-
ţarea ineficacităţii folosirii foe-
nului pentru încălzirea cavităţii
nazale, a consumului protectiv de
usturoi sau a administrării ultra-
violetelor pe piele, până la infirma-
rea existenţei unui leac miraculos
de prevenţie. Sigur că există și două
confirmări importante pe același
site: riscul binecunoscut al vârst-
nicului de a face boala mai frecvent
și folosirea termo-scanner­ ului
cu încredere pentru depistarea
precoce a febrei.
Mai este însă un anunţ care
începe să meargă spre zona gri
și care separă adevăruri cu „iz”
medical de unele discutate mult
înainte de ameninţarea acestui
coronavirus, și unde actorii prin-
cipali sunt vaccinurile. Vaccinul
antipneumococic, chiar dacă pro-
tejează pentru infecţii cu Strep-
tococus Pneumoniae, nu are o
contribuţie suplimentară la pro-
tecţia anti-COVID-19. Mai este o
știre despre ţările care au practicat
curent vaccinarea BCG, și unde
s-a emis ipoteza protecţiei supli-
mentare faţă de alte ţări care au
renunţat. Aceasta din urmă este
o ipoteză emisă de un cercetător
cu origini românești din Olanda,
care a stârnit lumea medicală.
Dacă este adevărată, atunci ea ar
trebui judecată în perioada post-
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*:
200 lei
epidemie, când studii temeini-
ce ale infectaţilor asimptomatici
versus cei simptomatici sau sever
infectaţi vor corela și vor face eva-
luări. A te grăbi să arunci în circu-
laţie acest anunţ nu face decât să
agite omul de rând. Am și primit
telefoane de la pacienţi care îmi so-
licitau deja acest gen de vaccinare.
Furcile caudine
din medicină
Adevărurile medicale vin și ele,
îmbrăcate, mai mult sau mai pu-
ţin, în aureole strălucitoare de cei
care le-au lansat. Și aici regăsim
conflicte ale unor cercetători gru-
paţi pe școli, naţiuni, interese co-
merciale etc. De exemplu, france-
zii sunt adepţii hidroxiclorochinei,
americanii, din contră, semnalea-
ză și se concentrează mai mult pe
efectele adverse ale acesteia când
este combinată și cu azitromicină.
Apoi vin toate indicaţiile terapeu-
tice din ghidurile pe care fiecare
naţiune a încercat să le pună rapid
la dispoziţie, cu tabere formate
pe criterii știinţifice, în dezbateri
interminabile.
„Furcile caudine” funcţionea-
ză bine în lumea medicală. Nu au
scăpat de critici din partea unor
adversari de talie din lumea me-
dicală nici intervenţiile din tera-
pia intensivă, unde, dacă iniţial se
pleda pentru ventilaţie invazivă
și scurtarea testării anterioare a
ventilaţiei non-invazive, acum se
Ziarul pdf:
129 lei
ziarul în format pdf. În plus, vei
mai mult sau mai puţin pregătiţi în
domeniul medical.
Concluzii pripite
surprinzătoare
Dar lucrurile nu se opresc aici.
Sunt identificaţi și puși la zid fac-
torii de risc, iar concluziile sunt
surprinzătoare, fără a se aștepta
o confirmare din studii randomi-
zate, de lungă durată. Astfel, cer-
cetătorii germani au semnalat că
zonele de pe continentul european
cele mai poluate sunt conectate la
numărul cel mai mare de îmbolnă-
viri (probabil, bazate pe mecanis-
me pro-inflamatorii generate de
factori poluanţi).
În schimb, cercetătorii fran-
cezi au remarcat, într-un spital din
Paris, că numărul de fumători
infectaţi cu COVID-19, ca și cel
al formelor severe de boală, este
sub media statistică a fumătorilor
francezi pe ansamblul ţării. Ime-
diat s-a emis ipoteza că nicotina
protejează faţă de COVID-19 și
s-a șters cu buretele tot ce atrăgea
atenţia din studiile chinezești,
unde la categorii de risc erau
incluși bărbaţii fumători.
În același timp, s-au uitat
complet efectele delatorii ale ni-
cotinei, care prin vasoconstricţie
generează hipoxie la nivel de or-
gane importante aflate între ţin-
tele primare ale virusului: cordul
și plămânul.
Ce a urmat? Toată presa româ-
nească a pus în prima pagină acest
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
avea acces la toate articolele
de agenţi toxici, carcinogenici, am
putea să realizăm impactul „secu-
rizant” pe un fumător înveterat.
Dureros este însă cu totul alt
element. Toţi cei care afișează os-
tentativ dreptul de a fuma ulterior
dispar prin diferite boli, mai mult
sau mai puţin grave, în spitalele
unde abundă exemplele efectelor
nocive ale tutunului. Mai regăsim
și alte intervenţii ale industriei
tutunului, pe care poate ar trebui
să le reţinem și să ne amintim
de ele când vom judeca, la rece,
ce este „fake” sau real: anun-
ţul de descoperire a unui vaccin
anti-COVID-19 plecat de la planta
de tutun sau multiplele stipendii
pentru Crucea Roșie și anunţul
repoziţionat că dacă ar fi controlat
traficul la negru de ţigări, s-ar pu-
tea face o multitudine de lucruri cu
acești bani irosiţi pentru sănătatea
românilor.
Vapingul și riscul infectării
cu SARS-CoV-2
Sigur că mai este și un alt capi-
tol care merită menţionat – folosi-
rea ţigării electronice. Am fost ad-
monestat în scris că am semnalat
potenţiale riscuri pentru infecţia
cu coronavirus la „vapers”, bazat
pe articole știinţifice publicate.
Nu fac altceva decât să reproduc
afirmaţiile publicate deja și actu-
alizate în presa medicală, pentru
că ele trebuie cunoscute așa cum
au fost studiate: „Fumatul are ca-
pacitatea de a regla la un nivel mai
ridicat receptorul ACE2, care este
sensibil și la virus, și de a face mai
vulnerabil fumătorul și pacientul
cu BPOC. Ţigara electronică de
asemenea nu pare să fie o opţiune
sigură” (1,2). Consumul de ţigară
electronică a adus în studiile cli-
electronice și de ţigări pe perioa-
da pandemiei (6). Sigur, există o
școală britanică ce susţine că aces-
tea nu sunt dăunătoare, există ex-
perţi care susţin chiar mai mult:
că propilen glicolul de la cartușul
de ţigară electronică protejează
faţă de COVID-19. Nemaivorbind
că am găsit și unii autori care în-
cearcă să vadă dacă dispozitivul
elaborat pentru ţigara electronică
nu ar putea să fie folosit pen-
tru administrarea unor soluţii
antivirale (7).
Dacă tot vorbim de știri fabri-
cate, posibil false sau adevărate,
cred că trebuie să fim foarte atenţi
cine le judecă și cine le emite
(atenţie mare dacă cei care o fac
sunt cercetători „independenţi”),
iar timpul și studiile de durată fă-
cute după toate regulile artei sunt
sigur că vor discerne. Altfel, vom
ajunge la vorba marelui matema-
tician Grigore Moisil: „Dacă pui o
fesă pe o plită încinsă și cealaltă pe
un bloc de gheaţă, media e bună,
dar în realitate e vai de fundul tău”.
Bibliografie
1. Brake SJ, Barnsley K, Lu W, McAlinden KD,
Eapen MS, Sohal SS. Smoking Upregulates
Angiotensin-Converting Enzyme-2 Receptor: A
Potential Adhesion Site for Novel Coronavirus
SARS-CoV-2 (Covid-19). J Clin Med. 2020;9(3):841.
Published 2020 Mar 20. doi:10.3390/jcm9030841
2. Layne N. Smoking or Vaping Increases Risks for
Those with Coronavirus: NYC Mayor. [(accessed
on 10 March 2020)];2020 Available online: https://
www.reuters.com/article/us-health-coronavirus-
usa-vaping-idUSKBN20V0Z0.
3. Javelle E. Electronic cigarette and vaping should
be discouraged during the new coronavirus SARS-
CoV-2 pandemic [published online ahead of print,
2020 Apr 18]. Arch Toxicol. 2020;1–2. doi:10.1007/
s00204-020-02744-z
4.Chaumont M, van de Borne P, Bernard A, Van
Muylem A, Deprez G, Ullmo J, Starczewska E, Briki
R, de Hemptinne Q , Zaher W, Debbas N. Fourth
generation e-cigarette vaping induces transient
lung inflammation and gas exchange disturbances:
results from two randomized clinical trials. Am J
Physiol Lung Cell Mol Physiol. 2019;316(5):L705–
L719. doi: 10.1152/ajplung.00492.2018.
5.Volkow ND. Collision of the COVID-19 and
Addiction Epidemics [published online ahead of
print, 2020 Apr 2]. Ann Intern Med. 2020;M20-
1212. doi:10.7326/M20-1212
6. Satre DD, Hirschtritt ME, Silverberg MJ,

*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf. postate pe www.viata-medicala.ro nice evidenţe de agresiune pe epi- Sterling SA. Addressing problems with alcohol
and other substances among older adults during
teliul căilor aeriene, de inflamaţie the COVID-19 pandemic [published online ahead

Cum te abonezi: și tulburări ale oxigenării (3,4). of print, 2020 Apr 22]. Am J Geriatr Psychiatry.
2020;doi:10.1016/j.jagp.2020.04.012

• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează De asemenea, aerosolii și vapo- 7. Manning TJ, Thomas-Richardson J, Cowan M,
Beard T. Vaporization, bioactive formulations and
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala rii degajaţi în proximitate ar pu- a marine natural product: different perspectives on

sau tea fi contributivi la diseminarea antivirals [published online ahead of print, 2020
Apr 20]. Drug Discov Today. 2020; doi:10.1016/j.
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale coronavirusului. drudis.2020.04.010

(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii

abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070). VÂND/ÎNCHIRIEZ FARMACIE ÎMPREUNĂ CU SPAŢIUL EI.
Te vom contacta în cel mai scurt timp. Scanează QR codul pentru linkul de abonare RELAŢII LA TEL. 0755.730.237
8 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17 Special

Regăsirea ech
Impactul
psihologic pe care
o pandemie îl are
asupra umanităţii
nu este deloc
de neglijat. Una Grupaj realizat de
dintre cele mai dr. Alexandra Guţă

în faţa pandemi
importante resurse
pentru a depăși o astfel de criză o
constituie menţinerea și cultivarea
unei stări mentale sănătoase, greu de
obţinut în această perioadă. Și mai
dificil este pentru persoanele care se
luptă în prima linie cu virusul. Am
vrut să vedem care sunt principalele
îngrijorări ale cadrelor medicale în adoptăm un comportament agresiv, simţin-
perioada dificilă prin care trecem du-ne în realitate vulnerabili). Caracteristica
Pe măsură ce o pandemie
cu toţii și am discutat cu psihologi unui coping negativ în situaţii de criză este se desfășoară, unii oameni
pentru a veni în întâmpinarea amplificarea emoţiilor negative, a fricii, furiei se adaptează ameninţării
nevoilor medicilor. sau a tristeţii. În strategiile de coping pozitiv și devin mai puţin anxioși.

A
sociaţia Prietenii lui Adrian vine
în sprijinul cadrelor medicale cu
proiectul ,,Psiholog pentru spita-
le – COVID-19”, prin care un grup
de voluntari psihologi oferă ședinţe online de
consiliere personalului medical. Am discutat
cu psihologii voluntari din cadrul proiectului
,,Psiholog pentru spitale” – COVID-19 al Aso-
ciaţiei despre cum putem face faţă stresului
resimţit din plin în aceste zile.
A profesa în domeniul medical atrage de
la sine un nivel de stres crescut și risc de
burnout. Cum apar acestea?
Putem vorbi de la neliniștea psihică resim-
ţită de un individ, până la un nivel acut de
stres și sindrom de burnout. Stresul este răs-
punsul nostru bio-psiho-comportamental la
un factor pe care îl percepem ca fiind stre-
sant. Am putea spune că stresul în secolul 21
este în topul cauzelor multiplelor afecţiuni
și decompensări ale unor tulburări psihice și
organice. Nivelul acut de stres de obicei este
reversibil și fără prea mari repercusiuni asu-
pra organismului, dacă elementul stresor a
dispărut sau ne-am construit un mijloc efici-
ent de coping. Dacă expunerea la stres devine
cronică, mijloacele de apărare ale psihicului
nostru în faţa agresiunii slăbesc foarte mult,
ducând la reducerea vitezei sale de reac-
ţie, ,,o slăbire a armurilor” iar de aici putem
vorbi de burnout.
Ce este coping-ul?
Este modalitatea în care facem faţă unui eve-
niment sau unei etape de viaţă importantă sau
dificilă. Când simţim emoţii puternice folo-
sim strategii de coping pentru a reduce inten-
sitatea lor și încercăm să facem faţă situaţiilor.
Uneori, strategiile de adaptare folosite pot fi
disfuncţionale (evităm, ne retragem social sau
persoana este orientată către soluţii, caută noi
repere pentru a ieși din stres, ceea ce conduce
către adaptare. Situaţia de faţă este nouă pen-
tru toată lumea. Mintea noastră nu are repere
dintr-o experienţă similară și este necesar să
construim aceste repere pentru a face faţă tu-
multului de stări resimţite.
Coping-ul pozitiv, cheia succesului
Cum pot fi construite aceste repere?
Fiind prezenţi cât mai mult în corpul nostru
și adaptându-ne zilnic. Să conștientizăm în
primul rând starea de tensiune, să ne dăm
voie să acceptăm că avem motive reale să fim
tensionaţi pentru că situaţia prin care trecem
este una solicitantă. Oferind această libertate
minţii noastre realizăm normalizarea stări-
lor. Oferirea de sens și construirea unei zone
de securizare ajută mult în preluarea contro-
lului, ceea ce implicit diminuează starea de
stres. Folosirea metodelor de coping pozitiv în
această perioadă ne oferă un suport real și de
durată în a face faţă situaţiei de criză.
Când ar trebui să ceară medicii ajutor
specializat?
Când simt nevoia și când gândurile, emoţiile
sau comportamentele devin disfuncţionale.
Fiecare are limitele lui. În această perioadă își
concentrează toate resursele să salveze vieţi
și în funcţie de cât de bine își dozează această
energie poate ajunge sau nu la burnout. Me-
dicul nu poate lăsa garda jos. Nu e momentul
procesărilor. Cortexul prefrontal responsabil
cu procesarea e mai curând deconectat, iar
controlul este preluat de amigdală. Este im-
portant ca atunci când vor ieși din rolul de Sal-
vatori și își vor da voie să simtă, când își vor da
voie să conștientizeze, să știe că suntem aproa-
pe (la 1,50 m distanţă), pregătiţi să le oferim
suport psihologic.
Cu toate acestea, în unele
cazuri, efectele psihologice
pot fi severe și de lungă
durată (tulburări de
dispoziţie, tulburări de
anxietate și tulburare de
stres posttraumatic).
Care sunt principalele simptome ale
burnout-ului?
Sindromul burnout cuprinde trei dimensiuni.
Are loc o epuizare emoţională prin care per-
soanele se simt lipsite de energie și resurse,
împreună cu o detașare care determină refu-
zul interacţiunilor sociale. Persoanele par să Relaxarea o putem obţine
aibă o atitudine indiferentă și tind să fugă de prin exerciţii de respiraţie
responsabilităţi. A treia dimensiune este re- conștientă în care menţinem
prezentată de scăderea performanţei pentru
atenţia pe fiecare respiraţie
că nu mai au încredere în capacităţile proprii,
scade capacitatea de concentrare. și inspiraţie, prin activităţi
de mișcare.
Modele de reacţii psihologice
complexe
către sistemul limbic înainte ca neocortexul
Ce se întâmplă când o persoană trece să le modereze. De aceea asistăm în această
printr-un dezastru natural? perioadă la cumpărături compulsive de mân-
În perioade în care ne întâlnim cu o criză, ne care, medicamente sau produse dezinfectante
confruntăm cu distres emoţional, dificultăţi și schimbări semnificative în modul de viaţă.
de funcţionare, momente de blocaj, de inefi- Ce se întâmplă într-o pandemie?
cienţă. Ceea ce funcţiona până acum nu mai Modelele de reacţii psihologice sunt comple-
funcţionează la fel de bine sau deloc. Confrun- xe. În timp ce unii rezistă mai ușor la stres,
tarea cu o situaţie care ne pune viaţa în pericol alţii sunt foarte afectaţi. Reacţiile pot varia de
sau îi pune în pericol pe cei dragi, combinată la indiferenţă, diferite gradiente de frică până
cu stresul instabilităţii economice și profesio- la fatalism. La un capăt al spectrului, unii oa-
nale, nu au cum să nu ne afecteze. În perioade- meni ignoră sau neagă riscurile și nu reușesc
le de stres, neocortexul (partea raţională), cea să se angajeze în comportamente de sănătate
mai mare parte din cortexul cerebral, poate fi recomandate, cum ar fi practicile de igienă și
deturnat de sistemul limbic (partea emoţiona- distanţarea socială. La celălalt capăt, oamenii
lă) și astfel reacţiile noastre vor fi dictate de pot deveni extrem de temători sau anxioși,

NIVEL CRESCUT DE BURNOUT

ÎN RÂNDUL CADRELOR MEDICALE
ȘI ÎNAINTEA PANDEMIEI
Stresul și sindromul de burnout nu sunt o noutate a lumii medicale, ele fac
parte din profesie, însă pandemia, fără doar și poate, afectează și adâncește și
mai mult această problemă. La începutul anului, Medscape a publicat un raport
care a inclus 15.181 de medici din peste 29 de specialităţi medicale. Cadrele medi-
cale au fost chestionate în perioada iunie-septembrie 2019. Datele arată că aproa-
pe jumătate dintre respondenţi (42%) au raportat simptome ale sindromului de
burnout. Specialităţile cu cel mai mare nivel de burnout au fost: terapia inten-
sivă, medicina de urgenţă, medicina de familie, medicina internă, neurologia
și urologia. Multe dintre acestea sunt în prima linie în contextul pandemiei de
COVID-19. În ceea ce privește distribuţia pe sexe, se pare că sexul feminin este
mai frecvent afectat, în proporţie de 48% vs. 37% la sexul masculin.
În ceea ce privește analiza factorilor care au contribuit la apariţia sindromului de
burnout, aceștia au fost: numărul mare de ore de muncă (33%), urmate de lipsa res-
pectului colegilor de la personalul administrativ, până la colegii de echipă. Pe primul
loc, indiferent de vârstă s-a situat munca birocratică. În general, pentru a combate
acest eveniment au fost utilizate măsuri de coping pozitiv.
Bibliografie
Medscape National Physician Burnout & Suicide Report 2020: The Generational Divide
 Special VIA�A MEDICALĂ 9

hilibrului ’’ ’’
1 mai 2020 l Nr. 17

Fruntea sus Mă îngrijorează

și mult curaj, în ultimele zile starea de
suntem cu toţii în nervozitate din ce în ce mai
aceeași barcă. accentuată a pacienţilor. După
(asistent medical, acuzaţii și injurii ce va urma?
București) Agresiune fizică?

iei de COVID-19 ’’
(Asistent farmacie, Iași)

Păstraţi-vă
profesionalismul, primum
non nocere.
(Medic specialist pediatru,
București)

Impactul psiho-emoţional în cifre

Din dorinţa de a afla care este impactul psiho-emoţional pe care pandemia de CO-
VID-19 îl are asupra cadrelor medicale, am făcut un sondaj online pe bază de chestionar.
Chestionarul a fost distribuit pe reţelele de socializare, în perioada 6-8 aprilie 2020, iar
Rolul psihologului
clinician în politicile
la el au răspuns 104 cadre medicale: 81 rezidenţi, 17 medici specialiști și primari, cinci
asistenţi medicali și un asistent farmacist.
Dintre respondenţi, 10,6% au tratat persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 55,8% au
interacţionat în activitatea medicală cu o persoană suspectă de infecţie cu noul corona-

de sănătate publică
În condiţiile izolării sociale
recomandate, oamenii au găsit
totuși modalităţi de a fi mai
aproape unul de celălalt. Am
discutat cu dr. Ion Duvac, doctor
în psihologie la Facultatea de
Psihologie și Știinţele Educaţiei din
cadrul Universităţii București
și manager al proiectului
Evaluare stării emoţionale a cadrelor medicale
PSYCOVID-19, un proiect
prin care voluntarii psihologi
virus. Din totalul celor care au răspuns la întrebările din chestionar, 12 persoane activea-
ză în prima linie în specialităţi precum: anestezie și terapie intensivă, boli infecţioase,
vin încă o dată în sprijinul
medicină de urgenţă, medicină de familie, medicină internă. În ceea ce privește orașul cadrelor medicale și al
de activitate, jumătate dintre respondenţi sunt din București. populaţiei.
A fost analizată starea emoţională și mentală prin utilizarea unei scale liniare de la
1 la 5, în care 1 a reprezentat ,,nu mi se potrivește deloc”, iar 5 a însemnat ,,perfect de Cum a luat naștere proiectul
acord”. La evaluarea existenţei tulburărilor de somn, 61,6% dintre cadrele medicale au PSYCOVID-19?
răspuns cu un scor mai mare sau egal cu trei. De asemenea, 18,3% dintre respondenţi Încă de la apariţia riscurilor de
au indicat un scor de cel puţin 4 atunci când au fost întrebaţi de prezenţa unor coșmaruri pandemie, am lansat conceptul
cu diverse acţiuni care se petrec la locul de muncă. PSYCOVID-19, virusul mental asociat
coronavirusului. În opinia mea și a colegi- nu se îmbolnăvi ei și până la frica teribilă
iar unii dezvoltă tulburări emoţionale seve- Relaţiile interpersonale în cadrul spitalului lor mei, acest proiect va avea efecte mult de a nu-i îmbolnăvi pe cei dragi. Întâlnim
re. Revolta, furia pot apărea în anumite cir- sunt și ele afectate. Care sunt motivele? mai puternice decât însuși coronavirusul, frecvent atacuri de panică, insomnii, stări
cumstanţe, cum ar fi carantina și limitarea Interacţiunea dintre oameni este influenţată afectând calitatea vieţii, starea de bine. ridicate de anxietate etc. Aș semnala aici
de libertăţi. Un nivel moderat de teamă sau de experienţa de viaţă, de valorile și conclu- Cele mai predispuse la acest „virus min- și starea de burnout ca premorbiditate
anxietate poate motiva oamenii să facă faţă ziile pe care le-am desprins. Fiecare are un tal” sunt persoanele cu un grad înalt de an- existentă la peste 45% dintre medici și
ameninţării, dar stresul sever poate fi de- ,,filtru” propriu prin care cerne mesajele pe xietate, generând în timp multe tulburări personalul medical, stare care contribuie
zechilibrant. Procesul de adaptare la situaţii care ceilalţi i le transmit. Cu cât devenim mai psihosomatice și boli autoimune. la accentuarea stărilor anxioase și a bo-
de criză este parcurs în ritm propriu, indivi- pricepuţi să înţelegem și să nu respingem di- Care este structura acestui proiect? lilor psihosomatice în situaţii de criză și
dul trece prin etapele descrise de psihiatrul ferenţele dintre noi, cu atât avem mai multă Proiectul nostru s-a concretizat în lan- post-criză.
Elisabeth Kubler-Ross și anume: negarea, inteligenţă relaţională. Ritmul alert te poate sarea unui grup dedicat pe Facebook cu Cât de important este suportul psiholo-
furia, negocierea, tristeţea și acceptarea. face să înţelegi parţial ce îţi spune celălalt, iar peste 10.500 de membri, intitulat suges- gic specializat în timpul pandemiilor?
acesta poate crede că nu contează suficient tiv @PSYCOVID-19 Grup de prim ajutor În opinia noastră, suportul psihologic atât
Dozarea efortului, esenţială de mult. Dacă ne deranjează ceva la o persoa- psihologic PsyHelp. Este conceput ca un pentru cei din linia întâi, cât și pentru
nă ar trebui să îi comunicăm cât mai curând, grup de suport și resurse, iar în cadrul său populaţie este vital. Considerăm, de mul-
Medicii simt adesea îngrijorare faţă de ac- referindu-ne la comportamentul respectiv și sunt incluse trei proiecte. Primul este un tă vreme, că veriga lipsă în politicile de
tivitatea desfășurată în spital. Cum poate fi nu la identitatea colegului. Putem să ne oprim grup de suport psihologic pentru medici sănătate publică este psihologul clinician.
redobândit simţul controlului? câteva momente și să ne reconectăm la ceva și personal medical care este format din Acesta este un furnizor direct de servicii
Pandemia de COVID-19 va fi aproape sigur valoros pentru noi, aceasta duce la un plus de peste 135 de psihologi dedicaţi; unul de de sănătate, iar activitatea sa trebuie să
un maraton - consumator de energie și nu liniște. Să fim iertători cu noi înșine, știind că prim ajutor psihologic pentru comunitate, fie reglementată ca atare, inclusiv prin
un sprint în care ne aruncăm pentru o scurtă avem relaţii imperfecte, pentru că nici noi nu cu peste 900 de psihologi voluntari și altul contractarea directă cu Casa Naţională
durată cu toate forţele. Alergarea în maraton suntem perfecţi. Și este minunat așa, astfel de suport psihologic pentru autorităţi, cu de Asigurări de Sănătate. De asemenea, în
presupune dozarea efortului, astfel încât să creștem împreună. peste 300 de psihologi organizaţi teritori- cadrul structurilor de intervenţii pentru
nu ne consumăm toate resursele în primii Cum ar trebui gestionată relaţia cu familia al. Zilnic, avem zeci de solicitări din par- situaţii de urgenţă, dar și în situaţii de nor-
kilometri. În caz contrar, vom trece cu greu în această perioadă? tea medicilor și a personalului medical. malitate, considerăm firească regândirea
,,linia de finish”. Controlul poate veni din „fle- Înainte de a vorbi cu familia, trebuie să con- locului și rolului psihologului clinician în
xibilitatea” cu care fiecare în parte va reuși să știentizăm ce nevoie avem în acel moment. Și medicii sunt oameni raport cu nevoile reale ale medicilor, per-
se adapteze la „neprevăzutul” care vine peste Dacă este posibil, ar trebui să vorbim mai sonalului medical și ale pacienţilor prin
noi. Capacitatea de adaptare rapidă la „ne- întâi cu copiii noștri ca să ne putem ancora Care este adresabilitatea medicilor? înfiinţarea de structuri dedicate în fiecare
prevăzut” presupune acceptarea și trăirea în în lumea lor. Comunicarea cu soţia/soţul tre- Și medicii sunt oameni! Au fricile lor, pe spital și puse în sinergie cu întreg sistemul

prezent. Numai așa se pot lua deciziile rapi-
de. Medicii, asistentele, personalul de îngri-
jire trăiesc în aceste momente îngrijorarea,
sub imperiul unui consum fizic și emoţional
la cote înalte și sub un stres enorm – reacţii
normale, umane. Construirea de strategii de
echilibrare psihologică și ancorare în prezent,
prin intervenţiile în criză sau cele pe termen
lung, pot crește capacitatea de conștientizare
a situaţiei.
buie să aibă un caracter intim care vizează
atât amintiri, cât și proiecte de viitor pentru
a se putea merge înainte pe drumul cuplului.
Este important să evităm să intrăm în detali-
ile muncii noastre pentru că vom retrăi din
nou acele greutăţi. Este indicat să povestim
despre ceea ce ne apasă, însă aspectele care
ar putea produce panică în familie ar trebui
vorbite cu un psiholog. Este important să ne
descărcăm de presiunea pe care o simţim.
’’
fondul dotării insuficiente, de la frica de a de sănătate.
De la măsurile de protecţie nu trebuie făcut rabat.
Suntem medici, nu suntem excepţii.
Trebuie să respectăm regulile întru-totul.
Vom depăși momentul doar făcându-ne treaba, dar să nu uităm să
bem apă, să mâncăm și să ne odihnim. (Medic rezident chirurgie
generală, Cluj-Napoca)
10 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
Terapii nonfarmacologice în
SCLEROZA MULTIPLĂ
Terapiile nonfarmacologice pot contribui semnificativ la
scăderea dizabilităţii și la creșterea calităţii vieţii pacienţilor
cu scleroză multiplă (SM), ele având un rol important alături
de tratamentele specifice modificatoare ale evoluţiei bolii și
de medicaţia simptomatică.
M
ajoritatea pacienţi-
lor cu SM prezintă,
în evoluţie, grade di-
ferite de dizabilitate
motorie sau de spasticitate. Pentru
ei este indicată terapia fizică per-
sonalizată, aceasta având ca scop
ameliorarea mobilităţii, întărirea
musculaturii, reducerea spastici-
tăţii, ameliorarea coordonării și a
echilibrului, creșterea capacităţii
de efort, ameliorarea funcţiilor
cardiace și ventilatorii, prevenirea
osteoporozei. Se poate realiza prin
mișcări pasive (în cazuri mai seve-
re) sau active, de tip gimnastică ae-
robică sau acvatică, exerciţii de fle-
xibilitate și de rezistenţă, alergatul
pe bandă, stepper, bicicletă, înot sau
dans. Dacă este necesar, se vor reco-
manda dispozitive adecvate defici-
tului motor respectiv (orteze, bas-
ton, cârje, cadru metalic, cărucior de
ambulaţie).
Dansul și terapiile
ocupaţionale
Dansul a fost recent studiat pe
un număr restrâns de pacienţi ca
fiind o resursă terapeutică plăcută
și eficientă. Conduce la creșterea
forţei musculare, atenuarea ataxiei,
ameliorarea mersului, a echilibrului
static și dinamic, a coordonării, re-
zistenţei fizice, dar și a stării emoţio-
nale, a cogniţiei, cu atenuarea depre-
siei și, implicit, cu creșterea calităţii
vieţii. Pentru pacienţii cu posibili-
tăţi limitate de mișcare se poate ale-
ge, personalizat, un stil de dans pre-
cum rumba, merengue, foxtrot și
vals – în poziţii închise și cu sprijin
bilateral oferit de partener, iar pen-
tru cei cu abilităţi motorii mai bune
se pot asocia salsa, swing și tango.
Dansul se poate adapta, putând fi
practicat și în poziţie șezândă, în
cazuri cu dizabilitate mare, fiind util
pentru jumătatea superioară a cor-
pului și pentru starea psihică.
Terapia ocupaţională se bazează
pe învăţarea unor tehnici de conser-
vare a energiei și pe utilizarea unor
dispozitive sau a unor trucuri prin
care să poată fi suplinită o dizabi-
litate. Logopedia este utilă pentru
recuperarea tulburărilor de limbaj,
pentru a învăţa tehnici compensa-
torii de articulare și sonorizare a
cuvintelor, pentru întărirea mus-
culaturii implicate în vorbire și de-
glutiţie, precum și pentru exersarea
unor tehnici și poziţii favorabile
deglutiţiei.
Pentru durerea primară se uti-
lizează tehnici bazate pe distrac-
tibilitate sau stimulare electrică
transcutanată, iar pentru durerea
secundară, căldură umedă modera-
tă, exerciţii de întindere și masaj.
Recalibrarea cogniţiei
Fatigabilitatea, descrisă ca epu-
izare fizică fără o legătură directă
cu efortul depus, poate fi controlată
prin tehnici de conservare a energi-
ei, metode de răcire active (pentru
fenomenul intoleranţei la căldură
Uhthoff – veste și pastile de răcire,
aer condiţionat, băuturi reci). De
asemenea, se recomandă exerciţii
fizice care, în timp, vor reduce fa-
tigabilitatea cronică, chiar dacă pe
moment aceasta pare să fie înlocu-
ită de oboseală acută. Stările depre-
sive, anxietatea, scăderea stimei de
sine, tristeţea și apatia beneficiază
de psihoterapie prin discuţii, exerci-
ţii, meditaţie, terapii de autocontrol
etc. Asocierea acestor intervenţii cu
exerciţiul fizic este, de asemenea,
benefică.
Declinul cognitiv se manifestă
prin scăderea atenţiei, prin disfunc-
ţii executive, reducerea puterii de
abstractizare, scăderea memoriei de
scurtă durată și a vitezei de procesa-
re a informaţiei. Diagnosticul pre-
coce crește eficienţa terapiilor su-
portive. Acestea constau în exerciţii
repetitive de recalificare cognitivă,
stimulative mental, care întăresc,
pe baza plasticităţii neuronale și a
stimulării ţintite, ariile slăbite ale
cogniţiei. Se pot dezvolta și strategii
compensatorii comportamentale,
prin următoarele metode: amelio-
rarea organizării activităţii zilnice
De știut
(crearea unei rutine, folosirea pla- modifica consistenţa alimentelor. sau permanente (sondă vezicală) ori
nificatorului zilnic, întocmirea unor Dacă tulburarea de deglutiţie este metode de stimulare electrică a ner-
liste, folosirea alarmei telefonice mai severă se va monta o sondă na- vului tibial posterior sau a rădăcinii
etc.), programarea activităţilor pen- zogastrică (pentru o perioadă mai sacrate S3.
tru a putea face faţă oboselii fizice mică de 30 de zile) sau se va efectua Dacă bolnavul este deja obez, se
și cognitive, rearanjarea locuinţei o gastrostomă pentru alimentare impune găsirea motivaţiei pentru a
sau adaptarea muncii (eventual in- (disfagie peste 30 de zile). În caz de realiza o scădere ponderală și propu-
cluderea într-o echipă, care să ofere constipaţie se va crește aportul ali- nerea unor ţinte realiste (de exem-
susţinere). mentelor care conţin fibre și al lichi- plu, 10% din greutatea totală). Nu
delor. Probioticele și prebioticele pot sunt indicate dietele drastice, nici
Dieta personalizată avea efecte benefice asupra microbi- omiterea unor mese (acest lucru
Nicio dietă specială nu a demon- otei intestinale, iar asocierea exerci- ducând la scăderea energiei), ci se
strat beneficii suplimentare și nu a ţiului fizic poate fi utilă. În situaţia recomandă controlul dimensiunilor
dovedit că ar putea preveni, opri în în care există incontinenţă anală se porţiilor și introducerea unor gus-
evoluţie sau vindeca această afecţi- vor evita alimentele iritante, se va tări sănătoase (fructe, legume proas-
une. Totuși, există consensul că o di- asocia metilceluloză pentru a creș- pete, iaurt degresat, unt de arahide)
etă de tip mediteranean poate avea te consistenţa scaunului și se vor între cele trei mese principale.
efecte pozitive. Aceasta trebuie să impune condiţii riguroase de igienă
conţină toţi nutrienţii, să fie săracă locală. Feedbackul comportamental Pacientul, în centrul echipei
în grăsimi saturate și în sare, dar bo- poate fi util atât pentru tratarea con- multidisciplinare
gată în fibre, în fructe și legume pre- stipaţiei, cât și a incontinenţei. Co- Tratamentele alternative (acu-
cum și în acizi grași nesaturaţi. Ar lostoma este ultima soluţie pentru punctura, suplimentele din plante
trebui evitate alimentele procesate disfuncţia intestinală, dacă aceasta sau produsele apicole, magnetotera-
și cele care conţin carbohidraţi. Este afectează sever calitatea vieţii. pia, reflexologia) nu au efecte asupra
necesară o hidratare bună, cu mini- În caz de disfuncţie a vezicii uri- progresiei bolii, ci doar asupra unor
mum 2 litri de lichide zilnic. Supli- nare de tipul micţiunilor imperioase simptome, ele putând fi asociate tra-
mentele alimentare pot fi utile nu- sau incontinenţei urinare se vor evi- tamentelor specifice. Pentru a gesti-
mai în cazul anumitor deficite, altfel ta băuturile care conţin aspartam, ona competent toate aceste simpto-
ele pot fi dăunătoare, așa încât este cofeină, alcool, acestea având efect me și terapii nonfarmacologice este
bine să nu fie administrate decât la iritant. Se va ajusta aportul de lichi- nevoie de o echipă multidisciplinară
indicaţia medicului. Dieta va trebui de în funcţie de programul zilnic, centrată în jurul pacientului diag­
adaptată în funcţie de necesităţile păstrându-se însă volumul de 2 l/ nosticat cu SM, coordonată de un
energetice ale fiecărui pacient și va zi. Se vor stabili pauze programate neurolog, și care să cuprindă spe-
urmări menţinerea unei greutăţi pentru a merge la toaletă și se vor re- cialiști din domeniile: recuperare
optime. În personalizarea dietei se comanda exerciţii care să întărească medicală, balneo-fizio-kinetotera-
va ţine seama de anumite simpto- musculatura perineală. În caz de re- pie, psihologie, logopedie, urologie,
me prezente temporar sau perma- tenţie urinară se vor folosi metodele gastroenterologie, nutriţie. Un rol
nent. Astfel, în caz de disfagie se va cateterizării aseptice intermitente important îl au și asistenţii medicali
specializaţi, alături de membrii fa-
MĂSURI DE REDUCERE A STRESULUI miliei pacientului. Ce ne rezervă vii-
Este necesară o schimbare a stilului de viaţă, care trebuie să includă odih- torul în acest domeniu? Un răspuns
nă (orele de somn sunt obligatorii), plimbări în natură, creșterea expune- ar fi folosirea inteligenţei artificiale
rii la soare (pentru a favoriza producerea vitaminei D naturale), oprirea prin intermediul roboticii medi-
fumatului și evitarea fumatului pasiv, evitarea consumului de băuturi cale, exerciţiilor fizice și cognitive
alcoolice, dar și a celor răcoritoare ce conţin zahăr, practicarea exerciţi­ realizate cu ajutorul computerului,
ilor fizice, de tip „tai-chi”, yoga, dans. Toate acestea urmăresc ameliorarea diverselor aplicaţii mobile, telere-
mersului, creșterea mobilităţii și a flexi- abilitării, dansului în grupuri
bilităţii, reducerea stresului, a depresiei, virtuale și, probabil, încă multe
a fatigabilităţii cronice și a durerii. Este
altele.
indicat ca pacienţii să continue să aibă
Dr. Gabriela Mihăilescu,
hobby-uri sănătoase, chiar dacă uneori
trebuie să le adapteze situaţiei create de medic primar neurolog,
boală, dar să nu renunţe la lucrurile care Spitalul Clinic Colentina,
le fac plăcere și care îi definesc și, even- șef de lucrări la UMF „Carol
tual, să caute hobby-uri noi. Davila” București
De știut
RADIOTERAPIA în pandemia
de COVID-19
Apariţia și durata imprevizibilă a pandemiei de COVID-19 a
obligat comunitatea medicală la o adaptare la noile condiţii,
prin măsuri precum izolarea socială, reducerea accesului
pacienţilor la multiple centre medicale, acordându-se
o atenţie deosebită prevenirii riscului de infectare a
personalului medical.
P
e lângă marile pericole re-
prezentate de SARS-CoV-2,
în ultimele luni a fost evi-
denţiat riscul mărit de in-
fectare a pacienţilor oncologici cu
acest nou coronavirus. Afirmaţii
precum „Pandemia de COVID-19
reduce de trei ori șansa supravie-
ţuirii la pacienţii oncologici” au
fost repede vehiculate și acceptate.
Panica corespunzătoare în această
comunitate nou creată a fost și este
îndreptăţită. Întârzierea diagnos-
ticului, întârzierea tratamentului
primar, oricare ar fi el – act chirur-
gical, radioterapie, chimioterapie,
imunoterapie, hormonoterapie
etc. – poate afecta rezultatul final.
Unităţile sanitare în care au loc
primordial tratamente oncologice,
așa cum sunt institutele oncolo-
gice din București, Cluj-Napoca
și Iași, nu au fost nici ele ocolite
de noul coronavirus. Inclusiv per-
sonalul medical a devenit factor
putător de SARS-CoV-2, prin con-
tactul cu pacienţi infectaţi sau cu
aparţinătorii acestora veniţi din
străinătate. Pagubele economice
produse în unităţile „contamina-
te” sunt uriașe. Inclusiv soarta și
rezultatele terapiilor planificate
în această perioadă sunt neclare,
survenind deseori întârzieri mari,
fapt ce pune în pericol chiar viaţa
pacienţilor.
Efectele lipsei măsurilor
de protecţie
Radioterapia ca tratament de
sine stătător sau în combinaţie
cu celelalte metode terapeutice
– chimioterapia, de exemplu – se
poate aplica preoperator. Scopul
este acela de a micșora tumora
și metastazele ganglionare lo-
co-regionale, astfel ca rezecţia
PUBLICITATE
tumorală planificată de obicei la
un timp bine definit să fie una
completă sau de nivel R0 (rezecţie
fără tumoră reziduală).
Radioterapia definitivă, adică
aceea care nu trebuie să fie urmată
de o intervenţie chirurgicală, ne-
cesită în anumite cazuri aplicarea
unei doze totale de radiaţie mai
mare, chiar până la 70 Gy (Gray
– unitatea internaţională de mă-
sură a dozei de radiaţii ionizante)
în șapte săptămâni. Radioterapia
postoperatorie sau adjuvantă,
care poate fi și ea combinată cu
chimioterapie, are ca scop distru-
gerea eventualelor resturi tumo-
rale rămase în patul tumoral după
operaţia primară.
Circuitul acestor pacienţi în di-
feritele centre este bine definit, iar
locurile și staţiile prin care aceștia
trebuie să treacă până să înceapă
tratamentul propriu-zis, cum ar
fi radioterapia, sunt multiple. Un
pacient infectat, dar încă nedia-
gnosticat poate infecta și scoate
din „luptă” tot personalul medical
al unui asemenea centru supras-
pecializat. Numai până acum, la
noi în ţară, numărul cadrelor me-
dicale infectate a sărit de 1.200, au
apărut chiar și victime în rândul
acestora – trei deja au plătit cu via-
ţa „jurământul lui Hipocrate”. Lis-
ta va continua să crească dacă nu
se iau măsurile corespunzătoare.
Ce recomandă societăţile
profesionale
Comunitatea profesioniști-
lor din domeniul oncologic, prin
diferitele societăţi de speciali-
tate, a reacţionat imediat la si-
tuaţia nou creată și a elaborat
ghiduri speciale cu indicaţii re-
feritoare la adaptarea măsurilor
VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
11
Prezentare de caz protecţia personalului, dar și a pacienţilor în timpul
Doresc să prezint modul de adaptare la noile terapiei, astfel încât a modificat fiecare staţie inter-
condiţii create de COVID-19 în cadrul Centrului de mediară.
Radioterapie Amethyst din Otopeni, în care sunt În contextul actual, fiind știut că 20% dintre cei
îngrijiţi și trataţi mai mult de 200 de pacienţi zil- infectaţi provin din rândul cadrelor medicale, indi-
nic, fără ca acest număr să fi fost redus în contextul ferent de locul unde lucrează, personalul medical
acestei pandemii. „Lanţul procedurilor” este bine activ în oncologie este supus și el acelorași „legi”. Ști-
stabilit, în fiecare loc de muncă fiind imediat imple- rile din media au raportat faptul că 27 de cadre me-
mentate toate măsurile necesare, astfel încât întreg dicale din Institutul Oncologic din Cluj-Napoca și al-
personalul medical din linia întâi la radioterapie și tele din Institutul Regional de Oncologie din Iași au
oncologie medicală, dar și pacientul, să nu fie infec- ieșit pozitive la testul pentru SARS-CoV-2, ceea ce
taţi sau să infecteze în timpul tratamentului. Lanţul arată susceptibilitatea sistemului medical în gene-
terapeutic și multiplele „staţii” ce trebuie parcurse ral, și al celui oncologic în special. Măsurile de pro-
de pacient în cadrul pregătirii și ulterior al aplică- tecţie sunt la fel de importante pentru personalul
rii terapiei sunt redate în figura de mai sus. Echi- medical, dar și pentru fiecare pacient oncologic și
pa Centrului este adaptată noilor condiţii, pentru aparţinătorii lor.
terapeutice la situaţia aproape a calitatea vieţii acestor pacienţi. modificată: se pot aplica acei 60
fiecărui pacient în parte. Sunt mo- Tratamentul cancerului rectal Gy necesari și prin 15 ședinţe a 3
dificări care se referă în special – în poate fi și el adaptat noii situaţii Gy per ședinţă, postoperator. La
cazul radioterapiei – la modul nou create. Astfel, poate fi aplicată metastazele cerebrale se pot apli-
de fracţionare, adică dozele ce pot procedura „suedeză”, și anume o ca și sunt deja aplicate fracţiuni
și trebuie să fie aplicate dacă nu- radioterapie preoperatorie de 5 mai mari, și anume 10 fracţiuni
mărul iradierilor este redus, pen- administrări cu câte 5 Gy, fiind ur- a 3 Gy în loc de 20 de fracţiuni
tru a fi aplicat într-un interval de mată de intervenţia chirurgicală la a 2 Gy. Tumorile pulmonare pot
timp mai scurt. un interval de timp bine stabilit în fi și ele tratate cu o fracţionare
În cancerul mamar, de exem- prealabil cu echipa operatorie. În adaptată, cum ar fi 15 ședinţe
plu, radioterapia postoperatorie funcţie de rezultatul examenului a câte 3 Gy sau 20 de ședinţe a
se poate administra în fracţiuni histopatologic al piesei operatorii câte 3 Gy, având supraimpresiunea
mai reduse ca număr, dar cu doze se aplică ulterior și tratamentul inclusă.
ușor mărite, fără a periclita rezul- chimioterapic indicat. Prof. dr. Ion Christian
tatul final, adică controlul tumoral Anumite cazuri cu tumori ce- Chiricuţă,
tradus în vindecare, astfel încât rebrale, cum este glioblastomul Centrul de Radioterapie
efectele secundare să nu afecteze multiform, permit o fracţionare Amethyst, Otopeni
12 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
Apare tot mai evident că,
deși se manifestă ca o boală
respiratorie autolimitată
de severitate mică/medie
la circa 80% dintre cazuri,
COVID-19 poate îmbrăca
un tablou clinico-biologic
complex și poate afecta și alte
organe în afara plămânului.
În acest context se înscriu și
modificări ale parametrilor
hematologici, fără să existe
până în prezent dovezi că
virusul ar interesa direct
organele hematopoietice și
limfopoietice.
Modificările hemogramei
Alterările numărului de ele-
mente figurate ale sângelui con-
stau cel mai frecvent din: leucope-
nie moderată (>2.000/µl), mai rar
leucocitoză cu neutrofilie, aceasta
întâlnindu-se de regulă la cazurile
cu evoluţie severă (cu o medie de
11.600/µl, faţă de 3.500/µl la cei
non-severi); limfopenie (întâlnită
la circa 70% dintre cazuri) cu va-
lori de 500-1.000/µl (rareori mai
mici); număr mai mic de monoci-
te (200/µl); trombocitopenie (la
20% dintre cazuri) cu valori în ge-
nere moderate, valorile ≤50.000/
µl asociindu-se cu un risc de circa
trei ori mai mare de evoluţie criti-
că. Limfopenia a fost mai severă la
pacienţii internaţi în serviciul de
urgenţe (400/µl faţă de 1.200/µl la
ceilalţi), acest parametru, respec-
tiv valoarea <600/µl, fiind propus
ca indicator de severitate a bolii și
ca instrument de monitorizare. Pe
frotiul de sânge periferic se consta-
tă adesea o proporţie mai mare de
limfocite reactive, unele cu aspect
limfoplasmocitoid. Un nivel ridi-
cat al D-dimerilor, de aproxima-
tiv 3-5 ori faţă de normal, este un
indicator prevestitor de deces.
Testele de coagulare
Tulburări ale mecanismului
de coagulare în COVID-19 au fost
semnalate încă de la începutul
epidemiei din China. Ele se mani-
festă în principal prin instalarea
sindromului de coagulare intra-
Bibliografie
1. Lippi G. et al. Thrombocytopenia is associated
with severe coronavirus disease 2019 (COVID-19)
infections: A meta-analysis. Clin Chem Acta
2020, 506:145
2. Bingwen Eugene Fan,et al. Hematologic
parameters in patients with COVID-19 infection.
Am J Hematol. 2020
3. Shiyu Yin et al. Difference of coagulation
features between severe pneumonia induced
by SARS-CoV2 and non-SARS-CoV2. J Thromb
Thrombolysis 2020
4. Ning Tang et al. Abnormal coagulation
parameters are associated with poor prognosis
in patients with novel coronavirus pneumonia. J
Thromb Haemost. 2020;18:844
Perturbări hematologice
în evoluţia COVID-19
ISTH recomandă ca
tratamentul
coagulopatiei
să fie început
profilactic,
înainte de apariţia
manifestărilor
trombotice.
vasculară diseminată (SCID), cu
fibrinoliză secundară, evidenţiat
la circa 70% dintre cazurile aflate
în stare critică și care au decedat.
Modificările testelor de laborator
cel mai frecvent constatate și indi-
catoare de coagulopatie sunt: timp
de protrombină prelungit și nivel
al D-dimerilor crescut (întâlnit la
circa 60% dintre cazurile cu forme
severe), precum și nivel scăzut al
fibrinogenului și al antitrombinei
(îndeosebi în stadiile terminale).
Rareori se pot pune în evidenţă
anticorpi antifosfolipidici, al căror
rol patogenic este însă greu de eva-
luat în contextul unei coagulopatii
trombotice complexe precum cea
din COVID-19.
Coagulopatia este un indicator
de severitate și este în corelaţie cu
afectarea multi-sistemică, un nivel
al D-dimerilor ≥2mg/l (de 4-5 ori
mai mare faţă de normal) indicând
un SCID sever. Mortalitatea prin
COVID-19 s-a dovedit a fi dublă
faţă de cea din cazul unui lot de
pneumopatii acute infecţioase luat
ca referinţă, unde coagulopatia în
diverse grade a fost, de asemenea,
prezentă, dar de două ori mai rară
decât în COVID-19. Manifestări-
le trombotice au fost înregistrate
clinic la circa 30% dintre pacienţii
cu COVID-19 dintr-un serviciu de
reanimare, cea mai mare parte sub
formă de tromboembolii pulmona-
re și tromboze profunde, ele repre-
zentând și o frecventă constatare
necroptică.
Societatea Internaţională de
Tromboză și Hemostază (ISTH)
consideră că unul dintre cele mai
semnificative elemente de prog­
nostic rezervat în COVID-19 este
apariţia coagulopatiei. Ea a difuzat
un ghid de practică pentru diag­
nosticul și abordarea coagulopa-
tiei din cursul COVID-19 în care
recomandă efectuarea unui triaj al
pacienţilor în funcţie de: existenţa
unui timp de protrombină prelun-
git (cu >3 secunde), a unui nivel al
D-dimerilor ≥0,5 mg/l, a unui nu-
măr de trombocite <100.000/µl și
a unui nivel al fibrinogenului plas-
matic <200 mg/dl, obligând me-
dicul să interneze pacientul chiar
în absenţa simptomatologiei de
COVID-19 și să-l monitorizeze
5. Thachil J. et al. ISTH interim guidance on
recognition and management of coagulopathy in
COVID-J Thromb Hemost 2020
6. Zhang Yan et al. Coagulopathy and
antiphospholipid antibodies in patients with
Covid-19. N Engl J Med 2020
7. Klok F.A. et al. Incidence of thrombotic
complications in critically ill ICU patients with
COVID-19. Thrombosis Research 2020
8. Qing Ye et al. Cytokine Storm in COVID-19 and
Treatment. J Infect 2020
9. Schett G. et al. COVID-19: risk for cytokine
targeting in chronic inflammatory diseases?
Nature Reviews, Immunology 2020, doi.
org/10.1038/s41577-020-0312-7.
Heparina cu greutate
moleculară mică timp de
minimum
7 zile a redus riscul
25%
de mortalitate cu circa
repetând aceste teste zilnic sau
de două ori pe zi. S-a observat un
maxim al coagulopatiei în zilele a
zecea și a 14-a.
ISTH recomandă ca tratamen-
tul coagulopatiei să fie început
profilactic, înainte de apariţia ma-
nifestărilor trombotice, în scopul
inhibării cât mai de timpuriu a pro-
cesului de generare a trombinei.
Epiteliu pulmonar
Celule alveolare (AC)
Epiteliu intestinal
Fig. 1 - Patogeneza sindromului de furtună citokinică în COVID-19
Se preferă, în absenţa contraindi-
caţiilor, heparina cu greutate mo-
leculară mică timp de minimum
7 zile, care, fără să producă rezulta-
te spectaculoase, a redus riscul de
mortalitate cu circa 25% într-unul
dintre studii.
Testele de inflamaţie
Răspunsul imun excesiv și ne-
controlabil al gazdei la o infecţie
virală este un fenomen cunoscut
în imunopatologie și se întâlnește,
cu o frecvenţă încă necunoscută
și în COVID-19. Având ca substrat
o hiperactivare a limfocitelor T
efectoare, reglatoare, de memo-
rie, predominant Th1, dar și Th2,
manifestată printr-o eliberare în
cantitate mare de citokine proin-
flamatorii, această hiperactivare
și cortegiul de manifestări clinice
și de laborator consecutive au pri-
mit numele de „sindrom de fur-
tună citokinică” (cytokine storm
syndrome), un echivalent al „sin-
dromului de eliberare de citokine”
descris în hemato-oncologie.
El se exprimă umoral prin creș-
terea nivelului seric al multor cito-
kine, precum factorul de necroză
tumorală (TNF), IL-1β, IL-2R,
IL-6, IL-17A, IL-8, IL-10, factorul
de creștere granulocitar (G-CSF)
și granulomonocitar (GM-CSF) și
chemokine (IL-18, MCP1, IP10).
Acest nivel se află în corelaţie cu
severitatea bolii și cu rata mortali-
tăţii. Ele atrag celule inflamatorii,
ca de exemplu neutrofile, mono-
cito-macrofage, care infiltrează
în primul rând ţesutul pulmonar,
ulterior și alte ţesuturi. De menţio­
nat că citokinele proinflamatorii
sunt critice pentru răspunsul in-
flamator la infecţie, dar nu și pen-
tru clearance-ul viral în sine, care
s-ar realiza mai eficient prin inter-
mediul altor citokine, ca de exem-
plu IL-15, interferonii (fig. 1).
Instalarea acestui sindrom
clinic sever, ameninţător de de-
ces prin el însuși, care are loc in-
dependent de acţiunea directă a
virusului și de titrul acestuia, este
anunţată de modificarea unor pa-
rametri biologici uzuali, cum sunt:
creșterea nivelului feritinei serice
Limfocit T
reglator
Celulă B
Limfocit T
efector
Macrofag
Factori legaţi de
gazdă:
·vârstă
·fumat
·diabet zaharat
·corticoterapie
evenimentelor trombotice
Incidenţa cumulativă a
arteriale și venoase
Follow-up (zile la ATI)
Fig. 2 - Incidenţa cumulativă a complicaţiilor trombotice
≥500 ng/ml, asociată cu o limfope-
nie accentuată (<1.000/µl), nivel
crescut al proteinei C-reactive, ni-
vel crescut al transaminazelor seri-
ce, al lactat-dehidrogenazei (LDH)
în ser (crescut până la de >3 ori în
cazurile cu forme severe de boa-
lă), nivel crescut al D-dimerilor.
Acest sindrom a fost asemănat, ca
tablou clinico-biologic, cu limfo-
histiocitoza hemofagocitică secun-
dară, un alt sindrom de hiperacti-
vare imună agresiv și letal, apărut
după infecţii virale. Sindromul
furtunii de citokine joacă un rol
important în agravarea bolii, fiind
Ars medici
considerat drept o cauză majoră
a sindromului de detresă respi-
ratorie acută ce caracterizează
COVID-19 și a instalării insufi­
cienţei multiple de organ. De aici
necesitatea imperioasă de a su-
prima acest proces, alături de re-
ducerea cât mai rapidă a încărcă-
turii virale, pentru salvarea vieţii
pacienţilor.
În acest scop, în tratarea sin-
dromului de furtună de citoki-
ne din COVID-19 sunt luaţi în
considerare, pentru acţiunea lor
imunomodulatoare, o serie de
produși, unii deja aprobaţi pen-
tru utilizare în tratamentul altor
afecţiuni. Printre aceștia sunt de
menţionat interferonul gama, cor-
ticosteroizii, Anakinra (Kineret)
– antagonist al IL-1β, Tocilizumab
(Actemra) – antagonist al IL-6,
inhibitori ai interferonilor-a/b (în
Clearance viral
Celulă NK
Hiperinflamaţie
stadiile incipiente ale bolii au acţi-
une antivirală, dar în cele tardive
au efect de recrutare a macrofage-
lor), Ulinastatin – anti-inflamator
natural, Eritoran – antagonist al
TLR4, terapia cu celule stem me-
zenchimale pentru efectul ei an-
tiinflamator și imunomodulator.
Lor li se pot adăuga procedurile de
epurare a sângelui. Toate se află în
stadiul de medicamente investi-
gaţionale, așteptând a fi aprobate
pentru utilizare în SUA și Euro-
pa, după confirmare prin trialuri
clinice concludente.
Dr. Radu Gologan
 Esenţial
… ST
DE
STILA
UD
II CLI
PA
NI
CE
Continuăm „administrarea”
celei de-a șasea pastile de studii
clinice cu un articol despre
un actor foarte important în
dezvoltarea unui studiu clinic:
monitorul sau reprezentantul
Organizaţiei Conducătoare
de Studii sau CRO (contract Dr. Cristina Florescu Moraid
Director General Avantyo –
research organization). Institute of Clinical Research
Î
n ţări ca România, specialita-
tea de monitor este aproape
necunoscută absolvenţilor de
știinţe medicale. În ţările mai
dezvoltate există cursuri la Faculta-
tea de Medicină sau cursuri postu-
niversitare unde medicii (și nu nu-
mai) învaţă ce este un studiu clinic,
cum se monitorizează, care sunt
responsabilităţile unui monitor de
studii clinice în cadrul unui studiu
clinic etc.
Să ne închipuim un compozitor
care compune o melodie, scrie linia
melodică și notele pe portativ. Însă
această melodie nu ar însemna ni-
mic dacă nu ar veni un orchestra-
tor, care să gândească cum va cânta
fiecare instrument și care va scrie
orchestraţia fiecăruia din orches-
tră. Acesta este monitorul de studii
clinice. Un „orchestrator”.
Monitorul de studii clinice va
acţiona mereu în numele sponso-
rului, îi va reprezenta interesele, va
fi vocea lui în relaţia cu toţi ceilalţi
actori ai studiului clinic. Va trebui
ca monitorul și organizaţia din care
acesta face parte (CRO/contract re-
search organization) să identifice
care sunt cei mai potriviţi medici
investigatori capabili să înroleze
pacienţii, care va fi cel mai bun la-
borator de imagistică sau clinic,
care va fi cel mai experimentat sta-
tistician sau data manager ș.a.m.d.
Principalul rol al monitorului
este să se asigure că studiul clinic
este desfășurat în acord cu regulile
GCP (Good Clinical Practice, Ghi-
dul de Bune Practici) și nu se face
rabat de la rigorile culegerii datelor
de studiu conforme cu acest ghid.
Principalele
responsabilităţi
Monitorul are o mare respon-
sabilitate și trebuie să aibă o bună
pregătire medicală pentru a putea
înţelege protocolul de studiu. El
este linia de comunicare între spon-
sor și investigator și are rolul să se
asigure că studiul clinic este bine
condus și documentat. Astfel, el va
verifica dacă:
- Investigatorul are resursele și
calificările necesare pentru a con-
duce studiul clinic: echipamente,
personal, arhivă pentru documente
etc.;
- Medicaţia de studiu furnizată
de sponsor este în cantitate sufi-
cientă, stocată corespunzător, ad-
ministrată în doză optimă doar su-
biecţilor eligibili înrolaţi în proiect;
Bibliografie
1.https://www.drugtargetreview.com/article/59754/covid-19-and-big-pharma-what-are-15-leading-
companies-doing-to-develop-a-coronavirus-vaccine/
2.https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019/global-research-on-novel-coronavirus-
2019-ncov/solidarity-clinical-trial-for-covid-19-treatments
3.https://www.proclinical.com/blogs/2019-5/top-10-contract-research-organisations-cros-to-watch-in-2019
4.https://www.fomatmedical.com/2018/11/top-cros/
Monitorul de studii clinice,
UN „ORCHESTRATOR”
- Subiecţii au semnat Consim-
ţământul informat după ce au
primit de la medicul investigator
toate informaţiile necesare despre
siguranţa și tolerabilitatea medi-
caţiei de studiu, după ce au înţe-
les administrarea medicaţiei sau
modalitatea de returnare a celei
nefolosite;
- Investigatorii urmează strict
protocolul de studiu și au delegat
corect responsabilităţile echipei lor
în așa fel încât doar subiecţii eligi-
bili să fie înrolaţi;
- Investigatorii raportează la
timp toate datele de studiu produse
ca efecte ale administrării medica-
ţiei de studiu subiecţilor și ca urma-
re a procedurilor de studiu aplicate
pacienţilor;
- CRF (case report form/„fișa
de observaţie” a studiului pentru
fiecare pacient) a fost completată
corect, în acord cu documente-
le-sursă. De exemplu, dacă în cursul
studiului se modifică doza medica-
mentului, acest lucru trebuie ime-
diat documentat și raportat;
- Fiecare reacţie adversă sau
medicaţie concomitentă adminis-
trată subiectului a fost raportată de
medicul investigator;
- S-au raportat corect, complet
și în timp util orice vizite de studiu
care nu au putut fi efectuate de pa-
cient sau anumite examinări care
nu au avut loc, ori dacă pacientul a
ales să părăsească studiul;
- Monitorul informează perma-
nent medicul investigator asupra
erorilor constatate și verifică dacă
acesta păstrează în ordine docu-
mentele esenţiale de studiu etc.
Pentru ca datele colectate des-
pre studiu să fie complete și, în con-
secinţă, concluziile finale despre
noul medicament să fie corecte,
este nevoie de multă muncă, de ve-
rificare a documentelor, de vizite la
fiecare centru în sine, de raportări
către sponsor pentru fiecare amă-
nunt. Astfel că monitorul de stu-
diu este văzut uneori de colegii săi
medici ca un „șoricel de bibliotecă”,
cufundat în zeci de documente din
care nu își mai scoate capul. Nimic
mai eronat.
FORMAREA MONITORILOR / CRA
De obicei, un CRA trebuie să deţină o diplomă academică în știinţe biomedicale și obligatoriu să cunoas-
că bunele practici clinice și reglementările. Pregătirea sa pentru a lucra în monitorizarea studiilor clinice
presupune și cunoștinţe legate de project management, prelucrarea și corelarea datelor, comunicare. Cum
în România nu există module de formare universitare sau post-universitare pentru CRA ca în Occident, mo-
nitorii români trebuie să participe periodic la traininguri pentru a fi la curent cu noutăţile.
Pentru prima data în România, AVANTYO Institute of Clinical Research a organizat în București
Programul de training pentru
monitori de studii clinice (CRA),
cu două module, pentru începători
și avansaţi. Modulul pentru începă-
tori s-a desfășurat pe 27-28 februa-
rie 2020 și a reunit 30 de partici-
panţi. Al doilea modul de avansaţi
urmează să se desfășoare în 17-18
septembrie. Mai multe detalii sunt
disponibile pe www.avantyo.com
Monitorul de studiu trebuie să stă-
pânească bine limbajul universal al
cercetării clinice, să fie un bun co-
municator în relaţia cu medicii de
diferite specialităţi, să îi îndrume
în diferite proceduri, să înţeleagă
cerinţele sponsorului și să „tradu-
că” uneori echipei operaţionale
ceea ce spune acesta.
Generaţia mea de colegi medici/
farmaciști (dar și cei care au absol-
vit în anii de după Revoluţie) nu a
avut norocul să primească aceste
cunoștinţe în timpul facultăţii. De
aceea consider că ar fi benefică in-
troducerea în curricula Facultăţii
de Medicină și de Farmacie a unui
VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
13
curs despre monitorizarea studiilor
clinice sau să existe posibilitatea de
a participa la cursuri postuniver-
sitare pe această temă, ca în ţările
civilizate.
O etapă obligatorie și azi
Industria farma și companiile
de tip CRO au ajuns în alte ţări să
investească foarte mult în cerceta-
rea medicală. Odată cu pandemia
de COVID-19 s-a dovedit încă o
dată nevoia de cercetare medica-
lă, a desfășurării de studii clinice
pentru a aduce medicamente noi
pe piaţă, cu scopul de a salva vieţi.
Urmărim cu sufletul la gură ori-
ce nou studiu clinic în infecţia cu
SARS-CoV-2 și sperăm în apariţia
unui vaccin care să ne ajute pe toţi
să ne întoarcem la viaţa normală.
Aceasta se va întâmpla doar cu
ajutorul cercetării clinice și cu în-
ţelegerea clară a etapelor studiului
clinic, a importanţei rolului fiecă-
rui actor în dezvoltarea corectă
a unei molecule noi. Făcut ca la
carte, procesul cere timp, bani
și rigurozitate maximă, pentru
a le asigura subiecţilor înrolaţi
siguranţa.
Pentru situaţia actuală gene-
rată de COVID-19, timpul este o
constrângere. Trebuie să înţele-
gem însă că un vaccin nu apare
peste noapte și că nu se pot sări
etape în crearea acestuia. În acest
moment, companii ca Pfizer, GSK,
Invio Pharmaceuticals, Johnson
& Johnson, Novavax, Sanofi ș.a.
luptă pentru a aduce pe piaţă acest
vaccin (1). OMS și partenerii săi
au lansat „Solidarity clinical trial
for COVID-19 treatments” (2), un
studiu clinic internaţional menit
să găsească tratamentul eficient.
Orice adult infectat poate partici-
pa. OMS a creat și o aplicaţie care
colectează informaţii din 18 baze
de date cu înregistrări de studii cli-
nice pentru COVID-19 de pe între-
gul mapamond. La 14 aprilie 2020
erau înregistrate 614 studii clinice
privind această patologie.
Închei subliniind importanţa
studiilor clinice în testarea mole-
culelor noi și a pregătirii unor spe-
cialiști în acest domeniu, mergând
până la propunerea de recunoaște-
re a meseriei/specialităţii de moni-
tor de studii clinice. Totul este să
fim bine informaţi, pregătiţi, me-
reu la curent cu tot ce este nou și
sa păstrăm dragostea și respectul
faţă de oameni ca prim principiu
de viaţă.
14 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17 Medic-Medicină-Cultură

Natura, sursa de inspiraţie

pentru Richard Wagner
Bărbat elegant, egocentric, orgolios, timpul plimbărilor sale zilnice au reprezen- Prezent prin operele sale
ambiţios, uneori exuberant, dar tat o importantă sursă de inspiraţie și ele- Migrena familială i-a afectat sever acti-
totodată sensibil, Wilhelm Richard mente-cheie de compoziţie, armonic îmbina- vitatea creatoare, fiind tratată empiric prin
te cu eroicele personaje ale mitologiei antice purtarea cvasipermanentă a unei berete,
Wagner era și un melancolic,
și ale legendelor nordice. pauze dese și plimbări, precum și prin te-
depresiv și mereu urmărit de teama Dacă „Marșul nupţial” din opera rapii cu apă rece și regim alimentar strict,
morţii. Lipsa afecţiunii părintești l-a „Lohengrin” este cunoscut la nivel mondi- tratamente adresate în egală măsură și de-
condus probabil spre o personalitate al, dacă se știe că Adolf Hitler adora muzica presiei, episoadelor recurente de erizipel
borderline sau chiar bipolară. sa și o difuza în lagărul de concentrare din facial și colonului iritabil. Deși descris ca fi-

W
ilhelm Richard Wagner
s-a născut la Leipzig –
Germania, la 22 mai
1813. La vârsta de 15 ani,
și-a demonstrat talentul literar cu tra-
gedia „Leubald și Adelaide”. Ulterior s-a
îndreptat către muzică, fiind profund
marcat de Beethoven și opera „Fidelio”.
A început compoziţia cu sonate, simfonia în
do major și prima sa operă „Zânele” (finali-
zată la vârsta de 21 de ani). A continuat să
îmbine literatura cu muzica și elementele
vizuale, fiind compozitorul, regizorul, dar
și libretistul multora dintre dramele sale
muzicale celebre, ca „Rienzi”, „Lohengrin”,
„Olandezul zburător”, „Tannhäuser”, tetra-
logia „Inelul Nibelungilor” (traducerea co-
rectă fiind „Inelul Nibelungului”), specta-
cole grandioase, care au anticipat viitorul
cinematografiei.
Portret Richard Wagner de Carmen Ţanu -
acuarelă pe hârtie
Migrene cu aură vizuală
Adeptul progresului și un revoluţionar
în compoziţie, W.R. Wagner a dorit să îl de-
pășească pe tradiţionalistul Giuseppe Verdi
și să creeze ceva nou și diferit – „Tristan și
Isolda” –, marcând începutul muzicii mo-
derne. Elementele naturii întâlnite în
Dachau, poate mai puţin cunoscut este faptul
că, în actul întâi al operei „Siegfried”, Wagner
descrie prin muzică și text, concis și izbitor
de real, unul dintre numeroasele episoade
migrenoase cu aură vizuală trăite de el.
Debutul atacului pulsatil este reprezen-
tat prin muzica de fundal care se intensifică
progresiv, ajungând să fie percepută ca o
vibraţie aproape tangibilă, dureroasă, deve-
nind brusc insuportabilă, odată cu adăugarea
loviturilor ciocanului de nicovală (fonofobie)
și culminând cu strigătul disperat al persona-
jului Mime: „Calvar fără margini!” (expresie
adesea folosită de Wagner în descrierea stă-
rilor sale). Scena a treia are o linie melodică
ce sugerează licăriri, pâlpâiri și apoi lumini
scăpărătoare, intense și insuportabile, instru-
mentele cu coarde având un tempo de 16 Hz
(aura vizuală 17,8 Hz), iar Mime tremurând,
și copleșit de durere, strigă: „Blestemată
lumină!”
ind purtător de ochelari, nu îi folosea, încor-
dându-și foarte mult ochii și musculatura
oculară și periorbitară pentru a compensa
astigmatismul și viciul de refracţie, munca sa
asociindu-se cu cefalee.
Oftalmologul George Gould consideră
că apariţia presbitismului și ambliopia au
redus simptomatologia, devenind evident
strabismul divergent al ochiului stâng. În
ultimii ani de viaţă a dezvoltat o boală co-
ronariană ischemică, care a culminat cu un
atac de cord și ruptura ventriculului drept.
A fost înmormântat în curtea vilei sale din
Bayreuth, orașul în care, cu sprijinul regelui
Ludwig II al Bavariei, a construit un teatru
ideal, unic, potrivit operelor sale grandioa-
se, și unde continuă să fie prezent prin va-
loroasele sale creaţii în cadrul festivalului
anual „Bayreuther Festspiele”.
Dr. Gabriela Mihăilescu,
dr. Dumitriţa Mirela Ilie

TEATRUL,
Cornel Vana, pictor pe baricadele
pandemiei

o formă de consolare
Printr-un joc al întâmplării,
Televiziunea Română
a prezentat, în zile
diferite, trei spectacole
shakespeariene considerate
capodopere ale artei
dramatice: „Cum vă place”;
„Romeo și Julieta” și
„Hamlet”.
„A fi sau a nu fi?”. Întrebare care a
făcut de atunci înconjurul veacuri-
lor, fiecare actor sau regizor vrând
să imortalizeze Hamletul său per-
sonal. Dar în Hamlet sunt o mul-
ţime de teme legate de politică și
violenţă; reprezintă și o tragedie a
dragostei, a unei familii și totodată
o tragedie filozofică și metafizică.
Pe deasupra, poate fi considerat
și un studiu psihologic zguduitor,
M ulţi plasticieni renumiţi s-au aplecat cu penelul asupra unor mo-
mente cruciale, surprinzând în lucrările lor secvenţe din cele mai
mari pandemii ale lumii. „Malaria” de Antoine Auguste Erneste He-
bert; „Ciuma la Napoli”, de Micco Spadaro; „Ciuma” lui Arnold Böcklin;
toare, reprezentând, în fond, o „Ciuma din Roma” a lui Jules Delaunay; „Familia”, de Egon Schiele (lu-
demitizare a piesei și o de- crare inspirată de pandemia de gripă spaniolă din 1918) sunt doar câteva
mistificare a spectacolului de dintre aceste lucrări.
teatru în sine. Cu „Pri-
În acest spectacol, Hamlet este măvara lui
interpretat fără ambiguităţi și cu COVID-19”, nu-
o claritate de multe ori conster- mele pictorului
nantă. Actori mai puţin cunoscuţi, clujean Cornel
ca Sorin Leoveanu, Luiza Cocora, Vana (n. 1957,
Bogdan Zsolt, Elena Ivanca, Radu 10 martie; Caco-
Bânzaru, alături de cei din gene- va Ierii, Cluj) se

J ucată pentru prima oară în

1603, dar scrisă pe la 1599-
1600, Cum vă place este apa-
rent o pastorală vesel-amară, un
gen care era la modă la vremea
respectivă, dar care vorbește des-
pre dragoste, sinceritate și adevăr.
În subsidiar, se ocupă de nedrepta-
te, uzurpare, strâmbătate, relele tu-
turor vremurilor, teme frecvente în
mai toate piesele shakespeariene.
Romeo și Julieta, poate cea mai
cunoscută piesă din lume, a fost pu-
blicată în 1597 și jucată în 1601. Ea
a prilejuit, în 2003, micului și ini-
mosului colectiv al teatrului Tama-
si Aron din Sfântul Gheorghe, un
minunat spectacol (vorbit în limba
maghiară) plin de pasiune, de avânt
tineresc și care, in extenso, a propus
doi actori extrem de potriviţi pen-
tru rolurile celebrilor îndrăgostiţi,
Romeo și Julieta: Alfred Naghy și
Hilda Peter.
Un Hamlet modern
Scris și jucat în 1601, Hamlet
este considerat de specialiști cel
mai complet text dramatic, cele-
bru prin monologul eroului care
are curajul să se întrebe tranșant:
o intrigă sângeroasă, un duel și un
măcel de proporţii care se termină
printr-o replică a lui Fortinbras,
noul rege: „Scoateţi cadavrele
afară!”
Marele regizor Vlad Mugur
mai pusese în scenă un spectacol
cu Hamlet în 1958, la Teatrul Na-
ţional din Craiova, care avusese
mare succes la vremea respectivă,
deși era destul de tributar con-
ceptual filmului lui Laurence Oli-
vier din 1948. Spectacolul actual,
regizat de Vlad Mugur în 2006
cu actorii Teatrului Naţional din
Cluj, are o nouă viziune inova-
raţii mai vechi, ca Anton Tauf,
Melania Ursu, se străduiesc să
facă faţă noii și originalei concepţii
regizorale. Una peste alta, ţinând
cont de circumstanţele momen-
tului și privind în ultimă instanţă
partea plină a paharului, se poa-
te afirma că starea temporară de
urgenţă ar avea și părţile ei bune,
mutând atenţia unui anumit
Scenă din „Hamlet”
public de la știrile despre creșterea
alarmantă a numărului deceselor
spre spectacolele de teatru de mare
calitate artistică. Poate fi și asta o
consolare.
Candid Stoica
alătură maeștri-
lor care au pro-
movat în arta
lor știinţa medi-
cală, abnegaţia
și dăruirea „în-
gerilor în halate
albe”. O pictură
de stringentă
actualitate, care
poate onora și
înnobila ori-
ce unitate medicală. Deocamdată, aceasta se află în colecţia personală
a pictorului. Intenţia este de a o expune într-o expoziţie personală în
toamna acestui an.
Turdean prin adopţie, Cornel Vana a avut până în prezent peste 150
de expoziţii personale (prima în 1985, la Turda), dintre care aproape
zece în Capitală. Acestora li se adaugă prezenţele expoziţionale de la
Cluj-Napoca, Sighișoara, Târgu Mureş, Sinaia (Galeria Regală), Baia
Mare, Satu Mare, dar și de peste hotare: New York, Firenze, Denver,
Londra, Budapesta etc. De asemenea, lucrările sale înnobilează colecţii
particulare din: România, Italia, Ungaria, Germania, Franţa, Suedia,
Statele Unite, Australia, Irlanda, Japonia.
Mai trebuie amintit încă un palier al creaţiei sale artistice, la fel de
important. Este vorba despre lucrările de interes cetăţenesc, de menţi-
onat fiind basorelieful poetului Vasile Copilu-Cheatră, basorelieful poe-
tului Paul Gon, Troiţa care comemorează jertfa cacovenilor de la 1848,
bustul lui Horia la Primăria Mărişel, harta turistică a oraşului Turda,
lucrările în granit ale profesorului de fizică nucleară Mircea Sabău, a
prozatorului Ion Cârjă Făgădaru și a matematicianului Marian Ţarină.
Demostene Şofron
Medic în România VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
15

SARS-CoV-2 poate dezechilibra

diabetul, uneori brutal
Prof. dr. Maria Moţa
este medic primar
Diabet, Nutriţie și
Boli Metabolice,
medic primar
Medicină internă și
profesor universitar
la Universitatea de
Medicină și Farmacie
din Craiova. A fost
membru în conducerea
European Society for
Study of Diabetes (2015-
2018) și președinta
Societăţii Române
de Diabet, Nutriţie și
Boli Metabolice (2012-
2015). Din anul 2017
face parte din Consiliul
știinţific al Programului
„înCerc” de Prevenţie
a Diabetului Zaharat
de tip 2 și a Bolilor
Civilizaţiei.

Noul coronavirus a bulversat o lume întreagă, de la populaţia de ani sau au complicaţii vasculare cu eventuale complicaţii acute ale se poate face în casă, alimentaţia
generală până la profesioniști din domeniul medical, aterosclerotice, boală cronică de ri- diabetului. Comunitatea internaţi- sănătoasă trebuie cunoscută, im-
cercetare, decidenţi etc. Pacienţii cu boli cronice precum nichi, hipertensiune arterială, obe- onală va rămâne însă vigilentă pe portant fiind să menţinem o dietă
zitate sau boli pulmonare cronice. timp scurt, mediu și lung, întrucât bogată în legume și fructe, un aport
diabetul zaharat sunt printre cei aflaţi la risc crescut de
Dacă apar în mod repetat valori am putea asista la o exacerbare a normal de proteine, scăderea con-
îmbolnăvire, de multe ori COVID-19 fiindu-le fatală. crescute ale glicemiei, ce trebuie epidemiei de diabet, deja existen- sumului de grăsimi animale etc.
Prof. dr. Maria Moţa oferă câteva sfaturi pentru personalul făcut? tă. Receptorii ACE2 [enzima 2 de Se insistă asupra asigurării unui
medical care îngrijește astfel de pacienţi, cât și pentru cei În acest caz, trebuie determinaţi conversie a angiotensinei], prin somn de 7-8 ore, cel puţin o oră fi-
care suferă de diabet zaharat. corpii cetonici și, în situaţia în care care virusul abordează celulele, ind înainte de miezul nopţii, pentru
aceștia cresc, pacientul trebuie să ia se găsesc și în ficat, și în pancreas. a crește rezistenţa organismului la
SARS-CoV-2 este peste tot, a pus care cei cu vârsta peste 65 de ani se legătura cu echipa de îngrijire și/sau Astfel, virusul ar putea să crească infecţii. De asemenea, ar fi de dorit
stăpânire pe omenire. Care este pot deplasa în afara locuinţei. Toa- să meargă în serviciul de urgenţă insulinorezistenţa – intervenţia fi- abandonarea fumatului.
impactul bolii (COVID-19) pro- te acestea trebuie contabilizate de pentru tratament intensiv. Practic, catului – și să scadă insulina, prin În acest moment, dumneavoastră
vocate de acest nou coronavirus medicii diabetologi. Cazurile noi de pacienţii cu diabet zaharat ar trebui leziuni asupra pancreasului. faceţi parte din consiliul știinţific
asupra comunităţii medicale, în boală, care necesită programe de să respecte integral regulile impuse Dar publicului larg, cum credeţi al Programului „înCerc” de Pre-
general? educaţie, vitale mai ales pentru pa- la ora actuală: să rămână în casă, că îi va influenţa acest virus per- venţie a Diabetului Zaharat, care
COVID-19 este o boală nou apărută cienţii cu diabet de tip 1, sunt o ade- cu cât mai puţine contacte directe, cepţia cu privire la boli cronice, se desfășoară în ţara noastră…
în viaţa noastră atât pentru paci- vărată provocare. Consultaţiile de la să aibă în permanenţă o persoană precum diabetul? Așa este. Programul „înCerc” de
enţi, cât și pentru lumea medicală. distanţă (prin telefon, e-mail, SMS, apropiată (rudă, vecin, prieten cu Teoretic, dar foarte posibil și Prevenţie a Diabetului Zaharat de
Particularitatea ei este aceea că are WhatsApp etc.) sunt tot mai mult care să se sfătuiască și la care să poa- practic, virusul ar putea declan- tip 2 și a Bolilor Civilizaţiei este sin-
o mare contagiozitate, că deja a ge- folosite și tot mai solicitante. Din pă- tă apela), să aibă rezervă, pentru cel șa distrucţia imună a celulelor β gurul program de prevenţie din Eu-
nerat o pandemie și niciun sistem cate, o parte dintre diabetologi au fă- puţin o lună, de: medicaţie antidia- pancreatice, cu instalarea în timp ropa Centrală și de Est de o aseme-
medical nu a fost pregătit să o în- cut deja boala, chiar în forme grave, betică, teste pentru efectuarea gli- a diabetului de tip 1, insulinodepen- nea complexitate. Adică, nu doar de
frunte. Mai grav este faptul că, fiind încă de la începutul epidemiei. cemiei, consumabile pentru pompa dent. Iată deci legătura între două prevenţie a diabetului zaharat de
pandemie, nu le-a dat timp instituţi- de insulină, ace pentru dispozitivul epidemii: o boală acută și una cro- tip 2 (DZ2) la copii, ci și a bolilor co-
ilor sanitare să se aprovizioneze cu O CURSĂ pen și pentru glicemii, baterii de re- nică, respectiv una transmisibilă și nexe, așa-numitele boli ale civiliza-
sisteme de protecţie a personalului CONTRACRONOMETRU zervă pentru pompe și glucometre. cealaltă netransmisibilă. Ideal ar fi ţiei. Programul, implementat din
medical, pe de o parte, iar pe de altă Toate acestea în afara celor necesare deci ca imunizarea populaţiei să se 2017 în Ploiești, iar din 2018 și în
parte, a existat o criză a materialelor Din constatările dumneavoastră, oricărei persoane, în eventualitatea facă prin vaccin, nu prin îmbolnă- Cluj-Napoca, își propune să evalu-
de protecţie, dar și a medicamente- care ar fi aspectele cele mai eronat în care ar trebui să intre în carantină vire, având în vedere posibilele con- eze 12.000 de copii de clasa a V-a
lor, întrucât producţia obișnuită nu înţelese de public, pe care specia- sau în izolare. Pacienţii cu diabet za- secinţe ale COVID-19. din ambele orașe, cu privire la ris-
a făcut faţă solicitărilor. Persona- listul le dorește clarificate? harat își vor continua tratamentul și cul de dezvoltare a DZ2 și a bolilor
lul medical este într-o situaţie fără Nu sunt clarificate încă toate proble- pentru comorbidităţi și complicaţii PREVENŢIA TREBUIE civilizaţiei la copii. Dintre aceștia,
precedent, foarte greu de manage- mele legate de diabet și noul corona- ale diabetului. Nu vor schimba nici SĂ ÎNCEAPĂ DE LA VÂRSTE aproximativ 3.000 vor fi invitaţi la
riat: se află în front, în linia întâi, virus, suntem într-o cursă contra- tratamentul antihipertensiv, decât FRAGEDE etapa de consiliere, ce se desfășoa-
fără a avea încă materialele pentru cronometru, în care se rezolvă din cu acordul medicului cardiolog (in- ră pe parcursul a 18 luni. În total,
protecţie corespunzătoare, trebuie mers o serie de probleme. Va veni clusiv sartanii și inhibitorii enzimei Este incontestabilă importanţa în ambele orașe, vor fi evaluaţi prin
să salveze pacienţii, dar trebuie să vremea unei analize știinţifice, însă, de conversie a angiotensinei). Noul prevenţiei unor boli cronice pre- acest program, gratuit și non-inva-
își protejeze și familiile. Personalul până atunci, pacienţii cu diabet za- coronavirus poate dezechilibra dia- cum diabetul zaharat. Ce se poate ziv, trei generaţii consecutive de
medical este reprezentat de oameni harat trebuie să știe că este imperios betul, uneori brutal, de aceea e nevo- face în acest sens acum, când re- copii de clasa a V-a, oferindu-le apoi
care au concomitent determinarea necesar să își continue tratamen- ie să fie atent monitorizat. stricţiile generate de pandemia suport integrat pentru a ieși din
de a-și exercita profesia cu respon- tul anterior, să ţină legătura, de la de COVID-19 ne limitează liberta- zona de risc de dezvoltare a DZ2,
sabilitate, dar și teama infectării și distanţă, cu medicul diabetolog, să RECEPTORI ACE2 tea de mișcare? atât lor, cât și familiilor lor. Pe de
a evoluţiei severe a bolii contractate, își facă mai des testele de glicemie SUNT ȘI ÎN ALTE ORGANE În această perioadă, în care miș- altă parte, „înCerc” este unul din-
cu probabilitate crescută. faţă de cum și le făceau până la acest carea oamenilor este limitată, iar tre puţinele programe din România
Medicii diabetologi din România moment. Majoritatea publicaţiilor Cum credeţi că va afecta pe stresul crescut, crește riscul insta- gândite să le ofere autorităţilor lo-
cum resimt această pandemie? spun că pacientul cu diabet zaharat termen lung un virus precum lării sau al agravării obezităţii. Pe cale suport pentru implementarea
O resimt la fel ca toţi ceilalţi din sis- bine controlat nu are un risc mai SARS-CoV-2 percepţia comunită- cale de consecinţă, crește riscul unor programe de conștientizare/
tem. Medicii diabetologi caută să mare de infecţie cu SARS-CoV-2, dar ţilor medicale mondiale și a auto- diabetului, hipertensiunii arteri- prevenţie, extinse la nivelul între-
se asigure că pacienţii lor au acces se recunoaște faptul că dacă boala rităţilor asupra unor boli cronice ale, bolilor cardiovasculare etc. În gii ţări, și o bază credibilă, certi-
la medicaţie și că medicaţia există COVID-19 apare, pacienţii cu diabet precum diabetul? toată această perioadă, se impune ficată și auditată de specialiști în
în farmacii, ţin cont de distanţarea vor face în general forme mai seve- Acum ne luptăm cu o boală acută, mai mult decât de obicei adoptarea diabetologie.
socială, de limitarea timpului în re, în special dacă au vârsta peste 65 necunoscută încă foarte bine, și unui stil de viaţă sănătos. Mișcarea Dan Dumitru Mihalache
16 VIA�A MEDICALĂ
1 mai 2020 l Nr. 17
Atitudinea terapeutică optimă în
trombozele ventriculare
U n nou articol publicat în
la o întrebare importantă privind
riscul embolic asociat anticoagu-
lantelor orale în trombozele de
ventricul stâng. Deși se considera
că anticoagularea reduce riscul
de embolie sistemică sau de acci-
dent vascular cerebral, nu existau
Vaccinarea continuă
și pentru bolile
În Săptămâna Mondială
a Imunizării (24-30
aprilie 2020) ne amintim,
„din trecut”
prin intermediul unui
studiu publicat în revista
Cell Host & Microbe*,
că eforturile cercetării
trebuie îndreptate și spre
perfecţionarea tehnicilor
de imunizare, pentru a
sprijini eradicarea unor boli
infecţioase ce reprezintă,
încă, o problemă de
sănătate publică în unele
comunităţi.
D
atorită campaniei susţi-
nute de Organizaţia Mon-
dială a Sănătăţii (OMS),
povara poliomielitei a
fost redusă cu 99%, estimările ară-
tând că vaccinarea a prevenit apro-
ximativ 13 milioane de îmbolnă-
viri. În ultimii ani, această reușită
a fost umbrită de apariţia, în unele
comunităţi, a unor focare de polio-
mielită asociate vaccinării cu virus
viu atentuat, cu administrare orală.
De aceea, eforturile cercetătorilor
s-au îndreptat către dezvoltarea unei
forme a vaccinului oral care să nu
mai fie capabil de a produce boala
la om. Aceste eforturi se bazează pe
înţelegerea detaliată a biologiei vira-
le. Virusologii raportează rezultate
promiţătoare într-un studiu de fază
1 cu prima formă orală a vaccinului
poliomielitic.
O nouă formă, mai stabilă VID-19, deși acest
Din studii anterioare se cunoșteau
cei trei pași de evoluţie prin
care acest virus se transformă
JAMA Cardiology* răspunde
date solide care să ateste efici-
enţa noilor anticoagulante orale
(NOAC) în prevenirea acestei pa-
tologii, deși aceste medicamente
sunt uneori prescrise în practica
curentă.
În acest sens, a fost realizat
un studiu de cohortă ce a inclus
514 pacienţi cu tromboză de
într-o formă agresivă. În studiul concret, acești voluntari au produs
actual, cercetătorii au creat o nouă
o cantitate suficientă de anticorpi
formă a virusului poliomielitic
și nu s-au înregistrat decese sau pa-
prin stabilizarea acelei regiuni
ralizii la șoarecii expuși la materiile
a genomului viral care suferea
modificări în procesul de mutaţie lor fecale. Aceasta este o diferenţă
către o formă infectantă. Ei s-au majoră faţă de forma anterioară a
asigurat că virusul nu va putea acestui vaccin, la care studiile au ară-
dobândi această capacitate în tat inducerea paraliziei la 90% din
urma schimbului de material șoarecii expuși.
genetic cu alte virusuri Un studiu de fază 2 este în des-
similare. fășurare și indică rezultate promiţă-
Noul vaccin a fost testat în cadrul toare, următorul pas fiind un studiu
unui studiu dublu-orb de fază 1 ce a
inclus 15 voluntari, anterior vacci-
de fază 3 sub egida OMS, în speranţa
că această nouă formă a vaccinului
naţi cu forma inactivă a virusului, poliomielitic oral va controla mai efi-
pentru a preveni eventuala lor îm- cient focarele de infecţie care apar în
bolnăvire prin forma viu atenuată. anumite comunităţi.
S-a observat că noua formă a vacci-
nului este mai stabilă și mai eficientă Extinderea abordării către
decât forma orală preexistentă. Mai alte infecţii virale
Cercetătorii consideră că eta-
pele aplicate în cazul virusului
poliomielitic și cunoașterea
detaliată a modului prin
care un virus produce o
infecţie ar putea fi
aplicate și în alte cir-
cumstanţe, pentru
producerea unui
vaccin eficient,
cum ar fi cazul
pandemiei de CO-
proces poate fi de
durată.
*https://bit.ly/3aI1Fmh
Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea
ventricul stâng diagnosticată
ecocardiografic.
Dintre aceștia, 300 au fost tra-
utilizarea NOAC, demonstrând că
între acestea și warfarină nu exis-
tă o echivalenţă. Astfel, sunt ne-
taţi cu warfarină, iar 185 cu anti- cesare studii randomizate care să
coagulante orale non-antivitami- stabilească atitudinea terapeutică
nă K, fiind urmăriţi pe o perioadă optimă în cadrul trombozelor de
de aproximativ un an. Rezultatele ventricul stâng.
obţinute au indicat un risc semni- *https://jamanetwork.com/journals/
ficativ mai mare de embolie prin jamacardiology/article-abstract/2764434
Terapie nouă pentru
colangiocarcinom
Medicamentul pemigatinib fost aprobat de Administra-
ţia pentru Controlul Alimentelor și Medicamentelor în SUA
pentru utilizare în anumite
forme de colangiocar-
cinom, potrivit
Medscape. Această
formă de cancer este
rară, dar frecvent descoperită
în stadii avansate, inoperabile,
când chimioterapia reprezintă
singura opţiune terapeutică.
Pemigatinib este un inhibitor
kinazic ce le oferă o alternativă
pacienţilor cu anomalii ale genei
FGFR2 (fibroblast growth factor receptor 2). Acest trata-
ment a fost aprobat datorită rezultatelor promiţătoare înre-
gistrate în studiul FIGHT-202, ce a înrolat pacienţi cu forme
local avansate sau metastatice, fără răspuns la prima linie
de tratament.
Diagnosticul sindromului de
apnee în somn prin fotografie
Trăsăturile faciale
analizate pe imagini re-
create tridimensional
ar putea prezice riscul
unei persoane de a dez-
volta apnee în somn ob-
structivă, potrivit unui
studiu publicat în Jo-
urnal of Clinical Sleep
Medicine*. Cercetătorii
au arătat că măsurăto-
rile geodezice aplicate pe imagini tridimensionale, obţinute
cu ajutorul unui scanner craniofacial, prezic cu o acurateţe de
89% prezenţa acestei patologii, metoda fiind superioară celei
ce utilizează imagini bidimensionale. Datele obţinute de la
300 de pacienţi cu sindrom de apnee în somn de tip obstruc-
tiv și de la 100 de pacienţi fără această patologie au fost folo-
site pentru a crea un algoritm de predicţie. Aceasta ar putea fi
o aplicaţie accesibilă, larg răspândită pentru screeningul unei
afecţiuni devenită o adevărată problemă de sănătate publică.
*
https://jcsm.aasm.org/doi/10.5664/jcsm.8402
Astrocitele au rol în învăţare
și memorare
Cele mai abundente celule ale creierului, astrocitele par
a avea un rol direct în reglarea circuitelor neuronale ce im-
plică învăţarea și memorarea, conform unui studiu publicat
în revista Neuron*. Astrocitele se găsesc în apropierea neuro-
nilor, ele detectează anumite substanţe eliberate de aceștia
și răspund sub acţiunea lor. În cadrul studiului, realizat pe
model animal, cercetătorii susţin că deficitul factorului de
transcripţie NFIA, important pentru dezvoltarea astrocite-
lor, conduce la formarea unor celule cu structură și funcţie al-
terată. Chiar și atunci când acest defect genetic este prezent
în toate zonele creierului, doar astrocitele din hipocamp sunt
sever afectate, cu scăderea capacităţii de a detecta moleculele
de semnalizare elibe-
rate de neuroni. Aces-
te modificări au fost
asociate cu scăderea
abilităţii de învăţare și
memorare, indicând
pentru prima dată ro-
lul astrocitelor în re-
glarea acestor circuite.
*
https://bit.ly/2VHnjTc