DIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT Direcționează 3,5% www.fundatiareginamaria.

ro
PENTRU SĂNĂTATE ŞI EDUCAȚIE PÂNĂ PE 30 IUNIE. din impozit

Nr. 24 (1584), anul XXXII

19 iunie 2020
16 pagini
4 lei
www.viata-medicala.ro

Pământul este
o singură ţară,
iar oamenii
sunt cetăţenii ei.
Baha’u’llah

5G
De
OPINII
Paradoxurile COVID-19
Caracteristicile nemaiîntâlnite ale SARS-CoV-2

ce

?
au determinat apariţia unor informaţii
contradictorii în lumea medicală, mai ales în ceea
ce privește tratarea infecţiei cu noul coronavirus.
Între subiectele intens dezbătute se numără

ne
utilizarea hidroxiclorochinei și a ibuprofenului
în schemele terapeutice administrate
pacienţilor, dar și rolul „protector” al nicotinei
în faţa COVID-19. PAGINA 5

sperie
ACTUALITATE
Bolile hematologice
și pandemia
Prof. dr. Daniel Coriu, șeful Secţiei de
Hematologie Clinică și Transplant
Medular de la Institutul Clinic Fundeni,
arată că în managementul bolilor
hematologice evitarea neutropeniei
este un aspect esenţial. La unii pacienţi
cu boli cronice grave este bine să se
amâne administrarea anumitor anticorpi
monoclonali. Chimioterapia la dozele
standard trebuie continuată. PAGINA 3

Enzimoterapia
la domiciliu
Pacienţii cu boli lizozomale, precum bolile
Gaucher, Fabry sau Pompe, care au în
mod obișnuit o interacţiune constantă cu
mediul spitalicesc, au adresat un memoriu
Ministerului Sănătăţii și Casei Naţionale de
Asigurări de Sănătate prin care solicită un

Prin ce se cadru legal pentru administrarea tratamentului

perfuzabil la domiciliu. În lume există ţări
deosebește 5G care au rezolvat favorabil această problemă,

de 3 sau 4G considerând benefică măsura.

PAGINA 10

Medicina m-a
ajutat enorm.
Rucsandra Hurezeanu a devenit în
ultimii ani unul dintre cei mai
importanţi antreprenori în domeniul
dermatocosmeticii românești.
PAGINA 15

Spre deosebire de generaţiile anterioare

de antene, care sunt pasive, antenele 5G
sunt sisteme active, care permit formarea
undelor electromagnetice și direcţionarea
lor spre telefoane. Iar asta ne sperie…
PAGINILE 8-9

Suntem sau nu
în pericol?
2 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
Actualitate

Robotul COVID-19 a înjumătăţit

numărul donatorilor de
Mako sânge
a ajuns
Anul acesta, în luna martie,
la Centrul de Transfuzie Ziua Mondială a Donatorului de
Sanguină din București Sânge este marcată anual la
(CTSB) s-au prezentat doar 14 iunie. Tema campaniei din

și în
2.500 de donatori de sânge, acest an a fost „Safe blood saves
cu 50% mai puţini faţă de lives”, iar sloganul „Give blood and
aceeași perioadă din 2019, make the world a healthier place”.
a semnalat dr. Doina Goșa,

România
directorul centrului, în cadrul SARS-CoV-2: „Pornind de la experienţa
unei dezbateri organizate în pe care am câștigat-o, trebuie să mer-
contextul Zilei Mondiale a gem mai departe cu recoltarea de plas-
Donatorului de Sânge. mă din care să obţinem medicamentele
Săptămâna aceasta a fost anunţată atât de necesare pacienţilor din Româ-
o premieră medicală pentru
Europa Centrală și de Est – dotarea S căderea a fost determinată de insta- nia. Din plasmă se obţin medicamente
urarea stării de urgenţă și limitarea pentru foarte multe boli – imunoglo-
deplasărilor, ca urmare a declarării bulină, albumină, factori de coagulare
departamentului de ortopedie al
Spitalului Ponderas cu un echipament pandemiei de COVID-19, a adăugat etc.”, a precizat dr. Corina Posea.
medicul. În aprilie și mai, la CTSB s-au Potrivit specialistului, o altă proble-
robotic de ultimă generaţie dedicat
înregistrat puţin peste 3.000 mă care ar trebui rezolvată este
intervenţiilor de protezare personalizată de donări, faţă de 4.800- crearea unui număr mare de
a genunchiului și șoldului. 5.000 în aceeași perioadă
50.000 donatori recurenţi, astfel

C
u ajutorul acestui sis-
tem chirurgical,
intervenţiile orto-
pedice se vor rea-
liza minim-invaziv, ceea ce
conferă o recuperare mai
facilă și mai rapidă, spune
dr. Vlad Predescu, coor-
donatorul Secţiei de Or-
topedie și Traumatologie
Sportivă din cadrul Spitalu-
lui Ponderas. Bazându-se pe
rezultatele furnizate de CT, dar
și de modelarea 3D a anatomiei
osoase, specialiștii ortopezi vor folosi
noul robot pentru a crea un plan chirurgical
personalizat și pentru a identifica dimensiunea,
orientarea și alinierea implantului, pe baza ana-
tomiei unice a fiecărui pacient.
Partea bună, spune doctorul Predescu, vine
din faptul că planul chirurgical stabilit iniţial
trebuie validat intraoperator: „Aici este nouta-
tea și cred că va face diferenţa faţă de alţi roboţi,
faptul că noi trebuie să validăm intraoperator
planul chirurgical pe care l-am făcut static și să-l
reajustăm, după ce am colectat din nou informa-
ţii legate de tensiunea ligamentară. Abia apoi
trecem la executarea actului chirurgical, în care
braţul robotic împreună cu mâna ortopedului
secţionează și fac tranșele osoase. În felul acesta
beneficiem de o acurateţe chirurgicală maximă,
erorile fiind cotate la sub 0,2 mm în toate studiile
efectuate”.
E o tehnologie fără precedent care nu mai
surprinde pe nimeni, potrivit prof. dr. Cătălin
Copăescu, directorul medical al Ponderas Aca-
demic Hospital: „Ar fi poate anacronic să mai
facem chirurgia care era specifică anilor ’60, cu
instrumentele clasice, aproximând și orientând
montarea protezei din perspectiva decadelor an-
terioare, când o putem face astăzi mult diferit,
orientându-ne asupra situaţiei anatomice pe re-
pere concrete, beneficiind de calculele și preci-
zia unui astfel de dispozitiv, un excelent partener
în echipa tehnologie-echipă medicală”.
din 2019. Numărul este încât să nu mai fie nevoie
Ce poate face Mako insuficient, mai ales în este numărul să se apeleze la donato-
Dr. Vlad Predescu contextul actual, în care actual al rii de substituţie, acele
spune că acest echipa- spitalele reiau efectuarea donatorilor din situaţii în care, pe patul
ment permite implan- intervenţiilor chirurgi- de spital, pacientul află că
București.
tarea protezei totale cale care nu constituie ur- trebuie să trimită pe cineva
de șold, protezei to- genţe, după cum a subliniat să doneze pentru el.
tale de genunchi, iar și dr. Corina Posea, medic primar Necesitatea creării unui ast-
în anumite cazuri hematolog la CTSB: „Sunt pacienţi cu fel de nucleu a fost evidenţiată și de dr.
atent selecţionate, a afecţiuni cronice ale căror intervenţii Doina Goșa, care a subliniat importan-
protezei parţiale de ge- chirurgicale au fost amânate deja patru ţa donării constante: „Mesajul pe care
nunchi, „un concept pe luni din cauza pandemiei, iar acum nu vreau să-l transmit donatorilor este că
care eu l-aș numi extrem putem să-i amânăm din nou din lipsa încă este nevoie ca ei să doneze și este
de revoluţionar”. sângelui”. foarte important să nu o facă doar o
Istoric vorbind, cu dată. Donarea recurentă oferă și mai
această tehnologie s-au efectuat Recoltarea de plasmă, multe componente sanguine. De la do-
deja „peste 300.000 de intervenţii, o provocare pentru România natorul recurent facem trei colecte,
certificate și dovedite că funcţionează, și există Una dintre provocările cu care uneori chiar și mai multe”. Medicul și-a
peste 130 de articole care au demonstrat repro- centrul de transfuzii din București exprimat speranţa ca în viitorul apro-
ductibilitatea, eficienţa și siguranţa acestui ro- s-a confruntat în contextul pandemi- piat să poată fi reluate colectele mobile
bot”. Evoluţia robotului Mako a început în preaj- ei de COVID-19 a fost recoltarea de și, astfel, să poată crește numărul de
ma anului 2006 în SUA, a fost lansat în 2010, plasmă convalescentă de la persoa- donatori.
iar la generaţia din prezent s-a ajuns în 2016. nele care s-au vindecat de infecţia cu Cristina Ghioca
Sistemul s-a răspândit rapid în toată lumea, dar
mai ales în SUA (compania producătoare este
americană).
Ajuns în România la finalul anului trecut, ro-
botul Mako, după ce a fost montat și calibrat, a
participat deja la cinci intervenţii, toate înainte
de impunerea restricţiilor aferente pandemiei
de COVID-19. Intervenţiile au fost atât de pro-
tezare de șold, cât și de protezare de genunchi,
„iar pacienţii au evoluat foarte bine”, afirmă
Vlad Predescu. Potrivit medicului, pregătirea
personalului s-a realizat în străinătate, au fost și
vizite în centre care au tradiţie deja în protezare
cu ajutorul robotului, „iar primele cazuri au fost
operate sub supravegherea unui expert din străi-
nătate, care avea mai multă instruire decât noi”.
În prezent, intervenţia chirurgicală nu este
compensată de casa de asigurări. Este scumpă,
spune medicul citat, și pentru că robotul utili-
zează foarte multe instrumente consumabile de
unică folosinţă. Costul acestui echipament a fost PRECIZARE: Titlul articolului „Viitorul stetoscopului, digitalizarea”, publicat
de 1,5 milioane de euro. sub semnătura prof. dr. Eduard Apetrei, publicat în numărul 18 din 8 mai 2020,
Dan Dumitru Mihalache în pagina 10, aparţine redacţiei.

VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. ROXANA DUMITRIU,
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
DORINA NOVAC, dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ, C. CIOSU,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, dr. CORNELIA PARASCHIV,
dr. VIOREL PĂTRAȘCU,
acad. CONSTANTIN POPA,
PAULA ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
dr. FLORINA VÎRNĂ
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
VIOLETA MOCANU
EDITOR BERTA ALEXE în redacţie, pe toată durata lunii, pentru o
Adresa: Green Gate, perioadă de 1, 3, 6 sau 12 luni.
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22, Titularii abonamentelor pe 12 luni
etaj 11, sector 5, București sunt creditaţi astfel:
Telefon: 021.315.61.09; – membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737 – membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Director general – membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
Website: www.viata-medicala.ro
dr. SIMONA MELNIC – membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
ISSN 1220-5354
Director vânzări Detalii la tel.: 021.315.60.60, de luni
Tiparul executat de Deasign Print
până vineri, orele 9–15, sau prin e-mail:
MIRCEA TOMESCU ABONAMENTE
abonamente@viata-medicala.ro.
Marketing și Publicitate  În perioada 1–20 a fiecărei luni, la toate
Conducerea săptămânalului
dr. MARIANA MINEA oficiile poștale din ţară, se pot încheia abo­ „Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
Financiar-contabilitate na­mente la „Viaţa Medicală” până la sfârșitul de rubrică (persoane fizice sau juridice), ale
CORINA PUPEZESCU, MARIA STEMATE anului 2020. În Catalogul de presă al Poștei colaboratorilor ocazionali și ale redactorilor
Secretariat Române, „Viaţa Medicală” săi, chiar dacă nu întotdeauna și le însușește,
DANIELA RADU figurează la Nr. 23078. câtă vreme acestea sunt argumentate și
Difuzare: Abonamentele se pot încheia și direct exprimate într-un limbaj decent.
Actualitate
România, în sistemul european
pentru vaccinul SARS-CoV-2
R omânia a fost înscrisă în sistemul
european pentru vaccinul împotriva
COVID-19, a anunţat Nelu Tătaru, minis-
trul Sănătăţii, într-o emisiune difuzată la
Digi24, marţi seară. El a precizat că pri-
oritatea în repartizarea vaccinului se va
stabili în funcţie de populaţia unei ţări, dar
este important ca România să se numere
printre solicitanţii vaccinului. Importan-
ţa înscrierii ţării noastre în acest sistem
european a fost subliniată, anterior, și de
prof. dr. Alexandru Rafila.
În prezent se află în diverse etape de
dezvoltare și studii clinice peste 20 de
tratamente medicamentoase și aproxi-
mativ 70 de tipuri de vaccinuri împotri-
va COVID-19, după cum a afirmat recent
Managementul bolilor hematologice
în pandemia de COVID-19
Pentru protejarea pacienţilor
imunodeprimaţi de infecţia
cu SARS-CoV-2 este necesară
reducerea numărului de vizite
în spital și înlocuirea lor cu
consultaţii online, susţine prof.
dr. Daniel Coriu.
M
edicul primar în hemato-
logie clinică și șeful Secţiei
de Hematologie Clinică și
transplant medular de la
Institutul Clinic Fundeni a arătat că, în
contextul pandemiei de COVID-19, pro-
vocările în ceea ce privește managemen-
tul pacienţilor cu boli hematologice sunt
multiple. În opinia sa, pentru a-i proteja
pe pacienţii imunodeprimaţi de o infecţie
cu SARS-CoV-2, trebuie redus numărul
vizitelor acestora în spital.
„Pentru a suplini această reducere a
numărului de vizite, vom folosi mijloace
electronice de comunicare, consultaţii pe
e-mail, pe WhatsApp sau prin telefon”, a
adăugat profesorul Coriu vineri, într-un
briefing găzduit de platforma MedicHub.
El a subliniat că pacienţii pot face anali-
zele într-un laborator din apropierea lo-
cuinţei lor, iar rezultatele vor fi trimise
apoi către medicul curant prin mijloacele
enumerate mai sus.
dr. Dragoș Damian, director executiv al
Patronatului Producătorilor Industriali de
Medicamente din România. El a precizat
că este vorba de „un efort de cercetare la
care sunt angrenate peste 250 de centre
universitare, 100 de companii farmaceuti-
ce și mai mult de 100 de mii de voluntari
sănătoși și pacienţi, inclusiv din România”.
Săptămâna trecută și compania
Johnson & Johnson a anunţat că a acce-
lerat iniţierea fazei 1/2a a primului studiu
clinic uman din cadrul investigării vacci-
nului SARS-CoV-2, Ad26.COV2-S, recom-
binat. Planificată iniţial pentru septem-
brie, cercetarea este estimată a începe în a
doua parte a lunii iulie.
Cristina Ghioca
Un aspect esenţial în managemen-
tul bolilor hematologice este evitarea
neutropeniei. Pacienţii cu boli grave din
Institutul Clinic Fundeni au nevoie de
chimioterapie, iar în anumite cazuri de
imunochimioterapie. La aceștia un ase-
menea tratament înseamnă, de cele mai
multe ori, neutropenie, afirmă dr. Dani-
el Coriu: „Ca să o evităm, folosim factori
de creștere granulocitari, indiferent de
grupa de risc, cum făceam înainte. În
trecut, foloseam selectiv acești factori de
creștere. Acum îi folosim la toţi pacienţii”.
AMÂNAREA ADMINISTRĂRII
UNOR MEDICAMENTE
Totodată, în contextul epidemiologic
actual, trebuie să se ia în considerare și
modificarea unor scheme terapeutice,
iar medicul hematolog susţine că este de
S-A PLĂTIT STIMULENTUL
DE RISC PENTRU LUNA MAI
Ministerul Sănătăţii a anunţat,
miercuri, că 46.565 de persoane
din sistemul sanitar au primit
stimulentul de risc aferent lunii
mai.
A stfel, 13.969 de persoane din cadrul
unităţilor de primiri urgenţe, servi-
ciilor de ambulanţă, direcţiilor de sănă-
tate publică, IML, asistenţi comunitari,
dar și rezidenţi implicaţi direct în trans-
portul, echiparea, evaluarea, diagnostica-
rea și tratamentul pacienţilor infectaţi cu
SARS-CoV-2 au beneficiat de o supli-
mentare a veniturilor cu 2.500 lei brut.
Alte 32.596 de persoane din spitale, centre
de dializă, laboratoare, unităţi sanitare de
preferat folosirea unor preparate orale,
pentru ca pacientul să nu mai fie nevoit
să intre în contact cu personalul medical.
O altă măsură amintită de șeful Secţiei de
Hematologie Clinică este amânarea ad-
ministrării unor anticorpi monoclonali,
cum ar fi rituximab, care se leagă la an-
tigenul CD20 un medicament cunoscut
pentru faptul că agravează limfopenia.
Un alt exemplu este daratumumab, care
este folosit pentru mielomul multiplu.
„În aceste situaţii, încercăm, mai ales
dacă este posibil, să evităm administra-
rea acestor medicamente”, a punctat dr.
Daniel Coriu. Toate aceste terapii trebu-
ie făcute în spitalizarea de zi, pentru a se
evita contactul prelungit al pacientului cu
spitalul. „Bineînţeles, decizia terapeutică
va fi particularizată de medicul curant
pentru fiecare pacient în parte, având în
vedere riscurile și beneficiile. Dacă avem
o boală gravă, va trebui să continuăm chi-
mioterapia la dozele standard, pentru a
evita recăderea de boală sau lipsa contro-
lului”, a conchis medicul de la Institutul
Clinic Fundeni.
Toate aceste recomandări au fost
sintetizate într-un ghid, iar acesta a fost
publicat pe site-ul Societăţii Române de
Hematologie și poate fi consultat aici:
https://bit.ly/2zyfo2x.
Florentina Ionescu
VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
3
urgenţă și de transport sanitar aflate în con-
tract direct cu casele de asigurări de sănăta-
te (CAS) au beneficiat de stimulentul de risc
aferent lunii mai din Fondul Unic de
Asigurări Sociale de Sănătate.
Listele cu personalul din linia întâi
care beneficiază de acești bani sunt întoc-
mite și asumate de managementul uni-
tăţilor și instituţiilor sanitare, conform
legislaţiei în vigoare.
În luna aprilie, de stimulentul de risc
au beneficiat 14.355 de persoane din
linia întâi și alte 29.719 din unităţile sa-
nitare aflate în contract direct cu CAS.
Dorina Novac
Editorial
LECŢIA MEA
DIN PANDEMIE
S unt în floarea carierei și încă nu știu ce
înseamnă să fii medic. O recunosc cu o măsură
de rușine. Fiind un ins mereu reţinut în anxietatea
lui de fond, mereu am avut o strângere de inimă
faţă de profesia asta care îţi invadează fiinţa,
viaţa și personalitatea, măturând tot ce e pe acolo
și rearanjând felul în care
gândești și simţi.
Am ales să fiu medic
dintr-un impuls existenţial,
cum păţesc adesea, de parcă
un instinct ascuns se satură
de ezitările mele nesfârșite
și, o dată pe deceniu, mă
împinge de la spate. După
acel moment, m-am întors Dr. Vlad Stroescu
la ezitări, încercând mereu să păstrez un punct de
vedere în afara medicinei.
Mai întâi, am refuzat să consider medicina ca
pe o chemare, preferând să o văd ca pe un simplu
meșteșug, ca tâmplăria, ce se poate învăţa temeinic
pe lângă un meșter și în afara căruia poţi face și
alte lucruri. Dar dacă ar fi fost doar un meșteșug,
nimeni nu l-ar mai fi făcut. E prea greu și ingrat. Și
nu există timp cu adevărat liber.
Scriu textul acesta dintr-un scurt concediu
la Mangalia, e ora zece și deja am fost sunat de
cinci ori, primul apel trezindu-mă din somn. În
primii ani, asta era o problemă. Familia mea era
supărată pe mine. Eu însumi nu dormeam nopţile,
întrebându-mă ce-o mai face domnul X care se
gândea să se sinucidă sau doamna Y ale cărei voci
o îndemnau să-și dea foc la casă. Cu timpul, ne-
am obișnuit cu toţii, anxietatea mi-a scăzut, iar
eu mă întrebam dacă am căpătat experienţă sau
dacă nu cumva am un mic burnout cronic, ca mai
toţi medicii care nu se mint și nu se adapă din
propria importanţă. Oricare ar fi fost explicaţia,
îmi asumasem „chemarea”.
Apoi a venit starea de urgenţă și vechiul meu
instinct secret care se trezește doar o dată la zece
ani a deschis iar ochii. Mi-am dat seama cu o teribilă
surpriză că nu pot suporta să nu muncesc. Dacă
până acum trei luni cochetam zilnic cu ideea de a
lăsa baltă totul în favoarea cultivării de dovlecei,
de-abia acum am înţeles că, la un moment dat,
transformarea s-a încheiat și am devenit medic
până în adâncul fibrei fiinţei mele. Chiar dacă
într-o specialitate aparent marginală, ca psihiatria.
Și munca mea, în zilele stării de urgenţă, a fost
grea, dar am făcut-o cu inima mai ușoară decât
am simţit-o vreodată, parcă m-am vindecat și de
burnout, și de lașitate, și de sindromul impostorului
și de toţi demonii care ne împresoară conștiinţa.
E pace acum și demonii revin încetul cu încetul
la joburile lor. Eu redevin reţinut și ezitant. Dar nu
sunt același. Simt că am absolvit o etapă despre
care nimeni nu ne-a vorbit în facultate, dar care
e mai reală decât primariatul (pe care tot refuz să
îl dau) și ar trebui să valoreze măcar o boccea de
puncte EMC. E lecţia mea intimă pe care o iau din
pandemie.
4 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
CMSR
Noile premise schimbă
perspectivele
Situaţia medicilor
stomatologi, respectiv
practica profesională
în stomatologie nu s-au
deteriorat ca urmare a
pandemiei, ci aceasta
doar a agravat o situaţie
preexistentă.
C
abinetele stomatologice
au avut și au mari difi-
cultăţi, pe care trebuie
să le înfrunte singure.
Aceste greutăţi recente s-au adă-
ugat altora, preexistente crizei in-
duse de pandemia de COVID-19.
Este tot mai dificil să reziști pe
piaţa liberă a serviciilor medicale
stomatologice în condiţiile unei
subfinanţări publice a sănătăţii
orale a populaţiei. Profesia de me-
dic stomatolog este demitizată.
Nu mai este profesia de altăda-
tă, o profesie râvnită de tineri și
respectată de cetăţeni.
Caracterul liberal al exerci-
tării profesiei, sistemul concu-
renţial aplicat și mediatizările
tendenţioase au deteriorat în
mare măsură imaginea medicului
stomatolog. Atractivitatea profe-
siei este în scădere. Este evidentă
această realitate în contextul des-
fășurării examenelor de admitere
la universităţile de medicină și
farmacie.
Dr. Richard
Constantinescu
U n cuplu de medici a postat
pe o reţea de socializare o
nouă „realizare”: nașterea unui bă-
ieţel. De ce am scris „realizare”?
Pentru că așa a fost prezentată în
mediul online. La puţină vreme
le-au împărtășit prietenilor virtu-
ali creștinarea copilului. Fotogra-
fia era însoţită de următorul text:
„Să fii deștept și să ne aduci numai
bucurii!”.
Nici bine nu a apărut în aceas-
tă lume, și copilului îi sunt trasate
misiunile: aceea de a fi mintos și
de a-i ferici pe părinţi. „Mintoșe-
nia” aceasta nu cred că se referă la
isteţime ori la iscusinţa de a căuta
și dobândi o viaţă plină de sens, ci
la performanţa școlară menită să-l
diferenţieze de colegi, spre fala pă-
rinţilor și invidia celorlalţi, musai
dintre colegii lor de breaslă.
Mereu am fost atent la relaţia
dintre părinţi și copii, fie că sunt
Numărul de absolvenţi ai fa-
cultăţilor de medicină dentară din
fiecare an este semnificativ mai
mare decât pierderile naturale de
forţă de muncă din domeniu. Este
adevărat că migraţia profesională
în arealul Uniunii Europene este o
alternativă. Dar împlinirea profe-
sională ca medic plecat din Româ-
nia este mai sigură pentru medici-
na generală decât pentru medicina
dentară, cu toate că inserţia profe-
sională pe zona privată oferă con-
diţii net mai atractive și corecte în
stomatologie în alte ţări europene
decât în România.
Deficitul de practică
medicală la pacient
Învăţământul medical stoma-
tologic este deteriorat de cadrul
LEACUL CEL BUN
dintre cei ţinuţi la piept, ori dintre
aceia ţinuţi la facultate. Cei ţinuţi
și întreţinuţi sunt mai interesant
de analizat. După ce s-au străduit
să-i facă deștepţi, cu riscul pierde-
rii copilăriei și a subdezvoltării so-
cio-emoţionale, părinţii i-au plasat
la o facultate – care îi ţine ocupaţi,
iar ei îi susţin financiar. Mulţi dintre
adolescenţii deștepţi nu reușesc să
înţeleagă lucrurile simple ale vieţii
și sunt total lipsiţi de îndemânare în
viaţa domestică.
Când i-am spus unei mame, care
nu înţelegea de ce fiul ei tot eșuează
în viaţa personală, că grija excesivă
pe care o manifestă în continuare,
deși băiatul ei are mult peste 40 de
ani, nu-i este deloc benefică, ea a
recunoscut că mereu l-a super-pro-
tejat și infantilizat, însă, dacă ar da
timpul înapoi, tot la fel ar proceda.
Mereu mi se spunea, când ve-
deam și le comunicam cele obser-
vate unor mame, că le voi înţelege
acţiunile numai când voi ajunge
părinte. În mai puţin de două luni
voi adăuga și acest nou rol existen-
ţei mele. Ceea ce am trăit, ceea ce
am văzut în jur sper că mă va face
să nu ajung să postez un mesaj pre-
cum acela pe care l-am menţionat la
început.
În prima zi de Crăciun a anului
1986, îmi pierdeam mama și deve-
neam orfan. Nu am cunoscut-o prea
bine, pentru că viaţa a făcut să fiu
legislativ ambiguu și controversat.
Pandemia a agravat situaţia până
la limita de toleranţă. Izolarea im-
pusă a suspendat orice activitate
practică medicală a studenţilor fa-
cultăţilor de medicină dentară.
Absolvenţii acestui an uni-
versitar sunt puși într-o situaţie
neplăcută. Putem spune că sunt
la limita legalităţii! Ei nu au avut
în ultimul semestru al ultimului
an de facultate nicio oră de stagiu
clinic efectiv, în condiţiile în care
acest semestru trebuia să fie unul
cu multe ore de practică medicală
aplicată sub îndrumarea unui ca-
dru medical competent.
În această toamnă, mai mult
de 1.500 de medici stomatologi vor
intra în practica medicală efecti-
vă, cu toate drepturile legale de
crescut de trei femei de la vârsta de
2,5 luni. O străbunică, o bunică și o
mătușă – mi-au fost mamă, tată și
familie. Hiperprotecţia unor femei
care și-au pierdut soţii și apoi ne-
poata și fiica am simţit-o din plin.
Într-o anumită măsură am putut să
mă extrag și să-mi conturez singur
traiectoriile vieţii. Am înţeles și nu
am înţeles acţiunile bunicii-mamă
și ale mătușii, de aceea intenţionez
să mă raportez diferit în relaţia cu
fiica pe care o voi întâlni în luna
august.
Pe canapeaua din holul apar-
tamentului din Tecuci am văzut
cum au ajuns să fie așezaţi, pe rând,
practică medicală independentă.
Ei vor furniza servicii medicale
fără ca instituţiile formatoare să
le fi asigurat condiţiile necesare și
obligatorii prin lege de dobândire
și însușire a procedurilor stoma-
tologice aferente planurilor de în-
văţământ. COVID-19 este vinovat
pentru că studenţii termină for-
mal facultatea, fără a o fi terminat
de fapt? Este distanţarea fizică im-
pusă acoperitoare pentru lipsurile
grave din formarea profesională a
unui medic stomatolog?
Situaţia este neplăcută și în
context european. Deficitul de
practică medicală la pacient este
semnalat de câţiva ani de studenţii
francezi din facultăţile noastre și
am fost interpelaţi în acest sens de
diverse autorităţi profesionale ale
Uniunii Europene. Acum, situaţia
s-a agravat! Din nou, România este
vulnerabilă la declanșarea unei
proceduri de infrigement pentru
nerespectarea unei directive eu-
ropene. Poate fi invocat COVID-19
ca circumstanţă atenuantă? Oare
pacienţii unor medici din această
promoţie de sacrificiu vor înţelege
și vor accepta unele „imperfecţi-
uni” ale tratamentelor primite?
Trebuie găsită o soluţie!
Directiva 2005/36/CE a Parla-
mentului European și a Consiliu-
lui din 7 septembrie 2005 privind
într-un timp scurt, înainte de ulti-
ma plecare, unchiul, străbunica și
bunica-mamă. Dar tot pe această
canapea am primit și vestea morţii
mamei. Unchiul meu m-a invitat să
mă așez și mi-a comunicat că mama
nu mai este. Însă a simţit că trebuie
să-mi dea și un imbold: „Mama ta a
fost profesoară de biologie. E dato-
ria ta să o depășești!”. Nu a fost de-
parte de mesajul cuplului de medici
din anul 2020. Atât s-a priceput, așa
a considerat un tată care-și pierduse
el însuși un copil, să-mi așeze în me-
morie un îndemn mobilizator.
De fiecare dată când este
ziua mea de naștere, majoritatea
Opinii
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
recunoașterea calificărilor pro-
fesionale are prevederi clare
privind formarea profesională
pentru medicina dentară. Ast-
fel, aspectele descrise mai sus
sunt reglementate în Capitolul
III, Secţiunea 4, Articolul 34,
Formarea de bază de me-
dic stomatolog, aliniatul (3):
„Formarea de bază de medic
dentist garantează că persoana
în cauză a dobândit (...) o expe-
rienţă clinică adecvată sub su-
praveghere corespunzătoare”.
Îmi exprim îngrijorarea faţă de
evoluţia situaţiei semnalate.
Colegiul Medicilor Stomato-
logi din România va primi solici-
tările de înscriere ale absolven-
ţilor din generaţia 2020 și prin
certificatele de membru avizate
va valida calitatea unei formări
profesionale corecte și legale.
Aceasta se face pe baza diplomei
de licenţă și a suplimentului la di-
plomă în care sunt precizate com-
petenţele acordate de formator.
Își vor asuma universităţile acele
competenţe care au fost pertur-
bate în dobândirea lor de către
distanţarea fizică impusă prin
lege, fără asigurarea unor măsuri
compensatorii? Este o situaţie
neobișnuită la care trebuie găsi-
tă o soluţie. Poate că o practică de
specialitate desfășurată un timp
limitat ar putea fi rezolvarea?
mesajelor pe care le primesc fac
referire la realizări și împliniri pro-
fesionale. Am ajuns să salvez acele
urări care nu pomenesc de carieră.
În spatele multor cariere de așa-zis
succes sunt mari suferinţe. Oame-
nii importanţi pe care îi vedem pe
scenă ascund în interiorul lor copii
suferinzi. Efortul lor de a fi „cineva”,
de a avea o influenţă semnificati-
vă într-o universitate sau într-un
spital, cu orice mijloace, nu e decât
efectul traumelor acumulate din
pruncie.
Îmi doresc pentru acest copil,
care încă se plămădește, să fie bu-
curos și curios. Și să râdă, așa cum
eu nu am făcut-o! Să străbată viaţa
cu inima veselă! Și să fugă cât mai
departe de cei cu duhul mâhnit și
oasele uscate!
Opinii VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
5

Paradoxurile COVID-19
Lumea medicală a fost dominată, în
perioada pandemiei de COVID-19,
de numeroase webinarii pe această
temă. Totodată, au existat multe
controverse privind infecţia
cu SARS-CoV-2, pornind de la
eficacitatea sau ineficacitatea
anumitor tratamente și mergând
până la acţiunile mai mult sau
mai puţin inspirate ale unor actori
importanţi din domeniu.
Prof. dr.
Florin
Mihălţan,
Institutul de
Pneumoftiziologie
„M. Nasta”,
București
Relaxarea a luat-o înaintea evoluţiei epide-
miei și talkshow-urile reiau subiecte politice
vechi, cu contre care ne aduc aminte de vre-
murile pre-COVID-19.
CONFUZII ȘI CONTROVERSE
MEDICALE
În lumea medicală, în această perioadă, a
fost o abundenţă de teleconferinţe, webinarii,
toate legate de COVID-19. Nu cred că a mai
fost până acum un virus atât de disecat și așa
de analizat pe toate părţile ca acest coronavi-
rus. A reușit să focuseze atenţia mai mult de-
cât vechiul cap de afiș, virusul gripal. Au apă-
rut „staruri” medicale COVID, prezente pe
toate posturile, dar și medici umili care și-au
dat cu presupusul. Poate că aveau și multiple
motive, dacă ne uităm la presa internaţională
și la anunţurile OMS. Cea mai recentă infor-
maţie distorsionată este cea legată de absenţa
contagiunii la asimptomatici, știre anunţată
și contrazisă în mai puţin de 24h de aceiași
reprezentanţi. Aceeași motivaţie a funcţio-
nat ca o scuză: invocarea unor studii insufici-
ente, care au deficienţe. Este deja un scenariu
care, după o ipoteză lansată într-un singur industriei tutunului, ţări precum Polonia,
studiu efectuat de medici din Paris, a încu- Bulgaria, Ungaria, care s-au confruntat cu
rajat în mod indirect fumătorii să continue același coronavirus, au rezistat cu brio.
cu această dependenţă „protectoare” pe
perioada pandemiei. O LECŢIE UITATĂ PREA UȘOR
Și pentru că vorbim despre cancere
PANDEMIA, FOLOSITĂ ÎN pulmonare, să nu uităm și periplul acestor
SCOPURI PERSONALE
pacienţi în aceste trei luni. Mulţi, de teama
Nu se putea ca industria tutunului să contagiunii, au stat acasă, îngropând sau
nu încerce să rezolve și ea niște probleme neglijând simptomele evidente ale bolii.
de sănătate în această perioadă. S-a în- Alţii au fugit de spitalele care erau în prima
scris cu surle și trâmbiţe în competiţia de linie, unde și cele de pneumologie funcţio-
descoperire a unui vaccin contra infecţiei nau în acest regim selectiv. Consecinţa: nu
cu noul coronavirus. Paradoxul este următo- am văzut de mult atâtea cancere pulmonare
rul: deși continuă comercializarea de ţigări grupate în stadii terminale, cu extensii ne-
tradiţionale (în ciuda ultimelor anunţuri ale bănuite, unde cursa contracronometru pen-
OMS din 31 mai 2020, care arată că avem tru confirmare și începerea terapiei trebuia
opt milioane de decese pe an pe mapamond să se desfășoare într-un interval scurtat faţă
cauzate de tabagism), în același timp, pen- de vremurile non-COVID. Noroc cu mama
tru a-și arăta grija deosebită faţă de fumă- natură. Ea ne-a demonstrat în aceste trei
torii în carantină, industria tutunului a ac- luni cât de poluant este omul, cât de mult
ţionat cu mult aplomb și a sprijinit este încurajat virusul să prolifereze
activităţi din reţeaua sanitară, Ce în arii de pe continent recunos-
cum a desconspirat Euronews facem de cute pentru poluarea industri-
recent. acum încolo cu ală, și nu numai. E o lecţie pe

L
a aproape trei luni de la explozia
COVID-19 în România, suntem
încă în faza de comparaţii, de con-
cluzii parţiale, de reflecţii, de emi-
tere de ipoteze și de impresii care au un iz
medico-politic din ce în ce mai mare. Sigur
că dacă privim în urmă observăm o multitu-
dine de momente de cumpănă, de strategii
rămase în sertare sau altele aplicate cu dez-
involtură. De aici încep paradoxurile socia-
le, economice, politice, medicale sau, dacă
vreţi, întrebările care nu au răspuns sau la
care răspunsul găsit nu este satisfăcător.
Un prim element care cred că le-a dat de
gândit tuturor politicienilor a fost și a rămas
ce facem de acum încolo cu viaţa semenilor,
cu meseriile lor sau cu mersul economiei.
Unii salariaţi și-au pierdut joburile, alţii au
exersat munca de acasă, s-au specializat în
tehnologii de comunicare și s-au obișnuit
să se trezească mai târziu, să lucreze când
vor, cum vor, iar teleconferinţele au devenit
cuvântul de ordine. S-a pierdut obiceiul să
privești omul în faţă când îi vorbești, iar dis-
tanţa a funcţionat ca indicaţie, cerinţă sau
ordin.
familiar, dacă ne gândim că săptămâna tre-
cută au fost anunţuri contradictorii ale acelo-
rași reprezentanţi OMS, de data aceasta ali-
mentate de un studiu din The Lancet legate
de hidroxiclorochină. Aceste studii au adus o
recomandare de stopare a trialurilor din ca-
uza efectelor adverse, care ar depăși cu mult
beneficiile medicamentului. Nu a ţinut mult
și s-a revenit rapid cu anunţul că trialurile vor
continua, uitându-se că atunci când s-a tras
semnalul de alarmă alimentat de un singur
studiu, erau deja în desfășurare 140 din 180
de trialuri pe acest produs, și că un cercetător
francez avea deja o experienţă acumulată în
ani de testare legată de acest medicament.
Să ne reamintim și problema ibuprofe-
nului, pentru care a existat o atenţionare
serioasă la începutul epidemiei, care a adus
în oglindă vânzări enorme de paracetamol,
pentru ca acum să avem cel puţin trei studii
care desfiinţează această contraindicaţie.
Un alt exemplu este problema nicotinei,
Exemple vin din Gre- care ne a dat-o cu brio prin
cia, unde a făcut o donaţie
viaţa semenilor, mandatarii săi, delfinii din
de ventilatoare pentru spi- cu meseriile Marea Mediterană, precum
tale, alta materializată în lor, cu mersul și gaura de ozon de la Polul
Ucraina, dar și din România, economiei? Nord.
prin Crucea Roșie, care a primit Se pare că învăţăm greu,
o donaţie de un milion de dolari. pentru că economia poluantă revi-
Astfel, această organizaţie și-a asociat nu- ne în forţă și motoarele ei sunt turate din
mele cu cel mai mare „furnizor” de cancere nou la maxim. Probabil că omenirea are o
pulmonare la nivel mondial și a făcut cea memorie scurtă nu doar legată de epidemi-
mai mare campanie de promovare pentru ile fatale, dar și de răul pe care și-l face omul
firma care le-a băgat bani în conturi în plină ca autor principal al consecinţelor poluării
pandemie. asupra globului și ecosistemului.
De fapt, o organizaţie naţională sem- Am văzut zilele acestea un banner care
natară ca observator independent la Con- spunea „Eroii noștri sunt la casă”. Citindu-l,
venţia Cadru pentru controlul tutunului a nu am reușit să nu mă gândesc că, sigur, unii
OMS a devenit oficial o lobbistă, plină de casieri au expunere directă când încasează
mulţumiri și recunoștinţă faţă de o compa- bani, dar nu aș vrea să cred că după ce trece
nie transnaţională de tutun, contravenind criza COVID-19 personalul medical, ajuns în
unor principii etice care, indiferent de faza de epuizare fizică și psihică, va fi tot el
perioadă, ar fi trebuit să primeze. Ciudat este cel care va încasa consecinţele sau interpre-
că la astfel de tentaţii financiare din partea tările epidemiei.

ECOURI LA ÎNCEPUT ȘI SFÂRȘIT

DE DISTANŢARE SOCIALĂ
De fapt, a fost o distanţare socială cu
multe ecouri în timpul și la sfârșitul acestei
perioade. Angajatorii au constatat că uneori
foloseau prea mulţi angajaţi pentru același
tip de muncă sau au remarcat cu durere că
businessul lor a rămas fără obiectul muncii.
Populaţia, adică cei de unde acest virus di-
abolic și-a ales cu grijă victimele, a înţeles
doar parţial normele de izolare și distanţa-
re fizică. Pentru pensionari, COVID-19 s-a
transformat într-un „blestem”. Ei au fost
prioritari la internările în spitale, fiind de
obicei un cumul de comorbidităţi cu risc le-
tal. Nu au înţeles de ce doar la anumite ore
aveau voie să iasă, iar acum, în aceste condi-
ţii de alertă, au uitat în bună parte de obliga-
ţiile minimale legate de purtarea măștii sau
distanţare.
La polul opus, tineretul sau adulţii activi
au reînceput în trombă activităţile de rela-
xare la munte și la mare, dar au fost rapid
readuși cu picioarele pe pământ de cozile
kilometrice pe aceleași șosele înguste și in-
suficiente ale patriei. Pentru politicieni s-a
relansat disputa care are mai mult legături
cu economia, cu trambulinele politice, cu
alegerile, decât cu mersul pandemiei. Se
curtează intens aceiași suferinzi financi-
ari - pensionarii, se schimbă contre pe su-
biecte medicale, mulţi dintre acești politi-
cieni devenind peste noapte epidemiologi.
6 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
Dublu transplant pulmonar
pentru COVID-19, realizat
în premieră în SUA
Medicii din SUA au efectuat
în premieră pe teritoriul
acestei ţări un dublu transplant
pulmonar, la o pacientă tânără
infectată cu SARS-CoV-2,
informează Washington Post.
Iniţiativa a fost determinată de
cele similare din Asia și Europa.
P
acienta, în vârstă de aproxi-
mativ 20 de ani, a fost inter-
nată timp de șase săptămâni
în secţia de terapie intensi-
vă a spitalului Northwestern Memo-
rial, necesitând ventilaţie invazivă și
ECMO (extracorporeal membrane
oxygenation). În ciuda eforturilor
medicilor, plămânii tinerei prezen-
tau leziuni ireversibile, aceasta având
nevoie de urgenţă, de efectuarea unui
dublu transplant pulmonar.
„Suntem unul dintre primele siste-
me de sănătate care au reușit să efec-
tueze cu succes un transplant pulmo-
nar la o pacientă care se recupera după
COVID-19. Vrem ca și alte centre
de transplant să știe că, deși pro-
cedura este dificilă la astfel de pa-
cienţi, ea poate fi efectuată în si-
guranţă, oferindu-le pacienţilor cu
COVID-19, aflaţi în stadii termina-
le, o altă opţiune pentru supravie-
ţuire”, a declarat dr. Ankit Bharat,
șeful secţiei de chirurgie toracică și di-
rector al Programului de transplant de
la Northwestern Medicine.
Medicii care au efectuat transplan-
tul au specificat că pacienta trebuia
să fie negativă pentru noul coronavi-
rus înainte de a fi inclusă pe lista de
transplant. „Datorită abilităţii pro-
gramului ECMO al Northwestern
Medicine, care sprijină pacienţii cu
afecţiuni pulmonare cu risc vital pe
termen lung, pacienta a beneficiat de
timp suficient pentru a elimina viru-
sul din organism, permiţându-se lua-
rea în considerare a unui transplant”,
a explicat dr. Beth Malsin, specialist
în terapie intensivă la Northwestern
Memorial Hospital.
China, pioniera intervenţiei
În urmă cu patru luni, la finalul
lunii februarie, o echipă medicală
din China a reușit să efectueze cu
succes primul dublu transplant pul-
monar din lume, la un pacient cu
COVID-19, anunţa Global Times. In-
tervenţia chirurgicală complexă,
care a durat aproximativ cinci ore,
a fost realizată de dr. Chen Jingyu,
expert în domeniul transplantului
pulmonar, director adjunct al Wuxi
People’s Hospital, situat în provincia
Jiangsu, din estul Chinei.
Similar cazului din SUA, pacientul
în vârstă de 59 de ani fusese infectat
cu SARS-CoV-2, necesitând ventilaţie
invazivă și ECMO. Deși, în urma in-
tervenţiilor terapeutice, bolnavul a re-
ușit să elimine virusul din organism,
leziunile pulmonare erau ireversibile,
fiind esenţială realizarea unui dublu
Internaţionale
transplant pulmonar. „O asemenea
intervenţie chirurgicală este foar-
te riscantă, iar personalul medical
trebuie să realizeze operaţia într-o
cameră cu presiune negativă, pur-
tând echipament de protecţie pe
toată durata intervenţiei, ceea ce
este dificil, atât din punct de vedere
psihologic, cât și fizic”, a declarat dr.
Chen Jingyu.
Austria, prima din Europa
În luna mai, medicii de la De-
partamentul de chirurgie din cadrul
MedUni Vienna/Vienna General
Hospital au realizat primul dublu
transplant pulmonar asociat CO-
VID-19 de pe teritoriul Europei, la o
pacientă cu insuficienţă respiratorie
severă, potrivit CNN. Intervenţia a
fost efectuată de o echipă condusă de
dr. Walter Klepetko, șeful Departa-
mentului de chirurgie și al Secţiei
de chirurgie toracică de la MedUni
Vienna/Vienna General Hospital.
„Suntem foarte mulţumiţi de starea
pacientei, având în vedere circum-
stanţele iniţiale extrem de dificile.
(...) La numai câteva zile de la pro-
cedură, pacienta este bine, în curs
de recuperare”, a conchis doctorul
Klepetko.
Sursă imagini: Northwestern Medicine
Bibliografie
1. https://www.nm.org/about-us/northwestern-medicine-newsroom/
press-releases/2020/lung-transplant-performed-on-covid-19-patient-
at-northwestern-medicine
2. https://www.washingtonpost.com/health/surgeons-
perform-first-known-us-lung-transplant-for-covid-19-
patient/2020/06/10/02a43dd6-ab62-11ea-a9d9-a81c1a491c52_story.
html
3. https://www.globaltimes.cn/content/1181228.shtml
4. https://edition.cnn.com/world/live-news/coronavirus-
pandemic-05-25-20 intl/h_89c1115205b3397219ee7579bf6eed66
5. https://www.meduniwien.ac.at/web/en/about-us/news/
detailsite/2020/news-im-mai-2020/meduni-viennavienna-general-
hospital-carries-out-europes-first-lung-transplant-on-coronavirus-
patient/
Grupaj realizat de
dr. Alina Simache
Italia implementează
tehnologia de
monitorizare a infecţiei
SARS-CoV-2
Italia a lansat recent o variantă
„descentralizată” a aplicaţiei smartphone
pentru monitorizarea infecţiilor COVID-19,
reușind să depășească problemele de
confidenţialitate, anunţă Reuters.
A utorităţile guvernamentale promovează noua uneal-
tă „vitală” pentru controlul răspândirii infecţiilor
cu SARS-CoV-2, dorindu-se evitarea unui al doilea val de
COVID-19, cu efecte potenţial devastatoare. După succesul
înregistrat în Italia, și alte ţări, precum Germania, Elveţia,
Irlanda, Polonia și Letonia, au decis să utilizeze o aplicaţie
cu design „descentralizat”, folosind tehnologia dezvoltată de
Apple și Google, potrivit BBC. „Ne dorim o vară în care turis-
mul va fi cât se poate de sigur. Această aplicaţie poate ajuta
la reluarea activităţilor anterioare izolării la domiciliu”, a
declarat pentru Reuters Paola Pisano, ministrul Inovaţiilor
Tehnologice și al Digitalizării.
Deși a fost întâmpinată cu reticenţă din cauza proble-
melor legate de păstrarea confidenţialităţii datelor utili-
zatorilor, italienii au acceptat iniţiativa, fiind înregistrate
2,2 milioane de descărcări ale aplicaţiei în numai zece zile.
În prezent, aceasta este disponibilă doar în patru regiuni ale
Italiei, urmând să fie lansată la nivel naţional în cursul aces-
tei luni. Aplicaţia inovatoare, denumită „Immuni”, utilizează
tehnologia bluetooth pentru a înregistra, în siguranţă, în ca-
drul dispozitivului, contactele apropiate. Medicii raportează
rezultatele pozitive ale testelor SARS-CoV-2 la nivelul unui
server, iar aplicaţia le transmite notificări persoanelor care
au intrat în contact cu cei infectaţi, sfătuindu-i să se adrese
unui doctor, să intre în autoizolare și să se testeze.
Franţa și Marea Britanie susţin abordarea
„centralizată”
În același timp, autorităţile franceze au lansat o aplicaţie
care stochează datele la nivelul unui server central. Totuși,
această versiune nu poate fi utilizată pe dispozitivele Apple
din cauza termenilor și condiţiilor de confidenţialitate. De-
numită „StopCovid France”, aplicaţia are același scop ca
varianta din Italia, dorindu-se monitorizarea răspândirii
SARS-CoV-2 în cadrul populaţiei și prevenirea unui al doilea
val de infecţii. După modelul francez, Marea Britanie a creat
o aplicaţie similară, cu design „centralizat”.
„Aplicaţia oferă cel mai bun sistem de alertare precoce
prin înregistrarea contactelor fizice apropiate cu persoane-
le cunoscute, dar și cu cele pe care nu le cunoaștem sau pe
care nu ni le putem aminti (...). Analizele noastre recente
sugerează că și la cel mai scăzut nivel de înregistrare, aplica-
ţia va avea un efect protector asupra unei reţea de contacte
localizate”, a declarat un reprezentant al dezvoltatorilor aces-
teia. Totuși, potrivit ultimelor informaţii publicate de BBC,
miniștrii iau în considerare trecerea la tehnologia dezvoltată
de Apple și Google. Susţinătorii modelului „centralizat” con-
sideră că această abordare le oferă mai multe date epidemio­
logilor pentru realizarea unei analize amănunţite, ceea ce
i-ar putea sprijini în controlul răspândirii infecţiei. În plus,
conform susţinătorilor săi, abordarea „centralizată” nu este
limitată de regulile impuse de companiile Apple și Google,
ale căror tehnologii se află la baza modelului „descentralizat”.
SARS-CoV-2
Interviu VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
7

PROFESIA,
Oncologia
este o
specialitate
medicală în care
mai putem să ne
aducem un aport

ca o lungă poveste
pozitiv. Pentru
stadiile incipiente,
tratamentele cu metode
și medicamente noi
duc la o supravieţuire la
5 ani

de dragoste
mai mare de
90%.

Profesorul Michael Untch, născut în România, în zona Făgărașului, dar format cancer de sân care primește trata-
în Germania, reușește să îmbine căldura și cordialitatea care, ne place să ment endocrin, acesta poate dura
credem, ne caracterizează ca popor, cu exactitatea și profesionalismul devenite cinci sau chiar zece ani. Și chiar și
reprezentative pentru ţara în care își desfășoară activitatea. Despre toate de pacientele la care tratamentul

’’
Michael Untch a absolvit
Medicina la München și a
urmat studii postdoctorale
în SUA, specializându-se în
chirurgia cancerelor mamare
și ginecologice. Este recunoscut
pe plan internaţional, ca
urmare a studiilor și cărţilor
de referinţă publicate în acest
domeniu. Și-a adus aportul
în schimbarea paradigmei
terapeutice și în promovarea
tratamentului neoadjuvant,
adjuvant și al bolii metastatice,
coordonând în prezent echipa
multidisciplinară pentru
cancer de sân a unui centru
german de renume din Berlin.
Este membru al numeroase
organizaţii știinţifice și echipe
editoriale, având rol de formator
în domeniul său de expertiză.
acestea, dar și despre tratamentul actual în cancerul de sân, în interviul pe care
profesorul l-a acordat în exclusivitate pentru Viaţa Medicală.
cu cancer în stadii avansate de boa-
Trebuie să ne lă, supravieţuirea era de 10-20% la 5
gândim că în jurul ani. Acum, cu ajutorul noilor tipuri
tumorii este un de medicamente, cum ar fi inhibi-
pacient, respectiv o torii CDK 4/6 pentru pacientele cu
pacientă, și trebuie să ne receptori hormonali pozitivi, sau,
pentru cele cu receptori HER 2 po-
adresăm tuturor nevoilor zitivi, anticorpii anti HER 2 (Trastu-
apărute în contextul bolii. zumab, Pertuzumab) sau TDM1,
Care sunt, în opinia dvs., cele mai pacientele au șanse de peste 70% de
importante schimbări apărute în a fi în viaţă la 4 ani de la diagnostic.
ultimii ani în tratamentul cance- Cu toate acestea, trebuie să lucrăm
rului de sân? mai departe pentru că și paciente-
Din fericire, atât pentru paciente- le cu șanse mai puţin favorabile ne
le cu cancer incipient, cât și cu cel întreabă „Ce se poate face pentru
avansat sau cel metastatic, au fost noi?” Mergem mai departe cu sub-
multe schimbări în bine în ultimii stanţe moderne, trialuri inovative.
20 de ani, dar mai ales în ultimii 5.
În afară de inhibitorii de CDK 4/6
Pentru stadiile incipiente, trata- (Ribociclib, Palbociclib, Abemaci-
mentele cu metode și medicamen- clib), o nouă clasă de substanţe poate
te noi duc la o supravieţuire la 5 ani fi folosită la paciente cu metastaze
mai mare de 90%. Pentru pacientele și mutaţie BRCA: inhibitorii PARP
(Olaparib și Talazoparib). Utilizarea
lor a fost deja aprobată în Germania
și, în viitorul apropiat, probabil că va
fi aprobată și în România.
TUMOR BOARDUL, ESENŢIAL
ÎN FIECARE ETAPĂ
Care sunt cele mai frecvente gre-
șeli pe care le-aţi observat până
acum în tratarea pacientelor cu
cancer mamar – unde consideraţi
că ar trebui aduse îmbunătăţiri?
Experienţa pe care am avut-o în
Germania, dar și cu colegi din alte
ţări, se referă la un lucru foarte sim-
plu: tratamentul pacientei cu cancer
de sân este unul multidisciplinar.
Acum 20-25 de ani, tratamentul
era dominat de specialiștii din chi-
rurgie, care optau pentru folosirea
bisturiului ca prim tratament. Între
timp, am învăţat că mai ales la paci-
se termină mai repede, pentru că
acestea trebuie să se prezinte la
controale post terapeutice.
Această decizie în tumor board,
obișnuiţi să o luaţi înainte de pri-
mul act terapeutic?
Decizia se ia în echipa multidis-
cipinară înainte de fiecare etapă
terapeutică, nu doar înainte de pri-
mul tratament. Mai ales când paci-
enta dezvoltă metastaze și trebuie
aleasă terapia cea mai potrivită [se
întrunește tumor boardul]. De ase-
menea, și în timpul terapiei, când
trebuie evaluate motivele pentru
care ar trebui schimbat tratamen-
tul, este foarte importantă echipa
terapeutică. De exemplu, specialis-
tul în imagistică poate să evalueze
dacă tumora de la nivelul sânilor și
ganglionilor a reacţionat adecvat
la tratamentul neoadjuvant; sau, în
cazuri avansate, poate să evalueze
care metastaze au răspuns și care
nu au răspuns la tratament și să re-
comande o biopsie din acestea din

„Cancerul de sân: genele

entele cu forme agresive de cancer urmă, pentru a identifica biologia
P triplu negativ (sau HER2 pozitiv), tumorală acolo unde prima terapie
nu trebuie să începem cu chirurgia, nu a acţionat și pentru a orienta
ci este mult mai bine să începem cu alegerea unei noi terapii.

tale vorbesc, noi traducem!”

tratamentul medical. În al doilea
rând, abordarea pacientelor cu can- TINERII AU NEVOIE DE
cer de sân, dar și cea a pacienţilor PERFORMANŢĂ, MOTIVAŢIE
oncologici în general, este bine să o ȘI PERSEVERENŢĂ
facem într-o echipă multidiscipli-
Cancerul mamar reprezintă în Ultimele recomandări ale tutu- nară (tumor board). Discuţiile cu Ce sfat i-aţi da unui coleg (mai) tâ-
prezent cea mai frecventă tumoră ror ghidurilor internaţionale (ESMO, specialiștii anatomopatologi sunt năr care și-ar dori să aibă o carieră
malignă, cu o incidenţă de peste St. Gallen, ASCO, NCCN, NICE) foarte importante, pentru că numai la fel de frumoasă ca a dvs.?
2.000.000 de cazuri pe an în întreaga subliniază, în mod deosebit, nevoia de ei pot face diferenţa între tipuri L-aș sfătui să meargă într-un insti-
lume și peste 10.000 de cazuri pe an screening, întrucât în cazurile în care asemănătoare la prima vedere, dar tut performant, să înveţe de la cei
în ţara noastră, numere care eviden- acesta nu a fost efectuat, iar medicii
cu prognostic mult diferit, cum care au experienţă și renume în
ţiază puternic dimensiunea socială a curanţi s-au concentrat exclusiv pe ca-
bolii. În ciuda gradului mare de răs- racteristicile clinice ale fiecărui paci- este carcinomul adenoid chistic, cu acel domeniu și să fie motivat, chiar
pândire a acestei afecţiuni, cancerul ent pentru a alege un anume protocol prognostic foarte bun, și cance- dacă are eșecuri la început. Să nu
de sân este o maladie cu prognos- de tratament, 73% dintre pacienţi au rul triplu negativ, care este foarte se descurajeze dacă unii colegi mai
tic favorabil, dacă este diagnosticat fost supratrataţi (au fost supuși unui agresiv. experimentaţi din acea echipă nu
într-un stadiu iniţial. tratament suplimentar inutil), în timp Cine ar trebui să mai facă parte din îl sprijină așa cum și-ar dori și să
Existenţa predispoziţiei sindroa- ce 43% au fost subtrataţi (ar fi trebuit echipa care ar trebui să ia decizia își găsească o motivaţie intrinsecă,
melor carcinomatoase ereditare se să primească tratament suplimentar). de tratament? cum este aceea de a ajuta pacienţii.
întâlnește în aproximativ 5-10% din Rezultatele de mai sus fac ca Anatomopatologul, radioterape- De asemenea, [contează] perseve-
totalul cazurilor diagnosticate anual și testarea genomică Oncotype DX® utul, colegii chirurgi, radiologi, renţa într-un anumit domeniu. De
este strâns corelată cu prezenţa ano- BreastRecurrenceScore să fie cea
Andreea Truican, oncologi medicali și, de asemenea, la început, lucrarea mea de doctorat,
maliilor moștenite la nivelul anumitor mai importantă armă a medicilor on-
gene. Rezultatele studiilor de speciali- Director Marketing cologi, ajutându-i să aleagă, în mod psihooncologii au un cuvânt de spus de profesorat, au fost pe tema can-
tate recomandă efectuarea controlului Internaţional obiectiv, cu siguranţă și încredere, tra- în luarea deciziei de tratament. Așa cerului de sân, pentru că acesta m-a
genetic complet al pacientului, dar și al Genekor Medical S.A. tamentul potrivit pentru fiecare paci- cum spunea și colega Karen Drumea fascinat și am continuat să mă per-
celorlalţi membri ai familiei. ent diagnosticat cu carcinom mamar din Israel, trebuie să ne gândim că fecţionez în același domeniu. M-am
Astăzi dispunem de tehnologia și de cunoștinţele ne- în stadiu incipient; Oncotype DX® BreastRecurrenceScore în jurul tumorii este un pacient, re- gândit că oncologia este o specialita-
cesare pentru a studia genele implicate în apariţia cance- este acum disponibil în mod gratuit pentru municipiul spectiv o pacientă, și trebuie să ne te medicală în care mai putem să ne
rului ereditar (HerediGENEAssay și BRCA1, BRCA2 Ngseq, București (vizitează: http://testaregenetica.assmb.ro/). adresăm tuturor nevoilor apărute în aducem un aport pozitiv. Multe pro-
MLPA) și putem determina elementele moștenite ale bolii contextul bolii. De exemplu, pentru bleme au fost rezolvate, dar aici mai
pentru un tratament individualizat și eficient. Genekor Medical S.A. este o societate transnaţională o pacientă de 40 de ani cu copii mici, sunt multe lucruri de făcut. Eu am
Cu toate acestea, un aspect extrem de important pen- care activează în domeniul Geneticii și Biologiei
trebuie să ţinem cont de cum va co- cinci copii, dintre care unul studiază
tru comunitatea știinţifică este modalitatea de abordare Moleculare. S-a înfiinţat la începutul anului 2000,
a femeilor diagnosticate cu cancer mamar în stadiu inci- dispune de o echipă de geneticieni care lucrează în munica ea diagnosticul familiei, co- medicina, și când mi-a cerut sfatul
pient, respectiv alegerea unui tratament corespunzător. Laboratoare Clinice certificate și, mai mult, este lider piilor. Cea mai rea variantă este să despre domeniul în care ar putea să
Studiul TAILORx, cel mai amplu studiu prospectiv între laboratoarele de biologie moleculară europene. nu vorbească despre situaţie, pentru își aducă aportul, i-am sugerat să se
privind cancerul de sân (10.273 de pacienţi), constă în Are filiale și colaborări atât în ţări din Europa, Statele că oricum copiii şi familia vor simţi ocupe de imuno-oncologie, pentru
analiza celor mai importante 21 de gene implicate în Unite ale Americii, cât și din Orientul Mijlociu, că ceva nu este în regulă. Apoi, este că în acest domeniu mai sunt multe
cancerul mamar (Oncotype DX® BreastRecurrenceScore), contribuind activ la lupta împotriva cancerului, prin importantă prezenţa unei breast lucruri de descoperit. După 35 de
iar rezultatele acestuia reprezintă un instrument integrat utilizarea, dezvoltarea tehnologiilor, investigaţiilor nurse – asistentă specializată în can- ani, eu încă sunt îndrăgostit ca în
în alegerea tratamentului ţintit pentru fiecare individ de ultimă generaţie și implicarea în cele mai ample cerul de sân, care are grijă de pacien- prima zi de profesia mea, cu toate că
diagnosticat. Printre rezultatele valoroase ale studiului cercetări știinţifice. este grea, dar motivaţia vine din in-
te de la primul șoc al diagnosticului
clinic TAILORx s-a raportat faptul că aproximativ 70% din
și până la sfârșitul tratamentului, terior, și acest lucru mă face să merg
totalul pacienţilor cu cancer de sân în stadiu incipient nu
au avut beneficii după administrarea chimioterapiei. dar și mai departe, pentru anii care mai departe cu aceeași pasiune.
urmează, pentru că la o pacientă cu Dr. Monica Chirilă
8 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24 Special
Anul 2019 nu ne-a adus doar un virus nou și periculos, ci și un
nou standard în comunicaţiile mobile. Paradoxul este că virusul a
omorât deja sute de mii de oameni, dar cu toate acestea sunt mulţi
care nu cred în existenţa sa, pe când radiaţiile 5G, cu toate că au
o energie mult mai scăzută decât standardele anterioare și nici nu
au fost implementate, sunt deja blamate și considerate periculoase.
Protestele și actele de vandalism împotriva instalării noilor reţele
s-au înregistrat mai ales în Marea Britanie și Statele Unite, dar să
știţi că au existat deja manifestaţii anti-5G și în marile orașe din
România, la începutul lui 2020.
În acest context, fizicianul Violeta Calotă, din cadrul
Departamentului de Igiena Radiaţiilor de la Institutul Naţional de
Sănătate Publică, a oferit, pentru Viaţa Medicală, informaţii privind
existenţa sau inexistenţa pericolului în implementarea tehnologiei
5G, precum și alte chestiuni legate de sursele de radiaţii casnice și

De ce ne sperie
din mediul apropiat și posibila afectare a populaţiei.
Redacţia

Unde de telefonie mobilă, ca unde milimetrice având lungimea de undă
între 10 mm și 1 mm. Aceste unde au o atenu­
reţele WI-FI, comunicaţii are mare, fiind absorbite de gazele din atmo­
Bluetooth… Suntem din ce sferă; sunt blocate de pereţii clădirilor și sunt
în ce mai prinși în hăţișul atenuate semnificativ de vegetaţie. La aceste
frecvenţe înalte se poate transfera rapid o
câmpurilor de energie, cantitate mare de date, dar pe distanţă scur­
care se întretaie cu cel al tă, ceea ce duce la necesitatea instalării unui
informaţiilor contradictorii număr mare de antene (de mici dimensiuni)
la distanţe apropiate.
și al teoriilor conspirative.
Suntem sau nu în pericol? Fiecare telefon mobil are propria
precizată reprezintă valoarea maximă pe
care o poate produce telefonul respectiv. Va­
loarea reală poate fi mai mică și este influen­
ţată de calitatea semnalului electromagnetic,
care este în funcţie de apropierea de staţia de
bază, de existenţa obstacolelor care pot să
atenueze semnalul (pereţi groși) sau dacă uti­
lizatorul se deplasează cu viteză (este în tren,
mașină etc.).
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, tele­
foanele au posibilitatea de adaptare a puterii
de emisie în funcţie de condiţiile existente
CÂMPURILE
ELECTROMAGNETICE, ÎN
FUNCŢIE DE FRECVENŢĂ
- câmpuri electrice și magnetice statice (0 Hz)
- câmpuri electrice și magnetice de joasă
frecvenţă (până la 100 kHz)
- câmpuri electromagnetice de înaltă frecvenţă
(radiofrecvenţă și microunde,
100 kHz-300 GHz)
- radiaţia infraroșie (300 GHz-430 TeraHz)
- radiaţia vizibilă (luminoasă)

S
erviciile de telefonie mobilă utili­
zează radiaţii neionizante. Aceste
unde nu au energie suficientă ca,
prin interacţiunea cu materia vie,
să rupă legăturile dintre molecule sau să for­
meze ioni (prin dislocarea unui electron din
atom). Energia radiaţiilor neionizante ab­
sorbită de sistemul biologic duce la creșterea
vibraţiilor materiei biologice și este converti­
tă local în căldură, determinând creșteri ale
temperaturii ţesuturilor.
În telefonia mobilă se utilizează câmpuri
electromagnetice cu frecvenţe între 600 și
2.600 MHz pentru generaţiile până la 4G
rată de absorbţie specifică
Mărimea fizică adecvată pentru ca­
racterizarea efectelor termice generate de
câmpurile de radiofrecvenţă este rata de
absorbţie specifică (SAR – Specific Absorb­
tion Rate). Se referă la rata cu care energia
câmpului electromagnetic este absorbită în
ţesut (unitatea de masă de ţesut corporal). Se
măsoară în watt/kilogram (W/kg). Conform
legislaţiei din UE și din România (Ordinul
MS nr.1193/2006), limita pentru emisia tele­
foanelor mobile se referă la SAR localizat la
nivelul capului sau trunchiului și are valoarea
de 2 W/kg. Prin Ordinul nr. 125/2003 pentru
adoptarea unor măsuri privind importul
(distanţa faţă de staţia de bază, dificultăţi de
transmisie etc.), astfel încât telefonul să func­
ţioneze la puterea minimă necesară. În acest
fel, puterea de emisie a unui telefon mobil în
sistem GSM (G2) se poate reduce cu un factor
de 1.000, iar în sistem UMTS (G3), până la
100 de milioane de ori. Alte metode de codifi­
care și modulare a semnalului determină di­
ferenţele între valorile puterii maxime/medii
de emisie a telefoanelor din generaţii diferite,
așa cum se poate observa în tabelul următor
(valori selectate din Raportul SCENIHR*,
2015, pag.31).
Generaţia Anul Tara/Regiu- Puterea Puterea
- radiaţia ultravioletă
- radiaţia ionizantă (de ex. razele X, gamma)
Radiaţiile ionizante au cea mai mare frecvenţă,
deci și cea mai mare energie. Câmpurile
electromagnetice folosite în telefonia mobilă
sunt incluse în banda de frecvenţă de până la
300 GHz.
presupune emiterea unui semnal către sta­
ţia de bază. Analiza valorilor SAR în studiul
INTERPHONE**(2011) a indicat un trend de­
screscător, nesemnificativ statistic, al acestor
valori în decursul anilor.
Expunerea la reţelele WI-FI

’’
co- nea/ maximă medie
inclusiv. Serviciile de telefonie 5G vor uti­ sau comercializarea telefoanelor mobile este merci- Sistemul emisă emisă
este neglijabilă
liza atât frecvenţe deja folosite până acum obligatorie menţionarea indicelui SAR în ali- de tele- WI-FI cuprinde tehnologii care sunt
de telefon
în telefonia mobilă, cât și frecvenţe mai cartea tehnică a telefonului mobil. Valoarea zării fon (W) (W) utilizate în reţelele locale wireless
înalte, din domeniul gigahertzilor, respectiv G1 Italia, Marea (WLAN) și pentru accesul la internet.
3,4-3,8 GHz, 26 GHz etc. La aceste frecvenţe înalte (sistem 1985 Britanie/ 0,6 0,6 Acestea funcţionează la frecvenţe de
analogic) ETACS 2,45 și 5 GHz și sunt formate din mai
Prin ce se deosebește 5G de 3 sau 4G (pentru 5G - n.r.) se poate 1992 UE/GSM900 2 0,240 multe dispozitive numite terminale
Fiecare generaţie de telefoane, 1G transfera rapid o G2 UE/ (laptop, telefon, imprimantă etc.),
(~1980), 2G (~1990), 3G (~2000), 4G 1993 1 0,120 conectate la un punct de acces. În UE
cantitate mare de date, dar pe GSM1800
(~2010), respectiv 5G (~2020), are o tehno­ puterea efectivă maximă de emisie a
logie diferită de funcţionare și reprezintă o
distanţă scurtă, ceea ce duce la Nivel global
unui echipament WLAN este limitată
G3 2001 W-CDMA(me- 0,125 0,125
necesitatea instalării unui număr

’’
evoluţie tehnologică faţă de generaţia ante­
rioară. Antenele 5G sunt sisteme active, care
permit formarea fasciculelor electromagne­
tice și direcţionarea acestora spre terminalul
receptor (telefonul mobil), faţă de generaţi­
ile anterioare de antene, care sunt pasive și
transmit constant într-un sector larg.
Spectrul utilizat în 5G cuprinde benzile
600/700/800 MHz și 3,4-4,2 GHz, frecvenţe
care sunt deja folosite în telefonia mobilă. În
plus, în tehnologia 5G se vor folosi frecvenţe
din banda 24-71 GHz. Acestea sunt cunoscute
mare de antene.
În modul stand-by,
telefoanele mobile sunt
active doar în momentul
în care se face actualizarea
localizării telefonului, la un interval
între două și cinci ore.
toda UMTS) la 100 mW, la frecvenţa de 2,45 GHz
și la 200 mW la 5 GHz.
În modul stand-by, telefoanele mobi­ În anul 2007, mai multe studii au raportat
le sunt active doar în momentul în care se la distanţă de 0,2 m și de 1m faţă de un punct
face actualizarea localizării telefonului, la de acces valori maxime ale densităţii de pu­
un interval între două și cinci ore, care este tere de 40 și 180 mW/m2 respectiv de 1 și 3
stabilit de operatorul reţelei. Între aceste mW/m2. Din cercetările efectuate în școli din
intervale, telefonul nu emite. Telefoanele de Marea Britanie pe 146 de laptopuri și puncte
tip smartphone, datorită faptului că oferă, de acces din șapte reţele, au rezultat valori
pe lângă serviciile de voce și SMS, conecta­ pentru SAR de ordinul µW/kg la nivelul to­
re la internet pentru transmitere de date, racelui unui copil de 10 ani. Din aceste stu­
necesită actualizări mai frecvente, ceea ce dii analizate în cadrul Raportului SCENIHR
 Special
e reţelele 5g?
din 2015, rezultă că atât valorile SAR, cât și
valorile densităţii de putere emise de dispo-
aparatura electrocasnică (frigider, televi-
zor, radio, uscător de păr, aspirator, robot de
zitivele care funcţionează în WLAN sunt bucătărie, hotă, cuptorul cu microunde etc.),
mult mai mici decât valorile limită asociate, practic orice aparat conectat la o priză.
2 W/kg (SAR), respectiv 10 W/m2(densitatea Sursele de câmpuri de înaltă frecvenţă
de putere). sunt emiţătoarele folosite pentru transmisii
radio-TV, antenele pentru comunicaţii mo-
Pericolul real e reprezentat bile (telefoane mobile și staţiile de bază), sis-
de liniile de înaltă tensiune temele antifurt (din magazine, de exemplu),
Așa cum s-a menţionat mai sus, sunt mai telefoanele fixe fără fir, sistemele de naviga-
multe tipuri de câm- puri ţie maritimă și aeriană, radarele pentru con-
electromag ne ti- trolul traficului, cuptoarele cu microunde.
ce/radiaţii, cu Nivelul câmpului electromagnetic în
domeniul 0 Hz-300 GHz la care
poate fi expusă populaţia este re-
glementat la nivel internaţional
și naţional - Ordinul Ministru-
lui Sănătăţii Publice nr. 1193 din
29.09.2006, conţinând Normele
privind limitarea expunerii popula-
ţiei generale la câmpuri electromagne-
tice de la 0 Hz la 300 GHz. Aceste norme
transpun integral prevederile Recoman-
dării 519/1999 a Consiliului Uniunii Europe-
ne. Se consideră că prin respectarea nivelu-
rilor de expunere din Ordinul MS 1193/2006
nu vor exista efecte negative asupra sănătăţii.
Un aspect important de discutat este dis-
tanţa locuinţei faţă de liniile de înaltă tensi-
une. Trebuie ţinut cont de legislaţia ANRE,
care prevede prin lege anumite distanţe în
funcţie de tensiunea liniei. În plus faţă de
acestea, se recomandă aplicarea principiului
precauţiei: nu se construiesc case în apro-
pierea liniilor de înaltă tensiune existente
proprietăţi diferite în funcţie de frec- sau nu se construiesc linii de înaltă tensi-
venţa/energia pe care o au. În dome- une lângă casele existente. Se recomandă
niul de joasă frecvenţă, sursele prin- efectuarea de măsurători la frecvenţa de
cipale sunt liniile de înaltă tensiune, 50Hz la distanţa la care se preconizează
staţiile de transformare, instalaţiile electrice, construirea locuinţei.
CUPTORUL CU MICROUNDE SE FOLOSEȘTE
DE 50 DE ANI
Cuptoarele cu microunde sunt disponibile comercial din 1970 și sunt folosite pe scară largă și
astăzi, după 50 de ani. Există standarde de produs pe care cuptoarele cu microunde trebuie să
le respecte pentru a putea fi comercializate.
Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mâncarea gătită într-un cuptor cu microunde este la
fel de sigură și are aceeași valoare nutritivă ca și mâncarea gătită într-un cuptor convenţional.
(https://www.who.int/peh-emf/publications/facts/info_microwaves/en/).
VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
9
Dacă doriţi să aflaţi mai multe despre radiaţii
Aveţi la dispoziţie mai multe surse oficiale, atât în limba română, cât și în engleză.
Siteul INSP
- https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/Informatii_privind_tehnologia_5_G.pdf
- https://cnmrmc.insp.gov.ro/en/22-electromagnetism/52-electromagnetism
Raportul din 2015 al Comitetului Știinţific al Uniunii Europene pentru Sănătate, Mediu şi Riscuri
emergente SCENIHR/SCEER
https://ec.europa.eu/health/scientific_committees/emerging/docs/scenihr_o_041.pdf
Organizaţia Mondială a Sănătăţii: https://www.who.int/peh-emf/en/
Monitorizarea dezvoltării 5G, site realizat cu sprijinul Comisiei Europene: http://5gobservatory.
eu/about/what-is-the-european-5g-observatory/
Bronzatul artificial este Cu toate acestea, luându-se în considera-
reglementat prin lege re asociaţia statistică găsită între expunerea
În anul 2016, România s-a alăturat altor la câmpuri magnetice cu frecvenţă de 50 Hz
state din UE care au modificat legislaţia pri- generate de liniile de înaltă tensiune și creș-
vind expunerea la radiaţia UV a utilizatori- terea incidenţei leucemiei la copii, câmpurile
lor de sisteme de bronzat tip solar artificial. magnetice de extrem de joasă frecvenţă au
Ordinul MS nr. 291/2016 privind aprobarea fost clasificate în anul 2002, de către Agenţia
Normelor de igienă pentru saloanele/cen- Internaţională de Cercetare asupra Canceru-
trele de bronzare stabilește o valoare-limi- lui (IARC), de tipul 2B, posibil carcinogene.
tă de expunere la radiaţia UV de la solar. Asociaţia statistică nu implică în mod obliga-
Pentru ca această limită să fie respectată a toriu relaţia de cauzalitate. Așa cum s-a men-
fost necesară înlocuirea sau modificarea ma- ţionat mai sus, până în prezent nu s-a găsit
jorităţii solarelor funcţionale la acel moment mecanismul prin care câmpurile magnetice
în România. În plus, în ordin sunt precizate la frecvenţă de 50 Hz ar putea induce/promo-
criterii de selectare a utilizatorilor în vede- va leucemia infantilă.
rea protecţiei sănătăţii acestora. Utilizatorii În anul 2011, câmpurile de radiofrecvenţă
trebuie informaţi despre riscurile expunerii au fost și ele clasificate de către IARC în cate-
la solar. goria 2B (aceeași ca mai sus), pe baza riscului
În concluzie, sursele de câmpuri electro- crescut (asociaţie statistică) găsit pentru gli-
magnetice la care populaţia poate să aibă ac- om – o tumoră cerebrală malignă, la utiliza-
ces, în condiţiile în care funcţionează astfel torii de telefon mobil. Această categorie – 2B
încât nivelul câmpului electromagnetic emis – înseamnă că este posibil să existe un risc. În
să se încadreze în limitele stabilite prin nor- aceeași categorie intră cafeaua – avându-se în
me, nu sunt periculoase pentru populaţie. vedere riscul pentru vezica urinară, murătu-
rile asiatice, cloroformul, în total 314 agenţi.
Efectele radiaţiilor neionizante Radiaţia UV, indiferent dacă sursa este
asupra sănătăţii organismului solară sau artificială, a fost clasificată în cate-
Singurele efecte stabilite știinţific se refe- goria 1 de risc, „carcinogeni pentru oameni”,
ră la expunerea pe termen scurt: stimularea alături de alţi 120 de agenţi.
nervoasă și musculară la câmpuri de joasă Fizician Violeta Calotă
frecvenţă și efectele termice, determinate *SCENIHR/SCEER se ocupa cu aspecte legate de riscurile
de absorbţia energiei de înaltă frecvenţă. de mediu și sănătate, existente sau nou identificate și
de probleme complexe, multidisciplinare, care necesită
Nu s-a evidenţiat până în prezent niciun
o evaluare cuprinzătoare a riscului pentru siguranţa
mecanism prin care câmpurile electromag- consumatorului sau pentru sănătate publică și care nu
netice ar putea induce sau promova diferite sunt acoperite de alte comitete.
**INTERPHONE este un studiu retrospectiv caz-control
tipuri de cancere, leucemii, afecţi- coordonat de IARC la care au participat 13 ţări, proiectat
uni cardiovasculare, depresii, afecţiuni să determine dacă există o legătură între utilizatorii
neurodegenerative etc. adulţi de telefon mobil și cancerele cerebrale.
10 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24 Sănătate publică
CE VOR PACIENŢII CU BOLI LIZOZOMALE

Cadru legal pentru tratamentul

perfuzabil la domiciliu

’’
Pacienţii cu boli cronice
sunt printre cei mai expuși
riscului de a dezvolta forme
severe de COVID-19. Trei
pentru a limita riscurile de infectare
organizaţii ale pacienţilor Sub monitorizarea personalului medical dedicat, instruit în
cu boli lizozomale din administrarea medicației, în recunoașterea și tratamentul
și de folosire necorespunză­
toare, respectarea regulilor
În România
România au înaintat reacțiilor adverse, administrarea la domiciliu reprezintă de igienă. trăiesc aproximativ
un memoriu, prin care un pas suplimentar în integrarea socială a pacienților cronici, Nu în ultimul rând, 80 de pacienţi diagnosticaţi cu
solicită reglementarea reducerea impactului asupra vieții cotidiene și, în contextul actual, trebuie avută în vede-
administrării la re și decontarea dis- boala Gaucher,
scăderea expunerii la infecțiile dobândite în mediul spitalicesc.
domiciliu a tratamentului pozitivelor de abord 50 cu boala Fabry și 12 cu boala
(Dr. Andrei Voiosu)
specific perfuzabil sub
venos și distribuire,
precum și a pro-
Pompe.
supravegherea personalului boli genetice rare, de metabolism, pacienți au oprit tratamentul la spital, duselor utilizate ca Numărul real al acestor bolnavi
medical dacă este necesară, progresive și multisistemice care, în la alții asistenta medicală a refuzat vector pentru medi- nu este cunoscut nicăieri
cu decontarea îngrijirilor. absența tratamentului corespunzător, să se deplaseze la domiciliu”, ne-a camentele respective,
în lume, pentru că nu toţi

S
pot pune viața pacientului în pericol. explicat dr. Mihaela Dan, consilier ști- susțin reprezentanții
chimbările sociale impuse de Tratamentul de elecție este substituția ințific al Asociației Gaucher România. celor trei organizații iniți- ajung să fie
controlul răspândirii infecției enzimelor deficitare (enzimoterapie), Potrivit acesteia, odată obținut acordul atoare ale demersului.
SARS-CoV-2 sunt fără prece- tratament care se administrează in- de principiu, etapele vor fi pregătite „Luând toate măsurile
diagnosticaţi.
dent și reprezintă o încercare travenos, la fiecare două săptămâni, de un grup de lucru „la care suntem de siguranță – alegerea pacien-
grea pentru sistemul medical. Măsuri- pe tot parcursul vieții. În România, gata să participăm”. În acest sens, ților eligibili, determinarea unui ca-
le de distanțare fizică impuse de auto- acest lucru se face exclusiv în mediul inițiatorii solicită și sprijinul informațio- dru legal și a unei metodologii clare,
rități au avut un impact sever asupra spitalicesc. nal al companiilor farmaceutice. „Știm
bolnavilor cronici, prin limitarea acce- În alte țări din Europa și nu numai, că nu toți pacienții sunt eligibili pentru
sului acestora la îngrijiri, mai ales în aceste medicamente au făcut deja tratament la domiciliu, dar este impor-
mediul spitalicesc sau ambulatoriu. obiectul unor studii care au demon- tant ca această posibilitate să existe
Metodele de reducere a expunerii strat buna lor toleranță, dar și posi- și în România. Prepararea perfuziei
inutile au fost adoptate cu rapiditate bilitatea administrării la domiciliu. În în sine este bine codată, protocolul
în multe sisteme medicale, accelerân- țara noastră însă, nu există un cadru de preparare este unul general, doar
du-se schimbarea inevitabilă a unor legal care să permită administrarea dozele diferă; odată ce ritmul de admi-
politici de sănătate. „În acest context, tratamentului perfuzabil la domiciliu. nistrare este stabilit, nu intervin alte
pacienții suferinzi de boli cronice și Franța, Marea Britanie, Olanda, Israel variabile”, a adăugat dr. Mihaela Dan.
care necesită tratament periodic în ca- sunt doar câteva dintre țările care au
drul spitalelor sunt vulnerabili atât prin rezolvat această problemă, permițând Avantaje, dar și provocări
natura patologiei lor, cât și prin expu- administrarea tratamentului în condiții „Tratamentul enzimatic adminis-
nerea la un mediu cu potențial infec- clar definite. trat prin perfuzie pacienților cu boală
țios ridicat”, explică dr. Andrei Voiosu, În urmă cu aproape o lună, trei or- Gaucher a adus un enorm beneficiu
medic specialist Gastroenterologie la ganizații de pacienți cu boli lizozomale în viața acestora, dar presupune an-
Spitalul Colentina din București. din România au înaintat către Ministe- gajarea, probabil pe întreaga durată
Pacienții cu boli lizozomale, pre- rul Sănătății și Casa Națională de Asi- a vieții, la administrarea periodică a Dispozitive pentru abordul venos
cum boala Gaucher, boala Fabry sau gurări de Sănătate un memoriu pentru tratamentului injectabil”, afirmă dr.
boala Pompe, care au în mod obișnuit aprobarea/reglementarea administră- Voiosu. Potrivit acestuia, multe siste-
o interacțiune constantă, regulată cu rii la domiciliu a tratamentului specific me medicale au optat pentru oferirea
mediul spitalicesc, au avut și ei de perfuzabil sub supravegherea perso- variantei de administrare la domiciliu
suferit în această perioadă. Pe de-o nalului medical dacă este necesară, a tratamentului, „având în vedere
parte, în anumite localități, medica- cu decontarea îngrijirilor. Organizațiile profilul înalt de siguranță al acestor
mentele eliberate exclusiv în farmaci- implicate în acest demers sunt: Asoci- medicații și raritatea evenimentelor
ile cu circuit închis nu au putut fi ridi- ația Gaucher România, Asociația Paci- adverse la pacienții experimentați”. El
cate de aceștia, iar pe de altă parte, enților cu Boala Fabry din România și spune că această practică ar fi bazată
tratamentele perfuzabile efectuate Asociația Pacienților cu Boala Pompe pe experiența acumulată în studii clini-
în spital sau în ambulatoriu la fiecare din România, sprijinite de Alianța Nați- ce și în populații extinse, permisă prin
două săptămâni au fost sistate tem- onală pentru Boli Rare din România și rezumatul caracteristicilor produsului
porar. Uneori, pacienții au fost obligați Comitetul Național de Boli Rare. și sancționată în multe țări.
să realizeze aceste tratamente în am- „Problema tratamentului la domi- Literatura de specialitate, bazată
bulatoriu, însă într-un cadru insuficient ciliu ne preocupă de multă vreme, dar pe studii internaționale, arată faptul că
reglementat. anul acesta ne-am unit cu pacienții cu tratamentul perfuzabil la domiciliu ar
boala Fabry și cu cei cu boala Pompe fi, din punct de vedere calitativ, iden-
Enzimoterapie la domiciliu și am inițiat împreună acest demers. tic cu cel realizat în spital. Pornind de Pompă elastomer cu dimensiuni Pompă elastomer portabilă în husă
Boala Gaucher, boala Fabry și Contextul epidemiei actuale ne aduce la acest fapt, semnatarii memoriului și debit variabil - umplerea - 250 ml
dispozitivului
boala Pompe sunt boli lizozomale, doar în fața lipsei acestui cadru: unii amintit enumeră câteva dintre avanta-
jele adoptării unei astfel de metode de
Recomandările specialiștilor, în contextul administrare a tratamentului, printre
care: evitarea deplasării pacienților la
pandemiei spital, ceea ce înseamnă o economie
- MetabERN (Rețeaua europeană de referință pentru bolile metabolice) recomandă admi- de timp pentru pacient, prezervarea
nistrarea tratamentelor la domiciliul pacienților ori de câte ori este posibil, pentru limitarea autonomiei pacientului în mediul său
riscului infecțios în contextul pandemiei și evitarea întreruperii tratamentului (1).
de viață, creșterea flexibilității față de
- European Working Group on Gaucher Disease a recomandat, în urma unei reuniuni de
lucru în urgență din 1 aprilie 2020, administrarea tratamentului la domiciliu pentru pacien- activitățile din viața familială și pro-
ții cu boala Gaucher, ori de câte ori acest lucru este posibil (2). fesională, respectarea programului
- Agenția Italiană a Medicamentelor a eliberat în regim de urgență, la 30 martie 2020, o normal de școlarizare în cazul copiilor.
serie de recomandări pentru încadrarea tratamentului enzimatic la domiciliu pe perioada De asemenea, această posibilitate ar
pandemiei. crește calitatea vieții pacientului, sa-
- International Gaucher Aliance aduce la cunoștința pacienților și specialiștilor că trata-
mentul perfuzabil la domiciliul pacientului cu boala Gaucher este posibil în multe țări, cu tisfacția lui și a anturajului în contex-
sau chiar fără asistență medicală, cu ameliorarea calității vieții pacienților. Acest aspect tul unui tratament care durează toată
este un avantaj în perioada pandemiei în țările care au adoptat deja tehnica de adminis- viața, crește observanța tratamentului
trare la domiciliu. și scade costul pentru sistemul de
- Fabry International Network menționează posibilitatea recursului la tratamentul perfu- sănătate.
zabil la domiciliu pentru pacienții cu boala Fabry cu sau fără asistență medicală, atrăgând Pompă elastomer pentru perfuzie intravenoasă continuă
atenția asupra fragilității acestor pacienți – comunicat 2 aprilie 2020 (3).
Pe de altă parte, acest mod de
- International Pompe Association recomandă continuarea tratamentului pe perioada administrare a tratamentului perfuza- educarea și instruirea personalului sub supraveghere pentru pacienții cu
pandemiei, cu respectarea distanțării sociale și a măsurilor de igienă, tratamentul la domi- bil necesită o identificare a pacienților medical dedicat, dispunerea de tru- boală Gaucher ar reprezenta un pas
ciliu fiind menționat ca una dintre posibilitățile de administrare, cu asistență medicală (4). care pot beneficia de el (starea de să- se de prim-ajutor specific, monito- înainte în îngrijirea bolnavilor cro-
Bibliografie
1. https://metab.ern-net.eu/wp-content/uploads/2020/04/Information-for-all-patients-with-rare-IMDs-vs4.pdf nătate, mediul de viață și familial, gra- rizarea atentă și comunicarea cu nici în România”, conchide medicul
2. https://infogaucher.ro/covid-19/
3. http://www.fabrynetwork.org/2020/04/09/webinar-on-covid-19-and-fabry-disease-with-expert-panel-2/
dul de educare). Necesită, de aseme- specialiștii – deschiderea către po- bucureștean.
4. http://amda-pompe.org/downloads/news/AMDA_QA_with_Dr._Kishnani_on_COVID-19-final_.pdf nea, precizarea cadrului de realizare, sibilitatea tratamentului la domiciliu Dan Dumitru Mihalache
De știut
Dispozitivele contraceptive intrauterine,
metodă cost-eficientă
Dispozitivele intrauterine
(DIU) sunt contraceptive
reversibile cu acţiune de
lungă durată (LARC), cu
utilizare pe o perioadă
cuprinsă între trei și
zece ani. Sunt mai cost-
eficiente decât metodele
cu acţiune mai scurtă,
cum ar fi contraceptivele
orale, deoarece utilizarea
lor asociază rate de
eșec semnificativ mai
mici, comparabile cu ale
sterilizării chirurgicale.
De asemenea, DIU au
efecte sistemice minime și
implică o singură decizie
contraceptivă la fiecare
3,5 sau 10 ani.
S
pre deosebire de sterili-
zarea chirurgicală, efec-
tul contraceptiv al ste-
riletului este complet și
rapid reversibil. Capacitatea de
concepţie se restabilește, în medie,
la câteva săptămâni de la înlătura-
rea steriletului (după următoarea
menstruaţie). În SUA, 10% dintre
femeile care utilizează contracep-
ţia folosesc DIU, datorită avantaje-
lor acestora faţă de contraceptivele
PUBLICITATE
orale: eficienţă crescută și efecte
sistemice minime. Acţionează timp
de 3,5 sau 10 ani. FDA a aprobat
cinci tipuri de DIU. Patru sunt de tip
hormonal, cu eliberare de levonor-
gestrel (LNG-DIU), cu doze de
13,5 mg, de 19,5 mg, respec-
tiv de 52 mg, acestea din urmă
fiind eficiente timp de 5 ani.
În caz de utilizare a LNG-DIU, pro-
babilitatea medie a sarcinii este de
aproximativ 0,2-0,9% în decursul
unui an. Al cincilea este pe bază
de cupru (Cu-DIU) și este eficient
pentru 10 ani.
Contracepţia, pe diferite căi
În UE, se folosesc predilect
LNG-DIU. Pe lângă contracep-
ţie, indicaţiile autorizate pentru
utilizarea sa includ gestionarea
sângerărilor menstruale abun-
dente și protecţia endometrială
în timpul terapiei de substituţie a
estrogenului.
Steriletul cu levonorgestrel
(LNG-DIU) este un dispozitiv mic
elastomeric în forma literei T.
Lungimea tijei verticale este de 30-
32 mm, iar lungimea tijei orizonta-
le de 28-30 mm. În tija verticală
este inserat un miez de LNG. S-au
demonstrat efecte ale LNG-DIU
asupra mucusului cervical, dar nu
este înţeles pe deplin cât de rapid
sunt stabilite astfel de schimbări.
Într-un mic studiu descriptiv, mu-
cusul colului uterin a rămas pene-
trant pentru spermatozoizi până
la 5 zile după introducerea a 52
mg LNG-DIU. În termen de o lună
după inserţie, concentraţii intra­
uterine mari de LNG induc atrofie
endometrială. În plus, modifică-
rile distincte care apar în joncţi-
unile intercelulare între epiteliul
endometrial și celulele stromale
și o creștere a numărului celule-
lor fagocitice endometriale pot
contribui la efectul contraceptiv.
Efectele asupra endometrului și a
mucusului cervical sunt similare
pentru cele două tipuri, de 13,5 și
52 mg LNG-DIU.
DIU pe bază de Cupru sunt dis-
pozitive non-hormonale, cu baza
din plastic (de regulă, în forma li-
terei T), pe care este înfășurat un
fir subţire din cupru. Unele conţin
un miez de argint sau de alt metal
nobil, pentru prevenirea coroziu-
nii cuprului. Un Cu-DIU este efici-
ent imediat după introducere, fer-
tilizarea fiind inhibată prin efectul
cuprului asupra ovulului și a sper-
mei. Modificările aduse compozi-
ţiei mucusului cervical inhibă, de
asemenea, penetrarea spermato-
zoizilor. Dacă fertilizarea a avut
deja loc, reacţia inflamatorie endo-
metrială s-a dovedit a avea un efect
anti-implantare.
Contraindicaţii
Majoritatea femeilor pot utili-
za un DIU. Nu este necesar un test
Papanicolau înainte de inserarea
dispozitivului, cu excepţia cazului
în care se suspectează leziuni de
col uterin.
Contraindicaţiile includ: in-
fecţia pelvină actuală, de obicei
boală inflamatorie pelvină (PID),
cervicita mucopurulentă cu BTS
suspectată, TB pelvină, avortul
septic sau endometrită puerperală
ori sepsisul în ultimele trei luni;
anomaliile anatomice care distor-
sionează cavitatea uterină; boala
trofoblastică gestaţională cu nive-
luri serice persistente de beta-hCG
(o contraindicaţie relativă, deoa-
rece lipsesc datele de susţinere);
sângerarea vaginală inexplicabilă;
cancerul de col uterin sau cancerul
endometrial; graviditate. Pentru
LNG-DIU, contraindicaţiile includ
și cancerul de sân sau alergia la le-
vonorgestrel, iar pentru Cu-DIU,
boala Wilson sau alergia la cupru.
Condiţiile care nu contraindi-
că DIU includ credinţele religioa-
se care interzic avortul, deoarece
Steriletele reduc riscul de
hiperplazie și cancer endometrial
Utilizarea LNG-DIU poate ameliora durerile și sângerările
la femeile cu adenomioză și endometrioză. Utilizarea Cu-
DIU reduce în mod semnificativ
riscul de dezvoltare a cancerului
endometrial (CE). Există dovezi
solide că LNG-DIU reduc
semnificativ riscul de cancer
și hiperplazie endometrială
(HE). În prezent, LNG-DIU
este una dintre cele mai
eficace metode de tratament
al HE, la 96% dintre femeile
cu hiperplazie fără atipii
dispozitivul ducând la regresia
modificărilor respective.
DIU nu sunt abortive. Istoricul
de boală inflamatorie pelvină, de
BTS sau de sarcină ectopică nu
contraindică inserarea DIU.
Efectele adverse, rare
Sângerarea vaginală se oprește
complet la 1 an la 6% dintre feme-
ile care utilizează LNG-DIU timp
de trei ani și la 20% dintre femeile
care au utilizat un LNG-DIU timp
de cinci ani. Unele tipuri de Cu-
DIU – cupru T380 – pot provoca
sângerări menstruale mai grele și
crampe mai severe, care răspund
la AINS. Femeilor trebuie să li se
VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
11
comunice aceste efecte înainte de
inserarea DIU, deoarece informa-
ţiile le pot ajuta să decidă ce tip
de DIU să aleagă. Efectele hormo-
nale rare (acnee, hirsutism, cefa-
lee, creștere în greutate, scăderea
libidoului) pot fi motiv de renun-
ţare la 52 mg LNG-DIU în până la
12% dintre cazuri.
Ratele medii de expulzare a
DIU sunt de obicei <5% în primul
an de la inserare. La șase săptă-
mâni de la introducere, va fi nevoie
ca un clinician să confirme plasa-
rea corectă a DIU, prin examinarea
cervixului.
O complicaţie redutabilă este
perforaţia uterină, dar care apare
foarte rar (1/1.000 de inserţii DIU).
Rareori, boala inflamatorie pelvină
se dezvoltă în prima lună după in-
serarea DIU, prin antrenarea bacte-
riilor în cavitatea uterină în timpul
introducerii dispozitivului. Totuși,
riscul este scăzut, iar profilaxia de
rutină cu antibiotice nu este indi-
cată. Dacă se dezvoltă PID, se vor
administra antibiotice. Cu excepţia
primei luni după introducere, DIU
nu cresc riscul de PID.
Incidenţa sarcinii ectopice este
mult mai mică la utilizatoarele de
DIU faţă de femeile care nu utili-
zează nicio metodă contraceptivă.
Însă, dacă o femeie rămâne însăr-
cinată în timp ce un DIU este în
vigoare, riscul de sarcină ectopică,
dar și de complicaţii este crescut,
iar ea trebuie evaluată prompt.
Dr. Cornelia Paraschiv
Bibliografie:
1. Diedrich JT1 et al. Long-acting reversible contraception
in adolescents: a systematic review and meta-analysis Am J
Obstet Gynecol. 2017 Apr;216(4).
2. https://www.msdmanuals.com/professional/gynecology-
and-obstetrics/family-planning/intrauterine-device-iuds-
iud#v39505344
3. FSRH Clinical Guideline: Intrauterine Contraception
(September 2019) https://www.fsrh.org/standards-and-
guidance/documents/ceuguidanceintrauterinecontraception/
4. WHO Family Planning: A global handbook for providers.
2018.
12 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
Aspecte ale abordării pacientului
hematologic în contextul COVID-19
De la începuturile
epidemiei cu virusul SARS-
CoV-2 au fost publicate
numeroase studii clinice
și epidemiologice privind
diverse aspecte asociate
COVID-19, inclusiv
referitoare la riscul
potenţial crescut de a
contracta infecţia în
rândul pacienţilor cu
cancer – cu tumori solide și
cu hemopatii maligne –, și
al celor cu hemopatii
non-maligne.
D
omeniul hematologiei
clinice a cunoscut, înde-
osebi în ultima decadă,
o adevărată explozie de
noi agenţi terapeutici, ceea ce a dus
la o creștere semnificativă a opţi-
unilor terapeutice și la o îmbună-
tăţire a prognosticului pacienţilor.
Totodată, este binecunoscut faptul
că majoritatea pacienţilor cu boli
maligne hematologice se confruntă
cu supresia funcţiilor medulare și
cu afectarea, în diverse grade și la
diverse niveluri, a imunităţii, conse-
cinţă atât a bolii hematologice, cât și
a tratamentelor administrate. Sunt
create astfel condiţiile pentru un
risc crescut de a contracta infecţii,
care constituie serioase provocări
pentru pacienţi și pentru medici.
Riscul pacienţilor hematologici
de a contracta infecţia cu virusul
SARS-CoV-2 este semnificativ mai
mare comparativ cu al altor cate-
gorii de pacienţi cu diverse comor-
bidităţi, ceea ce obligă la precauţii
suplimentare: evitarea contactelor
fizice, protecţie individuală și tes-
tări repetate pentru evidenţierea
virusului. Se recomandă reducerea
la strictul necesar a consulturilor la
cabinet sau spital, utilizarea pe cât
posibil a tratamentelor oncologice
cu administrare orală, efectuarea la
domiciliu a unor manevre precum
administrarea curelor de chimiote-
rapie, dacă este posibil, și recoltarea
de sânge pentru laborator.
Situaţii întâlnite
Au fost evidenţiate câteva si-
tuaţii în care se pot afla acești
pacienţi, precum și alţi pacienţi
oncologici:
Fig. 1. Sinteză a evoluţiei unui pacient cu mielom multiplu tratat cu tocilizumab. CT – computer tomograf
scan, MP – methilprednisolone. Reprodus din Xuhan Zhang et al., 2020 (4).
Ars medici
1) supravieţuitori aflaţi în remi-
siuni prelungite ale bolii, fără tra-
tament specific sau în terapie orală
de întreţinere, care pot fi evaluaţi de
la distanţă (prin telefon, sisteme vi-
deo) sau pe plan local, fără să necesi-
te consultaţii specializate imediate;
2) bolnavi în stadii avansate, la
care ciclul de tratament actual poa-
te fi amânat sau omis și înlocuit cu
tratament suportiv, avându-se în
vedere beneficiul redus asupra du-
ratei de viaţă a pacientului, compa-
rativ cu riscul vital al infectării cu
SARS-CoV-2;
3) bolnavi cu hemopatii cura-
bile, la care iniţierea tratamentului
oncologic poate fi amânată cu 4-8
și chiar 12 săptămâni, sau numă-
rul de cicluri de terapie poate fi Frecvenţa
scurtat, iar planul de radio- infecţiei cu
terapie ajustat în funcţie de
SARS-CoV-2 a fost
stadiul clinic și de forma
histologică;
semnificativ mai
4) bolnavi la care riscul mare la pacienţii
complicaţiilor infecţioase hematologici decât
postterapeutice este ridicat la cei cu tumori naţi cu vaccin SARS-CoV-2, a arătat că pacienţii anti-receptor de IL-6). Beneficiul a
(istoric de neutropenii repe- solide. a ntipneumo- infectaţi cu acest virus prezintă fost în corelaţie cu scăderea nivelului
tate, istoric terapeutic încărcat, cocic pentru a mai frecvent anemie, limfopenie și sanguin de IL-6 (Fig. 1), implicată în
de exemplu), la care se pot mări in- preveni coinfecţia bac- trombocitopenie, un nivel ridicat patogeneza mielomului multiplu.
tervalele între cicluri, se pot alterna teriană la cei care contractează CO- de D-dimeri și LDH, coinfecţii cu
cure mai puţin neutropenizante sau VID-19. Pe de altă parte, pacienţii cu bacterii și/sau alte virusuri, sindrom Experienţa medicilor din
cure scurte de corticoterapie, ori, COVID-19 și siclemie sunt mai ex- de detresă respiratorie, insuficienţă toată lumea, disponibilă
de exemplu, se pot folosi factori de puși la riscul de a face crize de sicli- renală, forme severe de boală și mor- online
creștere granulocitari profilactic; zare, deseori cu localizare toracică. talitate mai ridicată (evaluată provi- American Society of Hemato­logy
5) pacienţi nou-diagnosticaţi În algoritmul decizional privind zoriu la o medie de 22%). În cazul lor, (ASH) a luat iniţiativa colectării de
cu hemopatii severe (leucemii pacientul hematologic infectat, sau COVID-19 evoluează mai rapid spre cazuri clinice reprezentând pacienţi
acute, limfoame de mare malig- nu, cu virusul SARS-CoV-2 mai tre- stadiile critice și deces. testaţi pozitiv pentru virusul SARS-
nitate etc.) la care tratamentul de buie avute în vedere disponibilitatea Frecvenţa infecţiei cu CoV-2 care au fost sau sunt în prezent
inducţie și consolidare nu poate materialelor sanitare și a medica- SARS-CoV-2 a fost semnificativ trataţi pentru o hemopatie malignă.
fi amânat sau diminuat, deoarece mentelor specifice și adjuvante, a mai mare la pacienţii hematologici Medicii din toată lumea sunt încura-
riscul de deces prin boala hemato- sângelui și derivatelor de sânge, pre- decât la cei cu tumori solide. Unele jaţi să trimită cazurile lor prin inter-
logică este mai mare decât cel prin cum și a cadrelor specializate în tra- modificări de laborator induse de mediul unui formular, datele colec-
COVID-19. tarea bolilor hemato-oncologice și a virus sunt mascate sau uneori mai tate prin site-ul „ASH RC Data Hub
posibilităţilor de spitalizare, diferite greu interpretabile la pacienţii he- COVID-19 Registry for Hematologic
Particularităţi ce orientează în funcţie de mersul epidemiei în di- matologici. Contrar așteptărilor, nu Malignancy” urmând a fi difuzate
decizia ferite locaţii. Toate acestea – fără a le s-a evidenţiat, la pacienţii analizaţi, sub formă de rezumat, aproape în
Transplantul de celule stem transmite pacienţilor hematologici o frecvenţă mai mare a COVID-19 timp real, medicilor practicieni care
hematopoietice și terapia celula- impresia că sunt neglijaţi sau chiar la cei cu malignităţi ale sistemu- se confruntă direct cu pacienţii cu
ră adoptivă cu limfocite T autolo- abandonaţi. lui limfatic (limfoame, leucemii COVID-19, pentru a le oferi experi-
ge modificate genetic (CAR-T cell limfoide), comparativ cu cei cu enţa globală în domeniu, utilizabilă
therapy) vor fi amânate ori de câte Evoluţie mai severă malignităţi mieloide. în îngrijirea pacienţilor. O iniţia-
ori este posibil. Pentru pacienţii la a infecţiei virale tivă similară a venit și din partea
care aplicarea acestor proceduri Observaţiile publicate relevă Sindromul eliberării forumului European Bone Marrow
este urgentă, aceasta se va face ţi- că la pacienţii hematologici infec- de citokine indus terapeutic Transplantation, care colectează
nându-se cont de recomandările ţia cu SARS-CoV-2 survine mai O situaţie particulară, speci- cazuri de pacienţi transplantaţi
forumului European Bone Marrow frecvent și urmează o evoluţie mai fică unor hemopatii maligne în sau trataţi cu terapie celulară de
Transplantation, care a elaborat un severă. Astfel, un studiu obser- tratament, este cea a sindromului tip CAR-T și infectaţi cu virusul
ghid în acest sens. vaţional efectuat pe două loturi eliberării de citokine indus tera- SARS-CoV-2 (www.ebmt.org).
Pacienţii cu siclemie prezin- comparabile de pacienţi internaţi peutic. O serie de agenţi precum Totodată, ASH a pus la dispo-
tă, pe de o parte, un risc crescut de cu hemopatii maligne diverse, anticorpi monoclonali anti-CD20 ziţia specialiștilor compartimen-
infecţii pulmonare și vor fi vacci- infectaţi, respectiv neinfectaţi cu (Rituximab, Obinutuzumab), anti- tul „Resources for clinicians”, iar
corpi anti-CD52 (Alemtuzumab), European Hematology Associati-
anti-CD30 (Brentuximab vedotin), on – compartimentul „COVID-19 &
globulina anti-timocitară, terapia Hematology Information Center,
celulară de tip CAR-T și alţii sunt Recommendations”, unde specia-
grevaţi de asocierea cu acest sin- liștii pot găsi date actualizate conti-
drom, uneori sever. Acest tip de nuu, conţinând recomandări de tra-
efect advers este dificil, dacă nu im- tament al principalelor hemopatii
posibil de diferenţiat de sindromul maligne și non-maligne în condiţiile
furtunii de citokine întâlnit la unii pandemiei de COVID-19.
pacienţi cu COVID-19, în cazuri Dr. Radu Gologan
precum infectarea cu SARS-CoV-2 Bibliografie
1. Wenjuan He et al. COVID-19 in persons with haematological
a pacienţilor aflaţi în cursul terapi- cancers. Leukemia 2020, doi.org/10.1038/s41375-020-0836-7
2. Novel Coronavirus-19 (COVID-19) in the
ei antineoplazice sau imediat după immunocompromised transplant recipient:
#Flatteningthecurve. Am J Transplant. 2020, DOI: 10.1111/
aceasta. ajt.15890
3. Xiang-Hong Jin et al. COVID-19 in a patient with chronic
A fost relevată și o altă faţetă lymphocytic leukaemia. Lancet Haematol 2020; 7: e351–52
a apariţiei „furtunii” de citokine 4. Xuhan Zhang et al. First case of COVID-19 in a patient with
multiple myeloma successfully treated with tocilizumab.
la pacienţii hematologici, pre- Blood Adv. 2020, 4(7):1307
5. Schrag D. et al. Oncology Practice During the COVID-19
cum cea raportată la un pacient Pandemic. JAMA 2020, doi:10.1001/jama.2020.6236
6. Willan J. et al. Care of haematology patients in a COVID-19
cu mielom multiplu și COVID-19 epidemic. British Journal of Haematology, 2020, 189, 241–243
7. EBMT - Coronavirus disease COVID-19: EBMT
care a beneficiat de tratament cu recommendations update March 23, 2020
tocilizumab (anticorp monoclonal
8. Gavillet M. et al. ,L’hematologie au temps du COVID-19. Rev
Méd Suisse 2020, 7 Avril.
Publicitate
A vaccina sau a nu vaccina?
Trei principii de bază pentru o decizie informată
R
ecentul sondaj IRES, derulat în
perioada 13-14 mai 2020, care a
evaluat impactul stării de urgență
asupra vieții românilor (1), arată
că aproximativ 40% dintre români ar fi dispuși
să se vaccineze împotriva SARS-CoV-2 dacă
acest vaccin ar fi omologat, în timp ce 33%
dintre cei intervievați au afirmat că nu s-ar
vaccina sub nicio formă. Dacă vaccinarea ar
condiționa călătoriile și vacanțele în alte țări,
6 din 10 români au afirmat că ar fi dispuși
să se testeze pentru a primi un „pașaport de
imunitate”.
Pandemia de COVID-19 a scos la suprafa-
ță numeroase dificultăți cu care sistemele de
sănătate din întreaga lume se confruntă, în
general, dar mai ales în prezent. O mare pro-
blemă este reprezentată de implementarea,
sau nu, a programelor de vaccinare, în contex-
tul în care omenirea întreagă așteaptă cu cel
mai mare interes vestea găsirii vaccinului care
ar putea limita răspândirea SARS CoV-2 și, în
perspectivă, stoparea pandemiei.
Cu toate acestea, comunitatea medicală
nu poate decât să observe cu îngrijorare că,
departe de a se întrevedea o atitudine gene-
rală favorabilă vaccinării sau o creștere a rate-
lor de vaccinare, problematica vaccinării tinde
să devină și mai complexă, atât din punct de
vedere al percepției generale, cât și din per-
spectiva practică a accesului la vaccinare. Un
exemplu îl reprezintă situația actuală: în plină
pandemie COVID-19, în 23 de țări au fost sus-
pendate campaniile de vaccinare împotriva
rujeolei și nu numai, și aproximativ 117 mili-
oane de copii NU vor mai fi vaccinați.
Prin urmare, medicii și părinții deopotrivă
se află în fața unei dileme care solicită res-
ponsabilitate, informare corectă obținută ex-
clusiv de la specialiști, capacitate de analiză
Experienţa
în cabinet
L a cabinet urmăresc mulți copii de vârste
diferite, de la sugari la preșcolari, uneori
școlari. Prin luna octombrie, când ne apro-
piam de sezonul de gripă, am început să dis-
cut mai intens cu părinții despre vaccinarea
antigripală, a lor și a copiilor lor. Spun „mai
intens” pentru că, atunci când vorbim despre
vaccinuri opționale, în discuțiile cu părinții
menționez și vaccinul antigripal, indiferent de
sezonul în care suntem. Le-am prezentat vac-
cinurile existente și le-am făcut recomandări
în funcție de vârstă. În familiile cu copii sub 6
luni, am recomandat vaccinarea tuturor mem-
brilor din jurul sugarului, pentru protejarea
acestuia. Pentru vârstele 6 luni – 2 ani și de
peste 18 ani, am recomandat vaccinul injec-
tabil tetravalent. Cei mai fericiți au fost copiii
între 2 și 18 ani, care au putut primi vaccinul
și sinteză, atitudine deschisă către dialog și
conștiința limpede asupra impactului decizi­
ilor lor. Este vorba despre un efort deosebit,
care va avea un impact pe termen mediu
și lung asupra stării de sănătate a întregii
populații.
A ajunge la o concluzie în ceea ce priveș-
te „vaccinarea” nu este prin urmare o țintă
realistă în acest moment. Mi-am propus, de
aceea, mai degrabă să aduc în atenție trei
principii de bază care ar trebui să ne ghideze
în orice dezbatere sau decizie în această sferă
de interes.
1. Claritatea temei aduse
în discuție
Un prim element este claritatea temei
aduse în discuție. Este vorba despre schema
standard de imunizare a copiilor împotriva
unor boli cu potențial mortal, prevenibile prin
vaccinare, dintre care multe au fost pe punc-
tul de a fi eradicate total? Este vorba despre
vaccinurile opționale, care aduc protecție în
special celor cu risc major de complicații grave
sau chiar deces, cu atât mai mult cu cât există
boli sau condiții medicale asociate? Este vor-
ba despre vaccinul împotriva SARS-CoV-2, un
vaccin cu totul nou? Decizia de vaccinare va fi
influențată de factori diferiți – de eficiența și
siguranța dovedite de vaccinurile clasice, de
riscurile potențiale asupra unor persoane con-
siderate cu risc medical sau de consecințele
epidemiologice ale agentului care produce
boala respectivă.
2. Buna informare
Un al doilea principiu este legat de buna
informare cu privire la tipul de vaccin, și mă
gândesc aici deopo-
trivă la public și la
comunitatea me-
dicală. Un alt
sondaj de opi-
nie IRES, rea-
lizat în aprilie
2017, într-un
moment în
antigripal te-
travalent cu
administrare
intranazală.
Pentru a reuși
să vaccinez cât
mai mulți pacienți,
am organizat trei zile
de vaccinare, în care copiii veneau oricând în
intervalul stabilit, special pentru efectuarea
vaccinului, pe care familiile îl procurau și îl
transportau respectând lanțul frigului. Am
promovat aceste evenimente pe Facebook,
iar interesul părinților a fost atât de ridicat,
încât mă bucur că la două dintre evenimen-
te am colaborat cu un asistent medical și cu
alți medici pediatri, pentru a asigura fluxul
pacienților și a minimiza timpul de aștepta-
re. Părinții erau informați despre procedură,
semnau consimțământul, copilul era consul-
tat, apoi i se explica și lui ce urmează, pe în-
țelesul lui. Totul a decurs bine, am reușit să
vaccinez câteva zeci de pacienți, sunt sigură
că ar fi fost mult mai mulți dacă aproviziona-
rea cu vaccinuri în farmacii ar fi fost mai bună
– mulți părinți au spus că au găsit cu dificul-
tate vaccinurile. Probabil că voi organiza și în
acest an astfel de evenimente, cred că pre-
venția împotriva gripei este extrem de utilă.
Vaccinul antigripal cu administrare intra-
nazală a fost noutatea sezonului 2019-2020.
M-am bucurat să aud de existența lui, am citit
studiile despre el și am decis să îl recomand
care se testa percepția publică privind proiec-
tul legii vaccinării (2), a arătat că 88% dintre
respondenți au considerat că rata de vaccina-
re se afla în scădere din cauza următoarelor
motive: lipsa vaccinului (27%), mediatizarea
unor cazuri de îmbolnăviri (cu alte afecți-
uni grave) în urma vaccinării (27%), părerile
personale ale părinților (17%), campaniile
anti-vaccinare promovate de anumite per-
sonalități publice (10%) și lipsa ori calitatea
slabă a informării corecte a părinților (10%).
Aceste cifre sunt extrem de sugestive cu
privire la rolul unei bune educații pentru pre-
venție, la nivel de populație generală. Scopul
este o mai bună înțelegere a locului și rostului
imunizării, calea cea mai sigură și eficientă
pentru prevenirea unor boli grave, acute sau
cronice, și o informare permanentă cu privire
la toate noutățile care apar în aria vaccinării
(cum se dezvoltă un vaccin, care sunt fazele
pe care le parcurge pentru a fi pus pe piață,
cum se evaluează eficacitatea și siguranța sa
etc.), a recomandărilor și ghidurilor naționale
sau ale organizațiilor internaționale, precum
OMS, CDC (USA) și ECDC (Europa).
3. Mituri, concepții
greșite, adevăr privind
vaccinarea
Am vorbit mult în ultima perioadă des-
pre mituri, concepții greșite, dar și adevăr în
ceea ce înseamnă vaccinare. Este un subiect
care merită toată atenția comunității medica-
le, pentru că suntem astfel mai pregătiți să
dăm răspuns rapid celor mai frecvente între-
bări, îngrijorări sau chiar refuzului vaccinării.
Am abordat această temă în ultimele con-
ferințe și congrese naționale, în secțiunile
destinate imunizării, și voi continua să dez-
volt acest subiect în publicații și materiale
de sinteză pentru informarea colegilor mei
și a părinților dornici să ia decizii informa-
te, din surse credibile din punct de vedere
științific
·  Chiar dacă studii largi prospective au
confirmat lipsa unei legături între vac-
cinare și autism, există în continuare
o preocupare cu privire la rolul unor
tuturor celor cu vârsta între 2 și 18 ani. Părin-
ții au fost încântați că își pot proteja copiii fără
stresul unei înțepături. Iar mie mi-a plăcut să
îl administrez! Am avut câțiva copii de 2-3 ani
care au venit temători la cabinet, pentru că
știau că un vaccin înseamnă puțină durere,
deși li se explicase în ce constă vaccinarea.
În ciuda explicațiilor, au fost și câteva lacrimi.
Dar după efectuarea vaccinului au întrebat
mirați: „Gata?!”. Nu le venea să creadă cât
de ușor fusese. Pentru că era un vaccin nou
pe piața din România, i-am rugat pe părinți să
îmi comunice orice reacție adversă. Nu a fost
niciuna, iar vaccinul s-a dovedit eficient.
Dr. Ilinca Tranulis,
medic pediatru
VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
13
ingrediente din compoziția vaccinurilor.
Prea puțin se vorbește despre faptul că
acestea joacă un rol precis – de exem-
plu, asigură stabilitatea vaccinului, co-
relată cu siguranța în administrare, sau
cresc eficiența răspunsului imun pe care
îl declanșează.
· Sunt vaccinurile sigure? Avem toate in-
formațiile necesare despre reacțiile ad-
verse? Milioane de copii sunt vaccinați
anual, iar efectele secundare sunt de
obicei ușoare, legate de vaccinarea în
sine, și în niciun caz nu sunt echivalente
cu boala determinată de virusul natural.
Virusurile vaccinale sunt modificate, ate-
nuate sau inactivate, prin urmare niciun
vaccin nu poate produce boala.
·  Nu este mai bine să treci prin boală
decât să te vaccinezi? Imunitatea do-
bândită prin trecerea prin boală, re-
zultat al infecției naturale, poate fi
mai bună decât cea rezultată în urma
vaccinării, dar, foarte important, și ris-
cul este mai mare! Pneumonii severe,
complicații și sechele neurologice, afec-
tări cronice de organ, retard mental, sur-
ditate sau orbire, deces – sunt un preț
prea mare pe care un copil nevaccinat și
părinții lui îl pot plăti...
Acestea sunt doar câteva exemple.
Personal, îi încurajez pe toți părinții să acce-
seze informații din surse autorizate, ale foruri-
lor medicale sau organizațiilor internaționale.
Există materiale și recomandări clare, pe baza
cărora părinții pot lua o decizie cu adevărat
informată. Nu în ultimul rând, susțin personal
orice demers de comunicare publică a impor-
tanței și beneficiilor vaccinării, o activitate
care ar trebui să devină continuă în sistemul
nostru medical.
Prof. dr. Doina Pleșca,
Preşedintele Societăţii Române
de Pediatrie
Bibliografie
1. Sondaj IRES – Impactul stării de urgență asupra vieții
românilor
2. Sondaj IRES – percepții publice privind proiectul legii
RO-6154/iunie 2020
vaccinării
3. https://www.who.int/immunization/
4. https://www.cdc.gov/vaccines/parents/FAQs.html
5. https://www.ecdc.europa.eu/en/immunisation-and-
vaccines
Acest material a fost publicat cu sprijinul
14 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
ÎNSINGURATUL POET
Muzeul Naţional al Literaturii Române
(MNLR) și-a redeschis porţile pentru public
cu o expoziţie prezentă în același timp în
spaţiul virtual și pe simezele muzeului
(la sediul central din Calea Griviţei 64-66).
E
xpoziţia a fost vernisată online chiar la
1 iunie, ziua când MNLR aniversează 63 de
ani de existenţă. Marcând centenarul naș-
terii poetului Paul Celan, dar și semicen-
tenarul morţii sale (survenită în 1970, când a ales să
se arunce în Sena), expoziţia „Printre cuvinte/ Unter
den Wörtern” reprezintă rodul unui parteneriat între
MNLR, Institutul Cultural Român (ICR), Forumul
Cultural Austriac, Departamentul de Limbi și Litera-
turi Germanice, Universitatea din București, Editura
Suhrkamp și Arhivele de Stat din Freiburg. Urmând
în paralel parcursul vieţii, dar și al carierei artistice a
poetului, ni se dezvăluie amănunte și momente-cheie
petrecute între orașul natal Cernăuţi, aflat pe atunci
în Regatul României, în București, la Viena (o scurtă
perioadă) și, în final, pentru mai bine de două decenii,
la Paris.
O VIAŢĂ MARCATĂ DE DEPRESIE
Elementele definitorii ale copilăriei și tinereţii
poetului au fost apartenenţa la o familie de evrei vor-
bitori de germană de care a fost profund atașat, pre-
cum și traiul în multiculturalul Cernăuţi interbelic.
După finalizarea studiilor liceale, începe Facultatea de
Medicină la Tours, în Franţa, pe care va fi obligat să o
abandoneze după ocuparea acestei ţări de către Germa-
nia hitleristă. Întors în ţară, se dedică studiului limbilor
romanice, ceea ce îi va permite mai târziu în viaţă, indi-
ferent de meleagurile pe care se afla, să își câștige traiul
ca traducător.
PUBLICITATE
S.C. DIOPTIC SRL SUCEAVA
angajează
medic oftalmolog
pe perioadă nedeterminată. Relații la telefon 0729.951.289.
Abonează-te pe 12 luni la Viaţa Medicală!
Ziarul tipărit*: Ziarul pdf:
200 lei 129 lei
*Primești bonus, gratuit, abonament pe 12 luni la ziarul pdf.
Cum te abonezi:
• Online: creează-ți cont pe medichub.ro și accesează
www.medichub.ro/reviste/ziarul-viata-medicala
sau
• Trimite un e-mail pe adresa abonamente@viata-medicala.ro cu datele tale
(nume, adresă de livrare a ziarului, specializare) și cu dovada plății contravalorii
abonamentului (în contul RO09INGB0000999906229895, deschis la ING Bank;
Titular cont: S.C. VIAŢA MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ SRL; CIF RO4197070).
Te vom contacta în cel mai scurt timp.
Punctul de cotitură în viaţa personală, care îi va in-
fluenţa și creaţia poetică, este reprezentat de pierderea
părinţilor, în special a mamei, victime ale holocaustului
din Bucovina, în 1942, precum și de propria sa experien-
ţă în tabăra de muncă de la Tăbărăști, Buzău. Vinovat, în
faţa propriei conștiinţe, pentru a fi supravieţuit, va duce
cu sine pentru tot restul zilelor o depresie care se va ac-
centua cu trecerea timpului. Îl va face pacient frecvent
în anii 1960 al sanatoriilor psihiatrice și îl va împinge,
în final, la sinucidere. În ciuda tristeţii sale devenită or-
ganică, a reușit totuși să își câștige prieteni adevăraţi,
în special în rândul scriitorilor, atât în România, cât
și în Austria, Germania și Franţa.
ODĂ UNUI CREATOR EUROPEAN
Panourile aflate pe simezele MNLR, disponibile în
variantă virtuală pe site-ul Forumului Cultural Austriac,
îmbină textul explicativ în română și germană cu foto-
grafii ale poetului, ale familiei și prietenilor săi, ale soţiei
sale Gisèle de Lestrange, ale locurilor în care a trăit și a
creat, precum și cu reproduceri ale manuscriselor, scri-
sorilor și volumelor sale de poezie. Unele dintre aceste
cărţi și documente scrise se găsesc și în vitrina instalată
în mijlocul sălii de expoziţie. În următoarea perioadă
expoziţia va fi prezentă în spaţiul virtual, prin reţeaua
Forumurilor Culturale Austriece, cu versiuni în limbile
naţionale, la Budapesta, Istanbul, Kiev, Paris, Roma și
Varșovia. Un gest de recunoaștere a importanţei unui
poet care, dincolo de originile ori convingerile sale, a fost
într-adevăr un creator european.
În același spirit, de omagiere a unui artist internaţi-
onal, neîngrădit de graniţe politice, și ICR, prin sucur-
salele sale de la Berlin, Stockholm și Bruxelles, a desfă-
șurat multiple activităţi de promovare a lui Paul Celan,
prezentând un documentar dedicat vieţii sale și organi-
zând concursuri de creaţie poetică.
Dr. Raluca Bulea
VÂND/ÎNCHIRIEZ
FARMACIE ÎMPREUNĂ
CU SPAŢIUL EI. RELAŢII
LA TEL. 0755.730.237
Săptămânal, vei primi ziarul
tipărit și/sau vei avea acces la
ziarul în format pdf. În plus, vei
avea acces la toate articolele
postate pe www.viata-medicala.ro
Scanează QR codul pentru linkul de abonare
Medic-Medicină-Cultură
Iniţiativă veche,
extrem de actuală
D e curând, platforma Gândul a transmis o piesă de teatru cu
un subiect contemporan – „Stăpânul Ciolanului”, de Marilena
Dumitrescu – o producţie a grupului Vouă realizată în urmă cu aproa-
pe zece ani de neobositul animator al sus-numitei formaţii, Adrian
Fetecău. Minune, mare minune! Se întâmplă azi, când aproape toate
teatrele, în frunte cu cele naţionale, stipendiate de la bugetul de stat se
feresc ca dracul de tămâie de dramaturgia scrisă de autori români în
viaţă, care prezintă viaţa de zi cu zi cu bucuriile, dar și cu necazurile ei
din România de azi, apelând din gros fie la dramaturgia clasică, fie la
însăilări evazioniste care aduc cu spectacolele ce ilustrau altădată Cân-
tarea României. Este de notorietate scandaloasă că la Teatrul Naţional
din București se joacă de mai multă vreme „O scrisoare pierdută”, fără
actul 3 – o radiografie acidă a sistemului și clasei politice românești
interbelice –, act pe care Ion Caramitru (director) și Horaţiu Mălăele
cu bună știinţă l-au exclus!
Binomul Fetecău - Marilena Dumitrescu mai „recidivaseră” câţiva
ani mai înainte cu spectacolul „O mătușă pierdută” în care erau într-un
fel demascate afacerile oneroase ale unui important personaj politic al
vremii. „Stăpânul Ciolanului” are ca subiect angoasele și suferinţele
unui îmbogăţit peste noapte (Billy Colac) speriat că i se fură rodul bo-
găţiei sale, personificat într-un ciolan uriaș la care râvnește avid un alt
îmbogăţit din afaceri necurate. Mottoul piesei este foarte sugestiv în
ceea ce privește subiectul: „Ciolanu’ e-n toate, e-n cele ce sunt/ Și-n cele
ce mâine vor râde la soare!”.
Cu toate că i-a făcut toate tipurile de asigurări, pentru furt, pentru
cutremur, pentru incendii, pentru inundaţii, până și CASCO, mili-
ardarul Colac știe că există pericole pe care nu le poţi evita în niciun
fel. Dacă cumva se va da vreo lege să se naţionalizeze toate ciolanele?
Dacă se interzic ciolanele românești și impune Uniunea Europeană
ciolane străine? Obsesia lui se va transforma în coșmar și nimeni nu
va mai avea liniște în casa miliardarului Colac. În scenă se va duce o
luptă acerbă pentru păstrarea sau adjudecarea ciolanului de dimensi-
uni impresionante, care străjuiește permanent pe scenă. (scenograf:
Dan Toader). Protagoniștii sunt doi miliardari: Billy Colac (Adrian
Fetecău) și Stelian Pupăză (Tudorel Filimon). În cele din urmă, în ciu-
da divergenţelor, cei doi magnaţi se vor înţelege încuscrindu-se, cio-
lanul rămânând în felul acesta în familie. Pe cei doi actori principali
care-și portretizează excelent personajele îi secondează cu dezinvol-
tură și umor Marilena Chelaru (mama lui Colac), Marcelo Cobzariu
(bodyguardul casei), subsemnatul (un senator corupt), Cristina Cabel
(soţia), Daniel Torje (alt senator), Felix Dumitrescu (tânăr ziarist),
regia spectacolului aparţinând tânărului regizor Alex Avădanei.
Iniţiativa grupului Vouă, cu peste 35 de ani de activitate artistică,
merită felicitări din toată inima pentru demersul său îndrăzneţ, dar și
pentru realizarea acestei piese, o realizare ce se dovedește extrem de
actuală și astăzi.
Candid Stoica
ANGAJĂM
· medic Recuperare Medicală (asigurăm locuință) la Clinica
Paltinul – Spital Victoria din orașul Victoria, Brașov;
· medic Diabet, nutriție și boli metabolice;
· medic Medicină de laborator
pentru Clinica Paltinul din Sibiu și din Victoria.
Contact: paltinul@rdsmail.ro, tel.: 0766.356.821.
Clinica Cristina Medical din
București
angajează medici specialiști pentru următoarele specialități:
- Cardiologie
- Medicină internă
- Neurologie
- Reumatologie
- Psihiatrie
- Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice
- Medicina muncii
Relații pe e-mail: sescugabi@yahoo.ro sau la telefon: 0787.898.703.
Interviu
Cu un doctorat în Boli
infecţioase și specializare
de management și
marketing farmaceutic
obţinută în Franţa,
dr. Rucsandra Hurezeanu
a devenit în ultimii ani
unul dintre mai importanţi
antreprenori în domeniul
dermatocosmeticii
românești. Recunoaște că
a fost inspirată (și ajutată
financiar) de către mama
sa, care a fost una dintre
primele antreprenoare din
industria farmaceutică de
după Revoluţie.
Este conștientă că
din ce în ce mai multe
persoane au un teren
atopic și că pielea
acestora necesită o
îngrijire aparte, iar
produsele formulate
în laboratoarele ei se
dovedesc adjuvante
valoroase în tratamentele
prescrise de dermatologi.
În prezent, pe lângă
producţia de cosmetice,
compania pe care o
conduce s-a adaptat la
noile norme de păstrare a
igienei, punând pe piaţă
noi formule de produse cu
proprietăţi dezinfectante
și biocide.
Cum aţi ajuns să îmbrăţișaţi
medicina?
Am studiat medicina continu-
ând o tradiţie a familiei și cres-
când înconjurată de medici și
farmaciști. După Facultatea de
Medicină Generală am obţinut un
doctorat în Boli infecţioase. Am
lucrat apoi în industria farmace-
utică mulţi ani, în marketing și
vânzări, și am studiat, la Paris,
Management și Marketing far-
maceutic în cadrul unui MBA, la
ESCP Business School. Mama mea
a fost una din primele femei antre-
prenoare în industria farmaceuti-
că, cu afaceri în retail, distribuţie
și producţie de medicamente. Ea
m-a încurajat și m-a sprijinit fi-
nanciar când am creat Ivatherm,
acum 15 ani.
Ce vă leagă de Herculane?
Încă din vremea când locuiam
la Paris, dermocosmeticele erau
produsele mele preferate, ca și ale
prietenelor mele. Cum cele mai
multe mărci din Franţa au ca in-
gredient principal apa termală,
m-am gândit că aș putea căuta în
România un izvor termosalin cu
efecte calmante și antiiritante pen-
tru piele. Mi-au atras atenţia bine-
înţeles izvoarele Băilor Herculane,
cea mai veche și prestigioasă sta-
ţiune termală din Europa, pentru
care Împărăteasa Elisabeta făcuse
o adevărată pasiune. Aici am găsit
un izvor cu o concentraţie optimă
de Ca, Mn, Mg, Zn, cu proprietăţi
antiinflamatoare, calmante pen-
tru piele, așa cum am demonstrat
în teste și studii in vitro și ex vivo
de-a lungul timpului.
M-A FRAPAT CREȘTEREA
INCIDENŢEI
AFECŢIUNILOR PIELII
Care este povestea Ivatherm,
marca de dermatocosmetice pe
care aţi creat-o?
Acum 15 ani, am creat Ivatherm, o
companie dedicată pielii sensibi-
le. De-a lungul carierei mele, m-a
frapat creșterea incidenţei afec-
ţiunilor pielii. Peste 50% dintre
oameni suferă de alergii și au piele
sensibilă, din cauza poluării, die-
tei precare și a stresului. Impactul
emoţional este uriaș. Mi-am dorit
să găsesc o cale de a trata aceste
afecţiuni combinând apa termală
Herculane cu cele mai inovatoa-
re ingrediente cosmetice, creând
produse sigure, eficiente, reco-
mandate de medici, dar ușor acce-
sibile consumatorilor. Ivatherm e
un brand cosmetic de produse de
farmacie recomandat de medicii
dermatologi.
Ce criterii trebuie să îndeplineas-
că un produs dermatocosmetic?
Dermatocosmeticele sunt cosme-
tice de farmacie. Ele nu au o legis-
laţie specială faţă de alte produse
cosmetice. Dar sunt produse a
căror eficienţă a fost dovedită cu
studii clinice și sunt foarte bine to-
lerate. Faptul că sunt recomandate
de medici și vândute în farmacii
sau clinici le dă o credibilitate
suplimentară.
Au anumite produse din portofo-
liul mărcii indicaţii terapeutice?
Produsele Ivatherm ameliorează
afecţiuni frecvente ale pielii, cum
sunt acneea, cuperoza, rozace-
ea, dermatita atopică, dermatita
Dr. Rucsandra Hurezeanu:
„Medicina
m-a ajutat enorm”
Fascinată de proprietăţile apei termale de la Herculane, pe care o utilizează de 15 ani
la fabricarea dermocosmeticelor, medicul-antreprenor a adăugat în portofoliu, încă
de la începutul pandemiei, produsele dezinfectante și biocide.
seboreică, dermatita de contact,
pielea uscată, iritată, sensibilă. Ele
își găsesc locul în cadrul schemelor
de tratament alături de preparate-
le medicamentoase dermatologice,
atât topice, cât și orale. De exem-
plu, utilizarea constantă a produ-
selor hidratante din portofoliul
nostru în managementul derma-
titei atopice reduce durata utiliză-
rii tratamentului medicamentos,
ceea ce înseamnă o creștere a
complianţei pacienţilor.
Aţi efectuat studii clinice pentru
produsele dvs.?
Am făcut nenumărate studii cli-
nice, pentru a demonstra efecte-
le asupra pielii. Ultimul este un
studiu multicentric, efectuat pe o
sută de pacienţi, sub coordonarea
prof. dr. Călin Giurcăneanu, pre-
ședintele Societăţii Române de
Dermatologie. Cu o aplicare a apei
în spray pe jumătate de faţă după
proceduri estetice neinvazive –
laser, peeling, microneedling – la 5
minute și la 15 minute, s-a măsurat
și demonstrat scăderea semnelor
inflamaţiei: eritem, edem, tem-
peratură. De aici beneficiul uti-
lizării apei termale în cabinetele
dermatologilor și în cele de medi-
cină estetică, dar și acasă, pentru
reducerea iritaţiei și inflamaţiei.
FORMULELE
PRODUSELOR CONŢIN
ÎNTRE 10 ȘI 30% APĂ DE LA
HERCULANE
Produsele sunt fabricate în Fran-
ţa, dar ingredientul-vedetă este
din România. Cum procedaţi
logistic?
Apa termală este colectată la sur-
să, chiar în Herculane, în reci-
piente sterile și transportată în
’’
Felul în care
rămâi conectat
cu inovaţiile și
tendinţele, rapiditatea
cu care creezi ceea
ce vor medicii și
consumatorii constituie
o măsură a succesului.
Franţa, fiind vorba de câteva zeci
de tone pe an. Acolo este ionizată
și îmbuteliată în sprayuri sau intră
în compoziţia celorlalte produse,
într-un procent de 10-30%, în func-
ţie de cum am creat formula fiecă-
rui produs.
Care sunt cele mai importante
lecţii pe care le-aţi învăţat, ca
antreprenor?
Ca antreprenor înveţi zi de zi; de
15 ani am acumulat multă experi-
enţă. Businessul internaţional este
probabil cel mai greu, dar și cel
mai interesant. E nevoie de multă
flexibilitate și de adaptare la stiluri
și culturi diferite, la specificul fie-
cărei pieţe. E esenţial să ai această
mobilitate de gândire. Suntem pre-
zenţi în 12 ţări, din Asia și până în
Orientul Mijlociu, și adaptăm por-
tofoliul de fiecare dată la nevoile
locale. În Asia există ritualuri mai
lungi, produsele se aplică în mul-
te straturi, texturile sunt foarte
lejere și apa termală Herculane e
extrem de apreciată, fiind cel mai
vândut produs în acea regiune.
Ca antreprenor, alegerea și
formarea echipei potrivite este
cel mai important lucru. Suntem
o echipă de oameni animaţi de
pasiunea noastră comună pen-
tru cosmetice și ne străduim să
fim cei mai buni. Activăm într-o
VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24
15
industrie extrem de dinamică și
felul în care rămâi conectat cu ino-
vaţiile și tendinţele, rapiditatea cu
care creezi ceea ce vor medicii și
consumatorii constituie o măsură
a succesului.
Cât v-a ajutat pregătirea medica-
lă în business?
Medicina m-a ajutat enorm; înţe-
leg ușor mecanismele de funcţio-
nare intimă celulară a structuri-
lor pielii. Felul cum ingredientele
active acţionează și interferă cu
procesele naturale de funcţionare
sau de îmbătrânire a pielii repre-
zintă partea cea mai fascinantă în
cosmetologie.
În acest moment, produceţi și
dezinfectanţi...
Am realizat repede în luna martie
că toţi fabricanţii francezi produc
la foc continuu dezinfectante pen-
tru mâini. Mi-am dat seama că ce-
rerea locală pe fiecare piaţă este
enormă și că nu vor veni produse
din import foarte repede. Cum
suntem foarte puţini actori în
această industrie în România, am
început imediat să lucrăm la aces-
te produse dezinfectante pentru
mâini, sub formă de geluri și solu-
ţii hidroalcoolice. Avem mai multe
formule, cu concentraţie diferită
de alcool, între 60 și 80%. Soluţia
cu concentraţie mai mare de alcool
este înregistrată ca biocid. Pentru
virusul SARS-CoV-2 este suficien-
tă o concentraţie mică de alcool,
de 40% chiar, dar spitalele care se
confruntă cu infecţii nosocomiale
au nevoie de soluţii cu concentra-
ţie mare, de 80%.
Cu cât concentraţia de alcool
este mai mare, cu atât pielea se usu-
că și se irită mai repede. Vom avea
două-trei soluţii împachetate în
recipiente de diverse dimensiuni,
pentru a face faţă cererilor diver-
se. Toate formulele sunt fabricate
după reţetele-standard recoman-
date de OMS. Crema-barieră pen-
tru dermatita de contact este și ea
foarte cerută și foarte apreciată
în această perioadă, pentru trata-
rea iritaţiilor și a uscăciunii pielii,
cauzate de utilizarea frecventă a
gelurilor dezinfectante. Are un
ingredient filmogen care izolează,
protejează și repară mâinile agre-
sate și uscate din cauza soluţiilor
alcoolice.
Ce mesaj aţi vrea să le transmi-
teţi medicilor dermatologi?
Medicii dermatologi au testat și
prescris produsele noastre încă de
acum 15 ani, când lansam pe piaţă
prima companie românească de
dermocosmetice. Suntem profund
recunoscători pentru deschiderea
cu care au primit aceste produse și
le mulţumim pentru colaborarea și
parteneriatele noastre.
Dr. Laura Davidescu
16 VIA�A MEDICALĂ
19 iunie 2020 l Nr. 24 Medicina altfel Grupaj realizat de
dr. Mădălina Badea

Efectele secundare pulmonare

Administrarea de metotrexat nu
crește riscul de boală pulmonară
interstiţială, putând avea

ale metotrexatului în PR
chiar un rol protector la pacienţii
cu poliartrită reumatoidă (PR),
conform unor studii prezentate
online la Congresul European de populaţia generală, independent de tra- interpreta rezultatele ambelor studii cu pre-
Reumatologie. tamentul cu metotrexat, după un an, cauţie. Pentru a înţelege cum o anumită in-
respectiv după cinci ani de urmărire. tervenţie precum utilizarea de metotrexat

D eși au fost raportate asocieri între

metotrexat și pneumonita de hiper-
sensibilitate, rolul acestui medicament
Mai mult, un studiu de tip caz-control ce a
inclus 1.000 de pacienţi cu PR a raportat o
incidenţă mai scăzută a bolii interstiţiale
influenţează apariţia bolii pulmona-
re interstiţiale, este necesar un studiu
prospectiv care să realizeze o ajustare
în apariţia bolii interstiţiale difuze era in- difuze la cei care utilizau metotrexat faţă de la factorii de risc ai acestei patologii”,
cert. Un studiu danez ce a inclus 30.512 naivi. menţionează dr. Elizabeth Volkmann
pacienţi cu PR a raportat o incidenţă de „Totuși, aceste studii sunt limita- de la University of California pentru
3-5 ori mai mare a acestei patologii faţă de te de caracterul retrospectiv. (...) Aș Medscape.

O descoperire interesantă despre

metformin
Un mic studiu japonez publicat în Diabetes Care susţine rolul metfor-
minului în excreţia glucozei prin materiile fecale. Deși acest medicament
este utilizat de peste 60 de ani în tratamentul diabetului zaharat de tip 2,
încă se descoperă elemente noi despre mecanismul său de acţiune. Acest
studiu retrospectiv a inclus 48 de pacienţi investigaţi prin PET-MRI (posi-
tron emission tomography – magnetic resonance imaging), în combinaţie
cu un trasor radioactiv pe bază de glucoză.
Scopul a fost detectarea unor formaţiuni
tumorale, care au tendinţa de a capta mai
multă glucoză. Jumătate dintre cei incluși
se aflau în tratament cu metformin. S-a ob-
servat că aceștia aveau o captare crescută a
trasorului în spaţiul intraluminal la nivelul
ileonului și colonului, dar nu și în peretele
intestinal, comparativ cu lotul de control.
Descoperirea a fost interpretată de cercetători ca o dovadă a rolului
metforminului în excreţia glucozei prin scaun. Totuși, acest aspect trebuie
confirmat prin studii de dimensiuni mai mari, care să ia în considerare și
alte variabile ce pot influenţa această asociere. „Descoperirea ne lărgește
cunoștinţele despre metformin, dincolo de ideea de control glicemic, con-
siderând interacţiuni cu celulele endocrine intestinale sau influenţarea
microbiomului și florei intestinale”, afirmă dr. Vanita Aroda de la Brigham
and Women’s Hospital din Boston, pentru Medscape.

Detecţia neoplaziilor în sânge,

mai aproape de realitate?
Un studiu publicat recent în Science sugerează că o analiză sanguină
care poate detecta mai multe forme de cancer, în asociere cu evaluarea prin
tomografie cu emisie de pozitroni (PET-CT) a întregului corp, ar putea de-
veni noul standard în screeningul neopla-
zic. Aproximativ 10.000 de femei cu vârsta
între 65 și 75 de ani, fără antecedente per-
sonale oncologice, au fost evaluate printr-o
analiză de sânge care studiază ADN-ul
plasmatic și biomarkerii proteici. La pri-
ma testare, 490 de femei au fost pozitive,

Reevaluarea duratei
urmând ca 134 să fie confirmate printr-un
alt test. Aceste paciente au fost îndrumate către PET-CT pentru confirma-
re și localizarea neoplaziei.
În final au fost diagnosticate 26 de neoplazii, în principal prin biopsie.

tratamentului pentru
Neoplaziile aveau localizări diverse, majoritatea într-un stadiu foarte pre-
coce al bolii. Cele două teste combinate au avut o specificitate de 99,6%, dar
o sensibilitate de numai 15,6%, întrucât alte 70 de cazuri au fost diagnosti-
cate prin alte metode în următorul an. Se lucrează la îmbunătăţirea sensi-

infecţiile urinare joase

bilităţii acestui test, urmând ca metoda să fie evaluată în studii ulterioare.

Crioablaţia percutană a cancerului

Durata tratamentului cu anumite antibiotice
în cistita acută necomplicată la femei ar
putea fi scurtată, cu obţinerea aceleiași
eficienţe terapeutice și cu diminuarea
reacţiilor adverse, arată o metaanaliză
a 61 de studii publicată în The Lancet
Infectious Diseases*.
Date sugestive pentru pivmecilinam
și fluoroquinolone renal, eficientă în stadii precoce
În cadrul acestui studiu a fost evaluată eficienţa Tratamentul prin crioablaţie percutană a cancerului renal identificat
clinică și antimicrobiană a numeroase regimuri te- în stadiu precoce a obţinut rate de supravieţuire cel puţin la fel de bune ca
rapeutice cu amoxicilină/clavulanat, cefalosporine nefrectomia, reiese dintr-un studiu prospectiv publicat în Radiology*. Spe-
de generaţia I și III, fosfomicină, fluoroquinolone de cialiștii au evaluat supravieţuirea la 10 ani
generaţia II, III sau IV, nitrofurantoin, pivmecilinam, pentru 134 de pacienţi cu carcinom renal
trimetoprim și sulfometoxazol, cu durate de la una în stadiul 1 trataţi în acest mod, comparân-

Î
n cadrul metaanalizei, specialiștii au obţinut
date privind tratamentul cu pivmecilinam și
cu fluoroquinolone de generaţia III sau IV. Trei
zile de tratament cu pivmecilinam au fost la fel
de eficiente ca regimurile de cinci sau șapte zile, în
timp ce doza unică de sparfloxacin sau gatifloxacin
induce un răspuns clinic și antimicrobian similar
tratamentului de trei zile. Deși mai multe studii au
indicat eficienţa regimurilor antibiotice mai scur-
te, ghidurile actuale nu reflectă întocmai aceste
recomandări.
până la șapte zile. Datele obţinute pentru alte antibio-
tice, în afară de pivmecilinam și fluoroquinolonele de
generaţia III sau IV, au fost mai puţin sugestive, deși
regimul de trei zile cu nitrofurantion, trimetoprim
sau dozele unice de cefalosporine de generaţia I sau
III ar putea fi opţiuni viabile care merită investigate
în continuare.
Pe lângă îmbunătăţirea raportului eficienţă-toxi-
citate, aceste regimuri reduse sunt mai avantajoase
din punct de vedere economic și scad riscul apariţiei
rezistenţei microbiene.
*
https://www.thelancet.com/journals/laninf/article/PIIS1473-3099(20)30121-3/fulltext
du-le cu rezultatele obţinute prin nefrecto-
mie parţială sau radicală, existente în baza
de date americană a pacienţilor oncologici.
Prin crioablaţie percutană ghidată imagis-
tic, rata de supravieţuire generală la cinci
ani a fost de 87%, iar la zece ani de 72%. Rata de supravieţuire specifică, legată
de neoplazie, a fost de 94% în ambele cazuri. La cinci ani, 85% dintre pacienţi
nu prezentau recidivă tumorală, procentul fiind de 69% la zece ani. În grupul
celor trataţi chirurgical, rata de supravieţuire generală în grupul cu interven-
ţie prin nefrectomie parţială a fost de 78% la cinci ani și de 49% la zece ani, iar
în grupul cu nefrectomie radicală, de 67%, respectiv 43%.
https://pubs.rsna.org/doi/10.1148/radiol.2020192325
*