ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 20 (1736), anul XXXV

19 mai 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

PAGINILE 8-9

Burnoutul medicilor
este problema tuturor
Raportul Medscape privind burnoutul și depresia la medicii americani publicat în ianuarie
2023 citează un medic spunând următoarele: „Doar un sociopat ar putea să profeseze
ca angajat al unui mare sistem de sănătate și să nu sufere de burnout. Oricui îi pasă de
pacienţi, burnoutul îi bate la ușă, inevitabil”. Chiar este burnoutul inevitabil pentru medici?
Ce e de făcut?

ACTUALITATE PAGINILE 10-11

Registru pentru urmărirea IC POSTURI SCOASE LA CONCURS

Proiectul clujean REDEFINE-HF este unic și
vizează crearea unui registru de urmărire a
remodelării ventriculare stângi post-infarct
miocardic, în scopul prevenirii insuficienţei
cardiace (IC). PAGINA 2
în unităţile sanitare de stat
„Viaţa Medicală” continuă să publice lista
posturilor scoa­se la concurs, preluând și
infor­maţii de pe site-urile posturi.gov.ro și ms.ro.

ACTUALITATE
Medic în Hobby-ul este o
Dr. Felician
Stăncioiu:
Centenar la Spitalul Obregia
necesitate, nu un moft.
Palatul Parlamentului aniversară, marcând 100 de
România găzduiește Zilele Medicale ani de la înfiinţarea unităţii
și Știinţifice ale Spitalului sanitare. Revenim cu detalii
PAGINA 15 Obregia. Ediţia este una în numărul viitor. PAGINA 3
2

Registru
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20 Actualitate
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,

pentru Suntem în faţa unui proiect

DORINA NOVAC,
dr. ALINA SIMACHE

unic, deocamdată local – crearea

urmărirea
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
unui registru de urmărire a
insuficienţei
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
remodelării ventriculare stângi
post-infarct miocardic acut, în
cardiace
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU, scopul prevenirii insuficienţei
la Cluj-Napoca
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
cardiace – REDEFINE-HF.
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ, Proiectul, în derulare din 2019, Timișoara. Bugetul alocat Cadrul derulării este Programul (director medical), șef de
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE, este promovat de Institutul este de 2,5 milioane de euro, „Provocări în sănătatea publică lucrări dr. Ioana Dregoesc,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA Inimii de Urgenţă pentru Boli fiind vorba despre un program la nivel european”, coordonator medic cardiolog (asistent
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN Cardiovasculare „Niculae sponsorizat de Guvernul fiind prof. dr. Adrian Iancu, manager) și Florin Crișan
MIHĂLŢAN, PAULA ROMANESCU, Stăncioiu” din Cluj-Napoca, în Norvegiei. Ţinta acestui proiect medic cardiolog (în calitate de (managerului
CANDID STOICA, parteneriat cu Spitalul Clinic este mult mai generoasă, manager de proiect), în echipă institutului).
dr. VLAD STROESCU, Judeţean Oradea și cu Institutul ea vizează implementarea cu prof. dr. Adrian Molnar, Grupaj realizat de
DEMOSTENE ȘOFRON, de Boli Cardiovasculare din registrului la nivel naţional. medic Chirurgie cardiacă Demostene Șofron
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general

dr. SIMONA MELNIC

Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate 
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Prof. dr. Adrian
Iancu: „Un
milion de români
au insuficienţă
cardiacă în
prezent”
Ce urmărește acest registru?
Esenţa acestui registru este de a
arăta ce se întâmplă în viaţa reală
în România la ora actuală. Și se în-
tâmplă următorul lucru: bolnavii
nu au o educaţie suficientă pentru
a se adresa din timp unui serviciu
spitalizat. Noi, medicii, ne facem
foarte bine treaba, avem un timp
de întârziere foarte mic al bolnavu-
lui care ajunge în institut la noi. În
schimb, timpul de când debutează
simptomele și până când pacientul
se adresează cadrului medical este
foarte mare. Asta înseamnă lipsă de
educaţie. E nevoie ca acești bolnavi
să fie bine informaţi asupra acestui
pericol, cei care ajung târziu la noi
putând dezvolta infarcte mari. Tim-
pul înseamnă mușchi care moare și
care se repercutează, practic, în apa-
riţia insuficienţei cardiace, cauză de
mortalitate în România. Un milion
de români au insuficienţă cardiacă
în acest moment. Noi vrem să preve-
nim, și cea mai bună prevenţie este
vizita la medic. Timpul trece, inima
suferă, ţesutul se necrozează și moa-
re iar de aici se ajunge la insuficienţa
cardiacă.
Ce aduce bun acest registru?
Faptul că bolnavii, odată intraţi în
serviciul nostru, sunt monitorizaţi,
tensiunea este normalizată în urma
tratamentului, colesterolul scade
tot în urma tratamentului. Noi ne
facem treaba și dincolo de aspectul
intraspitalicesc.
Care este principiul de funcţiona-
re a registrului?
Nu este deloc complicat. În momen-
tul în care bolnavul ni se adresează
și intră în raza noastră de acţiune, se
face tot ce este necesar din punct de
vedere terapeutic. Bolnavul este in-
trodus într-un cloud, fiind monito-
rizat tot timpul. Mai mult, bolnavii
sunt programaţi prin acest registru
să vină la control la șase luni, la un
an, urmărindu-se implementarea
profilaxiei secundare. Sperăm să
extindem acest registru pentru că
el oferă date importante despre via-
ţa reală din România. Vreau să mai
semnalez un aspect negativ al vieţii
noastre. 25% dintre bolnavii cu in-
farct miocardic acut nu au durere
în piept, au alte simptome, un alt
disconfort. În acest moment, avem
înregistraţi în registru 1.300 de pa-
cienţi. Înrolarea a fost foarte dificilă
din cauza pandemiei de COVID. Pe-
rioadă în care și achiziţiile au mers
mai greu.
Prof. dr. Adrian
Molnar: „Acest
proiect ne arată
unde suntem”
Ce înseamnă acest registru din
perspectiva chirurgului de chi-
rurgie cardiacă?
Din păcate, nu doar în România,
ci și pe plan european, interesul
pentru chirurgia cardiacă a scă-
zut destul de mult în ultimii ani.
Explicaţiile sunt multe, pornind
de la faptul că este o specialitate
foarte grea, care durează foarte
mult – după șapte ani începi să
lucrezi, devii matur la 40-45 de
ani, ceea ce este mult. În alte spe-
cialităţi, la această vârstă ești deja
un specialist format. Chirurgia
cardiacă nu se pretează la nivel de
cabinet, ceea ce este un alt punct
nefavorabil. Stresul este foarte
mare, responsabilitatea la fel, pre-
siunile sunt din toate părţile. Așa
că la nivel european și mondial
interesul tinerilor medici pentru
această specialitate a scăzut. Este
și o foarte mare diferenţă faţă de
acum 30 de ani, când intram eu în
sistem și specialitatea de chirur-
gie cardiacă era la mare căutare.
În plus, în ultimii 15 ani am con-
statat o schimbare de paradigmă
în chirurgia cardiacă. Aceasta
tinde tot mai mult spre a deveni
o chirurgie minim invazivă, in-
trând aici pe teritoriul cardiologi-
ei intervenţionale. Tot mai mulţi
cardiologi devin mai agresivi în a
trata bolile, intrând astfel pe teri-
toriul chirurgiei. Am ajuns într-un
punct în care ne cam suprapu-
nem, și atunci cardiologia inter-
venţională va deveni mai tentantă
pentru rezidenţi. Iar chirurgii va
trebui să-și schimbe mentalitatea,
modul de gândire și de abordare,
să încerce să devină mai puţin
agresivi. Asta este o continua-
re firească a chirurgiei, tot mai
mulţi pacienţi se vor îndrepta
spre cardiologia intervenţională,
pentru că ea rezolvă, la ora actu-
ală, o mare parte din patologia
coronariană, boli structurale, bo-
lile valvelor... Acest registru ne
arată unde suntem. El ne ajută să
înţelegem ce se întâmplă în zona
noastră sau la nivel naţional. Exis-
tă registre pentru toate tipurile de
boli, iar ţările dezvoltate au sute
de mii de pacienţi înrolaţi, registre
din care se pot scoate date de orice
fel. Pe baza lor se fac ghiduri, se fac
recomandări. Acest registru lipsea
din panoplia registrelor naţiona-
le, așa încât este foarte bine-venit.
În plus, acest registru va deveni
unul naţional, care sperăm să fie
adoptat de toate centrele mari din
România după ce va fi definitivat.
Actualitate
Spitalul Clinic de Psihiatrie
„Prof. Dr. Al. Obregia”, la ceas aniversar
Palatul Parlamentului din Capitală găz-
duiește zilele acestea Conferinţa Naţională
cu participare Internaţională Zilele Me-
dicale și Știinţifice ale Spitalului Clinic de
Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”. Ediţia de
anul acesta a reuniunii medicale este una
aniversară. Ea marchează 100 de ani de la
Se modifică legislaţia
farmaceutică
în Europa
Revizuirea legislaţiei
farmaceutice europene poate
îmbunătăţi accesul pacienţilor
la medicamente. Asta, dacă
se va ţine cont de realităţile
din sistemele de sănătate
europene.
M
odificarea legislaţiei farma-
ceutice reprezintă o oportu-
nitate unică pentru pacienţii
europeni, inclusiv pentru
cei din România. Dacă se va ţine cont de
realităţile din sistemele de sănătate euro-
pene (foarte eterogene, de altfel), accesul
pacienţilor la medicamente ar putea fi îm-
bunătăţit. Altfel, există mari riscuri ca efec-
tul să fie contrar celui urmărit de Comisia
Europeană.
România se situează din nou printre ulti-
mele ţări din Europa atât în ceea ce privește
rata de disponibilitate a medicamentelor,
cât și timpul de acces al pacienţilor la tra-
tamente de ultimă generaţie. Așa reiese din
datele studiului WAIT 2022, prezentat la fi-
nalul lunii aprilie (în contextul publicării în
26 aprilie 2023 a proiectului de modificare
a legislaţiei farmaceutice a UE) de Federaţia
Europeană a Industriilor și Asociaţiilor Far-
maceutice, organizaţie din care face parte și
Asociaţia Română a Producătorilor Interna-
ţionali de Medicamente (ARPIM).
Timpul de la aprobarea centralizată*
de punere pe piaţă până la disponibilitate
este, în România, de 918 zile, adică peste
doi ani și jumătate. Extremele sunt Germa-
nia, cu 128 de zile, și Malta, cu 1.351 de zile.
Italienii au acces la medicamente de ultimă
generaţie în 436 de zile, maghiarii în 549,
iar bulgarii în 705 zile. Media europeană
este de 517 zile.
„Să fim proactivi”
Cauzele întârzierilor sunt într-o mică
măsură atribuite companiilor, cele mai
mari întârzieri apar în timpul procedurilor
naţionale de aprobare a preţului și
Peste 500 de persoane din judeţele
Brașov, Argeș, Cluj și Giurgiu pot benefi-
cia de testări gratuite pentru depistarea
înfiinţarea unităţii sanitare. Reuniunea me-
dicală a debutat cu o serie de workshopuri,
desfășurate la sediul spitalului, în 16 și 17
mai. Între subiectele abordate în cele două
zile s-au numărat provocările în mana-
gementul tulburărilor sănătăţii mintale,
evaluarea și tratamentul pacientului cu
rambursare. Raportul Root Causes Analy-
sis** identifică zece cauze principale, di-
ferite de la o regiune europeană la alta: în
Europa de Vest întârzierile sunt cauzate
în mare măsură de procesul de evaluare și
cerinţele cu privire la dovezile știinţifice,
iar în Europa de Est de constrângerile eco-
nomice impuse de sistemele de sănătate
și de impactul acestora asupra procesului
decizional al companiilor.
„Companiile membre ARPIM și-au asu-
mat misiunea de a depune dosarele pentru
aprobarea preţurilor și rambursare într-un
timp cât mai scurt, însă de aici este respon-
sabilitatea autorităţilor să finalizeze proce-
sul cât mai rapid”, a declarat Cecilia Radu,
președinte ARPIM.
Europarlamentarul Cristian Bușoi
a declarat, în cadrul unei conferinţe
organizate de ARPIM săptămâna tre-
cută la București, că multe dintre lu-
crurile pe care le putem îmbunătăţi
pentru a reduce timpul de acces al paci-
enţilor români la tratamente inovatoare
ţin fie de o mai bună organizare a unor
Testări gratuite pentru
depistarea hepatitei
infecţiilor cu virusurile hepatitice B și C în
cadrul unor campanii desfășurate în peri-
oada 17-31 mai. Acţiunile sunt organizate
de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepa-
tice din România (APAH-RO) în contextul
Săptămânii Europene a Testării.
„Obiectivul nostru actual este de a face
mai multe testări în cadrul grupurilor vulne-
rabile și în zonele în care trăiesc comunităţi
defavorizate. Ne ducem în acele comunităţi
dependenţă de etanol și tulburările de
identitate de gen la adolescent.
Deschiderea oficială a Conferinţei a
avut loc joi, 18 mai, la Palatul Parlamentu-
lui. Un loc aparte în cadrul evenimentului
l-au avut prelegerile despre istoria Spitalul
Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”.
instituţii din ţara noastră, fie de unele
modificări la nivel de ordin de ministru.
Principalele acţiuni pe care acesta le
vede ar fi: în primul rând, România să fie
proactivă, să participe, să vină cu idei și cu
propuneri concrete în ceea ce privește mo-
dificarea legislaţiei europene și apoi să-și
facă un plan de acţiune cu ceea ce ar trebui
să se modifice în ţară. „Principalul mesaj
pe care îl adresez Ministerului Sănătăţii,
Guvernului României și colegilor mei din
Parlament este să fim proactivi, să parti-
cipăm cu propuneri, să anticipăm care va
fi rezultatul final și să începem încă de pe
acum să pregătim legislaţia românească”,
conchide europarlamentarul român.
Dan Dumitru Mihalache
*Procedura centralizată permite comercializarea
unui medicament pe baza unei singure evaluări la
nivelul UE și a unei singure autorizaţii de intro-
ducere pe piaţă, valabile pe întregul teritoriu al
Uniunii Europene. Din momentul în care Comisia
Europeană emite autorizaţia centralizată de pu-
nere pe piaţă, aceasta este valabilă în toate statele
membre ale UE.
**https://mhm.bz/bWFXv
și regiuni care nu au fost acoperite de cam-
paniile de testare de până acum”, a explicat
Marinela Debu, președintele APAH-RO, în-
tr-un comunicat remis presei. Totodată, ea a
făcut apel la soluţionarea problemei pacien-
ţilor neasiguraţi infectaţi care nu beneficia-
ză de tratament gratuit. Aceasta, deoarece
legea votată anul trecut în acest sens nu are
încă norme de aplicare.
Cristina Ghioca
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
3
Nu au fost omise nici prezentările despre
impactul pandemiei de COVID-19 asupra
sănătăţii mintale. Conferinţa Naţională cu
participare Internaţională Zilele Medicale
și Știinţifice ale Spitalului Clinic de Psihi-
atrie „Prof. Dr. Al. Obregia” se desfășoară
exclusiv în format fizic și este creditată
cu credite EMC pentru medici, asistenţi
medicali, psihologi și asistenţi sociali.
Vom reveni cu o relatare amplă de la
eveniment în ediţia următoare a ziarului.
Cristina Ghioca
Editorial
Cele două feţe ale
autodiagnosticului
Dr. Vlad Stroescu
Poate vă amintiţi de începutul ghidului
amuzant al lui Jerome K. Jerome, Trei în-
tr-o barcă, în care unul dintre personaje se
regăsește în descrierea febrei tifoide, coreei
Sydenham (dansul sfântului Vitus) și, până
la urmă, în aproape toate diagnosticele
dintr-o carte de medicină, cu excepţia „ge-
nunchiului menajerei”. După oroarea iniţi-
ală, personajul e încântat de ideea că ar fi
un specimen special, demn de studiat la o
facultate de medicină: studenţii n-ar avea
decât să-i dea un ocol și ar fi gata să-și ia di-
ploma. Aproape că îi e ciudă că „genunchiul
menajerei” lipsea din colecţie.
Nu-l apreciem îndeajuns pe Jerome K.
Jerome. Îl vedem ca pe un umorist, dar în
două paragrafe dintr-o cărţulie din 1889
reușește să descrie cele două faţete ale au-
todiagnosticului. Să le numim contagiune și
adopţie.
Primul aspect, contagiunea, e felul în
care empatizăm anxioși cu descrieri de
simptome și boli. E „sindromul studentului
la medicină”. Azi, când cantităţi enorme de
informaţii medicale sunt la îndemâna ori-
cui, nu cred că e vreun medic care să nu se
întâlnească, frecvent, cu pacienţi cu dosare
groase de investigaţii neconcludente, spe-
riaţi până la obsesie de boli eluzive. Sunt
cazuri care uneori ne epuizează, ne exaspe-
rează și nu întotdeauna recunoaștem marea
suferinţă care le însoţește.
Al doilea aspect al autodiagnosticului
este, în era social media, un fenomen amplu
și complex. Spre deosebire de secolul XIX al
lui Jerome, există acum comunităţi întregi
de oameni care adoptă un diagnostic: se re-
găsesc identitar în el, după ce e popularizat
pe platforme cu audienţe uriașe. Întâlnesc,
adesea, la cabinet, tineri convinși că au tul-
burări de spectru autist, ADHD sau border-
line. Frecventează deja grupuri online și ur-
măresc influenceri care îmbrăţișează astfel
de diagnostice. Nu se tem de ele, din contră,
caută confirmarea lor „oficială”, medicală,
simt că aceasta ar fi o ușurare și o validare a
luptei pe care o duc. Uneori, bănuielile lor se
confirmă, alteori sunt flagrant false. De cele
mai multe ori însă ne aflăm într-o zonă gri.
Ajuns aici, autodiagnosticul nu este nicio-
dată gratuit, el e consecinţa unei autentice
suferinţe care își caută recunoașterea.
Unul dintre lucrurile pe care le putem
face cu acești pacienţi este să îi însoţim
înapoi, din lumea termenilor medicali abs-
tracţi și a acronimelor diagnostice în cea a
vieţii reale, cu grijile și durerile ei omenești.
Pentru mulţi dintre ei, semnificaţia reală
a suferinţei se află în istoria lor personală,
mai curând decât într-o boală anume. E un
demers invers decât cel obișnuit, semio­logic,
dar e un ocol bine-venit pentru noi toţi.
4 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
Vaccinul
ARNm ,
armă împotriva
cancerului pancreatic
Un studiu publicat recent
în revista Nature aduce
speranţă în tratamentul
cancerului pancreatic,
cea mai letală formă de
malignitate.
C
ancerul pancreatic ră-
mâne o provocare, prin
rata scăzută de răspuns la
tratamente precum imu-
noterapia, radioterapia și chimiote-
rapia. Este una dintre așa-numitele
tumori „reci”, care nu sunt recunos-
cute ca „străine” de sistemul imuni-
tar și nu răspund la imunoterapie.
Tumorile reci sunt majoritare în
peisajul oncologic – reprezintă 80%
din totalul cancerelor –, spre deo-
sebire de tumorile „calde” („hot”, în
engleză). Acestea din urmă prezintă
numeroase celule T intratumorale,
atrase de mutaţiile prezentate de
celulele maligne.
Cercetătorii de la Memorial
Sloan Kettering Cancer Center din
New York au creat un protocol de
tratament, care include un vaccin
ARNm obţinut pe baza celulelor tu-
morale recoltate de la pacient. Aces-
ta este menit să stimuleze răspunsul
imun al pacientului și astfel să elimi-
ne micrometastazele și să întârzie
recidiva. Singurul tratament cura-
tiv pentru cancerul pancreatic este
cel chirurgical – cu șanse mai bune
dacă boala este surprinsă în stadii
Tratament endovascular sau bypass
pentru ischemia cronică a gambei?
boală arterială periferică
timpurii. Cum acest lucru se întâm-
plă rar, statisticile arată că în urma
intervenţiei chirurgicale, boala reci-
divează după 7-9 luni la 90% dintre
pacienţi, supravieţuirea la cinci ani
fiind de 8-10%. Chimioterapia adju-
vantă întârzie recidiva și reprezin-
tă standard de îngrijire la pacienţii
operaţi pentru cancer de pancreas.
Totuși, aproape 80% dintre acești
pacienţi se confruntă cu recurenţa
bolii după 14 luni, iar mai puţin de
30% dintre ei sunt în viaţă la cinci
ani. Terapiile biologice, terapiile ţin-
tite și radioterapia sunt ineficiente.
Mai puţin de 5% dintre pacienţii cu
adenocarcinom ductal pancreatic
răspund la tratamentele cu inhibi-
tori ai punctelor de control. Motivul
este că aceste tipuri de cancer ajung
foarte rar să fie recunoscute ca „stră-
ine” de limfocitele T.
De fapt, s-a observat că durata
de supravieţuire după intervenţia
chirurgicală pentru cancerul pan-
creatic s-a corelat în mare măsură
cu densitatea limfocitelor T CD8+
(efectorii) la nivelul tumorii. Iar
printre acești pacienţi, cei care au
avut cele mai lungi perioade de
supravieţuire au prezentat la nive-
lul tumorii anumite neoantigene
– mutaţii recognoscibile de către
sistemul imun.
Puncte „hot” în tumori „reci”
În 2020, dr. Vinod Balachadran
de la Memorial Sloan Kettering
Internaţionale
Cancer Center din New York pre-
zenta aceste concluzii la întâlnirea
virtuală a Asociaţiei Americane
pentru Studiul Cancerului. Re-
zultatele au fost obţinute în urma
unui studiu care a încercat să ierar-
hizeze, cu ajutorul unui algoritm
computerizat, aceste neoantigene
în funcţie de imunogenicitatea
lor. Cercetarea a comparat frag-
mentele tumorale ale unui grup
de pacienţi cu durată bună de su-
pravieţuire cu cele ale unui grup
cu durată scurtă. Algoritmul a fost
utilizat și de alţi cercetători, pen-
tru pacienţii cu glioblastom – o
altă tumoră „rece” –, dar și în eva-
luarea pacienţilor cu tumori „hot”
Pentru pacienţii cu ischemie
cronică prin ateroscleroză
la nivelul arterelor gambei,
revascularizarea prin
tratament endovascular,
ca primă intervenţie, a
obţinut rezultate superioare
strategiei care a prioritizat
bypassul.
Este rezultatul unui studiu ran-
domizat, BASIL-2 (Bypass versus
angioplastie în ischemia severă a
membrului inferior). Potrivit aces-
tuia, pacienţii care au fost supuși
unui bypass ca primă abordare
intervenţională au avut o probabi-
litate mai mare de a necesita am-
putaţie sau de a deceda în timpul
perioadei de urmărire decât pa-
cienţii care au fost aleși aleatoriu
pentru intervenţia endovasculară.
Rezultatele studiului BASIL-2
au fost publicate online în The
Lancet. Ele contrazic rezultatele
unor studii anterioare, BASIL-1
și BEST-CLI, care sugerau că
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
trataţi prin imunoterapie – paci-
enţi cu melanom sau cu cancer
bronhopulmonar.
În 2020, medicii de la centrul
Memorial Sloan Kettering înro-
lau pacienţi cu cancer pancreatic
rezecabil, care nu fuseseră supuși
chimioterapiei, într-un studiu de
fază 1 ce evalua efectul unui vaccin
ARNm personalizat, care ar stimula
producerea de neoantigene triggeri
pentru sistemul imunitar. Dintre cei
34 de pacienţi cu adenocarcinom
ductal pancreatic înrolaţi până în
august 2021, 16 au fost trataţi prin
rezecţie tumorală, apoi adminis-
trare de atezolizumab (un inhibitor
anti-PD-L1), urmate de vaccinul
ARNm (numit cevureman). Dintre
acești pacienţi, 15 au primit și
Folfirinox modificat, un
cocktail format din acid
folinic, fluorouracil,
irinotecan și oxapla-
tin. Vaccinul pe
bază de ARNm a
fost personalizat
pentru fiecare
pacient, în func-
ţie de rezultatul
biopsiei proprii.
La realizarea lui
au fost direct impli-
caţi și specialiștii de
la BioNTech, cei care
au produs, împreună cu
Pfizer, vaccinul ARNm îm-
potriva SARS-CoV-2.
abordarea chirurgicală este mai
potrivită în caz de ischemie cro-
nică a membrului inferior. Acest
lucru poate avea la origine caracte-
ristici diferite ale pacienţilor alo-
caţi acestor metode.
Ischemia cronică ameninţă-
toare de viaţă a membrului infe-
rior, cunoscută anterior ca ische-
mie critică sau ischemie severă a
membrului inferior, este cea mai
gravă formă de boală arterială pe-
riferică produsă de ateroscleroză.
Pacienţii prezintă durere la nivelul
gambei în repaus și pierdere de
ţesut (ulceraţie, cangrenă sau am-
bele). Fumatul și diabetul zaharat
de tip 2 joacă un rol important în
apariţia și evoluţia bolii.
Studiul a implicat 41 de unităţi
de chirurgie vasculară din Marea
Britanie, Suedia și Danemarca
și 345 de pacienţi randomizaţi
uneia dintre cele două tipuri de
intervenţie ca primă abordare
intervenţională. Majoritatea by-
passurilor au folosit vena safe-
nă mare și au pornit din artera
Creșterea supravieţuirii
fără boală
Vaccinul ARNm a generat
producerea unui titru înalt de
limfocite T specifice antigene-
lor tumorale la opt din cei 16
pacienţi. La distanţă de 18 luni,
pacienţii care au răspuns la ad-
ministrarea vaccinului erau în
viaţă, cu o mediană a perioadei
de supravieţuire fără recurenţă
a bolii mai mare, comparativ
cu pacienţii care nu au răspuns
prin creșterea titrului de limfo-
cite T (13,4 luni în cazul acesto-
ra). Faptul că unii dintre pacien-
ţii care au primit vaccin ARNm
nu au obţinut un titru optim de
limfocite T nu a fost consecinţa
vreunei disfuncţii a sistemului
lor imun. Medicii au verificat
acest lucru comparând răspun-
surile imune obţinute prin vacci-
narea anti-SARS-CoV-2, titrurile
obţinute fiind similare.
Mai multe studii sunt nece-
sare pentru a putea stabili dacă
o tumoră rece poate fi transfor-
mată în tumoră caldă și ce anume
din mediul tumoral trebuie selec-
tat și amplificat pentru a obţine
acest lucru. Însă pentru pacien-
ţii cu cancere foarte agresive,
vaccinul ARNm individualizat
poate fi încă o armă în arsenalul
terapeutic.
https://www.nature.com/articles/s41586-023-06063-y
https://ascopost.com/issues/october-25-2020/research-into-
cold-tumors-heating-up-in-pancreatic-cancer/
femurală comună sau din cea su-
perficială. Majoritatea interven-
ţiilor endovasculare au constat în
angioplastie cu balon, cu montare
de stent simplu sau farmacologic
activ. Pacienţii au fost urmăriţi
timp de doi ani. Obiectivul primar
a fost perioada de supravieţuire
fără amputaţie. Rezultatele au
arătat că amputaţia majoră sau
decesul au survenit la 63% dintre
pacienţii din grupul cu bypass
și la 53% dintre cei cu terapie
endovasculară.
Totuși, autorii remarcă faptul
că rezultatele terapiei au fost mai
degrabă modeste pentru pacienţi:
durata mediană de supravieţuire
fără amputaţie a fost de 3,8 ani, iar
jumătate dintre cei trataţi au trăit
mai puţin de cinci ani. La începu-
tul studiului, 20% dintre pacienţi
fumau, aproximativ 70% aveau di-
abet – dintre care 50% necesitau
insulină –, iar 90% dintre partici-
panţi prezentau frecvent pierderi
destul de mari de ţesut.
https://www.medscape.com/viewarticle/991859?src=
Opinii VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
5

Lasă că îţi
Studiile medicale au dovedit
că dieta mediteraneeană
scade incidenţa afecţiunilor

spun eu!
cardiovasculare, prin
reducerea semnificativă
a nivelului de colesterol,
care are ca efect reducerea
aterogenezei. Am fost de faţă la o consultaţie
stomatologică. Medicul trage con-
Pentru amatorii de statistici a cluzia că este vorba de boala paro-
fost întocmit recent un clasament dontală și îl întreabă pe pacient:
al dietelor, ţinând cont de mai — V-a spus medicul dumnea-
multe criterii. Dintre toate, dieta voastră sau alt medic despre pa-
mediteraneeană a fost cea mai pre- rodontoză sau, mai corect, boala
miată și recunoscută. Ea a ocupat parodontală?
primul loc la categoriile cea mai — Nu, nu mi-a spus nimeni. Am

Stilul de viaţă
bună dietă generală, cea mai bună citit eu singur.
dietă pentru o alimentaţie sănă- — Unde?
toasă (pentru pacienţii răbdători — Pe internet.

mediteraneean, cu
Dr. Nicolae-
și care își doresc o viaţă lungă), cea — (Oftând ușor) Bine, am să vă Iordache Iordache
mai bună dietă pe bază de plante. spun eu.

plusuri și cu minusuri
A ocupat locul al doilea la ca- Ceea ce a urmat a fost o decen- documentat, la ce concluzie aţi
tegoriile: cea mai sănătoasă dietă tă prezentare concisă despre boala ajuns?”. În mod cert, câteva minu-
pentru inimă, pentru pacienţii cu parodontală pe înţelesul pacien- te, probabil două. Dar poate și sal-
diabet și pentru oase și articulaţii, tului: ce este, cum apare, către ce va timp, în caz că pacientul chiar
cea mai bună dietă pentru familie rucola, broccoli, conopidă, ceapă, rafinate (ulei de soia, de canola, de evoluează, ce se poate face pentru se documentase bine.
(care să ajute și să poată fi urmată dovlecel, sparanghel, varza kale, porumb, de șofran). Evident, sunt întârzierea evoluţiei și ce implica- Mai poate pierde șansa de a afla
cu ușurinţă de părinţi cartofi); leguminoase interzise alimente procesate (de ţii sunt pentru pacient. În princi- că pacientul are niște concluzii fal-
și de copii) și cea mai (năut, linte, fasole, alu- tip fast-food, chipsuri, mâncăruri piu, nota 10 pentru prezentare, dar se. De regulă, cei care se documen-
ușor de urmat dietă. ne); cereale integrale „de confort”, popcorn preparat la maximum 8 dacă iei în calcul și di- tează sunt mai atașaţi de concluzi-
Merită menţionat și că, (quinoa, cușcuș, mei, microunde, covrigei) și zaharurile alogul de mai sus. De ce? Pentru că ile lor decât de ce le spune pe scurt
din 2010, dieta medite- ovăz, orez brun, hrișcă, adăugate (zahăr de masă, îngheţa- a fost evident că medicul nu a pus mai oricine. Dacă nu cunoaște ace-
raneeană face parte din paste integrale, farro - tă, bomboane, prăjituri, produse niciun preţ pe efortul pacientului le concluzii false, nu le va schimba
patrimoniul imaterial boabele a trei specii de de patiserie). de a se documenta. și, cel mai probabil, nu va ajunge să
al UNESCO. grâu, uscate și gătite în Poate în cazul respectiv nu a facă tratamentul propus.
apă până se înmoaie); Are și mici dezavantaje avut un așa mare impact, dar dacă Mai poate pierde și șan-
Scade riscul de Dr. Valentin pâine integrală și se- Principalul dezavantaj al aces- eu aș fi fost pacientul, pentru mine sa de a-l aprecia, valoriza pe
sindrom metabolic Pantea, minţe (migdale, fistic, tei diete ar putea fi preţul crescut
De ce toate aceste medic primar MF nuci, seminţe de chia, al fructelor de mare și al uleiului
recunoașteri? Pentru că studiile seminţe de in, alune de pădure, de măsline extravirgin (pentru cei
medicale au dovedit că dieta medi- nuci de macadamia, seminţe de care nu locuiesc în jurul Mării Me-
teraneeană scade incidenţa afecţi- floarea-soarelui). diterane). Apoi, cele unu sau două
unilor cardiovasculare prin redu- Principala sursă de grăsime ali- pahare de vin roșu/zi nu sunt bune
cerea semnificativă a nivelului de mentară este uleiul de măsline ex- pentru toată lumea (evident, gra-
colesterol, care are ca efect reduce- travirgin. Alimentele de bază sunt videle nu trebuie să consume alco-
rea aterogenezei. Totodată, scade peștele și fructele de mare (somon, ol zilnic). Iar pentru cei obișnuiţi
riscul de sindrom metabolic (și, ton, păstrav, macrou, hamsii, sar- cu alimentaţia de tip occidental,
implicit, de diabet zaharat de tip dine, midii); carne de pasăre (pui, s-ar putea ca trecerea la alimenta-
2), de hipertensiune arterială. Ea curcan, gâscă, raţă); lactate (brân- ţia mediteraneeană să fie dificilă.
ajută și la menţinerea unei greutăţi ză, iaurt, lapte) și ouă. Carnea roșie Însă stilul de viaţă mediterane-
normale. Prin toate aceste acţiuni, are un aport alimentar mult redus. ean nu implică doar dieta descrisă
ea este eficientă împotriva decli- Pentru a da gust mâncărurilor mai sus. Studiile medicale actuale
nului cognitiv și a îmbătrânirii. se pot folosi ierburi și condimente: pun accent și pe faptul că oamenii
În plus, contribuie la scăderea busuioc, oregano, cimbru, rozma- din jurul Mediteranei mai trag și
nivelului inflamator general din rin, piper, turmeric, usturoi, scor- câte un „pui de somn” la amiază.
corp și este utilă și împotriva unor ţișoară, coriandru. Ca băuturi, se Dar aici trebuie făcută o menţiune:
afecţiuni gastrice și a unor forme recomandă apă, cafea, ceai și vin una este „nappingul” (siesta de 15
tumorale, cum ar fi neoplazia ma- roșu (unul sau două pahare pe zi). până la 30 de minute) care permite
mară sau cancerul de colon. Dieta mediteraneeană evită o reîncărcare rapidă și sănătoasă ar fi fost. Nota 8, deși poate părea pacient în caz că s-a documentat
alimentele precum carnea pro- a „bateriei” în timpul zilei. Și alt- bunișoară, este foarte periculoasă. corespunzător. Este un gest
Alimentele de bază cesată (bacon, salam, cârnaţi, ceva este somnul lung și adânc în Pentru că nu atrage după ea alţi pa- profund uman care creează legă-
Dieta mediteraneeană este hotdog), cerealele rafinate (pâine timpul zilei (acesta poate indica cienţi. 9-10, da! turi puternice. De care ai nevoie
bogată în alimente pe bază de albă, biscuiţi, paste albe, tortilla de debutul apneei de somn și riscul de Ce poate pierde medicul în relaţia vindecătoare medic-pa-
fructe (mere, portocale, căpșuni, făină, orez alb), băuturile îndulcite apariţie a fibrilaţiei atriale). dacă nu ignoră atât de evident cient. Dacă îţi pasă de pacient, de
kiwi, pepene galben, afine, pere, cu zahăr (suc, băuturi energizante, Bibliografia este disponibilă pe eforturile de educaţie ale pa- vindecare și de relaţie.
piersici, caise); legume (spanac, băuturi pentru sport) și uleiurile www.viata-medicala.ro. cientului: „Foarte bine că v-aţi Atunci chiar nu a fost cazul.

OAMGMAMR

Ziua Internaţională a Asis-
tenţilor Medicali este o ocazie
importantă să recunoaștem con-
tribuţia vitală pe care asisten-
ţii medicali din întreaga lume
o aduc sistemelor de sănătate,
lucrând neobosit pentru a oferi
îngrijire pacienţilor și pentru a
salva vieţile oamenilor. Această
zi ne oferă, așadar, prilejul de a
Mesaj pentru
asistenţii medicali
sărbători munca și angajamentul
vostru în îngrijirea pacienţilor.
Mă alătur și eu apelului lansat de
ICN (Consiliul Internaţional al
Asistenţilor Medicali - n.red.) de
a susţine valorizarea, respectul
pentru profesie și investiţia în
asistenţii medicali.
Este important să ne anga-
jăm să sprijinim profesioniștii
noștri. Investiţia în asistenţii
medicali nu este numai o res-
ponsabilitate morală, ci și o ne-
cesitate economică. Asistenţii
medicali joacă un rol vital în
reducerea costurilor și în îmbu-
nătăţirea calităţii îngrijirii me-
dicale, prin asigurarea accesului
la îngrijirea preventivă și prin
abordarea nevoilor complexe ale
pacienţilor.
De asemenea, trebuie să ne
asigurăm că asistenţii medicali
primesc respectul și recunoaș-
terea cuvenite pentru munca pe
care o fac.
Este esenţial să existe o cul-
tură a respectului și a aprecie-
rii în sistemul nostru de sănă-
tate, care să susţină asistenţii
medicali și să le ofere suportul
necesar pentru a-și îndeplini
rolurile.
Astăzi, vă transmit recunoș-
tinţa mea și a Ordinului Asisten-
ţilor Medicali și Moașelor din
România pentru tot ceea ce faceţi
pentru sistemul nostru de sănăta-
te. Vă mulţumesc pentru profesi-
onalismul, eforturile și dedicarea
dumneavoastră în timpul acestor
vremuri încă dificile. Vă doresc
multă sănătate și vă mulţumesc!
Mircea Timofte,
președinte OAMGMAMR
6 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
Soluţionarea extrajudiciară a
reclamaţiilor
În ţările cu sisteme medicale performante au fost
implementate, în ultimii 20 de ani, modele de soluţionare
extrajudiciară a reclamaţiilor pentru malpraxis.
Eficienţa metodelor alternati-
ve de soluţionare a reclamaţiilor
de malpraxis este diferită de la o
ţară la alta. Ea este influenţată în
primul rând de nivelul de interde-
pendenţă a legilor din domeniul
responsabilităţii medicale, de în-
crederea și respectul pacienţilor
pentru medici, dar și de percepţia
publică asupra rolului social al pro-
fesiei medicale.
În mod practic, în fiecare sis-
tem juridic funcţionează mai mul-
te modele, cele mai întâlnite fiind
arbitrajul, medierea și concilierea.
Ele au fost însă particularizate în
funcţie de sistemul juridic naţio-
nal cu scopul de a media atât obţi-
nerea de la asigurători a despăgu-
birilor pentru greșelile medicale,
cât și pentru a se realiza o comuni-
care mai eficientă a informaţiilor
între pacient și medic și încetarea
stărilor de conflict.
Modele alternative
Arbitrajul este o modalitate
de soluţionare a litigiilor în care
Un exerciţiu
recomandabil
oricui
Lecturarea și analizarea prezentărilor de caz reprezintă o modalitate foarte bună prin care
studenţii pot corela informaţii medicale din diferiţi ani de studiu. Sunt, de asemenea, de
folos celor care își doresc să devină tot mai buni.
Între mesajele pe care am în-
cercat să le transmitem în cadrul
cercului de microbiologie, în cei
peste 20 de ani care au trecut, au
fost și următoarele: ceea ce facem
părţile, în urma unei convenţii ar-
bitrale, se supun deciziei unor ju-
decători privaţi denumiţi arbitri,
prin intermediul unei proceduri
judiciare din care rezultă o sentinţă
arbitrală definitivă și obligatorie.
Arbitrajul reprezintă o formă pri-
vată de jurisdicţie, diferită de cea
a instanţelor judecătorești și este
aplicată în domeniul malpraxisului
în Germania, Suedia și Spania.
Medierea reprezintă un mij-
loc de soluţionare a unui litigiu pe
cale amiabilă cu ajutorul unei ter-
ţe persoane specializate, care este
mediatorul. Medierea se face în
baza unui contract preliminar de
mediere; după confruntarea din-
tre părţi, la final, fie se va încheia
un acord de mediere pentru stin-
gerea conflictului (ce reprezintă
un contract), fie medierea eșuează
deoarece părţile nu se înţeleg.
Medierea reprezintă un act
voluntar; nicio parte nu poate fi
obligată să participe la o sesiune
de mediere dacă nu dorește. În
mediere, părţile sunt cele care vor
împreună, iniţial sub coordonarea
noastră, reprezintă doar exemple
potenţiale pe care studenţii le pot
replica pe parcursul studenţiei,
dar și în anii următori; pregătirea
decide rezultatul final; acest mo-
del este aplicat în domeniul mal-
praxisului în Germania, Marea
Britanie, SUA.
Concilierea este o altă formă de
soluţionare extrajudiciară a litigii-
lor care are însă unele caracteristici
hibride atunci când e aplicată în ca-
drul comisiilor de conciliere a mal-
praxisului medical:
• procedura în sine reprezintă
o formulă clasică de despăgubire
acordată pentru un eveniment
acoperit de o poliţă de asigura-
re; ea este în același timp o formă
elementară de model no-fault,
compensarea pacientului fiind
acordată inclusiv pentru efectele
nedorite ale unor greșeli medicale;
• etapa principală a concilie-
rii este una de negociere extraju-
diciară mediată; comunicarea
reciprocă de informaţii relevan-
te, observaţiile făcute asupra ex-
pertizelor și argumentele oferite
de părţi sunt supuse unei dezba-
teri contradictorii ce are loc sub
autoritatea comisiei;
• la final, se va lua o decizie
asemănătoare celor din instanţe-
le de arbitraj, hotărârea de com-
pensare a pacientului nefiind ne-
gociabilă. Acceptarea deciziei de
unor prezentări urmate de comen-
tarii și discuţii, analizate critic in-
tercolegial, exercitarea dreptului
la opinie sunt activităţi utile pen-
tru dezvoltarea fiecăruia dintre
compensare de toate părţile im-
plicate reprezintă un contract de
tranzacţie. Astfel de modele func-
ţionează în Franţa și în Italia.
Alte forme alternative de solu-
ţionare a litigiilor mai sunt: om-
budsmanul (care funcţionează
în Marea Britanie), comisiile de
soluţionare a reclamaţiilor (ce
participanţi; un grup iniţial mai
mic ar putea conduce la formarea
unui grup mai mare de colegi și
viitori colegi, care se pot organi-
za într-o „reţea” de medici buni și
foarte buni, cu diferite specialităţi.
Aceștia vor putea să colaboreze în
viitor, indiferent de locul unde mi-
siunea lor medicală îi va conduce.
Atunci când soţia mea mi-a
spus „trebuie să facem și mai
mult pentru studenţii noștri”,
dotarea noastră era destul de
plăpândă. Aveam un retropro-
iector și ne cumpăram singuri
folii și markere de diferite culori
pe care le utilizam în prezentări
interactive. Aveam încă diapozi-
tive clasice și un mic aparat care
semăna cu cel pe care derulam
diafilmele cu povești în copilărie.
Dar... și studenţi interesaţi, care
puneau întrebări, lansau discuţii,
încercau să alcătuiască mesaje de
feedback cât mai elaborate și une-
ori continuau discuţiile și după
încheierea timpului oficial al se-
siunilor organizate în Institutul
„Cantacuzino”. Ne propuseserăm
să lucrăm cu ei pe parcursul a
două ceasuri, dar nu de puţine
ori întâlnirile durau chiar pa-
tru-cinci ore sau și mai mult. S-a
întâmplat de câteva ori, când mai
erau trei-patru ore până la mie-
zul nopţii, să spunem „haideţi să
mai mergem și pe acasă, să nu se
îngrijoreze prea tare cei care ne
așteaptă”.
Idei de aur
Nu îmi mai aduc aminte de
unde ne-a venit ideea prezentări-
lor de caz. Cel mai probabil, gândul
ne-a fost indus de modul cum se
desfășurau contravizitele conduse
de profesorul Gherasim și de pro-
fesorul Căruntu. Erau întâlniri la
care participam cu mare plăcere.
Cât de mult mi-ar fi plăcut să fie
Opinii
pot fi întâlnite în Marea Britanie,
Germania, Noua Zeelandă, Suedia,
Spania) și negocierea extrajudi-
ciară care funcţionează în mul-
te ţări, aceasta fiind o formă de
rezolvare amiabilă a conflictelor
medic-pacient întâlnită frecvent.
Prof. dr. Cristian Stan,
medic primar legist
înregistrate și să le putem revedea.
La fel ca și discuţiile desfășurate la
diferite discipline din zona medi-
cală sau chirurgicală organizate la
raportul de gardă, unde studenţii
aveau acces sau erau chiar invitaţi
să participe. Sau poate gândul a
venit de la citirea prezentărilor de
caz din New England Journal of
Medicine (NEJM), adevărate „sta-
te of the art” pe care le-am reco-
mandat „de când ne știm” oricărui
student care dorește să înveţe, să
exerseze și pentru a deveni tot mai
bun.
Cu toate că studenţii participă
la orele de microbiologie în anul II,
nu au încă experienţa discuţiilor
clinice. În urma experienţei din
primii ani de „cerc” spuneam stu-
denţilor participanţi: „Nu aţi vrea
să vă organizaţi în mici grupuri, să
citiţi prezentări de caz din NEJM,
să le adaptaţi și să le înfăţișaţi co-
legilor așa cum le-aţi înţeles și apoi
să le discutăm împreună?”.
Mulţi erau de acord și treceau
la acţiune. Era vremea când NEJM
devenise 100% accesibilă online,
fără restricţii. Nici astăzi restric-
ţiile nu sunt semnificative. Orice
persoană care dorește să citească
poate să o facă atât independent,
cât și ajutat de abonamentele
generoase pe care universitatea
noastră le face tocmai pentru a
facilita accesul la informaţii valo-
roase pentru întreaga comunitate
universitară. Doar să vrei!
Sper că toţi cititorii au ex-
perimentat măcar de câteva ori
lecturarea și analiza critică, con-
structivă, a Case Records of the
Massachusetts General Hospital.
A fost și rămâne o foarte bună
modalitate de a interconecta noţi-
unile din diferiţi ani de facultate
(preclinic sau clinic), un exerciţiu
recomandabil oricui.
Prof. dr. Mircea-Ioan Popa
Esenţial
CMMB
Jurnaliști la Conferinţa
CMMB: Medicii să
vorbească „pacienteza”
Ceremonia de deschidere a
celei de-a 11-a Conferinţe a Cole-
giului Medicilor din Municipiul
București a reunit și reprezentanţi
ai mass-mediei. Jurnaliștii au fost
invitaţi de prof. dr. Cătălina Poiană,
președintele CMMB, să prezinte
celor peste 11.600 de participanţi la
conferinţă perspectiva lor privind
un program de educaţie medicală
continuă cum este cel realizat de or-
ganizaţia profesională din Capitală.
Breasla medicală și presa
„Mă bucur să văd că în ultima
perioadă au loc tot mai multe eve-
nimente la care suntem invitaţi să
participăm”, a spus jurnalista Carla
Tănasie. „Mă bucur că breasla me-
dicală începe să nu se mai sperie
atât de mult de presă. (...) Nu sun-
tem de speriat, sau cel puţin cei
care suntem aici în această seară,
suntem oameni de bună credinţă.
Vrem să schimbăm ceva în sistemul
de sănătate, vrem să fie mai bine
pentru noi toţi, pentru că oricând,
la rândul nostru, putem să ajungem
pacienţi. Și cred că dacă împreună
facem front comun, vom reuși până
la urmă să facem această schimba-
re și să le redăm pacienţilor încre-
derea în ceea ce ar trebui să repre-
zinte medicii și personalul medical
în România.
Din păcate, multă lume ne în-
treabă de ce nu facem și știri de bine
din sistemul medical. Recunosc, de
multe ori ne este mai ușor să facem
o știre negativă decât una pozitivă,
pentru că medicul care ar vrea să
prezinte un fapt pozitiv se gândeș-
te că dacă iese în faţă, cineva se va
întreba de ce face asta și poate stâr-
nește invidii. Eu sper să nu se mai în-
tâmple acest lucru și să ne semnalaţi
și lucrurile bune care se întâmplă în
domeniu, mai mult decât o faceţi în
prezent. Și din partea noastră și din
partea cadrelor medicale este nevo-
ie de foarte multă comunicare.
Există o foarte mare nevoie de
informaţie în rândul pacienţilor.
INFECŢIILE
NOSOCOMIALE
Despre problema infecţiilor
nosocomiale s-a scris mult în lite-
ratura de specialitate medicală.
Mai mult, se știe că eforturile pe
care le depun profesioniștii din
sectorul medical pentru trata-
rea bolnavilor sunt mari. Însă au
existat situaţii în care, din cauza
Din păcate, constatăm și o lipsă de
încredere, iar aici trebuie să conlu-
crăm și să încercăm să ducem cum-
va lucrurile în direcţia dorită. (...)
Trebuie să abordăm foarte direct și
problemele din sistemul de sănăta-
te, pentru că sunt foarte multe cri-
ze, fie că ne referim la criza de sân-
ge – o spun pe aceasta prima pentru
că sunt implicată într-o campanie
de promovare a donării –, fie că
ne referim la lipsa de personal sau
de aparatură. Eu îmi doresc să nu
rămânem la stadiul de discuţie, ci
problemele să fie rezolvate.”
Comunicarea rămâne
importantă
„Eu consider că educaţia con-
tinuă este necesară în orice dome-
niu, cu atât mai mult în domeniul
medical, unde lucrurile se schimbă,
evoluează de la o zi la alta în ceea ce
privește tratamentele sau utiliza-
rea dispozitivelor medicale”, a spus
jurnalista Liliana Curea. „M-am
uitat pe programul Conferinţei,
am văzut că a fost chiar astăzi o
sesiune de comunicare medicală și
mă bucur pentru că știu cât de im-
portantă este această comunicare
cu pacientul. Am văzut și sesiunile
dedicate anumitor boli, de exemplu
bolile cerebrovasculare. Constatăm
că avansează foarte mult cunoaște-
rea medicală, că medicina, cumva,
se supraspecializează, că ne bazăm
tot mai mult pe tehnologie, dar co-
municarea rămâne importantă. Re-
laţia cu pacientul este bazată pe co-
municare, iar progresul tehnologic
nu înseamnă nimic dacă se pierde
umanitatea, legătura dintre medic
și pacient.
De multe ori, pacienţii se uită
pe internet și vin cumva cu lecţia
pregătită de acasă, iar relaţia me-
dic-pacient are de suferit. Poate re-
acţia medicului nu este tocmai ok,
poate este una normală, umană, dar
diagnosticul pus acasă nu este cel co-
rect și trebuie întotdeauna să avem
grijă să urmăm sfatul medicului.
modestei finanţări, spitalele publi-
ce nu au reușit să rezolve o proble-
mă des întâlnită pe teritoriul ţării
noastre: infecţiile nosocomiale
(infecţiile intraspitalicești/infec-
ţiile asociate asistenţei medicale).
De interes în cadrul acestui
articol este Decizia nr. 1982 din 8
Permiteţi-mi să mă întorc pu-
ţin la bolile cerebrovasculare și
la educaţia continuă. Cred că ar
trebui cumva să se schimbe puţin
lucrurile în România. Știu că se lu-
crează acum la o strategie naţională
de boli cardio- și cerebrovasculare,
sper ca în curând să fie aprobat prin
ordin de ministru atestatul în ceea
ce privește competenţa și cred că
un lucru foarte important ar fi re-
cunoașterea competenţei pentru
medicii care obţin competenţa în
străinătate. Știm medici care s-au
întors din străinătate și lucrează în
spitale, sunt medici foarte buni, au
învăţat și se întorc în ţară să ajute
pacienţii de aici. Avem nevoie de
medici pentru că, așa cum spunea
colega mea mai devreme, Carla,
fiecare dintre noi va deveni la un
moment dat pacient.”
Medicul să înveţe să discute
cu pacientul
„Sunt importante astfel de
conferinţe, este importantă edu-
caţia medicală continuă”, a spus
jurnalista Adriana Turea. „Sunt
foarte importante pentru pregăti-
rea interdisciplinară a medicului,
dar și în domeniul nostru, al jur-
nalistului de sănătate. E nevoie de
cursuri. Educaţia și trainingurile
pe care le facem din când în când
sunt bine-venite. Indiferent câtă
experienţă ai avea, întotdeauna
mai afli ceva nou. În plus, pe lângă
pregătirea fiecăruia în domeniul
său de activitate, este important
ca medicii să știe să comunice,
să înveţe să vorbească cu pacien-
tul, pe limba acestuia. Trebuie să
știe să vorbească în «pacienteză»,
cum spun unii. Pe de o parte, asta
ușurează munca medicilor, pe de
alta, când pacienţii înţeleg, devin
mai complianţi, respectă ceea ce
li se spune, se duc să facă anali-
zele de care au nevoie, urmează
recomandările doctorului.”
Biroul Consiliului Municipal
al CMMB
octombrie 2020 a Înaltei Curţi de
Casaţie și Justiţie (ICCJ). Potri-
vit situaţiei de fapt, la momentul
în care un pacient a fost internat,
acesta nu prezenta plăgi deschise
care să conducă la ideea potrivit
căreia persoana era infectată îna-
inte să fie internată într-o unitate
spitalicească. Mai mult, stafiloco-
cul auriu nu a fost relevat nici de
analizele medicale iniţiale, ches-
tiune care a ridicat suspiciuni cu
privire la natura infecţiei.
Aici apare prima problemă
pe care o subliniez: există posi-
bilitatea să se prezume faptul că
STOMATOLOGIE
Cum accesăm
fonduri europene?
Interesează-te,
contactează, fă-ţi un plan,
îndrăznește!
S-ar putea ca această întreba-
re să fie adresată de foarte multe
ori în ţara noastră. Percepţia în
România pleacă de la expresia:
„Cel mai bine este să fii șeful
tău”. Depinde. Depinde de multe
variabile, într-o ecuaţie care are
valenţe subiective. Este superb să
îţi faci singur programul și să ac-
ţionezi în funcţie de cum dorești
tu în fiecare zi; pe de altă parte,
aceasta implică extrem de multă
responsabilitate.
Odată ce ai accesat fondurile
europene sau ţi-ai deschis pro-
pria afacere, trebuie să fii conști-
ent în fiecare minut de ce „mișcă”
în compania ta.
Și totuși, cum accesăm fondu-
rile europene?
Anul în care accesezi fondu-
rile europene. Din experienţa
personală, am învăţat faptul că,
în fiecare an, Guvernul României
stabilește o sumă alocată pentru
proiecte. Totul depinde de econo-
mia statului român din anul re-
spectiv. Sfat personal: interesea-
ză-te pentru anul curent în care
dorești să aplici pentru fondurile
europene.
Eligibilitate: trebuie să fii
onest cu tine! În cazul în care ai
avut amenzi financiare, ai întâr-
ziat cu plata la stat pentru diver-
se contribuţii, scorul tău scade
în cazul în care depui un Plan de
Afacere pentru aprobare.
Planul de Afacere: acesta
trebuie să fie concret. Bine ra-
cordat la realitatea businessului
pe care dorești să-l înfiinţezi, să
existe o concordanţă între suma
propusă și numărul de angajaţi,
să fie fezabil, să fie însăși ideea de
afacere prosperă.
infecţia a survenit în urma inter-
nării în spital? Fără îndoială, răs-
punsul este da. De altfel, chiar și
instanţa supremă a subliniat că
relevant în acest caz este faptul că
externarea s-a făcut ulterior apa-
riţiei infecţiei. În plus, chiar dacă
spitalul a susţinut imposibilitatea
pacientului de a dovedi modalita-
tea de infectare, ICCJ a precizat că
atât timp cât la analizele de inter-
nare nu exista o infecţie, prezumţia
este că aceasta a fost contractată în
unitatea sanitară.
Cu alte cuvinte, exonerarea de
răspundere a spitalului putea fi
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
7
Dr. Rareș
Jugănaru,
medic
stomatolog,
Târgu Mureș
Nu pleca de la premisa că ai
nevoie de o sumă maximă în ac-
cesarea fondurilor. Total eronat.
Nu trebuie neapărat să accesezi
suma maximă propusă în fiecare
concurs. Nu trebuie să angajezi
numărul maxim de persoane. Nu.
Businessul are nevoie de timp să
crească, să își declare stabilitatea
pe piaţă. Credibilitatea este dove-
dită numai cu trecerea timpului.
Sunt de acord cu tine! Dacă știi
foarte bine de ce ești capabil și
câtă experienţă ai, ceilalţi nu știu.
Iar aici intervine datoria ta ca an-
treprenor să le dovedești clienţi-
lor de ce ești capabil. Lucrurile
măreţe necesită timp!
Asigură-te că participi la
un concurs legal, organizat în
totalitate de asociaţii acredi-
tate de Guvernul României. Da,
realitatea cruntă este că trăim
într-un moment în care fiecare
încearcă să-și câștige existenţa
prin metode cât se poate de...
ciudate. Poate că ai auzit de
așa-zisele concursuri în care
aplicau oameni, dar nimeni nu
mai știa niciun rezultat după
ce trecea perioada concursului.
Stai departe de așa ceva. Contac-
tează și interesează-te în amă-
nunt în legătură cu organizatorii
concursului.
Îndrăznește să crezi! Poa-
te părea un clișeu, dar ăsta este
adevărul. Îndrăznește! Niciodată
nu știi de unde poate veni opor-
tunitatea! Curajul favorizează
îndrăzneţul.
realizată doar dacă acesta ar fi re-
ușit să dovedească o cauză străină
de infecţie, chestiune care nu s-a
întâmplat. Deci, având în vedere
situaţia expusă, pacientul a fost
victima unui caz de malpraxis, fur-
nizorul de servicii medicale având
o răspundere în baza legii în acest
sens.
Prin urmare, chiar dacă si-
tuaţia prezentată se petrece în-
tr-un spital de stat ori în unul
privat, pacientul are dreptul de
a fi despăgubit pentru suferinţa
cauzată.
Drd. Rareș Voroneanu
8 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20 Special

Burnoutul
medicilor
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea

este
Raportul Medscape
privind burnoutul
și depresia
problema
tuturor
la medicii
americani,
publicat în
ianuarie 2023,
citează un
medic spunând
următoarele:
„Doar un
sociopat ar putea
să profeseze ca solicitante – cum ar fi Anestezia și În ceea ce privește
angajat al unui mare Terapia Intensivă. durata acestei stări,
Preocuparea pentru acest feno- 30% au declarat că
sistem de sănătate men a crescut în contextul pande- sunt în burnout de
și să nu sufere de miei de COVID-19, care a pus la în-
cercare capacitatea de adaptare a
peste doi ani, iar
32% – între 13 luni
burnout. Oricui îi fiecăruia. Inclusiv a organizaţiilor și doi ani. Factori
și instituţiilor. Pentru că burnoutul ce contribuie
pasă de pacienţi, este un subiect care ţine și de locul cel mai mult la
burnoutul îi bate de muncă, iar prevenirea lui im- burnout sunt, la
pune și soluţii implementate la ni- americani, nu-
la ușă, inevitabil”. vel organizaţional, orientate spre meroasele sarcini
Chiar este burnoutul sisteme. birocratice (61%
au ales acest răs-
inevitabil pentru Urgentiștii, în top puns), lipsa de res-
medici? Ce e de Potrivit raportului antemenţi-
onat, cel mai afectaţi de burnout
pect din partea cole-
gilor de muncă (38%),
făcut? (în SUA) sunt urgentiștii (65% din- programul prea lung
tre urgentiștii care au completat de lucru (37%), remune-

P
otrivit Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii,
burnoutul, fenomen
ocu­paţional, se traduce
prin lipsă de energie, epuizare ori
sentimente de negativism sau de
cinism la adresa jobului, însoţite
de reducerea eficacităţii profesio-
nale. O altă definiţie este oferită de
Merriam-Webster: epuizarea pu-
terii psihice ori emoţionale sau a
motivaţiei, de obicei ca rezultat al
stresului prelungit sau al frustrării
prelungite.
Medicina nu este singurul do-
meniu ameninţat de burnout. Dar
este printre cele în care acesta poa-
te costa vieţi. La fel ca în aviaţie
– domeniu în care piloţii au atras
atenţia că reducerile de costuri
practicate de companii înseamnă
zboruri mai multe, perioade mai
scurte de odihnă, riscuri mai mari
de greșeli sau viteză mai mică de
reacţie. În aer.
Teama de burnout poate fi
unul dintre motivele pentru care
tinerii absolvenţi români de Medi-
cină ocolesc anumite specializări
chestionarul s-au declarat în bur- raţia insuficientă (34%).
nout, faţă de 45% în 2018), inter- „Impactul pandemiei de
niștii (60%, faţă de 46%), pediatrii COVID asupra burnoutului medi- tuturor îngrijirilor, mai ales celor În ceea ce privește locul de
(59%), ginecologii și infecţioniștii cilor va rămâne timp de ani”, spu- de tip prevenţie, pe care pacienţii muncă, au declarat că sunt în bur-
(58%). Pe locul al șaselea se află ne John White, medical officer le-au oprit în timpul pandemiei și nout 57% dintre respondenţii din
medicii de familie (57%, faţă de WebMD. Medicii trebuie să acorde acum vor să le recupereze, explică ambulatoriu, 57% dintre medicii
47%). atenţie în cadrul unei consultaţii acesta. de policlinică, 55% dintre medicii
de spital. Cel mai mic procentaj,
dar nu cu mult mai mic (43%), se
Recomandările Serviciului Federal de Sănătate întâlnește la medicii ce profesează
în cabinetul propriu. „Îmi pot ale-
Publică din Statele Unite pentru gestionarea stresului: ge cazurile, pot petrece suficient
timp cu fiecare pacient, așa cum
Ce pot face guvernele? • Angajaţi-vă la o abordare coordonată, interminis- este indicat, fără presiuni de pro-
• Investiţi în practici și planuri bazate pe dovezi și terială, pentru a pregăti corespunzător sistemele ductivitate dictate de un sistem
în parteneriate care să asigure sănătatea, siguranţa de sănătate și de sănătate publică și angajaţii din extern”, a declarat un respondent.
și starea de bine a angajaţilor din Sănătate; Sănătate. Cum afectează burnoutul via-
• Oferiţi acces la îngrijiri privind sănătatea psihică ţa personală? Câteva răspunsuri la
de calitate și confidenţială. „Ar fi interesant dacă Ce pot face companiile din domeniul această întrebare: „Sunt adeseori
spitalele ar oferi angajaţilor posibilitatea de a vorbi tehnologic? într-o pasă proastă și nu am chef să
cu un psiholog din spital, așa cum vedem în filmele • Creaţi tehnologii care să servească nevoile angaja- fac nimic sau să merg undeva”, „Nu
americane. La noi sunt psihologi clinicieni și atât, ţilor din Sănătate, echipelor de îngrijire și pacienţi- vreau să mă întâlnesc cu prietenii,
pentru pacienţi”, observă medicul psihiatru Adriana lor de-a lungul fluxului de îngrijiri medicale; vreau doar să fiu singur”, „Mă izolez
Cristescu. • Creaţi platforme care să fie de la început intero- mai mult și mă simt prea obosit să
• Reduceţi povara sarcinilor administrative care perabile; am o viaţă socială activă”.
contribuie la burnoutul angajaţilor din Sănătate; • Încurajaţi integrarea de date de-a lungul diverse-
• Recrutaţi și reţineţi cadre medicale care să aco- lor platforme și sectoare din Sănătate. Cum fac medicii faţă?
pere necesarul provocărilor actuale și viitoare în Ca strategii de adaptare, jumă-
toate domeniile; https://www.hhs.gov/surgeongeneral/priorities/health-worker-burnout/index.html tate dintre medicii respondenţi
fac sport, 45% discută cu familia
Special VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
9

ori cu prietenii, 41% apelează la

somn, 40% petrec timp singuri,
37% ascultă muzică, 22% folosesc
Ce pot face
organizaţiile
tehnici de meditaţie. Alte practici
menţionate (11%) – lectura cărţilor
nemedicale, rugăciunea, pescuitul,
shoppingul și petrecerea timpului

din Sănătate?
online, cursurile de arts&craft,
discuţia cu un psihoterapeut, vizi-
onarea de filme (binging). Intere-
sant este că doar 13% dintre medici
au cerut ajutor profesional pentru
reducerea burnoutului, în timp ce
39% nu au făcut-o și nici nu iau în
calcul acest lucru. Iar psihologul
„Realizarea
chiar poate fi de ajutor. unor legi și Un studiu publicat în Journal există suficient timp pentru pla- personală a angajaţilor. Acor-

„Te ajută schimbarea stilului
de viaţă și psihoterapia. Să capeţi
cumva niște mecanisme de coping
pe care nu le ai. Pentru că schim-
barea, în general, mai ales când
presupune și un psihic obosit, nu
prea poţi să o faci singur”, explică
dr. Adriana Cristescu, medic psihi-
atru ce profesează într-un cabinet
din București. „Zici «Mă apuc de
alergat». Păi ce să fac mai întâi,
că eu nici nu pot să mă mișc! Și
atunci, dacă vorbești cu cineva și
înţelegi anumite lucruri, ușor-ușor
schimbi perspectiva”, completează
medicul.
Un cerc vicios
Suprinzător în raportul
Medscape este că, în ceea ce pri-
vește măsurile pe care medicii și-
ar dori să le vadă implementate la
locul de muncă pentru gestionarea
burnoutului, cei mai mulţi aleg
creșterea compensaţiilor financi-
are (45% dintre respondenţi). Alte
posibile soluţii sunt considerate a
fi crearea unui program mai flexi-
bil de muncă (44%), un personal de
„sprijin” mai numeros (37%), mai
mult respect din partea superiori-
lor și colegilor (36%).
Aproape un sfert dintre res-
protocoale
terapeutice
clare”
O cercetare realizată în
2017 de Colegiul Medici-
lor Municipiului București
(CMMB) își propunea să mă-
soare nivelul de stres profe-
sional în rândul medicilor
bucureșteni. Printre măsurile
propuse de CMMB în urma
acestui studiu pentru preve-
nirea și gestionarea burnou-
tului la personalul medical se
numărau:
• implementarea unor progra-
me de management al stresu-
lui;
• îmbunătăţirea condiţiilor de
lucru:
• accesul la toate variantele
terapeutice pentru tratarea
pacienţilor;
• dotarea corespunzătoare nive-
lului de așteptare din societate;
• debirocratizarea sistemului;
• realizarea unor legi și proto-
coale terapeutice clare.
https://www.cmb.ro/burnout-masurarea-nivelului-de-
stres-profesional-al-medicilor/
of General Internal Medicine re-
comanda organizaţiilor medicale
următorii pași pentru a preveni
instalarea burnoutului în rândul
medicilor de medicină internă.
La modul ideal, aceste măsuri tre-
buie luate în stadiile timpurii ale
stresului.
• Creaţi indicatori de calitate a
satisfacţiei și stării de bine a clini-
cianului – măsuraţi, monitorizaţi
și optimizaţi cele două caracteris-
tici. Autorii recomandă măsurarea
unor indicatori:
a) de tip predictor: controlul
asupra muncii depuse, gestiona-
rea timpului, ritmul de lucru (ha-
osul la locul de muncă), alinierea
între valorile clinicienilor și cele
ale liderilor;
b) de tip rezultat: satisfacţia
medicului, stresul, burnoutul și in-
tenţia de a părăsi locul de muncă.
Toţi acești indicatori pot fi mă-
suraţi prin intermediul chestiona-
relor de feedback anonim. Institu-
ţiile pot încuraja și feedbackul în
persoană, între medic și superiorul
ierarhic.
• Angajaţi personal suficient,
creșteţi durata consultaţiilor.
• Creaţi echipe funcţionale.
Liderii ar trebui să se asigure că
nificare, discuţii și construirea
relaţiilor. Ei pot lua în calcul ape-
larea la comunicatori pentru a
gestiona situaţiile provocatoare.
• Reduceţi stresul provocat de
documentaţie – alocaţi o perioadă
de timp în cadrul programului
pentru a rezolva aceste aspecte;
apelaţi la digitalizare. Unul din-
tre pilonii optimizării se referă
la simplificarea și digitalizarea
proceselor, după cum ne explică
Aurelian Iuscu, Managing Part-
ner Business Future Solutions,
Lean Six Sigma Master Black Belt
& BPM & RPA. Lean Six Sigma
reprezintă o abordare care facili-
tează identificarea și eliminarea
activităţilor ineficiente, redun-
dante și care generează risipă de
timp și de resurse în procesele
medicale. Prin optimizarea și di-
gitalizarea fluxurilor de lucru,
personalul medical poate desfă-
șura activităţile într-un mod mai
eficient și fară a pierde timpul
cu activităţi lipsite de valoare
adaugată din punct de vedere
medical.
• Colaboraţi cu medici „flo-
tanţi” (cu program flexibil) pen-
tru a putea acoperi situaţiile
create de evenimente din viaţa
daţi zile libere, în funcţie de
nevoile lor.
• Protejaţi carierele angajaţilor
– un studiu publicat în JAMA arăta
că și 20% din timp petrecut făcând
ceea ce te pasionează și te ajută
să-ţi dezvolţi cariera poate preve-
ni instalarea burnoutului. Sunt de
ajutor programele de planificare
a carierei, purtarea unor discuţii
transparente angajat-angajator,
susţinerea medicilor în scrierea
de proiecte și în pregătirea unor
prezentări.
• Oferiţi medicului un control
asupra mediului său de lucru: deși
standardizarea creează predicti-
bilitate (a programului de lucru, a
numărului de pacienţi), medicul
are nevoie să-și customizeze acest
program în funcţie de alte activi-
tăţi clinice și non-clinice.
• Oferiţi programe de lucru
part-time.
• Faceţi din autoîngrijire o
parte a profesionalismului medi-
cal. Stresul medicului afectează și
pacientul. Altruismul și compa-
siunea medicului faţă de pacienţi
au nevoie și de o prioritizare a
nevoilor medicului.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3889939/
https://hbr.org/2020/10/what-health-care-can-teach-other-
industries-about-preventing-burnout

pondenţi se declară în depresie

Medicii rezidenţi au nevoie de

clinică (24%), iar 67% se consi-
deră deprimaţi (triști). Cei mai
mulţi (64%) au ales burnoutul
printre factorii care contribuie

somn, supervizare și echipe

semnificativ la starea lor, 43%
dau vina pe evenimentele mon-
diale, 30% pe simplul fapt de a
fi medic și doar 28% pe partea
financiară. Referitor la conse-
cinţele depresiei asupra relaţii-
lor cu cei din jur, jumătate (51%)
consideră că aceasta nu le afec-
tează interacţiunea cu pacientul,
o treime (32%) declară că ajung
ușor la exasperare, 19% că sunt
mai puţin atenţi atunci când no-
tează cele spuse de pacient, 14%
își exteriorizează frustrările, iar
11% declară că fac erori care nu-i
caracterizează.
De ce nu au cerut ajutor? Ju-
mătate consideră că depresia ar
spune ceva negativ despre ei, 42%
își fac griji că oamenii vor avea
o părere mai puţin bună despre
abilităţile lor profesionale, 41% se
tem că angajatorul și boardul me-
dical vor afla despre condiţia lor,
41% că oamenii vor avea o părere
mai proastă despre ei. Răspunsuri
punctuale la această întrebare:
„Boardul nostru medical nu aju-
tă medicii sau asistentele; ei doar
pedepsesc și umilesc”, „Sunt inde-
pendent și simt că fac faţă”, „Nu
cred că cineva ar putea înţelege și
ar putea fi de ajutor”, „Este dificil
să găsești un psihoterapeut bun și
să te ţii de programări”, „Nu am
încredere că medicii vor păstra
discreţia”, „Nu vreau să iau medi-
camente”.
https://www.medscape.com/slideshow/2023-lifestyle-
burnout-6016058
Medicii rezidenţi din NHS (National
Health Service) declarau în cadrul unui studiu
realizat la începutul lunii martie că suferă de
atacuri de panică, anxietate și migrene ca ur-
mare a stresului cauzat de eforturile de-a oferi
cea mai bună îngrijire medicală. Principalele
cauze de stres semnalate de ei au fost volumul
crescut de muncă, deficitul de personal, lipsa
de susţinere din partea medicilor seniori și
conflictele la locul de muncă.
O analiză BMJ citează un studiu din 2013
în care trei sferturi dintre medicii rezidenţi de
anul I erau în burnout. Până la finalului primu-
lui an, entuziasmul și anxietatea se transforma-
seră în oboseală și apatie. Unele tipuri de perso-
nalitate sunt mai predispuse burnoutului, după
cum unele locuri de muncă pot fi stresante și
pentru cele mai puternice personalităţi.
Proaspeţii medici au nevoie de susţinere
mai ales pe parcursul primului an. Medicii seni-
ori pot pune în practică această susţinere asigu-
rându-se că programul le oferă tinerilor medici
timp suficient pentru somn, că aceștia primesc
supervizare potrivită experienţei lor și că fac
parte în mod real din echipe funcţionale. care depinde înflorirea – sau nu – a tânărului niciodată pot forma rapid o echipă funcţio-
Cea mai mare anxietate a tinerilor medici medic. nală. Pentru asta e nevoie să fie stabilite un
este că vor face o greșeală și vor face rău paci- A fi parte dintr-o echipă bună este o sursă lider, scopuri comune, roluri bine definite și
entului. Faptul că știu că au pe cine să întrebe de satisfacţie și previne stresul și burnoutul. respect reciproc. Într-o astfel de echipă, noii
este o imensă sursă de siguranţă pentru ei. Su- Restricţiile privind programul de muncă în- doctori se simt susţinuţi, puși în valoare și,
pervizorul trebuie să fie o persoană accesibilă, seamnă și nevoia de reorganizare a acestor dacă domeniul li se potrivește, capabili să se
abordabilă și de încredere. La modul ideal, su- echipe. Industria aeriană a demonstrat că dezvolte.
pervizorul este un mentor. O bună relaţie aces- este posibilă crearea unei culturi și a unui https://pmj.bmj.com/content/89/1055/493
https://business.leeds.ac.uk/dir-record/research-blog/2089/two-months-in-the-life-
ta este unul dintre cei mai importanţi factori de sistem în care persoane care nu s-au întâlnit of-a-junior-doctor
10 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20 Posturi scoase la concurs
ateste confirmarea în specialitate alin. (1) lit. d) sau e) din Legea
Anunţ privind
SPITALUL ORĂȘENESC
BECLEAN (JUDEŢUL BISTRIŢA- și vechimea în specialitate; nr. 95/2006 privind reforma în
NĂSĂUD) k) un proiect de management domeniul sănătăţii, republicată,

publicitatea scoate la CONCURS

în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
privind evoluţia viitoare a secţiei/
compartimentului;
l) chitanţă de plată a taxei de
cu modificările ulterioare;
e) acte doveditoare pentru cal-
cularea punctajului prevăzut în

concursurilor de borat cu prevederile art. 185 din

Legea nr. 95/2006, cu modifică-
concurs în valoare de 150 de lei.
Concursul sau examenul va
Anexa nr. 3 la ordin;
f) cazierul judiciar și certificat

ocupare a posturilor
rile și completările ulterioare consta în următoarele probe: in- de integritate comportamentală;
și cu prevederile Ord. m.s.p. nr. terviu – susţinerea proiectului de g) certificat medical din care
1.706/2007 cu modificările și com- management, probă scrisă, probă să rezulte că este apt din punct de

vacante în unităţile pletările ulterioare, următoarele

funcţii:
• șef Secţia Medicină internă;
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
vedere fizic și neuropsihic pentru
exercitarea activităţii pentru pos-
tul pentru care candidează;
sanitare de stat • șef Secţia Psihiatrie cronici;
• medic-șef Compartiment
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică-
h) chitanţă de plată a taxei de
concurs (200 de lei care se pot plă-
Primire Urgenţe. rile și completările ulterioare și ti la Spitalul Orășenesc Rupea);
La concurs se pot prezenta legislaţia secundară aferentă. i) copia actului de identitate în
medici cu o vechime de cel puţin 5 Proba clinică sau proba practi- termen de valabilitate.
Începând cu data de 26 ianuarie 2023, s-a modificat ani în specialitatea postului, spe- că se susţine pe baza metodologiei Tematica de concurs este cea
metodologia de organizare a concursurilor de ocupare cialitate pe care o practică în mod stabilite pentru obţinerea titlului pentru examenul de medic speci-
curent și în care sunt confirmaţi de medic specialist. alist în specialitatea postului pen-
a posturilor vacante și temporar vacante de medic, me- prin ordin al m.s.p. (vechimea în Înscrierile la concurs se fac tru care se participă la concurs.
specialitate decurge de la data la sediul unităţii, în termen de 15 Înscrierile la concurs se fac la
dic stomatolog, farmacist, biolog, biochimist și chimist confirmării și încadrării ca speci- zile de la apariţia acestui anunţ, sediul Spitalului Orășenesc Rupea
din unităţile sanitare publice sau din direcţiile de sănă- alist). iar concursul se organizează în din str. Republicii nr. 128, până la
Dosarul de înscriere la con- termen de minimum 30 de zile și data de 31.05.2023, iar susţine-
tate publică, a funcţiilor de șef de secţie, șef de laborator curs va cuprinde următoarele maximum 90 de zile de la publica- rea probei scrise este în data de
acte: rea în „Viaţa medicală”. 10.07.2023.
și șef de compartiment din unităţile sanitare publice fără
a) cerere în care se menţionea- Relaţii suplimentare se pot ob- Relaţii suplimentare se pot ob-
paturi sau din direcţiile de sănătate publică, respectiv a ză funcţia pentru care dorește să ţine la tel.: 0263.343.065, int. 51. ţine la Compartimentul RUNOS,
candideze; Hetrea Maria, tel.: 0743.599.489.
funcţiei de farmacist-șef în unităţile sanitare publice cu b) copie xerox de pe diploma SPITALUL ORĂȘENESC RUPEA
paturi. de studii; (JUDEŢUL BRAȘOV) SPITALUL DE PSIHIATRIE
c) adeverinţă din care să reia- scoate la CONCURS CRONICI DUMBRĂVENI
Astfel, în conformitate cu Ordinul nr. 166 din 26.01.2023, să confirmarea în gradul profesio- în conformitate cu prevederile (JUDEŢUL VRANCEA)
nal; Ord. m.s. nr. 166/2023, următoa- scoate la CONCURS
unităţile care organizează concursuri de ocupare a postu- d) acte doveditoare pentru rele posturi: în conformitate cu prevederile
rilor au obligaţia să publice anunţul privind concursul la calcularea punctajului prevăzut • un post cu normă întreagă de Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, cu mo-
în Anexa nr. 2 la normele menţio- medic specialist confirmat în spe- dificările și completările ulterioa-
sediul lor și pe pagina proprie de internet. nate; cialitatea Medicină internă; re, coroborat cu prevederile Legii
e) declaraţie pe propria răs- • un post cu normă întreagă de nr. 95/2006, cu modificările și
Simultan, anunţul de concurs va fi transmis spre publi-
pundere a candidatului, din care medic specialist confirmat în spe- completările ulterioare, următoa-
care și către guvern și Ministerul Sănătăţii, pe adresele de să rezulte că nu a fost condamnat cialitatea A.T.I.; rele funcţii, pe perioadă determi-
penal pentru fapte ce-l fac incom- • un post cu normă întreagă de nată (4 ani):
e-mail destinate în acest scop. patibil cu funcţia pentru care do- medic specialist confirmat în spe- • șef Secţia Psihiatrie Cronici
Conform noilor reglementări, unităţile sanitare nu mai rește să concureze; cialitatea Medicină de laborator. Dumbrăveni;
f) declaraţie pe propria răs- Dosarul de înscriere la con- • șef Secţia Exterioară de Psi-
au obligaţia legală de a publica anunţurile de concurs în pundere a candidatului, din care curs va cuprinde următoarele hiatrie Cronici Dumitrești.
să rezulte că nu se află în stare de acte: Dosarul de înscriere la con-
ziarul „Viaţa Medicală”. a) cerere în care se menţionea- curs va cuprinde următoarele
incompatibilitate;
Pentru a veni în sprijinul unităţilor sanitare cu deficit de g) certificat privind starea de ză postul pentru care dorește să acte:
sănătate; concureze; a) cerere în care se menţionea-
personal, dar și al profesioniștilor din sănătate care își caută h) dovadă/adeverinţă din care b) copie xerox de pe diploma ză funcţia pentru care dorește să
să rezulte că în ultimii 2 ani nu de licenţă și certificatul de speci- candideze;
loc de muncă, „Viaţa Medicală” va continua să publice lista
a fost sancţionat de conducerea alist; b) copie xerox de pe diploma
posturilor scoase la concurs, preluând informaţii de pe unităţilor în care și-a desfășurat c) copie a certificatului de de studii;
activitatea sau de Colegiul Medi- membru al organizaţiei profesio- c) adeverinţă din care să reia-
site-urile posturi.gov.ro, și ms.ro. cilor din România; nale cu viza pe anul în curs; să confirmarea în gradul profesio-
Informaţii despre posturile scoase la concurs vor fi dis- i) copie xerox a autorizaţiei de d) dovada/înscrisul din care nal;
liberă practică sau a certificatului să rezulte că nu i-a fost aplica- d) acte doveditoare pentru cal-
ponibile și pe site-ul www.viata-medicala.ro, la secţiunea de membru al Colegiului Medici- tă una dintre sancţiunile pre- cularea punctajului prevăzut în
lor din România; văzute la art. 455 alin. (1) lit. anexa la Ord. m.s.p. 1.406/2006;
ANUNŢURI DE ANGAJARE.
j) copia carnetului de muncă e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit. e) declaraţie pe propria răs-
„Viaţa Medicală” a decis să facă acest demers de informa- sau, după caz, o adeverinţă care să d) ori e), respectiv la art. 628 pundere a candidatului, din care

re pentru a asigura o expunere cât mai bună a concursuri-

lor medicale, în virtutea misiunii sale de informare a pro-
fesioniștilor din sănătate din România. Misiune pe care și-a Pentru că v-aţi abonat la
asumat-o de peste 30 de ani. CARDIOLOGIE 2022
Tromboembolismul venos:
de la factorii de risc clasici la abordări
DIABET ZAHARAT
2022 Viaţa Medicală, vă oferim,
CARDIOLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Elisabeta Badilă

terapeutice moderne
Coordonator științific: Prof. Dr. Romulus Timar

gratuit, nouă volume de

Coordonator științific:
Prof. dr. Elisabeta Badilă

Redacţia

specialitate în format
ATENŢIE! digital:
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

Vă informăm că anunţurile pentru

DIETETICIAN GASTROENTEROLOGIE TERAPII MODERNE
2022 2022 ÎN CANCER 2022
TERAPII MODERNE ÎN CANCER 2022 ■ Coordonator științific: Prof. dr. Șerban Negru
GASTROENTEROLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Lucian Negreanu

Volumele reprezintă o resursă utilă

• Coordonatori științifici: Diet. dr. Florina-Daniela Ruța, Diet. Adina Rusu Coordonator științific: Coordonator științific:
• Comitet științific: Diet. Simona Bogdan, Diet. Elena Mardale Prof. Dr. Lucian Negreanu Prof. dr. Șerban Negru

funcţiile de șef secţie/ laborator/ serviciu pentru practica medicală, sinteze

ale informaţiilor și experienţei
se organizează în continuare conform
specialiștilor autori și coordonatori, în
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

prevederilor Ordinului m.s. nr. 1406, PNEUMOLOGIE 2022 Terapia durerii Pediatrie 2022 abordare multidisciplinară.
Noutăți pneumologice: 2022-2023 Vaccinologie pediatrică

deci trebuie publicate în „Viaţa medicală”.

un respiro post-COVID Ghid de proceduri Coordonator științific:
Coordonatori științifici: intervenționale Prof. dr. Doina-Anca Pleșca
Prof. Dr. Florin Mihălțan • Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Coordonatori științifici:
TERAPIA DURERII • 2022-2023

Prof. dr. Șerban Bubenek, Dr. Ovidiu Palea

Precizăm că solicitările de publicare se

trimit direct la noi, nemaifiind nevoie de
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA,
MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023

acordul Ministerului Sănătăţii, excepţie

Descarcă
făcând unităţile sanitare care sunt în
volumele
subordinea directă a ministerului.
Lucrările se adresează exclusiv profesioniștilor
din domeniul sănătăţii. AICI:
Posturi scoase la concurs
să rezulte că nu a fost condamnat
penal pentru fapte ce-l fac incom-
patibil cu funcţia pentru care do-
rește să concureze;
f) declaraţie pe propria răs-
pundere a candidatului, din care
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
g) certificat privind starea de
sănătate;
h) dovadă/adeverinţă din care
să rezulte că în ultimii 2 ani nu
a fost sancţionat de conducerea
unităţilor în care și-a desfășurat
activitatea sau de Colegiul Medi-
cilor din România;
i) copie xerox a autorizaţiei de
liberă practică sau a certificatului
de membru al Colegiului Medici-
lor din România;
j) copia carnetului de muncă
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
și vechimea în specialitate;
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţiei.
La concursul/examenul pen-
tru ocuparea funcţiilor de șef
secţie se pot prezenta medici cu o
vechime de cel puţin 5 ani în spe-
cialitatea postului, specialitate pe
care o practică în mod curent și în
care sunt confirmaţi prin ordin al
m.s.p. (vechimea în specialitate
decurge de la data confirmării și
încadrării ca specialist).
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului de
management, probă scrisă, probă
clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică-
rile și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba practi-
că se susţine pe baza metodologiei
stabilite pentru obţinerea titlului
de medic specialist.
Tematica și bibliografia pen-
tru concurs sunt afișate pe site-ul
Ministerului Sănătăţii.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul Spitalului de Psihiatrie
Cronici Dumbrăveni – Biroul
RUNOS, în termen de 15 zile de la
apariţia acestui anunţ. În cazul în
care ultima zi de înscriere coinci-
de cu o zi nelucrătoare, candidaţii
vor putea depune dosarele de în-
scriere inclusiv în prima zi lucră-
toare după expirarea celor 15 zile.
oncursul se organizează după 31
de zile de la publicarea în „Viaţa
medicală”.
Relaţii suplimentare se pot ob-
ţine la tel.: 0237.255.087, int. 31.
SPITALUL CLINIC C.F. NR. 2
BUCUREȘTI
organizează CONCURS
pentru ocuparea postului specific
comitetului director și anume
DIRECTOR ÎNGRIJIRI
Calendarul desfășurării con-
cursului:
– 15 iunie 2023, ora 10:00 – proba
scrisă;
– 20 iunie 2023, ora 10:00 – proba
susţinerea proiectului de speciali-
tate;
– 22 iunie 2019, ora 10:00 – proba
interviu.
Concursul se va desfășura la
sediul Spitalului Clinic C.F. nr. 2,
bd. Mărăști nr. 63, sector 1, Bucu-
rești.
La concurs/examen se pot în-
scrie candidaţii care îndeplinesc,
cumulativ, criteriile generale și
specifice.
Criterii generale:
a) au domiciliul stabil în
România;
b) nu au fost condamnaţi de-
finitiv pentru săvârşirea unei
infracţiuni contra umanităţii,
contra statului ori contra autori-
tăţii, de serviciu sau în legătură cu
serviciul, care împiedică înfăptui-
rea justiţiei, de fals ori a unor fap-
te de corupţie sau a unei infracţi-
uni săvârşite cu intenţie, care i-ar
face incompatibili cu exercitarea
funcţiei, cu excepţia situaţiei în
care a intervenit reabilitarea;
c) au o stare de sănătate co-
respunzătoare postului pentru
care candidează, atestată pe baza
adeverinţei medicale eliberate de
medicul de familie sau de unităţi-
le sanitare abilitate;
d) nu au vârsta de pensionare
conform prevederilor Legii nr.
263/2010, cu modificările și com-
pletările ulterioare.
Criterii specifice:
• sunt asistenţi medicali gene-
raliști principali;
• au cel puţin 2 ani vechime
ca asistenţi medicali generaliști
principali;
• sunt absolvenţi de învăţă-
mânt universitar de lungă durată,
cu diplomă de licenţă/ absolvire.
Dosarul de înscriere la con-
curs trebuie să conţină următoa-
rele documente:
1) cererea de înscriere;
2) copie de pe actul de identi-
tate și a certificatului de naștere;
3) copie de pe diploma de li-
cenţă sau de absolvire, după caz;
4) copia certificatului de ab-
solvire a examenului de grad prin-
cipal;
5) curriculum vitae;
6) adeverinţa care atestă ve-
chimea în gradul profesional sau
în specialitatea studiilor, după
caz;
7) certificat de membru eli-
berat de O.A.M.G.M.A.M.R., aviz
anual O.A.M.G.M.A.M.R. și asigu-
rare malpraxis în termen;
8) cazierul judiciar;
9) certificat de integritate
comportamentală;
10) declaraţia pe propria răs-
pundere că nu a desfășurat acti-
vităţi de poliţie politică, aşa cum
este definită prin lege;
11) adeverinţă medicală care
să ateste starea de sănătate cores-
punzătoare, eliberată cu cel mult
6 luni anterior derulării concur-
sului de către medicul de familie
al candidatului sau de către unită-
ţile sanitare abilitate;
12) proiectul de specialitate;
13) chitanţa de plată a sumei
de 400 de lei, de participare la
concurs, achitată la casieria Spi-
talului Clinic C.F. nr. 2 București.
Dosarul de înscriere se depu-
ne la secretarul comisiei de con-
curs, Serviciul Resurse Umane,
Normare, Organizare și Salariza-
re, în termen de cel puţin 5 zile
lucrătoare înainte de data susţi-
nerii concursului, respectiv până
la data de 7 iunie 2023, ora 14:00.
Actele prevăzute la dosarul de
înscriere vor fi prezentate și în
original în vederea verificării con-
formităţii copiilor cu acestea.
Candidaţii al căror dosar de
înscriere a fost respins pot depu-
ne contestaţie în cel mult 24 de
ore de la data comunicării rezul-
tatului verificării.
Contestaţia se soluţionează în
termen de 24 de ore de la data de-
punerii de către Comisia de soluţi-
onare a contestaţiilor.
Informaţii suplimentare pri-
vind bibliografia și temele-cadru
pentru proiectul de specialitate
sunt publicate pe site-ul spitalu-
lui: http://spcf2.ro și se pot obţi-
ne de la secretariatul comisiei de
concurs, telefon: 0372.298.708
sau 0372.298.711/108.
POSTURI SCOASE LA
CONCURS
Spitalul de Pediatrie Ploiești,
jud. Prahova:
– 1 post temporar vacant medic
primar Oftamologie;
– 1 post temporar vacant medic
specialist Oftamologie;
– 1 post medic specialist Chirur-
gie pediatrică;
– 2 posturi medic specialitatea Pe-
diatrie.
Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului
Alba:
– 1 post medic specialist Experti-
ză medicală a capacităţii de mun-
că/ Medicină internă/ Medicină
de familie.
Spitalul Orășenesc Bolintin
Vale, jud. Giurgiu:
– 1 post medic specialist Ortope-
die și traumatologie;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist Urologie.
Creșa Pinocchio București:
– 1 post medic specialist Medicină
generală sau Pediatrie.
Spitalul Clinic Judeţean de Ur-
genţă „Pius Brînzeu” Timișoa-
ra, jud. Timiș:
– 1 post medic specialist Hemato-
logie;
– 1 post medic specialist ATI;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie-imagistică medicală;
– 1 post medic specialist Medicină
sportivă;
– 1 post medic specialist Cardio-
logie;
– 1 post medic specialist Ortope-
die și traumatologie.
Spitalul Clinic de Boli Infecţioa-
se Cluj-Napoca, jud. Cluj:
– 1 post medic specialist ORL.
Spitalul de Urgenţă „Prof. dr. Di-
mitrie Gerota” București:
– 1 post medic specialist Obstetri-
că-ginecologie;
– 2 posturi medic specialist Radio-
logie şi imagistică medicală;
– 1 post medic primar Chirurgie
plastică, microchirurgie recon-
structivă.
Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Cluj:
– 1 post medic specialist Igienă.
Unitatea Administrativ Terito-
rială, municipiul Moinești, jud.
Bacău:
– 0,5 post medic stomatolog.
Spitalulul Municipal Curtea de
Argeș, jud. Argeș:
– 1 post medic primar Chirurgie
generală;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie.
Orașul Târgu Frumos, jud. Iași:
– 1 post medic specialist Medici-
nă de familie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Piatra Neamţ, jud. Neamţ:
– 1 post medic specialist Epidemi-
ologie.
Spitalul Universitar de Urgenţă
Bucureşti:
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 1 post medic specialist Chirur-
gie generală;
– 2 posturi medic specialist Chi-
rurgie cardiovasculară;
preluate de pe www.posturi.gov.ro
– 1 post medic specialist Anato-
mie patologică;
– 1 post medic primar specialita-
tea Anatomie patologică;
– 4 posturi medic specialist Radio-
logie şi imagistică medicală;
– 3 posturi medic rezident ultimul
an Radiologie şi imagistică medi-
cală;
Direcţia de Asistenţă Socială
Sfântu Gheorghe, jud. Covasna:
– 1 post medic specialist Medicină
de familie.
Spitalul Militar de Urgenţă „Dr.
Alexandru Popescu” Focşani
(U.M. 02417), jud. Vrancea:
– 1 post medic specialist Ortope-
die și traumatologie.
Grădiniţa nr. 239 București:
– 1 post medic Medicină de fami-
lie/ Medicină generală/ Pediatrie.
Spitalului Municipal Sighișoara,
jud. Mureș:
– 1 post medic specialist Neonato-
logie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
Slatina, jud. Olt:
– 1 post medic rezident ultimul an
Oncologie;
– 1 post medic rezident ultimul an
Oftalmologie.
Centrul Clinic de Boli Reumatis-
male „Dr. Ion Stoia” Bucureşti:
– 1 post medic specialist Epidemi-
ologie;
– 2 posturi medic specialist Reu-
matologie.
Spitalul Orășenesc Turceni, jud.
Gorj;
– 0,5 post medic specialist Medi-
cină de urgenţă;
– 1 post medic rezident anul V
ORL.
Spitalul Orășenesc Hârșova,
jud. Constanţa:
– 1 post medic specialist ATI.
Unitatea de Asistenţă Medico
Socială Popești:
– 1 post medic specialist Medicină
de familie.
Spitalul Orășenesc Rupea, jud.
Brașov:
– 1 post medic specialist ATI;
– 1 post medic specialist Medicină
internă;
– 1 post medic specialist Medicina
de laborator.
Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf.
Ioan” București:
– 2 posturi medic specialist Medi-
cină de urgenţă;
– 1,5 post medic specialist Gastro-
enterologie;
– 3 post medic specialist Cardio-
logie.
Spitalul Clinic C.F. Timișoara,
jud. Timiș:
– 1 post medic specialist Gastro-
enterologie.
Spitalul de Boli Cronice ,,Sfân-
tul Ioan” Târgu Frumos:
– 1 post temporar vacant medic
specialist ORL;
– 1 post temporar vacant medic
specialist Pediatrie.
Spitalul Municipal Orşova, jud.
Mehedinţi:
– 1 post medic specialist Medicină
internă;
– 1 post medic specialist Cardio-
logie;
– 1 post medic specialist Diabet za-
harat, nutriţie şi boli metabolice;
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
11
– 1 post medic specialist Chirur-
gie generală;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie şi imagistică medicală;
– 3 posturi medic specialist ATI;
– 1 post medic specialist Neurolo-
gie;
– 0,5 post temporar vacant medic
specialist Diabet zaharat, nutriţie
şi boli metabolice.
Spitalul Orășenesc Agnita, jud.
Sibiu:
– 1 post medic specialist Obstetri-
că-ginecologie;
– 1 post medic specialist Pedia-
trie.
Spitalul Judeţean de Urgenţă
„Dr. Pompei Samarian” Călă-
raşi, jud. Călărași:
– 2 post medic specialist Neuro-
chirurgie.
Primăria Oraș Hârșova, jud.
Constanţa:
– 0,5 post temporar vacant medic
școlar.
Institutul Naţional de Geronto-
logie și Geriatrie „Ana Aslan”
București:
– 2 post medic specialist Geriatrie
gerontologie;
– 2 post medic specialist Cardio-
logie.
Spitalul Orășenesc Urlaţi, jud.
Prahova:
– 1 post temporar vacant medic
Medicină de familie cu atestat în
Asistenţă medicală de urgenţă
prespitalicească/competenţă în
Urgenţe prespitaliceşti;
– 2 posturi medic specialist Medi-
cină internă;
– 1 post medic specialist Cardio-
logie;
– 1 post medic specialist Radiolo-
gie;
– 1 post medic specialist Gastro-
enterologie.
Institutul Naţional de Expertiză
Medicală şi Recuperare a Capa-
cităţii de Muncă București:
– 1 post medic specialist Reuma-
tologie.
Spitalul Clinic de Boli Infecţi-
oase și Tropicale „Dr. Victor Ba-
beş” Bucureşti:
– 1 post biolog medical specialist
Biochimie.
Spitalul Municipal de Urgenţă
Caransebeş, jud. Caraș-Severin:
– 1 post biolog debutant.
Spitalul de Psihiatrie și pentru
Măsuri de Siguranţă Jebel, jud.
Timiș:
– 1 post medic primar Psihiatrie.
Spitalul Municipal Gheorgheni,
jud. Harghita:
– 1 post medic specialist Pneumo-
logie;
– 1 post medic specialist Psihia-
trie;
– 1 post medic specialist Medicină
de urgenţă;
– 2 posturi medic.
Centrul de Transfuzie Sanguină
Tulcea:
– 1 post medic specialist Medicină
de familie.
Direcţia de Sănătate Publică a
Judeţului Timiș:
– 1 post medic specialist Igienă;
– 1 post medic specialist Sănătate
publică și management.
12 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20 Interviu

Siguranţa
alimentară
este esenţială
pentru
sănătate
Autoritatea Naţională pentru
Protecţia Consumatorilor (ANPC) a
emis un ordin – Ord. nr. 201/2022 –
care stabilește „modalităţile de
informare a consumatorilor cu
privire la informaţiile privind pro-
dusele finite/mâncărurile preparate
și/sau oferite spre comercializare
consumatorului pentru consumul pe
loc sau la domiciliu de către unităţile
de restauraţie colectivă”.
Potrivit acestui ordin, informaţiile
trebuie să fie vizibile, ușor
accesibile, lizibile, de neșters
și să nu fie acoperite de alte
materiale scrise sau foto. Astfel,
pentru fiecare preparat din meniu
trebuie să existe: lista detaliată a
ingredientelor ce depășesc 20 de
grame, declaraţia nutriţională,
lista aditivilor folosiţi grupaţi
pe categorii, lista alergenilor și a
alergenilor potenţiali, indicarea
ingredientelor provenite din
produse congelate.
În cazul livrărilor la domiciliu,
aceleași informaţii trebuie să fie
disponibile, la cerere, la comenzile
prin telefon și pe site-ul unde a
fost făcută comanda, precum și în
pachetul trimis clientului, fie în
pungă, fie ca etichete pe produse. În
cazul meniului extins, lista trebuie
să includă și ingredientele compuse,
cum ar fi sosurile, alături de aditivi
și alergeni în meniul rezumat.
De menţionat că, indiferent că
este vorba de produse de origine
animală, procesate sau neprocesate,
de produse ambalate sau
îmbuteliate, reglementările pentru
industria alimentară cer indicarea
valorii nutritive a oricărui tip de
aliment.

Formulă de calcul vs analize
de laborator
Pentru a lămuri câteva aspecte le-
gate de ceea ce înseamnă determi-
narea valorii nutriţionale pentru
operatorii din industria alimenta-
ră, am stat de vorbă cu dr. Andrei
Nicolau, medic veterinar, directo-
rul general al unei reţele private
de laboratoare de analize, acredi-
tată RENAR, cu puncte de lucru în
Bacău și în Cluj-Napoca.
Ordinul ANPC cu numărul
201/2022 are la bază, printre
altele, Regulamentul (UE) nr.
1.169/2011. De ce a durat atât
până să ne aliniem și noi la
acesta?
Toate ţările membre UE au avut o
perioadă de tranziţie, să își pună
legislaţia la punct, să investească
în diferite metode de analiză sau
moduri de a informa cetăţenii.
Restaurantele au avut și ele un ter-
men pentru a declara valoarea nu-
triţională a produselor oferite con-
sumatorilor. De menţionat că, mai
ales în perioada pandemiei, resta-
urantele au reprezentat o zonă im-
portantă în alimentaţie, pentru că
mare parte din populaţie coman-
da acasă mâncare – restaurantele
fizice au devenit tot mai virtuale,
iar comenzile online au crescut în
acea perioadă.
Determinarea valorii nutriţio-
nale se poate face local, la nivelul
fiecărui restaurant?
Nu. Comisia a dat două opţiuni în
acest sens. Prima ar fi să foloseas-
că o aplicaţie bazată pe o formulă
matematică. Acolo se introduc
ingredientele, cantităţile și se cal-
culează automat valoarea nutriţi-
onală, numărul de calorii și toate
informaţiile solicitate. Cealaltă
variantă, care din punctul meu de
vedere este cea corectă și exactă și
care ar informa cu adevărat con-
sumatorul, este reprezentată de
analizele de laborator care se fac la
produsul finit.
„Eu cred mai mult în
analizele de laborator”
E clar că nu agreaţi formula pusă
la dispoziţie de Comisie. De ce?
Nu aș spune că nu o agreez, însă
în acea formulă de calcul se folo-
sesc valori ale produselor crude.
Pe când respectivele produse se
amestecă, se tratează termic, se
pun diverse ingrediente... au loc
niște combinaţii fizice și chimice
acolo, care influenţează acele va-
lori. Laboratorul, în schimb, pri-
mește produsul finit. De exemplu,
la tratarea termică a unui produs
se evaporă apă. E clar că umidi-
tatea, care influenţează valoarea
energetică, scade în momentul
tratării termice. Este evident că
și calculul final va fi diferit de cel
pe care îl face o aplicaţie pur și
simplu.
Contează foarte mult și baza de
date utilizată de acea platformă.
Da. Dar trebuie știut că baza de
date de care dispune aplicaţia nu
poate să acopere varietatea de
ingrediente care există în lumea
aceasta. De aceea este important
să fie analizat produsul finit.
Indiferent de ce s-a pus acolo, ana-
lizele de laborator vor spune exact
câtă proteină, câtă umiditate, câte
glucide, câte zaharuri sunt în acel
produs final. Unii tratează la 200
de grade, alţii la 120 de grade, unii
pun mai multă făină, alţii pun mai
puţină, întotdeauna produsul fi-
nal este cel care ajunge pe masa
consumatorului. Analizele de la-
borator sunt singurele care pot
oferi informaţia corectă consuma-
torului. O persoană care urmează
o dietă sau trebuie să respecte
niște reguli ar putea avea surpri-
ze dacă se ghidează după acea
formulă matematică.
Cei din industria alimentară
apelau până acum la astfel de
laboratoare?
Nu prea! Știţi prea bine că omul
nu face nimic dacă nu este obli-
gat. Pentru că a existat acel regu-
lament din 2011, marile lanţuri
de fast-food și-au implementat
din timp această procedură. De
altfel, singurele solicitări pe care
le aveam erau din partea celor
care produceau mâncare, cei
care făceau produs finit, ceea ce
găsim în supermarket ș.a.m.d.
Pentru un restaurant, dacă tre-
buie să facă niște analize, în-
seamnă un cost suplimentar, pe
care de multe ori nu și-l permite.
Cine a fost conștient și respon-
sabil și-a dat seama de mersul
lucrurilor și a implementat din
timp aceste proceduri. Acum
nu mai este vorba de o opţiune,
ci de o lege care trebuie pusă în
aplicare. Fie că se folosește acea
aplicaţie, pe care eu nu o
recomand, dar poate fi folosită și
este în regulă, fie că se fac analize,
este obligatoriu. A devenit deja
obligatoriu din 15 martie.
Big Eight
Sunt suficiente laboratoare în
România pentru a face faţă soli-
citărilor care vor veni?
România este puţin atipică din
acest punct de vedere, în sen-
sul bun al cuvântului de data
aceasta, deoarece deţine o reţea
vastă de laboratoare sanitare ve-
terinare și pentru siguranţa ali-
mentelor, capabilă să facă com-
plet sau parţial aceste analize.
Știţi că în fiecare judeţ există o
Direcţie Sanitară Veterinară și
pentru Siguranţa Alimentelor
(DSVSA), care deţine un laborator
sanitar veterinar. Până prin 2008-
2010, singurele laboratoare vete-
rinare din România erau cele 41
deţinute de DSVSA-urile judeţene
și trei institute, deci 44 de labo-
ratoare ale Autorităţii Veterinare
(ANSVSA). Mai existau niște labo-
ratoare în cadrul Direcţiilor de Să-
nătate Publică, pentru că și ei mai
fac analize de igienă la alimente. A
început apoi să se dezvolte și piaţa
privată de laboratoare pentru că a
apărut o necesitate, prin faptul că
volumul de probe a crescut. Acum
cred că sunt pe piaţa din România
în jur de 60-70 de laboratoare sani-
tare veterinare și pentru siguranţa
alimentelor, din care aproximativ
20 sunt private.
Sunt multe analizele care trebuie
făcute?
Determinarea acestei valori nutri-
ţionale necesită 11 analize, dintre
care opt sunt obligatorii. Noi, de
exemplu, facem acest pachet de
opt analize și avem contracte cu
încă trei laboratoare internaţiona-
le pentru celelalte trei. În Europa,
aceste opt analize obligatorii se nu-
mesc Big Eight. Toată lumea asta
caută.
De câţi ani lucraţi în domeniul
acesta?
Sunt medic veterinar de 17 ani.
Toată cariera mea s-a bazat pe
partea de analiză și manage-
ment de laborator și expertiză
în microbiologie și siguranţa
alimentelor, activând în cadrul
Institutului de Igienă și Sănă-
tate Publică Veterinară (IISPV)
și al Autorităţii Veterinare și
pentru Siguranţa Alimentelor
(ANSVSA). Începând de anul
trecut, am preluat o poziţie de
director general la reţeaua de
laboratoare private pentru si-
guranţa alimentelor Labrom,
care își desfășoară activitatea
în Bacău și în Cluj-Napoca. Am
participat la diferite proiecte
normative privind siguranţa ali-
mentelor, management de labo-
rator atât în cadrul Comisiei Eu-
ropene, cât și la nivel naţional,
sub tutela ANSVSA și împreună
cu Ministerul Agriculturii, Auto-
ritatea Naţională pentru Protec-
ţia Consumatorilor. Am lucrat în
cadrul unor proiecte în ceea ce
privește conceptul One Health
legat de consumul de substanţe
antimicrobiene în România.
Dan Dumitru Mihalache
Ars medici
Deși medicii recunosc că
este nevoie de o abordare
specifică pentru ameliorarea
dispneei cronice refractare,
prescrierea de opioizi
rămâne redusă și încă
întâmpină obstacole și
reticenţă.
D
ispneea reprezintă o
experienţă subiectivă,
individualizată, de
disconfort respirator,
descrisă în termeni extrem de
diferiţi, precum: „sete de aer”,
„efort crescut de respiraţie”, „su-
focare”, „strângere a pieptului”,
„respiraţie rapidă”, „oftat” etc.
și prezintă intensităţi variabile
(1,2). Este un simptom comun
la pacienţii cu boli ameninţă-
toare de viaţă, fie că vorbim de
boli oncologice sau insuficien-
ţă cardiacă, insuficienţă renală
sau bronhopneumopatie cronică
obstructivă (BPOC) ori fibroză
pulmonară idiopatică (1).
Indiferent de diagnostic,
dispneea tinde să crească în preva-
lenţă și în intensitate în ultimele
luni de viaţă (3,4). La cei cu BPOC,
dispneea este de obicei simptomul
cel mai supărător, apare cel mai
precoce și este motivul prezentării
într-un serviciu medical (2).
Expresie clinică, impact
Este un simptom multidimen-
sional, atât cu expresie fizică, dar
și psihoemoţională, socială și spiri-
tuală, afectând aproximativ o cin-
cime dintre persoanele cu vârsta
de peste 65 de ani (5). Afectează
fiecare aspect al vieţii bolnavului,
inclusiv vieţile celor care îngrijesc
acești pacienţi. Modelul biopsiho-
social al „dispneei totale”, modelat
după conceptul de „durere totală”,
reunește numeroase aspecte ale
pacientului care experimentează
dispneea (6).
Este o cauză majoră de scădere
a activităţii zilnice, de decondiţi-
onare a musculaturii scheletale și
de afectare a calităţii vieţii, inclu-
siv a calităţii vieţii legate de sănă-
tate (Health-related quality of life,
HRQOL) (7). Aproximativ 60%
dintre pacienţi prezintă o reduce-
re în activitatea fizică de rutină și
peste o treime au activităţile fami-
liale limitate (8). Impactul este cu
atât mai mare cu cât cresc vârsta
bolnavului și severitatea bolii res-
piratorii (9,10). Pacienţii cu stadii
severe de BPOC resimt dispne-
ea mai intens și pentru perioade
mai lungi de timp, faţă de cei cu
stadii avansate de cancer bronho­
pulmonar (11).
Fiziopatologia dispneei este
complexă și are un impact major
asupra prognosticului și asupra
statusului de sănătate (12). Un
aspect important este faptul că
dispneea este un predictor mai
puternic al mortalităţii la paci-
enţii cu BPOC decât gradul ob-
strucţiei ventilatorii, adică VEMS
(volumul maxim expirat în prima
secundă) (13).
Dispneea cronică refractară,
definită prin persistenţa dispneei
la efort minim sau în repaus, în
ciuda tratamentului farmacologic
și non-farmacologic optimal al bo-
lii de bază și al tuturor factorilor
cauzali (14,15), este prezentă la
aproximativ 95-98% dintre paci-
enţii cu boli respiratorii avansate
în fazele terminale (5).
Istoric, opioidele au fost uti-
lizate pentru reducerea dispneei
din secolul al XIX-lea (16). Până
de curând, nu exista un tratament
înregistrat pentru ameliorarea
dispneei refractare în BPOC (7).
Oferta terapeutică recomandată
(opioizi, benzodiazepine) este li-
mitată și prezintă încă unele ba-
riere în prescrierea curentă (6),
fapt ce contribuie la un manage-
ment suboptimal al dispneei (2).
Noutatea vine din Australia, unde
morfina orală cu eliberare prelun-
gită (Kapanol) și-a extins licenţa
pentru a include pentru prima
dată în lume indicaţia de trata-
ment farmacologic al dispneei
cronice (17).
De-a lungul timpului, s-au
adunat date din numeroase stu-
dii, trialuri clinice și metaanalize,
care demonstrează beneficiile uti-
lizării sistematice ale opiozilor în
tratamentul paliativ al dispneei
(1,12,18). Raţiunea de utilizare a
opioizilor în ameliorarea dispneei
este bazată pe faptul că percepţia
dispneei este realizată în arii în
care are loc și procesarea percepţi-
ei durerii și a altor simptome supă-
rătoare. Este vorba despre arii care
sunt bogat inervate de receptori
opioizi (insula, cortexul cingulat
dorsal anterior, amigdala și tala-
musul medial) (17).
Efectul asupra receptorilor
opioizi μ (miu) este bine demon-
strat în studii clinice și de labora-
tor pentru morfină, fentanyl și re-
mifentanil. Există, însă, date mai
puţin clare în ceea ce privește efec-
tul oxicodonei, un opioid semisin-
tetic, asupra dispneei (17). Două
studii placebo controlate nu au evi-
denţiat un beneficiu net în amelio-
rarea dispneei cronice (17,19).
Răspunsul la morfină este
individual
Studiile de neuroimagistică,
în principal de rezonanţă magne-
tică funcţională, au adus informa-
ţii importante despre percepţia
dispneei (17). Astfel, dacă există
o experienţă anterioară de dis-
pnee, creierul creează așteptări
și convingeri care influenţează
percepţia senzaţiilor ulterioa-
re de dispnee (17,20). Opioidele
par să reducă inclusiv dispneea
anticipatorie (17).
Răspunsul dispneei la morfină
este individual, conform studiilor
(17,21), și în legătură cu prezenţa
polimorfismului nucleotidic unic
(asociat cu receptorii opioizi) al
genei HTR3B (17,22). Această ob-
servaţie necesită cercetări viitoare
prospective. O altă observaţie inte-
resantă este faptul că, pe măsură
ce anxietatea și depresia se inten-
sifică, simptome de altfel strâns
interconectate cu dispneea, răs-
punsul la opioizi se reduce (17,23).
Astfel, pacienţii cu anxietate și/sau
depresie importante trebuie să be-
neficieze iniţial de tehnici psiho-
comportamentale pentru a modifi-
ca răspunsul la opioizi. Scopul este
acela de a-l maximiza, reducând
totodată efectele adverse date de
escaladarea inadecvată a dozelor
(17).
Există un nivel de evidenţă 1a
(metaanaliză) care susţine utiliza-
rea opioizilor pentru ameliorarea
dispneei, majoritatea datelor re-
comandând doze reduse, de novo,
de 10-30 mg/zi morfină cu elibe-
rare lentă, la pacienţii opioid-na-
ivi (17). Dintre cercetările care au
fost centrate pe această temă, este
de menţionat studiul randomizat
încrucișat pe 38 de pacienţi cu
dispnee cronică pe fond predomi-
nant de BPOC (42%), în care 20
mg de morfină cu eliberare lentă
au ameliorat atât dispneea mati-
nală și vesperală, cât și somnul,
comparativ cu placebo (1). În ceea
ce privește doza minimă care are
beneficii pe dispneea refractară,
unele studii au arătat că pentru
70% dintre pacienţi este vorba de
10 mg de morfină cu eliberare len-
tă, cu posibilitate de titrare până la
maximum 30 mg pe zi. Beneficiile
Opioizii și
dispneea
refractară
în bolile
pulmonare
cronice
obstructive
s-au menţinut pentru trei luni la
jumătate dintre pacienţi (1).
Studiul randomizat MORDYC
(The Morphine for the Treat-
ment of Dyspnea in Patients with
COPD) (12), publicat în anul 2020,
a fost efectuat pe 111 pacienţi cu
BPOC și dispnee cronică severă –
mMRC (modified Medical Resear-
ch Council) gradele 2-4. Aceștia au
beneficiat, alături de programul de
reabilitare pulmonară, și de tra-
tament regulat cu doze reduse de
morfină cu eliberare lentă (10 mg
morfină retard de două ori pe zi, cu
posibilitate de creștere a dozelor
de trei ori pe zi după una sau două
săptămâni), având o durată totală
de patru săptămâni (54 de paci-
enţi) comparativ cu placebo (57 de
pacienţi).
În grupul cu morfină, rezulta-
tele au arătat o ameliorare simpto-
matică, evidenţiată prin reducerea
cu 2,18 puncte a chestionarului
CAT (Chronic Obstructive Pulmo-
nary Disease Assessment Test).
Acest fapt se încadrează în dife-
renţa clinică minim semnificati-
vă de 2 puncte. Cu cât gradul de
dispnee a fost mai sever (mMRC
3-4), cu atât mai importantă a fost
ameliorarea simptomatică. De
asemenea, nu s-au observat modi-
ficări ale PaCO2 sau efecte adverse
la cei care au utilizat morfină (12).
Efortul fizic
În ceea ce privește efortul fi-
zic, morfina cu eliberare imediată
ameliorează dispneea de efort și
prelungește timpul de anduranţă
la efort la peste jumătate dintre
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
13
pacienţii cu forme avansate de
BPOC (24), cu toate că este nevoie
ca profilul pacienţilor responderi
la opioizi să fie mai bine contu-
rat prin studii viitoare (24,25). În
acest sens vin și date mai vechi
ale metaanalizei lui Ekstrom din
2014, în care opiozii au ameliorat
dispneea, dar nu și capacitatea de
efort la pacienţii cu forme severe
de BPOC (5). Există date promi-
ţătoare legate de profilaxia pentru
dispneea asociată efortului fizic
(26), cu toate că riscurile legate de
utilizarea transmucoasă a fentanyl
impun prudenţă și studii de sigu-
ranţă și pe termen lung (26).
În privinţa titrării opioizilor
pentru dispnee la pacienţi care uti-
lizează deja opioizi pentru durere,
un studiu randomizat a arătat că
o creștere cu 25% din doza pentru
puseul dureros (breakthrough)
este mai benefică pentru dispnee
decât o creștere de 50% (17).
Utilizarea opioizilor non-
morfină are studii limitate (16).
Hidromorfonul oral în doza me-
die de 2,5 mg la interval regulat
de șase ore, respectiv hidromorfo-
nul sistemic sau în nebulizare au
arătat ameliorarea dispneei, dar
necesită studii viitoare (16).
Conf. dr. Ruxandra Râjnoveanu,
Disciplina Medicină Paliativă, UMF
„Iuliu Haţieganu”,
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
„Leon Daniello”, Cluj-Napoca
Material preluat din volumul „Pneu-
mologie 2022. Noutăţi pneumologice
– un respiro post-COVID”, editat de
„Viaţa Medicală”.
Bibliografia este disponibilă pe www.
viata-medicala.ro.
 14 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Franciza „Furios și iute” a
ajuns la al zecelea episod, iar
comedia românească „E pe-
ricoloso sporgersi” revine pe
marele ecran pentru a distra
noi generaţii de cinefili.
Furios și iute X
Regia: Louis Leterrier.
Cu: Vin Diesel, Michelle
Rodriguez, Jason Momoa,
Charlize Theron, Jason
Statham.
În acest al zecelea film din
seria „Fast and Furious”, regizat
de Louis Leterrier, personajul
principal Dominic Toretto (Vin
Diesel) și familia lui devin ţinta
răzbunătorului fiu al lui Hernan
Reyes – temutul traficant de dro-
guri ucis de Luke Hobbs în „Fast
Five”, filmul din 2011.
E pericoloso sporgersi
Regia: Nae Caranfil.
Cu: George Alexandru, Nathalie
Bonnifay, Marius Stănescu.
Lui Horaţiu, soldat în ter-
men, i s-au aprins călcâiele după
Cristina, elevă în ultimul an de
liceu. Ea n-ar fi neapărat contra,
dar numai în urma unei obliga-
torii logodne... Indiferent că aţi
văzut sau nu filmul în urmă cu
peste 20 de ani, vă asigurăm că
veţi râde în hohote la această co-
medie românească.
Jucăria nouă
Regia: James Huth.
Cu: Jamel Debbouze, Daniel
Auteuil, Alice Belaïdi.
De ziua fiului său, cel mai bo-
gat om din Franţa și proprietarul
unui magazin de lux inaugurea-
ză raionul de jucării. Cu această
ocazie, îi dă voie copilului să-și
aleagă orice dorește din maga-
zin. Acesta îl alege drept jucărie
pe... Sami – paznicul de noapte al
magazinului.
Redacţia
Cluj-Napoca va reprezenta
România, în premieră
absolută, la Bienala de
Design de la Londra
(perioada 1-25 iunie), ca
urmare a unui demers
artistic al Asociaţiei
Culturale Artistice Art
Mirror.
Ediţia de anul acesta a Lon-
don Design Biennale are ca temă
Remapping Collaborations (Re-
cartografierea colaborărilor).
Întâlniri emoţionante
la Noaptea Muzeelor
Așteptată de un public
numeros, Noaptea Muzeelor
a venit și anul acesta cu
surprize și provocări pentru
cei dornici de a se bucura de
cultură în nocturnă.
D
incolo de mulţimile
de vizitatori, care au
transformat străzile
orașelor în adevăra-
te fluvii umane, ediţia din 13 mai
2023, a nouăsprezecea, a venit în
primul rând cu noutatea extinderii
dincolo de Prut. Reţeaua Naţională
a Muzeelor din România (RNMR)
a acceptat provocarea de a include
în program și de a gestiona și par-
ticiparea muzeelor aflate în zece
localităţi din Republica Moldova.
Pentru 2023 avem parte de un
proiect internaţional itinerant,
care se bucură de mare apreciere
din partea specialiștilor și a pu-
blicului, intitulat „War Childhood
Museum/Muzeul Copilăriei în Vre-
me de Război”. Găzduită până la 12
iunie a.c. de Sala Noua Galerie de
la Muzeul Naţional al Ţăranului
Ţ
FIC IU
Doulaura
OZA DE
NE
Balaura
în parteneriat cu
Revista
D
de Povestiri
Ce liniște e în biroul meu! Îmi
fac o cafea și plănuiesc să stau as-
tăzi doar la laptop, să răspund la
e-mailuri. Fără oameni, fără dru-
muri, doar eu și treaba mea la care
sunt foarte bun.
— Alo? Serios, acum? Ești sigu-
ră? Abia am ajuns la birou. Da, da,
stai că vin. Numai că traficul... dar
vin. Te duce ea? Mai bine, și ne ve-
dem acolo. Ești... bine, da?
Până la urmă de ce să mă duc
de la început la spital? Cu ce ajută
dacă stau pe hol acolo, cu orele?
Cred că dacă o văd cu un ac înfipt
în mână mi se și face rău. Nu era
mai bine pe vremuri, când nici nu
aveai voie în maternitate? Nu avea
nimeni pretenţii, fiecare își vedea
de treaba lui și tu așteptai telefonul
România, în premieră la
London Design Biennale
Proiectul prezentat de echipa
clujeană este sugestiv intitulat
Vatra Verde. rebirthing life și
cuprinde energie regenerabilă,
mycelium, obiecte de artă din
materiale reciclate, apoi tradiţie,
poezie, chiar și o soluţie tehnică
prin care se transformă vibraţiile
plantelor în sunete.
Român, expoziţia „Listen/Ascul-
tă” pune în lumina reflectoarelor
consecinţele, adesea ignorate, ce
se răsfrâng asupra copiilor care
au fost nevoiţi să crească în zone
dominate de conflicte armate, de
la cel de-al Doilea Război Mondial
până la războiul din Ucraina.
Un proiect inedit
Premiat în 2018 de Consiliul
Europei, acest proiect a prins
viaţă în 2017, la Sarajevo, prin
iniţiativa lui Jasminko Halilo-
vić, care a fost prezent și la Bu-
curești pentru vernisaj. Ceea ce
face acest muzeu inedit este să
spună și să păstreze povești, care
capătă o încărcătură emoţională
și mai mare prin obiectele dă-
ruite de (foștii) copii din Ucrai-
na, Siria, Afganistan, Bosnia,
Yemen, Irak, Palestina, Eritrea.
Primii lor ani de existenţă au
fost tragic marcaţi de pierderi,
durere și nesiguranţă.
Întâlnirea cu jucăriile și lucru-
rile lor îndrăgite, cu fotografiile re-
ale sau reconstituite ale celor dragi
lor, care nu mai sunt, nu are cum să
prin care să fii anunţat dacă e fată
sau băiat. Nuu, acuma tre’ să știm
neapărat cu jumate de an înainte
cum văruim camera copilului și
culoarea pelincilor. Și bărbatul tre’
să fie suport de poșetă pe holurile
cabinetului până când intrăm ca
să ne emoţionăm la niște pixeli
alb-negru. Și boabele, și fructele, și
legumele alea pe care le primeam
share de la aplicaţia Amaliei, că
atâta de mare e copilul... nu poţi
nici să mai mănânci liniștit ceva
aproape nouă luni, că toate au se-
mănat cu odorul la un moment
dat. Acuma, na, dacă nu te duci la
fi-e-ca-re consultaţie, dacă nu te
minunezi de fiecare legumă, dacă
nu stai cuprins de admiraţie în-
tre picioarele ei la naștere, ești un
Medic-Medicină-Cultură
Au fost folosite variate tehnici
de reciclare, dar și multe tipuri de
deșeuri cum sunt hârtia, pulberea
de piele, pluta, cânepa, metal, plas-
tic, rumegușul. Totul pentru a crea
volume, spaţii și obiecte omogeni-
zate graţie lipiciului biodegradabil
pe bază de miceliu. Cu fiecare in-
teracţiune, instalaţia se transfor-
mă, omul devenind parte activă
din ecosistem. Proiectul este și un
omagiu adus lui Brâncuși printr-o
reinterpretare a celebrei lucrări
„Masa tăcerii”.
Accesibil și nevăzătorilor
Pavilionul României este sin-
gurul accesibil și persoanelor ne-
văzătoare, propunând în premieră
absolută o nouă abordare tehni-
că. Nevăzătorii și persoanele cu
Costumele Corului Madrigal
lase indiferent vizitatorul. Aceasta
este până la urmă și intenţia orga-
nizatorilor, să ne pună pe gânduri
și să ne determine să reflectăm la
consecinţele secundare pe care
războiul le antrenează în existenţa
oricărei societăţi.
Din lumea spectacolului
Revenind acum la atmosfera
Nopţii Muzeelor, aceasta a fost cât
se poate de efervescentă, mulţi oa-
meni, de toate vârstele, alegând să
își facă propriul traseu și să aibă
o experienţă personală cu aceas-
tă ocazie. Am remarcat prezenţa,
alături de instituţiile muzeale cu
care suntem obișnuiţi, a unor or-
ganizaţii din lumea spectacolu-
monstru, condamnat la a fi un tată
denaturat.
— Da, Laura, sunt în taxi. Ca să
nu pierd timp căutând loc de par-
care. Nu, n-am sunat bunicii. De
ce dracu’ să le spun de pe acuma?
Ca să stea cu telefonul în dinţi cine
știe câte ore? Nu te înjur pe tine, în-
jur și eu în văzduh. Lasă energiile,
că știu ele mai bine ce au de făcut.
Hai să vedem ce spune doctorul
mai întâi. Aţi ajuns? Da, știu că e
bine, am vorbit acum zece minu-
te cu ea! Nu-i transmite nimic, că
ajung eu imediat și-i spun.
diferite dizabilităţi de vedere vor
putea descoperi instalaţia prin
informaţiile tactilo-vizuale și digi-
tale. Acestea vor putea fi accesate
prin intermediul codurilor QR și al
telefonului inteligent.
Cu o geometrie incitantă, linii
curbe, organice, definite de plante-
le ce vor renaște în cadrul expozi-
ţiei, pavilionul devine un spaţiu al
meditaţiei, al reintegrării în natu-
ră, al regenerării ecosistemice.
La ediţia cu numărul 4 a Biena-
lei de Design de la Londra au fost
invitaţi 40 de expozanţi din întreaga
lume. Audienţa este formată din co-
munitatea internaţională de design,
lideri din business, diplomaţi, jur-
naliști, formatori de opinie. Se esti-
mează peste 250.000 de vizitatori.
Demostene Șofron
lui. Teatrul Naţional București a
propus expoziţia de costume „Re-
gina Maria la teatru”, având în cen-
tru o rochie a suveranei.
La Nottara am vizitat expozi-
ţia „Origini/Repere – o călătorie
în istoria Teatrului Nottara”. Pe
Dealul Mitropoliei, într-o ele-
gantă vilă centenară, am parcurs
momente din traseul Corului
Naţional de Cameră „Madrigal
– Marin Constantin”, în cadrul
expoziţiei de artă contemporană
„Madrigal 60”. Opera Naţională
București, Opera Comică pentru
Copii și Teatrul Ţăndărică au
avut porţile deschise în noaptea
specială de Florar.
Dr. Raluca Bulea
Desigur că nu era circul com-
plet dacă nu aveam și noi, ca tot
omu’, o doula să ne dea indicaţii și
să-mi spună tot ce nu fac bine. Do-
ula Laura, Doulaura Balaura, bine
măcar că și-a păstrat Amalia puţin
din simţul umorului... și că i-a fost
frică să nască acasă. Mă și vedeam
în piscina gonflabilă din mijlocul
sufrageriei împreună cu Doulau-
ra, admirând placenta. Dar ce să-i
faci? Mă tot gândesc la femeile de
la ţară care nășteau singure după
sobă, dar nu le mai pomenesc, mă
mai și blestemă Doulaura... mai
știi ce face ea, că tot ne-a înnebunit
cu fazele lunii? Mă bucur că a gre-
șit-o, uite că s-a declanșat nașterea
și fără Lună plină. 1-0 pentru mine.
Ioana Serota
Fragment din proza scurtă cu același
titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
Medic în România
Hobby-ul
nu este un
moft, este o
necesitate
Dr. Felician Stăncioiu pare
genul de căutător neobosit.
Și asta nu doar în demersul
de a-și căuta drumul (este
medic și cercetător), locul
(a profesat atât în SUA, cât
și în România), dar și în cel
de a se dedica exclusiv unui
hobby. L-am provocat la un
scurt dialog despre două
dintre pasiunile sale, chitara
și pilotajul aviatic.
Cum își poate permite un doctor,
în condiţiile de competitivitate
și stres cunoscute, să dezvolte un
hobby?
Mă consider privilegiat în sensul
ăsta, pentru că pot să dau curs pa-
siunii din adolescenţă – aceea de
a face cercetare medicală. După
mulţi ani de eforturi, am reușit să
deschid propriul cabinet medical
și să colaborez cu două spitale pri-
vate, unde efectuăm studii clinice.
Modul acesta de organizare mă
degrevează de unele activităţi ad-
ministrative. Totodată, pot să echi-
librez mai bine activităţile profesi-
onale și pe cele personale. În acest
fel beneficiez atât eu, cât și pacien-
ţii, balansând mai bine încărcarea
emoţională pe care o dă profesia de
medic. În cazul pilotajului trebuie
să îmi planific în avans orele de
zbor; la fel, e nevoie de planifica-
re și atunci când ne adunăm între
PROMO
SUB EGIDA SOCIETĂȚII ROMÂNE DE PEDIATRIE
TR ATAT
de
PEDIATRIE
Lucrarea se bazează pe experiența dobândită de-a lungul anilor
de către autori – în marea lor majoritate, cadre didactice de renume
500 lei
cu taxa de transport inclusă
prieteni să cântăm împreună. Al-
teori însă mă simt copleșit emoţi-
onal de solicitări din partea paci-
enţilor și, dându-mi seama că mă
apropii de punctul de fierbere, las
totul și ascult muzică, citesc ceva
interesant, iau chitara și încerc
să-mi armonizez emoţiile prin mu-
zică. Mai evadez din rutină jucând
golf sau printr-o călătorie scurtă.
Cum v-aţi apropiat de muzică?
În copilărie, am avut această primă
întâlnire spontană și hipnotizantă
cu muzica. Am petrecut mult timp
la bunici în Izvoarele, Mehedinţi,
și îmi amintesc fascinaţia pe care
am avut-o faţă de muzica lăutari-
lor. Acum pot spune că erau o tru-
pă și o muzică relativ simple. Însă
fascinaţia a venit probabil de la
sentimentul de importanţă a lău-
tarilor. Păreau că își iau rolul foar-
te în serios, conștienţi de faptul că
muzica lor încununează cele mai
importante momente ale trecerii
omului prin lume – botezul, nunta
și înmormântarea. Invariabil, pe
primele măsuri din „Ia-ţi mireasă
ziua bună” în plină atmosferă de
veselie, mama miresei și uneori
mireasa începeau să plângă în ho-
hote. Câteva ore mai târziu, ace-
iași lăutari le făceau să chiuie de
bucurie, jucând hora. Astfel, cele
mai importante lucruri pe care le
poate înţelege un copil – bucuria
și tristeţea – erau asociate cu (și
credeam eu provocate de) muzica
acestor personaje. Mi-l amintesc
EDITURA MEDICHUB MEDIA
EDIȚIA I
Coordonator științific:
PROF. DR. DOINA ANCA PLEȘCA
74 DE AUTORI 15 SECȚIUNI
din centre universitare de prestigiu din țară.
Pentru comenzi online accesați www.medichub.ro
și acum pe conducătorul lor, care,
din când în când, rostea versuri pe
care numai el le înţelegea, dar care
mă captivau și puteam atunci să
jur că deţine cele mai importante
secrete ale vieţii pe pământ.
Chitarist de la 14 ani
Ce v-a determinat să vă apucaţi
de chitară?
M-am apucat de chitară la 14 ani,
după ce am ascultat o trupă la Nă-
vodari (al cărui nume mi-l amin-
tesc și acum – „Castelanii”) care
cânta „Europe” al lui Santana. Am
fost vrăjit de sunetul chitarei elec-
trice. S-a întâmplat ca, în același
timp, colegi de liceu și prieteni
buni să facă trupă și m-am alăturat
și eu după ce mi-am cumpărat o
chitară electrică. Entuziasmul îmi
depășea cu mult abilităţile instru-
mentale, iar la spectacole aveam
ca principală contribuţie jocul de
scenă. Făceam repetiţii de câteva
ori pe săptămână și am cântat îm-
preună în câteva spectacole. Am
dat și primul autograf, eram tare
încântat...
Ce s-a întâmplat ulterior?
Pe vremea aceea (vorbim despre
896 DE PAGINI
’’
secolul trecut, 1986) intrarea la fa-
cultate era un stres major și medi-
taţiile pentru facultate au înlocuit
repetiţiile. Apoi fiecare am ajuns
la facultăţi în orașe diferite și am
pierdut legătura. După trei decenii
ne-am adunat din nou în formula
din liceu, iar satisfacţia a fost mult
mai mare, pentru că am cântat și
primele piese proprii. Personal,
am simţit că retrăiesc ceva din
bucuriile copilăriei. În facultate
am mai cântat în altă trupă („Na-
utilus”, inclusiv la un Bal al Bobo-
cilor) la iniţiativa unui coleg de
serie, Bogdan Savu. Acesta a avut
persistenţa să facă o trupă în care
muzicianul principal era tot un
chitarist-medic, Mircea Dan, foar-
te talentat și serios. Din păcate, în
urmă cu câţiva ani, Mircea Dan a
fost victima unui accident aviatic.
Creaţie născută din stres
emoţional
Care este cea mai mare satisfac-
ţie pe care aţi trăit-o ca instru-
mentist?
Pentru mine, cel mai important lu-
cru în muzică nu este dificultatea
tehnică a piesei, ci expresivitatea,
capacitatea de a trezi emoţii și de
a crea stări. Cea mai mare satisfac-
ţie nu a fost nici învăţarea primei
piese, nici reproducerea unora
mai complicate, ci faptul că am
reușit să înregistrez câteva piese
proprii. Prima piesă înregistrată
a necesitat multă perseverenţă și
s-a materializat când mama a fost
diagnosticată cu cancer. Un stres
emoţional enorm, din care am reu-
șit să ies și cu ajutorul muzicii. Am
avut bucuria să retrăiesc stările
din piesele respective și la ani buni
după ce le-am înregistrat, iar ulte-
rior le-am urcat pe un site (n.red.
– www.biodegradable1.bandcamp.
com). Și acum mă simt atras de
zona muzicală, însă încerc să o
abordez altfel, studiez mai mult
teoria. De exemplu, am încercat să
îmi dau seama de ce Sonata pentru
pian în Do major de Mozart (n. red.
– Sonata nr 16 în Do major K 545)
poate scădea activitatea convul-
sivă la unii pacienţi și pe drumul
acesta am avut surprize plăcute.
Este un instrument muzical mai
greu de strunit decât corpul
omenesc?
Este mult mai precis. Unii spun
că muzica este în mare parte ma-
tematică, și faptul că se supune
mult logicii face ca un instrument
să fie mult mai simplu de strunit.
Păstrând proporţiile, corpul uman
VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20
15
Zborul mi se pare
cea mai frumoasă și
mai eficace modalitate
de transport.
este un instrument mult mai
complex, un sistem material cu
variabile mult mai numeroase și,
în același timp, cu multe lucruri
de deslușit. Deși trăim într-o epocă
în care suntem asaltaţi informaţi-
onal, am descifrat genomul uman.
Totuși, sunt foarte multe patologii
pe care nu le putem vindeca, sunt
convins însă că timpul trece în fa-
voarea noastră în privinţa aceasta.
În aer trebuie să-ţi păstrezi
cumpătul
Care este cea mai puternică
amintire pe care o aveţi din întâl-
nirea cu cerul?
Primul mare „gol de aer”, care s-a
întâmplat în timp ce eram la man-
șă ca student, exact înainte de a
ateriza pe Băneasa. A venit din
senin, avionul s-a „scufundat” su-
bit și violent. Căștile mi-au zburat
în tavan, rămânând, astfel, fără
comunicare cu turnul în faza cri-
tică a aterizării. Bineînţeles că am
avut norocul să am instructorul
în dreapta, care a preluat manșa
până când mi-am reașezat căștile
și am putut ateriza fără probleme.
Am înţeles atunci că în aer, în faţa
neprevăzutului, dacă nu-ţi păs-
trezi cumpătul, ești expus la tot
felul de neplăceri.
Cum v-au ajutat hobby-urile în
carieră?
Hobby-urile nu sunt doar o pier-
dere de timp sau doar un moft; un
hobby poate fi, de altfel, o activi-
tate folositoare în sine (gândiţi-vă
la Spinoza, care șlefuia lentile).
Îmi aduc aminte de o carte citi-
tă în studenţie – „Getting into a
Residency”, unde se recomanda
clar absolvenţilor de medicină
să aibă ceva care să îi poată re-
laxa, să îi poată elibera de stres.
Hobby-ul presupune pasiune și,
deși este mai puţin înălţător de-
cât dragostea – în special cea con-
jugală –, este disponibil 24/7. Nu
divorţează de tine când se simte
neglijat și nu vine cu obligaţia
pensiei alimentare. Consider că
pasiunea înnobilează existenţa și
suntem privilegiaţi atunci când
putem simţi dragostea în forma
ei cea mai înaltă – cea divină.
Suntem norocoși și atunci când
trăim dragostea conjugală, și
atunci când practicăm cu pasiune
profesia. Însă hobby-urile adaugă
sare și piper activităţilor zilnice,
iar în cazul practicării medici-
nei, în anumite zile devin chiar
necesare.
Mircea Creţu
16 VIA�A MEDICALĂ
19 mai 2023 l Nr. 20 Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Tratament aprobat recent pentru riduri

Administraţia pentru Ali-
mente și Medicamente (FDA) a
Statelor Unite a aprobat, recent,
un tratament injectabil pe bază
de acid polilactic (poly-L-lactic
acid sau PLLA-SCA) pentru co-
recţia liniilor fine și a ridurilor
făcut la 26 aprilie a.c. de compania
producătoare.
Acest tratament, cu denu-
mirea comercială Sculptra, este
primul simulator de colagen cu
PLLA aprobat de FDA. Atunci
când este injectat în zona obra-
producţiei naturale de colagen
pentru a atenua ridurile. Astfel,
îmbunătăţește calitatea, fermi-
tatea și prospeţimea pielii, ara-
tă un comunicat de presă de la
Galderma, compania care pro-
duce noul tip de acid polilactic.
dată pentru a fi utilizat în scop
estetic în anul 2009 în Statele
Unite și este acum disponibil în
peste 40 de ţări.
Cu această aprobare extinsă,
PLLA-SCA este acum indicat
pentru utilizarea în rândul per-
necompromis pentru corectarea
deficitelor șanţurilor nazolabi-
ale (de la cele mai superficiale
până la cele adânci), corectarea
liniilor fine și a ridurilor din
zona obrajilor, precum și din a
altor zone de pe faţă.

EEG
din zona obrajilor. Anunţul a fost zului, el ajută la stimularea Sculptra a fost aprobat prima soanelor cu un sistem imunitar https://www.medscape.com/viewarticle/991230

realizată prin urechi

Boli grave ce afectează creierul, cum ar fi maladia Alzheimer și boala

Parkinson, sunt, de regulă, diagnosticate mult prea târziu pentru ca
Sursa foto: https://www.nih.gov/news-events/news-releases/skin-patch-treat-peanut-allergy-shows-benefit-children pacientul să înregistreze beneficii optime de pe urma tratamentelor
disponibile.

Abordare nouă în tratarea Mai multe universităţi și spitale colabo-

rează în prezent la un proiect revoluţionar
și inedit, pentru a dezvolta un aparat ce re-

alergiei la arahide alizează electroencefalograma (EEG) prin

intermediul urechilor. Aparatul ar fi util în
detectarea precoce a bolilor Alzheimer și
Alergia la arahide este una dintre de arahide. Ei au putut, în cele din urmă, să Parkinson.
cele mai frecvente și mai periculoase mănânce în siguranţă câteva arahide. Finanţat printr-un grant de un fond de Sursa foto: T&W Engineering

alergii alimentare. Ea nu poate fi inovaţie din Danemarca, dispozitivul măsoa-

Se lipește între omoplaţi ră activitatea electrică a creierului uman și apar odată cu înaintarea în vârstă. El este,
vindecată.

C
ercetătorii studiază în prezent un
plasture cutanat experimental.
Studiile ce au avut în prim-plan
această abordare arată rezultate
promiţătoare în tratarea copiilor mici (cu
vârsta cuprinsă între 12 și 36 luni) care sunt
extrem de alergici la arahide. În esenţă, plas-
turele acesta le-ar „antrena” organismul să
facă faţă în cazul unei ingerări accidentale
de arahide.
Pentru alergia la arahide nu există leac
la momentul actual. Singurul tratament se
adresează copiilor cu vârsta de peste 4 ani.
Ei pot înghiţi o pudră specială din arahide,
pentru a fi protejaţi împotriva unei reacţii
alergice severe.
Plasturele se numește Viaskin, iar obiec-
tivul său este să administreze același tip de
tratament ca la copiii de peste 4 ani, doar
că pe cale cutanată. Într-un test realizat pe
copii cu vârsta între 1 și 3 ani, plasturele
cutanat i-a ajutat pe micuţii care nu puteau
tolera nici măcar o cantitate extrem de mică
Plasturele Viaskin este acoperit cu o
cantitate foarte mică de proteină din arahi-
de, care este apoi absorbită în piele. Zilnic
trebuie aplicat un astfel de plasture, care
este purtat între omoplaţi, pentru ca micuţii
să nu îl poată dezlipi. După un an de astfel
de tratament, aproape două treimi dintre
copiii cu vârsta între 1 și 3 ani care au folosit
plasturele real (în comparaţie cu unul fără
substanţa activă) au putut să ingereze în si-
guranţă mai multe arahide – echivalentul a
trei până la patru arahide, au precizat cerce-
tătorii. Rezultatele au fost publicate în New
England Journal of Medicine.
Reamintim că, în 2020, Administraţia
pentru Alimente și Medicamente din SUA
a aprobat primul tratament pentru a indu-
ce toleranţa la arahide. Este vorba despre
o „imunoterapie orală”, numită Palforzia.
Copiii cu vârsta între 4 și 17 ani trebuie să
consume zilnic Palforzia pentru a putea să
își menţină protecţia împotriva alergiei la
arahide.
https://bit.ly/3WdzqFx
tiparele acesteia din timpul somnului, factori
ce pot indica semnele precoce ale acestor boli
neurodegenerative. Proiectul are ca obiectiv
diagnosticarea pacienţilor cu 10-15 ani mai
devreme decât permit metodele actuale de
detecţie. Astfel, o EEG realizată prin urechi
ar permite opţiuni mai bune de tratament.
În plus, dispozitivul (numit „ear-EEG”)
este mai puţin invaziv decât măsurătorile cla-
sice ale somnului și este echipat cu un oxime-
tru, un termometru și un microfon pentru o
monitorizare mai bună a pacientului.
Proiectul PANDA
Dispozitivul ce realizează electroencefalo-
grama prin introducerea lui în urechi, cunos-
cut ca făcând parte din proiectul PANDA, este
special conceput pentru a fi similar cu căștile
auriculare. Asta înseamnă că este mai simplu
și mai confortabil pentru pacienţi să îl poarte.
PANDA este abrevierea de la „Progres-
sion Assessment in Neurodegenerative
Disorders of Ageing” și se referă la evaluarea
progresiei în bolile neurodegenerative ce
de fapt, un proiect cu durata de patru ani, cu
un buget total de peste 3,5 milioane de euro.
Obiectivul principal al cercetătorilor
este să creeze o soluţie simplă, ce poate fi fo-
losită de pacient chiar în locuinţa sa, pentru
depistarea precoce și pentru monitorizarea
bolilor Alzheimer și Parkinson. Entităţile
implicate sunt: un spital din Danemarca
(Rigshospitalet), o companie din domeniul
tehnologiei medicale (T&W Engineering) și
Universitatea Aarhus din Danemarca.
Monitorizarea somnului contează
Cercetările recente arată că patternul
somnului poate indica semne timpurii de
boală Alzheimer ori de boală Parkinson.
Profesorul Preben Kidmose, de la Universi-
tatea Aarhus, a explicat că aceste boli neuro-
degenerative trec neobservate ani la rând.
Ele sunt descoperite doar atunci când apar
probleme cognitive, la nivel de memorie ori
la nivel musculoscheletal.
https://innovationorigins.com/en/revolutionary-ear-eeg-device-aims-to-detect-
alzheimers-and-parkinsons-early/

PROMO