ÎN FAȚA SORȚII SUNTEM TOȚI VULNERABILI

TRIMITE PRIN SMS LA 8844 CUVÂNTUL SOARTA (2 € pe lună)

Și ajută un bolnav lăsat în afara sistemului să meargă la doctor www.fundatiainovatiisociale.ro

Nr. 23 (1739), anul XXXV

9 iunie 2023 | 16 pagini

Exclusiv prin abonamente
PROFESIONIȘTILOR
DIN SĂNĂTATE
www.viata-medicala.ro

Pământul este o singură

ţară, iar oamenii sunt
cetăţenii ei. Baha’u’llah

Provocările
medicinei
școlare:

Medicina
școlară ar putea
fi atractivă pentru
viitori absolvenţi de
UMF – mai ales pentru cei
care au înclinare și spre
comunicare.
PAGINILE

8-9

PAGINILE 10-11
POSTURI SCOASE
LA CONCURS
în unităţile sanitare de stat
„Viaţa Medicală” continuă să publice
lista posturilor scoa­se la concurs,
preluând și infor­maţii de pe site-urile
posturi.gov.ro și ms.ro.

EDITORIAL
INTERVIU

Biol. dr. Tatiana Onisei, Institutul de Bioresurse

Alimentare: Compușii izolaţi din plante Dincolo de orgolii, raţiune
constituie subiectul unor cercetări intense Pacienţii nu pot fi cobaii unei de Combatere a Cancerului. N-ar
pentru obţinerea de medicamente noi. răfuieli între diferite grupuri de
interese și poli de profit create
fi mai firesc să lucrăm împreună
decât să lăsăm orgoliile să
PAGINA 15 pe marginea Planului Naţional orbească viziunea? PAGINA 3
2 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
VIAŢA MEDICALĂ
publicaţie săptămânală
Fondator
dr. MIHAIL MIHAILIDE
Director editorial
dr. LAURA DAVIDESCU
Redactor șef
DAN DUMITRU MIHALACHE
Redactori
FLORENTINA IONESCU,
CRISTINA GHIOCA,
dr. ALINA SIMACHE
Colaboratori permanenţi
dr. DIANA ANDRONACHE,
dr. MĂDĂLINA EUGENIA BADEA,
dr. RALUCA BULEA,
prof. dr. RADU-SEPTIMIU CÂMPIAN,
dr. MONICA-EMILIA CHIRILĂ,
prof. dr. ALEXANDRU VLAD CIUREA,
dr. RICHARD CONSTANTINESCU,
MIRCEA CREŢU,
dr. CAMELIA CRISTINA DIACONU,
dr. GABRIEL DIACONU,
prof. dr. DAN L. DUMITRAȘCU,
dr. ROXANA-IOANA DUMITRIU-STAN,
dr. RADU GOLOGAN,
dr. ALEXANDRA GUŢĂ,
dr. NICOLAE-IORDACHE IORDACHE,
dr. ALEXANDRA MIHAI, dr. GABRIELA
MIHĂILESCU, prof. dr. FLORIN
MIHĂLŢAN, DORINA NOVAC, PAULA
ROMANESCU, CANDID STOICA,
dr. VLAD STROESCU,
DEMOSTENE ȘOFRON,
RAREȘ VORONEANU
Grafică pagina 1
ANDREI POPESCU
Tehnoredactare
GINA MANCIU
Corectură
CRISTINA ANGHEL
EDITOR
Director general
dr. SIMONA MELNIC
Director vânzări
MIRCEA TOMESCU
Marketing și Publicitate
NADINE DUMITRESCU,
dr. MARIANA MINEA
Financiar-contabilitate
CODRUŢA BODOC, MARIA STEMATE
Secretariat
DANIELA RADU
Difuzare
BERTA ALEXE
Adresa: Green Gate,
bd. Tudor Vladimirescu nr. 22,
etaj 11, sector 5, București
Telefon: 021.315.61.09;
Fax: 021.315.69.80;
Publicitate: 0729.729.737
E-mail: redactia@viata-medicala.ro
Website: www.viata-medicala.ro
ISSN 1220-5354
Tiparul executat de Deasign Print
ABONAMENTE
Abonamentele se pot încheia prin
intermediul
www.viata-medicala.ro/abonamente
sau la sediul redacţiei.
Detalii:
tel.: 021.315.60.60 (luni – joi, orele 10-15);
e-mail: abonamente@viata-medicala.ro.
Titularii abonamentelor pe 12 luni
sunt creditaţi astfel:
– membrii Colegiului Medicilor
Stomatologi din România – 5 ore de EMC;
– membrii Colegiului Farmaciștilor din
România – 10 ore de EFC;
– membrii OBBCSSR – 7 credite FPC;
– membrii OAMGMAMR – 5 ore de EMC.
Conducerea săptămânalului
„Viaţa Medicală” respectă opiniile titularilor
de rubrică (persoane fizice sau juridice),
ale colaboratorilor ocazionali și ale
redactorilor săi, chiar dacă nu întotdeauna
și le însușește, câtă vreme acestea sunt
argumentate și exprimate
într-un limbaj decent.
Un tsunami de
pacienţi vârstnici
Odată cu creșterea speranţei de viaţă, sistemele de sănătate se vor confrunta cu un tsunami
de pacienţi vârstnici afectaţi de cancer, ceea ce va constitui o problemă reală de sănătate
publică, atrage atenţia un raport ASCO.
V
ârsta înaintată este un
factor de risc bine cu-
noscut pentru cancer,
însă tot ea necesită o
adaptare a evaluărilor, îngrijirilor
și tratamentului la specificul său.
Iar acest lucru primește în con-
tinuare insuficientă recunoaște-
re, subliniază raportul Societăţii
Americane de Oncologie (ASCO).
Potrivit estimărilor, până în
anul 2040, aproape trei sferturi
(73%) dintre pacienţii cu cancer
din Statele Unite vor avea peste
65 de ani. Ei vor necesita echipe
multidisciplinare, din cauza co-
morbidităţilor. Pe primul loc în
rândul acestora se situează bolile
cardiovasculare și respiratorii.
Interacţiunile medicamentoase
reprezintă o altă problemă ce com-
plică îngrijirea acestor pacienţi.
Adaptarea îngrijirilor
Mai mult, „ce pierdem adese-
ori din vedere este că vârstnicii
pot avea scopuri, dorinţe, nevoi și
preferinţe diferite de ale adulţi-
lor de vârstă medie”, a spus, pen-
tru The Guardian, dr. Andrew
Chapman, specialist în oncolo-
gie geriatrică și directorul Sidney
ChatGPT ar putea ușura
munca medicilor dacă
răspunsurile lui vor fi
verificate și editate de
aceștia pentru corectitudine
și veridicitate.
Recent, un studiu publicat în
JAMA a comparat răspunsurile
oferite de ChatGPT cu cele ofe-
rite de medici la întrebări posta-
te pe forumul unei reţele sociale
(Reddit’s/AskDocs). Medicii au
răspuns în luna octombrie 2022,
iar ChatGPT a răspuns la aceleași
întrebări în decembrie. Cei care
au evaluat seturile de răspunsuri
au fost, la rândul lor, profesioniști
din Sănătate. Ei au vrut să evalue-
ze capacitatea ChatGPT de a oferi
răspunsuri de calitate și empati-
ce la întrebările pacienţilor. Atât
calitatea, cât și empatia au fost
evaluate de la 1 la 5, unde 5 a fost
considerat maximul. În total, au
fost făcute 585 de evaluări pentru
195 de interacţiuni (întrebări și
răspunsuri). Dintre toate
Internaţionale
Kimmel Cancer Center din Statele
Unite. Pentru pacienţii vârstnici,
poate fi mai important să rămână
independenţi decât să se vindece,
a mai spus el – să mai fie în stare
să șofeze, să-și petreacă timpul
alături de familie, să-și practice
hobby-urile.
După cum a explicat dr. Julie
Gralow, chief medical officer și
vicepreședinte executiv al ASCO,
barierele ce ţin de locul de muncă,
precum lipsa de training în geria-
trie și deficitul global de personal,
pot face și mai dificilă nevoia de
Cum te poţi
folosi de
ChatGPT
evaluările, 78,6% au fost de partea
ChatGPT, atât în ceea ce pri-
vește calitatea, cât și empa-
tia: prevalenţa răspunsurilor
considerate bune și foarte bune
a fost de 3,6 ori mai mare pen-
tru ChatGPT. Prevalenţa răs-
punsurilor considerate empati-
ce sau foarte empatice a fost de
9,8 mai mare tot pentru el. De ase-
menea, răspunsurile sale au fost
mai lungi decât ale medicilor (cu
o medie de 211 cuvinte faţă de 52).
Concluzia cercetătorilor a fost
aceea că merită explorată posibi-
litatea ca robotul ChatGPT să fie
folosit în context clinic pentru a
Grupaj realizat de
dr. Mariana Minea
„Otravă în
fiecare fum”
Canada va deveni curând
prima ţară care va plasa mesaje
de atenţionare pe fiecare ţigară.
Noile reguli vor intra în vigoare
de la 1 august.
Mesajele vor fi scrise în en-
gleză și franceză. Câteva exem-
ple: „Otravă în fiecare fum” (en.:
„Poison in every puff”), „Fumul
de tutun dăunează copiilor” și
„Ţigările provoacă impotenţă”.
„Acest pas îndrăzneţ va face
ca avertizările legate de sănăta-
te să nu poată fi evitate”, a spus
adoptare a unor modele de îngri-
jire potrivite pacientului vârstnic.
„Ar fi de ajutor și diversificarea
studiilor clinice. În prezent, majo-
ritatea datelor oferite de acestea Carolyne Bennett, ministrul
provin de la pacienţi tineri – foar- canadian al Sănătăţii psihice și
te puţini vârstnici sunt înscriși în Adicţiilor, citată de Associated
ele. Trebuie să includem pacienţii Press.
vârstnici în trialuri clinice pen- Autorităţile speră ca prin
tru a putea înţelege toxicităţile și această strategie să scadă con-
eficacitatea tratamentelor asupra sumul de tutun sub 5% până în
acestei populaţii”, a continuat dr. anul 2035. În 2021, Canada a de-
Gralow. venit prima ţară care a solicitat
https://www.theguardian.com/society/2023/jun/05/global- companiilor de tutun să includă
silver-tsunami-of-older-cancer-patients-is-coming-experts-
warn atenţionări grafice pe exteriorul
pachetelor de ţigări.
https://apnews.com/article/canada-cigarette-warnings-
62c34dadf615642d7655c2e8f5e5e635
Vaccinul
ARNm – noi
rezultate
promiţătoare
Rezultate încurajatoare vin
elabora răspunsuri pe care apoi din partea studiilor clinice care
medicul să le editeze. investighează asocierea între
Studii clinice randomizate vaccinul ARNm și imunotera-
ar putea evalua dacă folosirea pie. Recent scriam despre tra-
inteligenţei artificiale de acest tarea cu succes a 16 pacienţi
tip poate îmbunătăţi răspunsu- cu adenocarcinom pancreatic
rile medicilor, le poate reduce cu ajutorul combinaţiei între
burnoutul și poate îmbunătăţi un vaccin ARNm personalizat,
rezultatele pentru pacienţi. atezolizumab și Folfirinox, în
cadrul unui studiu derulat de
Atenţie la răspunsurile BioNTech și Roche. De data
inventate aceasta, veștile bune vin din
Comentând acest studiu, Joan zona melanomului malign. Pa-
Gibert, bioinformatician impli- cienţii trataţi cu o combinaţie de
cat în dezvoltarea modelelor de pembrolizumab și vaccin ARNm
inteligenţă artificială la Hospital creat în funcţie de profilul lor tu-
del Mar în Barcelona, amintește moral au înregistrat rate de me-
faptul că ChatGPT nu este medic tastazare cu 65% mai mici și rate
și că aceste chatboturi pot suferi de recurenţă și de mortalitate
de așa-numitele „halucinaţii”. „În cu 44% mai mici decât pacienţii
funcţie de situaţie, ele îţi pot spu- trataţi doar cu pembrolizumab.
ne ceva neadevărat. Aplicaţia pune Studiul, derulat de Moderna și
cuvintele laolaltă într-un mod coe- Merck, este așteptat să intre în
rent și, deoarece dispune de multă faza trei în toamna acestui an.
informaţie, acesta poate avea va- https://news.yahoo.com/cancer-vaccines-poised-unlock-
treatment-122129419.html
loare. Însă trebuie verificat, deoa-
rece poate furniza fake news”, mai
spune Gibert pentru El Pais. De
asemenea, dacă baza de date pe
care s-a antrenat algoritmul este
săracă, și răspunsul va fi sărac, mai
spun specialiștii.
https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/
article-abstract/2804309
https://english.elpais.com/science-tech/2023-06-05/
dr-chatgpt-the-pros-and-cons-of-artificial-intelligence-in-
medical-consultations.html
Actualitate
Editorial
Nu lăsaţi
orgoliile să
orbească
viziunea!
Dr. Gabriel Diaconu
SNMF:
Medicina de familie are
nevoie de soluţii realiste
Creșterea numărului de
locuri pentru rezidenţiatul
în Medicina de familie,
prin alocarea suplimentară
de locuri doar în această
specialitate pentru
persoanele care nu au
primit repartiţie, reprezintă
o soluţie neadecvată în
rezolvarea deficitului de
astfel de specialiști, atrage
atenţia Societatea Naţională
de Medicina Familiei.
M
inisterul Sănătăţii
(MS) și reprezen-
tanţii Guvernului
trebuie să identifice
soluţii realiste pentru atenuarea de-
ficitului de medici de familie, fără a
face concesii de la calitatea pregăti-
rii acestora în rezidenţiat și luând
măsurile necesare pentru ca Medi-
cina de familie să redevină o spe-
cialitate atractivă, atrage atenţia
Societatea Naţională de Medicina
Familiei (SNMF) într-un comuni-
cat de presă. „Doar suplimentarea
de locuri de rezidenţiat, discrimi-
natoriu, numai pentru specialita-
tea de Medicina de familie va con-
duce pe termen lung la consacrarea
meseriei de «rezident de Medicină
În sfada creată pe marginea
Planului Naţional de Combate-
re a Cancerului (PNCC) riscăm
nu doar să moară pacienţi, ci și
să compromitem un domeniu
vulnerabil în România. Văd, ca
psihiatru, pacienţi diagnosticaţi
cu diverse forme de malignitate.
E printre cele mai grele vești pe
care le poţi primi. În fiecare fami-
lie reverberaţia cuvântului „can-
cer” umple pereţii, dar lasă spa-
ţiile goale. Să te înarmezi cu cele
necesare pentru – de multe ori – o
luptă cu perfidia bolii n-ar trebui
să includă și capcana, perfidia
sistemelor. Cu atât mai puţin n-ar
trebui ca drumul spre terapie, tra-
tament, șansa vindecării sau pre-
lungirea semnificativă a vieţii să
fie vămuit la tot pasul de costuri,
de familie» până când candidatul
va obţine nota care îi conferă acce-
sul la o altă specialitate. Acest lucru
va perpetua deficitul de medici de
familie, totul în detrimentul accesi-
bilităţii la servicii medicale de asis-
tenţă medicală primară a populaţi-
ei din mediul rural și urbanul mic”,
au arătat reprezentanţii SNMF.
Aceștia au atras atenţia că
adevărata problemă o constituie
numărul de medici specialiști în
Medicina de familie care chiar
practică medicina de familie, nu
cel al rezidenţilor care promovea-
ză examenul de specialitate.
Rezolvarea problemelor
stringente e mult mai
importantă
În opinia lor, pentru ca specia-
litatea „să nu mai fie privită ca un
apostolat”, ar trebui rezolvate câ-
teva probleme importante: „Atât
timp cât nu se aduc și modificări
în partea de birocraţie, excesiv de
împovărătoare în continuare, cât
există îngrădiri în practica pro-
fesiei inexistente oriunde altun-
deva în Uniunea Europeană, cât
există reglementări legislative
care ne fac culpabili în fiecare cli-
pă și cu numeroase sancţiuni în-
dreptate împotriva noastră, este
de înţeles de ce specialiștii de
proceduri și intervenţii care să nu
fi trecut printr-un arbitraj corect
al autorităţii sanitare.
Cu toate acestea, văd, în ulti-
mele săptămâni, termeni impro-
prii, limbaj al urii și intimidarea
celor care lucrează la normele
planului. O echipă de profesioniști
este luată cu asalt, mediatic, pen-
tru singura culpă de a-și fi înhă-
mat minţile la metodologia PNCC,
astfel încât să fie mai mult decât o
ţeavă pentru „anumite” tipuri de
cancer, deci „anumite” tipuri de
proceduri.
Prietenul meu, doctorul
Michael Schenker, a trebuit să
iasă public să clarifice lucruri
care ţin de normele PNCC, încât
să rectifice acuze, dar și o cam-
panie de fake news în privinţa
Medicina de familie se îndreaptă
către alte specialităţi sau către
alte ţări”.
Luarea de poziţie a SNMF a
avut loc după ce ministrul Să-
nătăţii a cerut universităţilor şi
facultăţilor de medicină infor-
maţii privind o posibilă extinde-
re a capacităţii de pregătire în
specialitatea Medicină de familie.
„Având în vedere cele trei run-
de de discuţii, desfășurate cu re-
prezentanţii celor 208 medici care
au obţinut un punctaj minim de
promovare la sesiunea din 14 mai
2023 a concursului de rezidenţiat
şi care s-au situat în afara celor 628
de locuri disponibile, Ministerul
Sănătăţii (MS) a solicitat univer-
sităţilor şi facultăţilor de medicină
evaluarea posibilităţii suplimentă-
rii locurilor de pregătire în specia-
litatea Medicină de familie. Având
în vedere deficitul de medici de fa-
milie înregistrat în anumite regi-
uni ale ţării, precum şi faptul că un
procent semnificativ dintre medi-
cii de familie vor ieși la pensie în
următorii șapte ani, MS consideră
că este posibilă această soluţie în
beneficiul tinerilor medici, siste-
mului sanitar şi implicit al pacien-
ţilor”, au arătat reprezentanţii MS,
pe site-ul instituţiei.
Cristina Ghioca
direcţiei PNCC. Sunt, între timp,
pacienţi de-ai lui, pacienţi de-ai
mei, care n-au de ales decât că
n-au de ales. Singura lor șansă e
România. Ei nu pot fi cobaii unei
răfuieli între diferite grupuri de
interese, poli de profit și jucători
pe piaţa farma.
Avem privilegiul de-a putea
investi în sănătate în următorii
ani. Avem oportunitatea de-a
schimba faţa Sănătăţii pentru ge-
neraţiile care vin din urmă. N-ar
fi firesc, mai degrabă, să lucrăm
împreună decât să lăsăm orgo-
liile să orbească viziunea? Pen-
tru că rareori vom mai întâlni o
asemenea conjuncţie a sferelor.
Este dincolo de tăgadă că, fără
efort comun, unanim al comu-
nităţii medicale, în anii care vin
Sanitas cere
mai mulţi bani
pentru medici și
Sănătate
Sindicaliștii din sănătate
cer rezolvarea mai multor
probleme din domeniul
sanitar, în principal legate de
salarizarea cadrelor medicale,
finanţarea domeniului și
semnarea contractelor
colective de muncă.
Reprezentanţii Federaţiei
Sanitas au publicat pe reţelele so-
ciale o serie de probleme pe care
le doresc soluţionate cât mai re-
pede. Revendicările vizează atât
sistemul sanitar public, cât și cel
de asistenţă socială. Atât pentru
unul, cât și pentru celălalt, ei cer
deblocarea posturilor, acordarea
salariilor de bază din grilă tuturor
angajaţilor, calcularea tuturor spo-
rurilor prin raportare la salariul
aflat în plată, finanţarea corectă și
suficientă a instituţiilor, precum și
calcularea indemnizaţiei de hrană
prin raportare la salariul minim
brut pe ţară.
Cerinţe pentru sistemul
public
Referindu-se strict la sistemul
sanitar public, Sanitas mai cere
calcularea tarifului orar pentru
gărzi prin raportare la salariul
aflat în plată sau reluarea discu-
ţiilor asupra proiectului de lege a
salarizării cu respectarea princi-
piilor stabilite în cadrul grupului
de lucru de la nivelul Ministeru-
lui Sănătăţii. Proiectul de lege ar
VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
3
sistemul românesc sanitar riscă
falimentul tehnic, financiar și
moral. Nu e nevoie să aduc amin-
te că e sistemul care, într-o zi, ne
va trata și pe noi, pe măsură ce
îmbătrânim.
Le propun celor care și-au
stârnit spiritul belicos să revină
la raţiune, la cumpătare și să pună
interesul pacientului înaintea tu-
turor. Ca mulţi alţi români, știu
ce înseamnă să ai un membru al
familiei cu cancer. Ce presupune
radioterapia, chimioterapia. Dar și
cât de epuizant e drumul bolnavu-
lui dinspre patul de suferinţă către
camera de tratament. Acolo ar me-
rita să ne stea, mai presus de orice,
mintea. Iar dacă unii se gândesc la
altceva, mai bine și-ar lua gândul.
E tot ce spun.
trebui să asigure predictibilitatea
creșterii veniturilor fiecărui sala-
riat din sistem, precum și o ierar-
hie corectă şi echitabilă a salaria-
ţilor din sistem. Alte revendicări
vizează finanţarea de la bugetul
de stat a voucherelor de vacanţă
și garantarea menţinerii locurilor
de muncă pentru personalul an-
gajat în unităţile medicale din re-
ţeaua CFR, după ce acestea vor fi
transferate la alte autorităţi.
Nevoile asistenţei sociale
Pentru domeniul asistenţei
sociale, reprezentanţii federaţiei
cer începerea discuţiilor asupra
proiectului de lege a salarizării
unitare a bugetarilor cu respecta-
rea principiilor stabilite în cadrul
grupului de lucru de la nivelul
Ministerului Sănătăţii, completat
cu funcţiile specifice asistenţei
sociale. Revendicarea pornește
de la faptul că cele două sisteme
au beneficiat întotdeauna de o
grilă comună. O altă doleanţă o
constituie garantarea locurilor de
muncă pentru toţi salariaţii din
sectorul de negociere colectivă asis-
tenţă socială – membri ai Federaţiei
Sanitas din România.
Pentru a-și susţine revendi-
cările, miercuri, 7 iunie, mem-
brii Sanitas au intrat în grevă
japoneză. Aceasta ar urma să se
desfășoare pe toată durata nego-
cierilor și până la soluţionarea
revendicărilor.
Cristina Ghioca
4 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
Sănătatea este nepreţuită,
dar ne-preţuită
Abia atunci când ai o
suferinţă realizezi (tardiv)
cât de bine era când nu aveai
nicio problemă de sănătate.
Altfel, neglijezi darul primit
și ai senzaţia că ţi se cuvine,
că este normal.
Mergem, alergăm, ne grăbim
în permanenţă, avem senzaţia că
facem lucruri deosebite și că „lu-
mea nu s-ar descurca fără noi”. A
fost o vreme când mersul trebuia
învăţat. Părinţii de copii mici știu
cel mai bine acest lucru; în parte,
și bunicii. Cât de mare este bucuria
lor atunci când copilul face primii
pași! Iar de acolo și până la mersul
rapid sau în alergare nu mai este
foarte mult. Oare nu ar fi bine să
mulţumim chiar și pentru că...
mergem? Cum le este celor care au
probleme sau ajung să aibă proble-
me atât de mari încât nu mai pot
merge deloc? Dar în cazul celor cu
mari dificultăţi la mers?
Zi liberă
pentru participarea la
cursuri de prim ajutor
La Senat, există un proiect
de lege* care prevede faptul
că salariaţii care urmează
cursuri de prim ajutor au
dreptul la o zi liberă.
Expunerea de motive a legii
arată că iniţiativa are ca scop în-
curajarea personalului angajat să
urmeze cursuri de prim ajutor, ast-
fel ca acesta să poată interveni în
situaţia în care se produc acciden-
te. Așadar, pentru eforturile lor, sa-
lariaţii ar putea fi răsplătiţi cu o zi
liberă, oferită de angajator. Acesta
din urmă nu va înregistra pierderi,
deoarece costurile ocazionate de
„vacanţa” oferită vor fi rambursate
de stat.
Tot în expunerea de motive
se precizează că ambele părţi se
află în câștig. Pe de o parte, este
vorba despre stat, care se asigu-
ră că cetăţenii săi sunt pregătiţi
să acorde primul ajutor în vede-
rea salvării de vieţi. Pe de altă
parte, angajatorii pot profita de
faptul că, în situaţia în care se
produce un accident de muncă,
În anul III, la Semiologie și apoi
la Neurologie, învăţăm mai multe
noţiuni. Le învăţăm pentru că tre-
buie, dar pe măsură ce conștienti-
zăm, începem și să observăm cum
se petrec lucrurile în jurul nostru.
Nu e doar o problemă de
vârstă
Oare accidentul vascular apa-
re doar la cei foarte în vârstă? Din
păcate, nu este așa. Poate acesta
ne este gândul în primii ani de fa-
cultate, până ce putem vedea („cu
alţi ochi”) realitatea. Și atunci ne
aducem aminte că am citit cândva
despre mersul hemiparetic. Foarte
dificil este și în cazul unei afectări
semnificative la nivelul măduvei
spinării, ceea ce ar putea conduce
la un mers paraparetic.
Un mers stepat poate să apară și
din cauza unor probleme anatomi-
ce, dar oare de la ce vârstă ar putea
fi urmarea neuropatiei sciatice sau
neuropatiei peroneale? Nu va fi
ușor nici dacă apare unilateral, dar
există indivizi instruiţi care au
posibilitatea de a interveni până
la momentul în care, la faţa locu-
lui, ajung echipajele paramedica-
le ori medicale.
În ceea ce privește justificarea
necesităţii existenţei acestei legi,
se menţionează faptul că, pe teri-
toriul ţării noastre, există un nu-
măr foarte mic de persoane pregă-
tite să efectueze manevre de prim
ajutor.
Așadar, angajatorul este obli-
gat să acorde această zi liberă.
Pentru ca salariatul să poată be-
neficia de ea, trebuie să înainte-
ze o cerere și să o însoţească de
o dovadă care atestă înscrierea
la curs. Aplicabilitatea acestei
legi vizează atât zona privată,
cât și cea publică. Așadar, vor
beneficia de ziua liberă atât per-
soanele care au în desfășurare
un contract de muncă cu o com-
panie privată, cât și cele care se
află într-un raport de muncă cu o
instituţie publică.
Drd. Rareș Voroneanu
*https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b317&an_cls=2023
cum va fi dacă se manifestă bilate-
ral? Cât de greu îi va fi unei persoa-
ne care are mers parkinsonian? Să
te apleci înainte, să apară diferite
flexii pe care nu și le-ar dori nimeni,
să apară și un tremor... Ah! Cât este
de bine doar să mergi, fără să te
gândești la faptul că mergi...
Am văzut multe în ultimele săp-
tămâni și în acest context mi-am
adus aminte și că anul 2023 a fost
proclamat de Sfântul Sinod drept
„anul omagial al pastoraţiei persoa-
nelor vârstnice”. În documentele
explicative se atrage atenţia și că
„în nicio perioadă a istoriei, în Eu-
ropa nu a existat o populaţie mai
îmbătrânită, nu doar în comunităţi-
le rurale, ci și în cele urbane”. Iar din
acest motiv, poate că toţi ar trebui
să ne gândim la cei în vârstă, chiar
dacă acum ni s-ar părea că așa ceva
nu o să ni se întâmple niciodată.
Gesturi care contează
M-am gândit să scriu acest
articol atunci când pe ușa sălii de
Top 10 (sau 5)
Un autor american
povestește cum s-a lăsat de
condusul agresiv.
Toţi prietenii și membrii fami-
liei americanului evitau să meargă
cu el în mașină pentru că li se făcea
rău de la atâtea accelerări, frâne,
viraje, combinaţii sau succesiuni
ale acestora. I se reproșase de mul-
te ori și, deși își dorea să scape de
acea reputaţie, ani la rând nu a fă-
cut niciun progres. Nu știa de unde
să apuce problema.
Cineva i-a sugerat să corecte-
ze doar câteva dintre comporta-
mentele care i se reproșau, dar cu
sfinţenie, fără tăieturi pe la colţuri.
Așa a decis să (nu mai) facă două
lucruri: să nu mai forţeze nicioda-
tă galbenul semaforului și să-i lase
să intre în faţă pe toţi șoferii care
Kathmandu, Nepal.
Persoană purtând o pălărie
Dhaka topi tradiţională
gimnastică medicală a intrat un
domn în vârstă. A întrebat politicos
dacă poate să intre. Dar nu dânsul
era persoana suferindă, ci un domn
mult mai în vârstă decât el. Dificul-
tatea executării unor exerciţii (ce
ar putea provoca râsul, nechibzuit,
unei persoane tinere și atletice) o
voi lega de o mică istorisire. În ca-
binetul de terapie „electrică” mi s-a
povestit despre o acţiune de volun-
tariat în Nepal. Un domn în vârstă
locuia la o mare distanţă de cabine-
tul unde a fost tratat, dar a dorit să
se întoarcă neapărat acolo pentru a
semnalizau respectiva intenţie.
Părea foarte puţin pentru cât de
mare era problema lui, însă doar
aceste două autolimitări au creat
premisele cerebrale pentru a o lua
mai ușor, a se îngriji de respectarea
regulilor și de cei din jur. Toţi cei
care îi reproșau cele de mai sus au
remarcat uimitoarea schimbare.
Nu mai conducea agresiv.
Un prim pas educativ
Deunăzi, un medic de fami-
lie mi-a solicitat ajutorul pentru
a-și instrui asistenta și persoana
de la recepţie cum să se poar-
te cu pacienţii. Desigur că un
instructaj ar putea ajuta mult, mai
ales dacă și persoanele instruite
își vor dori să facă o treabă gro-
zavă. Însă, înainte de a începe un
training, ce ar fi dacă ar stabili
Opinii
mulţumi că își poate pune din nou,
singur, un element tradiţional al
îmbrăcăminţii nepaleze: Dhaka
topi. Până să fie ajutat, nu putea să
ridice mâna și nu putea să îl pună
pe cap (respectând tradiţiile, se
rușina să iasă din casă, chiar dacă
deplasarea era strict necesară).
Săptămâna viitoare voi discuta
doar despre voluntariat.
În final, am să mă întreb din
nou: dacă sănătatea este nepreţui-
tă, oare de ce nu o preţuim suficient
(atunci când, prin dar, o avem)?
Prof. dr. Mircea Ioan Popa
Dr. Nicolae-
Iordache Iordache
care sunt cele 5-10 comportamen-
te dezirabile în frecventele inter-
acţiuni cu pacienţii? Poate să se
prezinte la prima întâlnire, poate
să se adreseze pe nume pacienţi-
lor cu care interacţionează, poate
să dea mâna cu pacienţii, poate
să îi conducă până la ieșirea din
cabinet, luându-și rămas bun tot-
odată, poate să anunţe dacă exis-
tă întârzieri și să își ceară scuze
sau să propună o altă soluţie... Și,
poate alte 5-10 comportamente,
indezirabile, pentru a le întări pe
primele.
Dacă aceste comportamente
sunt bine alese și urmărite ca să se
și întâmple, este destul de proba-
bil ca persoanele în cauză să ajun-
gă să își modeleze atitudinea. Ca
ulterior să povoace și mai multe
comportamente dezirabile, chiar
dacă ele nu au fost nicicând numi-
te sau provocate.
În concluzie: care sunt cele 5-10
comportamente pe care îţi dorești
să le vezi la personalul tău? Și care
sunt cele 5-10 pe care nu dorești să
le mai vezi?
Mai rămâne să le comunici. Nu
e ușor, dar e un pas în faţă. Chiar
autoeducativ.
PS: Tu, la rândul tău, faci ceea ce
aștepţi de la cei din jur?
Opinii
CMSR
Ceva mai mult,
dar tot puţin
Schimbări benefice, dar nu suficient de consistente privind
accesibilitatea la servicii de stomatologie, au început să
apară la 1 aprilie 2022. Ele sunt continuate timid începând
cu 1 iulie 2023.
Serviciile medicale acordate
prin sistemul de asigurări sociale
de sănătate vor avea o reglemen-
tare nouă, prin intrarea în vigoare,
de la 1 iulie, a unui Contract-cadru
revizuit și modificat cu norme de
aplicare diferite faţă de cele apli-
cate în prezent. Ca noutate, sem-
nalăm introducerea detartrajului
dentar ca tratament compensat in-
tegral regăsit în pachetul de bază
de servicii de medicină dentară.
Numărul de servicii care pot fi
acordate de un medic stomatolog
pacienţilor sunt limitate prin sta-
bilirea unui plafon maxim de ra-
portare pentru fiecare medic care
încheie un contract cu o casă de
asigurări de sănătate. Acest plafon
de referinţă a fost până la 31 martie
2022 de 2.000 de lei și putea crește
cu 50% pentru serviciile contracta-
te de un furnizor de servicii medi-
cale în mediul rural. De la 1 aprilie
2022, plafonul a fost de 4.000 de
lei, cu aceeași marjă de majorare
dacă serviciile medicale erau con-
tractate pentru mediul rural. Din
1 iulie 2023, plafonul de raportare
va avea valoarea de 6.000 de lei, cu
aplicarea măririi valorii servicii-
lor pentru mediul rural în aceleași
condiţii ca și până acum. Ceea ce
înseamnă pentru 2023 un buget de
303.201.000 de lei.
Condiţionări
Tratamentele medicale pe
care le poate accesa un cetăţean
asigurat sunt condiţionate de doi
factori majori. Primul este numă-
rul de medici stomatologi care au
contract cu o casă de asigurări de
sănătate (respectiv localizarea ca-
binetelor medicale care pot oferi
servicii compensate în sistemul
de asigurări de sănătate). Al doilea
este volumul de tratamente care
pot fi acordate lunar de un medic
stomatolog.
Doar 18% dintre medicii stoma-
tologi semnează contracte cu casele
de asigurări de sănătate. Numărul
de contracte este
atât de mic din cauza
clauzelor contractu-
ale care sunt foarte
puţin atractive. Pla-
fonul în care trebuie
să se încadreze trata-
mentele efectuate de
un medic stomatolog
într-o lună se epui-
zează rapid, în doar
câteva zile, ceea ce
înseamnă foarte puţin din nevoile
de tratamente ale pacienţilor.
Diferenţe între judeţe
Există diferenţe foarte mari
în ceea ce privește volumul de ser-
vicii medicale stomatologice care
pot fi oferite în judeţele ţării. La
nivel naţional, în anul 2022 au fost
efectuate 1.380.762 de tratamente
stomatologice, cu o medie naţiona-
lă de 0,072 tratamente pentru un
Prof. dr.
Radu
Septimiu
Câmpian,
vicepreședinte
CMSR
locuitor. Dar sunt judeţe în care
media tratamentelor stomatologi-
ce pentru asiguraţi este de 0,2 tra-
tamente pentru o persoană și alte
judeţe cu o medie de 0,028 trata-
mente pentru o persoană. Cauzele
acestei inechităţi sunt multiple.
Nu ne putem aștepta ca înce-
pând cu 1 iulie 2023 situaţia să
se amelioreze apreciabil la nivel
naţional. Dar este de așteptat și
de dorit o ușoară creștere a acce-
sului cetăţeanului român, plătitor
de asigurări sociale de sănătate, la
servicii medicale stomatologice.
Starea de sănătate orală a români-
lor este în mare parte dezastruoa-
să. Veniturile nete ale cetăţenilor
sunt determinante în asigurarea
unui acces la tratamente stoma-
tologice plătite integral din buzu-
narul consumatorului de servicii
medicale. Factorii sociali și econo-
mici sunt foarte importanţi în con-
diţionarea accesului asiguraţilor la
servicii medicale.
Bugete prea mici
Stomatologia încă mai este
considerată în România un do-
meniu medical cu impact minim
asupra sănătăţii generale, ceea ce
este o abordare complet greșită și
contrară practicilor europene. O
astfel de politică de sănătate a dus
la acordarea unor bugete minima-
liste pentru finanţarea îngrijirilor
de medicină dentară pentru cetă-
ţenii ţării.
Creșterea plafonului de rapor-
tare pentru serviciile medicale
stomatologice începând cu 1 iulie
2023 este de apreciat ca un indiciu
că ne-am îndrepta spre o norma-
lizare a situaţiei. Totuși, pacienţii
nu trebuie să fie foarte optimiști,
deoarece limita de finanţare din
fondul naţional unic pentru asi-
gurări de sănătate este încă foar-
te mică, mult sub 1% din bugetul
acordat serviciilor medicale. Asta,
în condiţiile în care proporţia din
bugetul alocat pacienţilor pentru
tratamente stomatologice în ţările
europene este de 4-5%.
„DEȘERTUL
MEDICAL”
Franţa vs România
Franţa încearcă să
implementeze o serie de
măsuri relevante pentru a
crește numărul medicilor
de familie. În România,
autorităţile propun soluţii
fără un impact semnificativ
pentru această specialitate.
Acum circa 30 de ani, în Fran-
ţa, medicii de familie trecuţi de
56 de ani puteau primi o indemni-
zaţie de concediere voluntară, de
până la 258.000 de franci, dacă-și
închideau definitiv cabinetul. Prin
această măsură guvernul spera să
reducă cheltuielile cu sănătatea
prin eliminarea medicilor conside-
raţi a fi prea numeroși. Acum situ-
aţia este total diferită: 6 milioane
de francezi nu au niciun medic de
familie, iar autorităţile publice în-
curajează profesioniștii să lucreze
cât mai târziu posibil, chiar și după
vârsta de 65 de ani.
În plus, pentru a rezolva pe-
nuria de medici de familie din
Franţa, guvernul francez a depus
un proiect de lege prin care se în-
cearcă limitarea acestor „deșer-
turi medicale” – zone cu resurse
medicale insuficiente situate în
mediul rural, dar și în anumite
orașe de dimensiuni medii și zone
periurbane.
La acest proiect, care urmează
să fie dezbătut în Adunarea Naţi-
onală a Franţei, s-au depus deja
amendamente care conţin măsuri
coercitive, cu constrângeri pentru
medicina de familie eminamente
liberală. Deputaţii care le-au de-
pus susţin în special restabilirea
clară a obligaţiei de permanenţă
a îngrijirilor medicale. Ei afirmă
că în Franţa, după „eliminarea
acestei obligaţii, s-a înregistrat o
deteriorare a accesului la îngrijire.
Principiul serviciului voluntar nu
este suficient pentru a satisface
cererea de îngrijire exprimată de
populaţia de pe teritoriu”.
Totuși, din câte știu eu, munca
obligatorie este interzisă prin nor-
mele stabilite la nivel internaţio-
nal. De menţionat că, din perspec-
tivă legală, una este să semnezi un
contract de muncă în spital, prin
care te obligi să prestezi un număr
de ore de muncă, din care „n” în
gărzi, și alta este să lucrezi în mod
liberal.
Pe de altă parte, acest grup do-
rește să impună și un preaviz de
VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
5
șase luni pentru părăsirea locului Se mai vorbește și de contractul
de practică de medici, chirurgi, de serviciu public, un model prin
stomatologi și moașe (cu excepţia care se dorește atragerea medici-
„cazurilor de forţă majoră”), argu- niștilor în zonele deficitare. Acesta
mentând că acest lucru ar trebui să oferă studenţilor o bursă de până
permită autorităţilor „să anticipe- la 1.200 de euro/lună în schimbul
ze situaţia”. instalării ulterioare într-o zonă
Evident că medicii de familie deficitară. El funcţionează deja
nu sunt mulţumiţi de aceste propu- din 2009, doar că până acum a
neri. Ei consideră că vor fi „legaţi atras doar 3.300 de voluntari
de glie”, încălcându-se principiul (insuficient pentru a umple aceste
zone).
Prin acest contract, guvernul
oferă „studii medicale gratuite,
un internat de excelenţă și o bursă
pe viaţă” studenţilor, începând cu
anul II de facultate. După absolvi-
re, tinerii vor trebui să se angajeze
să profeseze în teritoriile deficita-
Dr. Valentin re timp de zece ani. În caz contrar,
vor fi obligaţi să restituie sumele
Pantea,
medic primar MF încasate.
liberalismului profesiei medicale. Din Franţa, în România
Mai mult, ei se plâng că deja sunt Chiar dacă România este de-
rechiziţionaţi de autorităţi pentru parte de Franţa, și la noi există
cazurile medico-legale pentru care „deșerturi medicale”, în special
nu există medici voluntari. în zonele rurale (dar nu numai),
în care nu găsești un medic de
„Pașaport de talente” și în familie. Pentru aceste comune
medicină de 2.000-4.000 de locuitori, în
Și François Braun, ministrul noul Contract-cadru se propune
Sănătăţii din Franţa, a afirmat că acordarea unui spor substanţial
„deșerturile medicale” nu se vor de instalare în zonă, timp de
rezolva cu forţa. De aceea, o altă 6-12 luni.
variantă luată în dezbatere ar fi ex- Dar ce ne facem după ce me-
tinderea „pașaportului de talente” dicul de familie dă piept cu „ba-
și în domeniul medical. Acesta ar laurul” birocraţiei medicale și
permite medicilor din afara UE să i se termină sporul acordat ini-
se instaleze într-o zonă deficitară, ţial? Va mai dori el să rămână
având contract cu o unitate me- în postul respectiv? Ce-l va mai
dicală administrată de primăria motiva să treacă peste limite-
locală. Ei ar urma să aibă la dispo- le impuse medicilor de familie?
ziţie 13 luni pentru a promova exa- Cum va face faţă ambiguităţii și
menul de validare a cunoștinţelor. schimbării frecvente a sistemu-
Dacă reușesc, ar obţine un permis lui legislativ? Va mai dori el să
de ședere de patru ani care să le fie medic de familie? „Un medic
permită să-și aducă familiile în de mâna a doua”, așa cum sugera
Franţa. însuși ministrul Sănătăţii.
Pentru rezolvarea „deșerturilor medicale” de la noi, poate
ar fi mai bine ca autorităţile să-și dorească să facă Medicina de
familie atractivă pentru rezidenţi. Pentru asta ar trebui alocat do-
meniului cel puţin 9% din bugetul Sănătăţii, așa cum recomanda
și Banca Mondială când a finalizat studiul solicitat de Guvernul
României (e totuși o „performanţă” să ceri ajutorul Băncii Mon-
diale să-ţi facă studiul, să-ţi dea recomandările cerute, iar la final
să nu ţii cont de ele). Să nu uităm că în UE, acolo unde se pune
bază pe Medicina de familie, aceasta primește 12-14% din bugetul
alocat Sănătăţii.
În plus, ar trebuie să existe o reducere semnificativă a birocraţiei
și a instabilităţii legislative, dar și o creștere a competenţelor pentru
Medicina de familie. Dar se pare că aceasta este doar părerea mea,
pentru că autorităţile noastre caută doar măsuri fără un impact sem-
nificativ pentru noi.
6 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
AMNCS
Evaluarea și Lucian Negreanu:
acreditarea „Noi, medicii, ne
spitalelor – dorim normalitate”
perspectiva unui
evaluator (II)
Ce înseamnă evaluarea
și acreditarea spitalelor?
Astăzi prezentăm partea a
doua din discuţia cu
dr. Larisa Chiriac privind
această activitate, din
perspectiva sa, ca evaluator.
Sunt câţiva ani de când și în Ro-
mînia sunt evaluate spitalele în
vederea acreditării. Sunt unele
standarde sau poate indicatori
din procedură care ar trebui
schimbaţi?
Întotdeauna sunt lucruri care pot
fi îmbunătăţite. Dar această îm-
bunătăţire va veni din dialogul
părţilor implicate, respectiv din
interacţiunea ANMCS – unităţi
evaluate. Atâta vreme cât toţi „în-
cercăm” să ne conformăm unor in-
dicatori sugeraţi, fără să ne ,,batem
capul” cu redefinirea soluţiilor
care au sens pentru noi ca spital,
înseamnă că acţiunea are încă un
mare grad de formalism.
Eu aștept ca o parte din indicatorii
la care ne uităm – igiena spaţiilor,
circuite funcţionale, curăţenie,
formarea personalului – să nu vină
în prim-plan doar când ne gândim
la acreditarea de către un terţ, ci,
mai curând, ar trebui să facă parte
din normalitatea activităţii desfă-
șurate în orice unitate medicală.
Ele ţin de bunul simţ și de gospo-
darul de acolo, de cel care adminis-
trează întreaga entitate cu fracţi-
unile ei medicale și non-medicale.
Aștept să înţelegem, cu toţii, că
toate activităţile contează într-un
spital, contează și se intercondiţio-
nează, toate lucrurile se leagă.
Ne puteţi da un exemplu?
Să presupunem că gestul meu me-
dical este impecabil chirurgical.
Dar dacă pacientul are cearșafuri
rupte, dacă nu intră nimeni să facă
curăţenie în salon decât la plecare,
dacă nimeni nu vorbește cu el pen-
tru că nu are timp să fie și empatic,
gestul chirurgical nu va fi valorizat
așa cum își dorește medicul.
Valorizarea evaluării
Ce presupune munca unui
evaluator?
În primul rând, în perioada de pre-
vizită, înseamnă analiza corectă
a tuturor informaţiilor transmise
de spital. Atunci când ajungi în
spital, trebuie să iei o imagine re-
ală a ceea ce se întâmplă acolo și
să ai certitudinea că lucrurile nu
sunt doar în registrul declarativ.
Valorizez mai mult un interlocutor
onest, care își recunoaște și asumă
problemele, cele reale, decât un in-
terlocutor care îţi prezintă tone de
hârtii, care sunt poate impecabil
construite, dar nu au acoperire
practică.
Cum vedeţi în viitor acreditarea
spitalelor și implementarea ma-
nagementului sănătăţii?
Beneficiul procesului de acredi-
tare va fi implementat în aceste
organizaţii cu ajutorul oamenilor
care sunt lideri formali și infor-
mali în organizaţiile lor. Încercăm
să îi convingem că e bine să facem
asta, nu doar pentru că, dacă au
acea adeverinţă sau dacă au par-
curs procesul de acreditare, au
acces la fondul public, fac contract
cu o casă de sănătate etc., ci pentru
că li se îmbunătăţește în mod real
viaţa de zi cu zi dacă respectă niș-
te reguli, standarde, proceduri de
lucru.
În momentul în care fiecare din-
tre colegii mei va identifica be-
neficiul pentru bucăţica lui, la
ce îl ajută, o va cere singur, se va
implica singur în a face din ma-
nagementul calităţii activităţii
medicale o realitate.
Biroul de comunicare ANMCS
CMMB
În precedentele ediţii ale zia­
rului v-am prezentat pe larg lu-
ările de cuvânt ale participanţi-
lor la deschiderea oficială a celei
de-a 11-a conferinţe a Colegiului
Medicilor din Municipiul Bucu-
rești (CMMB). Astăzi pornim de
la cuvântul secretarului de stat
Alexandru Rogobete, care a trans-
mis mesajul ministrului Sănătăţii,
prof. dr. Alexandru Rafila, salu-
tând acest eveniment știinţific.
„Astăzi este o zi istorică pentru noi
toţi și mă bucur că pot să împărtă-
șesc cu dv. bucuria noastră în ca-
drul acestui eveniment, pentru că
astăzi Guvernul României a apro-
bat lista celor 27 de spitale care vor
fi realizate prin PNRR”, a spus dr.
Rogobete.
Vă felicit!
Prof. dr. Lucian Negreanu, vi-
cepreședinte CMMB, a salutat pre-
zenţa mass-mediei la conferinţă și
a avertizat asupra unei potenţiale
crize în sistemul sanitar.
„Noi, medicii, ne dorim nor-
malitate. Ne dorim să schimbăm
lucrurile în bine. Încercăm asta
de ani întregi. Nu e deloc simplu.
Vedeţi că apar mereu probleme
noi, care ne fac să ne întrebăm de
ce se întâmplă acest lucru și cum
se poate găsi o rezolvare. Cred că
toţi ar trebui să acţionăm pentru
schimbare prin educaţie, de ace-
ea suntem aici, de aceea e presa
aici, pentru că împreună putem
să educăm, împreună schimbăm,
împreună ne vedem greșelile. E
important să vorbim și despre gre-
șeli, să le recunoaștem, ca să ne
putem îndrepta. Îi asigur pe repre-
zentanţii presei și pe cei ai pacien-
ţilor că s-a schimbat paradigma, că
pacientul e partenerul medicului.
Dar încercăm să construim acest
parteneriat în condiţii de su-
prasolicitare, cu personal in-
suficient. Nu vorbim de marile
centre medicale, dar această
suprasolicitare, în unele locuri,
îi împinge pe unii să apeleze la
silent-quitting. Îmi pare rău că
folosesc un termen englezesc, dar
unii aleg calea ușoară, aleg să ple-
ce, să renunţe la luptă. Domnul
secretar de stat spunea că avem
finanţare pentru spitale noi. Așa o
să putem atrage resursa umană și
vom avea speranţe în viitor. Noi, la
Colegiul Medicilor din București,
vom face sesiuni în care tinerii să
afle de ce merită să-ţi asumi gre-
utăţile, lipsurile. Mă refer la viaţa
de familie – de ce să alegi o carieră
grea, cum este cea de anestezist
sau de medic de medicina famili-
ei, care sunt specialităţi deficitare,
ca multe altele. Îi felicit pe profe-
sorii Bogdan Popescu și Cătălina
Poiană pentru alegerea subiectelor
prezentate la conferinţă și pentru
interdisciplinaritatea acestora. Vă
felicit pe toţi cei care puneţi umă-
rul să schimbăm ceva în medicina
românească și în societatea româ-
nească”, a spus profesorul Lucian
Negreanu.
Adaptarea la nou
Dr. Alexandru Rogobete a
prezentat o soluţie la problema
resursei umane, ridicată de profe-
sorul Negreanu. „Investim și vom
investi masiv în infrastructura de
sănătate, atât în spitale, cât și în
echipamente de ultimă generaţie,
în digitalizare. Nu în ultimul rând,
prin aceste programe – pot să le
spun istorice – pentru prima dată
în ultimii 30 de ani se va investi
și în zona de educaţie medicală
continuă. În perioada imediat ur-
mătoare, Ministerul Sănătăţii va
lansa apelul de proiecte pentru
construirea a patru centre de exce-
lenţă, unde tinerii medici și întreg
personalul medical se vor putea
pregăti cu simulatoare, cu sisteme
de ultimă generaţie, performante,
menite să crească abilităţile pro-
fesionale în domeniu. Mulţumesc
universităţilor, cu această ocazie,
pentru buna colaborare, pentru că
Opinii
aceste patru centre vor fi realiza-
te în parteneriat cu profesioniștii
din educaţia medicală, cu cele șase
Universităţi de Medicină și Farma-
cie din România”, a spus secretarul
de stat Rogobete.
Dr. Adriana Mihalaș, secretar
al CMMB, a parafrazat un poet ce-
lebru, afirmând că formarea profe-
sională este un început continuu,
iar Colegiul își exercită perma-
nent această funcţie. „Dacă ar fi să
enunţ câteva caracteristici funda-
mentale ale profesiei, m-aș opri la
trei dintre ele, pe care le consider
esenţiale. Prima ar fi adaptarea la
nou prin prisma provocărilor unor
noi patologii sau a unora vechi, în
forme noi. Curiozitatea este o con-
stantă a spiritului nostru profe-
sional, care duce în cele din urmă
la găsirea remediilor adecvate și
comunicarea reciprocă a experi-
enţei profesionale. Această întâl-
nire dintre noi e menită să pună
în practică principiile despre care
am vorbit acum. Aș mai adăuga o
caracteristică foarte importantă
pentru mine: satisfacţia reușitei
de a dărui fericire semenilor. Aș
îndrăzni să o numesc așa cum știu
că e considerată de mulţi dintre cei
dăruiţi profesiei noastre. Vă mul-
ţumesc și vă felicit, dragi colegi, că
v-aţi alăturat evenimentului nos-
tru și sper să vă fie de folos”, a spus
dr. Adriana Mihalaș.
Poziţia socială a medicului
Prof. dr. Horia Bumbea, vi-
cepreședinte CMMB, a subliniat
că numărul de participanţi mai
mare decât la ediţiile preceden-
te arată că modalitatea de edu-
caţie medicală continuă pe care
CMMB a ales-o este o variantă
de succes, într-o perioadă în care
digitalizarea reprezintă unul din-
tre cuvintele cheie. „Aș vrea să
reiterez problema poziţiei sociale
a medicului. Medicul reprezintă
unul dintre stâlpii societăţii, și
de aceea el trebuie să fie pregătit
în permanenţă pentru a face faţă
problemelor pe care le întâmpină,
nu numai în activitatea medicală,
dar și în viaţa socială. Iar educa-
ţia medicală continuă, temă pe
care conferinţa din acest an a pro-
pus-o, este unul dintre mijloacele
care îi oferă medicului posibilita-
tea de a se întări, de a deveni mai
puternic, de a dovedi că este în-
tr-adevăr permanent pregătit să
își desfășoare activitatea. Temele
pe care conferinţa din acest an
le-a propus ne arată faptul că tre-
buie să ne pregătim colegii să facă
faţă atât problemelor știinţifice,
dar și celor de relaţionare, de co-
municare. Și chiar astăzi am văzut
că și pacientul a avut un cuvânt de
spus în această conferinţă, ceea
ce nu poate decât să fie de folos
dezideratului pe care această con-
ferinţă l-a propus”, a concluzionat
profesorul Bumbea.
Biroul Consiliului Municipal
al CMMB
Inovaţii terapeutice VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
7

Stimularea
sau inhibarea
autofagiei și
radioterapia
pentru cancer
În ultimii ani, cercetările
au arătat ca autofagia – un
proces prin care celulele
degradează și reciclează
componentele celulare –
poate juca un rol important
în răspunsul celular la
radioterapie și poate
influenţa eficacitatea
acestuia în cazul cancerului.
descoperiri pot aduce noi argu-
mente care să susţină sau să con-
trazică ipotezele prezentate. Prin
urmare, acest articol nu are sco-
pul de a oferi o concluzie finală, ci
de a prezenta datele disponibile
în prezent și de a încuraja discu-
ţia și cercetarea continuă în acest
domeniu.
Proces esenţial pentru
er
ncţie de tipul de canc
Individualizat, în fu că atât inhibarea, cât și stimularea
materialul celulei care trebuie eli- Există dovezi care ara
tă
i tratamentului
t fi uti le în creșterea eficacităţi
minat. Această membrană se în- autofag iei po
de pin de de tipul de can-
că efectele pot
chide apoi și se formează un auto- radioterapeutic, dar canceroase.
acteristici ale celulelor
fagozom. O structură care închide cer tratat și de alte car tum ora l, precum și
cţi e de tip ul și de stadiul
Astfe l, în fun se, se poate opta
materialul celulei și îl duce spre un ale celulelor canceroa
de alte caracteristici pentru a îmbu-
lizozom, organit celular specializat inhibarea autofagiei
pentru stimularea sau era pe utic. De exem-
în degradarea componentelor care
pu ns ul la tra tamentul radiot
nă tăţ i răs lă în cazul cance-
trebuie eliminate din organism. agiei poate fi mai uti
plu, inhibarea autof ar fi melanomul
După ce materialul care trebuie de- idă și agresivă, cum
relor cu creștere rap sti mu larea autofagiei
ar. În schimb,
gradat a ajuns în lizozom, enzimele sau cancerul pulmon creștere mai lentă
cazul tumorilor cu o
din interiorul acestuia îl descom- poate fi mai utilă în te vorba de tu-

R
adioterapia este una
dintre cele mai utili-
zate terapii în tratarea
cancerului. Însă uneori
eficienţa sa poate fi limitată de
rezistenţa celulelor canceroase la
radiaţii și de capacitatea lor de a
repara ADN-ul deteriorat. Stimu-
larea sau inhibarea autofagiei poa-
te influenţa răspunsul celulelor
canceroase la radioterapie și poate
reprezenta o strategie terapeutică
potenţială pentru îmbunătăţirea
eficienţei tratamentului.
În acest articol voi explora mai
detaliat cum funcţionează auto-
fagia și cum poate influenţa efica-
citatea tratamentului radiotera-
peutic în cazul cancerului. Mă voi
opri și asupra implicaţiilor acestor
descoperiri pentru dezvoltarea de
noi terapii personalizate în lupta
împotriva cancerului. Voi prezen-
ta cele mai recente cercetări des-
pre legătura dintre autofagie și
tratamentul radioterapeutic. Dar
este important să menţionez că
cercetările în domeniul medical
sunt în curs de dezvoltare, iar noi
sănătate
Autofagia este un proces biolo-
gic vital prin care celulele noastre
se curăţă și se refac. Cuvântul ,,au-
tofagie” vine din greacă, ,,auto”
(înseamnă ,,propriu”) și ,,phage-
in” (înseamnă ,,a mânca”). Prin
urmare, autofagia poate fi tradusă
ca ,,a mânca propria celulă”. Deși
sună ciudat, procesul este esenţial
pentru sănătatea noastră. În mo-
mentul în care celulele noastre se
confruntă cu stres sau cu alte con-
diţii care ar putea afecta funcţia lor
normală, prin autofagie se elimină
componentele celulare deteriorate
sau nefuncţionale. Inclusiv protei-
nele nefuncţionale, organele celu-
lare deteriorate sau alte particule
care nu mai sunt necesare pentru
celulă.
Procesul de autofagie este re-
glat de genele și de proteinele din
interiorul celulei. Atunci când
celula detectează un nivel ridi-
cat de stres, se produc mai multe
reacţii biochimice care declan-
șează autofagia. În timpul pro-
cesului, membranele celulare în-
cep să se extindă și să înconjoare
pun în molecule mici, pe care celula
le poate utiliza ulterior fie pentru a
produce energie, fie pentru a con-
strui alte molecule necesare. Astfel,
autofagia ajută celula să se cureţe și
să își menţină sănătatea.
De-a lungul timpului, cerce-
tătorii au analizat legătura dintre
autofagie și tratamentul oncologic,
mai ales cel radioterapeutic, și au
ajuns la concluzii promiţătoare.
Cu privire la radioterapie, au
descoperit că stimularea sau inhi-
barea autofagiei poate proteja
celulele sănătoase din jurul zonei
iradiate și poate crește eficacita-
tea radioterapiei. Radioterapia
este un tratament utilizat în mod
obișnuit pentru a distruge celu-
lele canceroase prin deteriorarea
ADN-ului lor. Stimularea autofagi-
ei poate crește sensibilitatea celu-
lelor canceroase la radiaţii, aces-
tea fiind mult mai ușor de distrus.
Stimularea autofagiei
Stimularea autofagiei poa-
te ajuta la creșterea sensibilită-
ţii celulelor canceroase la radi-
aţii, prin eliminarea celulelor
sau cu un grad mai red
i mult de supr
mori care depind ma
răspund mai puţin la
cer ul pa nc rea tic
can
chimio­terapie.
sănătoase afectate de radiaţii, re-
ducerea inflamaţiei, stimularea
distrugerii celulelor canceroase
și reducerea riscului de apariţie
a rezistenţei la tratament. Acest
proces se produce prin formarea
de autofagozomi și prin activarea
căilor de semnalizare ce reglează
apoptoza. Mai exact, se crede că în
timpul tratamentului radioterape-
utic, stimularea autofagiei poate
declanșa un răspuns de apărare
celulară, care duce la eliminarea
celulelor canceroase mai eficient.
Radiaţiile ionizante pot cauza da-
une la nivelul ADN-ului. Aceste da-
une pot duce la activarea căii p53,
care controlează apoptoza și se-
nescenţa celulară. În același timp,
radiaţiile ionizante pot declan-
șa autofagia prin activarea căii
AMPK/mTOR, care controlează
procesele metabolice ale celulelor.
Inhibarea completă poate
dăuna
În timp ce mai multe studii
susţin teoria că stimularea au-
tofagiei poate ajuta la creșterea
eficacităţii tratamentelor radio-
terapeutice, există și argumente
care susţin inhibarea autofagiei.
Aceste studii sugerează că inhiba-
rea autofagiei poate fi o strategie
terapeutică promiţătoare pentru
creșterea eficacităţii tratamentu-
lui radioterapeutic în cancer. Cu
toate acestea, este important de
remarcat că inhibarea completă a
autofagiei poate avea și efecte ne-
gative, precum creșterea riscului
de dezvoltare a bolilor autoimune
și a altor afecţiuni. Prin urmare,
este important să se identifice mo-
dalităţi de a inhiba selectiv auto-
fagia în celulele canceroase fără a
afecta celulele sănătoase.
Inhibarea autofagiei poate creș-
te sensibilitatea celulelor canceroa-
se la radioterapie, prin blocarea
us de agresivitat Es
e.
av ieţuir ea celulară și care
ţionale, precum
tratamentele conven
cer oa se rezistente la
sau celulele can
capacităţii lor de a repara ADN-ul
deteriorat. În același timp, inhiba-
rea autofagiei poate proteja celulele
canceroase de efectele radiotera-
piei, prin furnizarea de energie și
substanţe nutritive, prin reducerea
stresului oxidativ produs de radiaţii
și prin promovarea supra­vieţuirii
celulelor.
Concluzii
În concluzie, studiile actuale
sugerează ca autofagia poate juca
un rol important în răspunsul ce-
lular la tratamentul radioterape-
utic și poate influenţa eficacitatea
acestuia în tratarea cancerului. Cu
toate acestea, impactul autofagiei
poate varia în funcţie de tipul de
cancer tratat, nivelul de agresivi-
tate a tumorii și alte caracteristici
ale celulelor canceroase.
În acest context, cercetările
actuale se concentrează pe dezvol-
tarea de terapii personalizate care
să ia în considerare specificităţile
individuale ale fiecărui tip de can-
cer și ale fiecărui pacient în parte.
Progresul extraordinar în onco-
logie din ultimii ani a deschis noi
perspective în acest sens și a oferit
speranţă pacienţilor și medicilor
în lupta împotriva cancerului.
În ciuda creșterii numărului
de pacienţi diagnosticaţi cu can-
cer, faptul că cercetarea medicală
se axează mai mult ca oricând pe
găsirea de soluţii și terapii cât mai
eficiente este o mare încurajare
pentru toţi cei implicaţi în lupta
împotriva cancerului. Cu eforturi
continue și inovaţii în domeniu,
se poate spera că tratamentul can-
cerului va deveni tot mai eficient
și accesibil pentru toţi pacienţii
afectaţi.
Dr. Georgeta Liga,
medic specialist Radioterapie,
Șef Secţie Radioterapie Spitalul
Oncofort
8 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
o c ă r i l e
P r ov i
d i c i n e
me re:
șc o l a
coordonare,
dotare,
recunoaștere
C ’’
Pandemia i-a riza sanitară a
aruncat în prima fost, cumva, un
punct de cotitură
linie: triaj la pentru medicii și
asistenţii care lu-
frontieră, în crează în reţeaua
de medicină școlară. Fiindcă a pus
aeroporturi, în valoare atât punctele forte ale
profesioniștilor din domeniu, cât
vaccinare și slăbiciunile din sistem.
„Suntem angajaţi ai primării-
în centre, lor, dar cu salarii de la Ministerul
Sănătăţii, prin DSP-uri. Un fel de
testare în școli. hibrid”, explică dr. Daniela Rajka,
președintele Societăţii Medicilor
Profesioniștii din Colectivităţile de Copii și Ti-
neri. Autorităţile locale sunt cele
din reţeaua de care se ocupă de investiţii, dar
unele o fac cu parcimonie, deși
medicină școlară pandemia a arătat de câte lucruri
elementare duc lipsă cabinetele
au dovedit din unităţile de învăţământ.
Pe frontul anti-COVID
că sunt bine În primele luni de criză sani-
pregătiţi și că tară, când nu se știau prea multe
despre COVID-19, când nu existau
activitatea lor ar echipamente corespunzătoare și
când „teamă” era cuvântul de or-
merita mult mai dine, medicii și asistenţii din școli
au fost trimiși la graniţă, în cen-
multă atenţie trele de carantină și de triaj, și în
aeroporturi. Apoi, s-au ocupat de
și consideraţie. anchetele epidemiologice.
A urmat prezenţa în centrele
Și mai multe de vaccinare și chiar coordona-
rea lor. „Trebuia să operăm cu o
investiţii. bază digitală deosebită, cu intro-
ducerea în registrul de vaccinare,
cu eliberarea certificatelor, dar
Grupaj realizat de L. Budin
ne-am achitat și de această sarcină
cu succes”, spune dr. Rajka.
După redeschiderea școlilor,
în toamna lui 2021, medicii și asis-
tenţii s-au axat pe testarea elevi-
lor: „Aici ne-am lovit de partea
de dotare: pentru a raporta acele
testări și a le introduce în Corona
În judeţul
Călărași nu
există niciun medic
școlar, în unităţile de
învăţământ profesând
doar asistenţi
medicali.
Forms, aveam nevoie de calculator,
de imprimantă, de internet. Și s-a
dovedit că foarte puţine cabinete
școlare erau înzestrate din acest
punct de vedere”.
Acţiuni concertate
Din păcate, dotarea deficita-
ră a cabinetelor din reţea rămâne
un subiect de actualitate. „Fieca-
re dintre noi e angajatul unei pri-
mării, dar diferenţele sunt foar-
te mari de la o localitate la alta.
Sunt primării care investesc în
Special
cabinetele medicale școlare, sunt Încă din
primării care nu investesc deloc,
și nu mă refer aici la localităţi din
momentul
declanșării stării
rural, ci la orașe mari”, spune dr.
Daniela Rajka. „Sunt fericiţi cole- de urgenţă am fost
detașaţi la DSP-uri,
gii care primesc medicamentele și
materialele sanitare pentru bare- iar personalul din
mul de urgenţă, pentru a acorda
primul ajutor și a face tratamente
cabinetele de medicină
școlară a dovedit că e
simptomatice. Asta este uneori
maximul care se obţine într-un ca-
foarte bine pregătit
din punct de vedere
binet medical școlar.”
Situaţia s-ar putea îmbunătăţi profesional.
(Dr. Daniela Rajka)
dacă medicina școlară ar avea
o structură de coordonare la
nivel judeţean, consideră dr.
Rajka. „Atunci, s-ar putea
încheia contracte între acea
structură și autoritatea publi-
că locală pe anumite servicii.
Contracte în care să spui «asta
trebuie să asiguri cabinetului me-
dical din localitatea ta», «atâtea
posturi trebuie să scoţi la concurs,
dacă ai deficit de personal». Aceste
structuri judeţene ar fi mai ușor de
gestionat la nivelul Ministerului
Sănătăţii și s-ar obţine o situaţie
mai exactă a ceea ce se întâmplă
în ţară. Fiindcă, în acest moment,
avem date disparate din teritoriu.”
Noi perspective
Pentru profesioniștii
domeniu, trecerea cabinetelor
din
făceau cursuri pentru noi, aveam
școlare sub tutela autorităţilor
locale a fost un șoc, mărturisește
o colaborare foarte bună cu secţiile
de pediatrie... În momentul în care
dr. Daniela Rajka. „Până în 2009
am ţinut de spitale, am avut o coor-
am ajuns la primării, ne-am trezit
fără nicio coordonare profesiona-
donare profesională medicală, se lă, primăriile ne-au dat direcţiilor
Special VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
9
În raportul „Guvernanţa serviciilor de asistenţă
nutriţie, medicină sportivă. Urmă-
medicală școlară din România”, elaborat de
torul pas acesta va fi: rezidenţiat de
Universitatea Babeș-Bolyai, Departamentul de medicină școlară”, mai spune ea.
Sănătate Publică Babeș-Bolyai și UNICEF (2022),
se subliniază: „Coordonarea medicinei școlare Satisfacţii profesionale
se împarte în prezent între primărie și consiliul Dr. Daniela Rajka e medic șco-
local și judeţean, direcţiile de sănătate publică lar din 1998 și o motivează faptul
că lucrează cu copiii. „Într-un ca-
(DSP), Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii și
binet de școală poţi avea satisfacţii
Solidarităţii Sociale și Ministerul Educaţiei (pentru mari la nivel profesional, salariza-
școlile speciale și creșe), însă fără a exista proceduri rea e acceptabilă în acest moment
standard și procese care reglementează această – și sper că se va face o reașezare
coordonare”. și în privinţa salariilor asistenţilor
medicali. E o activitate care te ţine
în priză”, spune ea. Pandemia a fost, dincolo de o fost de acordare a primului aju-
de asistenţă socială, unde nu sunt reintroducem atestatul de studii „E plăcut să lucrezi cu tine-problemă majoră de sănătate pu- tor. „A fost foarte interesant
medici în conducere, și a fost des- complementare, așa-numita com- rii, iar asta se potrivește și na-blică, și ocazia pentru profesioniș- pentru mine să intru la fieca-
tul de greu să ne găsim locul în petenţă de medicină școlară – deci turii mele”, spune, la rândul ei, tii din domeniu de a colabora mai re clasă, să le vorbesc elevilor,
aceste structuri.” se pot organiza cursuri de medici- dr. Daniela Bușilă, medic primar bine: „Am lucrat și la partea teore- să văd ce îi interesează. Câteva
La ora actuală, asistenţa nă școlară în cadrul UMF-urilor, Medicină de familie cu compe- tică a meseriei, au fost tot soiul de clase ne-au aplaudat la sfârșitul

’’
medicală în unităţile de învăţă-
mânt e reglementată de Ordinul
438/4269/2021: „Noi am reușit să
Chiar și când
iau tensiunea
unui elev,
pentru un examen
de bilanţ, să zicem,
nu pierd ocazia să îi
explic mai multe. Și
sunt elevi din anii
terminali care vin
să ne mulţumească.
(Dr. Daniela Bușilă)
ceea ce e important. Am vrea să tenţe în medicina școlară și medicproceduri pe care le-am elaborat, cursului, asta m-a impresionat”,
realizăm o pregătire specifică și școlar la Colegiul Naţional „Mihaidar au fost și provocări practice. spune dr. Daniela Bușilă.
pentru asistenţii medicali care lu- Viteazul” din Capitală. Am fost detașaţi la alte unităţi, Bazele educaţiei pe teme de
crează în școli”, adaugă ea. Dr. Bușilă lucrează în dome- la DSP sau la centrele de vacci- sănătate se pun din liceu, adaugă
Societatea Medicilor din Co- niu din 2000: „Iniţial, a fost o nare. Cumva, ne-am ocupat și de aceasta: „Chiar și când iau tensiu-
lectivităţile de Copii și Tineri a necesitate, terminam speciali- alte ramuri ale domeniului – de nea unui elev, pentru un examen
apărut tocmai din nevoia de co- tatea și nu aveam post, așa că am exemplu, să aprofundăm anche- de bilanţ, să zicem, nu pierd ocazia
municare. „Am pornit cu un con- dat concurs și am intrat în reţea.tele epidemiologice sau să vedem să îi explic mai multe. Și sunt elevi
gres de medicină școlară la Cluj, Ulterior, am descoperit că e nișa cum se desfășoară o campanie de din anii terminali care vin să ne
la care au participat 25 de medici, adecvată. Fiindcă are acea latură vaccinare în masă”. mulţumească”.
iar acum, la întrunirea noastră preponderent preventivă. Lucrez Medicina școlară ar putea fi, cu
anuală, vin și 300 de participanţi”, în principal cu tineri sănătoși, Importanţa laturii siguranţă, atractivă pentru viitori
spune dr. Rajka. „Prin Societate, pe care îi pot educa pe partea preventive absolvenţi de UMF – mai ales pen-
la Colegiul Medicilor avem acum sanitară”. După debusolarea iniţială, me- tru cei care au înclinare și pe partea
o subcomisie de medicină școlară, dicii școlari s-au adaptat foarte de comunicare. „Din experienţă
precum și o comisie la Ministerul repede și au făcut faţă cu brio pro- personală, știu că aproape toţi cei
Sănătăţii. Așa se transmit mai vocărilor din perioada crizei sani- care termină Medicina vor să facă
ușor problemele colegilor din tare, consideră dr. Bușilă. „Eu am specialităţi, cum să zic, mai dra-
Președintele
teritoriu.” colaborat tot timpul cu cei de matice: chirurgie, neurochirurgie.
Dr. Rajka consideră că
Societăţii Medicilor din la Administraţia Spitalelor După primul curs de Basic Life
medicina școlară ar tre- Colectivităţile de Copii și Tineri și Serviciilor Medicale Support, pe care l-am făcut prin
bui să fie o specialitate consideră că România are o reţea București, ai căror an- 2000 cu medicii de la SMURD
de sine stătătoare: „Noi de medicină școlară destul de bine gajaţi suntem. Acum, Târgu Mureș, voiam de-a doua
suntem medici de fa- constituită, chiar dacă se înregistrează post-pandemie, avem zi să încep să lucrez în domeniu.
milie, ca specializare, diverse campanii pe Mi-am dat seama curând că nu
un deficit de personal – așa cum se
dar în școli nu facem prevenţie, chiar mai era ceva ce mi se potrivea. Nu
numai medicină de fa-
întâmplă, de altfel, în toate domeniile mult decât înainte.” putem fi cu toţii urgentiști, e
milie, ci și urgenţă, igi- medicale, în anumite zone ale ţării. Cea mai re- nevoie și de latura preventivă”,
enă, neuropsihiatrie, Sunt vreo 800 de medici în cabinetele centă campanie a subliniază dr. Daniela Bușilă.
școlare, ceva peste 300 în cabinetele
stomatologice și aproape 100 în
cabinetele studenţești. Și mai
sunt și 3.000 de asistenţi în
reţea.

„Una dintre provocările identificate în domeniul

medicinei școlare este alocarea insuficientă de
fonduri de la bugetul de stat pentru acest domeniu.
Subfinanţarea medicinei școlare duce la inegalităţi
în accesul la informare și servicii preventive în școli
între judeţe (...), dar și la dotarea necorespunzătoare
a cabinetelor medicale. (...) Alte provocări identificate
sunt reprezentate de dificultăţile de monitorizare
a activităţii asistenţei medicale școlare la nivel
naţional, dar și de nevoia de profesionalizare a
medicilor școlari și a asistenţilor medicali școlari.”
(Raport „Guvernanţa serviciilor de asistenţă medicală
școlară din România”, 2022)
10 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23 Posturi scoase la concurs
SPITALUL CLINIC j) copia carnetului de muncă SPITALUL CLINIC Legea nr. 95/2006 privind refor- preluarea informaţiilor privind
JUDEŢEAN DE URGENŢĂ sau, după caz, o adeverinţă care să
DE OBSTETRICĂ- ma în domeniul sănătăţii, republi- antecedentele penale direct de la
BRAȘOV (JUDEŢUL GINECOLOGIE „PROF.
ateste confirmarea în specialitate cată, cu modificările și completă- autoritatea sau instituţia publică
BRAȘOV) DR. PANAIT SÎRBU”
și vechimea în specialitate; BUCUREȘTI rile ulterioare, ori cele de la art. 39 competentă cu eliberarea certi-
scoate la CONCURS k) un proiect de management alin. (1) lit. c) sau d) din Legea nr. ficatelor de cazier judiciar, are
în conformitate cu prevederile privind evoluţia viitoare a secţi- scoate la CONCURS 460/2003 privind exercitarea pro- obligaţia de a completa dosarul de
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, cu mo- ei, laboratorului sau serviciului în conformitate cu prevederile fesiunilor de biochimist, biolog și concurs cu originalul documentu-
dificări și completări, coroborat medical; Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro- chimist, înfiinţarea, organizarea lui prevăzut la lit. f), anterior da-
cu prevederile art. 185 din Legea l) chitanţă de plată a taxei de borat cu prevederile art. 185 din și funcţionarea OBBCSSR; tei de susţinere a probei scrise și/
nr. 95/2006, republicată, cu modi- concurs. Legea nr. 95/2006, republicată, e) acte doveditoare pentru cal- sau probei practice.
ficările și completările ulterioare, Documentele prevazute la lit. cu modificările și completările cularea punctajului prevăzut în În vederea participării, can-
următoarea funcţie: d), f) și g) sunt valabile trei luni ulterioare, Ord. m.s. nr. 166/2023, Anexa nr. 3 la ordin; didaţii depun dosarul de concurs
• șef Laborator Radiologie și și se depun la dosar în termen de emis având în vedere prevederile f) certificat de cazier judiciar la Serviciul RUNOS al Spitalului
imagistică medicală din cadrul valabilitate. art. 3 din H.G. nr. 1.336/2022, ur- sau, după caz, extrasul de pe cazi- Clinic de Obstetrică-Ginecologie
SCJUBv. Taxa de concurs este de 150 lei mătoarea funcţie: erul judiciar; „Prof. Dr. Panait Sîrbu” în termen
Dosarul de înscriere la con- și se achită la casieria unităţii. • un post medic șef laborator – g) certificatul de integritate de 15 zile calendaristice de la data
curs va cuprinde următoarele La concurs se pot prezenta specialitatea Medicină de labora- comportamentală din care să re- apariţiei acestui anunț, iar con-
acte: medici cu o vechime de cel puţin tor – normă întreagă – Laborator iasă că nu s-au comis infracţiuni cursul se organizează în termen
a) cererea în care se menţio- 5 ani în specialitatea postului, spe- Analize Medicale cu punct de re- prevăzute la art. 1 alin. (2) din Le- de minimum 30 de zile și maxi-
nează funcţia pentru care doresc cialitate pe care o practică în mod coltare probe biologice în ambula- gea nr. 118/2019 privind Registrul mum 90 de zile de la publicarea în
să concureze; curent și în care sunt confirmaţi toriul integrat. naţional automatizat cu privire la „Viaţa medicală”.
b) copie xerox de pe diploma prin ordin al m.s.p. (vechimea în La concurs se pot prezenta persoanele care au comis infracţi-
de studii; specialitate decurge de la data con- medici cu o vechime de cel puţin 5 uni sexuale, de exploatare a unor SPITALUL MUNICIPAL
c) adeverinţă din care să reia- firmării și încadrării ca specialist). ani în specialitatea postului, spe- persoane sau asupra minorilor, „DR. ALEXANDRU
să confirmarea în gradul profesio- Persoanele sancţionate în ul- cialitate pe care o practică în mod precum și pentru completarea SIMIONESCU”
nal; timii 2 ani de unităţile la care au curent și în care sunt confirmaţi Legii nr. 76/2008 privind organi- HUNEDOARA (JUDEŢUL
d) actele doveditoare pen- fost angajate sau de Colegiul Me- prin ordin al m.s.p. (vechimea în zarea și funcţionarea Sistemului
HUNEDOARA)
tru calcularea punctajului pre- dicilor din România, precum și specialitate decurge de la data Naţional de Date Genetice Judi- scoate la CONCURS
văzut în Anexa la normele cele cărora le-a încetat contractul confirmării și încadrării ca speci- ciare, cu modificările ulterioare, în conformitate cu prevederile
menţionate; de administrare în ultimii 2 ani alist). pentru candidaţii înscriși pentru Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
e) declaraţia pe propria răs- în condiţiile stabilite la art. 5, lit. Concursul sau examenul va posturile din cadrul sistemului borat cu prevederile art. 185 din
pundere a candidatului, din care b), c) sau d) din Ordinul m.s. nr. consta în următoarele probe: in- de învăţământ, sănătate sau pro- Legea nr. 95/2006, republicată, cu
să rezulte că nu a fost condamnat 1.406/2006 sau cele care au împli- terviu – susţinerea proiectului de tecţie socială, precum și orice en- modificările și completările ulte-
penal pentru fapte care îl fac in- nit vârsta de pensionare conform management, probă scrisă, probă titate publică sau privată a cărei rioare, următoarele funcţii:
compatibil cu funcţia pentru ocu- legii, nu pot participa la concurs. clinică sau practică. activitate presupune contactul di- • șef Secţia Medicină internă;
parea căreia doreşte să concureze; Concursul sau examenul va Dosarul de înscriere la con- rect cu copii, persoane în vârstă, • șef Secţia Gastroenterologie;
f) declaraţie pe propria răs- consta în următoarele probe: in- curs va cuprinde următoarele persoane cu dizabilităţi sau alte • șef Secţia Ortopedie și trau-
pundere a candidatului, din care terviu-susţinerea proiectului de acte: categorii de persoane vulnerabile matologie;
să rezulte că nu se află în stare de management, probă scrisă, probă a) formularul de înscriere la ori care presupune examinarea • șef Secţia Obstetrică-gineco-
incompatibilitate; clinică sau practică. concurs, conform modelului pre- fizică sau evaluarea psihologică a logie;
g) certificat privind starea de Proba scrisă a concursului se văzut în Anexa nr. 2 la Hotărârea unei persoane; • șef Secţia Psihiatrie;
sănătate; susţine după subiecte din Legea Guvernului nr. 1.336/2022 pentru h) adeverinţă medicală care • șef Secţia Cronici;
h) dovadă/adeverinţă din care nr. 95/2006 privind reforma în aprobarea Regulamentului-cadru să ateste starea de sănătate co- • șef Secţia Boli infecţioase;
să rezulte că în ultimii 2 ani nu domeniul sănătăţii, republicată, privind organizarea și dezvolta- respunzătoare, eliberată de către • șef Laborator Radiologie.
a fost sancţionat de conducerea cu modificările și completările rea carierei personalului contrac- medicul de familie al candidatului Înscrierile la concurs se fac
unităţilor în care și-a desfășurat ulterioare și legislaţia secundară tual din sectorul bugetar plătit sau de către unităţile sanitare abi- în termen de 15 zile de la apariţia
activitatea sau de Colegiul Medi- aferentă. din fonduri publice; litate cu cel mult 6 luni anterior prezentului anunţ la sediul Spi-
cilor din România; Proba clinică sau practică se b) copia de pe diploma de li- derulării concursului; talului Municipal „Dr. Alexandru
h1) în situaţia în care persoana susţine pe baza metodologiei sta- cenţă și certificatul de specialist i) copia actului de identitate Simionescu” Hunedoara – Servi-
a fost sancţionată și a contestat bilite pentru obţinerea titlului de sau primar pentru medici, medici sau orice alt document care atestă ciul RUNOS, pe baza dosarului de
conform legii sancţiunea aplicată medic specialist. stomatologi, farmaciști și, respec- identitatea, potrivit legii, aflat în înscriere care va conţine urmă-
fie de unitatea angajatoare, fie de Înscrierile la concurs se fac la tiv, adeverinţă de confirmare în termen de valabilitate; toarele acte:
Colegiul Medicilor din România, sediul SCJUBv, situat în strada gradul profesional pentru biologi, j) copia certificatului de că- a) cererea în care se menţio-
un document, certificat de grefă, Calea București nr. 25-27, în ter- biochimiști sau chimiști; sătorie sau a altui document prin nează funcţia pentru care doresc
emis de instanţa judecătorească men de 15 zile calendaristice de c) copie a certificatului de care s-a realizat schimbarea de să candideze;
competentă, din care să reiasă la apariţia acestui anunţ, iar con- membru al organizaţiei profesio- nume, după caz; b) copia xerox a diplomei de
existenţa pe rolul instanţei a unui cursul se organizează în perioada nale cu viza pe anul în curs; k) curriculum vitae, model co- studii;
litigiu cu privire la sancţiunea cuprinsă între 31 și 90 de zile de la d) dovada/înscrisul din care să mun european; c) adeverinţă din care să
aplicată; publicarea în „Viaţa medicală”. rezulte că nu i-a fost aplicată una l) chitanţă de plată a taxei de reiasă confirmarea în gradul
i) copie xerox a autorizaţiei de Relaţii suplimentare se pot dintre sancţiunile prevăzute la concurs (taxa este de 150 de lei și profesional;
liberă practică sau a certificatului obţine pe: www.hosbv.ro la sec- art. 455 alin. (1) lit. e) sau f), la art. se va achita la casieria spitalului). d) acte doveditoare pentru
de membru al Colegiului Medici- ţiunea „concursuri” și la tel.: 541 alin. (1) lit. d) ori e), respectiv Documentele prevăzute la calcularea punctajului prevăzut
lor din România; 0268.320.022, int. 294. la art. 628 alin. (1) lit. d) sau e) din lit. d) și f) sunt valabile 3 luni și în anexa la prezentele norme;
se depun la dosar în termen de e) declaraţia pe propria răs-
valabilitate. pundere a candidatului, din care
Adeverinţa care atestă starea să rezulte că nu a fost condamnat
Pentru că v-aţi abonat la de sănătate conţine, în clar, nu- penal pentru fapte care îl fac in-
mărul, data, numele emitentului compatibil cu funcţia pentru ocu-
CARDIOLOGIE 2022
Tromboembolismul venos:
de la factorii de risc clasici la abordări
DIABET ZAHARAT
2022 Viaţa Medicală, vă oferim, și calitatea acestuia, în formatul parea căreia dorește să concureze;
CARDIOLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Elisabeta Badilă

terapeutice moderne
Coordonator științific: Prof. Dr. Romulus Timar

gratuit, nouă volume de

Coordonator științific:

standard stabilit prin ordin al f) declaraţia pe propria răs-

Prof. dr. Elisabeta Badilă

ministrului sănătăţii. Pentru can- pundere a candidatului, din care

specialitate în format didaţii cu dizabilităţi, în situaţia
solicitării de adaptare rezonabi-
să rezulte că nu se află în stare de
incompatibilitate;
digital:
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

lă, adeverinţa care atestă starea g) certificat privind starea de

DIETETICIAN
2022
GASTROENTEROLOGIE
2022
TERAPII MODERNE
ÎN CANCER 2022
de sănătate trebuie însoţită de sănătate;
TERAPII MODERNE ÎN CANCER 2022 ■ Coordonator științific: Prof. dr. Șerban Negru
GASTROENTEROLOGIE 2022 • Coordonator științific: Prof. dr. Lucian Negreanu

Volumele reprezintă o resursă utilă copia certificatului de încadrare h) dovadă/adeverinţă din care
• Coordonatori științifici: Diet. dr. Florina-Daniela Ruța, Diet. Adina Rusu Coordonator științific: Coordonator științific:
• Comitet științific: Diet. Simona Bogdan, Diet. Elena Mardale Prof. Dr. Lucian Negreanu Prof. dr. Șerban Negru

într-un grad de handicap, emis în să rezulte că în ultimii 2 ani nu

pentru practica medicală, sinteze condiţiile legii. a fost sancţionat de conducerea
ale informaţiilor și experienţei Copiile de pe actele prevăzute unităţilor în care și-a desfășurat
specialiștilor autori și coordonatori, în la lit. b), c), i) și j), precum și copia activitatea sau de Colegiul Medi-
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022 Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2022

certificatului de încadrare într-un cilor din România;

Pediatrie 2022 abordare multidisciplinară. i) copia xerox a autorizaţiei
grad de handicap se prezintă în-
PNEUMOLOGIE 2022 Terapia durerii
Noutăți pneumologice: 2022-2023 Vaccinologie pediatrică
un respiro post-COVID Ghid de proceduri Coordonator științific:
intervenționale

de liberă practică sau a certifi-

Prof. dr. Doina-Anca Pleșca

soţite de documentele originale,

Coordonatori științifici:
Prof. Dr. Florin Mihălțan • Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Coordonatori științifici:
TERAPIA DURERII • 2022-2023

Prof. dr. Șerban Bubenek, Dr. Ovidiu Palea

care se certifică cu menţiunea catului de membru al Colegiului

„conform cu originalul” de către Medicilor din România;
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA,
MEDIA, București, 2022
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023
Viața Medicală, Editura MEDICHUB MEDIA, București, 2023 secretatul comisiei de concurs. j) copia carnetului de muncă

Descarcă Documentul prevăzut la lit. f)

poate fi înlocuit cu o declaraţie pe
sau, după caz, o adeverinţă care să
ateste confirmarea în specialitate
volumele propria răspundere privind an- și vechimea în specialitate;

AICI:
tecedentele penale. În acest caz,
Lucrările se adresează exclusiv profesioniștilor candidatul declarat admis la se-
lecţia dosarelor și care nu a solici-
din domeniul sănătăţii. tat expres la înscrierea la concurs
k) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţi-
ei, laboratorului sau serviciului
medical;
Posturi scoase la concurs
l) chitanţă de plată a taxei de
concurs.
Taxa de concurs este de 150
de lei.
Copiile actelor prevăzute
mai sus se prezintă însoţite de
documentele originale sau copii
legalizate.
La concurs se pot prezenta
medici cu o vechime de cel puţin
5 ani în specialitatea postului,
specialitate pe care o practică în
mod curent și în care sunt confir-
maţi prin ordin al m.s.p. (vechi-
mea în specialitate decurge de la
data confirmării și încadrării ca
specialist).
Persoanele sancţionate în ul-
timii 2 ani de unităţile la care au
fost angajate sau de Colegiul Me-
dicilor din România, precum și
cele cărora le-a încetat contrac-
tul de administrare în condiţiile
stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d)
din Ord. m.s. nr. 1.406/2006, sau
cele care au împlinit vârsta de
pensionare conform legii, nu pot
participa la concurs.
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului
de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Proba scrisă a concursului se
susţine după subiecte din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică-
rile și completările ulterioare și
legislaţia secundară aferentă.
Proba clinică sau proba prac-
tică se susţine pe baza metodo-
logiei stabilite pentru obţinerea
titlului de medic specialist.
Înscrierile la concurs se fac la
sediul unităţii, str. Victoriei nr.
14, în termen de 15 zile de la apa-
riţia acestui anunţ, iar concursul
se organizează în termen de mi-
nimum 30 de zile și maximum 90
de zile de la publicarea în „Viaţa
medicală”.
Bibliografia și alte menţiuni
referitoare la concurs vor fi afi-
șate la sediul unităţii și pe site-ul
spitalului: www.sphd.ro.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la Serviciul RUNOS, tel.:
0254.713.820, interior 210.
SPITALUL CLINIC C.F.
CLUJ-NAPOCA (JUDEŢUL
CLUJ)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu Ord. nr. 166/2023 și cu
prevederile art. 185 din Legea
nr. 95/2006, republicată, cu mo-
dificările și completările ulteri-
oare, următoarea funcţie:
• șef Laborator Analize medi-
cale.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) formulatul de înscriere la
concurs, conform modelului pre-
văzut în Anexa nr. 2 la H.G. nr.
1.336/2022;
b) copia de pe diploma de li-
cenţă și certificatul de specialist
sau primar pentru medici, me-
dici stomatologi, farmaciști și,
respectiv, adeverinţă de con-
firmare în gradul profesional
pentru biologi, biochimiști sau
chimiști;
c) copie a certificatului de
membru al organizaţiei profesi-
onale cu viza pe anul în curs;
d) dovada/înscrisul din care
să rezulte că nu i-a fost apli-
cată una dintre sancţiunile
prevăzute la art. 455 alin. (1) lit.
e) sau f), la art. 541 alin. (1) lit.
d) ori e), respectiv la art. 628
alin. (1) lit. d) sau e) din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, republicată,
cu modificările ulterioare, ori
cele de la art. 39 alin. (1) lit. c)
sau d) din Legea nr. 460/2003
privind exercitarea profesiuni-
lor de biochimist, biolog și chi-
mist, înfiinţarea, organizarea și
funcţionarea OBBCSSR;
e) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 3 la ordin;
f) certificat de cazier judiciar
sau, după caz, extrasul de pe ca-
zierul judiciar;
g) certificatul de integrita-
te comportamentală din care să
reiasă că nu s-au comis infracţi-
uni prevăzute la art. 1 alin. (2)
din Legea nr. 118/2019 privind
Registrul naţional automatizat
cu privire la persoanele care
au comis infracţiuni sexuale,
de exploatare a unor persoane
sau asupra minorilor, precum
și pentru completarea Legii nr.
76/2008 privind organizarea și
funcţionarea Sistemului Naţio-
nal de Date Genetice Judiciare,
cu modificările ulterioare, pen-
tru candidaţii înscriși pentru
posturile din cadrul sistemului
de învăţământ, sănătate sau pro-
tecţie socială, precum și orice
entitate publică sau privată a că-
rei activitate presupune contac-
tul direct cu copii, persoane în
vârstă, persoane cu dizabilităţi
sau alte categorii de persoane
vulnerabile ori care presupune
examinarea fizică sau evaluarea
psihologică a unei persoane;
h) adeverinţă medicală care
să ateste starea de sănătate co-
respunzătoare, eliberată de că-
tre medicul de familie al can-
didatului sau de către unităţile
sanitare abilitate cu cel mult 6
luni anterior derulării concursu-
lui;
i) copia actului de identita-
te sau orice alt document care
atestă identitatea, potrivit legii,
aflate în termen de valabilitate;
j) curriculum vitae, model
comun european;
k) copia certificatului de că-
sătorie sau a altui document care
atestă identitatea, potrivit legii,
aflate în termen de valabilitate;
l) copia carnetului de muncă,
a adeverinţei eliberate de angaja-
tor pentru perioada lucrată, care
să ateste vechimea în muncă și în
specialitatea studiilor solicitate
pentru ocuparea postului;
m) dovada absolvirii unor
cursuri de perfecţionare în ma-
nagement sanitar sau manage-
ment al serviciilor de sănătate,
avizate de Ministerul Sănătăţii
în baza criteriilor de calitate
stabilite prin ordin al minis-
trului sănătăţii, sau, după caz,
dovada că sunt medici specia-
liști sau primari în specialita-
tea sănătate publică și mana-
gement sau că au absolvit un
masterat sau doctorat în ma-
nagement sanitar sau manage-
mentul serviciilor de sănătate,
organizat într-o instituţie de în-
văţământ superior acreditată;
n) un proiect de management
privind evoluţia viitoare a secţi-
ei, laboratorului sau serviciului
medical;
o) chitanţă de plată a taxei
de concurs (taxa este de 150
VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
11
de lei și se va achita la casieria
spitalului).
Concursul sau examenul va
consta în următoarele probe: in-
terviu – susţinerea proiectului
de management, probă scrisă,
probă clinică sau practică.
Tematica de concurs poate
fi consultată pe site-ul spitalu-
lui: www.spitalulcliniccfcluj.ro,
la Serviciul RUS și la avizierul
unităţii.
Înscrierile la concurs se fac
la sediul unităţii, în termen de
10 zile de la apariţia acestui
anunţ, iar concursul se organi-
zează în termen de minimum 30
de zile și maximum 90 de zile de
la publicarea în „Viaţa medicală”.
Relaţii suplimentare se pot
obţine la Serviciul RUS, tel.:
0264.599.596, int. 222.
SPITALUL ORĂȘENESC
„SFÂNTA FILOFTEIA”
MIZIL (JUDEŢUL
PRAHOVA)
scoate la CONCURS
în conformitate cu prevederile
Ord. m.s.p. nr. 1.406/2006, coro-
borat cu prevederile art. 185 din
Legea nr. 95/2006, republicată,
cu modificările și completările
ulterioare, următoarele funcţii:
• șef Secţia Pediatrie;
• șef Laborator Analize medi-
cale.
Dosarul de înscriere la con-
curs va cuprinde următoarele
acte:
a) cerere în care se menţio-
nează funcţia pentru care doreș-
te să concureze;
b) copie xerox de pe diploma
de studii;
c) adeverinţă din care să re-
iasă confirmarea în gradul pro-
fesional;
d) acte doveditoare pentru
calcularea punctajului prevăzut
în Anexa nr. 2 la normele menţi-
onate;
e) declaraţie pe propria răs- decurge de la data confirmării
pundere a candidatului, din care și încadrării ca medic specialist/
să rezulte că nu a fost condam- chimist specialist). Colegiul Medicilor din
nat penal pentru fapte ce-l fac Persoanele sancţionate în ul- Municipiul București anunţă
incompatibil cu funcţia pentru timii 2 ani de unităţile la care au cu profund regret trecerea la
care dorește să concureze; fost angajate sau de Colegiul Me- cele veșnice a
f) declaraţie pe propria răs- dicilor din România, precum și dr. Dragoș-Alexandru
pundere a candidatului, din care cele cărora le-a încetat contrac- Trandafir,
să rezulte că nu se află în stare tul de administrare în condiţiile medic primar chirurgie
de incompatibilitate; stabilite la art. 5, lit. b), c) sau d) cardiovasculară, șeful
g) certificat privind starea de din Ord. m.s. nr. 1.406/2006, nu compartimentului de
sănătate; pot participa la concurs. Chirurgie vasculară al
h) dovadă/adeverinţă din Concursul sau examenul va Spitalului Universitar
care să rezulte că în ultimii 2 ani consta în următoarele probe: in- București.
nu a fost sancţionat de conduce- terviu – susţinerea proiectului Un bun prieten, un
rea unităţilor în care și-a desfă- de management, probă scrisă, profesionist atent la
șurat activitatea sau de Colegiul probă clinică sau practică. detalii, un medic extrem
Medicilor din România; Proba scrisă a concursului de implicat în activitatea
i) copie xerox a autorizaţiei se susţine după subiecte din colegiului. Ne vor lipsi
de liberă practică sau a certifi- Legea nr. 95/2006 privind re- căldura, devotamentul și
catului de membru al Colegiului forma în domeniul sănătăţii, cu extraordinarul său simţ al
Medicilor din România; modificările și completările ul- umorului.
j) copia carnetului de mun- terioare și legislaţia secundară Condoleanţe familiei!
că sau, după caz, o adeverin- aferentă. Drum lin, Firu!
ţă care să ateste confirmarea Proba clinică sau proba prac-
în specialitate și vechimea în tică se susţine pe baza metodolo-
specialitate; giei stabilite pentru obţinerea ti- Foștii colegi de la
k) un proiect de management tlului de medic specialist/chimist săptămânalul „Viaţa
privind evoluţia viitoare a secţi- specialist. Medicală” și editura Cartea
ei/ laboratorului; Înscrierile la concurs se fac medicală deplâng plecarea
l) chitanţă de plată a taxei de la sediul Spitalului Orășenesc definitivă dintre noi a
concurs. „Sfânta Filofteia” Mizil, în ter- excepţionalului maestru
Taxa de concurs este de 150 men de 15 zile de la apariţia tehnoredactor și tipograf
de lei. acestui anunţ, iar concursul se Ioan Dumitrenco,
La concurs se pot prezenta organizează în termen de mini- exemplu de corectitudine și
medici/chimiști cu o vechime de mum 30 de zile și maximum 90 profesionalism.
cel puţin 5 ani în specialitatea de zile de la publicarea în „Viaţa Transmitem familiei
postului, specialitate pe care o medicală”. condoleanţele noastre.
practică în mod curent și în care Relaţii suplimentare se pot Dumnezeu
sunt confirmaţi prin ordin al obţine la tel./fax: 0244.250.505/ să-l aibă în paza Sa.
m.s.p. (vechimea în specialitate 0244.251.115.
12 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
instituţionalizării
moderne a psihiatriei la
București
Alexandru Obregia rămâne în istoria
medicinei românești ca unul dintre cei
mai remarcabili organizatori de sănătate
pe care i-a avut ţara noastră.
P
rintre principalele eve-
nimente care jalonează
perioada de profesiona-
lizare a psihiatriei româ-
nești putem menţiona: legiferarea
(în 1892) construirii a două spitale
moderne de psihiatrie – la Bucu-
rești și la Iași; întemeierea învăţă-
mântului superior de specialitate
la București, mai întâi în asociere
cu cel de medicină legală (1893)
și apoi instituţionalizat ca o cate-
dră independentă (1897) condusă
de profesorul Alexandru Sutzu
(până în 1909), apoi de Alexandru
Obregia. La Iași, după o perioadă
de cursuri libere neremunerate,
ţinute de Alexandru Brăescu și
Panait Zosin, în 1912, învăţămân-
tul de psihiatrie și neurologie este
preluat de Constantin I. Parhon,
care a asigurat la Spitalul Socola
dezvoltarea unei școli psihiatrice
de prestigiu.
Conectarea la reperele
europene
Activitatea clinică, didactică
și știinţifică a lui Al. Obregia și a
școlii sale de la Spitalul Mărcuţa,
urmată de construirea Spitalului
Central din București (care se va
inaugura în 1923), fondarea, în
1906, a primei societăţi știinţifi-
ce de specialitate, sub președinţia
deja decanului de vârstă de atunci
al psihiatriei românești, profeso-
rul Alexandru Sutzu (1837-1919),
sunt alte repere importante ale
psihiatriei românești. Socie-
tatea Română de Neurologie și
Spitalul Central,
sfârșitul anilor 1920
Psihiatrie își propunea ca scop
dezvoltarea neurologiei și psihia-
triei, dar și a disciplinelor conexe
– precum psihologia, antropolo-
gia, antropologia criminală, soci-
ologia. Societatea, la înfiinţare, s-a
numit Societatea de Neuropatolo-
gie și Psihiatrie.
Opera începută de Al. Sutzu
a fost continuată la București de
Alexandru Obregia (1860-1937).
Acesta rămâne personalitatea care
marchează incontestabil conecta-
rea psihiatriei românești la repere-
le europene. Un adevărat ctitor al
psihiatriei știinţifice din ţara noas-
tră, contribuţiile sale acoperă do-
meniul știinţific, didactic univer-
sitar, instituţional administrativ și
legislativ de la noi.
Primele metode
experimentale
În cei aproape 25 de ani cât a
funcţionat ca titular al Catedrei
de Psihiatrie din București (1910-
1934), Al. Obregia și-a adus o con-
tribuţie de seamă atât la organi-
zarea predării psihiatriei, cât și la
organizarea modernă a asistenţei
bolnavilor psihici. A lărgit mult
orizontul psihiatriei românești,
introducând metode perfecţiona-
te de diagnostic și tratament, ori-
entând psihiatria spre concepţia
anatomică și biologică. Este, de
asemenea, cunoscut pentru intro-
ducerea metodei anatomo-clini-
ce și a metodelor experimentale
în domeniul psihiatriei. Adept
al principiilor și al nosologiei
entenarul
Prof. dr. Carl Friedrich Otto Westphal
(1833-1890)
kraepeliniene, Al. Obregia contri-
buie la introducerea sistematicii
bolilor psihice în ţara noastră.
Tot el este acela care delimitează
în psihiatria de la noi ciclofrenia
(schizofrenia).
Printre cercetările sale trebuie
menţionate studiile anatomo-cli-
nice din PGP (leziunile simpati-
cului din sifilisul terţiar, 1895),
pelagra, paranoia (1899), alcoolis-
mul cronic, anatomia patologică
în demenţa precoce (1906). A pus
bazele metodei incluziunii cu celo-
idină din histologie. În anul 1908,
el introduce în practica de specia-
litate puncţia suboccipitală, care
poate fi considerată drept cea mai
originală descoperire a sa. Tehnica
Aniversări
Prof. dr. Alexandru Obregia s-a
născut la Iași, la 20 iulie 1860. Ca
student, reușește primul la concursul
de externat și internat (înfiinţate
recent de Eforia Spitalelor Civile),
devenind preparator și, ulterior,
asistent la Institutul de Fiziologie al
profesorului Alexandru N. Vitzu. Ca
student, devine președinte al Socie-
tăţii Studenţilor în Medicină.
În 1888 își susţine teza de doctorat:
„Studiu experimental asupra centri-
lor corticali motori și vizuali”. A lu-
crat în Clinica de psihiatrie a lui Carl
Friedrich Otto Westphal (1833-1890)
de la Berlin, unde se perfecţionează
în acest domeniu.
Tot la Berlin, cu profesorul Hermann
Munk (1839-1912), a aprofundat cer-
cetările asupra localizărilor cerebra-
le, iar alături de neurologul Martin
Bernhardt (1844-1915) s-a familiari-
zat cu electrodiagnoza și electrotera-
pia. Cu Emanuel Mendel (1839-1907)
a studiat aspectele legale ale psihiatriei cu aplicaţii judiciare și
medico-legale. În cursul studiilor din Germania, Obregia a lucrat cu
Wilhelm Wundt (1832-1920), marele psiholog, fiziolog, lingvist și filosof.
La Paris, în 1890-1891, a fost asistentul lui Valentin Magnan (1835-
1916), iar la clinica de boli nervoase de la Salpêtrière a interacţionat cu
Jean-Martin Charcot (1825-1893). De asemenea, a lucrat cu Jules
Dejerine, Gilbert Ballet și Pierre Marie. În august 1890, a participat
alături de Gheorghe Marinescu, ca delegat al revistei Spitalul, la Con-
gresul Internaţional de Medicină de la Berlin.
După întoarcerea în România, a ocupat funcţia de medic primar la Spi-
talul Mărcuţa în 1893 și ajunge profesor de Psihiatrie la Facultatea de
Medicină din București în 1909, funcţii pe care le va deţine până la pen-
sionarea sa, în 1934. Între 1894 și 1909 a condus Catedra de Histologie.
aceasta îl leagă de profesorul când Al. Obregia era director gene-
Thoma Ionescu în rahianestezia ral al Serviciului Sanitar, spitalul
regiunilor superioare ale coloanei a fost terminat și a devenit func-
vertebrale. A publicat cursuri uni- ţional sub direcţia sa acum 100 de
versitare de histologie (1908) și ani, în 1923.
psihiatrie (1916).
Ca titular al Catedrei de Psihi- Alte contribuţii în Sănătate
atrie, a avut elevi și șefi de clinică În perioadele 1899-1901 și
eminenţi, precum C.I. Parhon, C.I. 1905-1906, Al. Obregia a fost di-
Urechia, P. Tomescu, A. Popea, A. rector general al Serviciului Sa-
Pitulescu, Gr. Odobescu, M. Bru- nitar al ţării, funcţie prin care a
teanu, A. Dimolescu, Tr. Demetrescu. contribuit din plin la înfiinţarea
și dezvoltarea reţelei sanitare din
Un secol de la întemeierea România. În 1900, la expoziţia de
spitalului la Paris, Serviciului Sanitar Ro-
Opera capitală instituţională mân, organizat de Obregia, i s-a
a lui Al. Obregia este întemeierea decernat Marea Diplomă de Onoa-
Spitalului Central de Boli Nervoase re; în același an a lansat planul
și Mintale de la București, o struc- de construire a 32 de spitale, câte
tură pavilionară, unică la vremea unul pentru fiecare judeţ. A creat
ei, creată sub directa lui suprave- și un fond de asistenţă sanitară
ghere, după concepţiile sale. Deși pe lângă Loteria de Stat, precum
finanţarea construcţiei ospiciului și un „fond de epidemii” destinat
de alienaţi de la București fusese combaterii acestora (1900-1901).
legiferată încă din 2 iunie 1892, S-a implicat în combaterea sifi-
Al. Obregia reușește abia în 1906 lisului și a alcoolismului, a luat
să obţină votarea legii pentru con- parte activă în 1913, alături de Ion
struirea spitalului, iar construcţia Cantacuzino, la campaniile de stă-
propriu-zisă începe în 1908. vilire a epidemiei de holeră.
Lipsa fondurilor a determinat În 1919 a fost publicat volumul
întreruperea lucrărilor de con- „Lucrările laboratorului și clinicei
strucţie în anul 1911. Lucrările de bolilor mintale”, în care sunt reuni-
amenajare și dotare au fost și ele te materialele strânse timp de pes-
temporizate pe toată durata Pri- te trei ani ale lui Al. Obregia, C.I.
mului Război Mondial, fiind relua- Urechia, Dem. Paulian și A. Popea.
te abia în 1921. Început în 1906, pe Prof. dr. Octavian Buda
Ars medici 13

Pancreatita
VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23

Din punct de vedere
imagistic, examinarea prin
tomografie computerizată
este standardul de aur,
având utilitate mai ales
pentru stadializare și pentru
identificarea eventualelor
acută
acută la examinarea CT cu sub­
stanţă de contrast, ultrasono­
grafică sau IRM.
Ecografia este ușor de făcut, nu
necesită mult timp, este reproduc­
tibilă și ar trebui făcută la primirea
în camera de gardă.
leucocitele, limfocitele, neutrofile­
le, RDW, hemoglobinemia, trom­
bocitele, monocitele, glicemia,
lipazemia, proteina C-reactivă (in­
dice independent de prognostic),
AST, ALT, bilirubinemia (totală și
directă), GGT, trigliceridele serice,
diagnostic
și tratament
medical
din spaţiul III, produsă de SIRS,
sindromul de răspuns inflamator
sistemic), repausul funcţiei pan­
creatice, diminuarea sau abolirea
fenomenelor algice, modificarea
factorilor de risc, antibioterapie
(în cazuri selecţionate).
Tratamentul analgezic se poa­
te realiza într-o primă fază cu anti­
algice non-opioide de tipul anti­
inflamatoarelor non-steroidiene
(metamizol sodic i.v. 1 g/8 h) sau
paracetamol p.e.v. 1 g/6 h, în cazul
în care pacientul nu prezintă și in­

I
Tomografia computerizată la
complicaţii. internare este recomandată doar
în cazul în care etiologia durerii
nflamaţie acută a pan­ este incertă, dacă unul dintre pri­
creasului asociată cu mele două criterii nu este pozitiv
un răspuns inflamator ori suspectăm un prognostic sever
local ori sistemic, pan­ al cazului. Tomografia cu substan­
creatita acută (PA) se ţă de contrast este importantă
diagnostichează pe pentru diagnostic, stadializare și
baza a trei criterii, identificarea eventualelor compli­
dintre care este necesară prezenţa caţii ale pancreatitei. Este indica­
a minimum două pentru stabilirea tă la 72 de ore de la debutul simp­
diagnosticului: tomatologiei, pentru că extensia
• Tablou clinic înalt sugestiv completă a leziunilor necrotice și
pentru pancreatită acută; perinecrotice poate deveni eviden­
• Criterii paraclinice – crește­ tă abia atunci. Scorul CTSI (CT
rea amilazemiei sau lipazemiei de Severity Index) este folosit pentru
peste trei ori valoarea maximă de evaluarea severităţii leziunilor și
referinţă a laboratorului local. Li­ este prezentat în tabel.
pazemia este considerată a fi mai Rezonanţa magnetică în ur­
sensibilă și mai specifică decât genţă este greu de efectuat – ma­
amilazemia. Formal există reco­ nevra este de durată și presupune
mandarea de a nu mai doza amila­ colaborarea și respectarea unor
zemia dacă lipaza este crescută. comenzi respiratorii de către un
• Criterii imagistice – sem­ pacient cu durere importantă – și,
ne înalt sugestive de pancreatită în plus, destul de nespecifică prin
edemul pancreatic ce apare iniţi­
Tabel. Scorul CTSI (CT Severity al. Examenul RM poate fi folositor
Index)
pentru a diferenţia între pseudo­
Inflamaţia pancreatică Punc- chisturi și zonele de necroză izola­
și peripancreatică te tă (walled-off necrosis) la cel puţin
Pancreas normal 0 patru săptămâni de la primul epi­
sod de pancreatită acută, exame­
Creșterea focală sau difu­ 1
nul tomografic având dificultăţi
ză a pancreasului
în a detecta necroza într-o colecţie
Anormalităţi ale glandei 2 predominant fluidă.
pancreatice și prezenţa Ecoendoscopia este recoman­
inflamaţiei peripancreati­
ce (cu infiltrarea grăsimii dată la pacienţii cu PA idiopatică
peripancreatice) după screeninguri repetate pentru
etiologia biliară (ecografii repeta­
Colecţia de fluid într-o 3
te). Dacă ecoendoscopia este ne­
locaţie unică
gativă, examenul RM colangiopan­
Două sau mai multe colec­ 4 creatografic (MRCP) cu stimulare
ţii cu sau fără bule de gaz cu secretină poate fi util. Investiga­
în pancreas sau peripan­
ţia ERCP (colangiopancreatogra­
creatic
fia endoscopică retrogradă) este
Necroza pancreatică indicată la pacienţii cu pancreatită
Fără necroză 0 biliară cu obstrucţie de canal biliar
comun sau la cei cu pancreatită
Necroză <30% 2
biliară și colangită.
Necroză 30-50% 4 Suplimentar, este de prefe­
rat, în vederea elucidării etiolo­
Necroză >50% 6
giei, stratificării prognosticului
Total 10 și monitorizării evoluţiei, să se
0-3: formă ușoară; 4-6: formă moderată; obţină în dinamică: hematocritul,
7-10: formă severă
ureea serică, creatininemia, bilan­
ţul electrolitic seric (calcemie, so­
diu, potasiu, magneziu). În situaţii
în care etiologia este dificil de iden­
tificat, recomandăm aprofundarea
anamnezei în vederea identificării
unei etiologii idiopatice, urmată de
continuarea investigaţiilor pentru
o etiologie infecţioasă și eventual
teste genetice.
Diagnosticul diferenţial
Diagnosticul diferenţial se va
face cu entităţi cu tablou clinic si­
milar și caracter acut: ulcerul gas­
tric, infarctul mezenteric, anevris­
mul disecant de aortă abdominală,
ocluzia intestinală, peritonita acu­
tă, colecistita acută, colangita,
În
condiţiile
efectuării ERCP,
este bine ca pacientul să
primească profilaxie pen-
tru apariţia PA prin admi-
nistrarea de supozitoare cu
diclofenac, hidratare cu
soluţii Ringer și eventu-
al administrarea de
nitraţi.
infarctul miocardic inferior, sin­
dromul de detresă respiratorie
acută și gastroenteritele. Există și
câteva entităţi cu evoluţie cronică
ce pot mima unele caractere ale
pancreatitei acute: pancreatita
cronică (poate evolua cu pusee de
acutizare acute-on-chronic-pan-
creatitis), cancerul pancreatic, he­
patitele acute, cancerele gastrice și
colonice.
Tratamentul medical
Pancreatita acută nu dispune
de resurse terapeutice medica­
mentoase specifice. Principiile de
tratament vizează următoarele
ţinte (în ordinea importanţei):
reechilibrarea volemică (pentru
a contracara pierderea de lichide
Întrucât pancreasul exocrin
este o glandă implicată în procesul
de digestie, se va încerca obţinerea
repausului funcţional prin sistarea
alimentării per os. Revenirea la
alimentaţia orală se va face trep­
tat, începând cu alimente lichide,
urmate de semisolide și ulterior
solide (sărace în lipide, necondi­
mentate, non-acide). Se va tenta
reluarea alimentaţiei în momentul
în care pacientul consideră că o
poate tolera. În general, recoman­
dăm să nu se întârzie reluarea ali­
mentaţiei orale mai mult de 24-48
de ore de la debutul simptomatolo­
giei, cu excepţia cazurilor severe,
unde se va încerca reintroducerea
alimentaţiei clasice începând cu
ziua a cincea. În această perioa­
dă, suportul nutritiv se va realiza
pe cale parenterală sau prin in­
termediul unei sonde nazo-jeju­
nale și se va evita pe cât posibil
administrarea vreunei substanţe
medicamentoase per os.
Administrarea de inhibitori
H2 (famotidină, ranitidină etc.),
precum și IPP (pantoprazol, ome­
prazol, esomeprazol etc.) în do­
zele uzuale folosite în prevenirea
ulcerului gastric se face de rutină,
deși ghidurile nu arată o eficaci­
tate deosebită și nici modificarea
prognosticului.
Reechilibrarea volemică iniţia­
lă este de cea mai mare importanţă
și se va face cu soluţii coloidale. De
elecţie este lactatul Ringer p.e.v.
(sau ser fiziologic în lipsa acestu­
ia) la un debit de 5-10 mL/kgc/h, cu
excepţia situaţiilor în care pacien­
ţii prezintă contraindicaţii pentru
repleţia volemică agresivă (comor­
bidităţi cardiologice, renale etc.).
Ajustarea ratei reechilibrării vo­
lemice se va face urmărind indici
clinico-biologici. Nu recomandăm
utilizarea soluţiilor coloidale sau
hiperosmolare în repleţia volemi­
că din pancreatita acută. Există
studii care au demonstrat că aces­
tea au un profil de siguranţă mai
slab decât cristaloizii în această
patologie.
suficienţă hepatică. Dacă durerea
nu poate fi controlată astfel, se va
escalada terapia antialgică la cla­
sa opioidelor (petidină p.e.v. 100
mg/4-6 h). În cazul pacienţilor in­
ternaţi în secţiile de Terapie Inten­
sivă se poate apela și la anestezice
de tipul fentanil, hidromorfonă
sau, în cazuri severe, la ajutorul
anesteziei epidurale.
Antibioterapia nu se recoman­
dă de rutină, PA fiind un proces in­
flamator în majoritatea cazurilor
steril. Este rezervată situaţiilor în
care ne confruntăm cu necroze in­
fectate (obiectivate prin investiga­
ţii imagistice și criterii clinice care
sunt destul de fiabile; nu se indică
FNAC – citologie de aspiraţie cu ac
fin – de rutină, din cauza numeroa­
selor rezultate fals-negative). Deși
recomandăm respectarea rezul­
tatului antibiogramei de fiecare
dată când aceasta este disponibilă,
dificultatea obţinerii acestei pro­
be justifică detalierea succintă a
terapiei empirice (carbapenemi
sau metronidazol în combinaţie
cu ceftazidimă sau cefepimă ori o
fluoroquinolonă).
Anticoagularea: trombozele de
venă portă, mezenterică sau sple­
nică sunt complicaţii de etiologie
inflamatorie ale PA cu prevalenţe
de la 13% până la 30-37%. Cea mai
frecventă este tromboza de venă
splenică (11%), asociată cu mor­
talitate crescută și risc mare de
complicaţii când apare în contex­
tul PA necrozante. Tratamentul
anticoagulant este recomandat
în acest context, cu menţiunea că
acest gest crește riscul apariţiei
hemoragiei digestive superioare.
Dr. Mihai-Radu Pahomeanu,
dr. Mihnea Lăpădat,
prof. dr. Lucian Negreanu
Spitalul Universitar de Urgenţă
București
UMF „Carol Davila” București
Material preluat din volumul
„Gastroenterologie 2022”, editat
de „Viaţa Medicală”.
Bibliografia este disponibilă pe
www.viata-medicala.ro
 14 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
DE ASTĂZI, ÎN
Invitaţie la film
CINEMATOGRAFE
Premierele acestui week­
end aduc pe marele ecran
deopotrivă divertisment și
cultură: aventura Transfor-
mers continuă cu un nou
episod din viaţa mașinări-
ilor cu sentimente, iar pic-
torul Tiţian este subiectul
unui documentar.
Transformers:
Ascensiunea bestiilor
Regia: Steven Caple Jr.
Cu: Anthony Ramos, Ron
Perlman, Peter Cullen, Michelle
Yeoh.
Revenind la acţiunea și spec-
tacolul care au captivat cinefilii
din întreaga lume, „Transfor-
mers: Ascensiunea bestiilor” e
pregătit să vă poarte într-o aven-
tură în jurul lumii din anii ‚90,
alături de autoboţi, și va introdu-
ce o nouă facţiune de Transfor-
mers – Maximals –, care li se va
alătura ca aliaţi în lupta pentru
Pământ.
Tiţian. Imperiul culorii
Regia: Giulio Boato, Laura
Chiossone.
Cu: Jessica Piccolo Valerani,
Tommaso Amadio, Leonardo
Scarpa, Giovanni Tomassetti,
Diego Carli.
Câștigând simpatia papilor
şi împăraţilor cu lucrările sale
emblematice, revoluţionare,
Tiţian a devenit unul dintre ar-
tiştii ce simbolizează Renaşterea
în sine. Un talent extraordinar şi
un antreprenor strălucit, Tiţian
a devenit în scurt timp pictorul
oficial al Republicii veneţiene,
dar şi un artist căutat de cele
mai bogate şi faimoase curţi re-
gale din Europa. Documentarul
cartografiază aproape un secol
din viaţa artistului.
Redacţia
Povestea unui Don Juan modern
Spectacolul „Don Juan”,
găzduit de Teatrul Naţional
din București, este readus
în faţa publicului într-o
adaptare nouă, potrivită
timpurilor pe care le trăim.
Produs de CrisAct și regizat de
Cristian Pepino, spectacolul Don
Juan ne dezvăluie doar o parte
din piesa lui Molière. Multe scene
Ţ
FIC IU
OZA DE
NE
în parteneriat cu
(CReierul, Inima, Mușchii
și Articulaţiile)
Revista
D
de Povestiri
La sfârșitul zilei, inima convo-
că de urgenţă o întâlnire secretă
cu mușchii și articulaţiile. Situ-
aţia asta nu mai putea continua,
era ceva inacceptabil. Auzi tu, se
gândea inima, să îmi crească vo-
lumul de muncă la peste 300%. E
strigător la cer! O să am eu grijă să
revină lucrurile așa cum erau. În
timp ce era frământată de aceste
gânduri, inima ajunse în sala unde
stabiliseră să ţină ședinţa. La scurt
timp intrară și mușchii, și articula-
ţiile. Să fim cinstiţi, nu arătau prea
bine. Mușchii erau roșii ca racul,
inflamaţi peste măsură și plini de
arsuri de la păcătosul de acid lac-
tic care le invadase proprietatea.
Articulaţiile, cu furia întinsă la
Povești ale trecutului
Dacă treceţi pragul Muzeului
Naţional de Istorie a
României până la jumătatea
lui Cireșar, aveţi ocazia să
aflaţi lucruri interesante
despre două momente
istorice care sunt despărţite,
în timp, de aproape 2.400 de
ani.
E
xpoziţia „Tezaurul de la
Sveștari. Din aurul traci-
lor sud-dunăreni” aduce
la București nu doar piese
din aur cu totul deosebite, dar mar-
chează și reluarea, după o îndelun-
gată întrerupere, a colaborării cu
Institutul Naţional de Arheologie
cu Muzeul Academiei Bulgare de
Știinţe din Sofia.
Descoperite în anul 2012, la
40 kilometri sud de Dunăre, pie-
sele care alcătuiesc Tezaurul de
la Sveștari provin din necropola
tumulară a unui oraș fortificat.
Sunt realizate exclusiv din aur și
reprezintă podoabe feminine (dia-
demă, brăţări, inel) și accesorii de
harnașament.
Expunerea la București a aces-
tor artefacte este cu totul specială și
datorită așezării lor în proximitatea
unor piese de factură similară, cu
vechime comparabilă – sec. IV-III
î.Hr. – descoperite pe teritoriul Ro-
mâniei, la Cucuteni-Băiceni, Peretu
și Agighiol. În felul acesta vizitatorii
au fost tăiate, dar ceea ce a rămas
din textul original este valabil și
reprezentativ pentru povestea
personajului.
Pe o scenă goală, flancată pe
fundal doar de un ecran, tinerii
interpreţi fac faţă cu brio textului
clasic, adaptat de Cristian Pepino.
Cristian Constantin interpretează
un Don Juan viril, cu o statură și
înfăţișare plăcute, cu o vorbă dul-
ce, seducător, îndrăzneţ, dar cu o
CRIMA
maximum și alungite cu mult pes-
te ce erau obișnuite să facă, ar fi
urlat de durere, dar nu mai puteau
nici măcar atâta lucru.
— Iată de ce v-am chemat, zise
inima. Așa cum aţi observat, creie-
rul a luat-o razna. Nu mi-e foarte
clar ce s-a întâmplat, dar de câte-
va zile ne-a pus lumea-n cap. Auzi
tu: efort la maxim dimineaţa, sea-
ra, plus pași zilnici de trei ori mai
mulţi ca de obicei. Dar el cine crede
că sunt eu? Mătușa vrăjitoare care,
din hocus-pocus, a rezolvat tot? Nu
am mai avut asemenea activităţi
de mai bine de 15 ani. Sunt bătrâ-
nă acum, nu mai am aceeași formă
ca înainte. Am ales să rămân aici
pentru că, deși salariul era mic,
pot să integreze într-un context mai
amplu civilizaţia tracică și influen-
ţele exercitate de aceasta pe ambele
maluri ale Dunării.
Luptând pe calea undelor
Făcând un arc peste timp și
ajungând la început de secol XX,
pătrundem în expoziţia „Mircea
Carp. Un secol în serviciul libertă-
ţii”. Parcursul său temporal începe
în perioada interbelică și ajunge în
prezent, împletindu-se cu toate ma-
rile evenimente ale istoriei recente a
României. Născut la Gherla, la 28 ia-
nuarie 1923, într-o familie cu tradi-
ţii militare, și înrudit prin mama sa
cu Lascăr Catargiu, tânărul Mircea
Carp s-a format pentru a deveni ofi-
ţer, asemenea tatălui său. Destinul
l-a făcut ca după ce a participat la
luptele din al Doilea Război Mondi-
al, o dată cu schimbarea de regim, să
aleagă calea exilului. A ales să conti-
nue lupta, o viaţă întreagă, pe calea
undelor radio.
Cuvintele sale au răsunat timp
de peste patru decenii, întâi la Vocea
Americii (1955-1978) și apoi la Euro-
pa liberă (1979-1995). Expoziţia sur-
prinde, prin fotografii și documente
personale, precum și prin extrase
din presă, traseul personal al celui
omagiat. Ea încadrează totodată
viaţa acestuia în contextul istoric
amplu pe care l-a trăit și în care s-a
implicat cu pasiune și dăruire.
Dr. Raluca Bulea
gândire iconoclastă, căruia îi reu-
șesc aproape toate tentativele de
cuceritor.
Îl secondează Cristian Mitescu,
un Sganarelle cu o înţelepciune
populară, căruia nu-i sunt ascul-
tate sfaturile. Acesta îl îndeamnă
pe Don Juan la cumpătare și, mai
ales, să asculte sfaturile tatălui său,
povăţuindu-l să nu strângă mâna
de piatră a statuii comandorului.
Sfatul său este însă ignorat. Scena
Medic-Medicină-Cultură
totuși nu trebuia să muncesc mult,
dar acum, după ce că salariul e mai
nimic, mă mai și pune să pompez
de nu știu câte ori mai mult. Nu e
normal așa ceva și trebuie să ne
cerem drepturile. Nu e conducerea
de vină. Până acum ni s-a permis
să stăm. E clar că cineva și-a băgat
coada. Și știu și cine: pun pariu că e
zgripţuroaica de conștiinţă.
— O, nu, asta nu, ziseră muș-
chii în cor.
— Nu e bine deloc, ziseră și arti-
culaţiile. Dacă îţi amintești, munca
a devenit mai ușoară după ce con-
știinţa a intrat în letargie. Cine
naiba a trezit-o acum?
— Da, asta e întrebarea, cine
a trezit-o acum, zise inima. Dar
Invitaţi de marcă la
TIFF 2023
Ediţia de anul acesta a TIFF poate fi numită una eveniment
prin numărul de filme proiectate (200) și mai ales prin
invitaţii de onoare – majoritatea laureaţi sau nominalizaţi în
importante festivaluri.
Deţinător a trei premii Oscar
– două pentru regie, cu peliculele
„Plutonul” și „Născut pe 4 iulie”,
și unul pentru scenariu („Expre-
sul de la miezul nopţii”) –, Oliver
Geoffrey Rush Horaţiu Mălăele
Stone se va afla la Festivalul In-
ternaţional de Film Transilvania
(TIFF), unde va primi premiul
pentru întreaga activitate. Deși
nu se consideră un cineast poli-
tic, se poate afirma că este unul, și
încă în cel mai bun sens al cuvân-
tului (vezi pelicule precum „JFK”,
„Nixon”, „Evita”, „Salvador”).
Alături de el, vor primi ace-
eași distincţie actorii Geoffrey
Rush și Timothy Spall. Geo-
ffrey Rush a fost și el recompen-
sat cu un Oscar, pentru rolul
principal din „Shine” (1979).
Timothy Spall are peste 150
de roluri la activ și este cunos-
cut, între altele, pentru rolul
respectivă este foarte bine pregă-
tită și executată, fiind momentul
culminant al spectacolului.
Doris Dănăilă (o ţărancă) și
Mădălina Toderaș (Dona Elvira)
sunt două apariţii importante în
economia spectacolului, achitân-
du-se cu brio de rolurile pe care
le-au interpretat. Eduard Cîrlan
este și el foarte potrivit pentru
rolul lui Pierrot.
Candid Stoica
lăsaţi asta: urgent este să o dăm jos
și vedem noi apoi cine a fost păcă-
tosul care a trezit-o.
— Inimă, ziseră mușchii în
cor, să știi că noi nu mai rezistăm.
Astăzi a fost (și aici începură să
plângă) cea mai grea zi din viaţa
noastră. Durere peste durere peste
durere. Și afurisitul de acid lactic a
omorât fără milă mulţi dintre ca-
marazii noștri. Nu mai vrem, nu se
mai poate, vrem să intrăm în gre-
vă, urlară toţi cât îi ţinu gura.
— Da, suntem de acord cu ei, spu-
seră articulaţiile. Suferim și noi la
fel de mult. Grevă, să facem grevă,
ţipau cu vocile lor ascuţite.
Răzvan Șerban
Fragment din proza scurtă cu
același titlu. Continuarea pe
www.viata-medicala.ro
Pentru a participa la selecţie,
puteţi trimite microficţiuni la adresa
florentina@revistadepovestiri.ro.
vrăjitorului Peter Pettigrew, din
„Harry Potter” și pentru presta-
ţiile din „Ultimul samurai” sau
„Discursul Regelui”, unde a jucat și
alături de Geoffrey Rush.
Oliver Stone Timothy Spall
Premiul de Excelenţă îi va fi în-
mânat lui Horaţiu Mălăele, actor,
regizor, scenarist, scriitor. Invitaţii
de onoare ai festivalului sunt și ei
mulţi și însemnaţi. Între aceștia îi
menţionăm pe producătorul și regi-
zorul Cedomir Kolar (Oscar pentru
„No Man’s Land” în 2001), acto-
rul și regizorul Harry Mac­queen,
pe Irina Margareta Nistor sau pe
regizorii români Paul Negoescu,
Tünde Skrován, Alexandru
Solomon, Andrei Zincă. TIFF 2023
se deschide pe 9 iunie, cu pelicula
„Confort nordic” (coproducţie Is-
landa, Marea Britanie, Germania),
o comedie neagră despre aerofobie.
Demostene Șofron
Interviu
Cunoașterea
și valorificarea
bioresurselor
alimentare
Biol. dr. Tatiana Onisei,
şefa Serviciului Naţional
pentru Plante Medicinale,
Aromatice şi Produse
ale Stupului din cadrul
Institutului de Bioresurse
Alimentare*, va participa la
a doua ediţie a Congresului
Internaţional NutriTerra,
în contextul marcării a
100 de ani de la înfiinţarea
Facultăţii de Farmacie.
Omul și-a pus dintotdeauna na-
tura în slujbă. Acum mai avem o
pârghie: tehnologia. Spuneţi-mi
trei direcţii în care folosiţi tehno-
logia în zona dv. de cercetare.
Documentare, prelucrare de date,
editare text și ilustrare grafică și
comunicare. Dar majoritatea la-
boratoarelor acreditate din cadrul
INCDBA-IBA București folosesc
instrumente de analiză de înaltă
performanţă, dotate cu sisteme
complexe de control automat al
diverșilor parametri de lucru și
software de comandă (spectro-
metru cu absorbţie atomică de
înaltă rezoluţie; spectrometru de
masă cu plasmă cupată inductiv/
ICP-MS; spectrometru RMN, UV-
Vis, gaz-cromatografe cuplate cu
spectrometre de masă/GC-MS/MS
sau lichid-cromatografe de înaltă
performanţă/HPLC etc.). Totoda-
tă, utilizează tehnici și metode mo-
derne pentru determinări cantita-
tive și calitative (macronutrienţi,
vitamine, microelemente, inclusiv
metale grele, potenţial toxice, mi-
croorganisme și micotoxine, prin-
cipii biologic active, activitate an-
tioxidantă etc.).
Susţinerea funcţiilor
organismului
Cum să folosim plantele medici-
nale în lupta cu noile afecţiuni?
Sunt ele depășite sau le puteţi
reda forţa terapeutică pe care o
merită?
Expertiza noastră este în dome-
niul suplimentelor alimentare, iar
consumul acestora are legătură
cu menţinerea homeostaziei orga-
nismului și susţinerea funcţiilor
sale. Prin ingredientele conţinute
(nutrienţi și substanţe cu efect fi-
ziologic), suplimentele alimentare
completează dieta și îmbunătăţesc
starea de nutriţie a organismului.
Ele sunt absolut necesare unor ca-
tegorii de consumatori în anumite
etape ale vieţii (copii, bătrâni) sau
pentru susţinerea unor activităţi
fizice intense (sportivi). În lupta
cu noile afecţiuni, fitoterapia a
făcut, desigur, progrese, iar com-
pușii izolaţi din plante constituie
subiectul unor cercetări intense
pentru obţinerea de medicamente
noi („Investigational New Drugs”).
Vă dau un singur exemplu: medica-
mentele bazate pe canabinoidele
naturale extrase din cânepă – Sati-
vex® – în care Δ9-THC și CBD se
găsesc în proporţie egală, indicat
pentru ameliorarea simptomatică
a sclerozei multiple și ca tratament
analgezic adjuvant la bolnavii de
cancer, respectiv Epidyolex® – cu
CBD 100 mg/ml, dar folosit și pen-
tru efectul anticonvulsiv în cazul
’’
Compușii izolaţi
din plante constituie
subiectul unor cercetări
intense pentru obţinerea
de medicamente noi
(...). Un singur exemplu:
medicamentele bazate pe
canabinoidele naturale extrase
din cânepă.
copiilor cu forme de epilepsie in-
tratabilă sau recomandat ca me-
dicaţie eficientă în sindroamele
Dravet și Lennox-Gastaut. Ambele
medicamente au fost autorizate în
ultimii ani de Agenţia Europeana a
Medicamentului și sunt folosite, în
prezent, în peste 15 ţări.
Valorificarea produselor
stupului
Mierea, pe de altă parte, benefici-
ază de o popularitate notabilă: de
la îndulcitor la vindecător. Cum
să abordăm produsele stupului în
această direcţie în care medicina
tratează pacientul holistic?
Produsele stupului se găsesc pe
piaţă ca alimente naturale, fiind
recunoscute pentru aportul de
glucide și energie (mierea), vi-
tamine, minerale, aminoacizi și
enzime (polenul crud, mai ales),
dar și pentru efectul vitalizant și
imunizant (lăptișorul de matcă,
propolisul). Totuși, bazat pe expe-
rienţa ţării noastre și pe tradiţiile
îndelungate de utilizare, dar și pe
dezvoltarea unor studii și cercetări
știinţifice consacrate (de peste 40
de ani avem în România un Insti-
tut de Cercetare-Dezvoltare pen-
tru Apicultură, ICDA), se observă
o tendinţă clară de valorificare
superioară a produselor stupului,
elaborarea unor formule com-
plexe de suplimente alimentare
(sunt notificate aproape 3.000 de
suplimente din anul 2005 și până
în prezent, a căror adresabilitate
este ţintită către anumite organe și
funcţii vitale). Se observă și crea-
rea de produse inovative. Adevăra-
te „super food”, datorită calităţilor
nutritive pe care mierea, polenul și
păstura le oferă în combinaţie cu
diverse fructe, plante medicinale
și aromatice sau cu extracte din
acestea, mai ales uleiuri esenţia-
le. Nu trebuie omisă nici valoarea
propolisului, care sub formă de
tinctură se remarcă prin utiliză-
rile sale multiple (datorită acţi-
unii antibacteriene și antivirale)
sau proprietăţile cicatrizante ale
mierii, care aplicată pe răni sau
pe arsuri le vindecă spectaculos.
Nu întâmplător a fost dezvoltată la
ICDA o întreagă gamă de derma-
tocosmetice pe bază de produse
apicole, de la șampoane, loţiuni de
faţă, creme și până la pulberi anti-
perspirante sau geluri cu efect an-
tiinflamator, pe bază de venin de
albine.
Să dezvoltăm un pic direcţiile de
acţiune terapeutică a plantelor
aromatice.
Aromaterapia este folosită ca
formă de medicină alternativă și
presupune combinarea de uleiuri
esenţiale (care sunt inhalate/răs-
pândite în încăperi prin vapori-
zare ori ingerate/preponderent
încapsulate) sau diluarea lor în
uleiuri vegetale grase (caz în care
se folosesc la masaj sau pentru
aplicare locală, pe piele). Se găsesc
în spaţii dedicate în farmaciile din
Franţa, de exemplu, ca și prepara-
tele homeopate. Merită remarcat
numărul mare de persoane din
întreaga lume care le agreează și
le apreciază efectele benefice: re-
laxarea, ameliorarea anxietăţii,
a calităţii somnului, combaterea
senzaţiei de greaţă și a vărsătu-
rilor, a inflamaţiei și mâncărimii
pielii produse de înţepăturile de
insecte etc. În Japonia se pulveri-
zează ulei de lavandă în spaţiile de
lucru aglomerate, pentru reduce-
rea stresului, iar medicina tradiţi-
onală chineză recomandă fiecărei
zodii să folosească anumite arome
și esenţe specifice.
Calitatea și siguranţa
suplimentelor alimentare
Care este cea mai recentă cerce-
tare cu care vă mândriţi și care
aduce în același spaţiu tehnolo-
gia și știinţa medicală în studiul
plantelor?
Lucrând într-un institut în care
cercetările sunt orientate că-
tre cunoașterea și valorificarea
bioresurselor alimentare, sunt
implicată în proiecte dedicate
plantelor medicinale, aromati-
ce și produselor stupului. Și cum
VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23
15
’’
În Japonia
se pulverizează
ulei de lavandă în
spaţiile de lucru aglomerate,
pentru reducerea stresului.
serviciul pe care îl coordonez are
ca atribuţie principală notificarea,
supravegherea și controlul sup-
limentelor alimentare, de peste
zece ani mă preocupă calitatea și
siguranţa acestora. Ca primă reali-
zare consider elaborarea „Ghidului
suplimentelor alimentare pe bază
de plante medicinale și aromati-
ce” (245 de pagini, publicat în anul
2019). Este un „Top 5” al celor mai
frecvent întâlnite specii de plante
în suplimentele alimentare de pe
piaţa noastră (pe categorii de orga-
ne și funcţii cărora li se adresează),
în care sunt trecute în revistă atât
beneficiile, cât și riscurile de con-
sum ale acestor produse de origine
naturală. Apoi, un capitol în cartea
„Aromatic Herbs in Food” (Edi-
tura Elsevier), publicată în 2021
(„Herbal slimming products
and natural sexual enhancers”,
pp. 367-403, Academic Press), câ-
teva lucrări de disertaţie (Master
Nutriţie al UMF „Carol Davila”
București, în perioada 2016-2019).
Recent, depunerea a două proiecte
de cercetare care, dacă vor fi finan-
ţate, vor deschide un câmp de lucru
multidisciplinar extrem de atractiv
și promiţător datorită orientării
soluţiilor elaborate către securitate
alimentară și satisfacerea nevoilor
nutriţionale ale populaţiei, conser-
varea mediului, exploatarea suste-
nabilă a unor specii de plante asu-
pra cărora merită să ne îndreptăm
atenţia, să le redescoperim valen-
ţele culinare și terapeutice în noul
context economic european.
Monica Tănase
*Institutul Naţional de Cercetare-
Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare
– INCDBA-IBA
16 VIA�A MEDICALĂ
9 iunie 2023 l Nr. 23 Medicina altfel
Grupaj realizat de
Florentina Ionescu

Ceas inteligent pentru detectarea FiA ceasului inteligent Samsung

Aplicaţia de monitorizare a să-
nătăţii pusă la punct de Samsung
Electronics a primit clearance din
partea FDA pentru funcţia sa de
notificare a utilizatorului cu privi-
re la ritmul cardiac neregulat.
În combinaţie cu funcţia de
EKG (disponibilă la cerere), exis-
tentă în aplicaţia ceasurilor inteli-
gente de la Samsung, această nouă
Galaxy Watch.
o electrocardi-
ogramă folosin-
caracteristică moni- Odată activată, funcţia verifică du-și ceasul inte-
torizează proactiv în background dacă persoana care ligent, pentru o
ritmul cardiac care poartă ceasul are ritm cardiac ne- măsurătoare și
ar sugera o posibilă fi- regulat. Dacă ceasul înregistrează mai precisă a activităţii inimii.
brilaţie atrială (FiA). un anumit număr de măsurători Samsung Bio­Active controlea-
Toate aceste monito- neregulate consecutive, Galaxy ză trei senzori de sănătate: cel de
rizări funcţionează Watch îl avertizează pe utilizator analiză a impedanţei bioelectrice,
direct, de la încheie- cu privire la o potenţială activitate senzorul electric al inimii (ECG) și
Sursa foto: https://www.samsung.com/ro/watches/galaxy-watch/galaxy-watch5- tura mâinii utiliza- de tip fibrilaţie atrială. Următorul cel optic de ritm cardiac.
https://www.massdevice.com/fda-clears-samsung-galaxy-
40mm-silver-bluetooth-sm-r900nzsaeue/
torului, cu ajutorul pas este ca persoana să efectueze watch-afib-detection/

Măsurarea Risc mai mic de

trombi la nivelul

tensiunii
valvelor artificiale
O echipă de cercetători condusă de
Universitatea Friedrich Schiller din Jena,

intraoculare,
Germania, a dezvoltat recent o abordare
promiţătoare pentru a reduce semnificativ
coagularea sângelui la nivelul valvelor cardi-
ace artificiale.

cu ajutorul
Aproximativ 25.000 de astfel de valve
sunt implantate în fiecare an pacienţilor din
Germania cu probleme ale inimii. Acestea
sunt realizate, printre altele, din dioxid de ti-
tan. Pentru a reduce riscul de formare a chea-

unor noi lentile

gurilor sanguine pe suprafaţa lor, cercetăto-
rii au dezvoltat o abordare nouă. Rezultatele
echipei conduse de profesorul Klaus D. Jandt
au fost publicate recent în jurnalul Advanced
Healthcare Materials.

Activitatea trombocitelor se
În ultimii ani s-a scris pe plan internaţional despre mai modifică
multe dispozitive experimentale care monitorizează Un studiu anterior demonstrase că fibri-
tensiunea intraoculară la pacienţii cu glaucom. nogenul adsorbit pe suprafaţa rutilului – un

P
mineral compus din dioxid de titan – are
resa străină relatează acum despre un tip nou de lentile conformaţii diferite în funcţie de orienta-
de contact, numite miLens. Trialurile clinice care au avut rea cristalografică a TiO2. Patru astfel de
în prim-plan aceste lentile tocmai s-au încheiat, iar New materiale de
Atlas scrie că acestea ar putea fi disponibile pe piaţă în dioxid de ti-
curând, poate chiar în 2024. tan cu orien-
Din cauza tensiunii intraoculare crescute, nervul optic poate tări diferite,
fi lezat la persoanele cu glaucom, cauzând, în timp, orbire. Chiar Prin ce se diferenţiază? acoperite cu
dacă există medicamente sub formă de picături oftalmice care ajută Încorporat în dispozitivul miLens este un canal etanș, care fibrinogen,
la reducerea tensiunii intraoculare, ele funcţionează cel mai bine înconjoară perimetrul irisului. Canalul este parţial umplut cu un au fost apoi
dacă dozarea lor este modificată continuu, în funcţie de variaţiile lichid non-toxic și are marcaje numerice. Ele indică unităţile de expuse la tro-
presiunii din interiorul globului ocular. Problema este că tensiunea măsurare a tensiunii intraoculare. mbocite. Cer-
intraoculară ar putea să atingă valori deosebit de periculoase Pe măsură ce presiunea intraoculară a purtătorului crește, cetătorii au
înainte ca pacientul să ajungă la un (nou) control medical. În acest corneea se umflă și se proiectează în exterior, exercitând astfel observat că pe una dintre aceste su-
context, cercetătorii au creat lentilele miLens. presiune pe lentilele miLens. Acea presiune împinge lichidul din prafeţe, cu o anumită orientare, ade-
Produsul este dezvoltat în momentul de faţă de Smartlens, un lentile prin canalul din componenţa lor. Cu cât presiunea este mai rarea și activarea trombocitelor a fost
startup din California, SUA. Lentilele se bazează pe un prototip mare, cu atât lichidul din canal va ajunge mai departe. Folosind o supresată.
de implant pentru monitorizarea glaucomului, creat anterior cameră foto, utilizatorii pot fotografia lentilele de la o distanţă Profesorul Klaus D. Jandt vede un po-
de cercetătorii de la Universitatea Stanford. Spre deosebire de foarte mică. Acest lucru le permite să vadă numărul sau valoarea tenţial uriaș în folosirea acestei descoperiri
dispozitivul celor de la Stanford, care trebuie implantat chirurgical inscripţionată pe canal până la care a ajuns lichidul. În esenţă, pentru confecţionarea valvelor cardiace arti-
în ochiul pacientului (fiind, deci, permanent), miLens sunt lentile imaginea obţinută le permite să facă o măsurătoare în timp real a ficiale. Aceasta ar reduce riscul de formare a
moi. Ele pot fi aplicate și îndepărtate de pe ochi zilnic, la fel ca orice presiunii intraoculare, oricând și oriunde doresc. cheagurilor și al complicaţiilor asociate.
alt tip de lentile de contact. https://newatlas.com/health-wellbeing/milens-glaucoma-iop-contact-lens/
https://medicalxpress.com/news/2023-05-specially-coated-titanium-clots-
prostheses.html
PROMO